Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Domnilor colegi,

Vã rog sã luaþi loc în salã. Vreau sã vã precizez cã suntem în cvorum regulamentar: 122 de colegi ºi-au marcat prezenþa la lucrãrile ºedinþei plenului Senatului de astãzi. Sunt absenþi, motivat, domnul senator Gheorghe Buzatu, domnul senator Oliviu Gherman, domnul senator Lupoi Mihai, domnul senator Mircea Laurenþiu Popescu, domnul senator Aristide Roibu, domnul senator Petre Roman, domnul senator Ion Solcanu.

V-aº ruga sã vã exprimaþi prin vot asupra ordinii de zi a ºedinþei plenului Senatului de astãzi, 31 mai. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Cu 93 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere, ordinea de zi a ºedinþei plenului de astãzi a fost votatã.

Vã

La urmãtorul punct al ordinii de zi vã supun dezbaterii ºi adoptãrii constituirea unor comisii de mediere, prin nominalizarea senatorilor din grupurile noastre parlamentare la lucrãrile acestor comisii de mediere.

Prima comisie de mediere privind soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii protejãrii monumentelor isterice... pardon! istorice

, istorice, da. Ce anume?

Nu, nu, poate a spus adevãrul. Unii zic cã subconºtientul spune marile adevãruri. Da, da!

Vã rog!

Aº propune sã facem o comisie de mediere pentru demolarea statuilor isterice, nu conservarea lor.

Sigur, sigur... Vã rog, vã rog!

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Vreau sã spun ºi eu ceva.

Vã rog, vã rog! Începem într-o notã bunã.

Cu condiþia sã fie bilingvã!

Da, da... Sigur.

Corect, dar, ºi proporþional.

Aºadar, pentru aceastã comisie de mediere, rog pe liderii grupurilor parlamentare sã prezinte propuneri. Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ð social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Ion Solcanu ºi Gheorghe Hoha.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Vasile Horga ºi Maria Ciocan.

Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Da.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ 2 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Eugen Marius Constantinescu ºi Mihai Ungheanu.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Propunem pe domnul senator Radu Vasile.

Da, mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Kereskenyi Alexandru.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra nominalizãrilor propuse de grupurile parlamentare.

Cu 104 voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, a fost aprobatã componenþa din partea Senatului a comisiei de mediere.

O altã comisie de mediere la care avem de fãcut propuneri priveºte proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1999 privind soluþionarea obiecþiunilor ºi contestaþiilor formulate împotriva actelor de control ºi de impunere având ca obiect constatarea ºi stabilirea impozitelor ºi taxelor locale, a majorãrilor de întârziere, a penalitãþilor, precum ºi a altor sume ºi mãsuri.

Se constituie aceastã comisie din 7 senatori, în urmãtoarea componenþã: din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Ð social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri. Vã rog sã propuneþi!

Domnii senatori ªtefan Viorel, Avram Crãciun ºi Constantin Toma.

Da, mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra nominalizãrilor fãcute de cãtre grupurile parlamentare.

Cu 106 voturi pentru, o abþinere, compunerea comisiei de mediere din partea Senatului a fost aprobatã la acest proiect de lege.

Nominalizãri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R Ð socialdemocrat ºi umanist Ñ 4 propuneri. Vã rog sã le faceþi!

Domnii senatori Vintilã Matei, Liviu Bindea, Traian Rece, Aurel Leca.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul senator Ioan Belu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnul senator Sârbulescu Ion.

Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Doamna senator Vajda Borbala.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Avram Crãciun, Constantin Toma.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Cu 97 de voturi pentru, 3 împotrivã, douã abþineri, a fost adoptatã compoziþia comisiei de mediere din partea Senatului la acest proiect de lege.

Nominalizãri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ð socialdemocrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Vintilã Matei, Liviu Bindea, Aureliu Leca.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Propunem pe domnii senatori Carol Dina ºi Ioan Belu.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

## Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

## Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra compunerii comisiei de mediere.

Cu 92 de voturi pentru, 4 împotrivã, 3 abþineri, a fost aprobatã ºi compunerea acestei comisii de mediere.

Nominalizãri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptãrii de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naþionale **Aeroportul Internaþional BucureºtiÐOtopeni** Ñ S.A. destinate acoperirii cheltuielilor de investiþii ºi a avansului pentru modernizarea **Aeroportului Internaþional BucureºtiÐOtopeni** ºi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu aceastã destinaþie.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ð socialdemocrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul senator Dan Constantinescu.

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Cu 108 voturi pentru, 3 împotrivã, o abþinere, a fost aprobatã propunerea comisiei de mediere din partea Senatului.

Nominalizãri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ð socialdemocrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Nicolae Sin, Mihai Pricop.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Domnul senator Ionel Alexandru ºi doamna senator Angela Bãlan.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Da. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Aceastã comisie de mediere a fost aprobatã cu 105 voturi pentru, 9 împotrivã, 8 abþineri.

Nominalizãri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2000 privind regularizarea datoriilor fostei Companii Române de Petrol.

Propuneri din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. Ð social-democrat ºi umanist Ñ 3 propuneri.

Domnii senatori ªtefan Viorel, Avram Crãciun ºi Constantin Toma.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ñ 2 propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Constantin Bîciu.

## Da, mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Da, vã mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Cu 99 de voturi pentru, douã împotrivã, douã abþineri, a fost adoptatã compunerea comisiei de mediere din partea Senatului la acest proiect de lege.

Nominalizãri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitãþilor din sectorul gazelor naturale.

Vã rog, 4 propuneri din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R Ð social-democrat ºi umanist.

Domnii senatori Dan-Mircea Popescu, Doru Bãdulescu, Marin Dinu ºi Ion Seche.

## Mulþumim.

O propunere din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Propunem pe domnul senator Constantin Bîciu.

## Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar P.D. Ñ o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

## Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra compunerii acestei comisii de mediere.

Aprobatã compunerea acestei comisii cu 106 voturi pentru, unul împotrivã, 3 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi a ºedinþei noastre Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, judeþul Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional.

Din partea Senatului au participat în comisia de mediere domnii senatori, Hriþcu Florin, Sin Nicolae, Balcan Viorel, Alexandru Ionel, Bunduc Gheorghe, Petre Maria, Fabini Hermann Armeniu.

Dacã doreºte cineva... aºa, v-aº ruga...

Vreau sã observaþi cã raportul comisiei de mediere a propus plenului Senatului ºi plenului Camerei Deputaþilor textul în varianta Senatului. În aceste condiþii vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 33/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Din partea Senatului au fãcut parte urmãtorii senatori: Bãdulescu Doru Laurian, Dinu Marin, Seche Ion, Onaca Dorel Constantin, Bîciu Constantin, Hanganu Romeo Octavian, Pãcuraru Paul.

Dacã doresc unii dintre membrii comisiei de mediere sã ia loc la masa comisiei? Toate textele în mediere au fost însuºite de cãtre comisie în formula de la Senat. Aºa stând lucrurile, vã

Urmãtorul raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000 privind unele mãsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Din partea Senatului, senatorii care au participat la Comisia de mediere doresc sã ia loc la masa comisiei? Dacã nu, vã precizez cã ºi în acest caz textele în divergenþã au fost propuse de comisia de mediere în forma adoptatã de cãtre Senat, motiv pentru care vã rog sã vã exprimaþi prin votul asupra raportului în ansamblu.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 107 voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.

Urmãtorul raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului.

ªi în acest caz, comisia de mediere ºi-a însuºit varianta de text adoptatã de Senat, motiv pentru care vã solicit votul asupra întregului raport al comisiei de mediere. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Raport adoptat cu 107 voturi pentru, 3 împotrivã ºi douã abþineri.

Trecem la urmãtorul proiect de Lege aflat pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali. Îl invit pe iniþiator, domnul senator ºi ministru Octav Cozmâncã.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã localã dacã doreºte cineva sã ia parte la acest moment al procedurii noastre. Dupã cum vã amintiþi, luni, au fost trecute în revistã ºi votate articolele. Aveþi o problemã de procedurã.

tivã din partea grupurilor parlamentare pe fondul legii. În final, însã, am constatat cã refuzul nu era determinat de un moft al unui grup parlamentar, ci de o serie de chestiuni de fond legate, în special, de acel colegiu jurisdicþional care ar avea posibilitatea sã aplice sancþiuni Ñ este adevãrat, minore Ñ dar apreciate de colegii senatori suficient de grave pentru cei care sunt aleºi locali.

În aceastã situaþie, am solicitat în plen sã gãsim o soluþie de compromis cu respectarea Regulamentului Senatului. Aceastã soluþie de compromis care poate fi identificatã de grupurile parlamentare este tocmai aceea de a stopa dezbaterea legii sau votul final, a returna legea în comisii ºi a analiza amendamentele majore formulate în numele grupurilor parlamentare.

## **Domnul Nicolae Pãtru**

**:**

E acelaºi lucru!

Domnul senator Tãrãcilã.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am solicitat cuvântul în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., întrucât, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, am condus ºedinþa în plen atât la dezbaterile generale, cât ºi la dezbaterile pe articole. Sigur cã în cadrul ºedinþei de luni, ca urmare a tensiunilor create în partea finalã a ºedinþei, atunci când am ajuns la votul final, am încercat sã iau cuvântul în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. ºi sã încercãm sã gãsim o soluþie care sã ne conducã la normalizarea relaþiilor dintre grupurile parlamentare ºi nu la tensionarea relaþiilor dintre noi pe o lege extrem de importantã atât pentru administraþia publicã, cât ºi pentru realizarea integrãrii în Comunitatea Europeanã.

Spre regretul meu, o parte din colegi au refuzat sã asculte ceea ce am spus, de aceea am solicitat din nou cuvântul azi, cu rugãmintea ca în ceea ce-i priveºte sã mã asculte pânã la capãt.

## Domnule preºedinte,

La dezbaterile generale ºi la dezbaterea pe articole Ñ nu fac comentarii la dezbaterile în comisii, deoarece nu am participat la Comisia pentru administraþie publicã, sesizatã în fond Ñ am avut sentimentul cã nu existã probleme de fond care sã conducã la o atitudine nega-

Pentru diferenþa de locuri pânã la 7, la 9, la 11, aºa cum vom negocia ºi hotãrî împreunã, reprezentanþii sã fie aleºi într-o adunare generalã a primarilor, ºi nu sã fie numiþi de altcineva, iar locurile rezervate fiecãrui partid sã fie în funcþie de ponderea partidului respectiv prin numãrul de primari în fiecare judeþ.

În felul acesta vom avea o constantã Ñ respectiv configuraþia politicã a Parlamentului Ñ ºi o variabilã în cadrul acestui colegiu de disciplinã, respectiv forþa partidului prin primarii aleºi de electorat în judeþ.

Sigur cã existã ºi alte obiecþii din partea reprezentanþilor grupurilor parlamentare. Neavând mandat noi nu le-am analizat, dar cred cã existã posibilitatea, iar rolul Parlamentului este tocmai acela al dialogului ºi a gãsirii unor soluþii constructive pentru orice proiect de lege ºi cu atât mai mult pentru acest proiect de lege care este extrem de important atât în plan intern Ñ întrucât se adreseazã tuturor aleºilor locali Ñ cât ºi în ceea ce priveºte integrarea legislaþiei noastre cu cea europeanã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Legat de aceastã chestiune pusã în discuþie azi de domnul senator Tãrãcilã, îi rog ºi pe ceilalþi lideri de grupuri parlamentare sã-ºi exprime poziþia referitoare la o posibilã retrimitere care se înscrie în tiparul regulamentului nostru, tocmai pentru a ameliora un text Ñ sau mai multe Ñ asupra cãruia existã anumite divergenþe. Poftiþi, domnule senator Badea!

Noi apreciem foarte mult aceastã înþelegere pe care o manifestã Grupul parlamentar P.D.S.R. de conciliere, într-un fel, a divergenþelor care existã în legãturã cu aceastã lege. Din pãcate, în acest moment, conform regulamentului nostru, nu existã posibilitatea returnãrii, pentru cã nu s-au ridicat nici un fel de obiecþiuni pe traseul dezbaterilor în plen. Deci nu vãd motivul regulamentar pentru care aceastã lege trebuie returnatã la comisie.

În al doilea rând, aº dori sã vedeþi ce iese chiar din propunerea fãcutã azi. ªi nu este vorba numai de acest amendament care ar trebui adus legii pe care am dezbãtut-o.

La Cluj, poate este cunoscut domnilor de la P.D.S.R., prefectul a convocat consilierii P.D.S.R., U.D.M.R., P.U.N.R., P.N.Þ.C.D., P.N.L. ºi ApR la sediul prefecturii din Cluj ca sã stabileascã modul în care vor vota bugetul local. Consilierii P.R.M. au fost izolaþi, primarul la fel ºi hotãrãsc ei cum sã rezolve aceastã treabã.

Aºa se va întâmpla ºi cu aceastã comisie de disciplinã ºi cu alte hotãrâri care trebuie luate în plan local. Practic, reprezentanþii noºtri sau ai altor forþe politice vor fi marginalizaþi ºi se vor lua mãsuri împotriva lor, mergând pânã la suspendare de câteva luni de zile, aºa cum se prevede în lege, situaþie în care toate problemele în plan local vor fi ori blocate, ori realizate numai ºi numai pe aceste criterii de coaliþii politice. ªi mãsurile disciplinare care se vor lua sigur cã vor viza pe cei care nu se disciplineazã ºi nu se aliniazã dorinþelor partidelor la putere. Spun partide la putere pentru cã sunt douã.

Noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Am înþeles.

## Numai puþin!

Nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru cã nu este regulamentar ºi nici politic, dacã vreþi. Asta e o problemã.

În al doilea rând, propunem ca înaintea oricãrui vot care priveºte soarta acestei legi sã se facã apelul nominal ºi sã voteze numai cei prezenþi în salã.

## Mulþumim.

Celelalte grupuri parlamentare au vreo poziþie de exprimat în raport cu solicitarea fãcutã?

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Intervenþia domnului vicepreºedinte Tãrãcilã, din partea Grupului parlamentare P.D.S.R., evidenþiazã un lucru care mi se pare, prin excelenþã, pozitiv. Faptul cã membrii Grupul parlamentar P.D.S.R. au o sumã de insatisfacþii ºi considerã cã, într-adevãr, în formularea actualã a legii sunt o serie de norme, de prevederi care trebuie corectate. Sigur cã ºi noi putem întreba, la rândul nostru, de ce s-a ajuns în aceastã fazã pentru a fi indentificate aceste nereguli. Este o întrebare utilã, pur retoricã, nu este esenþialã.

Chestiunea de fond mi se pare cã este exprimatã tot de domnul senator Tãrãcilã când face apel la raþiune. E adevãrat, este o lege importantã atât pe plan intern, extrem de importantã ºi în eforturile pe care le facem de aºezare a legislaturii româneºti în context internaþional, dar mai important decât orice, în spiritul apelului la raþiune, este cã trebuie sã ne plasãm în acea poziþie în care adevãrul spuselor ”nimeni nu este mai presus de legeÒ sã ne priveascã pe noi, în primul rând, prin excelenþã, Parlamentul þãrii.

Pentru noi legea înseamnã regulamentul de funcþionare. Cum bine ºtiþi, s-a dat votul pe lege. Domnul vicepreºedinte Tãrãcilã a observat cã anterior votului pe lege nu s-a dat votul pe raport. A fost un prim moment în care s-a fãcut un pas lateral faþã de procedura obiºnuitã pentru cã vã reamintesc Ñ ºi domnul senator Tãrãcilã, una dintre autoritãþile în materie de regulament îºi aminteºte Ñ cã au mai fost situaþii similare în care s-a pãstrat votul pe lege ºi, ulterior, imediat dupã asta, s-a procedat votul la raport.

Cele douã voturi nu sunt condiþionate. Nu pot spune cã votul pe raport influenþeazã în vreun fel votul pe lege. Dar s-a procedat ºi în acel fel. Ulterior am ajuns la negocieri. Nu vreau sã lungesc foarte mult.

Mi se pare cã este limpede cã putem gãsi o formulã corectã, care sã reprezinte partidul de guvernãmânt ºi în bunã parte opoziþia, pentru cã nu vorbesc în numele opoziþiei, ci în numele P.N.L.-ului, în etapa urmãtoare care decurge firesc, de la sine, discuþia proiectului de lege în Camerã ºi, eventual, ulterioara mediere între Senat ºi Camerã care ar putea elimina orice fel de asimetrii. Dar ca noi acum sã ne asumãm aceastã eroare Ñ nu vreau sã spun pãcat Ñ de a încãlca grosolan regulamentul Ñ deci legea Ñ ºi a retrimite o lege în comisie, înseamnã un abuz excesiv pe care, vã rog respectuos sã nu-l cultivãm ºi sã nu ne dedãm tentaþiei lui.

## Da. Am reþinut.

Din partea Grupului parlamentar P.D.

Deºi majoritatea argumentelor au fost exprimate, cred cã este momentul sã ne exprimãm ºi anume, cã din punct de vedere regulamentar, o datã ce chiar pe ordinea de zi scrie cã suntem la votul final, raportul fiind votat o datã data trecutã, drum de întoarcere nu mai existã. Dacã intrãm pe fond ºi discutãm despre acest colegiu de disciplinã s-au adus diverse argumente ºi data trecutã ºi în Biroul permanent al Senatului de ieri. Vreau sã vã spun cã, discutând cu colega noastrã care este în comisie, în legãturã cu faptul cã dacã existã prin Uniunea Europeanã sau alte pãrþi o astfel de instituþie, de la dumneaei am aflat cã nu este musai sã existe, ºi în majoritatea þãrilor nu existã.

Mai departe, acest colegiu, din argumentele prezentate data trecutã ºi acum, ar apãrea ca un fel de colegiu profesional. La magistraþi existã o profesie de magistrat. Eu nu cred cã existã azi pe undeva în lume o profesie de primar, ca sã adunãm primarii sã se judece între ei în legãturã cu profesia de primar. Deci ºi pe fond în legãturã cu aceastã prevedere noi mai avem de discutat. Cred cã propunerea domnului lider de la P.N.L. ca discuþia pe fond sã se rezolve ºi negocierile sã se facã în Camera Deputaþilor, ºi apoi în comisia de mediere. Dacã punctul de vedere care va ieºi din Camera Deputaþilor este cel care, în ultimã instanþã, convine tuturor forþelor politice, acela sã primeze.

Vã mulþumesc.

Pe de altã parte, referitor la cele spuse de un alt distins coleg al nostru în numele Grupului P.R.M., s-ar putea ca însuºi primarul la care Domnia sa a fãcut referire sã facã parte din acel colegiu. Normal, nu? ªi atunci nu cred cã poate sta în picioare prezumþia aceea referitoare la o anumitã tendenþiozitate.

În consecinþã, onoraþi colegi, aº propune sã îmbrãþiºaþi ideea domnului senator Tãrãcilã referitoare la trimiterea spre reexaminare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Doresc sã dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Cozmâncã, pentru a se raporta ºi la propunerea fãcutã de domnul senator Tãrãcilã ºi la unele aspecte, eventual de conþinut, ale proiectului de lege.

## **Domnul Octav Cozmâncã Ñ** _ministrul administraþiei publice_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

**Domnul Sorin Adrian Vornicu**

**:** Procedurã!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu aº vrea sã aduc chiar regulamentul în sprijinul propunerii pe care a iniþiat-o domnul senator Tãrãcilã.

La art. 100 se spune aºa: ”Dacã din dezbaterile desfãºurate în condiþiile art. 97 Ñ unde, practic, s-au parcurs diversele etape ale dezbaterii în plen a proiectului de lege Ñ rezultã necesitatea reexaminãrii de cãtre comisia sesizatã în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majoritãþii senatorilor prezenþi, suspendarea dezbaterilor ºi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuþie, comisia pronunþându-se de urgenþã prin raport suplimentar.Ò

Acum, evident cã existã o situaþie aproape de limitã referitor la dezbaterile care ar mai putea avea loc, dar a devenit cât se poate de clar Ñ pe fond, de aceastã datã Ñ cã existã numeroase temeiuri pentru a reexamina cel puþin articolul referitor la instituirea ºi constituirea acelei comisii de disciplinã care va aduce sancþiuni persoanelor la care se referã legea. Deci aceasta reprezintã un temei pentru a reexamina legea în comisie.

Iatã numai cu referire la douã opinii anterior expuse, aceea cu privire la reprezentarea politicã a primarilor ce vor face parte din acest colegiu ºi care s-a propus sã fie o oglindã a reprezentãrii parlamentare, eu personal Ñ ºi cred cã sunt mai multe persoane în aceastã salã Ñ consider cã nu ar fi util într-un judeþ anume, unde alta este configuraþia politicã rezultatã din alegerile locale decât aceea parlamentarã, ar putea exista, teoretic, situaþia în care nici nu existã un numãr suficient de primari ai partidelor reprezentate în Parlament.

Pe de o parte.

Pe de altã parte, un numãr însemnat de primari ai partidelor nereprezentate în Parlament, care nu ar putea face parte din acest colegiu, ar trebui reexaminatã propunerea.

Da. Nu mai avem lider acolo ºi nu ºtim la P.D. cine este lider.

Domnul senator Badea a propus, ca procedurã, un sistem de vot. Deci, trebuie sãÉ

Bun. Nu am ajuns acolo. DeciÉ

Pãi, nuÉ

Sã nu ardem etapele, domnule senator. Am dat cuvântul, pe marginea propunerii fãcute de domnul senator Tãrãcilã, domnului ministru Cozmâncã.

Dar nu cumva sã uitaþi propunerea domnului senator Badea.

Aveþi grijã de memoria mea? Vã mulþumesc frumos. Încã funcþioneazã.

Cu plãcere.

Da, da, funcþioneazã.

Vã rog, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doresc sã spun câteva lucruri în legãturã cu acest proiect de lege. În primul rând, cred cã nu este cazul sã insist asupra importanþei acestei legi. Lucrul acesta a fost evocat ºi astãzi, ºi în ºedinþa de luni. Este o lege organicã extrem de importantã pentru autoritãþile publice locale. Aºa dupã cum existã reglementate lucrurile în ceea ce priveºte funcþionarii publici sub aspectul drepturilor, al obligaþiilor, al protecþiei lor ºi al sancþiunilor, sigur cã era necesarã, de mai multã vreme, ºi adoptarea unei asemenea legi privind statutul aleºilor locali.

Nu mai vorbesc cã sunt reglementate lucruri în ceea ce priveºte Parlamentul, deputaþii, senatorii, în ceea ce priveºte funcþionarea instituþiei prezidenþiale. Deci, se impune ºi în acest domeniu sã avem o reglementare foarte, foarte clarã.

Evident, ca orice lege, nici aceasta nu poate sã fie perfectã ºi sunt o serie de lucruri asupra cãrora s-a insistat ºi în ºedinþa de luni a Senatului ºi asupra cãrora ºi noi am reflectat între timp.

Evident cã pot fi aduse anumite amendamente, dar, haideþi sã ne raportãm la fondul legii, o lege cu zeci de articole, care au fost însuºite, au fost adoptate ºi de cãtre comisiile de specialitate, ºi în plen. Practic, sunt doar douã articole în discuþie în momentul de faþã, asupra cãrora putem gãsi soluþii acceptabile care sã rezolve aceastã problemã.

Deci, noi nu avem pretenþia cã ºtim totul ºi venim sã cerem cu tot dinadinsul sã se aprobe textul propus de Guvern. Dorim sã purtãm acest dialog, aceastã negociere pe care o putem realiza cu liderii grupurilor parlamentare ºi cu comisiile de specialitate ºi sã gãsim formula cea mai bunã.

Când ºtim cã în momentul de faþã acest text nu este integral mulþumitor pentru toate grupurile parlamentare, putem gãsi formula necesarã pentru a rezolva aceastã problemã încã înainte ca aceastã lege sã ajungã la Camera Deputaþilor. De ce sã dãm drumul noi, Senatul Ñ ºi vorbesc acum ºi în calitatea mea de senator Ñ la o lege care ºtim cã nu este întru totul mulþumitoare pentru noi, senatorii, ca sã o corecteze Camera Deputaþilor? Mi se pare o chestiune chiar de orgoliu ºi de þinutã a noastrã, a senatorilor, ºi de aceea insist ºi susþin aceastã propunere pe care a fãcut-o domnul Tãrãcilã, sã putem discuta din nou aceste articole în divergenþã la comisiile de specialitate, Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Aº conchide, spunând ºi, sigur, solicitând votul dumneavoastrã asupra propunerii fãcuteÉ

Vã rugãm sã ne daþi ºi nouã cuvântul, domnule preºedinte.

Sigur, sigur, dacã aveþi de adãugat asupra propunerii fãcuteÉ

Suntem ºi noi cu mâna întinsã de mult.

Da.

Am o problemã de procedurã.

Da, da. Vã rog, din partea comisiei.

Vã mulþumim.

Potrivit regulamentului, un proiect de lege este definitivat de o Camerã numai prin votul final asupra acestuia, în întregimea lui. Votul final este actul juridic de dezînvestire a Camerei. Numai dupã acest vot nu se mai poate face nimic în legãturã cu acel proiect de lege. Lucrul acesta cred cã nu comportã discuþii.

A doua observaþie.

S-a produs o greºealã, o încãlcare a regulamentului, supunându-se la vot proiectul în întregime înainte de a se supune la vot raportul. În acest sens, existã text expres în regulament ºi eroarea trebuia corectatã. Nimeni nu poate susþine cã trebuia sã se treacã peste o eroare evidentã, încãlcând regulamentul, pentru cã, decalându-se voturile, se ajungea la un rezultat care convenea unora. A treia observaþie.

Pânã la votul final s-a sesizat, s-a constatat ºi s-a stãruit asupra unui aspect de neconstituþionalitate. Este vorba de textul care se discutã: constituirea colegiului disciplinar. Prezidarea acestuia de cãtre un judecãtor din secþia de contencios administrativ a tribunalului judeþean nu este constituþionalã, pentru cã încalcã separaþiunea puterilor Ñ ºi anume a celor trei puteri, în concepþia Ñ clasicã: puterea judecãtoreascã ºi puterea administrativã în competenþe, prin hotãrâri mixate. Nu se poate!

ªi, apoi, nu vã supãraþi, când se sesizeazã o evidentã încãlcare a unui principiu fundamental constituþional, a susþine cã nu poate fi remediatã greºeala înseamnã a accepta deliberat legiferarea cu neconstituþionalitatea legii. Eu nu pot sã accept aºa ceva ºi nu cred cã este de acceptat din partea Senatului punctul acesta de vedere.

Sã nu pornim de la interesul unui grup parlamentar în rezolvarea unei probleme. Sã pornim de la respectarea Constituþiei, în egalã mãsurã, de cãtre toþi.

Neconstituþionalitatea a fost sesizatã ºi constatatã ºi a nu o remedia este vina întregului Senat.

Prin urmare, sã nu mai vorbiþi de trecere, cã nu s-a dat votul final. Sã nu mai stãruim în lucruri care nu comportã discuþii. Nu sunt susceptibile de apreciere. Acestea sunt constatãri obiective, nu sunt la aprecierea unuia sau a altuia, potrivit interesului de pe poziþie politicã a fiecãruia.

Vã mulþumesc. Domnul senator Pãunescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Eu aº fi vrut, în afara susþinerii efortului logic pe care l-a fãcut domnul senator Predescu, sã sesizez un aspect care ar trebui sã ne preocupe pentru perspectivã, ºi anume cã trebuie corelate votul pe articole ºi votul final. Iatã la ce conduce împrejurarea cã votul pe articole este ca pentru o lege ordinarã, iar votul final este ca pentru o lege organicã. Dacã nu sunt corelate, se ajunge la situaþii în care, mai degrabã, apare fatalitatea, decât logica.

În ce mã priveºte, în afarã de faptul cã salut momentul în care Partidul Democrat devine memoria Partidului România Mare, susþin ºi îi rog pe colegii mei din toate partidele sã cadã de acord cã un lucru care ar putea sã ne ia mult timp pentru o remediere cu ocoliº mare poate fi rezolvat de noi printr-un efort transpartidic. Este pãcat ca, dacã vedem cã un lucru se poate remedia, sã punem mai presus orgoliul de partid decât marele orgoliu de a face legi bune.

ne implicãm în aceastã ºedinþã, dacã aþi reluat din nou discuþiile generale, pentru cã ce s-a discutat pânã acum...

Nu, nu, nu!

Bun. Atunci,... Am înþeles.

Am înþeles cã aveþi o problemã de procedurã, pe care nu aþi putut...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Ba da, tocmai de asta, pentru cã vãd cã se fac tot felul de comentarii, tot felul de insinuãri care mi se par deplasate ºi, în orice caz, din punct de vedere al procedurii, inadecvate.

Acum, legat de regulament, pentru cã, totuºi, este nevoie sã avem în permanenþã...

Deci, regulamentul, la art. 97 alin. 2, spune limpede: ”Dupã terminarea dezbaterilor asupra modificãrilor ºi completãrilor operate de comisie, raportul în întregime se supune votului ºi dupã aceasta proiectul de lege în întregime se supune votului final.Ò

Acesta este regulamentul dupã care noi trebuie sã ne ghidãm activitatea noastrã în fiecare clipã, indiferent de cât de agreabil sau dezagreabil este subiectul. Însã, dincolo de acest articol, pe care vroiam sã-l readuc în memoria dumneavoastrã, a tuturor, s-a fãcut o afirmaþie care mi se pare de luat în consideraþie.

Domnul senator Predescu vorbea de o eroare care s-a strecutat în corpul proiectului legislativ ºi care pune acest proiect legislativ în afara normelor constituþionale. Trec peste scãparea pe care a avut-o domnul senator ºi domnul ministru Cozmâncã, care mãrturiseºte cã Executivul se doreºte vioara întâi în ceea ce înseamnã colegiul de disciplinã, trec peste acest lucru ºi îi propun o soluþie. Asta, nu înainte de a-mi exprima surprinderea cã un eminent jurist ºi un om care vede toate proiectele legislative descoperã abia acum, cu toate cã în raportul final nu este observatã, nu este amendatã, aceastã abatere de la norma constituþionalã. Dar, mã rog, mai bine mai târziu decât niciodatã. Propun o soluþie care mi se pare perfect echitabilã din punct de vedere al legii. Dãm votul final astãzi, în Senat, conform regulamentului, ºi, în loc sã o trimitem la Camera Deputaþilor cu o gravã eroare, sesizatã, semnalatã de domnul senator Predescu, iniþiatorul îºi retrage proiectul, îl aduce la forma optimã ºi intrã din nou în dezbatere. Nu-l mai trimitem la Camerã, cu o eroare amendatã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Veneam la microfon pentru o chestiune strict de procedurã, dar aº vrea sã vã întreb, ca sã ºtim felul în care

Adicã, înviem morþii ºi...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Numai un moment, vã rog!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

_**:**_

Îl reluãm din nou!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deci, ... Nu, nu... Ceea ce propuneþi dumneavoastrã, domnule senator,... Sigur, dumneavoastrã aveþi scuza lipsei studiilor juridice, dar ceea ce propuneþi este chiar în afara oricãrei proceduri.

Vã rog!

Domnul senator Zanc.

## **Domnul Dumitru Badea**

_**:**_

Facem iar o dezbatere generalã?

Nu. Dacã sunt aspecte de procedurã pe marginea acestei chestiuni.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Numai o micã precizare, fiindcã s-a pomenit de Cluj ºi de o anumitã situaþie creatã acolo.

Aº vrea sã ne înþelegem cã la Cluj nu s-a produs aceastã invitare separatã a unor consilieri sau a altora. S-a creat o situaþie în care, de o parte, primarul a refuzat sã punã în discuþie, deocamdatã, problema bugetului...

Nu vorbim acum de primarul Clujului!

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule secretar!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

S-a creat o prelungire artificialã în legãturã cu o lege care trebuia votatã altã datã. Ea trebuie votatã astãzi. Sunt erori care s-au fãcut, mãrturisite aici, care nu aparþin celor care voteazã, iar cei care au fãcut legea ne cer nouã niºte îngãduinþe pe care eu nu cred cã trebuie sã le dãm. Legile trebuie gândite corect din punctul de plecare, trebuie vãzute pe parcurs, ºi nu sã ni se cearã nouã aici o îngãduinþã faþã de cei care le-au iniþiat ºi care este evident cã au un scop în legãturã cu ele.

De aceea, vã rog sã mã ascultaþi. Eu propun votarea aici, conform regulamentului ºi conform acelei propuneri pe care a fãcut-o domnul senator Badea. Este singura soluþie corectã, pentru cã altfel ne vom trezi în situaþia cã maºina de vot este bunã atunci când vrem noi, iar altfel nu este bunã.

Suntem în situaþie regulamentarã, suntem în cvorum ºi avem dreptul sã cerem ca legea sã fie votatã ºi sã

Vã mulþumesc.

Dar nu vorbesc...

Nu, ... Vã rog foarte mult!

## **Domnul Grigore Zanc:**

Vorbesc exact de ceea ce s-a pomenit aici.

Deci, în acest sens, vreau sã spun cã a existat întotdeauna dorinþa unei bune colaborãri acolo ºi cã nu este cazul sã facem o problemã din situaþii punctuale, atunci când adoptãm o lege cu caracter general ºi de perspectivã.

Deci, sã nu ne cramponãm de faptul cã undeva fie de-al nostru, fie de-al altcuiva, unul din oameni, care exercitã funcþia de primar intrã într-un soi de conflict cu ceilalþi colegi de la alte partide.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

_**:**_

Care au fost prefecþi.

Care au fost sau care nu au fost. Eu am lucrat acolo, am avut de lucru... ºi tocmai de aceea am vrut sã iau cuvântul astãzi. Am fost o perioadã foarte lungã prefect, au fost situaþii în care ºi personal, cu oameni de-ai noºtri, am avut situaþii în care era foarte greu de ajuns la înþelegerea obligaþiilor faþã de cetãþeni, dar asta nu înseamnã cã noi nu putem constitui acest colegiu, acest colectiv, în cadrul cãruia ei, primarii, sã judece sau sã cheme la o anumitã înþelegere pe colegii lor.

Deci, nu s-a întâmplat la Cluj ceea ce se invocã aici. Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi daþi voie sã intervin.

Nu! O secundã, o secundã, pentru cã mai e ºi domnul senator Pãcuraru, ºi dupã aceea luaþi cuvântul.

Pot sã spun de acum. Înainte de votul fondului, trebuie votatã excepþia.

Asta o sã spunem noi dupã aceea, dar sã încheiem...

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã am ajuns într-o situaþie echivocã, în care puterea, partidul de guvernãmânt, prin vocile cele mai autorizate, ale domnului ministru, ale domnului vicepreºedinte al Senatului, ale preºedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, recunoaºte cã a fãcut o lege proastã.

Deci, practic, suntem într-o situaþie în care, pornind de la afirmaþiile fãcute textual, în aceastã salã, rezultã, din vocea ministrului, cã trebuie îmbunãtãþitã, din vocea preºedintelui de comisie cã este neconstituþionalã, ºi iatã cã noi, opoziþia, avem rolul, de astã datã bine venit, sã încercãm sã corectãm aceastã eroare.

Care este soluþia pe care ne-o propune puterea, pentru a corecta aceastã eroare? Sã ne ducem înapoi la comisie, sã facem un raport suplimentar. Pãi, vã spun, domnule ministru, cã simpla aplecare asupra acestei legi ne-a dat nouã, cel puþin, în Grupul liberal, constatarea sã avem vreo 28 de amendamente. Asta înseamnã cã simpla focalizare pe un simplu punct, acea comisie de disciplinã a primarilor, a permis, la o analizã mai atentã, sã constatãm, de la un capãt la altul, cã aceastã lege are grave probleme de construcþie ºi de funcþionare. ªi atunci, practic, în situaþia în care dumneavoastrã ne veþi forþa, prin majoritate, prin vot, sã ne ducem la comisie, noi vom veni la comisie cu toate amendamentele, adicã cu reconstrucþia legii de la un capãt la altul. Deci, practic, suntem în aceeaºi situaþie, adicã de punct zero, motiv pentru care solicit ºi eu ºi susþin împreunã cu colegii mei sã

La lege aþi spus, nu la propunerea...

Nu am spus ”la legeÒ, am spus ”din acest momentÒ.

De acord. Eu am înþeles cã solicitaþi vot nominal la proiectul de lege.

Am spus cã din acel moment...

Nu, nu...! O sã urmãrim stenograma. Dacã dumneavoastrã spuneþi cã aþi cerut la propunerea fãcutã de domnul senator Tãrãcilã vot nominal... Eu nu am reþinut. Aþi susþinut, la lege, sã fie vot nominal.

Deci, solicitaþi vot nominal ºi la propunerea de retrimitere la comisie?

Da.

Bun. Supunem la vot aceastã propunere, aºa cum prevede Regulamentul... Îmi pare rãu! Deci, domnule senator, potrivit regulamentului, procedura de vot se stabileºte de plenul Senatului.

## Vã mulþumesc.

Închidem discuþia asupra acestei cereri. Este foarte clar cã, regulamentar, Senatul, pânã în ultimul moment anterior votului politic, îºi poate exprima un punct de vedere cu privire la un proiect de lege. De data aceasta, permiteþi-mi sã vã spun cã regulamentul este modul în care se exprimã voinþa politicã a unui organism, cum este Parlamentul, iar iniþierea acestui proiect, care aparþine majoritãþii, dã dreptul aceleiaºi majoritãþi, atunci când constatã cã existã anumite erori, sã cearã, pânã la momentul votului final, posibilitatea revederii unui text, aºa cum în Parlamentul României ºi în Senat s-a mai întâmplat, chiar recent, la ordonanþa privind rezidenþiatul, unde, la cererea iniþiatorului, deºi exista un raport ºi fusese discutat, s-a revenit.

Deci, eu vã supun, regulamentar, votului propunerea fãcutã de domnul senator Tãrãcilã... _(Domnul senator Dumitru Badea solicitã cuvântul)._

Am închis orice dezbatere.

Am formulat o propunere de procedurã.

Legat de aceastã propunere? Ce procedurã?

## Domnule preºedinte,

Aþi înþeles greºit sau poate m-am exprimat eu greºit. Nu asta dorim Ñ vot nominal. Dorim sã se facã prezenþa ºi sã voteze numai senatorii care sunt în salã. Nu prin apel nominal.

A,... Doriþi...

Vã mulþumesc frumos cã m-aþi înþeles.

Doriþi acum un apel nominal.

Da, ºi sã voteze numai cei care sunt în salã.

Pãi, staþi puþin! Staþi puþin, cã aici este contradicþia pe care o generaþi. Deci, ori doriþi vot nominal... Cum adicã, presupuneþi cã, dacã sunt prezenþi, nu voteazã? Chiar nu înþeleg ce doriþi. Adicã, doriþi un apel, dupã care are loc un vot, nu se spune în ce formã, dar sã voteze doar cei prezenþi.

Dacã nu înþelegeþi sã respectaþi regulamentul... Am cerut sã se facã apel nominal ºi sã voteze cei care sunt în salã.

Da.

Nu are nici un fel de logicã ce spuneþi.

Are, are, are!

Pãi, atunci, înseamnã cã cereþi un vot nominal. Asta cereþi. De ce o ascundem aºa?

Domnul preºedinte,

Nu interpretaþi cum vreþi dumneavoastrã!

Adicã, prezumaþi cã cineva nu voteazã, dacã e în salã.

Mã lãsaþi sã vorbesc ºi eu? Domnule preºedinte,

Mã lãsaþi sã vorbesc? Mai repet o datã. Pentru cã este o obiºnuinþã la noi, se voteazã cu cartelele celor care sunt absenþi, sã se facã apel nominal ºi sã voteze numai cei care sunt în salã. Nu înseamnã cã este Badea nominalizat: care e votul tãu?

Domnule senator, Potrivit regulamentului...

Dacã pleacã, treaba lui!

Vã rog, ascultaþi-mã! Existã mai multe forme de vot...

Deci, nu vreþi sã mã ascultaþi...

... vot secret, vot deschis, vot electronic. Deci, dumneavoastrã trebuie sã solicitaþi ºi ce formã de vot doriþi sã se exprime cu privire la aceastã propunere. Deci, nu spuneþi foarte clar ce vreþi. În afarã de a face o prezenþã... Doriþi o prezenþã?

Dorim o prezenþã ºi sã se scoatã cartelele celor care sunt absenþi. Asta dorim!

Votul nu existã prin scoatere de cartele.

Domnule preºedinte, Votul obiºnuit.

Adicã? Care este votul obiºnuit?

Votul obiºnuit este votul deschis.

Vot deschis?

Vot deschis, domnule preºedinte.

Vot deschis electronic, prin ridicare de mâini, prin ridicare în picioare? Regulamentul prevede mai multe... Asta vreau sã ºtiu.

Nu mã întoarceþi, domnule preºedinte! Suntem oameni serioºi, domnule!

Pãi...

Deci, dacã nu vreþi sã ne înþelegeþi... Noi asta dorim: vot obiºnuit, dar sã se scoatã cartelele celor care sunt absenþi. Asta dorim!

Dupã ce se face un apel. Deci, cereþi un apel nominal.

Da.

Dar de ce cereþi apelul nominal, dacã suntem în cvorum?

## **Domnul Nicolae Marian Iorga** _(din salã):_

Asta e o lege organicã, domnule!

Tocmai pentru asta cerem. Sã nu voteze absenþii.

Dacã nu vreþi sã ne înþelegem, pãrãsim sala.

De ce cereþi apelul nominal?

Nu, nu, nu!... Asta nu e...

Domnule,

Deci, în numele grupului parlamentar...

Spuneþi ce formã de vot solicitaþi la aceastã lege, potrivit regulamentului. Ce formã de vot?

De ce trebuie sã vã motivãm? Cerem apel nominal, pentru cã nu trebuie sã voteze cei care sunt absenþi.

Bine, am înþeles. Vã rog!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

## Domnule preºedinte,

Raþional, putem rezolva problema. Fiecare grup are dreptul sã cearã sã se verifice prezenþa ºi se face apelul nominal, dar modalitatea de vot, principiul general, este votul deschis. Orice vot care se cere a fi de altã naturã Ñ secret, nominal Ñ trebuie aprobat de plen. Deci, cererea fãcutã de Partidul România MareÉ ªi, atunci când domnul senator Badea a spus cã este un obicei de a vota pe cartelele celor care nu sunt prezenþi, eu am înþeles cã este obiceiul lorÉ _(Proteste din partea senatorilor P.R.M.)É_ este obiceiul lor, pe care îl practicã, în frunte cu preºedintele partidului, care este prezent doar la declaraþii politice, dar apare ca votant în fiecare ziÉ Deci, sã-ºi facã _mea culpa_ ºi sã nu jigneascã alte grupuri parlamentare, ºi sã nu creadã cã obiceiul lor este ºi obiceiul nostru. Noi avem alte obiceiuri, mai corecteÉ

Vã rog! Vã rog!

Vã ascultãm cât vorbiþi ºi vã cerem sã ne ascultaþi cât vorbim noi.

Deci, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi votului excepþia cerutã: posibilitatea de a vota prin vot nominal. Asta s-a cerut de cãtre P.R.M. Asupra acestui lucru trebuie sã se pronunþe, prin vot, plenul Senatului. Vã mulþumesc.

Asta este complet ilegal! Aºa ceva nu se poate!

Vã mulþumesc.

Deci, este foarte clar ce a cerut domnul Badea. A cerut o cinste elementarã, dincolo de aceste sisteme de vot. Or, regulamentul cere Biroului permanent sã numere pe cei din salã. Eu am fãcut aceastã numãrãtoare ºi vã spun cã suntem 111.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Deci, cu rugãmintea sã voteze unic ºi personal fiecare senator Ñ pentru cã înþeleg cã, pânã la urmã, aceasta era problema, nu tipul de vot, deci sã nu se voteze dacã nu este persoana prezentã Ñ vã

Deci, vã rog sã vã exprimaþi votul! 63 de voturi pentru.

Solicitãm o pauzã pentru consultãri.

Dar trebuia sã o solicitaþi înainte de exprimarea votului.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Eu eram cu mâna ridicatã. Nu m-aþi observat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, exprimãm clar: participãm doar la votul final asupra proiectului de lege. Nu considerãm regulamentar ºi nu rãmânem nici mãcar în salã, dacã puneþi la vot retrimiterea la comisie, ceea ce este o încãlcare flagrantã a regulamentului.

Vã mulþumesc.

Bine, mulþumesc. Poftiþi, domnule secretar!

## Domnilor senatori,

S-a fãcut foarte mult caz de cele trei modalitãþi de vot. Existã un mod regulamentar de a verifica starea sãlii ºi prezenþa senatorilor, care cade în sarcina Biroului permanent. Am fãcut numãrãtoare în salã de mai multe ori, chiar apel nominal, aveam 70 de oameni în salã ºi la primul vot apãreau 90 de voturi. Aceasta este problema! La ora de faþã sunt 111 senatori în salã. Eu îi ºtiu pe partide. Deci, dacã vor fi voturi peste 111, înseamnã cã s-a votat în plus. Indiferent de teoriile pe care le-au fãcut unii aici, lucrurile stau aºa: sunt oameni plecaþi în delegaþie, care apar pe aceste liste. Cum se poate asta?!

Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Având în vedere incidentul creat în plenul Senatului, vã rugãm sã acordaþi o pauzã de consultãri ºi sã dispuneþi întrunirea liderilor grupurilor parlamentare.

Rugãm liderii grupurilor parlamentare sã se întâlneascã la sala Biroului permanent, pentru consultãri. O pauzã de 15 minute.

## PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã creãm cadrul necesar pentru a începe lucrãrile noastre. A avut loc, la cererea liderului Grupului parlamentar U.D.M.R., o consultare a liderilor.

Doresc, din partea liderilor de grup parlamentar care au participat la aceastã întâlnire, sã fac cunoscut plenului concluzia la care au ajuns.

Vã rog, domnule senator! Domnul vicepreºedinte Tãrãcilã.

## Domnule preºedinte,

Am sentimentul cã nu au ajuns în salã toþi liderii de grup parlamentar, de aceea rugãmintea ar fi sã mai repetaþi invitaþia colegilor de a participa la dezbateri, ca sã nu prezint acest punct de vedere în absenþa lor.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Rugãmintea este pentru liderii de grupuri parlamentare care nu au ajuns încã în salã.

Domnule vicepreºedinte, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Constat cã domnul secretar Mihai Ungheanu, care a fost prezent ºi Domnia sa la întâlnirea liderilor de grup, este prezent în salã ºi cred cã, în acest moment, sunt prezenþi în salã reprezentanþi ai tuturor grupurilor parlamentare care au participat la discuþiile din aceastã pauzã.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã nu ne-am fãcut iluzii cã punctele noastre de vedere divergente se vor concilia în urma unei întâlniri pe parcursul unui sfert de orã. Cert este însã cã am ajuns, prin consens, la o soluþie în a debloca lucrãrile Senatului pentru ºedinþa de astãzi, în sensul de a amâna dezbaterea ºi votul final pentru ziua de luni. Sã continuãm dezbaterile pe celelalte proiecte de lege, urmând ca fiecare dintre noi sã avem consultãri pe propunerile fãcute ºi, în principal, eu am susþinut acest lucru, pe propunerile fãcute în plenul Senatului la nivel de partid. Legea este extrem de importantã ºi nu cred cã fiecare dintre noi, în calitatea pe care o avem, de lider al unui grup parlamentar, putem sã decidem fãrã sã avem decizia politicã luatã la nivel de partid. Aº spune cã aceastã concluzie a fost agreatã de reprezentanþii grupurilor parlamentare din Senat, prin consens, situaþie în care aceastã decizie a liderilor grupurilor nu trebuie sã fie supusã votului, ci trebuie sã trecem la dezbaterea în continuare a proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, potrivit Regulamentului Senatului. Sigur cã în cadrul ºedinþei de luni se va da votul final pentru cã legea va rãmâne pe ordinea de zi, aºa cum este înscrisã de plenul Senatului.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã ceilalþi lideri de grup parlamentar, care au participat la întâlnire, mai au ceva de adãugat?

Vã rog!

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Tot ce a spus domnul senator Tãrãcilã este perfect exact. Aº þine totuºi sã fac o precizare. Noi, cei prezenþi, de pe bãncile opoziþiei, am fi fost gata ºi astãzi sã procedãm la votul final. Domnul senator Tãrãcilã, cum i se pare firesc, a cerut un interval de consultare cu conduce-

rea partidului, pânã luni, ºi, în speranþa cã nu mai apar alte probleme, într-adevãr, luni putem proceda la votul final, în mãsura în care ºi P.D.S.R.-ul acceptã. Asta înseamnã renunþarea la propunerea, pe care distinsul coleg a fãcut-o, de a retrimite proiectul în comisie.

Deci, dacã se dã acordul conducerii P.D.S.R.-ului, luni procedãm fãrã probleme la votul final. ªi s-a mai omis ceva. Ne-am angajat fiecare grup sã dãm în scris toate observaþiile pe care le considerãm utile, ca discuþiile de la Camerã sã fie într-adevãr în spiritul unui consens în continuare.

Vã mulþumesc.

Da, vã rog!

Am omis sã spun acest lucru, cã, indiferent de rezultatul final al votului pe care îl vom da luni, adicã, chiar dacã vom vota într-un sens sau altul legea, în numele grupurilor parlamentare, obiecþiunile majore pe care le avem trebuie sã le punem pe hârtie pentru a le putea discuta cu iniþiatorul.

## Da, vã mulþumim.

În acest context, luãm act de înþelegerea exprimatã de liderii grupurilor parlamentare ºi urmeazã ca luni sã fie dezbãtutã ºi sã fie votatã, în final, aceastã lege.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului aflate în administrarea consiliilor judeþene, a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Doresc iniþiatorul ºi din partea comisiei, domnul senator Predescu.

Vã rog, din partea iniþiatorului, sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi, deopotrivã, proiectul de lege.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului este reglementatã, în prezent, prin Ordonanþa nr. 88/1997 ºi hotãrâri ale Guvernului: Hotãrârea nr. 450/1999, Hotãrârea nr. 389/1996 ºi Hotãrârea nr. 505/1998.

Pânã la data de 1 februarie 2001, din cele aproximativ 8.000 de spaþii comerciale, care fac obiectul hotãrârilor menþionate, au fost vândute de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale doar o treime, adicã vreo 2.630 de spaþii, ceea ce este foarte, foarte puþin.

În vederea accelerãrii ritmului vânzãrii spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului aflate în administrarea consiliilor judeþene, a consiliilor locale sau a regiilor autonome de sub autoritatea acestora, propunem elaborarea unei reglementãri unitare, având o forþã juridicã superioarã, ºi anume, un proiect de lege.

Faþã de legislaþia actualã, noua reglementare se constituie într-o unificare, completare ºi clarificare a cadrului legislativ, în vederea accelerãrii procesului de privatizare a spaþiilor comerciale, astfel: Ñ se extinde domeniul de aplicare ºi la spaþiile comerciale care nu vor fi restituite în condiþiile Legii nr. 10/2001, precum ºi la spaþiile comerciale care sunt situate în zonele de protecþie ale monumentelor istorice;

Ñ se introduc termene scurte ºi proceduri simple pentru accelerarea procesului de privatizare a spaþiilor comerciale;

ªi eu vã mulþumesc.

O singurã întrebare Ñ sunt o serie de amendamente în cuprinsul raportului comisiei Ñ care este poziþia iniþiatorului, în raport cu aceste amendamente?

## Domnule preºedinte,

Am vãzut aceste amendamente ºi suntem întru totul de acord cu ele.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Predescu, din partea comisiei sã prezinte raportul.

## Domnule preºedinte,

Comisia a adoptat raportul de admitere a proiectului cu amendamentele anexã, parte integrantã.

În esenþã, în amendamente ne-am preocupat de a stabili cu exactitate care sunt spaþiile ce vor face obiectul înstrãinãrii ºi am asigurat la toate procedurile parcurse de înstrãinare, începând cu listele ºi cãile de control, prin contestaþia judiciar-administrativã ºi accesul la justiþie, exercitate aceste cãi de control de cãtre toate persoanele interesate în vânzarea unor asemenea spaþii.

Credem cã prin aceasta am asigurat garantarea drepturilor ºi intereselor legitime a oricãrei persoane fizice sau juridice care are interes în legãturã cu spaþiile comerciale ce vor face obiectul unor asemenea înstrãinãri.

Legea face parte din categoria legilor organice. Sunt ºi amendamente care nu au fost acceptate. În mãsura în care, cu explicaþia datã, cu motivarea prezentatã în anexã, deci în mãsura în care vor fi susþinute, ne vom exprima punctul de vedere cu privire la acestea.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacã se doreºte luarea de cuvânt.

Vã rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul secretar Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã vânzarea spaþiilor comerciale este o problemã care trebuia sã fie de mult închisã în România, ºi simplul fapt cã încã din 1996 Guvernul a iniþiat o primã hotãrâre de Guvern, e adevãrat, relativ imprecisã sau uºor imprecisã la vremea respectivã, dar care avea ca obiectiv tocmai transferul de proprietate, aratã preocuparea, ºi a Executivului, ºi a Legislativului, în acest sens.

Din pãcate, în pofida faptului cã ºi Hotãrârea nr. 389/1996, ºi Hotãrârea nr. 505/1998 au ca obiectiv tocmai accelerarea privatizãrii spaþiilor comerciale, se constatã ceea ce se spunea ºi iniþiatorul, cã doar 1/3 din aceste spaþii sunt în momentul de faþã soluþionate, restul aflându-se, din varii motive ºi din varii interese, dumneavoastrã probabil cã le cunoaºteþi la fel de bine ca mine, în alt regim decât cel de vânzare, adicã în închiriere, în concesiune, în asociere ºi aºa mai departe.

Am urmãrit textul legii ºi sigur cã este o lege pe care noi, Grupul naþional liberal, o votãm ºi dorim sã o votãm. Apar însã câteva probleme pe care le supun atenþiei dumneavoastrã.

O primã problemã este faptul cã încã din titlu, ºi din art. 1, sunt omise societãþile comerciale la care acestea sunt acþionari, deci este vorba de Ñ titlul legii îl avem cu toþii în faþã, este Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Urmare a Ordonanþei nr. 30/1997, care priveºte reorganizarea regiilor autonome, foarte multe regii autonome au fost transformate în societãþi comerciale, societãþi comerciale la care administraþia localã are calitatea de acþionar.

Deci, solicitãm, din acest punct de vedere, pentru includerea completã ºi pentru acoperirea prin lege a tuturor categoriilor de situaþii, solicitãm, ca amendament, introducerea atât în titlu, cât ºi în art. 1, unde se regãseºte aceastã problemã, a sintagmei Ñ citez: ”Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, a societãþilor comerciale la care acestea sunt acþionari Ñ deci autoritãþile sunt acþionari Ñ, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes localÒ.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de lege ºi credem cã, într-adevãr, trebuie sã luãm ºi aceastã mãsurã de privatizare cu privire la spaþiile comerciale.

Pe de altã parte, eu cred cã discuþia nu este întârziatã. Este întârziatã la un mod abstract, dacã vreþi, dar, dat fiind cã aceste spaþii comerciale, este vorba de spaþii comerciale care nu au fost construite din fondurile de stat, care ºi-au gãsit deja o reglementare anterioarã este strâns legatã de problema restituirii proprietãþilor.

Deci, pânã nu am avut Legea nr. 10/2001, pânã atunci era prematur, într-adevãr, sã adoptãm un astfel de act normativ.

Eu cred cã faptul cã termenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor expirã numai la 14 august 2001, ne creeazã o obligaþie de a crea un regim care sã garanteze ca proprietarii care îºi revendicã casele sã nu se trezeascã cu aceste spaþii comerciale aflate în proces de privatizare, sã nu se trezeascã cã acestea sunt vândute. Comisia juridicã, alãturi de faptul cã, dacã vreþi, a înãsprit puþin condiþiile de cumpãrare a acestor spaþii comerciale de cãtre cei care se aflã momentan cu titlu juridic în ea, a admis ºi un amendament care, într-adevãr, este o mãsurã de protecþie a foºtilor proprietari.

În schimb, trebuie sã fiu în total acord cu antevorbitorul meu în privinþa faptului la ce buget se fac venit sumele care se încaseazã din vânzarea acestor spaþii comerciale. Aici susþinem ºi noi, acestea sunt, în momentul de faþã, în proprietatea autoritãþilor publice locale, ei realizeazã venituri prin închirierea acestor spaþii comerciale, care venituri, mã rog, se vor curma o datã cu vânzarea. Este, cred, logic ºi legal ca aceste sume sã revinã în întregime bugetelor locale, care sunt încãrcate cu atribuþii, care au ºi consecinþe pecuniare, ºi care vor fi în mãsurã sã acopere gãuri din bugetele locale.

Deci, dupã cum am spus, grupul nostru parlamentar sprijinã acest proiect de lege. O sã avem amendamente punctuale referitoare la garanþia drepturilor foºtilor proprietari care revendicã, respectiv la destinaþia sumelor realizate din vânzarea acestor spaþii.

Vã mulþumesc.

Mulþumim ºi noi.

Dacã din partea celorlalte grupuri mai doreºte cineva? Da, vã rog! Domnul senator Dina.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

De la început vreau sã subliniez cã Comisia pentru privatizare a analizat proiectul de lege prezentat ºi constatând cã, de fapt, acest act normativ vine sã reglementeze niºte situaþii existente în momentul de faþã, cã în localitãþi funcþioneazã în momentul de faþã o lege care reglementeazã vânzarea spaþiilor, constatãm cã, de fapt, este o practicã prin care o bunã parte din spaþii s-au vândut în conformitate cu actul prezentat astãzi, noi am considerat cã este de fapt o reglementare de unificare a acestei legislaþii ºi, fiind o chestiune care trateazã exclusiv spaþiile comerciale, am considerat cã ele nu trebuie analizate din punctul de vedere al Legii privatizãrii.

Sigur, sunt chestiuni care pot fi discutate ºi putem sã gãsim modalitãþi mai bune pentru a da contur acestei legi. Faptul cã, pânã în momentul de faþã, numai 1/3 din spaþiile comerciale s-au vândut, aratã cã, de fapt, aceastã atractivitate nu prea existã, ºi în actul prezentat spre aprobare Senatului se încearcã o revigorare a acestei acþiuni tocmai în vederea privatizãrii.

Noi am fãcut unele amendamente la aceastã lege în susþinerea accelerãrii privatizãrii spaþiilor comerciale, ºi pe parcursul supunerii dezbaterii pe articole vom interveni cu amendamentele respective.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare existã luãri de cuvânt la dezbateri generale? Da, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

În concepþia acestui proiect de lege se face distincþie clarã între vânzarea spaþiilor comerciale ºi procesul privatizãrii.

O apropiere, ºi chiar mai mult decât aºa cum s-a cerut, un tratament egal, nu este cu putinþã.

Privatizarea este un proces economic complex, fundamental. Vânzarea spaþiilor comerciale este un proces simplu.

Spaþiile comerciale sunt proprietatea statului ºi în administrarea, în parte directã, a unitãþilor de stat sau unor persoane fizice sau persoane juridice, cu alt titlu de folosinþã: locaþiune, concesiune, închiriere.

Pe de altã parte, dacã statul este proprietar, iar consiliile judeþene, municipale, orãºeneºti sau comunale le au în administrare, cui se cuvine preþul, domnule coleg? Administratorului sau proprietarului?

Prin urmare, lucrurile noi le-am priceput bine ºi le-am tratat corect. Nu le-am amestecat, dimpotrivã, am cãutat pe cât posibil sã fie limpezi.

De aceea, cu privire la sume, ele nu pot urma regimul juridic al sumelor rezultate din privatizare; aici este cu totul altceva. Cã s-a lãsat un procent autoritãþilor... care... este o chestiune de susþinere a activitãþilor acestora. ªi în lege se ºi direcþioneazã sumele care rãmân la dispoziþia autoritãþilor locale, judeþene sau de orice altã categorie ar fi, spre... cãtre ce pot fi folosite.

Apoi, cu privire la celelalte observaþii, cã nu a fost consultatã Comisia pentru privatizare.

Dimpotrivã, ºi-a spus punctul de vedere, a înþeles exact tratamentul juridic care trebuie adoptat, ce urmãreºte acest proiect de lege ºi cum trebuie tratate rezolvãrile... cã am omis... s-a afirmat cã s-a omis reglementarea folosirii sumelor de bani. Nu. Este o neobservare a art. 15, acela care comportã discuþii în legãturã cu soluþiile adoptate. Sunt ºi amendamente, altele decât cele adoptate de comisie, ºi, care, probabil, se vor susþine.

Altã observaþie: de ce nu s-au adoptat aici metodele privatizãrii? Pentru simplul motiv cã dacã e vorba de vânzare, vânzarea este un contract ”numitÒ Ñ aºa i se spune: contract civil Ñ, care are reglementare completã în Codul civil, iar aceastã lege nu aduce decât unele elemente speciale Ñ ca reglementare Ñ datoritã proprietãþii titularului Ñ care e statul Ñ ºi stãrilor de fapt ºi de drept, datoritã cãrora o parte din aceste spaþii comerciale se aflã în folosinþa unor persoane fizice sau juridice, cu titlu de folosinþã Ñ aºa cum afirmam mai înainte Ñ care sunt de vreo 3Ð4 feluri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Este foarte clar obiectul legii, ºi prin natura bunurilor care fac obiectul acestei viitoare vânzãri, el nu putea sã preia toate metodele de privatizare, aici fiind vorba de bunuri simple, nu de societãþi comerciale care se privatizeazã, ca sã fie nevoie ºi de utilizarea listãrii pe piaþã, eventual, a valorii acþiunilor ºi aºa mai departe. E vorba de spaþii care nu pot fi transferate decât printr-o vânzare directã, negociatã direct sau prin strigare.

Rog, acum, colegii sã începem sã parcurgem acele texte care au fãcut obiectul amendamentelor comisiei.

Punctul 1 din raport, Capitolul II Ñ ”Reguli comune privind vânzarea spaþiilor comercialeÒ. Comisia amendeazã alin. 1, 3 ºi 4 ale articolului. Da, vã rog! Despre ce e vorba?

Da.

La art. 1 am fãcut o propunere de amendament, domnule preºedinte. Într-adevãr, spaþiile comerciale dacã le scoatem de la categoria de active sau nu le scoatem, este o altã discuþie Ñ nu vreau sã dezvolt aici, sã lãsãm lucrurile cum le-aþi definit dumneavoastrã Ñ dar am introdus un amendament care mi se pare important: titlul ºi art. 1. Sã includem în titlu ”a societãþilor comerciale la care acestea Ñ autoritãþile Ñ sunt acþionareÒ. Nu deranjeazã cu nimic ºi vom gãsi foarte multe societãþi...

Ba da. Vã rãspund.

Unde aveþi acest amendament la art. 1?

Nu l-a fãcut. Îl face acum.

A, nu, nu! Deci...

Îi rãspund acum, domnule preºedinte, dacã îmi îngãduiþi? Cã e foarte simplu.

Eu vã îngãdui, însã regulamentul nu mai îngãduie. Pentru cã, nefiind un amendament care sã fi fost fãcut în faþa comisiei, indiferent dacã a fost adoptat de comisie, total sau parþial, ori respins, din pãcate, potrivit regulamentului, el nu mai poate fi susþinut în cadrul plenului Senatului.

Aveþi dreptate, dar pentru a lãmuri...

Vã rog!

Pentru a lãmuri, ºi pentru stenogramã. Nu fugim de rezolvare, o cunoaºtem. Societãþile comerciale devenite din modificãri, transformãri ale regiilor au alt regim juridic privind proprietatea asupra bunurilor. Acolo statul este majoritar. Acolo, în toate, statul se aflã în coproprietate pe cote-pãrþi. Nu vinde nici un coproprietar bunul asupra cãruia este coproprietar. De aceea nu l-am cuprins în aceasta. Acelea au deja o privatizare parþialã, au un alt statut, un alt regim, au cu totul altã situaþie juridicã. De aceea nu fac obiectul acestei legi. Lucrurile pentru noi sunt foarte clare.

## Da, vã mulþumesc.

Chiar în cuprinsul legii este o prevedere de excludere, aºa încât... Da. DomnuÕ senator, nefiind acest amenda-

ment formulat în cadrul dezbaterilor din comisie, regulamentar el nu poate fi prezentat pentru prima datã în plen.

Reluãm. Era vorba de art. 5 care este amendat la 3 din alineatele sale.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentelor comisiei, aºa cum sunt prezentate în raport.

Cu 69 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, nici o abþinere, text adoptat cu amendãrile din cuprinsul raportului comisiei.

Punctul 2 din raport, referitor la art. 6, care este amendat la mai multe alineate ale sale: la alin. 1 lit. a) ºi c), la alin. 5 ºi, de asemenea, se introduce un alineat nou, 7, la acest articol.

Aveþi un amendament aici, da? Vã rog! Îl aveþi cuprins în raport, doamna senator, da?

## Da, doamnule preºedinte.

Este cuprins în raport la Anexa 3 care vorbeºte de amendamentele respinse parþial de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi formulate în plenul ei ºi admise ca atare de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Ceea ce vã propunem este sã reluãm în discuþie amendamentul de la art. 6 Ñ deci formularea, de fapt, de la art. 6 Ñ a Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, pentru cã existã o deosebire de fond între textul iniþial ºi textul formulat de noi în Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului ºi anume aceea care þine de incompatibilitatea între calitatea de consilier ºi membru al acestei comisii de privatizare. Noi am discutat în comisia noastrã, pe fond, acest lucru.

Este absolut anormal ca cineva care hotãrãºte, ºi anume consilierul, care hotãrãºte prin vot tot ce se întâmplã în toatã aceastã procedurã de vânzare, de privatizare a spaþiilor sã ºi punã în aplicare, sã gestioneze concret aceastã hotãrâre. Deci, practic, între textul nostru ºi textul admis în final de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri existã aceastã diferenþã. Ca ºi între textul iniþiatorului. În discuþiile din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului iniþiatorul a fost de acord cu incompatibilitatea între consilieri. Mã refer la faptul cã în alin. 1 lit. a), penultima propoziþie sunã aºa: (textul iniþiatorului) Ñ ºi nu e la fel în textul comisiei noastre: ”membrii comisiei pot fi ºi consilieriÒ, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, preluând Ñ din acest punct de vedere Ñ textul iniþiatorului.

Care este textul? Nu rezultã din raport, doamna senator. Deci, la ce...

Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã aveþi amabilitatea sã citiþi textul nostru la poziþia 2 Anexa 3 la raport Ñ aºa cum am precizat Ñ ºi o sã vedeþi cã afirmaþia, propoziþia cã ”membrii comisiei pot fi ºi consilieriÒ nu este în textul Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. ªi este un lucru de fond.

La ce alineat, doamna senator, al art. 6?

Citiþi a)-ul, vã rog frumos!

Alin. 1 lit. a).

Da. Deci ºi la iniþiator ºi în textul admis de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri se pãstreazã ”membrii comisiei pot fi ºi consilieriÒ ceea ce noi, în Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, cred cã în unanimitate Ñ dacã îmi aduc bine aminte Ñ nu am admis.

Da, da. În textul comisiei este în sensul cã pot fi ºi consilieri reprezentanþi în comisie.

Exact! ªi noi am apreciat cã este, pe fond, o incompatibilitate între calitatea de consilier ºi aceea de a pune în executare o hotãrâre a consiliului.

Da.

Îl rog pe domnul senator Predescu sã dea o explicaþie legatã de motivul pentru care s-a respins acest amendament al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Eu înþeleg care ar fi obiecþiunea dar, aºa cum a fost formulatã, nu e de admis. Membrii comisiei ºi comisia nu pun în executare. Desfãºoarã procedurile prealabile încheierii contractului de vânzare-cumpãrare ºi dupã ce Ñ aþi vãzut cã legea prevede încheierea unui proces-verbal, care se va pune la dispoziþie virtualului cumpãrãtor ºi apoi se plãteºte preþ etc... Ñ se încheie actul autentic. Nu executã ei, consilierii. Cã aici nu e vorba de executare. E vorba de încheierea unui contract. ªi aceasta o face comisia. Comisia are reprezentanþi numeroºi, din diverse categorii, pentru a asigura ºi garanta drepturile vânzãtorului. ªi vânzãtorul este proprietarul, statul. ªi, daþi-i voie sã-ºi ia mãsurile care sã-i asigure, sã-i garanteze cã drepturile lui vor fi vegheate. Nu le poate lãsa la voia întâmplãrii sau la dispoziþia altuia.

Da.

Vã rog, doamna senator, dacã mai aveþi...

## Da.

V-aº ruga, domnule preºedinte, sã-mi daþi voie sã argumentez suplimentar. Nu numai cã este vorba de punerea în executare a unei hotãrâri a consiliului, este vorba chiar de un act de gestiune curentã. Deci orice act de autoritate aprobat de o administraþie publicã localã trebuie pus în executare de funcþionari încadraþi în aparatul propriu ºi care au asemenea responsabilitãþi în ceea ce includ de obicei regulamentele de organizare ºi funcþionare ale administraþiei publice locale. Este nefiresc Ñ ºi situaþia asta o cunoaºtem cu toþii Ñ ºi avem de-a face deja cu categoria de incompatibilitãþi care þin de fap-

tul cã, în calitatea lor de consilieri, unii sunt ºi membri în consiliile de administraþie ale regiilor de subordonare localã ºi aºa mai departe. Deci, practic, aici avem de-a face cu un act de gestiune efectivã pe care, prin natura funcþiei lui, alese, consilierul nu îl poate executa. Vã mulþumesc.

Da.

ªi eu vã mulþumesc.

ªi eu aº vrea sã completez explicaþia.

Vã rog!

Nu existã acte de gestiune. Comisia face lista, o afiºeazã, doritorii îºi exprimã în termen de 30 de zile opþiunea, dacã doresc sã cumpere, potrivit categoriilor cãrora aparþin, e folositor, util, are folosinþã Ñ cu titlu sau nu Ñ sau este simplã persoanã, participã la licitaþie. Comisia vegheazã la desfãºurarea în continuare a procedurilor legale. Orice fazã a procedurilor legale poate fi contestatã în justiþie. A fost Ñ dacã pot sã mã exprim aºa Ñ ambiþia stãruitoare a comisiei, de a garanta orice fazã a desfãºurãrii procedurilor, cu dreptul oricui, a oricãrei persoane interesate, chiar dacã nu este participant la cumpãrare, de a putea contesta actele în procedurã administrativ-jurisdicþionalã ºi în justiþie. Aþi vãzut cã am instituit prezenþa ºi participarea procurorilor la anumite acte, când e vorba de judecatã. Adicã, am luat toate mãsurile posibile pentru a preveni cât mai mult cu putinþã orice încãlcare a legii sau favorizarea vreunuia dintre participanþi, în cazul în care se face, nu prin negociere directã între deþinãtor ºi proprietar, ci prin licitaþie, cu strigare. Nu vãd, nu vãd... Cã nu existã acte de gestiune asupra bunurilor. Sunt numai proceduri pregãtitoare ale încheierii actului de vânzare-cumpãrare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

De altfel, rezultã chiar din text cã e vorba de reprezentanþi ai consiliului judeþean. ªi care sunt Ñ în ordine legalã Ñ primii reprezentanþi ai consiliului judeþean sau local decât consilierii?

În orice caz, s-a fãcut acest amendament de cãtre Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, de reformulare, ºi, pe fond, de restrângere a categoriei de persoane care pot face parte din comisie.

Procedurã!

Ce procedurã sã mai fie?

Poziþia iniþiatorului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pãi poziþia iniþiatorului... Îmi pare rãu, nu aþi fost atenþi. A fost întrebat iniþiatorul dacã este de acord cu amendamentele propuse de comisie, cu toate amendamentele Ñ aºa cum figureazã în raport Ñ ºi le-a însuºit în totalitate, cunoscând ºi amendamentele respinse prin raportul comisiei. Deci, nu mai este necesar. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Cu 44 de voturi pentru, 35 voturi împotrivã, o abþinere, a fost votat amendamentul.

Vã rog, acum, sã vã exprimaþi votul asupra întregului text aºa cum a fost amendat ca urmare a amendamentului formulat.

Deci, v-am spus Ñ este vorba de amendamentul care s-a fãcut Ñ cine voteazã în favoarea amendamentului voteazã DA, cine voteazã împotriva amendamentului propus de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului voteazã NU. Cred cã este foarte clar.

Deci, amendamentul comisiei, de eliminare a acelei posibilitãþi ca ºi consilierii sã facã parte din comisie, a fost discutat, v-am spus care este formula de vot, dar dacã nu sunteþi atenþi, îmi pare rãu.

Celelalte alineate ale art. 6, astfel cum sunt amendate de cãtre comisie, vã rog sã vã exprimaþi votul asupra întregului articol Ñ ºi cu celelalte alineate amendate de comisie.

Text adoptat cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, o abþinere.

Poziþia 3 din raport referitoare la art. 8. Dacã sunt observaþii?

Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este o problemã de cunoaºterea limbii române. Este vorba de raportul de evaluare ºi stabilire a preþului de vânzare. Întreb: dacã este douã rapoarte sau sunt unul singur? Pentru cã se spune aºa: ”Raportul de evaluare ºi stabilire... **pot** fi contestateÒ.

Da. Este sigur cã e la singular: poate fi contestat. Cã e un singur raport. Subiectul e raportul.

Daþi-mi voie!

Dacã e unul singur, **poate.**

Daþi-mi voie! Este sigur cã e vorba de douã operaþiuni. Citiþi vã rog cu atenþie textul!

Atunci sã spunem rapoartele.

Raportul de evaluare ºi stabilire a preþului... Vã rog frumos citiþi...

Subiectul este raportul.

Nu, nu! Aici, cu gramatica sã nu negociem.

Raportul de evaluare ºi stabilire...

Nu. Raportul poate fi contestat de persoanele... Raportul se contestã.

Deci, mai grav, nu e eroare de dactilografiere.

Domnule preºedinte,

Amendamentul nostru adoptat de comisie. Art. 8 alin. 3: ”Raportul de evaluare ºi stabilirea preþului de vânzare pot fi contestateÒ.

Nu e adevãrat! Nu! Nu!

## **Domnul Ion Predescu:**

ªi una ºi alta. Sunt douã operaþiuni. Vã rog sã observaþi textul în reglementare.

Raportul nu are numai stabilirea preþului, are ºi bazele estimaþiunii, are alte criterii de evaluare... Vã rog, nu vã supãraþi! Raportul e altceva, în totalitatea lui, iar preþul e un element final.

Da, de acord. Atunci trebuie spus aºa: ”Raportul de evaluare precum ºi modul de stabilire a preþului...Ò

Bine. De acord.

Pentru cã altfel se creeazã aceastã confuzie: cã raportul este de evaluare ºi de stabilire a preþului. Deci: ”Raportul de evaluare precum ºi modul de stabilire a preþului...Ò

Nu ”modul de stabilireÒ, domnule preºedinte. Nu vã supãraþi!

Sau ”stabilireaÒ.

”ªi stabilireaÒ.

”Precum ºi fixareaÒ, atunci. Nu ”stabilireaÒ.

Nu. Stabilirea, cã e cu acord. Nu e întotdeauna stabilire. Stabilirea e unilateralã. Cu stabilirea, adicã fixarea e dispoziþie. Lãsaþi termenul de **stabilire** cã are...

Bine. Atunci: ”...precum ºi...Ò. Pentru ca sã se înþeleagã cã e un subiect colectiv.

Nu... Vã rog. ”...precum ºi stabilirea preþului...Ò. Sunt, limpede, douã operaþiuni juridice.

Bun. Vã supun atunci votului acest amendament...

Fãrã ”precumÒ, numai ”ºiÒ.

Pãi, aºa e textul. Acum trebuie amendat.

Nu. Aºa e textul.

”...ºi stabilirea...Ò.

Nu.

Nu, cã raportul e numai de evaluare. Raportul e numai de evaluare. Stabilirea preþului e o altã operaþiune. Deci, sunt douã operaþiuni, de fapt. Nu vãd de ce deranjeazã, ”precum ºi stabilirea preþului...Ò

Nu mã deranjeazã.

Ca sã se distingã de confuzia cã face parte tot din raportul de evaluare. Cã altfel... E aceastã confuzie, cã e raport de evaluare ºi stabilire a preþului.

”...ºi stabilirea...Ò

Aºa e în text.

Aºa e textul. Nu aveþi textul în faþã, domnuÕ senator?

E corect aºa.

Ne-am exprimat bine româneºte, ºi chiar juridic.

Atunci eu vã supun întregul text al art. 8 cu amendarea constând în introducerea unui alineat nou, alin. 3.

Text adoptat cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere.

Poziþia 4 din raport, corespunzãtoare art. 9. Sunt amendate alin. 1, alin. 2. Se introduce un alineat, 3, nou.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi întregul articol în formula amendatã de comisie. Text adoptat cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 5 din raport, corespunzãtoare art. 10. Amendarea textului constã în introducerea unui alineat nou, alin. 2, cu cuprinsul pe care îl vedeþi în raport.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra întregului art. 10, în formula amendatã de comisie.

Text adoptat cu 74 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 6 din raport, corespunzãtoare art. 11. Sunt amendate alin. 1 ºi 2. De asemenea. alin. 4, 5, 6 ºi 7 restructurate ºi amendate în conþinutul lor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt obsevaþii. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra întregului articol amendat de comisie.

Text adoptat cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 7 din raport, corespunzãtoare art. 12. Sunt amendate alin. 1 lit. a), b) ºi d).

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra întregului articol.

Text adoptat cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 8 din raport, referitoare la art. 15. Cel asupra cãruia s-au purtat ºi discuþiile generale.

Vã rog!

Domnul senator Eckstein.

Domnule preºedinte,

Eu v-aº ruga ca sã supuneþi la vot mai întâi amendamentul propus de mine, care se referã la eliminarea acelei cote care ar reveni bugetului de stat ºi ulterior cuantumul acesteia.

Aºa prevede ºi regulamentul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înþeleg, însã, cã mai sunt amendamente respinse.

Nu. Astea douã au fost.

Douã. Pãi, unul este al domnului senator Eckstein.

Aceasta a susþinut.

Numai acesta. Bun. Deci domnul senator Eckstein solicitã eliminarea nu numai a amendamentului din textul comisiei, ci ºi din lege, pentru cã ºi legea prevede ca 20% din preþul vânzãrii sã fie alocat bugetului de stat. Deci, solicitã eliminarea completã a acestui text, în sensul ca toþi banii proveniþi din vânzarea spaþiului comercial sã fie alocaþi autoritãþilor locale în administrarea cãrora se aflã aceste spaþii comerciale. Este exact, da?

Este exact. Mai mult, acestea se aflã în proprietatea autoritãþilor publice locale ºi constituie în momentul de faþã a sursã de venit...

Ceea ce aþi susþinut ºi în cadrul dezbaterilor generale. Deci aceeaºi...

Am înþeles. Domnule preºedinte, Dacã, totuºi, permiteþi?

Vã rog!

Multe consilii locale, practic, au trãit ºi din aceste sume. Ei ar fi frustraþi de aceste posibilitãþi bãneºti de care au nevoie într-o sferã Ñ ca sã spun aºa Ñ mai largã. ªi, dat fiind autonomia autoritãþilor publice locale, eu cred cã acele îngrãdiri, ca sã foloseascã într-un anumit scop, iarãºi leagã mâna consiliului local, care ºtie ce sã facã cu aceºti bani ºi are nevoie de toþi aceºti bani.

Amendamentul meu sunã în felul urmãtor: ”Sumele obþinute din vânzarea spaþiilor comerciale, în condiþiile prezentei legi, se fac venit la bugetele localeÒ. ªi aici se terminã amendamentul.

Da, am reþinut. Aþi reiterat ceea ce aþi spus ºi la dezbaterile generale.

Aº dori sã adaug ºi eu un considerent.

mai necãjiþi în aceastã privinþã. Aceasta e raþiunea acelei cote de 15% care se duce la bugetul de stat. Ajunge la alte consilii care nu beneficiazã de asemenea surse de venit. Sã lãsãm aºa din motive de echitate ºi mai ales din nevoile stringente ale celorlalte consilii locale.

De acord. Doamna Petre.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La poziþia 8, respectiv art. 15 din lege, despre care discutãm, cred cã avem de-a face cu o eroare a celor care au transpus textele adoptate în comisie. De ce vã spun acest lucru? Pentru cã în partea de raport care priveºte ºi care conþine amendamentele admise de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pe textul art. 15 avem un text diferit de cel din Anexa nr. 3 propus de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului ºi care este în coloana de observaþii recunoscut ca fiind admis de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Da, da. Am acceptat.

V-aº ruga sã observaþi...

Am acceptat. V-am acceptat ºi cifra de 15%.

DomnuÕ senator Predescu...

Da. Nu, nu! Nu facem polemicã. Vã ascultãm pânã la capãt ºi o sã primiþi rãspunsul.

Vã rog!

Un considerent, alãturi de altele, pentru care comisia nu a acceptat acest amendament. E adevãrat cã ºi astãzi din locaþiuni, închirieri, unele consilii locale încaseazã sume importante, unele chiar foarte importante, utile bugetelor acelor unitãþi. Tot atât de adevãrat este cã sunt ºi consilii locale care nu au în administrare ºi nu au avut asemenea spaþii. Raþiunea de a da o cotã Ñ pe care noi am apreciat-o la 15% Ñ bugetului de stat este aceea de a forma fondul central în bugetul de stat, care se atribuie consiliilor locale, pe sume pe care le redistribuie consiliul judeþean, tocmai acelor consilii locale care nu beneficiazã de asemenea surse de venit. Aceasta e raþiunea. ªi trebuie sã gândim la toate consiliile locale, nu numai la cele care sunt avantajate de acest lucru. Vedeþi, unele, ºi mai ales cele din preajma marilor centre industriale, au avut avantajul de a se dezvolta ca sateliþi ai marilor aglomerãri umane, ai marilor oraºe. Avantajul sã îl dãm tot lor, în întregime?! Sã lãsãm o cotã la bugetul de stat care se duce cãtre cei mai dez-avantajaþi,

V-aº ruga sã clarificãm dacã textul adoptat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este cel care figureazã în prima parte a raportului la poziþia 8, sau este cel propus de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului în Anexa nr. 3 ºi pe care comisia dumneavoastrã spune cã l-a admis, fiind texte diferite.

De acord.

Din compararea textelor, domnule preºedinte, se vede cã am acceptat parþial doar procentul de 15%. Dumneavoastrã mai aveþi acolo ºi un cont special, nu? Aveþi! Nu l-am acceptat. Pentru cã bugetul este unic ºi unitar. Nu e pe conturi speciale.

Local!

Local.

Da. Mai e ceva?

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã clarificãm. Deci noi am introdus acest cont special pentru cã nu existã conturi în afara bugetului local, nu existã conturi extrabugetare. Din punct de vedere al normelor pe care Ministerul Finanþelor Publice le-a emis ºi care sunt în aplicare în România în materia bugetelor locale, ºi ceea ce noi am introdus þine de reglementãrile financiare legale în vigoare. Deci nu existã conturi extrabugetare, lucru pe care iniþiatorul, în discuþiile din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului le-a admis.

S-a reþinut.

Din partea iniþiatorului, vã rog!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, este foarte clar.

Mã refer la amendamentul domnului senator Eckstein K—vacs-PŽter.

Deci, domnule preºedinte, daþi-mi voie Ñ câteva precizãri.

Legea nr. 213/1998, prin anexele sale, a stabilit ce este proprietatea statului, respectiv care este proprietatea publicã a statului, proprietatea privatã a statului ºi proprietatea privatã a unitãþilor administrativ-teritoriale, a judeþelor, oraºelor, localitãþilor.

În aceastã situaþie, acele bunuri care au rãmas proprietatea statului ºi sunt în administrarea consiliilor judeþene sau locale, ele prin Legea nr. 213/1998 au devenit proprietatea acestora, a unitãþilor administrative respective. Nu mai existã, din punct de vedere juridic, dupã adoptarea Legii nr. 213/1998...

## Domnule preºedinte,

Vreau sã fac o singurã precizare pentru a nu lãsa sã planeze o confuzie.

Proiectul de lege nu reglementeazã vânzarea spaþiilor care se aflã în proprietatea unitãþilor administrativ-teritoriale. Eu zic cã nici nu am putea la ora actualã, chiar printr-o lege, sã obligãm autoritãþile administraþiei publice locale, care se bucurã de autonomie, descentralizare ºi tot ce se doreºte, sã îi obligãm sã-ºi vândã bunurile care sunt ale lor.

Din însuºi titlul legii ºi din art. 1 rezultã cu claritate obiectul legii. Este vorba de vânzarea spaþiilor comerciale, proprietate privatã a statului, care se aflã în administrarea consiliilor locale, consiliilor judeþene; deci nu e vorba de vânzarea spaþiilor care sunt ale unitãþilor administrativ-teritoriale, spre a justifica propunerea fãcutã ca toþi banii sã intre la bugetul local.

Sau în cont special.

Da.

Da, vã mulþumim.

Este foarte lãmuritã problema.

Da, domnule preºedinte, ºi aici se relevã ºi netemeinicia acelui amendament, care din greºealã a fost admis, privind participarea consilierilor.

Nu e vorba de proprietãþile autoritãþilor din care ei fac parte, e vorba de proprietatea statului pe care ei doar o administreazã. ªi administratorul poate sã facã parte.

Nu este aºa, domnule!

Permiteþi-mi, domnule ”diriginteÒ, ºi pe urmã vã ascult, permiteþi-mi, vã rog, sã am un alt punct de vedere.

Deci, dupã pãrerea mea, dupã adoptarea lui 213 s-a fãcut împãrþirea proprietãþii statului pe diferite felii: cele care rãmân în proprietatea centralã a statului, cele care ajung în proprietatea consiliilor judeþene ºi consiliilor locale.

Acesta este un aspect.

Al doilea aspect, care priveºte vânzarea acestor imobile care sunt proprietatea statului. Motivul pentru care se solicitã ca 15% din preþ sã meargã la bugetul naþional ar fi cã alte consilii care nu au asemenea proprietãþi imobiliare sã primeascã un anumit fond de întrajutorare, dacã am înþeles bine.

Acest lucru, dupã pãrerea mea, nu se impune.

În primul rând, pentru cã art. 15 nu prevede înfiinþarea unui asemenea fond. Pur ºi simplu spune cã suma de 15% trece la bugetul de stat. Cum se va împãrþi suma respectivã? Se supune regulilor generale ale bugetului de stat. Deci nu se înfiinþeazã un fond pentru susþinerea acestor consilii care nu au asemenea bugete.

Doi. Dacã luãm Legea bugetului naþional ºi vedem sursele bugetare, constatãm, eu cu regret, cã doar impozitele care provin din salarii rãmân în parte la bugetele locale.

Impozitele care provin din alte surse, profituri, imobile, taxe Ñ, directe, indirecte Ñ, impozite Ñ, directe, indirecte Ñ, vãmuri ºi altele, care sunt cu zecile, dacã nu cu sutele, toate merg în pãlãria naþionalã ºi se împart pe diferite criterii pe care prea puþini în aceastã salã le cunoaºtem.

Deci, dacã recunoaºtem noi, ca Parlament, principiul cã proprietarul are dreptul de a-ºi lua preþul ºi de a-l administra cum vrea el, atunci amendamentul fãcut de domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter este nu numai acceptabil, dar este de acceptat, pentru cã el vine ca într-o foarte, foarte micã mãsurã sã asigure niºte posibilitãþi materiale consiliilor locale.

De aceea, eu vã rog sã acceptãm acest amendament pentru cã este în interesul consiliilor locale ºi acoperã doar în micã parte lipsa pecuniarã, lipsa financiarã pe care o au.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã domnul senator Predescu, dacã doriþi, la problema juridicã care a fost ridicatã?

Am înþeles.

## Domnule preºedinte,

Potrivit Constituþiei, art. 135 alin. 2, proprietatea este publicã sau privatã. Lucru foarte clar. Alin. 3 Ñ proprietatea publicã aparþine statului sau unitãþilor administrativteritoriale. La fel de limpede. Legea la care v-aþi referit, este chiar aºa intitulatã: ”Proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteiaÒ. ªi vã amintiþi, cã eram în Comisia juridicã amândoi, când am acceptat împreunã cu domnul preºedinte Quintus distincþia obligatorie între proprietate ºi regim juridic, care þine de dreptul de proprietate, adicã reflectarea pe plan juridic a proprietãþii.

Lucrurile acestea sunt limpezi. ªi prin urmare, ceea ce aþi afirmat, cã prin adoptarea Legii privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia a dispãrut proprietatea privatã a statului, sau a transferat-o unitãþilor administrativ-teritoriale, este inexact. Inexact! A rãmas proprietar fiecare pe ce a avut. Legea aceea a reglementat doar regimul juridic al proprietãþii publice, care poate fi a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale. ªi nimic altceva!

Prin urmare, proprietatea de care vorbim, spaþiile acestea comerciale se aflã în administrare, folosinþa este mai mult decât folosinþa statului. Dar statul este proprietar. ªi acum vrea sã le vândã. Prin mijlocirea lor, a apelat la ele. Nu este vorba, aºa cum a precizat domnul secretar de stat, de proprietatea unitãþilor administrativteritoriale. Nu! Nu aceea este proprietatea lor, ci fac ele ce vor, nu poate dispune statul de ea. Cã ele sunt titulare ale dreptului de proprietate ºi numai ele pot dispune: comuna, oraºul, municipiul, judeþul. Nu statul!

Lucrurile sunt limpezi, domnule preºedinte, ºi de aceeaÉ

Vã mulþumim.

Senatul este lãmurit.

Aºadar, întrucât avem douã amendamente, primul de eliminare completã a textului, în sensul arãtat de cei doi colegi senatori de la U.D.M.R. ºi potrivit regulamentului, supun pe acesta la vot.

Cine este pentru eliminarea textului ºi pentru ca toate sumele rezultate din vânzare sã fie trecute la consiliile locale va vota DA, ºi cine este împotrivã va vota NU. Aºa cã, vã rog sã vã exprimaþi votul.

41 de voturi pentru, 42 împotrivã.

Amendamentul a cãzut.

Al doilea amendamentÉ

Era greºit dacã se adopta.

Al doilea amendament este al Comisiei de administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Acest amendament îl aveþi în Anexa 3 ºi el se diferenþiazã de amendamentul comsiiei, în sensul cã vorbeºte de punerea într-un cont special a banilor rezultaþi din privatizare, mai puþin cei 15%, care merg la bugetul de stat pentru realizarea unor proiecte de interes public, aprobate de consiliile judeþene sau consiliile locale. Aºa cum vi s-a arãtat, comisia a preluat într-adevãr acest amendament ºi l-a ºi dezvoltat. De fapt, amendamentul comisiei este un amendament care dezvoltã, arãtând destinaþia sumelor rezultate din vânzarea spaþiilor comerciale.

Deci, practic, este însuºit, doamna senatorÉ

Este chiar mai mult decât atât.

Este chiar mai mult, o datã cã se stabileºte cã vor fi aceºti bani puºi într-un cont extrabugetar, dar se aratã ºi destinaþia concretã pentru utilizarea sumelor de bani respective.

Deci, din acest punct de vedere, textul din amendamentul dumneavoastrã este inclus în textul amendamentului.

Domnule preºedinte, Nu vreau sãÉ

Nu, dar o faceþi!

Nu vreau sã supãr pe nimeni, dar insist în a vã spune cã nu existã conturi extrabugetare la bugetele locale; pe de o parte. De asemenea, v-aº ruga sã observaþi cã între textul Comisiei de administraþie publicã ºi între textul admis, de altfel, potrivit raportului, de Comisia juridicã, ºi între textul Comisiei juridice avizatã în fond pentru acest proiect de lege sunt ºi alte deosebiri de fond.

Deci, Comisia de administraþie publicã a propus, ºi cea juridicã a acceptat, dupã textul pe care-l citim împreunã, o modificare de fond care þine de faptul cã autoritãþile administraþiei publice locale, în speþã consiliile locale ºi judeþene, hotãrãsc ele însele destinaþia acestui fond.

Deci, mi se pare mai corect ca ele sã hotãrascã, decât sã le stabilim a priori niºte destinaþii. Vã mulþumesc.

Da.

Susþineþi deci amendamentul în forma pe care a prezentat-o comisia.

Aºadar, faþã de aceastã situaþie rog colegii sã se exprime prin vot, cine susþine amendamentul Comisiei de administraþie publicã va vota DA, cine nu-l susþine va vota NU.

Amendamntul a fost admis cu 50 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivã, dintr-un total de 95 de voturi.

Mergem mai departe pe text.

Deci, este poziþia 9, art. 9, dupã alin. 4 se introduce un alineat nou, alin. 5, de cãtre comisie.

Dacã sunt observaþii?

Domnule preºedinte, cu respect, vã rog...

Da, vã rog!

Deci, Comisia pentru privatizare, la art. 19, a propus un amendament sub alin. 5. Am constatat urmãtoarele: cã din cele 8.000 de spaþii comerciale oferite, încã din anul 1998, spre vânzare, ºi consiliile locale s-au ocupat foarte serios de aceastã acþiune, pânã astãzi numai 1/3 s-au vândut.

Am mai constatat cã la dezbaterea bugetului în Camerele reunite, peste 90.000 de miliarde de lei venituri la bugetele de stat ºi asigurãri sociale nu s-au vãrsat în aceastã perioadã.

Mai constatãm cã intenþia Guvernului ºi a noastrã este de a accelera procesele, astfel încât sã revigorãm economia naþionalã.

ªi, în acelaºi timp, am mai constatat cã trebuie sã acþionãm astfel încât sã determinãm agenþii economici care vor beneficia de aceste spaþii, ca o facilitate, sã-ºi onoreze obligaþiile pe care le au atât faþã de bugete, cât ºi faþã de proprietar. Or, în conþinutul legii nu se face vorbire despre aceste lucruri sub nici o formã ºi noi am considerat, Comisia pentru privatizare, în spiritul legii, anume de accelerare ºi de stimulare a agenþilor economici, sã li se facã o facilitate suplimentarã, în condiþiile în care au achitatÉ

## Domnul preºedinte,

Dacã aveþi amabilitatea, prezentaþi colegilor, în conþinut, amendamentul, pentru cã am depãºit faza dezbaterilor generale.

Deci, în ce constã amendamentul?

Deci: ”În situaþia vânzãrii spaþiilor comerciale prin negociere directã, cumpãrãtorii pot beneficia de o reducere Ñ noi am zis de 30% faþã de preþul minim de vânzare Ñ, dacã îndeplineºte urmãtoarele condiþii: au achitat toate obligaþiile bugetare la zi, au achitat obligaþiile faþã de proprietar, deþin aceste spaþii pe o perioadã mai mare de 5 ani, au efectuat investiþii, cu acordul proprietarului, care au condus la creºterea valorii spaþiului comercial care face obiectul vânzãriiÒ.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu, din partea comisiei.

Noi l-am luat ca serios amendamentul ºi l-am tratat ca atare. Dar pe fondul lui, nu are seriozitatea pe care a vrut comisia sã i-o implice ºi îmi pare rãu cã trebuie sã fac aceastã observaþie.

Cum adicã? Dacã ºi-au îndeplinit obligaþiile legale trebuie sã-i reduc preþul cu 30%? Este posibil aºa ceva?! La vânzare-cumpãrare?

Pãi, îi fac donaþie 30% sau îl înzestrez? Dupã ce cã l-a folosit 10 ani în condiþiile în care nu ºi-a achitat obligaþiile, dacã a respectat legea ºi ºi-a achitat obligaþiile fãcând comerþ trebuie sã-i reduc preþul cu 30%? Sã îl înzestrez, nu?! Nu se poate aºa ceva!

Noi l-am tratat cu seriozitate, dar pe conþinutul lui, repet, este neserios amendamentul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord.

Dacã nu mai sunt observaþii,

Poziþia 9 din raport, referitoare la art. 21 alin. 2 lit. f). Este o amendare fãcutã de cãtre comisia noastrã. 19 îl am? Adevãrat!

Este un alin. 5 nou.

Da. Deci, la alin. 5 care s-a amendat de cãtre comisie, vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestui alineat, cel amendat de comisie.

Este nou introdus alineatul.

## Nou, da.

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 4 împotrivã.

Art. 19 cu cele 5 alineate în ansamblul sãu. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

84 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere. Text adoptat.

Art. 21, la poziþia 9 în raport, cum este pus, la lit. f) este o amendare fãcutã de comisie. Dacã nu sunt observaþii, vã rog votul dumneavoastrã asupra acestui amendament de la lit. f).

Adoptat cu 74 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere.

Textul în ansamblul sãu. Vã rog votul!

Adoptat ºi art. 21 cu 78 de voturi pentru, 78 împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 10 din raport, referitor la art. 22, amendarea propusã de comisie la textul iniþiatorului este la alin. 2 ºi se referã la pasul de licitare stabilit la 5% din preþul de pornire.

Dacã sunt observaþii aici, vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 22, amendat la alin. 2, deci asupra întregului articol. 73 de voturi pentru, 3 împotrivã, dintr-un total de 76. Poziþia 11 din raport, referitor la art. 24, se propune de comisie introducerea unui alin. 2, alineat nou. Dacã sunt observaþii?

Da, domnule preºedinte.

Înainte de asta, am un amendament la art. 24, deci eu propun un text nou faþã de cel existent în proiect.

Eu solicit o formulare în felul urmãtor: ”În cazul spaþiilor comerciale trecute în proprietatea statului în condiþiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, procedurile de restituire sunt suspendate de drept, pânã la data încheierii procedurilor de restituire prevãzute de Legea nr. 10/2001, cu excepþia dreptului de a depune solicitarea în condiþiile prevãzute la art. 17 alin. 1Ò.

Practic, rostul acestui amendament ar fi unul de ordin practic. Legea nr. 10/2001 spune care sunt imobilele care cad sub incidenþa ei ºi este o enumerare în acel alin. 1 al art. 2.

Autoritatea publicã localã când face evaluarea acestor spaþii comerciale este într-o situaþie mai uºoarã, când ea vede prin ce act normativ a trecut în proprietatea statului, este susceptibil sau nu de a fi revendicat.

Dacã mergem pe varianta iniþiatorului, atunci, mai ales, datoritã supravegherii unor termene, deci cereri de restituire se pot depune pânã în 14 august ºi este posibil, fiind în regim de urgenþã, ca legea sã iasã mai repede. Atunci autoritatea publicã localã nu poate sã ºtie ce imobile sunt de revendicat sau nu.

Dacã se acceptã amendamentul meu, atunci aceastã procedurã va avea 3 etape distincte, uºor de manipulat ºi fãrã posibilitate de a greºi.

În prima fazã s-ar vinde imobilele care nu fac obiectul Legii nr. 10/2001.

La expirarea termenului de 14 august, se vede care imobile nu au fost solicitate ºi se poate trece ºi la vânzarea acestora, deºi fac în principiu obiectul Legii nr. 10/2001, ºi în cazul celorlalte imobile, desigur, care au fost revendicate, trebuie aºteptatã încheierea procedurii de restituire.

Este clar.

Nu este cazul sã înscriem în lege o normã de suspendare generalizatã, pentru cã paralizãm procesul economic de vânzare a acestor spaþii, dacã facem referire generalã.

Domnul coleg, domnul senator Eckstein, este de acord cã nimeni nu rãmâne, cu riscul de a fi vãtãmat, fãrã mijloace de apãrare.

De acord sunteþi cu asta, cã ne-am lãmurit clar în comisie. Dar, doreºte sã fie o normã generalã de suspendare.

Noi nu dorim lucrul acesta, pentru cã vrem sã lãsãm procesul de vânzare sã se desfãºoare pe toate planurile ºi cu privire la toate bunurile care au regim juridic limpede, clarificat.

ªi cine se considerã vãtãmat, domnilor senatori, este motivul pentru care aþi vãzut cã la tot pasul am amendat legea ºi am înscris.

Cine se considerã vãtãmat, prejudiciat în vreun drept sau interes legitim al sãu, orice act în aceste proceduri îl poate ataca, fie la comisie, nu este mulþumit Ñ la instanþa de judecatã.

Prin urmare, nu existã un act care sã poatã îndeplini în cadrul procedurilor reglementate de aceastã lege, privitoare la vreun bun ce cade sub incidenþa acestei legi, sã nu poatã fi contestat în justiþie.

Dar nu putem adopta normele generale, o normã generalã ca aceea, suspendãm toate cele care au tangenþã cu Legea nr. 10/2001. Nu se poate aºa ceva!

Da, este foarte clar, cred cã toþi colegii sunt lãmuriþi asupra acestei probleme. Vã supun, aºadarÉ

Domnule preºedinte,

Totuºi, un drept la replicã, nu vrem sã continuãm aceastã discuþie.

Nu, dar nu are rost, lucrurile sunt clare.

Vã rog, domnul senator Predescu, din partea comisiei.

Comisia nu a fost de acord, nu a împãrtãºit acest amendament, pentru cã perturbã chiar aplicarea Legii nr. 10/2001.

Sunt spaþii care au situaþie juridicã clarificatã. De ce sã fie suspendate, adicã indisponibilizatã declanºarea procedurilor de vânzare, când situaþia lor juridicã este clar lãmuritã?

Prevederile art. 24 alin. 1 sunt foarte clare ºi nu vatãmã pe nimeni.

În plus, observaþi cã noi am introdus în lege peste tot, la tot pasul, dreptul de a contesta.

Dacã o persoanã dintre cele îndreptãþite potrivit Legii nr. 10/2001 considerã cã este vãtãmatã în drepturile sale de restituire, indiferent de modalitate în naturã, prin echivalent, nu ºi-a exercitat termenul, contestã termenul de exercitare etc. Ñ, are acþiune în justiþie, iar justiþia suspendã, de la caz la caz.

Totuºi, aici, art. 24 în forma iniþialã face trimitere la prevederile art. 2 din prezenta lege, care la lit. c) spune: ”când persoana îndreptãþitã a optat pentru mãsuri reparatorii prin echivalent în condiþiile legiiÒ, da? Atunci se poate vinde.

Ori, noi suntem în iunie ºi persoanele interesate pot sã opteze pentru restituirea în echivalent pânã în 14 august, deci este o categorie, cel puþin o categorie care este posibil a fi frustratã de drepturi, ºi acum, sã mã scuzaþi, domnule Predescu, noi, într-adevãr, accesul liber la justiþie existã ºi noi am fãcut posibil ca sã fie atacate toate punctele din acest demers.

Dar foºtii proprietari, care au aºteptat 10 ani ca sã redobândeascã ceva, acum, din cauza unei erori administrative, iarãºi sã se ducã în instanþã ca sã se judece pentru singurul lucru pe care pot sã-l ia concret, spaþiile comerciale, pentru cã celelalte spaþii cu destinaþie de locuinþãÉ ªtim ce interdicþii le-am fãcut proprietarilor, aºa cã perseverez în amendament.

Dupã cum cã amintiþi, nu ne-aþi putut demonstra cu un caz concret posibil. Teza dumneavoastrã este pur teoreticã.

În condiþiile art. 2 alin. 1, cu 17 ºi cu 24, problema este rezolvatã ºi nimeni nu poate fi vãtãmat de aplicarea acestor dispoziþii.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Plenul este lãmurit.

Supun acum votului amendamentul care are cu totul alt conþinut, formulat de cãtre comisie, prin introducerea unui nou alineat la art. 24, ar fi un alin. 3 de aceastã datã, admiþându-se amendamentul anterior.

Numai o clipã, domnule preºedinte.

În situaþia admiterii acelui amendament se modificã alin. 1, dacã nu greºesc eu.

Nu, se modificã alin. 1, dar alineatul pe care îl introduceþi dumneavoastrã vizeazã încãlcarea prevederilor alin. 1; sunt nule.

Rãmâne tot 2, aºa cum l-am fãcut noi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, nu este nici o problemã, de a rãmâne ambele alineate.

Bun. Deci, vã

Consult Senatul dacã sunteþi de acord, chiar dacã am ajuns la ora 13,00, mai sunt douã poziþii în afarã de acest articol, dacã aþi fi de acord sã mai continuãm sã terminãm raportul?

De acord, da?

Vã supun atunci votului întregul art. 24, cu amendãrile votate anterior.

Text adoptat cu 83 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia 12 din raport referitoare la art. 27 este amendat de comisia noastrã.

- Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã îl

În fine, art. 28, la poziþia 13 din raport, amendat prin reducerea termenului la 3 ani de la 5, faþã de textul iniþial de cãtre comisia noastrã.

Înþeleg cã nu sunt observaþii. Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Text adoptat cu 86 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere.

Vã

Vã amintesc cã ar urma supunerea legii în ansamblul sãu, este lege organicã, înþeleg cã sunteþi pregãtiþi ºi vã rog sã vã exercitaþi votul.

88 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere.

Este o lege importantã, mulþumim colegilor pentru votul exprimat astãzi ºi încheiem ºedinþa.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 90/9.VI.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.629 lei