Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Îl invit pe domnul ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul ªtefan Giuglea.

## Bunã dimineaþa!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

”Cooperaþia de credit în România, o fata morganaÒ.

Cooperaþia de credit în România nu deþine în prezent nici 1% din piaþã, pe când în alte þãri europene ponderea este de 30%, reprezentatã în cea mai mare parte de creditul agricol, creditul mutual ºi altele.

ªi în þara noastrã trebuie sã se dezvolte o alternativã de finanþare pentru mediul rural.

C.E.C.-ul ºi-a închis în ultimii ani mai multe agenþii rurale, iar de ceva vreme este într-o continuã restructurare. ”Raiffeisen Banca AgricolãÒ þinteºte exclusiv clientela de la SAFI, dar îºi simplificã reþeaua din mediul rural ºi nu va reuºi sã facã faþã tuturor cerinþelor.

Într-un mediu economic sãnãtos, cooperativele de credit vor constitui o alternativã de finanþare.

Lacunele ºi schimbãrile repetate din legislaþia româneascã cu privire la acest domeniu a adus multe prejudicii, dând naºtere inclusiv la cazuri nefaste, precum Banca Popularã Românã.

Practic, în ultimii doi ani, perioada în care B.N.R. a intervenit cu mãsuri exprese care sã punã ordine în sistemul cooperaþiei de credit, o serie de instituþii abia au reuºit sã supravieþuiascã, altele au dispãrut sau urmeazã sã fie lichidate.

O primã întrebare esenþialã este: ce surse de finanþare au cooperativele de credit? Dacã pânã în 1995 acestea s-au alimentat în proporþie de 95% din fondul social al membrilor cooperatori, ulterior s-a ajuns ca acesta sã reprezinte pânã la 45%.

Pânã acum doi ani, când a apãrut Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000, cooperativele de credit au funcþionat dupã Legea nr. 109/1996. Aceastã ordonanþã a redefinit sistemul cooperatist de credit ca unul de

activitate bancarã, cu o casã centralã care îndeplineºte rolul bancar pentru cooperativele afiliate, toate coroborate dând naºtere la atâtea probleme ºi disensiuni în sistem, impunându-se necesitatea existenþei unui fond propriu de garantare, precum ºi afilierea la Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

Marile probleme apãrute în sistem au fost generate în cea mai mare parte de vidul legislativ, de reglementãrile în continuã schimbare. Pe lângã Legea nr. 109/1996 au mai apãrut: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000, Legea nr. 272/2000, care a modificat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000, ºi Legea nr. 200/2001, care le-a aprobat pe amândouã. Legea nr. 109 a fost prea permisivã, în baza acesteia fiind înfiinþate bãncile populare, care nu ar fi trebuit sã fie autorizate, controlate ºi supravegheate nici de B.N.R. ºi nici de o altã reþea cooperatistã; pur ºi simplu, au putut sã funcþioneze de capul lor. La ce ne referim? Simplu, în ultimii doi ani, cooperativele de credit funcþioneazã ºi dupã Legea nr. 109, ºi dupã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97, creându-se astfel multe confuzii.

În prezent, haosul este deplin. Reorganizarea cooperativelor de credit se face dupã Legea nr. 200, iar de funcþionat, funcþioneazã încã dupã Legea nr. 109. În aceste condiþii, dacã vom mai avea sau nu un sistem viabil al cooperaþiei de credit rãmâne de vãzut. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul ªtefan Giuglea. Va urma domnul Vlad Hogea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã vã reþin atenþia cu o problemã deosebit de importantã a judeþului Constanþa, în general, ºi a litoralului Mãrii Negre, în special, pentru care trebuie luate mãsuri urgente, ferme ºi de duratã.

Studiile întreprinse aratã cã litoralul românesc se aflã într-o stare gravã în ceea ce priveºte extinderea eroziunii, circa 60Ð70% din lungimea þãrmului fiind afectat.

În zona Rezervaþiei Biosferei ”Delta DunãriiÒ plaja a pierdut din suprafaþã în ultimii 35 de ani peste 2.400 de hectare (circa 80 de hectare pe an), iar pe unele porþiuni în care lãþimea cordonului litoral este mai redusã, la furtuni marea acoperã complet þãrmul, uneori formând breºe care se unesc cu apele lacurilor litorale, afectându-se ecosistemul lacului respectiv.

În sectorul sudic MidiaÐVama Veche, mobilitatea liniei þãrmului înregistreazã o evoluþie diferitã: plaja din Eforie s-a retras cu 40 de metri, partea nordicã a plajei Neptun s-a retras cu 24 de metri, plaja VenusÐSaturn, cu 36 de metri, ºi zona 2 Mai, unde plaja a dispãrut sau are lãþimi de ordinul metrilor.

Principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe lângã cele naturale care se referã la ridicarea nivelului Mãrii Negre, a circulaþiei curenþilor marini, sunt: lucrãri pe Dunãre ºi principalii afluenþi (Porþile de Fier 1 ºi 2), lucrãri inginereºti în zona litoralã (Sulina, diguri portuare), intervenþia directã asupra plajelor (exploatarea nisipurilor).

Lucrãrile hidrotehnice realizate au vizat protejarea þãrmului cu faleze de înaltã ºi joasã altitudine. Protecþia falezelor s-a realizat prin lucrãri de terasare, taluzare, drenare, consolidare, implementarea soluþiilor de tip greu (diguri ºi epiuri) ºi de tip uºor (înnisipare artificialã, garduri de fixare a depozitelor de sedimente).

În acest sens, au fost executate construcþii hidrotehnice de apãrare începând cu perioada anilor 1936 ºi continuând apoi, treptat, pe etape de dezvoltare pânã în anul 1991, când aceastã activitate a fost mult diminuatã sau stagnatã.

La o investigaþie preliminarã efectuatã de organismele de specialitate în anul 2000 asupra stãrii sistemului de protecþie litoralã, se constatã o pondere de circa 55% din diguri cu grad mediu ºi avansat de degradare.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnule preºedinte,

Onoratã Adunare,

Autoritarismul are douã feþe: una frumoasã ºi surâzãtoare, cea a respectãrii legii ºi a sistemului tradiþional de valori, ºi una hâdã, urâþitã de grimase, aceea a abuzului, a presiunilor ilegale, a ºantajului generalizat, a tiraniei instituþionale.

P.S.D. a optat pentru varianta a doua, care a adus în ultimii ani alienarea democraþiei noastre fragile ºi originale, transformarea acesteia într-o caricaturã grotescã de cea mai proastã calitate ºi concepþie. Fudulia a devenit aroganþã. Aceasta s-a prefãcut în megalomanie care, la rândul ei, a fost antecamera dictaturii de subdezvoltare, instauratã de actualii noºtri guvernanþi pe nepusã masã ºi în dispreþul tuturor.

Cuvintele ar putea pãrea prea dure, iar exprimarea nefericitã, dar, la o cercetare mai atentã a tentaþiilor ºi tendinþelor satrapice ale unor lideri ai Partidului Social Democrat, vom vedea cã ideea enunþatã de noi anterior este cât se poate de bine fundamentatã.

Aici nu este vorba de minuscule erori de sistem, inerente volumului mare de activitate, nici de acþiuni izolate fãrã relevanþã ºi finalitate.

Noi credem cã P.S.D. greºeºte deliberat, prin repetatele încãlcãri ale legii. Suntem convinºi cã totul este premeditat ºi planificat cu grijã, iar paºii fãcuþi de 19 luni încoace sunt gradaþi într-un crescendo care va sublima în creuzetul dictaturii nulitãþilor.

Nu mai departe de sãptãmâna trecutã, oficialii P.S.D. Iaºi, reprezentanþii Guvernului în teritoriu, dar ºi fruntaºii organelor alese ale administraþiei publice judeþene, au declanºat o campanie infernalã de diversiuni, ameninþãri ºi promisiuni demagogice în comuna Rediu, unde vor avea loc duminicã, 23 iunie, alegeri pentru Primãria localitãþii.

Înfuriaþi de faptul cã reprezentantul P.R.M., Vasile Haidãu, este cotat cu prima ºansã, baronii P.S.D.-iºti ºi-au dat, pentru a câta oarã, arama pe þarã. Sã le spui unor dezmoºteniþi ºi nãpãstuiþi ai soartei cã le tai racordul de gaz metan ºi legãtura la reþeaua electricã dacã nu voteazã cu omul mediocru pe care puterea îl vrea cu orice preþ primar?! Aceasta este o imensã grosolãnie pe care nimeni nu trebuie sã ºi-o permitã.

Mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Codrin ªtefãnescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Locul tricolorului românesc este ºi pe primãria din Sfântul Gheorghe.

”Cred într-un Dumnezeu,

Cred într-o patrie,

Cred într-o dreptate divinã eternã,

Cred într-o reînviere a Ungariei! Amin.Ò

Este crezul unguresc cu care începeau ºi se terminau orele de clasã ºi la aproape 20 de ani de la Trianon ºi prin care se imprima în conºtiinþa ºcolarilor, ca un ”adevãr etern al lui DumnezeuÒ, ideea reînvierii vechii Ungarii.

Aici îºi are explicaþia gestul primarului Almos Albert al municipiului Sfântul Gheorghe ºi preºedinte al U.D.M.R. Covasna care, înainte de Ziua Eroilor, când un grup de militari de la unitatea de vânãtori de munte din Sfântul Gheorghe a dat jos drapelul decolorat de intemperii de pe turnul primãriei Sfântul Gheorghe, a interzis arborarea noului tricolor. Acest drapel avea o semnificaþie deosebitã: eliberarea în ziua de 8 septembrie 1944 a primului oraº din Transilvania de sub ocupaþia horthystã.

Gestul sãu, care constituie o sfidare deliberatã ºi incalificabilã a însemnelor naþionale ale României, a bulversat pentru moment societatea civilã româneascã în ajunul Zilei Eroilor, dar ºi aºa-zisei comemorãri a 82 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Iar Trianonul este considerat de toþi ungurii, chiar ºi în ziua de astãzi, drept cea mai mare tragedie a istoriei lor.

În acea zi fatalã pentru ei, de 4 iunie 1920, când Agoston Bernad, ministrul muncii ºi ocrotirii sociale, ºi Alfred Drasche L‡z‡r, însãrcinat extraordinar ºi ministru plenipotenþiar, au semnat Tratatul, în întreaga Ungarie au bãtut clopotele, pe clãdiri au fost arborate steaguri de doliu, circulaþia s-a oprit, ziarele au apãrut cu un chenar negru, iar în biserici s-au þinut slujbe de prohodire.

Trianonul a însemnat amputarea naþiunii ungare ºi sfârºitul Ungariei istorice. A fost un ºoc din care ungurii nu ºi-au revenit nici astãzi, exprimat plastic prin sintagma ”Nu, nu, niciodatã!Ò Ei nu pot sã uite cã Ungaria a cedat României un teritoriu mai mare decât cel cu care au rãmas: 36,2%, faþã de 32,7%.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Codrin ªtefãnescu. Va urma domnul Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Asistãm de o bunã perioadã, tot mai deziluzionaþi, la adevãrate ”lupteÒ politice interne care se desfãºoarã în cadrul Partidului Naþional Liberal.

Luând în considerare statutul pe care acest partid îl are, acela de partid de opoziþie, unul mai mult formal decât relevant, mi se pare firesc ca eventualele critici aduse Guvernului sau cel puþin unei pãrþi a acestuia sã aparþinã unei formaþiuni politice stabile, capabile sã îºi soluþioneze divergenþele interne.

În acest context, P.N.L. nu se aflã nici pe departe în postura de critic obiectiv demn de luat în considerare ºi, cu atât mai puþin, de a emite pretenþiile unui bun colaborator ºi sfãtuitor. Astfel, consider inoportunã cererea P.N.L. de demitere a domnului Mihai David din funcþia de secretar de stat al Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei.

A fi solicitatã demiterea din funcþie a unui tânãr specialist, expert în mai multe domenii de activitate ºi un adept declarat al abandonãrii mentalitãþilor învechite, tocmai de aceia care ºi-au demonstrat în timpul guvernãrii 1996Ð2000 lipsa totalã de profesionalism ºi eficienþã, iresponsabil conservatorism în ideea de schimbare, þine de umorul ieftin cu care P.N.L. ºi-a obiºnuit deja firavul sãu electorat. Acesta este ºi adevãratul motiv pentru care primul-ministru Adrian Nãstase nu a dat curs solicitãrii venite din rândurile liberalilor, rãspunsul sãu nefiind nicidecum o adeziune pentru limbajul caracterizat de aceºtia ca fiind ”de mahalaÒ.

Mai mult decât atât, tot acest ”spectacol dezagreabilÒ, acest ”tumultum nejustificatÒ, dupã cum îl prezintã chiar un membru marcant, Radu F. Alexandru, fac din P.N.L. un partid care ºi-a pierdut identitatea ºi încearcã sã ºi-o regãseascã prin atacuri succesive la adresa oricãrei persoane care le poate aduce mai multã mediatizare.

În paralel, fãrã a conºtientiza cã toate aceste acþiuni nu fac decât sã grãbeascã prãbuºirea P.N.L. ºi sã îi anuleze orice ºansã de a constitui o opoziþie democraticã, liderii sãi continuã sã se implice în scandaluri ieftine.

În final, cu riscul de a mã identifica în apãrãtorul domnului Mihai David, consider cã importante sunt realizãrile acestuia, capacitatea de soluþionare a problemelor complexe pe care le presupune funcþia pe care o deþine, ºi nu micile ”gãselniþeÒ de moment pe care o opoziþie mult prea anemicã încearcã a le transforma în veritabile ”bombe de presãÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudaºca.

Se pregãteºte domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În cele 18 luni de când se aflã la conducerea þãrii, Guvernul prezidat de Adrian Nãstase nu a dat dovadã doar de incompetenþã, inconºtienþã ºi iresponsabilitate, ci ºi de laºitate.

Cu toate fumigenele pregãtite minuþios în laboratoarele ministrului Vasile Dâncu, cetãþenii României, mai ales cei din Ardeal, se simt astãzi cu mult mai puþin în siguranþã decât în decembrie 2000, ºi aceasta datoritã sacrificãrii sistematice a interesului naþional ºi a liniºtii populaþiei, spre a face concesii care miros a trãdare de þarã.

Astãzi, în România lui Iliescu ºi Nãstase, cetãþenii români sunt mai batjocoriþi de unguri chiar decât în timpul dualismului de tristã amintire.

Vrând sã obþinã cu orice preþ bunãvoinþa unor cercuri strãine, Adrian Nãstase a cedat în faþa ungurilor mult mai mult decât ar fi vrut aceºtia sã obþinã. Chiar dacã nu se recunoaºte, astãzi limba maghiarã este limbã oficialã, contrar Constituþiei ºi celorlalte legi în vigoare. S-au cedat sau sunt pe punctul de a se ceda ungurilor ºi instituþiilor acestora proprietãþi ce nu le-au aparþinut niciodatã, cele mai multe construite din sudoarea tuturor locuitorilor Transilvaniei, nu din fondurile grofilor ºi magnaþilor.

Autoritatea instituþiilor statului român este simplã vorbã în vânt în judeþele Harghita ºi Covasna, cu toate încercãrile de contestare a acestui adevãr dureros. Cea mai recentã dovadã în acest sens este obrãznicia fãrã de margini a primarului din Sfântul Gheorghe de a da jos tricolorul naþional de pe primãria acestui municipiu românesc.

Este un fapt de o gravitate extraordinarã, dar Adrian Nãstase ºi miniºtrii sãi nu iau nici o mãsurã împotriva acestui duºman declarat al statului ºi poporului român. Ei sunt însã viteji ºi exigenþi nevoie mare când este cazul primarilor Funar, Ghiºe, Ciuhandu ºi alþii, pentru cã luptã pentru respectarea legii, iar unii dintre ei sunt patrioþi autentici.

Domnul Adrian Nãstase face, prin lipsa de reacþie în faþa acestei infamii, dovada de necontestat cã puþin îi mai pasã de aceastã þarã ºi de problemele ei. El a ajuns sã lase obrajii þãrii scuipaþi cu neruºinare de acest individ al cãrui loc nu este pe jilþul de primar într-un oraº al României, ci dupã gratii, alãturi de alþi infractori periculoºi.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregãteºte domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cetãþeanul României, la începutul mileniului al III-lea, dacã doreºte sã cãlãtoreascã cu trenul, este nevoit sã constate lipsa de respect ºi bun-simþ din partea acelora care, conform legii, ar trebui sã vegheze pentru confortul ºi timpul cãlãtorului, ca trenurile sã nu aibã întârzieri care sã afecteze durata nepermisã a cãlãtoriilor în dauna

cetãþeanului. Realitatea este, însã, cu totul alta. Aº enumera doar câteva exemple în acest sens.

Exista o cutumã în cadrul planificãrii mersului trenurilor, care cuprindea ºi lucrãrile de întreþinere a cãii ferate, refacþii ºi eventualele anulãri de trenuri în perioada respectivã. Dar, în prezent, parcã am trãi într-un stat african subdezvoltat, unde interesul cãlãtorului nu conteazã.

Pe linia PloieºtiÐBucureºti unde, începând cu vara anului trecut, are loc modernizarea cãii ferate, trenurile întârzie regulat, o orã, o orã ºi zece minute, faþã de cele prevãzute în mersul trenurilor.

Eu aº fi de acord sã cunoaºtem mai bine frumuseþile Câmpiei Române, în special localitãþile Crivina, Buftea, Periº ºi Chitila, unde trenurile aºteaptã deschiderea liniei, dacã pe lângã calea feratã în aceste aºezãri nu ar exista munþi de gunoaie.

Ar fi preferabil ca în mersul trenurilor planificarea sã fie întocmitã în aºa fel ca aceste staþionãri sã nu mai existe. Dar o asemenea planificare cere competenþã din partea conducerii S.N.C.F.R.-ului.

În aceste situaþii deosebite, când din cauza lucrãrilor trenurile întârzie, ar fi de preferat ca trenurile de legãturã sã aºtepte aceste trenuri, pentru cã nu cãlãtorul este pentru C.F.R., ci C.F.R.-ul pentru cãlãtori.

Sunt niºte fapte dezgustãtoare, când angajaþii C.F.R.ului râd de cãlãtorii care, în momentul sosirii în garã a trenului întârziat, vãd coada trenului cu care trebuiau sã continue cãlãtoria. În statele din Uniunea Europeanã se spune cã timpul costã bani. Noi, cãlãtorii C.F.R.-ului, trebuie sã aºteptãm din cauza acestor întârzieri ore întregi în gãri murdare unde s-au desfiinþat sãlile de aºteptare clasa I, cum este cazul staþiei Braºov-cãlãtori.

Vã mulþumesc ºi eu.

O invit pe domniºoara deputat Lia-Olguþa Vasilescu sã prezinte declaraþia politicã. Între timp, poate mai apare cineva dintre cei înscriºi pe listã.

## Stimaþi colegi,

Prin aceastã intervenþie, aº dori sã atrag atenþia Executivului cã trebuie sã se implice mai mult în problemele ce þin de agriculturã, întrucât, cel puþin în judeþul pe care eu îl reprezint în Parlament, Doljul, situaþia este de-a dreptul dramaticã. Astfel, din cauza îngheþului din aceastã iarnã, precum ºi a secetei care a pârjolit aproape tot în acest an, 92% din suprafaþa cultivabilã a judeþului a fost afectatã, pagubele ridicându-se la cifra de 644 miliarde lei, fãrã ºansa de a fi recuperatã vreodatã.

Judeþul Dolj se aflã pe unul dintre primele locuri pe þarã în ce priveºte numãrul agricultorilor care au solicitat instalaþii ºi echipamente de irigat subvenþionate de stat cu 70%, în baza Ordinului ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 117/2002. Pânã acum s-au cerut echipamente în valoare totalã de 25,1 miliarde lei, însã valoarea aprobatã pe þarã este de aproximativ 600 miliarde lei, ceea ce înseamnã cã numai Doljul ar epuiza circa 20% din aceastã sumã. Absolut insuficient aº spune.

Deºi Doljul este unul dintre judeþele cele mai afectate de secetã, valoarea pagubelor fiind de peste 640 miliarde lei, nu se întrevãd speranþe ca aceºti bani sau o parte din ei sã fie recuperaþi ca ajutor din partea Guvernului. Culturile de viºin, prun, cais, zarzãr au fost calamitate în proporþie de 50%, în vreme ce la grâu situaþia este aproape de dezastru, specialiºtii estimând proporþii de 1.055 kg/ha la grâu ºi secarã, 910 kg/ha la orz ºi 715 kg/ha la ovãz.

Situaþia judeþului nu este mai bunã nici în ceea ce priveºte zootehnia. Deºi statul a hotãrât acordarea în folosinþã gratuitã a construcþiilor zootehnice dezafectate, în baza Ordonanþei de urgenþã nr. 168/2001, pentru agricultorii care doresc sã le populeze cu animale ºi sã relanseze acest sector, s-a dovedit cã doar o micã parte dintre acestea pot fi atribuite. Astfel, din 21 de ferme inventariate la nivelul judeþului, doar 5 au fost atribuite ºi din 127 de adãposturi inventariate numai 16 au fost acordate pânã la aceastã datã.

În aceste condiþii, este foarte posibil ca rezervele de hranã sã nu ne ajungã nici mãcar pânã în luna noiembrie, ceea ce înseamnã cã vom fi din nou nevoiþi sã importãm cereale ºi produse de origine animalã din alte þãri. Poate cã din aceste motive Guvernul va înþelege sã aloce mai mulþi bani de la buget, anul viitor, Ministerului Agriculturii, mai ales cã instalaþii de irigat nu prea mai existã pe nicãieri.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã mã refer la câteva mãsuri în învãþãmântul preuniversitar pentru anul ºcolar 2002Ð2003, aprobate printr-un recent Ordin al ministrului, nr. 3.342 din 11 martie a.c.

Metodologia privind încadrarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar în anul ºcolar 2002Ð2003, aprobatã prin Ordinul M.E.C. menþionat mai sus, prevede la art. 17 organizarea cu clasã întreagã a activitãþilor de laborator tehnic ºi de instruire practicã comasatã, ceea ce înseamnã cã numãrul de elevi la clasã va creºte la 25, la numãrul maxim admis de Legea nr. 84/1995, adicã 28 de elevi pentru clasele de liceu ºi 30 de elevi pentru clasele de ºcoalã profesionalã.

Este de menþionat cã pânã în prezent aceste activitãþi s-au desfãºurat zeci de ani cu clasa împãrþitã în douã grupe de maximum 10 elevi.

O consecinþã negativã imediatã a acestei mãsuri o constituie problemele de spaþii ºi de dotare, întrucât:

a) marea majoritate a laboratoarelor ºi atelierelor de instruire practicã existente în ºcoli sunt dimensionate, dotate ºi organizate pentru 15Ð18 locuri de instruire practicã;

b) spaþiul existent permite cu greu organizarea altor locuri de instruire, în detrimentul respectãrii normelor de protecþie a muncii, activitãþile practice fiind desfãºurate de minori necalificaþi;

c) în foarte puþine situaþii se dispune ºi de resursele materiale necesare pentru echiparea a noi locuri de instruire: mobilier, scule, maºini, aparate º.a.m.d.;

d) într-un numãr extrem de redus de situaþii existã contracte de colaborare cu agenþii economici pentru perioade de timp compacte, care însã nu asigurã parcurgerea corectã a programelor ºcolare.

Mãsura este discriminatorie, în primul rând, pentru cadrele didactice care desfãºoarã activitãþi practice, întrucât la acelaºi salariu efortul de supraveghere ºi de instruire este dublu, iar eficienþa muncii este redusã, conducând la aprecieri nefavorabile ale activitãþii cadrelor didactice, cu consecinþe negative privind acordarea salariului de merit, a gradaþiei de merit, prioritate la detaºare, transferare, susþinerea de grade didactice, disponibilizãri.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Vasilescu.

## Stimaþi colegi,

În ultimii 12 ani au existat nenumãrate operaþiuni speciale, pregãtite în secret ºi executate fie nemijlocit, fie de forþe coordonate de serviciile noastre de informaþii.

Atunci când una dintre acestea ajungea sã transpire din greºealã în presã, exista posibilitatea deconspirãrii persoanelor de care depindea autorizarea lor ºi în folosul cãrora se executau. Cum aceste persoane se gãseau în vârful ierarhiei statului, acoperirea lor constituia sarcina de serviciu pentru toate serviciile secrete: poliþie, armatã ºi justiþie. Se gãseau rapid þapi ispãºitori, se confecþiona o variantã cât de cât credibilã ºi nu mai conta cã pentru atingerea acestui scop se încãlcau toate legile ºi unor oameni nevinovaþi li se strica rostul ºi li se distrugeau familiile.

Infractorii care ne conduc sunt mai presus de lege, de omenie ºi pentru a-i scãpa pe aceºtia nepedepsiþi oamenii obedienþi puºi chiar de ei în fruntea serviciilor speciale, ale armatei, poliþiei ºi justiþiei, nici nu-ºi imagineazã mãcar vreodatã cã vor plãti alãturi de foºtii lor stãpâni.

Manopera menitã sã-i scoatã basma curatã pe infractorii din fruntea statului nu ar fi avut sorþi de izbândã fãrã o intensã mediatizare doar a versiunii plãsmuite de autoritãþi. Tonul era dat pe canalele consacrate, adicã pe posturile naþionale de radio ºi TV.

Fabulaþiile comise în paginile cotidianelor sau în emisiunile posturilor de radio ºi TV private nu constituiau nimic altceva decât variaþiuni pe tema preluatã de pe posturile naþionale de radio ºi TV, ceea ce demonstreazã fãrã

doar ºi poate cã, prin aceastã complicitate doveditã cu adevãraþii infractori, patronii de presã din România, ºi nu altcineva, sunt cei care de ani buni au compromis ideea de libertate a presei. Bombardamentul cu informaþii false, dar dirijate, a avut darul de a întãri în mintea consumatorului de ºtiri acea percepþie confecþionatã de profesioniºti în manipulãri din instituþiile statului.

Bagajul de cunoºtinþe redus al majoritãþii oamenilor simpli nu le permitea acestora sã analizeze în profunzime datele ºi explicaþiile oferite cu lux, în flux continuu, de autoritãþi ºi aceºtia, chiar dacã sesizau cã era ceva necurat la mijloc, tot nu erau capabili sã discearnã adevãrul de minciunã.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu. Se pregãteºte domnul Nicolae Vasilescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În ziua de 14 iunie 2002 a avut loc un eveniment deosebit, a cãrui derulare nu a sensibilizat aºa cum trebuie redacþiile presei de toate nuanþele.

Membri ai Comisiei pentru integrare europeanã a Parlamentului României ºi o delegaþie similarã a Parlamentului Bulgariei s-au întâlnit într-o amplã dezbatere cu reprezentanþii Comisiei pentru Uniunea Europeanã a Parlamentului Spaniei. Cei trei preºedinþi ai comisiilor respective, senatorul Liviu Maior, deputatul Daniel Vâlcev ºi deputatul Jozep Borrell Fontelles, au asigurat trilateralei întâlniri succesul discuþiilor pe mereu actuala temã a integrãrii europene. Din tonul optimist al intervenþiilor, a rezultat cã integrarea României ºi Bulgariei este acceptatã ºi momentul deciziei finale se apropie.

În calitate de parlamentar al Partidului România Mare, am prezentat poziþia constructivã a partidului nostru faþã de amplul proces de construcþie europeanã. Analiza parametrilor definitorii ai acestui proces aratã limitele decizionale ale principalilor actori ºi capcanele în care pot cãdea þãri întregi. Este evident pentru oricine cã integrarea ar trebui sã se desfãºoare asimptotic ºi, atunci când diferenþele au devenit acceptabile, decizia politicã a aderãrii sã devinã ºi actul juridic de confirmare.

Apariþia în timp a unor noi provocãri ºi schimbarea continuã a realitãþilor geopolitice au ca efect formularea unor noi condiþii impuse statelor în curs de aderare, fapt care amânã _ad libitum_ decizia finalã de aderare. În acest fel, oricând pot fi introduse criterii noi pentru þãrile candidate, spre a putea fi menþinute la distanþã, pe post de surse de forþã de muncã ieftinã ºi pieþe de desfacere pentru produsele fabricate în þãrile avansate.

Este un joc periculos de-a ºoarecele ºi pisica pe spinarea popoarelor, pentru cã, pe mãsurã ce avansãm în asimilarea legislaþiei europene, pe mãsurã ce creºte gradul de integrare în Uniunea Europeanã, scade nivelul de trai al populaþiei. Ne vom integra cu o populaþie sãrãcitã, euroscepticã. Lipsurile duc la frustrãri ºi indiferenþã. Sã ne aºteptãm, deci, la un absenteism major al alegãtorilor la viitoarele alegeri.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu, ultimul vorbitor.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaþilor a dat undã verde, cu o repeziciune impresionantã, proiectului Legii privind unele mãsuri referitoare la miºcarea antifascistã din România. Respectivul proiect descrie, practic, istoria României, inventând un curent fascist actual care trebuie urgent combãtut prin lege.

S-a fãcut o obsesie de cãtre guvernanþi pentru fascism, cuvânt vehiculat mai des decât în perioada apariþiei ºi existenþei acestuia. Dintr-o datã, România devine singura þarã fascistã, singura þarã care a organizat crime împotriva umanitãþii, singura þarã cu criminali de rãzboi, cu lagãre de exterminare.

În viziunea celor care ne conduc, noi, poporul român, suntem cei mai rãi locuitori ai planetei. Cum or suporta sãrmanii sã conducã un asemenea popor barbar?! Ungaria, Italia, Germania, Bulgaria, state foste fasciste, nu sunt incriminate de nimeni, evrei sau neevrei.

Iatã de ce mi se pare cel puþin primejdios, iresponsabil, dar ºi ridicol, în acelaºi timp, ca România sã fie declaratã, indirect, þarã fascistã de actualii guvernanþi. În timp ce noi ne siluim istoria ºi ne acuzãm pe nedrept conducãtorii patrioþi, amiralul Horthy este reînhumat în Ungaria, chiar sub nasul Europei, încã de acum 9 ani, fãrã ca ungurii sã se teamã cã nu vor intra în NATO sau în Uniunea Europeanã. La 4 septembrie 1993 amiralul maghiar a fost redat pãmântului þãrii sale cu onoruri, având sprijinul discret al autoritãþilor maghiare. Garda de onoare de la catafalc era formatã din marinari purtând în semn de recunoºtinþã uniformele vechii armate. Chiar ºi membrilor Guvernului li s-a permis participarea, în calitate de persoane particulare. Au fost de faþã 6 miniºtri ºi mai mulþi parlamentari.

Nici un om politic din Ungaria sau din afara graniþelor ei nu s-a exprimat critic la adresa Ungariei de atunci sau a lui Horthy, cu toate cã acesta a deportat sute de mii de evrei în lagãrele de exterminare naziste. Numai din nord-vestul Transilvaniei, vremelnic ocupatã de unguri, Horthy a trimis în lagãrele de exterminare hitleristã peste 150.000 de evrei. ªi totuºi Ungaria este membrã NATO, Ungaria cert va fi primitã în Uniunea Europeanã înaintea noastrã, nimeni nu le-a reproºat nimic, nu i-a mustrat pentru gestul de cinstire post-mortem a eroului lor, a istoriei lor.

Mulþumesc ºi eu.

Vã mulþumesc tuturor pentru atenþie.

Cu aceasta, prima parte a ºedinþei de astãzi s-a încheiat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã a doua parte a ºedinþei noastre de astãzi, destinatã dezbaterii actelor normative înscrise pe ordinea de zi, sã vã anunþ cã din 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 281 ºi 63 sunt absenþi, din care 36 participã la alte acþiuni parlamentare. Am rãmas data trecutã la proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice. La punctul 38 din...

**Domnul Anghel Stanciu**

**:** ... poziþia 39.

De acord. 38 era titlul secþiunii a 3-a, de fapt, care nu era cu amendament, însã eu trebuie sã întreb sala dacã are obiecþiuni la titlul secþiunii a 3-a. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 28 vã rog sã urmãriþi amendamentul 39 care propune de fapt renumerotarea textului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se renumeroteazã textul. Art. 29 alin. 1, urmãriþi amendamentul 40. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 40? Nu aveþi. Admis amendamentul, se modificã art. 29 alin. 1 care va fi ºi renumerotat 30.

Art. 29 alin. 2, urmãriþi de asemenea, tot la amendamentul 40. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 40. Se modificã alin. 2 de la art. 29.

Art. 30, urmãriþi amendamentul 41. Dacã aveþi obiecþiuni? La art. 30 urmãriþi amendamentul 41. Dacã aveþi obiecþiuni la art. 30 alin. 1? Nu aveþi. Adoptat amendamentul.

Art. 30 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la aceeaºi paginã, înregistrat tot la amendamentul 41. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul, se modificã art. 30 alin. 2 în mod corespunzãtor.

Art. 30 alin. 3, 4. Nu au fost amendamente fãcute de comisie, dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

La art. 31 comisia nu a avut amendamente, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 32, urmãriþi amendamentul 43, comisia propune eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, eliminat textul. Titlul capitolului III. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 33 alin. 1, urmãriþi amendamentul 45. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, se modificã art. 33 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Dupã alin. 1 vã rog sã urmãriþi acelaºi amendament 45. Comisia propune adãugarea unui alin. 2. Îl gãsiþi la pagina 27 sus.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, se introduce alin. 2. Actualul alin. 2 de la art. 33 va deveni alin. 3 ºi este uºor amendat de cãtre comisie. Urmãriþi amendamentul 45, poziþia a III-a de la amendament, la pagina 27.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se modificã actualul alin. 2 care va deveni 3.

Domnul preºedinte Stanciu.

Vorbiþi în numele comisiei sau în nume propriu, cã nu sunteþi autorul amendamentului?

Domnule preºedinte, în numele Tatãlui, al Fiului ºi al Sfântului Duh!

Pãi, desearã, la liturghie, vã exprimaþi în felul acesta!

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Amendamentul este al comisiei, votat în comisie ºi nu îndrãznesc sã spun, susþinut ºi de minister, cã mi-e fricã.

Chestiunea pe care noi astãzi o luãm în dezbatere este esenþialã pentru viitorul acestei þãri. Ceea ce din 1990 nu se înþelege este cã fãrã cercetare ºtiinþificã ºi transfer tehnologic produsele noastre nu pot fi competitive ºi nu pot ocupa piaþa. Asta este clar. ªi atunci, noi, comisia, ca organ de specialitate al Camerei, am hotãrât sã dãm acest semnal, solicitând sã se investeascã în cercetarea ºtiinþificã româneascã.

Toate þãrile din jurul nostru investesc peste valorile pe care noi le-am preconizat. Cele dezvoltate, în afarã de alocaþiile bugetare, atrag ºi din mediul economic surse mai mari decât alocaþiile bugetare, pentru cã ºtiu care este forþa progresului: cercetarea ºtiinþificã. Noi, pe undeva, ne-am obiºnuit cã acel cercetãtor este undeva, cerceteazã ceva ºi nu foloseºte la nimic. Nu credem cã aceasta este viziunea corectã.

De aceea, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, noi v-am propune sã votaþi varianta comisiei. Votul vã aparþine, dar ºi responsabilitatea dacã nu votaþi. Cert este cã noi am închis, domnule ministru, acquis-ul comunitar ºi acolo vã rog sã spuneþi ce prevede, la cât trebuie sã ajungem ºi în cât timp. Deci s-a închis dosarul privitor la cercetarea ºtiinþificã ºi Comunitatea Europeanã ne obligã sã investim, ea ne obligã.

Deci, iatã, domnule preºedinte, cã sunt ºi eu în situaþia sã vã cer sã votaþi acquis-ul comunitar. Votaþi împotrivã, domnilor, ca sã pot sã vã critic.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Capitolul 17 referitor la cercetarea ºtiinþificã este, într-adevãr, închis, angajamentul României este formulat aºa cum apare el în propunerea noastrã. Este vorba, într-adevãr, de a se atinge valoarea de 1% din P.I.B., dar de abia în 2007, deci de abia în 2007. Este vorba de o creºtere gradualã, la fel cum se întâmplã în toate þãrile membre ale Comunitãþii Europene. Aºa este prevãzut ºi în documentul de poziþie, aºa cum am prevãzut noi în proiectul de lege.

Ce este de precizat, cã nu este vorba de o alocare exclusivã de la bugetul de stat, ci este vorba de finanþarea, în general, a cercetãrii, or, aici se ia în calcul inclusiv contribuþia pieþei libere la cercetare, nu numai alocarea la buget. ªi aº da exemplul celei mai puternice þãri în domeniul cercetãrii din Europa, Finlanda, care are o alocare de 3,6% din P.I.B., dar aceastã alocare se referã strict la alocarea globalã, nu la cât suportã bugetul Finlandei.

Bugetul cheltuieºte în Finlanda pentru cercetare doar 0,9% din P.I.B. Atunci când vorbim de finanþarea cercetãrii, ne referim la finanþarea globalã, finanþare bugetarã plus finanþarea de pe piaþa liberã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoraº.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã cercetarea este un domeniu foarte important ºi este un domeniu care poate sã prefigureze viitorul, dezvoltarea, progresul º.a.m.d., însã, de principiu, nu mi se pare corect sã stabilim prin legi speciale cât trebuie sã acordãm unuia sau altuia din domenii, fiindcã dacã am face aºa am ajunge în situaþia de a nu mai fi nevoie sã mai votãm bugetul. Dacã am stabili prin legi speciale cât sã acordãm pentru fiecare domeniu de activitate, înseamnã cã Legea bugetului nu ar mai fi necesar sã mai fie discutatã în Parlament.

Pe de altã parte, sigur cã pentru cercetare sunt necesari foarte mulþi bani, dar aceºtia, ºi la noi, probabil în viitor, vor trebui sã fie acordaþi ºi din alte surse în afara bugetului de stat.

Cercetarea este susþinutã în foarte multe þãri ºi din fonduri private ºi cred cã ºi la noi va fi susþinutã, într-un timp cât mai scurt, din aceste fonduri, dar rãmâne de principiu cã prin legea specialã, prin legea aceasta pe care noi o discutãm astãzi, nu putem sã fim de acord sã stabilim o anume cotã, fiindcã, repet, vom ajunge în situaþia ca, însumând cotele pe care le aprobãm pentru fiecare domeniu de activitate, sã depãºim cota care revine bugetului din produsul intern brut.

Din P.I.B. pentru bugetul de stat se acordã aproape 30% din acesta, iar dacã vom aloca pentru fiecare domeniu, prin legi speciale, cote fixe vom ajunge sã depãºim procentul anual din P.I.B. pe care îl acordãm pentru bugetul de stat.

Deci v-aº ruga sã fim de acord cu propunerea reprezentantului Guvernului.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca.

Domnilor colegi, Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Asistãm în ultima perioadã la o situaþie care cred cã nu este caracteristicã altor guvernanþi. La acest microfon, atunci când Parlamentul încearcã sã ajute un domeniu sau altul de activitate, aflat în stare de avarie, aºa cum este în momentul de faþã cercetarea ºtiinþificã în România, vin demnitarii, titulari ai ministerelor respective, ºi spun cã n-au nevoie de bani, ca dupã aceea sã ajungem în situaþii ridicole. Pe vremuri se fãceau coºciuge la teatre ºi în alte instituþii, poate cã se va ajunge din nou ca cercetãtorii, din lipsã de fonduri, sã treacã ºi la alte activitãþi, aºa cum trec poliþiºtii, care au ajuns sã facã servicii infractorilor ºi altor categorii declasate.

Nu ºtiu, nu înþeleg aceastã logicã guvernamentalã. Parlamentul doreºte prin aceastã lege specialã, cu titlu special, datã fiind situaþia deosebit de gravã pe care o cunoaºte cercetarea ºtiinþificã româneascã, lipsitã de cadre importante care în ultimii ani au pãrãsit România, datoritã condiþiilor materiale precare, vrea Parlamentul sã sprijine aceastã activitate de cercetare, iar titularul departamentului respectiv spune: ”Îmi pare rãu, dar noi nu avem nevoie de bani.Ò Eu aº dori mai multã angajare ºi responsabilitate, inclusiv din partea guvernanþilor, pentru cã noi sesizãm poate mai bine decât o fac guvernanþii situaþia destul de criticã, dacã nu o putem califica ºi altfel, în care se aflã acest domeniu important. Trebuie sã se reþinã cã noi vom rãmâne în istorie nu prin sloganurile electorale sau prin alte afirmaþii în sfera politicã, ci vom rãmâne pentru acele rezultate ale cercetãrii ºtiinþifice care ne vor impune în atenþia lumii întregi ºi a generaþiilor ce vin.

Prin urmare, susþin aceastã iniþiativã de majorare cu caracter temporar, pentru cã se va reveni desigur asupra acestei situaþii atunci când starea economicã a României va permite o finanþare corespunzãtoare, propun deci sã se susþinã acest amendament de suplimentare a fondurilor alocate activitãþii de cercetare.

Domnul deputat Ionescu, poftiþi.

## Mulþumesc domnule preºedinte.

În calitate de iniþiator al acestui amendament, vreau sã vã spun cã s-a discutat mult în Comisia noastrã de învãþãmânt cât la sutã trebuie sã acordãm din P.I.B. pentru

cercetare, iar Guvernul vine ºi ne spune nouã cã nu susþine acest lucru. Vreau sã spun cã aceste considerente sunt tratate diferit, cu unitãþi de mãsurã diferite. Dacã la învãþãmânt s-a acceptat tot din partea aceluiaºi Guvern sã existe un procent ºi se merge pe acest procent mai departe ºi în Comisia de învãþãmânt a fost unanim acceptat acest lucru, deci, în consens cu Guvernul, de ce venim acum cu cercetarea, care se discutã la aceeaºi comisie, ºi spunem cã nu suntem de acord?

Deci eu consider cã ar trebui sã judecãm cu aceeaºi unitate de mãsurã ºi sã susþinem aceastã iniþiativã, cã sunt convins cã ºi domnul Câmpurean are în gând aºa ceva, numai cã i s-a transmis pe semne, printr-o altã filierã, sã nu susþinã acest lucru, cu toate cã are nevoie imperativã de acest 0,8%. Din considerente logice ºi legice, eu consider cã trebuie sã menþinem ºi sã susþinem 0,8% din P.I.B., considerând cã am judecat cu aceeaºi unitate de mãsurã atât pentru învãþãmânt, cât ºi pentru cercetare.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº dori sã spun un singur lucru: finanþarea cercetãrii medicale este absolut sub limitele posibilitãþii de a fi ceea ce trebuie sã fie la ora actualã ºi dacã ne gândim la faptul cã facem niºte lucruri de vârf ºi am adus niºte contribuþii foarte importante în balanþa cercetãrilor internaþionale, acest lucru trebuie sã ne dea de gândit. Cred cã stabilirea unui procent din P.I.B. pentru cercetare este un lucru absolut necesar pentru ca sã nu rãmânem fãrã cercetare ºi aº vrea sã vã spun cã cercetarea fundamentalã, care este poate cea mai importantã, la ora actualã este absolut subfinanþatã ºi aº dori sã vã rog sã analizãm cu toatã profunzimea acest lucru ºi sã acordãm acest 0,8% din P.I.B., care este o necesitate, cu atât mai mult cu cât noi acþionãm la fel pentru învãþãmânt cãruia îi asigurãm 4%, dãm pentru sãnãtate 4,1 din care, în fond, de la bugetul de stat nu dãm decât 0,38%, restul fiind banul privat al contribuabilului. Vã rog sã ne gândim adânc, pentru cã cercetarea se aflã într-o suferinþã deosebitã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoraº, pentru o ultimã intervenþie.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Revin ºi îmi cer scuze pentru timpul consumat. Vreau sã vã spun cã este nevoie pentru a susþine cercetarea, dar nu este corect ca printr-o lege specialã sã alocãm o sumã fixã, un procent fix din produsul intern brut pentru cercetare, fiindcã dacã facem acest lucru va trebui sã facem pentru toate domeniile de activitate ºi o sã ajungem în situaþia sã alocãm prin legi speciale mai mult decât este posibil sã alocãm pentru întregul buget din produsul intern brut. Deci sã lãsãm la latitudinea Guvernului, care înþelege foarte bine importanþa acestui sector de activitate, sã aloce, în mãsura în care este posibil, o sumã cât mai mare pentru cercetare. Repet, nu este corect din punct de vedere tehnic, al finanþãrii ca sã alocãm, sã stabilim printr-o lege specialã cât trebuie sã stabilim pentru fiecare domeniu de activitate.

Deci este bine sã rãmânem pe varianta pe care o susþine iniþiatorul ºi care a fost de fapt stabilitã în proiectul iniþial de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Leonãchescu.

Vã propun sã încheiem dezbaterea la acest amendament dupã aceastã intervenþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul deputat Grigoraº nu a citit atent amendamentul propus, pentru cã prin amendament se prevede un plafon minim, de la care Guvernul poate sã ofere oricât doreºte de mult. ªi-mi doresc ca domnul deputat Grigoraº sã mã asculte.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Comisia, pentru a doua oarã. Am propus sistarea dezbaterilor. Dupã asta, sunt obligat, într-adevãr, sã dau cuvântul comisiei, dar nu mai reluãm dezbaterile cu alte intervenþii, dupã aceasta.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã ne credeþi cã cei care am iniþiat acest amendament, care a întrunit majoritatea voturilor, adicã unanimitatea voturilor în comisie, am fost perfect conºtienþi cã el va întâmpina o opoziþie. Aºa cum conºtient este ºi domnul ministru Câmpurean cã amendamentul este foarte bun. Dar trebuie sã miºte în front, cã altfel i se pune în cârcã ceea ce spune distinsul nostru coleg Grigoraº care, împreunã cu distinsul nostru coleg Ionescu, nu ascultã. Pentru cã, dacã asculta, ºi-ar aduce aminte distinsul nostru coleg cã în legislatura trecutã, tot comisia noastrã, cu sprijinul P.D.S.R.-ului, nu al P.S.D.ului, a impus în textul legii 0,8%. ªi atunci s-a putut. Domnul Grigoraº ne-a susþinut, cu doamna ministru Andronescu ºi cu toþi ceilalþi, trãgând semnalul de alarmã.

Acum, domnul Petruº, care este autorul amendamentului ºi care ne-a bãgat asta în casã, nu mai ia cuvântul.

Deci noi vom vota, domnule preºedinte, conform conºtiinþei noastre de oameni angrenaþi în cercetare. Plenul va vota din punct de vedere politic. Dar cert este Ð ºi o spun cu toatã responsabilitatea Ð cã dacã ne vom mai juca cu cercetarea ºtiinþificã cu alba-neagra într-o subfinanþare, nu de 0,30, domnule GrigoraºÉ Domnule ministru, depãºit 0,18? Deci, atât avem, când bulgarii, când ungurii bagã deja peste 1%.

Deci am vrut sã tragem efectiv un semnal de alarmã, domnule preºedinte. ªi dumneavoastrã ºtiþi acest lucru, pentru cã ºi dumneavoastrã aþi pus la dosarul de conferenþiar ºi de profesor lucrãri de cercetare ºtiinþificã, cã altfel nu se poate.

Dar am dori sã vedem, cel puþin din partea celor angrenaþi în cercetare, cã dau acum un vot de conºtiinþã ºi unul politic.

Vã rog sã-i urmãriþi ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte, cum cercetãtorii noºtri vor abandona cercetarea pentru cariera politicã, prin votul pe care-l dau. Noi rãmânem, comisia, consecvenþi ºi vom vota pentru acest amendament.

Vã mulþumim, indiferent care va fi rezultatul. Semnalul de alarmã l-am tras.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Am spus de douã ori: s-au încheiat dezbaterile la acest amendament. Au fost peste 12 intervenþii ºi nu cred cã se mai invocã alte argumente.

Împotrivã? 25 de voturi împotrivã.

Deci, cu 43 de voturi pentru, nu mai conteazã abþinerile, ºi cu 25 de voturi împotrivã, amendamentul comisiei a fost admis ºi în consecinþã nu mai

asemenea, comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Admis în formularea iniþiatorului. Art. 52 alin. 1, partea introductivã. Comisia nu are amendamente.

Alin. 2 ºi alin. 3 lit. a). Comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã. Adoptat în formularea iniþiatorului. Alin. 3 lit. b). Urmãriþi amendamentul de la pagina 45, cu privire la lit. b). Admis amendamentul, modificat lit. b) în mod corespunzãtor.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Se adoptã textul în formularea iniþiatorului.

La lit. a) urmãriþi partea a doua a amendamentului nr. 67, al comisiei.

Lit. c). Comisia nu a avut obiecþii. Nici dumneavoastrã. Votat în formularea iniþiatorului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 67 cu privire la lit. a), care se modificã în mod corespunzãtor.

Lit. d). Urmãriþi primul punct de la pagina 46, amendamentul comisiei.

Lit. b). Urmãriþi amendamentul de la pagina 42.

Nu aveþi obiecþiuni.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, se modificã lit. d) în mod corespunzãtor.

Modificat textul lit. b), potrivit amendamentului comisiei. La lit. c) urmãriþi acelaºi amendament, nr. 67, de la pagina 42.

Lit. e), lit. f), lit. g), lit. h) ºi lit. i). Nu mai sunt amendamente din partea comisiei.

Nu aveþi obiecþiuni. Modificat lit. c) în mod corespunzãtor.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Adoptat în formularea iniþiatorului. Alin. 4 ºi alin. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptate în formularea iniþiatorului. Art. 57 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 73, prima parte.

La lit. d) urmãriþi amendamentul comisiei, de la aceeaºi paginã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzãtor.

Lit. e). Urmãriþi amendamentul ultim de la pagina 42. Nu aveþi obiecþiuni.

Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 73, prima parte.

Votat amendamentul, modificat lit. e).

Adoptat în varianta comisiei.

Alin. 3. Urmãriþi amendamentul de la poziþia 2, pagina 43.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimulentele pe care le-am prevãzut la alin. 2 sunt menite sã încurajeze ºi sã ajute întreprinderile mici ºi mijlocii inovative sã transfere rezultatele cercetãrilor.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat alin. 3.

Alin. 4. Urmãriþi amendamentul de la poziþia 3, pagina 43.

Transferul tehnologic, dupã cum ºtiþi, este una din marile probleme cu care se confruntã cercetarea româneascã. Adicã se cheltuiesc foarte mulþi bani de la buget pentru realizarea acestor cercetãri, iar rezultatele nu sunt aplicate, deci ele nu se transformã în produse ºi, ca atare, nu se reîntregeºte bugetul prin taxele pe care ar trebui sã le recuperãm din vânzarea produselor noi, realizate pe baza cercetãrii.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, modificat alin. 4.

Alin. 5. Urmãriþi ultimul amendament de la pagina 43. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat alin. 5. Art. 53. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în formularea iniþiatorului. Art. 54 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 70. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 70.

De aceea, vã rugãm sã lãsaþi acest paragraf, pentru a stimula întreprinderile mici ºi mijlocii, cele mai flexibile ºi mai capabile sã preia rezultatele cercetãrii. Vã mulþumesc.

Comisia? Poate ne lãmureºte dilema, dupã care, pânã acum, a cerut stimulente peste tot ºi acum este împotriva lor.

Domnule preºedinte,

Evident cã argumentaþia domnului ministru este corectã.

Ceea ce, însã, ne-a determinat pe noi sã solicitãm eliminarea acestui paragraf îl constituie faptul cã, dacã întreprinderile mici ºi mijlocii le þinem numai cu stimulente în toate legile ºi mai vine o lege acum ºi rezultatul cercetãrii ºtiinþifice îl transferãm pe un leu, o sã ne cearã domnul ministru, tot cãtre întreprinderile mici ºi mijlocii, s-ar putea sã piardã efectiv acel reflex de supravieþuire. Dacã-i dai tot timpul?! Nu mai cautã.

ªi atunci, eu aº zice sã lãsãm întreprinderea micã sã preia prin transfer tehnologic la un preþ chiar de un leu, cum o sã susþinã domnul ministru la punctul urmãtor al ordinii de zi ºi cred cã asta-i stimularea cea mai mare; dar sã iei din banii cercetãrii, care sunt 0,17-0,18 din P.I.B., ca sã dai la întreprinderea micã, cred cã-i prea mult. Ea are alte stimulente, are alte legi în care i se acordã facilitãþi. ªi noi acordãm facilitate în sensul transferãrii rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice nu la valoarea lor realã, ci la o valoare, am putea spune, efectiv de stimulare, conform proiectului de lege care vine imediat dupã acesta.

Cred cã stimul mai mult decât atât, sã-i dai voie sã preia rezultatele cercetãrii ºtiinþifice nu la preþul efectiv, ci sã poatã sã preia la forþa întreprinderii, eu zic cã-i suficient. Dumneavoastrã hotãrâþi. Dar sã nu încurcãm planurile, cã ajungem iar la bancurile ºtiinþifice, tehnologice ºi industriale. Aici este vorba de cercetarea ºtiinþificã, dincolo este vorba de aplicarea cercetãrii ºtiinþifice. Va prelua cercetarea ºtiinþificã la preþuri sub cele care le-au produs. Este suficient ºi o sã vã solicitãm sã votaþi legea care vine în continuare ºi care stimuleazã tocmai acest transfer tehnologic.

Aº propune sã fie ºi domnul ministru de acord cã ce-i mult stricã. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Voi supune, întâi, votului, potrivit regulamentului, desigur, amendamentul comisiei care propune eliminarea textului.

Cine este pentru? Da, este unanimitate.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Stimaþi colegi care aþi votat pentru, nu puteþi vota ºi împotrivã.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei ºi s-a eliminat textul.

Art. 58 alin. 1.

Urmãriþi amendamentul nr. 74.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, modificat art. 58 alin. 1. Art. 58 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 74, poziþia 2. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat alin. 2.

Art. 59 alin. 1. Urmãriþi prima parte a amendamentului nr. 75, pagina 48.

Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Alin. 2 ºi alin. 3. Comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului. Art. 60 alin. 1.

Comisia nu are modificãri, decât propuneri în numerotare. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat textul în formularea iniþiatorului, textul se renumeroteazã însã.

Dupã actualul art. 60, actualul text, comisia propune un text nou care se constituie în alin. 2; urmãriþi-l la poziþia 2 de la pagina 49.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Da, poftiþi, domnule ministru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi suntem, în principiu, de acord cu acest alineat nou introdus, dar am dori ca formularea sã fie urmãtoarea: ”Valoarea contractelor de finanþare încheiate pe perioade multianuale se poate actualiza anual, luându-se în calcul ºi coeficientul de inflaþie înregistratÒ, adicã sã se adauge ”se poateÒ ºi ”ºi coeficientul de inflaþieÒ, având în vedere cã sunt diverse cauze care pot determina modificarea sau recalcularea contractelor de finanþare. Vã mulþumesc.

Deci: ”se poate actualiza, luându-se în calcul ºi coeficientul de inflaþieÒ. Pãi, aici, textul curge aºa! De ce aþi subliniat ”ºiÒ, pentru cã este ºi înÉ

În loc de ”se actualizeazãÒ, ”se poate actualizaÒ.

Deci doar cuvântul ”poateÒ îl propuneþi.

Preºedintele Comisiei de învãþãmânt, domnul Stanciu. Spuneþi dacã putem introduce cuvântul ”poateÒ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este primul caz în care ”poateÒ înseamnã ”nu poateÒ, pentru cã în formularea noastrã, a comisiei, era o chestiune imperativã: sã se actualizeze valoarea în raport de anumiþi factori, inclusiv de coeficientul de inflaþie. Când punem ”poateÒ, nu mai este imperativ.

Deci, iatã, când putem, nu dãm; când nu putem, dãm. ªi vã spun lucrul ãsta, cã l-am întâlnit la toþi primminiºtrii care au fost profesori ºi, dupã ce nu mai erau prim-miniºtri, voiau sã dea bani la învãþãmânt. Adicã, atunci când puteau, nu dau; când nu puteau, dau.

De aceea, domnule preºedinte, eu aº zice, haideþi sã dãm acum, când putem. Dupã ce n-o sã mai fim nici eu aici, nici dumneavoastrã acolo, degeaba dãm. Deci rãmânem la formularea iniþialã. Chiar dacã se va adopta cea pe care o prevede domnul ministru, rezultatul va fi acelaºi: vom putea ºi nu vom da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Palade.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este un aspect tehnic. Deci în momentul de faþã eu închei un contract pentru desfãºurarea unui anumit proiect de cercetare, pe o duratã de trei ani, sã spunem, rata medie, doi-trei ani, ºi anumite prevederi în contract privind finanþarea contractului eu le estimez la nivelul în care îmi înaintez oferta. În desfãºurarea proiectului apar coeficienþii aceºtia pe care, din pãcate, mã rog, îi estimãm într-un fel, ies alt fel Ð este vorba de inflaþie Ð ºi atunci, practic, în ultimii ani de desfãºurare a activitãþii, eu sunt cu sume la mai puþin de jumãtate decât îmi sunt necesare pentru desfãºurarea contractului de cercetare.

Din acest motiv, este bine sã rãmânã aºa cum este amendamentul comisiei. Þin minte cã acest lucru se fãcea pânã în anii 1995Ñ1996; automat, în fiecare an, se fãceau aceste corelãri ale valorilor planificate în contractele încheiate de minister cu diverse unitãþi de cercetare ºi coeficienþii de inflaþie.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

ªi eu cred cã trebuie sã rãmânã varianta noastrã ºi sã vã spun de ce: sunt douã moduri de a calcula valorile pentru contracte multianuale.

De exemplu, se pot calcula în dolari de la început sumele sau în ceva echivalent, euro, ce vreþi dumneavoastrã, care rãmâne stabil, ºi atunci nu se mai pune problema reactualizãrii, pentru cã mã refer la ceva stabil. ªi sunt astfel de contracte.

Deci, în cazul când am aprobarea asta, contractele care se calculeazã de la început înÉ Sunt cele internaþionale, mai ales, care vin ºi finanþeazã din afarã.

Aºa cum a spus ºi domnul Palade, existã acest risc, ca sã nu mai poþi sã desfãºori lucrãrile pe care le-ai fãcut.

Deci asta nu înseamnã cã este ºi obligatoriu, dacã vã uitaþi, pentru cã se spune aºa: ”Valoarea contractelor de finanþare încheiate pe perioade multianuale se actualizeazã anual, luându-se în calcul ºi coeficientul deÉÒ Înseamnã cã trebuie sã iau în calcul ºi altceva, ºi alþi factori. De exemplu, pot sã-i reduc valoarea, dacã constat cã el nu a fãcut ceea ce trebuie în cadrul contractului respectiv. Nu înseamnã neapãrat numai sã creascã; sigur cã da, poate sã ºi scadã.

Deci, dacã eu recalculez anual aceastã valoare, poate sã ºi scadã. ªi s-au întâmplat lucrurile astea, de exemplu, la multe programe. El n-a fãcut ce s-a angajat sã facã ºi i-a scãzut valoarea.

Deci sã nu înþelegem cã înseamnã neapãrat creºterea valorii respective la recalculare. Deci rata inflaþiei evident cã aduce un plus, dar sunt alþi factori care pot sã coboare valoarea contractului. Aºa cã eu zic cã formularea aprobatã de comisie este bunã ºi poate fi acceptatã aºa.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, voi supune întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei, în formularea existentã în raport.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

- În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei, în

- formularea prezentatã în raport.

- Art. 61 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 77. Comisia propune eliminarea lui. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Admis amendamentul, eliminat textul.

- De fapt, la art. 61 este un singur alineat.

- Art. 62. Urmãriþi amendamentul nr. 78.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni.

- Admis amendamentul, se modificã textul în mod

- corespunzãtor.

- Art. 63 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 79. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat art. 63 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Dupã art. 63 alin. 1 comisia ne propune un alineat nou, pe care îl numeroteazã alin. 2.

- Urmãriþi poziþia 2 de la amendamentul nr. 79,

- pagina 50.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, se introduce alineatul nou. Actualul alin. 2 va fi renumerotat.

Dacã aveþi obiecþiuni la formularea actualã? Comisia

- n-a avut. Nici dumneavoastrã.

Admis textul, se renumeroteazã.

Actualul alin. 3.

De asemenea, comisia nu are obiecþii.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Adoptat textul, dar va fi renumerotat.

Art. 64 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 80, poziþia 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, modificat art. 64 alin. 1 în mod corespunzãtor.

- Alin. 2 actual. Urmãriþi poziþia 2 de la amendamentul

- nr. 80. Comisia propune eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, eliminat alineatul.

Dupã fostul alineat comisia propune un text nou. Dar de ce-l numerotaþi cu alin. 1, domnule Stanciu? Pentru cã alin. 1 a rãmas.

**:**

Este o eroare de maºinã; nu este umanã.

Da, nu este ”umanãÒ. Deci reþineþi, vã rog, este o eroare de maºinã, nu umanã, la Comisia de învãþãmânt. Poziþia 2 de la amendamentul nr. 80.

Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat amendamentul introdus în noul text.

Actualul alin. 3. Comisia vã propune, prin

amendamentul de la poziþia 1, pagina 52, eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul, eliminat textul.

Comisia vã mai propune, la poziþia 2 de la pagina 52,

un alineat nou, alin. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul, se introduce un nou alineat. Actualul alin. 4. Comisia propune eliminarea. Urmãriþi poziþia 3 de la pagina 52. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat amendamentul, eliminat actualul alin. 4.

În continuare, la ultima poziþie de la pagina 52 comi-

sia ne propune încã un alineat nou, alin. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, introdus textul.

Alin. 5. Comisia propune eliminarea. Urmãriþi pagina 53. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, eliminat textul.

În continuare, comisia ne propune un text nou, alin. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, introdus alin. 5.

Comisia ne mai propune încã un alineat, alin. 6. Urmãriþi ultima poziþie de la pagina 53.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, introdus alin. 6.

Prima poziþie de la pagina 54.

Comisia ne mai propune încã un alineat, alin. 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se introduce alin. 7. Art. 65. Urmãriþi amendamentul nr. 81. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat art. 65.

La art. 66 urmãriþi amendamentul nr. 82.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, introdusã modificarea propusã de comisie.

Art. 67. Urmãriþi amendamentul nr. 83. Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul nr. 83, modificat art. 67.

Art. 68. Urmãriþi amendamentul nr. 84; pentru prima parte a acestuia ºi pentru lit. a) urmãriþi prima parte a amendamentului nr. 84.

Întrucât prevederile acestui articol au fost mutate în art. 12 al legii, se subînþelege cã acest articol se eliminã. Vã mulþumesc.

Aceeaºi soluþie o aveþi ºi pentru amendamentul 109?

Exact.

Bun.

Stimaþi colegi, deci, la amendamentul 108 dacã aveþi obiecþiuni la propunerea de eliminare? A fost admis amendamentul ºi este eliminat textul. La art. 89, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 109 care, de asemenea, propune eliminarea? Nu aveþi.

- A fost admis amendamentul ºi se eliminã textul.

- Art. 90 actual, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Adoptat în formularea iniþialã, dar se renumeroteazã. Titlul anexei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în formularea iniþialã.

- La punctele 1, 2 ºi 3 din anexã dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut.

- Votate în formularea iniþiatorului.

Dupã punctul 3, comisia vã propune printr-un amen-

- dament pe care îl aflaþi la pagina 71 o cifrã 4, nouã. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Admis amendamentul, se introduce punctul 4.

- Actualele puncte 4, 5 ºi 6 care vor fi renumerotate,

- ca urmare a introducerii unui nou punct 4, comisia le pãstreazã în formularea iniþiatorului.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptate în formularea iniþiatorului.

- Punctele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 comi-

- sia le pãstreazã în formularea iniþiatorului.

- Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Adoptate în aceastã formulare, dar vor fi renumero-

- tate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs textele acestei legi importante, dar voluminoase. V-o vom supune votului final în ºedinþa de astãzi.

Am ceva de prezentat, domnule preºedinte.

Stimate coleg, dupã regulament, moþiunea o depuneþi la mine, n-o prezentaþi la tribunã, pentru a verifica dacã este regulamentarã sau nu.

Aº vrea s-o prezint acum, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu vã înþeleg dorinþa dumneavoastrã de a apãrea la televizor, dar nu pot sã vã dau cuvântul. O lãsaþi la mine. Preºedintele este cel care anunþã depunerea moþiunii. O sã fac acest lucru dupã ce vom verifica întrunirea condiþiilor prevãzute de lege.

V-aº ruga sã-mi permiteþi sã luãm rapid rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astãzi ºi între timp rog toþi ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi adune colegii pentru exprimarea votului final. Se apropie ora cu pricina.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000.

- Punctul 1, textul Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate

- ºi nici nu se supune votului.

- Punctele 2 ºi 3, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 4 ºi 5, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 6, varianta Camerei Deputaþilor.

- Punctul 7, varianta Camerei Deputaþilor.

- Punctele 8 ºi 9, variantele Camerei Deputaþilor.

- Punctul 9 cuprinde ºi anexele. Toate fiind variantele

Camerei Deputaþilor, nu se dezbat ºi nici nu se

inþa de astãzi.

Raportul de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân sau abandonate pe terenurile aparþinând domeniului public sau privat al statului ori al unitãþilor administrativ teritoriale.

Punctele 1 ºi 2, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se

iantele Camerei Deputaþilor. Punctele 39, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctele 40 ºi 41, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 42, 43, variantele Camerei Deputaþilor.

Punctul 44, care e ultimul punct aflat în mediere, tot varianta Camerei Deputaþilor.

Cu aceasta am parcurs textele aflate în mediere la acest raport.

Voi supune votului dumneavoastrã final raportul în întregime astãzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Ciocãneºti, judeþul Suceava.

Punctele 1 ºi 2, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii.

Punctele 3, 4 ºi 5, variantele Camerei Deputaþilor, nu se supun dezbaterii.

Vom supune însã votului final raportul în ºedinþa de astãzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, judeþul Suceava.

Punctele 1 ºi 2, 3, 4 ºi 5, toate sunt variantele Camerei Deputaþilor. Nu se

## **Domnul Acsinte Gaspar** Ñ _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul supune spre dezbatere astãzi în plenul Camerei Deputaþilor proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre România ºi Regatul Þãrilor de Jos pentru exportul prestaþiilor de securitate socialã, care a fost semnat la Bucureºti la data de 13 noiembrie 2001.

Proiectul legii a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ, a fost discutat în Comisia permanentã pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor care, în urma verificãrii concordanþei cu dispoziþiile Legii nr. 4/1991 cu privire la încheierea ºi ratificarea actelor internaþionale, l-a avizat favorabil.

Ca atare, rog plenul Camerei Deputaþilor sã se pronunþe prin vot asupra proiectului de lege la care m-am referit.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru muncã susþine prin raportul sãu adoptarea proiectului în forma prezentatã de iniþiator.

Mai doriþi sã faceþi vreo precizare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conþine ºi acordul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în ºedinþa de astãzi. Proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Cereri de reexaminare din partea Preºedinþiei.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã propune adoptarea legii în forma votatã de Senat.

Dacã mai doreºte sã facã vreo adãugire? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 1, 2 ºi 3, nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate în formularea adoptatã de Senat. Titlul capitolului II.

Nu sunt obiecþiuni.

Art. 4, dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în formularea Senatului. Art. 5, 6, 7 ºi 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului. Art. 9, 10, 11, 12 ºi 13. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Senatului. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Senatului.

Art. 14.

Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în formularea Senatului.

Am parcurs acest proiect aflat în reexaminare. Îl vom supune votului final astãzi.

Proiectul Legii pentru aprobarea plãþii contribuþiei României la Fondul de cooperare al iniþiativei centraleuropene.

Domnule ministru Gaspar, dacã vreþi sã prezentaþi acest proiect?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul prezintã plenului Camerei Deputaþilor spre aprobare proiectul de Lege privind plata contribuþiei României la Fondul de cooperare al iniþiativei central-europene.

Proiectul de lege a fost dezbãtut de cãtre Comisia de politicã externã a Camerei Deputaþilor, a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ ºi, ca atare, vi-l supunem spre adoptare în forma care a fost prezentatã de cãtre Guvern o datã cu sesizarea Camerei Deputaþilor prin hotãrârea de Guvern purtând data din 30 mai 2002. Vã mulþumesc.

## Comisia pentru politicã externã?

Comisia propune adoptarea legii în forma prezentatã. Dacã doriþi sã mai faceþi vreo adãugare? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, În salã se aflã 165Ð167 de persoane, deci nu avem cvorum.

În aceste condiþii, suntem nevoiþi sã facem apelul nominal.

Vã rog, domnule secretar Mohora, sã faceþi apelul.

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Anastasescu Olga Lucheria|prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n<br>Anton Marin|prezent<br>absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugeniu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ªtefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai<br>Baltã Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãlãeþ Miticã|absent<br>prezent<br>absentã<br>absentã<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã| |Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bereczki Endre<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil|absentã<br>prezent<br>prezent| |Bogea Angela|absentã| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Bšndi Gyšngyike|absentã| |BorbŽly L‡szl—|absent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent|

## 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/28.VI.2002

Brudaºca Damian prezent Gheorghiu Adrian absent Bucur Constantin absent Gheorghiu Viorel prezent Bucur Mircea prezent Gingãraº Georgiu absent Buga Florea absent Giuglea ªtefan prezent Burnei Ion prezent Godja Petru prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Grãdinaru Nicolae prezent Buzatu Dumitru absent Grigoraº Neculai prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Gubandru Aurel prezent Calcan Valentin Gigel prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Canacheu Costicã absent Haºotti Puiu absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Cazimir ªtefan prezent Holtea Iancu prezent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Hrebenciuc Viorel absent Cerchez Metin absent Ianculescu Marian prezent Cherescu Pavel absent Ifrim Mircea absent Chiliman Andrei Ioan absent Ignat Miron prezent Chiriþã Dumitru prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ciontu Corneliu absent Ionel Adrian prezent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Anton absent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Costel Marian prezent Cîrstoiu Ion prezent Ionescu Dan absent Cladovan Teodor prezent Ionescu Daniel prezent Cliveti Minodora absentã Ionescu Mihaela prezentã Coifan Viorel-Gheorghe absent Ionescu Rãzvan absent Cojocaru Nicu prezent Ionescu Smaranda prezentã Crãciun Dorel Petru prezent Iordache Florin absent Creþ Nicoarã prezent Iriza Marius absent Cristea Marin prezent Iriza Scarlat prezent Criºan Emil absent Ivãnescu Paula Maria prezentã Dan Matei-Agathon absent Jipa Florina Ruxandra absentã Daraban Aurel prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Dinu Gheorghe prezent Kelemen Hunor prezent Dobre Traian prezent Kerekes K‡roly prezent Dobre Victor Paul absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dobrescu Smaranda absentã Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dolãnescu Ion absent Kov‡cs Zoltan prezent Dorian Dorel absent Lari Iorga Leonida prezentã Dorneanu Valer prezent Lazãr Maria prezentã Dragomir Dumitru absent Lãpãdat ªtefan prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Lãpuºan Alexandru absent Dragu George prezent Leonãchescu Nicolae prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Lepãdatu Lucia Cornelia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Lepºa Victor Sorin absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Longhen Ghervazen prezent Dumitriu Carmen absentã Loghin Irina prezentã Duþu Constantin absent Luchian Ion absent Duþu Gheorghe prezent Magheru Paul prezent Enescu Nicolae prezent Maior Lazãr Dorin prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Makkai Grigore prezent Eserghep Gelil absent Man Mircea absent Fâcã Mihail prezent Manolescu Oana prezentã Firczak Gheorghe prezent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana absentã Mardari Ludovic prezent Florescu Ion prezent Marin Gheorghe prezent Fotopolos Sotiris prezent Marineci Ionel prezent Frunzãverde Sorin absent M‡rton çrp‡d Francisc prezent Gaspar Acsinte prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Georgescu Florin prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Georgescu Filip prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Gheorghe Valeriu absent Mândroviceanu Vasile prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Mera Alexandru Liviu prezent Merce Ilie prezent Pãduroiu Valentin prezent Meºca Sever prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Miclea Ioan prezent Pãun Nicolae absent Micula Cãtãlin absent PŽcsi Ferenc prezent Mihalachi Vasile prezent Pereº Alexandru prezent Mihãilescu Petru ªerban absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Mincu Iulian prezent Pleºa Eugen Lucian absent Mircea Costache prezent Podgoreanu Radu absent Mirciov Petru prezent Pop Napoleon absent Miron Vasile prezent Popa Constanþa prezentã Mitrea Miron Tudor absent Popa Cornel prezent Mitrea Manuela prezentã Popa Virgil prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Ioan Dan absent Miþaru Anton prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Mînzînã Ion prezent Popescu Costel-Eugen prezent Mocioalcã Ion prezent Popescu Dorin Grigore absent Mocioi Ion prezent Popescu Gheorghe absent Mogoº Ion absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mohora Tudor prezent Popescu Virgil prezent Moisescu George Dumitru prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Moisoiu Adrian prezent Posea Petre prezent Moiº Vãsãlie prezent Predicã Vasile prezent Moldovan Petre prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moldovan Carmen Ileana prezentã Priboi Ristea absent Moldoveanu Eugenia prezentã Purceld Octavian-Mircea prezent Moraru Constantin Florentin prezent Puºcaº Vasile absent Motoc Marian Adrian prezent Puwak Hildegard-Carola absent Muscã Monica Octavia absentã Puzdrea Dumitru prezent Muºetescu Tiberiu Ovidiu absent Radan Mihai prezent Naidin Petre prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Nan Nicolae prezent Raicu Romeo Marius absent Nassar Rodica prezentã Rasovan Dan Grigore prezent Naum Liana Elena prezentã Rãdoi Ion absent Nãdejde Vlad-George prezent Rãdulescu Grigore Emil prezent Nãstase Adrian absent Roºculeþ Gheorghe prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Rus Emil prezent Neacºu Ilie prezent Rus Ioan prezent Neagu Ion prezent Ruºanu Dan Radu absent Neagu Victor prezent Sadici Octavian prezent Neamþu Horia Ion prezent Sali Negiat absent Neamþu Tiberiu Paul prezent Sandache Cristian prezent Nechifor Cristian prezent Sandu Alecu prezent Negoiþã Liviu Gheorghe absent Sandu Ion Florentin prezent Nica Dan absent Sassu Alexandru absent Nicolae Ion prezent Saulea Dãnuþ absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Savu Vasile Ioan absent Nicolescu Mihai prezent Sãpunaru Nini absent Nicolicea Eugen prezent Sârbu Marian absent Niculescu Constantin prezent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Selagea Constantin prezent Nistor Vasile prezent Sersea Nicolae prezent Niþã Constantin prezent Severin Adrian absent Oltean Ioan prezent Simedru Dan Coriolan prezent Olteanu Ionel prezent Sireþeanu Mihail prezent Oltei Ion prezent Sonea Ioan prezent Onisei Ioan prezent Spiridon Nicu absent Palade Doru Dumitru prezent Stan Ioan prezent Pambuccian Varujan prezent Stan Ion prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stana-Ionescu Ileana prezentã Pataki Iulia prezentã Stanciu Anghel prezent Patriciu Dinu absent Stanciu Zisu absent

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi, 253 de voturi.

Citiþi încã o datã tabelul cu cei absenþi.

## **Domnul Tudor Mohora:**

Propunerea legislativã privind casele de ajutor reciproc

Am reþinut. Dar nu-i citesc pe toþi pentru cã este inutil. Tãrâþã Culiþã prezent Toader Mircea Nicu prezent Andrei Ioan prezent Baltã Tudor prezent Bogea Angela prezentã Cliveti Minodora prezentã

ale pensionarilor. Art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaþi pentru.

Proiectul Legii privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Se propune respingerea acestui proiect, ca urmare a adoptãrii precedentului proiect. Proiectul se adoptã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru aceastã soluþie? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 253 de deputaþi.

Propunerea legislativã pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 85/14.06.2001 ºi a Ordonanþei de urgenþã nr. 166/17.12.2001 ºi menþinerea prevederilor art. 48, 79 ºi 80 din Legea nr. 164/2001, aºa cum au fost adoptate de Parlamentul României. Se propune respingerea acestei propuneri legislative, în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru aceastã soluþie? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 253 de voturi pentru.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind

impozitul pe profit. Art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi votul. Repet: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind impozitul pe profit.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Precizaþi atunci profitul...

Nu perturbaþi numãrãtoarea voturilor, domnule preºedinte Stanciu.

173 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 61 de voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Multe voturi neexprimate.

Cu 173 voturi pentru, 61 voturi împotrivã ºi nici o abþinere s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, art. 74 alin (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 63 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 175 voturi pentru, 63 voturi împotrivã ºi nici o abþinere s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Boc vrea sã explice votul grupului Partidului Democrat.

Aveþi cuvântul.

## Domnilor miniºtri,

## Domnule preºedinte,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. Partidul Democrat nu este împotriva abilitãrii Guvernului de a emite ordonanþe în perioada cuprinsã între sesiunile parlamentare, dar este împotriva abilitãrii abuzive a Guvernului de a emite ordonanþe în perioada cuprinsã între sesiunile parlamentare. ªi se pare cã guvernarea actualã pregãteºte depãºirea oricãror recorduri în materie de ordonanþe simple ºi ordonanþe de urgenþã.

Dacã în materia ordonanþelor de urgenþã pânã în prezent, la fiecare douã zile Guvernul P.S.D. a emis câte o ordonanþã de urgenþã, ºi anume din cele 542 de zile de guvernare de pânã acum au fost emise peste 270 de ordonanþe de urgenþã, în materia ordonanþelor simple lucrurile stau ºi mai bine. Vreau numai sã vã reamintesc

cã în perioada iulieÑaugust 2001, Cabinetul Nãstase a emis 87 de ordonanþe simple în baza Legii de abilitare. Cu alte cuvinte, mai mult de o ordonanþã pe zi. Acum se pare cã vom avea de-a face cu o altã premierã. În cele douã luni de zile Guvernul P.S.D. îºi propune prin aceastã lege de abilitare sã sfideze orice record în materie ºi sã depãºeascã orice sfidare a Constituþiei ºi sã reglementeze prin ordonanþe toate domeniile scadente, pe care nu a reuºit sã le treacã prin Parlament în perioada sesiunilor parlamentare. Cu aºa ceva nu vom fi de acord, nu vom putea accepta ca Parlamentul sã fie transformat într-un factor de ratificare, un apendice al Guvernului, inutil, ºi care doar sã vinã ºi sã aplaude dupã ce deciziile au fost luate în Guvern. Am fãcut multiple amendamente; au fost respinse în totalitate, ca nu cumva sã se ajungã la mediere.

În consecinþã, noi apreciem cã aceste formule vagi, extrem de largi conþinute în textul Legii de abilitare vor da posibilitate Guvernului sã reglementeze tot ce doreºte ºi tot ce n-a reuºit de fapt prin Parlament. Mai mult decât atât, suntem convinºi cã ºi în aceastã varã vom avea surprize, la fel cum am avut în iarnã, sã aparã reglementãri aberante, cum este Ordonanþa nr. 21 emisã în iarnã, repet, prin care primarii sunt sancþionaþi de cãtre împuterniciþii administraþiei publice centrale, de cãtre Ministerul Administraþiei Publice pentru faptul cã n-au curãþit gheaþa din faþa clãdirilor, n-au reuºit sã realizeze un cadru arhitectonic adecvat, n-au reuºit sã vopseascã clãdirile º.a.m.d.

Din partea grupului P.S.D., domnul deputat Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Fiind vorba despre Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe în perioada iulieÑaugust, perioadã în care, aºa cum spuneam ºi ieri, când s-a dezbãtut în plen acest proiectul de lege, Parlamentul îºi desfãºoarã activitatea în circumscripþii ºi în comisii, am sã vorbesc în calitate de membru al Guvernului ºi trebuie sã spun, cu pãrere de rãu, cã am impresia cã o sã expire mandatul acestei legislaturi 2000Ñ2004 ºi domnul deputat Boc nu o sã înþeleagã care este sensul adevãrat al instituþiei delegãrii legislative.

Am sã-i recomand ºi îi promit cã mâine am sã-i aduc monografia pe care au editat-o doi mari specialiºti în drept constituþional, profesorul Ioan Muraru ºi profesorul Mihai Constantinescu, ca sã înþeleagã foarte bine în ce condiþii poate Guvernul sã emitã ordonanþe, în baza Legii de abilitare, ºi cã modul în care Constituþia a reglementat aceastã instituþie este tocmai pentru a veni în sprijinul actului de guvernare.

Vreau sã-l liniºtesc ºi sub aspectul numãrului de ordonanþe care vor fi emise în baza Legii de abilitare ºi cã nu vom depãºi recordurile pe care le-au avut Guvernele din perioada 1996Ñ2000. Guvernul Vasile a adoptat ca ordonanþe, în baza legilor de abilitare, 210 ordonanþe, domnule deputat. Guvernul Isãrescu, 138 de ordonanþe, în baza Legii de abilitare. Guvernul Ciorbea, 113.

Din punctul acesta de vedere, vreau sã vã spun cã în perioada ianuarieÑ31 mai 2002, în baza Legii de abilitare, actualul Guvern a emis numai 39 de ordonanþe ºi care erau absolut strict necesare pentru realizarea anumitor obiective din Programul de guvernare.

Mulþumesc. Domnule Boc...

Drept la replicã...

V-a pronunþat numele? Dumneavoastrã, ca distins profesor universitar, ºtiþi când aveþi dreptul la replicã. Când vi s-a afectat reputaþia? N-a spus nimic indecent.

Poftiþi.

## **Domnul Emil Boc:**

Mulþumesc, domnule preºedinte,

În primul rând, vreau sã-i amintesc domnului ministru cã eu am fãcut referire la vacanþa de varã iulieÑaugust, anul trecut, când au fost 87 de ordonanþe simple, ºi nu la perioada ianuarie 2002. Deci Domnia sa, în mod vãdit intenþionat, deformeazã ºi vã informeazã greºit pe dumneavoastrã.

În al doilea rând, vreau sã-l informez pe domnul ministru cã partidul pe care îl reprezintã în anul 1999 a sesizat Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei pentru numãrul mare de ordonanþe simple ºi de urgenþã pe care le-au emis Guvernele 1996Ñ1999. Iatã cã acum, dupã ce au sesizat Consiliul Europei, Adunarea

Parlamentarã a Consiliului Europei, acum vin ºi spun: ”DomnÕe, noi n-am fãcut decât un pic mai mult decât ceilalþi.Ò Cum rãmâne cu sesizarea Adunãrii Parlamentare, domnule ministru, în condiþiile în care dumneavoastrã exact aceeaºi procedurã o urmaþi?

Mai mult decât atât, dumneavoastrã, într-un an ºi jumãtate de guvernare, aþi emis mai multe ordonanþe de urgenþã decât guvernarea din perioada 1996Ñ1998, la care facem referire.

Cum rãmâne cu memoriul adresat Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei?

ªi, mai mult decât atât, domnule ministru, mie nu-mi trebuie monografii ºi alte lucrãri de specialitate. Îmi face plãcere sã vã înmânez dumneavoastrã Constituþia României, deschisã la art. 58, care spune: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român ºi...Ò, domnule ministru, ”...unica autoritate legiuitoare a þãrii.Ò Cred cã aþi înþeles despre ce este vorba.

Proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Mecanismul de vot a funcþionat cu întârziere la unii

- colegi. Dar în final s-au apropiat de unanimitate.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.

Cu 246 voturi pentru, 5 abþineri ºi un vot împotrivã s-a adoptat proiectul de lege.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã?

Abþineri? Una.

Adoptat cu 252 voturi pentru, o abþinere ºi nici un vot împotrivã.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României ”EximbankÒ Ñ S.A., art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 253 de deputaþi prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 253 de colegi prezenþi. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi solvegetaþie forestierã pentru silviculturã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa în forma în care a fost ea adoptatã de Guvern, având în vedere cã prin aceasta se stimuleazã transferul rezultatelor cercetãrii cãtre producþie. Avem convingerea cã dacã în timp de un an o lucrare de cercetare nu a fost cumpãratã de nimeni ea riscã sã devinã depãºitã din punct de vedere moral ºi atunci este de preferat sã fie transferatã gratuit ºi înregistratã în contabilitate pentru valoarea de un leu, pentru ca totuºi sã putem valorifica rezultatele obþinute prin cercetarea respectivã.

Valorificarea nu se face nu datoritã faptului cã nu existã un interes pentru rezultatele cercetãrii, ci pur ºi simplu pentru cã, din nefericire, agenþii economici, mai ales întreprinderile mici ºi mijlocii, cele care ar avea posibilitatea tehnicã sã se adapteze la nou, nu au puterea financiarã sã cumpere aceste rezultate.

În consecinþã, marea majoritate a lucrãrilor de cercetare rãmân în rafturi ºi nu se valorificã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu, preºedintele Comisiei de învãþãmânt, cercetare, tineret ºi sport.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Iatã cã, dupã ce prin bunãvoinþa dumneavoastrã Legea cercetãrii a întrunit, cum era ºi firesc, unanimitate de voturi, se aflã acum în faþa dumneavoastrã un proiect de lege de aprobare a unei ordonanþe a cãrei finalitate este o înlesnire a transferului tehnologic, de fapt a cercetãrii ºtiinþifice spre întreprinderi.

Comisia noastrã a luat în dezbatere ºi a avizat, practic, în unanimitate acest raport. La lucrãrile comisiei au participat doamna ministru Ecaterina Andronescu, domnul ministru Radu Damian ºi domnul ministru Adrian Câmpurean.

Deci vã supunem atenþiei dumneavoastrã raportul în forma în care a fost votat de comisie, spre a nu crea alte probleme Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Vã mulþumim.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã urmãriþi în paralel raportul Comisiei de învãþãmânt, cercetare, tineret ºi sport ºi textul legii.

La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

S-a votat în formularea iniþiatorului.

Cuprinsul articolului unic, preambul.

Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului.

La punctul 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul 3.

Preambulul punctului 1 se modificã potrivit acestui amendament.

Cu privire la alin. 20 de la punctul 1 urmãriþi amendamentul 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4 al comisiei? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul. S-a modificat alin. 20 potrivit propunerii formulate de cãtre comisie.

La alin. 20?

Poftiþi.

Pãi, de ce nu aþi fost atent când v-am întrebat? Revenim la alin. 20.

Dupã cum spuneam, scopul acestei ordonanþe este acela de a transfera în mod gratuit ºi înregistra în contabilitate la valoarea de un leu. Altfel, se schimbã tot sensul acestei ordonanþe. Deci suntem de acord ca durata sã fie prelungitã de la 6 luni la un an, dar insistãm asupra faptului ca valoarea sã rãmânã valoarea de contabilitate de un leu.

Unde este textul care insistaþi sã rãmânã?

Stimaþi colegi,

Reprezentantul Guvernului este de acord cu prelungirea termenului de la 6 luni la un an, dar insistã sã se pãstreze sintagma: ”transferate la agenþii economici solicitanþi, la valoarea de un leuÒ, sintagma eliminatã de comisie.

Domnul profesor Andea, din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este adevãrat cã filozofia întregii reglementãri se aºazã pe ideea de a valorifica la un preþ simbolic cercetarea ºtiinþificã, însã tot atât de adevãrat este cã întreaga construcþie a legii rezolvã aceastã problemã, fãrã a trimite în derizoriu cercetarea ºtiinþificã, presupunând cã ea poate fi valorificatã doar la preþul de un leu.

În consecinþã, comisia a considerat cã se pãstreazã esenþa legii fãrã a se menþiona valoarea de un leu.

Eu susþin mãsura votatã în comisie, deci fãrã ”un leuÒ, preþul cercetãrii ºtiinþifice. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Aþi ascultat ºi explicaþiile domnului ministru, ºi ale comisiei.

Alin. 21. Urmãriþi, vã rog, în text, comisia nu are amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în formularea iniþiatorului.

Alin. 22. Urmãriþi amendamentul 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Admis amendamentul 6, alin. 22 se modificã în mod corespunzãtor.

Alin. 23. Urmãriþi amendamentul 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 7, modificat alin. 23.

Alin. 24. Comisia nu are observaþii.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Comisia vã propune dupã alin. 24 un alineat nou, 25, prin amendamentul 9.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 9, se introduce alin. 25. La punctul 2, titlul, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Titlul anexei, al tabelului.

Urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 11. Modificat titlul tabelului, anexa 1, potrivit acestui amendament, denumirea temei.

În continuare, textele tabelului nu mai au modificãri propuse de comisie.

Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþii? Nu aveþi.

Adoptate toate textele tabelului în formularea iniþiatorului, mai puþin titlul tabelului. Vã rog sã constataþi cã am parcurs textele acestui proiect de lege. Deºi proiectul are caracter ordinar, totuºi, prezenþa din salã nu-mi permite sã o

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea privind reorganizarea grupurilor ºcolare este în portofoliul Comisiei de învãþãmânt de foarte mult timp, de circa un an de zile. O micã istorie: a intrat în plen, dupã care a revenit înapoi în comisie ºi comisia a dat verdictul cu 10 la 8 ca sã fie respinsã.

Problema esenþialã la aceastã propunere legislativã este urmãtoarea: aceastã lege este iniþiatã de mine ºi de colegul meu, Moisoiu.

Se ºtie cã dupã Revoluþie, în majoritatea grupurilor ºcolare, marea parte a cadrelor didactice de conducere ºi-au asumat rãspunderea pentru menþinerea cadrelor didactice, prin promovarea unor noi tipuri de filiere de învãþãmânt în aceste grupuri ºcolare, ºi anume, în afarã de filiera tehnologicã, s-a promovat filiera teoreticã ºi vocaþionalã.

În acest sens, s-a constatat, nu numai de cãtre noi, care suntem specialiºti ºi avem, eu ºi cu colegul meu, o activitate mare în activitatea de management în ceea ce priveºte conducerea grupurilor ºcolare, cât ºi de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Învãþãmântului, cã a scãzut preponderent calitatea, deoarece baza materialã nu este competitivã pentru toate cele trei filiere. Existã unitãþi ºcolare în þarã în care se pregãtesc elevii în cele trei filiere.

În acest sens, noi am venit cu propunerea comasãrii, acolo unde este cazul, a acestor grupuri ºcolare pentru ca baza materialã sã fie reîmprospãtatã ºi adusã la un nivel competitiv corespunzãtor, iar celelalte clase din filiera teoreticã, acolo unde este cazul, de asemenea, sã meargã cãtre unitãþile care pregãtesc numai în filiera teoreticã ºi unitãþile care pregãtesc în filiera vocaþionalã.

În acest sens, am cerut un punct de vedere al inspectoratelor ºcolare din þarã.

Deci, dupã o perioadã de câteva luni, din cele 41 de inspectorate ºcolare, am primit aviz de la 30 de inspectorate ºcolare favorabil, cu niºte amendamente, pe care noi am venit ºi am îmbrãcat vechiul proiect de lege cu aceste amendamente ºi le-am supus din nou comisiei.

În acest sens, vreau sã reliefez faptul cã acest proiect are o acoperire ºi din punct de vedere juridic, în proporþie de 75% din sufragiile celor îndreptãþiþi sã-ºi spunã punctul de vedere, ºi anume favorabil, motiv pentru care eu vã rog ºi vã invit ca sã votãm, sã dãm un vot de conºtiinþã, pentru cã acest proiect vine numai ºi numai în scopul creºterii calitãþii învãþãmântului, atât pe filiera teoreticã, cât ºi tehnologicã.

Din partea Comisiei de învãþãmânt, domnul preºedinte Stanciu.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 228 din 19 aprilie 2001, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond ºi a înaintat raport la propunerea legislativã privind reorganizarea grupurilor ºcolare, nr. 29/232 din 25 februarie 2002.

În ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 5 martie 2002 s-a decis retrimiterea la comisie a propunerii legislative, pentru o nouã dezbatere ºi întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a Camerei Deputaþilor, în ºedinþa din 28 mai 2002, a reanalizat propunerea legislativã menþionatã ºi a hotãrât menþinerea raportului în forma prezentatã anterior: 6 voturi pentru modificarea raportului, 9 voturi împotriva modificãrii raportului ºi douã abþineri.

La lucrãrile comisiei au participat doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, domnul Radu Mircea Damian, secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Deci acesta este raportul comisiei, care propune respingerea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã, cu privire la propunerea comisiei?

Domnul deputat Moisoiu.

## Stimaþi colegi,

Ne gãsim într-un moment în care ar trebui lucrurile puþin vãzute altfel: este vorba de situaþia în care se gãseºte învãþãmântul românesc ºi dacã o anumitã propunere legislativã este fãcutã de un anumit grup parlamentar, în acest caz, mãsura cu care se judecã aceastã propunere este alta decât cea dacã este fãcutã de un alt grup parlamentar. Eu cred cã învãþãmântul, ca ºi alte sectoare sociale ale þãrii, trebuie tratat cu aceeaºi unitate de mãsurã.

Propunerea pe care o dezbatem, iniþiativa legislativã pe care o dezbatem astãzi, aceea privitoare la grupurile ºcolare, înfiinþarea acestora sau reînfiinþarea acestor grupuri ºcolare, este în concordanþã totalã cu orientarea europeanã, ºi anume aceea de a pregãti niºte specialiºti, în domenii, cât mai buni. ªi adevãrul este cã pânã acum învãþãmântul românesc a dat dovadã cã poate ºi cã pregãteºte specialiºti de calitate superioarã, aceºtia participând la diverse olimpiade, concursuri internaþionale, plecând peste þãri ºi mãri ca sã se angajeze acolo. De fiecare datã au dovedit cã au atât cunoºtinþe teoretice, cât ºi cunoºtinþe practice, pentru ca sã poatã sã fie competitivi. Aceastã propunere cu care s-a venit, aceastã iniþiativã legislativã, de fapt, aceasta doreºte. Iar efortul material este minim, bineînþeles, lãsând la o parte oarecare probleme de mutare a unor cadre didactice dintr-o ºcoalã în alta. De ce? Pentru cã în momentul în care se investeºte într-un anumit tip de ºcoalã, în acest caz baza materialã trebuie adunatã. Suntem prea sãraci pentru ca sã dispersãm fondurile în toate ºcolile, iar aceastã bazã materialã sã nu fie folositã cu o eficienþã maximã.

Eu vã rog frumos sã vã gândiþi ºi sã ne gândim cu toþii la aceastã problemã ºi, în consecinþã, propun ca sã se respingã propunerea comisiei, respectiv iniþiativa legislativã sã fie acceptatã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Terminându-se dezbaterile generale, voi supune votului dumneavoastrã propunerea de respingere la ºedinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Proiectul Legii privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Comisia pentru agriculturã?

Din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar. Rog Comisia pentru agriculturã sã-ºi ia locul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Guvernul supune dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor proiectul de lege care prevede trecerea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naþionale a Pãdurilor în administrarea ºi gospodãrirea în regim silvic a Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Prin aceastã lege se încearcã sã se îndrepte o necorelare care a apãrut ca urmare a intrãrii în vigoare a Legii nr. 26/1996, Codul silvic, respectiv a Legii nr. 103/1996 referitoare la fondul cinegetic ºi protecþia vânatului. Având în vedere cã Regia Protocolului încã din anul 1990 avea în administrare fondul forestier respectiv la care face referire legea, necorelarea acestor prevederi cu situaþia de fapt a dus, în acest fel, la o situaþie specialã, ca anumite activitãþi de interes public sã nu poatã fi desfãºurate de cãtre regie.

Aºa cum menþionam, legea precizeazã foarte clar cã fondul forestier va fi gospodãrit în regim silvic, prin structuri silvice, constituite potrivit legii.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a avizat favorabil proiectul de lege.

Vom avea în final, domnule preºedinte, sã facem un amendament, care este un amendament de tehnicã legislativã, ca urmare a faptului cã între timp a apãrut o nouã hotãrâre de Guvern ºi ar trebui ca referirea din art. 5 sã se facã la aceastã hotãrâre, ºi nu la hotãrârea menþionatã, care este o hotãrâre din anul 2000. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Din partea comisiei? Poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul Legii privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, transmis cu adresa nr. 4 din 28 ianuarie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul Legii privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Protocolului de StatÒ face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru,

7 împotrivã ºi o abþinere în ºedinþa din 21 mai 2002. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat.

Domnul deputat Ludovic Mardari de la P.R.M.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În cadrul Comisiei de agriculturã am propus respingerea acestui proiect de lege, deoarece, prin acest transfer la Agenþia Protocolului de Stat al terenurilor forestiere existã riscul sã se ajungã de la exploatarea în regim silvic la exploatarea în regim protocolar.

Pe de altã parte, cine ne poate garanta cã peste o anumitã perioadã de timp nu vor fi solicitate pentru aceeaºi destinaþie ºi alte suprafeþe de pãdure din þarã?

Se creeazã un precedent care poate duce la refacerea privilegiilor partidului unic dinainte de 1990.

Rog pe domnii deputaþi sã respingã acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Poftiþi, domnule deputat, din partea Comisiei pentru agriculturã.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum am discutat ºi la comisie, asigurãm pe stimatul nostru coleg cã într-adevãr nu se va întâmpla aºa, din mai multe considerente. Personal Ð am spus-o ºi atunci Ð cred cã este momentul sã renunþãm la o serie întreagã de suspiciuni. Problema care este în discuþie nu este o problemã nouã, aºa cã utilizarea aceasta pe care o are suprafaþa respectivã nu este de acum, este cu mult mai de mult timp. Nu facem altceva decât sã intrãm în normalitate, deci sã ne aliniem Legii nr. 26 ºi Legii nr. 103. Iar art. 3 la aceastã lege vizeazã clar, ºi am aprobat cu marea majoritate, ”Fondul funciar prevãzut la art. 1 va fi gospodãrit în regim silvic, prin structuri silvice constituite potrivit legiiÒ, iar la art. 4: ”Fondul de vânãtoare prevãzut la art. 2 va fi gestionat în Regia Autonomã ÇAdministraþia Patrimoniului Protocolului de StatÈ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.Ò

De ce spunem acest lucru? Aceastã suprafaþã care intrã în administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat este pentru o utilitate specialã de care România are nevoie în relaþiile internaþionale, care au fost, sunt ºi vor fi în continuare, de a reprezenta în aceastã situaþie România.

De aceea, considerãm oportun ca dumneavoastrã sã votaþi hotãrârea comisiei.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2 ºi 3. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 5 s-a anunþat un amendament de formulare. Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere faptul cã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a regiei este reglementat prin Hotãrârea Guvernului nr. 533 din 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 391 din 7 iunie 2002, care abrogã integral Hotãrârea Guvernului nr. 854/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, propunem reformularea art. 5 din proiectul de lege pentru a pune în concordanþã cu situaþia juridicã, în momentul de faþã.

Art. 5 ar urma sã aibã urmãtoarea redactare: ”Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Regiei Autonome ÇAdministraþia Patrimoniului Protocolului de StatÈ, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 533/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 391 din 7 iunie 2002, va fi modificat prin hotãrâre a Guvernului, în conformitate cu dispoziþiile prezentei legi.Ò

Deci nu am fãcut decât sã introducem noua hotãrâre faþã de hotãrârea care a fost abrogatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

25 pentru, 8 împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

S-a votat cu 25 pentru ºi 8 împotrivã textul art. 5. La lista anexã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Vom supune votului final proiectul de lege în ºedinþa destinatã acestui scop.

Urmãtorul proiect. La punctul 22, proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Poftiþi, domnule ministru.

**Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aceastã modificare în corpul Legii nr. 268 a survenit ca urmare a multiplelor observaþii ºi mai ales a propunerilor care au venit din teritoriu, dar ºi a constatãrilor ºi greutãþilor cu care s-a confruntat Agenþia Domeniilor Statului în procesul de privatizare.

În realitate, mãsurile se referã la accelerarea procesului de privatizare ºi de aceea au fost diversificate formele de licitaþie. S-au introdus la art. 14, prin douã alineate, negocierea directã ºi licitaþia publicã cu strigare.

În acelaºi timp, s-a prevãzut ºi posibilitatea ca dupã prima licitaþie, neadjudecatã de o societate comercialã, sã poatã fi divizatã ºi vândutã ca active.

În esenþã, acestea sunt modificãrile în proiectul legii. Ea are toate avizele, inclusiv a fost votatã ºi de plenul Senatului, ºi de aceea v-am ruga sã-i acordaþi votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru agriculturã?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul Legii pentru modificarea ºi competarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, transmisã cu adresa nr. 180 din 8 aprilie 2002.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Consiliului Economic ºi Social.

Prin proiectul de lege se propun modificãri ºi completãri la Legea nr. 268/2001, vizând accelerarea procesului de privatizare, precum ºi stabilirea unor metode de concesionare în vederea utilizãrii activelor aflate în stadiu avansat de degradare ºi care nu prezintã interes pentru societãþile comerciale care le au în patrimoniu.

În raport cu obiectivul ºi conþinutul sãu, ce vizeazã modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, în ºedinþele din 28 mai ºi 29 mai a.c.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 28 martie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificãri ºi completãri, a proiectului de lege. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul ºi raportul.

La titlul proiectului de lege nu au fost obiecþiuni la comisie.

Dacã aveþi dumneavostrã? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

Partea de preambul a art. I. Urmãriþi amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din art. I dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în formularea Senatului.

La punctul 2 urmãriþi amendamentul nr. 2. Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La dezbaterea pe fond din cadrul Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001, la punctul 2 lit. f), la art. 4 alin. 1, Grupul parlamentar P.R.M. a fãcut urmãtorul text: ”Cumpãrarea de terenuri cu destinaþie agricolã în vederea concesionãrii sau arendãrii acestora pentru realizarea de exploataþii agricole optimeÉÒ, fiind propusã scoaterea sintagmei ”sau schimbulÒ.

Motivarea acestei propuneri o constituie faptul cã schimburile de terenuri cu destinaþie agricolã care aparþin societãþilor formate pe terenurile fostelor I.A.S.-uri pot duce la abuzuri în continuare. Astfel, terenuri cu fertilitate mai scãzutã ºi importanþã nesemnificativã a amplasãrii pot fi dirijate prin schimburi în proprietatea unei anumite clientele politice, cãreia i se vor atribui terenuri cu fertilitate mãritã ºi amplasamente în locuri strategice, fapt întâmplat cu ocazia aplicãrii Legii fondului funciar nr. 18/1991, când, spre exemplu, au fost executate schimburi de terenuri de la Suceava lângã Bucureºti sau de la marginea unei localitãþi mai lângã viitoarele amplasamente ale unor autostrãzi.

Aceste imperfecþiuni ale legii au împiedicat repunerea în drepturi pe vechile amplasamente pentru foºtii proprietari, conducând la o mulþime de dosare în justiþie ºi constituind un factor de întârziere în stabilirea dreptului de proprietate, care ºi la ora actualã este nedefinitivat. Vã mulþumesc.

Deci sã înþeleg cã dumneavoastrã susþineþi menþinerea textului iniþial?

Amendamentul de la acest punct, respins.

Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Tot în cadrul discuþiei în comisie, s-a cãzut de acord sã rãmânã ”cumpãrarea sau schimbul de terenuri cu destinaþie agricolã, în vederea concesionãrii sau arendãrii acestora pentru realizarea de exploataþii agricole optimeÒ, însã s-a venit cu o menþiune, fãcutã de cãtre colegul Marinache Viºinescu ºi Dan Rasovan, de a realiza acest schimb de teren cu destinaþie agricolã numai în cadrul aceluiaºi judeþ. Deci fãrã sã ajungem la schimburi de acestea, într-adevãr, între judeþe.

Care este rostul acestei propuneri? Ca sã putem realiza exploataþii agricole funcþionale în cadrul judeþului, acþiune pe care nu o descoperim noi acum, au realizat-o alþii înaintea noastrã ºi în condiþii foarte bune, a se vedea situaþia din Franþa.

Acþiunea aceasta de cumpãrare nu începe mâine, dar legea nici nu o facem pentru câteva luni sau un an, deci este o lege care trebuie dimensionatã ºi sã intre sã funcþioneze. ªi, într-adevãr, prin realizarea acestui deziderat menþionat la articolul respectiv, avem toate ºansele ca într-adevãr sã se realizeze exploataþii agricole, care sã producã eficient, cu productivitãþi mai mari ºi care sã ne punã în situaþii normale în competiþia aceasta între þãrile Comunitãþii Europene.

Deci susþinem varianta comisiei, cu amendamentul fãcut de cãtre cei doi colegi, domnul Viºinescu, P.R.M., ºi domnul Dan Rasovan, P.S.D.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei cu privire la lit. f).

Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 15 la 4, s-a adoptat amendamentul nr. 2 al comisiei cu privire la lit. f).

La punctul 3 din proiect dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Punctul 4. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 3, se modificã punctul 4, cu pri-

vire la art. 7 alin. 1, în mod corespunzãtor.

La punctele 5 ºi 6 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

- Punctul 7. Urmãriþi amendamentul nr. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 4, modificat punctul 7 în mod corespunzãtor.

La punctele 8 ºi 9 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate textele în formularea Senatului.

Punctul 10. Urmãriþi amendamentul nr. 5.

Nu aveþi obiecþiuni la acest amendament.

Admis amendamentul, modificat punctul 10 corespunzãtor.

Art. II. Comisia nu a avut amendamente, dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. III? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. IV? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Am parcurs textele acestui proiect, urmeazã sã-l

## **Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 30 ianuarie 1998 Guvernul României a emis o Ordonanþã, nr. 39, care la art. 24 fãcea o serie de decalãri în timp ale aplicãrii unor articole din respectiva ordonanþã. 6 luni mai târziu, respectiv la 27 iulie a aceluiaºi an, deci în 1998, se emite Ordonanþa Guvernului nr. 44, care aplicã alte decalãri în timp ale aplicãrii Ordonanþei nr. 39, precedenta, despre care fãceam vorbire; de asemenea, Ministerului Finanþelor îi ”traseazãÒ, sã spunem aºa, sarcina de a aduce o serie de modificãri în bugetul instituþiei standardizãrii statului.

Faþã de faptul cã Ordonanþa nr. 44, al cãrei text îl supunem atenþiei dumneavoastrã, este în momentul de faþã caducã ºi cã prevederile pentru bugetul de stat pe anul 1998 au fost operate la momentul respectiv, considerãm cã aceastã ordonanþã nu mai este necesar sã fie legiferatã.

Aº dori, de asemenea, sã precizez faptul cã în Camera Deputaþilor ea a fost analizatã pe fond de Comisia pentru industrii ºi servicii, care are ºi ea soluþia ca aceastã lege de aprobare a ordonanþei, respectiv ordonanþa în sine, sã fie respinsã.

Mulþumesc, domnule Moucha.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri?

Comisia pentru industrii ºi servicii? Domnul preºedinte Antal.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege a avut ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Ordonanþa nr. 39 privind activitatea de standardizare, ºi anume prelungirea termenului de intrare în vigoare a respectivei ordonanþe cu 94 de zile.

Având în vedere cã amânarea intrãrii în vigoare cu 3 luni a prevederilor articolelor menþionate la art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 44 privind activitatea de standardizare naþionalã în România nu are nici un fel de relevanþã în prezent, deoarece ºi-a exercitat efectul la rectificarea de buget pentru anul 1998, a adus corecturile necesare, în conformitate cu prevederile art. II din Ordonanþa nr. 44, precum ºi datoritã faptului cã prin procesul de legiferare a Ordonanþei Guvernului nr. 39 se aduc modificãri ale textului ordonanþei de bazã, chiar abrogarea unuia dintre articole, la care se face referire în Ordonanþa nr. 44, s-a apreciat cã nu este oportunã aprobarea prin lege a acestei ordonanþe.

Ca atare, Comisia pentru industrii ºi servicii propune respingerea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte totuºi cineva sã intervinã cu privire la propunerea comisiei? Nu.

Vom supune aceastã propunere votului final în ºedinþa de vot stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Vã propun sã luãm în dezbatere ºi proiectul de la punctul 25, Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii.

Poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Ioan Jelev** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Mã numesc Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Domnule preºedinte,

Onoraþi deputaþi,

Doresc sã vã prezint proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii. Prin aceastã lege, pe de o parte, noi realizãm o armonizare într-un capitol important al legislaþiei Uniunii Europene, prin preluarea unor prevederi ale unor directive specifice acesteia; în acelaºi timp, reuºim sã simplificãm procesul de autorizare, prin faptul cã se stipuleazã clar cã numai 746 de unitãþi economice, care au fost identificate, vor face obiectul acestei reglementãri. E vorba de unitãþi economice deosebite, cu impact asupra mediului în industria energeticã, chimicã, petrochimicã, minerit, depozitarea deºeurilor.

Prin aceastã reglementare se pune un accent deosebit pe prevenire, pe corelarea mãsurilor pentru toate componentele de mediu în ansamblu ºi promovarea celor mai bune tehnici disponibile în domeniile respective. De altfel, pentru activitãþile existente se prevede cã termenul limitã de punere în aplicare, þinând seama de costurile transpunerii în practicã, este anul 2015. Pentru activitãþile noi desigur cã de la început vor trebui luate în considerare aceste elemente specifice legii.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, vã rog sã prezentaþi raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 223 din 29 aprilie 2002, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii ºi avizãrii în fond cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul de lege a fost dezbãtut ºi avizat în fond, în procedurã de urgenþã, în douã ºedinþe, respectiv 8 ºi 15 mai.

Prin proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii se urmãreºte completarea ºi armonizarea legislaþiei române în domeniul protecþiei mediului cu prevederile Directivei nr. 96/1961 privind prevenirea ºi controlul integrat al poluãrii.

La lucrãrile comisiei din ziua de 8 mai au fost prezenþi 12 de deputaþi, dintr-un total de 24 membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Proiectul Legii a fost adoptat ºi de Senat, în ºedinþa din 22 aprilie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune Camerei Deputaþilor admiterea, cu modificãrile rezultate ºi care sunt anexate. Deci propunem admiterea, cu modificãri, a proiectului de lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului.

Vã rog sã urmãriþi în paralel textul legii ºi al ordonanþei.

- La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu

- aveþi.

Votat în unanimitate.

- Preambulul articolului unic? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã semnalez cã la preambulul articolului unic va trebui sã faceþi o îmbunãtãþire. În aprobarea Senatului se spune: ”Se aprobã ordonanþa, cu urmãtoarea modificare...Ò, or, dumneavoastrã aveþi mai multe modificãri. Deci ”Écu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ sau vedeþi cum vine.

- La alin. 2 din proiectul de lege adoptat de Senat dacã

- aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în formula propusã.

- Titlul ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea propusã.

- La art. 1 alin. 1 ºi 2 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

- Votat în unanimitate în formularea din ordonanþã. Alin. 3 de la art. 1, urmãriþi amendamentul nr. 1. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 1, modificat alin. 3 de la articol în mod corespunzãtor.

La art. 2 comisia nu a avut obiecþii, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanþã. Titlul capitolului II? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 3 alin. 1, urmãriþi amendamentul nr. 2, care se referã la lit. g), l) ºi o).

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament 2? Nu aveþi.

Admis amendamentul ºi modificat art. 3 alin. 1, la lit. g), l) ºi o). La celelalte litere dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanþã.

La alin. 2 nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

La art. 4? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea din ordonanþã.

Art. 5, la lit. c) urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 3 de la pagina 5.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Prin Hotãrârea nr. 160 din 30 aprilie 2002, Guvernul supune Parlamentului spre adoptare proiectul Legii pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, încheiat la Strasbourg la 25 octombrie 1967.

Acest proiect de acord a fost examinat de cãtre Consiliul Legislativ ºi avizat favorabil.

De asemenea, el a fost examinat de comisia sesizatã în fond a Camerei Deputaþilor, Comisia pentru sãnãtate ºi familie. S-a constatat cã acordul se încadreazã în prevederile Legii nr. 4/1991 cu privire la încheierea ºi ratificarea tratatelor ºi, ca atare, supun plenului ca acesta sã fie adoptat în forma pe care Guvernul a prezentat-o Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/28.VI.2002

Domnule preºedinte al Comisiei de sãnãtate?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Privind proiectul Legii pentru ratificarea Acordului european asupra instruirii ºi formãrii asistenþilor medicali, încheiat la Strasbourg la 25 octombrie 1967, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a analizat acest proiect de lege ºi vã roagã sã fiþi de acord cu el în aceastã formã, întrucât el respectã cerinþele europene, respectiv punctele cheie: 4.600 de ore de pregãtire la asistenþii medicali ºi intrarea în profesie între 17 ºi 19 ani.

În aceste condiþii, prin ratificarea acestui proiect, vom putea sã continuãm ºcolarizarea ºi sã acordãm legislaþia noastrã cu legislaþia europeanã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de rati-

ficare a acordului, acord pe care îl aveþi anexat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege, urmeazã sã îl

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 107/28.VI.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei