Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor anunþându-vã cã, din totalul de 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 251. Sunt absenþi 93, din care participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 48.

Vã rog sã-mi permiteþi sã intrãm în ordinea de zi aprobatã ºi sã vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind serviciul universal ºi drepturile utilizatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2002.

4. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359/2 august 2000, iniþiatã de domnul deputat Nicu Spiridon.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002. 5. Propunerea legislativã privind instituirea registrului de interese ale deputaþilor ºi senatorilor, iniþiatã de un numãr de 3 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

6. Propunerea legislativã de modificare ºi completare a art. 11 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/1991 privind siguranþa naþionalã a României, publicatã în Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991, iniþiatã de un numãr de 14 deputaþi Ñ membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

7. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 37 al Legii nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi

salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicatã, iniþiatã de un numãr de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002. 8. Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, iniþiatã de domnii deputaþi Costache Mircea ºi Ioan Sonea.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, discuþia s-a oprit data trecutã având în vedere cã distinsul nostru coleg, domnul senator Pruteanu, nu a fost prezent pentru a putea avea o dezbatere parlamentarã eficientã cu privire la raportul de mediere privind proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi, în douã cuvinte, pentru a înþelege exact fondul dezbaterii, sã fac un scurt rezumat a ceea ce noi am dezbãtut la acel punct, pentru ca domnul senator Pruteanu sã aibã toate argumentele în faþã.

Spuneam cã suntem în prezenþa unei legi care a trezit o dezbatere largã în societate ºi cred cã trebuie sã abordãm cu responsabilitate aici, în Parlament, acest subiect.

Noi am apreciat cã acest proiect de lege nu este oportun pentru România în acest moment din mai multe considerente. Un prim considerent ar fi de naturã juridicã, în sensul cã acest proiect de lege poate constitui un exemplu tipic cum nu ar trebui sã fie redactatã o lege. ªi când spun acest lucru mã refer la faptul cã o lege, potrivit legii, trebuie sã aibã o expunere de motive extrem de bine fundamentatã ºi argumentatã.

Din nefericire, textul propus de domnul senator Pruteanu, pe care îl am în faþã ºi vi-l pot prezenta ºi dumneavoastrã, are unul, douã, trei, patru paragrafe ºi se rezumã doar la chestiuni afective, emoþionale, fãrã a se referi nici un moment la implicaþiile practice pe care un asemenea proiect le poate avea. A fost nevoie ca domnul senator Pruteanu sã vinã în diverse intervenþii publice, sã explice la televizor unde, cum se va aplica legea, ce va viza, ce nu va viza. Acest lucru, într-o logicã juridicã perfectã, ar fi trebuit sã fie cuprins în expunerea de motive, tocmai pentru a face, aºa cum scrie la carte, legi previzibile ºi care sã aibã un conþinut foarte clar.

În al doilea rând, trebuie sã menþionãm faptul cã, sub aspect juridic Ñ motiv pentru care la noi în Comisia juridicã s-a dat un aviz negativ Ñ, am observat cã în conþinutul legii sunt preluate texte din alte acte normative, instituindu-se o premierã legislativã în România, ºi anume ca printr-un proiect de lege sã se instituie obligativitatea respectãrii prevederilor altor legi. ªi, ca sã fiu mai bine înþeles, prin legea distinsului nostru coleg se propunea Ñ sã dau textul exact Ñ traducerea diverselor materiale, diverselor elemente care urmeazã a fi avute în vedere de cãtre public ºi mã refer la traducerea etichetelor, a instrucþiunilor ºi a altor elemente de specialitate, lucru care este cerut, repet, în alte legi încã din 1991 ºi mã refer la Ordonanþa Guvernului nr. 21/1992 sau la hotãrâri ale Guvernului din 1996 care instituie aceastã obligaþie din legile privind protecþia consumatorului, de traducere a tuturor instrumentelor, a tuturor normelor de utilizare a diferitelor produse. Deci nu era nevoie sã avem printr-o lege o impunere nouã de a respecta prevederile unei alte legi.

În al treilea rând, limba românã nu are nevoie sã fie apãratã prin lege. O limbã se apãrã printr-un mecanism intrinsec, propriu, ºi nu e nevoie de o intervenþie legislativã. ªi, în acest sens, daþi-mi voie sã menþionez faptul cã...

Domnule deputat, îmi cer scuze... ºtiþi cã vã respect foarte mult. Noi suntem la punctul 4 ºi v-aº ruga sã vizaþi acest punct. Noi... declaraþiile generale asupra acestui proiect de lege ºtiu cã s-au fãcut. Nu luãm din nou aceste declaraþii.

Aºa este, domnule preºedinte.

Deci asta este rugãmintea mea: încercaþi sã sintetizaþi.

Aºa este, domnule preºedinte, ºi am toatã aprecierea, numai cã nu putem discuta un articol din lege fãrã sã facem referire la ansamblul legii, pentru cã altfel nu se înþelege nimic. Este o chestiune prea tehnicã dacã am scoate-o din context.

Da. Vã rog!

De exemplu, Domnia sa, domnul senator Pruteanu, spunea la un moment dat cã proiectul de lege s-ar rezuma doar la spaþiul exclusiv publicitar, la panourile ºi pancartele de pe ziduri, la mesajele promoþionale de pe micul ecran. Asta spunea Domnia sa, citez ”AdevãrulÒ din 26 octombrie 2002.

Or, din nefericire, dacã ne uitãm în textul legii, proiectul de lege nu se rezumã doar la publicitatea de tip comercial, adicã la reclame, aºa cum susþine Domnia sa, ci, dacã ne uitãm în DEX, vom putea observa cã sintagma ”conþinut direct sau indirect publicitarÒ înseamnã cã aparþine publicitãþii ºi, dacã ne uitãm în DEX ce înseamnã publicitate, se spune aºa: ”fapta de a face cunoscut un lucru publicului, difuzarea de informaþii în public, caracterul a ceea ce este publicÒ.

În consecinþã, Domnia sa a redus printr-o interpretare legea doar la reclame. În conþinutul textului însã se referã la orice text scris sau rostit din mass-media, ºi acesta intrã sub incidenþa legii, iar folosirea unor termeni strãini care nu se gãsesc în dicþionare poate fi sancþionatã conform acestei legi.

Iatã o primã inadvertenþã majorã a acestei legi care ne va pune în situaþia dificilã a aplicãrii ei. Sã nu mai vorbim de faptul cã se instituie, aºa cum s-a spus în viaþa publicã, o anumitã poliþie a limbii, iar noi nu vom avea acele instanþe abilitate care sã stabileascã ce termeni au intrat sau nu au intrat deja în limba românã.

ªi o ultimã explicaþie: fiecare epocã a avut neologismele sale, fie cã au fost slavisme, turcisme, grecisme, franþuzisme sau englezisme. Important este cã limba are mecanismul ei propriu de apãrare ºi ea decide ce conservã ºi ce pãstreazã ºi ce respinge.

În acest sens, cunoscutul lingvist Coºeriu fãcea o distincþie fundamentalã între faptele de vorbire ºi faptele de limbã. Faptele de vorbire sunt acelea care sunt inovaþii de moment care pot pãtrunde într-o limbã, dar nu suntem siguri cã ele vor rãmâne, numai cele care devin fapte de limbã dupã aceea trebuie sã fie consacrate în dicþionare.

Domnul Pruteanu ne solicitã sã sancþionãm, sã incriminãm faptele de vorbire, un lucru contrar, repet, normelor lingvistice ºi apreciate ca atare de cãtre experþi în domeniu.

Mulþumesc.

Eu aº vrea sã fac o precizare: am nevoie neapãrat de ajutorul dumneavoastrã pentru a-mi realiza acest mandat, în premierã pentru mine, de a conduce lucrãri cu dezbaterea unor proiecte. Îmi este foarte neplãcut sã intervin ºi sã-i întrerup pe vorbitori.

Fac o recomandare de mai mare concizie în intervenþii, mai ales cã e vorba despre un proiect aflat deja la mediere.

Domnul deputat Mãlaimare are o problemã de procedurã. Îi dau cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Îmi cer îngãduinþa sã intervin, lungind un pic momentul pânã când vom putea intra efectiv în lucru.

Distinse domnule coleg, vreau sã vã declar aici, în faþa colegilor noºtri, cã-mi asum înfrângerea ºi lecþia pe care aþi avut amabilitatea de a mi-o acorda astãzi. Firesc era sã iau eu primul cuvântul, sã reiterez elementele pentru a putea intra în dezbatere, aºa cum este firesc. Îmi asum aceastã înfrângere, vã felicit, semn al unei experienþe ºi al unei dibãcii de deputat în faþa cãreia mã plec, îmi cer mii de scuze ºi îndrãznesc, domnule preºedinte, totuºi, sã atrag atenþia cã ne aflãm deja în procedurã de lucru, cã am votat o parte din acest raport al comisiei de mediere ºi, cu îngãduinþa dumneavoastrã, v-aº ruga sã continuãm efortul pe care l-am început. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Da. Vã mulþumesc ºi eu.

Totuºi îl invit pe domnul senator Pruteanu. Are dreptul, ca iniþiator, sã dea câteva rãspunsuri, dacã se poate, cât mai concis. Aºa. Vã rog!

Am reþinut! Vã dau cuvântul.

## **Domnul George Mihail Pruteanu** _Ñ senator_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege deputate, Stimaþi colegi deputaþi,

Intervenþia domnului deputat Boc, chiar dacã a fost o intervenþie generalã, ºi nu la obiectul discuþiei de astãzi, care este un anume articol din raportul de mediere, un anume pasaj din raportul de mediere mã obligã ºi pe mine sã mai fac o datã, mai apãsat, pentru dumneavoastrã, pentru conºtiinþele dumneavoastrã ºi pentru a mea, câteva precizãri.

În primul rând, în legãturã cu absenþa de data trecutã sau în momentul când s-a discutat, n-am nici o vinã, dacã aº fi fost invitat, veneam în zece minute, într-un sfert de orã.

În al doilea rând, în legãturã cu acel vot negativ din Comisia juridicã, trebuie sã reamintesc colegilor cã aceastã lege a primit de douã ori votul Consiliului Legislativ, avizul favorabil, vreau sã spun, al Consiliului Legislativ, deci un for care ºtie bine legi, cel puþin tot atât cât ºi Comisia juridicã, în care rolul principal l-a jucat cu o maliþie inexplicabilã colegul nostru, domnul deputat Cazimir, ºi în al treilea rând, dar poate cel mai important, vreau sã vã readuc în memorie faptul cã aceastã lege nu interzice nimic, nu interzice nici un cuvânt, este o demagogie fariseicã exprimarea celor care vorbesc de interdicþie.

Legea aceasta, în miezul ei, în coloana ei vertebralã, vorbeºte de obligativitatea de a vorbi pe înþelesul oamenilor, adicã de a dubla textele existente, necesare în limbi strãine, cu tãlmãcirea, iar unde nu se poate, cu explicitarea în româneºte. Deci nu alungãm nici un cuvânt.

ªi vreau sã spun în aceastã superbã aulã, încã o datã, foarte apãsat: nu este o iniþiativã originalã, poate în 1997, când am avut-o, o fi fost originalã, cu excepþia Franþei. Dar la ora actualã, ºi vã rog sã reþineþi asta, asemenea legi ºi cu prevederi mai severe, în sensul de exclusivitate, nu strãinã ºi în traducere, ci numai în limba respectivã, legi de asemenea facturã existã în þãri absolut respectabile ºi civilizate, nu þãri din lumea a treia sau a patra. În Ungaria, promulgatã, am data exactã aici, n-am sã vã plictisesc, în 2001, ianuarie, exact cu acelaºi conþinut: obligativitatea de a traduce tot; în Polonia, la fel; în Canada, la fel, în Quebec; în Franþa, la fel; în Italia, la fel, existã asemenea legi. Oare acele þãri sunt mai înapoiate decât noi? Nu sunt niºte modele pentru noi?

Domnule senator, cu scuzele de rigoare, vã rog mult sã... suntem totuºi la un raport de mediere, a fost o excepþie cã aþi fost invitat la un raport de mediere.

Vã rog!

Nimeni nu e mai egal decât altul în aceastã lume. Spuneam de pasajul din filosoful francez Malebranche care-l numea pe Dumnezeu _le grand ordinateur de lÕunivers_ , marele ordinator sau ordonator al universului. Asta este computerul în lumea de astãzi, un ordonator al universului nostru, fie ºi cel intim, dar mai ales cel social, politic, cultural, economic, tehnic ºi aºa mai departe. Deci iatã, prin hazard, denumirea franþuzeascã este chiar mai potrivitã decât cealaltã.

În legãturã cu articolul respectiv la care s-a referit domnul deputat, el nu þine decât de omogenitatea acestei legi care tinde sã acopere exhaustivitatea problemelor în care ea poate opera, problemelor de limbã, problemelor de prezenþã fizicã, într-un fel, a limbii, ºi în nici un caz de structurare a ei sub aspectul vocabularului sau al structurilor interne ale ei. Nici vorbã de aºa ceva! Toate aceste ironii sunt gratuite. Aceastã lege nu interzice nici un cuvânt, nu face nici o recomandare, deºi în aceastã privinþã ar fi multe de spus. Limba de astãzi este mizerabilã ºi ordinãreascã, dar o lege nu poate sã rezolve aceste probleme. Iar acel articol este oricum mai exhaustiv decât legile la care a fãcut referire domnul deputat Boc ºi prevede obligativitatea ca absolut tot ce este pe sau în, pe cutiile, pe produsele respective, înãuntru, în cãrþuliile tehnice, în prospectele lor, în instrucþiuni ºi aºa mai departe sã fie ºi în traducere româneascã.

Asta este. Iar în acel articol existã o eroare Ð aceea ar fi meritat subliniatã Ð care poate va fi corectatã la discutarea raportului de mediere la Senat, spunându-se acolo ”produsele de provenienþã strãinãÒ, ceea ce ar exclude, ºi nu vãd în interesul cui, produsele de provenienþã româneascã. Or, intenþia legiuitorului, dacã-mi permiteþi, era ”produseleÒ, în general, indiferent cã vin de la Calafat sau, ºtiu eu, din Paris. Acestea sunt rãspunsurile.

Vã mulþumesc.

Reamintim cã ne aflãm în faþa unui raport al comisiilor de mediere. Nu reluãm dezbaterea acestui proiect de lege pe articole.

Îi rog pe cei care totuºi s-au înscris sã respecte ºi sã facã referiri la punctul 4.

Procedurã, domnul deputat Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Procedural vorbind, vã rog sã-mi permiteþi sã-i atrag atenþia domnului senator, colegul nostru, aºa cum ne-am permis cu domnul deputat, cã trebuie sã ne limitãm, sã intrãm cu stricteþe în limitele regulamentului ºi procedurii noastre.

Ca atare, vã reamintesc cã s-a votat punctul 3, cã ne aflãm la punctul 5. ªi v-aº ruga, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor, sã intrãm în procedura de lucru. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Cazimir. Pe urmã domnul deputat Paul Magheru.

Dat fiind cã s-au folosit numeroase citate din autori strãini, mi-aº permite sã încep ºi eu cu un astfel de citat, pe care îl preiau din Talleyrand: ”Niciodatã nu ajungem mai departe decât atunci când nu ºtim încotro mergem.Ò

Enunþul art. 4, atât în formularea Camerei Deputaþilor, cât ºi în aceea a comisiei de mediere (text comun), este în chip evident inacceptabil: ”Denumirea, instrucþiunile ºi alte explicaþii în limbi strãine (omit o parte din text) vor fi însoþite de traducerea în limba românã, potrivit legislaþiei în vigoare.Ò Cu alte cuvinte, stabilim printr-o nouã lege obligaþia de a ne conforma legilor anterioare! Aceastã veritabilã bizarerie a fost semnalatã mai demult, încã prin avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, votat Ñ în unanimitate Ñ la 2 iulie 2002, care atrãgea atenþia cã ”în acest mod sunt încãlcate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, care dispune în mod expres, la art. 14 alin. 1, cã ”în procesul de legiferare trebuie evitatã instituirea aceloraºi reglementãri în douã sau mai multe acte normativeÒ.

Relev, de asemenea, faptul cã nici varianta Senatului nu este validã, întrucât ea însãºi, potrivit menþionatului aviz al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, îndreptãþeºte observaþia cã proiectul de lege în ansamblu ”dubleazã sau contrazice reglementãri aflate deja în vigoareÒ.

Astfel stând lucrurile, art. 4 trebuie respins, el fiind inacceptabil în oricare din cele trei variante. Problema trebuie trasferatã unei ºedinþe comune a celor douã Camere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Magheru.

Dupã aceastã intervenþie, vom trece la vot, cu acordul dumneavoastrã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº dori sã fiu foarte scurt ºi procedural. Fac parte din grupul de deputaþi care, la ultima discuþie a acestui proiect de lege, am propus sã fie restituitã comisiei, cu speranþa cã autorul va renunþa la aceastã lege. Nu s-a întâmplat sã fie aºa ºi în faþa noastrã apare din nou o aberaþie, ºi anume: nu existã în lume o lege care sã reglementeze folosirea unei limbi. Legile de folosire a unei limbi sunt emanate de organismul propriu al unei limbi, ca expresie a fiinþei normale, naturale ºi spirituale a unui popor. Nici un parlamentar nu poate emite o lege de folosire a unei limbi. Pentru aceasta, Parlamentul a învestit organe, organisme speciale. ªi în Franþa, ºi în toate þãrile care au fost invocate aici, sunt academiile sau institutele de specialitate, cum este, de exemplu, în Franþa un institut, sub for academic, de apãrare a limbii franceze.

Legile, nici mãcar acele organisme, acele foruri care reglementeazã uzul limbii, nici mãcar ele nu-ºi permit sã le numeascã legi. Deci nimeni nu poate emite o lege a unui organism viu, cum este limba unui popor. ªi Academia, într-o lege curentã, care a apãrut ºi pe care am votat-o, ºi anume în Legea de organizare ºi finanþare a Academiei se prevede clar cã Academia, învestitã de cãtre Parlament prin lege, deci învestitã de noi, fixeazã norme, reguli ºi recomandãri privind folosirea limbii unui popor.

Deci încã o datã, consider cã nu este de competenþa Parlamentului. De la început aceastã lege nu trebuia sã fi fost înregistratã, aceastã lege nu trebuia sã fi trecut; pentru cã, încã o datã, un organism viu, normal, natural, lingvistic nu se poate legifera de cãtre un Parlament sau de cãtre organe legislative decât de organismul limbii însãºi, este o aberaþie sã treacã prin votul nostru.

Aceasta este intervenþia mea ºi spun cã, încã de la început, s-a greºit cã aceastã lege, numitã ”de folosire a limbii româneÒ, nu este compatibilã cu organismul însuºi, de fiinþare ºi funcþionare a limbii.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da, vã mulþumesc ºi eu.

Eu, care speram sã fiu sprijinit în acest mandat de astãzi, dar vãd cã tot referiri de ordin general se fac despre lege, când deja a fost trecutã prin cele douã Camere.

Procedurã, domnul deputat Bolcaº, cu o precizare.

Sunt nevoit sã fac o precizare în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Punctul de vedere exprimat de domnul deputat Magheru este un punct de vedere personal, pe care noi îl apreciem.

Noi ne-am exprimat punctul de vedere, în sensul cã este necesar, este actual sã se ia o mãsurã ºi, prin însãºi caracterul ei de mãsurã, sã fie un avertisment în ceea ce priveºte protejarea folosirii limbii române. Cã existã imperfecþiuni, cã se pot îndrepta aceste imperfecþiuni, cã legea n-o sã-ºi gãseascã cea mai directã acuitate practicã este posibil, dar ea este necesarã într-un moment în care acest organism viu, care este limba românã, este în pericol ºi orice organism viu se apãrã ºi trebuie sã fie apãrat.

În ceea ce priveºte textul supus dezbaterii astãzi, ca sã nu mã îndepãrtez de la subiect, este adevãrat cã în aparenþã este o repetare de texte. Dar, regret, ne aflãm de data aceasta, din punct de vedere strict juridic, în cadrul unei norme de trimitere, care, prin trimiterea pe care o face la legislaþia în vigoare, înlãturã tocmai repetarea textelor. Textul este corect juridic.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumesc.

Cu precizarea cã membrii comisiei de mediere ne propun un text comun, votat în unanimitate, vã rog sã

**:**

Câte voturi pentru sunt?

Dacã doriþi ceva, domnule deputat, solicitaþi ºi veniþi la microfon.

Întrucât nu aþi numãrat voturile pentru, ci doar voturile contra, vã rog sã refaceþi votul ºi sã numãraþi atât voturile pentru, cât ºi voturile contra. Mi se pare firesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Domnule deputat, în afara faptului cã nu sunteþi vicelider sau lider sã solicitaþi acest lucru, scãzând 24 din totalul deputaþilor anunþaþi cã participã, a rezultat clar cã majoritatea este pentru acest articol.

Este un truc pe care nu cred cã cineva îl poate lua în serios. Dumneavoastrã aþi prezentat la început numãrul celor care ºi-au semnat prezenþa, dar între cei care ºi-au înregistrat-o prin semnãturã ºi cei care se aflã în salã este o diferenþã eclatantã.

Pentru a nu prelungi lucrurile, o sã rog colegii sã mai voteze încã o datã pentru, ºi o sã vedeþi, dacã cu ochiul liber nu se observã, cã sunt majoritari, mai ºi numãrãm, vã facem acest hatâr.

Vã mulþumesc.

Domnul Bolcaº, procedurã.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Regret noþiunea de truc folositã de colegul nostru la adresa colegilor noºtri ºi pretind sã se cearã scuze public.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mãlaimare, procedurã.

## **Domnul Mihai-Adrian Mãlaimare:**

## Domnule preºedinte,

Riscãm, pânã la urmã, sã avem o ºedinþã interesantã. Vã rog sã-mi permiteþi sã-i mulþumesc domnului Bolcaº pentru intervenþia anterioarã ºi sã-i prezint scuze în acest moment.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Deci, cu scuzele de rigoare faþã de dumneavoastrã, solicit votul pentru aceastã propunere a comisiei de mediere. Vã rog sã numãraþi, ca sã ºtim ºi pentru urmãtoarele.

Cine este pentru? Deci 70 voturi pentru. Voturi împotrivã? 24 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Punctul 5. Sunt probleme? De asemenea, ni se propune un text comun, votat cu 8 voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Cine este pentru acest text propus de comisia de mediere? Mulþumesc.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

La punctul 5, tocmai l-am votat.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Nu, nu, punctul 4 l-am votat, cã acolo au fost problemele. Eu am votat punctul 5 acum. Deci am votat punctul 4, unde ne-am oprit cu dezbaterile, s-au dat explicaþiile ºi... Eu mã refer la punctele de pe raport, deci urmãrim punctul de pe raport. Acum trecem la punctul 6.

Punctul 6 a fost adoptat de Camera Deputaþilor în unanimitate. Deci nu se supune votului.

La lit. d) existã un text comun, propus pentru lit. d).

Dacã sunt comentarii? Dacã nu,

Domnule preºedinte,

Pentru colegii noºtri careÉ în condiþiile în care existã un text al Senatului, un text al Camerei ºi un text comun, se pune în dezbatere care variantã sã treacã ºi care variantã sã o susþinem sau sã nu o susþinem. De aceea am intervenit.

Deci suntem la...

Deci cu referire directã la punctul 7.

Suntem la punctul 7 din raportul de mediere, care se referã la art. 3 Ð de la Senat, 6 Ð de la Camerã, 6 Ð din textul comun.

Cred cã pentru a înþelege acest text am avea nevoie din partea domnului Pruteanu de câteva precizãri, pe care le-am solicitat ºi în intervenþia precedentã, dar eu nu am reþinut ºi s-ar putea sã fi greºit eu ºi nu am reþinut explicaþia.

Pe de o parte, aº vrea sã menþionez faptul cã Domnia sa, cu referire la acest text, vorbea de faptul, ºi-l citez pe domnul Pruteanu: ”Legea vrea sã dea mulþimilor de oameni care nu vorbesc limbi strãine senzaþia cã strada a rãmas ºi a lor, cã nu aparþine doar

ciocoilor cu viloaie ºi BMW-uri, ºi snobilor, ºi fandosiþilor.Ò În aceste condiþii, ne întrebãm de ce ar fi incapabili aceºti oameni sã înþeleagã ºi sã asimileze termeni precum _hamburgeri, fast-food, summit, non-stop,_ de vreme ce au înþeles ºi au asimilat cuvinte ca _sandwich, speaker, blugi, barman, geacã, pulover,_ fãrã sã fi avut nici o lege în România care sã-i oblige sã asimileze sau sã nu asimileze aceºti termeni. Iatã cã limba a avut mecanismul propriu de asimilare sau de respingere a unor termeni.

În continuarea acestui text, eu am spus faptul cã Domnia sa, domnul Pruteanu, spunea în intervenþiile Domniei sale cã legea se referã exclusiv la spaþiul publicitar, la panourile ºi pancartele de pe ziduri, la mesajele promoþionale de pe micul ecran. Însã ºi din conþinutul acestui text, ºi din conþinutul textului art. 2, se referã la ”orice informaþie, mesaj cu conþinut direct sau indirect publicitarÒ.

Conform textului, termenul ”publicitarÒ nu se rezumã la reclamã sau la ce spuneaþi dumneavoastrã, domnule senator, la panouri sau pancarde. Potrivit textului, _publicitar_ vine de la termenul _publicitate,_ care înseamnã faptul de a face cunoscut un lucru publicului, difuzarea de informaþii în public, caracterul a ceea ce este public.

În consecinþã, termenul din lege este _publicitar,_ cu sensul sãu larg, definit de DEX. Deci, în aceste condiþii, dumneavoastrã, practic, aþi extins legea, practic, la orice text, aºa cum spune ºi textul pe care noi îl avem astãzi în dezbatere. În cazul textelor de interes public, scrise în limbi strãine, aflate la vedere în locuri publice sau difuzate prin mijloace de informare în masã, traduceri, ar trebui sã aibã aceleaºi caractere.

Eu sper sã nu reveniþi la fiecare punct ca sã ne spuneþi în final acelaºi lucru, sã respingem în totalitate legea. Am dezbãtut-o la nivelul Camerei, la nivelul Senatului, iar acum dezbatem raportul comisiei de mediere. Bun, am reþinut ºi referirile...

Domnule preºedinte, vã rog sã mã înþelegeþi, nu am fãcut o referire la respingerea legii, în ansamblu. Acest lucru l-am spus la dezbaterile generale, cã suntem pentru votul negativ la aceastã lege, dar noi, procedural, avem posibilitatea sã respingem toate textele propuse: ºi textul Camerei, ºi textul Senatului, ºi textul comisiei de mediere. Acest lucru l-am cerut cu privire la acest articol 6 aflat în dezbatere.

Domnul senator Pruteanu. Dar, scurt, vã rog frumos, cã prelungim. Nu vreau sã fiu acuzat cã sunt extremist. Vreau sã asigur un cadru democratic de dezbatere.

Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte. ªi aºa ºi este cadrul pe care îl asiguraþi. Este o dezbatere frumoasã parlamentarã.

Strict la obiect, la art. 6, la care iniþial s-a referit domnul deputat Boc. Acest articol, în varianta comunã, în textul comun al Camerei ºi Senatului, spune aºa: ”În cazul textelor de interes public, scrise în limbi strãineÒ etc., deci ”textele de interes publicÒ. Iar art. 2 defineºte textele de interes public cu sintagma finalã ”cu caracter direct sau indirect publicitarÒ.

Sunt convins cã un om cu inteligenþa domnului deputat Boc ºtie sã facã ºi orice om, chiar cu o inteligenþã mijlocie sau spre jos, face diferenþa între textele pur ºi simplu ºi textele publicitare. De altfel, gazetele sunt obligate ca atunci când publicitatea nu este evidentã, sub forma unor panouri, unor dreptunghiuri separate, ci când este un simplu text oarecare, sã conþinã indicaþia aceea, un ”PÒ aflat jos, când textul publicitar seamãnã cu un articol, dar de fapt este un text de reclamã. Nu vãd nici un fel de confuzie posibilã. Domnul Boc a introdus poate voluntar, pentru a complica lucrurile, confuzia între _a publica_ ºi _a face publicitate._ Or, legea este clarã: nu confund a publica, deci a aduce la cunoºtinþa publicului prin mijloace mediatice (tipar, electronic º.a.), cu a face publicitate. Legea se referã numai la textele cu caracter direct sau indirect publicitar, nu la textele publicate, deci nu la orice se vorbeºte sau scrie în ziare. Bun, dacã ne puteþi arãta pasajul care a introdus aceastã confuzie, l-am putea înghiþi.

ªi vreau sã vã mai spun ceva. Încã un singur minut, domnule preºedinte. Impresia aceasta, cã oamenii de ºtiinþã, lingviºtii de mare competenþã ar fi împotrivã în unanimitate este falsã. Întâi, cã nu este de competenþa lor legea, nici nu se ridicã la nivelul lor de competenþã, nu are asemenea probleme. Doi eminenþi specialiºti, o mare lingvistã românã, Tatiana Slama Cazacu, a publicat în douã numere din revista ”LuceafãrulÒ un studiu întru totul în sprijinul acestui proiect de lege, precum ºi lingvistul Stelian Dumistrãcel de la Universitatea din Iaºi, de asemenea, într-un volum despre problemele limbii în contextul globalizãrii, un studiu, de asemenea, amplu, de vreo 25 de pagini, aºa încât...

Vã mulþumesc.

Deci aici avem un text comun.

Da, domnule deputat Boc, v-a citat numele. Este procedural, este corect.

O iau sub forma dreptului la replicã ºi vã mulþumesc pentru disponibilitatea dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Am înþeles totuºi cã astãzi domnul Pruteanu retracteazã ceea ce a declarat public ºi repet, ”AdevãrulÒ din 26 octombrie 2002: ”Legea se referã exclusiv la spaþiul publicitar, la panourile ºi pancartele de pe ziduri, la mesajele promoþionale de pe micul ecran.Ò

Astãzi, dumneavoastrã aþi spus altceva, ceea ce rezultã din conþinutul legii, cã proiectul de lege nu se rezumã doar la publicitatea de tip comercial, adicã la reclame, ci la orice text, de orice naturã, cu caracter de informare a publicului.

Deci în acest mod, domnule Pruteanu, am ieºit din cadrul restrâns pe care dumneavoastrã aþi încercat sã-l impuneþi publicului. Repet, ”AdevãrulÒ este ºi ne poate sta la îndemânã, citatul din ziarul ”AdevãrulÒ. Or, în acest moment, chiar ºi dumneavoastrã aþi încãlcat legea, folosind cuvântul _Internet_ sau alte expresii de acest fel, fãrã sã le traduceþi în limba românã. Deci va trebui sã plãtiþi prima amendã, în baza acestei legi, la ieºirea din salã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Mai întâi, pentru stenogramã, vã rog sã înregistraþi numele meu sub forma adevãratã, ªtefan Cazimir, nu Cazimir Ionescu, aºa cum m-a intitulat domnul preºedinte.

Da, îmi cer scuzele de rigoare. Un miel de Paºti am sã vã ofer.

Vã mulþumesc de pe acum.

În art. 7 alin. 1 se face trimitere la art. 1 alin. 1, prevãzându-se sancþionarea nerespectãrii dispoziþiilor de acolo cu amendã de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei. Despre ce este vorba în art. 1? Este vorba de faptul cã orice text având caracter de interes public trebuie sã fie corect din punct de vedere al proprietãþii termenilor, precum ºi sub aspect gramatical, ortoepic ºi, dupã caz, sub aspectul punctuaþiei ºi ortografic, conform normelor academice în vigoare. Aici este punctul vulnerabil, aº îndrãzni sã spun marele punct vulnerabil. De ce? Pentru cã existã numeroase publicaþii, cel puþin douã cotidiene, ”Evenimentul zileiÒ ºi ”NaþionalÒ, numeroase publicaþii sãptãmânale, din care citez douã sau trei: ”DilemaÒ, ”România MareÒ, ”22Ò ºi, parþial, ”România literarãÒ; existã, de asemenea, numeroase publicaþii cotidiene sau sãptãmânale în judeþe, care nu aplicã ortografia Õ93.

În aceastã situaþie, se naºte întrebarea: pentru a nu cãdea sub incidenþa art. 7 alin. 1, pentru a nu plãti amenzi între 1.000.000 ºi 10.000.000 lei, ar trebui ca toate publicaþiile menþionate sã practice douã ortografii Ñ în textele nepublicitare sã continue sã scrie cu ortografia anterioarã anului Õ93 ºi numai în cuprinsul textelor cu caracter publicitar sã respecte aceste norme. Este evident cã aºa ceva nu se va putea întâmpla.

Cât priveºte forþa de convingere a acestei ortografii, adoptatã în Õ93, însãºi opinia iniþiatorului legii, domnul George Mihail Pruteanu, este o opinie negativã. Domnia sa a publicat, în ”România literarãÒ nr. 42 din 23-29 octombrie 2002, un articol foarte documentat, foarte pertinent, pe care l-aº semna cu amândouã mâinile, intitulat: ”De ce scriu cu î din i?Ò ”Scriu cu î din iÒ Ñ spune domnul senator Pruteanu Ñ ”pentru cã iniþiativa Academiei din 17 februarie 1993 a fost o eroare ºtiinþificã.Ò Dupã care urmeazã o amplã ºi foarte solidã argumentare, ultima frazã fiind urmãtoarea: ”Din aceste motive ºtiinþifice, mi se pare absurd sã scriu cu î din a.Ò

Sunt în întregime de acord. A fost citatã într-un mod, nu suficient de exact, opinia specialiºtilor. Sigur cã specialiºtii sunt numeroºi ºi pot avea opinii diferite. Eu voi invoca exclusiv opinia Facultãþii de Litere, aºa cum a fost reprodusã în ziarul ”ZiuaÒ din 23 octombrie 2002. Titlul articolului, ”Facultatea de Litere desfiinþeazã Legea PruteanuÒ, cu câteva subtitluri: ”Prof. dr. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române, îi solicitã lui Ion Iliescu, în numele facultãþii, sã nu promulge legea în forma actualã.Ò (De fapt, cererea era prematurã, pentru cã ea încã nu fusese trimisã spre promulgare.) ”Mazilu apreciazã cã Pruteanu ar fi putut sã propunã o lege de asistenþã ºi consultanþã lingvisticã pentru cei aflaþi în dificultate. Proiectul a fost construit în dispreþul sau ignorarea principiilor care privesc deopotrivã norma literarã, dinamica lexicalã, uzul ºi tendinþele generale de evoluþie a limbii. Lingviºtii susþin în concluzie cã, lipsitã de bazã ºtiinþificã, neglijent redactatã ºi având accente de un autoritarism demn de lumea lui George Orwell, legea senatorului George Mihail Pruteanu este o pseudo-soluþie pentru o pseudo-problemã.Ò Asta în legãturã cu diversitatea de opinii care existã în lumea specialiºtilor.

Mulþumesc domnului deputat ªtefan Cazimir pentru aceastã disertaþie.

Domnul deputat Boc, dar scurt.

Treceþi la vot!

Scurt!

Îmi pare rãu, domnilor colegi, suntem în Parlamentul României ºi suntem în faþa unei proceduri parlamentare corecte, pe care vã rugãm sã o respectaþi ca atare.

Acest text de la art. 7 care se aflã acum în discuþie spune aºa: ”Potrivit prevederilor prezentei legi, constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1 milion la 10 milioane faptul cã se încalcã urmãtorul articol: orice text scris sau vorbit în limba românã având caracter de interes public, în sensul prevãzut la art. 2, trebuie sã fie corect din punct de vedere al proprietãþii termenilor, precum ºi sub aspect gramatical, ortoepic ºi, dupã caz, sub aspectul punctuaþiei ºi ortografic, conform normelor academice în vigoare.Ò

În primul rând, din momentul în care votãm aceastã lege trebuie sã avem aici un agent constatator care sã aplice imediat amenda de la 1 milion la 10 milioane pentru fiecare greºealã pe care o facem de la acest microfon ºi cred cã bugetul Parlamentului va fi îmbogãþit substanþial.

Al doilea argument, a doua anomalie a acestui text: sã corelãm textul de la alin. 1 cu textul de la alin. 3, doamnelor ºi domnilor, unde se spune ”În toate cazurile prevãzute la alin. 1Ò, deci când cineva greºeºte aici un text, pronunþã greºit, face un dezacord, înainte de aplicarea amenzii, înainte de a veni agentul constatator ºi a spune 1 milion de lei, 10 milioane, ”agentul constatator va da contravenienþilor un avertisment scris ºi va stabili un termen de intrare în legalitateÒ.

Pãi, cum se va putea aplica, domnule senator, în cazul textului rostit, un asemenea avertisment?! Eu vin ºi rostesc termenul, dar agentul constatator ºtie cã voi greºi ºi vine ºi îmi lanseazã un avertisment. Este o anomalie fãrã precedent.

Repet, spune: ”În toate cazurile prevãzute, înainte de aplicarea amenzii, agentul constatator va da contravenienþilor un avertisment scris ºi va stabili un termen de intrare în legalitate.Ò

Pãi, în cazul textului rostit cum sã mai dea un avertisment, cã textul rostit s-a dus, a fãcut dezacordul, a plecat pe calea undelor. Când voi mai veni sã aplic amenda? Douã lucruri dacã adoptãm la acest text, doamnelor ºi domnilor, agentul constatator aici ºi unul care sã stea cu degetul la fiecare frazã pe care o vom rosti sã spunã: ”Opa! Avertisment!Ò Deci este o anomalie fãrã precedent ºi trebuie sã fie eliminatã din textul legii.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul Lucian Bolcaº.

Mai mult decât scurt! În geometrie, pentru a propune un adevãr, se foloseºte metoda reducerii la absurd. În dezbaterile politice ºi în cele legislative pe care le purtãm, pentru a propune un neadevãr se foloseºte metoda reducerii la derizoriu.

Or, scopurile legii, conþinutul acesteia, nu permit derizoriul, care a emanat în primul rând de la publicaþii ca ”ZiuaÒ ºi altele asemenea în aprecierea unui act legislativ ºi, dacã vreþi, a unui act de conºtiinþã a Parlamentului României.

Textul care este pus în discuþie, pentru cã la el mã refer, duce direct la normele academice, ceea ce dovedeºte respectul pentru adevãratul for care cârmuieºte limba românã ºi tocmai aceastã trimitere face viabilã întreaga lege.

Sigur cã noi discutãm ºi eu pot sã fiu în dezacord cu anumite prevederi ale unei legi, pot sã le discut în cadrul ºtiinþific organizat, dar trebuie sã mã supun lor.

În aceste condiþii, textul se justificã în formula propusã de comisia de mediere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog frumos, dar respectãm minutul, da? Poftiþi!

Cinci secunde din acest minut le voi consuma pentru a spune cã sunt întru totul de acord cu ce a spus domnul deputat Bolcaº.

Ajungând la obiectul acestei intervenþii a mele, vreau sã spun cã regret elogiul pe care, colegial ºi prieteneºte, l-am adus inteligenþei domnului Boc, pentru cã felul cum ºi-o foloseºte o dezminte chiar. Domnia sa a fãcut aici un fel de, efectiv, dacã-mi îngãduie expresia aceasta neacademicã, un mod de ”a face pe prostulÒ. Domnia sa vorbea de amenzi date unui parlamentar, dar textul de lege spune, pentru numele lui Dumnezeu, extrem de clar, un parlamentar nu face publicitate, nu produce texte publicitare, un ziarist în ziar nu produce texte publicitare, ci articole, deci nu este câtuºi de puþin sub incidenþa legii problema aceasta, cum vorbeºte, cu sau fãrã greºeli, cu sau fãrã termeni strãini un parlamentar.

Este ori o fãþãrnicie, ori o prostie sã te referi în continuare în stilul acesta de zeflemea de doi bani, în stil derizoriu, cum spunea domnul deputat, la poliþia, la agentul constatator care ar sta cu ochii pe deputatul care sãvârºeºte un anacolut, un dezacord ºi aºa mai departe. Nu are legãturã cu legea! La fel de bizar ar fi sã-mi spuneþi cã legea aceasta pretinde ca toþi sã fim tunºi zero! Nicãieri nu se prevede aºa ceva, este vorba numai de textele cu caracter direct sau indirect publicitar. Felul cum vorbeºte de la tribunã un deputat, un senator, un ministru, felul cum scrie la gazetã un ministru sau un simplu redactor nu intrã sub incidenþa acestei legi, ci sub incidenþa criticii filologice, estetice, stilistice, practicate în organe de specialitate sau sub incidenþa, cum sã spun eu, oprobriului opiniei publice, în cazul cã scrii neclar, în cazul cã foloseºti prea mulþi termeni...

Vã informez cã a trecut minutul, domnule senator.

Asta-i tot! Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

La vot!

Solicitare, drept la replicã, nu am ce sã fac. Aºa scrie la regulament, sã-l respectãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi precizez din start cã nu voi apela la apelativele domnului senator pentru a susþine argumente, ci voi veni doar cu texte, cu textul ºi cu argumente credibile.

Domnule senator, aþi spus mai înainte cã aceastã lege, contrar cu ceea ce dumneavoastrã aþi declarat, nu se aplicã numai panourilor publicitare ºi reclamelor.

Pãi, atunci ce înseamnã mesaj cu conþinut direct sau indirect publicitar, ce înseamnã, potrivit DEX-ului, _publicitar_ ? ”Care aparþine publicitãþii.Ò Ce înseamnã _publicitate_ potrivit DEX-ului? Faptul de a face cunoscut un lucru publicului. Facem cunoscut publicului un lucru când suntem în prezenþa unui microfon în plenul Camerei Deputaþilor, sã nu spuneþi cã facem cunoscut doar colegilor dumneavoastrã, facem publicului, facem mass-mediei cunoscut acest lucru, difuzare de informaþii în public, caracterul a ceea ce este public.

Iatã, aceasta este accepþiunea din DEX pe care dumneavoastrã trebuia sã o fi studiat înainte sã redactaþi aceastã lege ºi nu sã daþi interpretãri on line Ð probabil cã voi fi sancþionat imediat Ð la aceastã lege, pe mãsurã ce ea progreseazã în procesul legislativ. Este încã o dovadã a faptului cã aceastã lege a fost insuficient pregãtitã ºi trebuie sã fie respinsã.

Iar textul aflat acum în dezbatere trebuie categoric sã fie respins pentru a nu crea acele Ð repet Ð situaþii hilare, dar prin reducere la absurd vom fi în situaþia în care sã plãtim acea amendã agentului constatator pe care îl vom obliga sã ne sesizeze într-un fel sau altul. Nu ºtiu cum, rãmâne de vãzut.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Suntem la ultimul articol, cred, din lege, la penultimul sau oricum la un text foarte important care vizeazã aplicarea sancþiunilor, cine le aplicã.

Textul comun propus de comisia de mediere spune cã aceste avertismente, acei agenþi constatatori care trebuie sã stea aici ºi sã ne atragã atenþia când facem dezacorduri trebuie sã fie, fie reprezentanþi ai Ministerului Culturii ºi Cultelor sau ai direcþiilor pentru culturã, ai Patrimoniului Cultural Naþional Judeþean sau ai Municipiului Bucureºti, împuterniciþii acestora sau ai ministrului cultelor ºi culturii sau reprezentanþi ai Consiliului Naþional al Audiovizualului, împuterniciþi ca atare de preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului sau, în forma existentã la Camera Deputaþilor: ”primarii municipiilor, oraºelor, comunelor ºi împuterniciþii acestoraÒ.

Eu vã propun, doamnelor ºi domnilor, sã rãmânem pe varianta cu primarii, cã ºi aºa le-am luat foarte multe atribuþii, cel puþin aici, la Bucureºti, la primarul general, ca sã poatã face ºi sã aplice o lege dreaptã tuturor membrilor Parlamentului. Este singura soluþie pentru a pãstra conþinutul acestei legi, ca sã rãmânã primarii sã aplice aceste sancþiuni prevãzute de legea pe care noi o votãm astãzi.

Deci ne pronunþãm pentru varianta Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? La poziþia 25, 4, un text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mergem mai departe. La poziþia 28 avem un text al Senatului. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Celelalte poziþii sunt ale Camerei Deputaþilor ºi nu le mai

ru lit. a). Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? La lit. b), de asemenea, un text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. ªi la c), tot text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. La d) este varianta Senatului. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. La poziþia 52, text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Text comun la poziþia 55. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Poziþia 58 cu 3, un text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc.

lelalte puncte, variantele Camerei Deputaþilor, urmeazã sã primeascã votul final la prima ºedinþã.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind protecþia martorilor.

Punctul 1, art. 2 lit. a), c), e) ºi g), text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Este cineva împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. La alin. 3, de asemenea, un text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Este cineva împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Litera c), text comun, de asemenea. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Litera e), tot text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. La punctul 2, text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Tot la punctul 2 lit. d), text comun. Cine este pentru? Cine este împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Litera g), tot un text comun. O parte din lit. e), tot text comun.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Litera g). Cine este pentru? Text comun. Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Alineatul 3, de asemenea, text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Punctul 4, text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Punctul 8, text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Urmeazã sã primeascã votul final. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege cu privire la reglementarea rapoartelor de drept internaþional privat în domeniul insolvenþei.

Poziþia 1, art. 3 lit. h), text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Este cineva împotrivã? Abþineri? Poziþia 2, art. 3 lit. i), text comun, de asemenea. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Punctul 3, art. 3 lit. j), text comun. Cine este pentru? Abþineri? Împotrivã? Mulþumesc. Poziþia 5, art. 3 lit. l), text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Poziþia 6, art. 3 lit. m), text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Text Senat la poziþia 14. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Poziþia 17, de asemenea, text Senat. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Poziþia 18 text Senat. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Poziþia 20, text comun. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. ªi acest raport urmeazã sã primeascã votul final. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2002 privind reglementarea unor datorii ale societãþilor comerciale aflate în proces de privatizare, reprezentând penalitãþi ºi majorãri de întârziere aferente serviciilor de furnizare a energiei electrice, gazelor naturale ºi energiei termice.

Domnule preºedinte,

Eu aº dori sã atrag atenþia asupra unei situaþii pe care nu aº dori sã o mai întâlnesc în raporturile dintre Executiv ºi Camera Deputaþilor.

Noi ridicãm o serie de probleme pe care electoratul le pune, indiferent cã este al P.R.M.-ului, P.S.D.-ului sau al altui partid prezent în Parlament, ºi dorim, nu rãspunsuri neangajante, superficiale ºi adesori iresponsabilie, ci soluþii la problemele pe care le ridicã electoratul.

Insistãm foarte mult ca ºi pentru rãspunsurile pentru care s-a primit formularea în scris sã se prezinte ministerele care au fost solicitate, pentru susþinerea lor ºi oral, pentru cã acest lucru este în conformitate cu regulamentul ºi pentru cã noi dorim sã ne spunem punctele de vedere în mod calificat în legãturã cu rãspnsurile primite ºi cu substanþa acestora.

Modalitatea care este practicatã în ultima vreme de cãtre Executiv subliniazã cu prisosinþã lipsa de consideraþie minimã pe care acesta o are pentru deputaþii din Parlamentul României de astãzi. Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

S-a reþinut aceastã solicitare. Aºa este, a fost o situaþie specialã, douã sãptãmâni nu am avut ºedinþe, dar trebuie reþinutã observaþia, pentru cã este corectã.

Poftiþi, domnule deputat Mircea Toader, vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Eu solicit în mod expres ca la cele douã interpelãri ale mele sã vinã rãspunsul inclusiv oral, deoarece doresc ºi un dialog pe problema ridicatã. Mai ales cã, în ultima perioadã, ceea ce am semnalat eu referitor la încãlcarea unor hotãrâri de Guvern s-a dovedit real (ºi cu un exemplu concret) ºi am nevoie de rãspuns în mod concret, oral, ºi de un dialog cu cei doi miniºtri.

ªi solicit în mod special ca cei doi miniºtri sã fie la interpelarea urmãtoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat, ºi rog factorii responsabili sã reþinã ºi aceastã solicitare, ca la urmãtoarea ºedinþã sã primiþi rãspunsurile dorite.

Mai doreºte vreun coleg sã mai aibã vreo intervenþie pe aceastã temã a punctului 2?

Domnul Eugen Pleºa.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Eram nerãbdãtor sã am un rãspuns la o interpelare pe care am fãcut-o cam de o lunã de zile. Din diverse

motive, ba cã au greºit ministerul, ba cã nu ºtiu ce au fãcut, nu l-am primit.

Cert este cã oamenii sunt aruncaþi în stradã nevinovaþi, în urma unor sentinþe, cum sã spun eu, paralele cu legea. ªi am cerut explicaþii Ministerului Justiþiei, nu le-am primit nici pânã astãzi ºi mã intereseazã foarte mult, pentru cã rãspunsurile orale sunt ºi înregistrate ºi cred eu cã atârnã mai mult în privinþa responsabilitãþii celor care ocupã funcþiile în zona pe care eu o reclam.

Deci, încã o datã, doresc sã primesc rãspuns la ultima interpelare ºi mai ales vreau un rãspuns ºi scris de la cei care rãspund de asta.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc ºi eu.

Deci aceeaºi temã. Sunt convins cã se va rezolva la ºedinþa urmãtoare.

Încã o datã, vã mulþumesc.

Bunã seara!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,00._

> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 161/28.XI.2002 conþine 16 pagini.**

Preþul 14.864 lei