Stenogramă plen

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator Matei Vintilã.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Vintilã Matei:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

O declaraþie politicã îºi are, fãrã îndoialã, rigorile ºi principiile sale axiomatice, de la care nu se poate abate nicicum ºi nicicând.

Tocmai de aceea declaraþia politicã este sãracã în epitete, comparaþii ºi alte forme de stil, înscriindu-se strict în dimensiunile ºi în valoarea evenimentului pe care îl trateazã în mod deliberat, cu deosebitã luciditate ºi, dacã este cu putinþã, cu o cât mai mare obiectivitate istoricã.

Am fãcut aceste precizãri întrucât vorbim despre 1 Decembrie ca o zi emblematicã a României. Mã simt frustrat ºi oarecum stânjenit cã nu pot da frâu liber imaginaþiei, rezumându-mã doar sã consemnez importanþa sau, mai degrabã, unicitatea sãrbãtorii naþionale din acest an, ieºitã din ºirul sãrbãtorilor fireºti prin prisma unui alt eveniment istoric, care face, în sfârºit, din ziua de 1 Decembrie o sãrbãtoare româneascã, dar cu ample conotaþii ºi implicaþii europene.

Invitaþia fãcutã la Praga în 21 noiembrie României de a se înscrie în rândul membrilor NATO, precum ºi vizita preºedintelui Statelor Unite ale Americii George W. Bush reprezintã evenimente cruciale din a cãror importanþã derivã chiar destinul viitor al României.

Fãcând o enumerare succintã a evenimentelor care au conferit României statutul de þarã europeanã, vreau sã vã reamintesc tuturor cã doar de cinci ori în ultimii 150 de ani Dumnezeu s-a înfãþiºat nouã ºi a fost atât de aproape de noi încât i-am putut atinge ºi i-am putut cunoaºte, la propriu, slava.

Prima datã a fost în ianuarie 1859, când se întâmpla minunea Unirii celor douã principate, Moldova ºi Þara Româneascã, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza; a doua oarã, în mai 1877, când Mihai Kogãlniceanu rostea Declaraþia de Independenþã a României faþã de Imperiul Otoman; a treia oarã, la 1 Decembrie 1918, când reîntregirea neamului românesc în vatra fireascã ºi în hotarele fireºti ale limbii sale ºi ale strãvechimii sale devenea fapt împlinit prin Marea Adunare Popularã de la Alba Iulia, când un copil cocoþat pe un gard striga grupurilor de români ”Trãiascã România dodoloaþãÒ; a patra oarã, în decembrie 1989, când scriam cu sângele martirilor, în marea lor majoritate copii ºi tineri, declaraþia eliberãrii definitive din lanþurile tiraniei ºi din tãcerea pecetluitã a unui regim dictatorial, ceea ce coincidea cu începuturile unei anevoioase construcþii democratice în hotarele unei Românii care îºi propunea drept supremã devizã moralã întoarcerea sa realã, fireascã ºi definitivã în familia statelor europene, cele cu vocaþie democraticã, a unei pãci ºi a unei demnitãþi civilizatoare. ªi iatã, acum, al cincilea moment, cu încãrcãturã ºi hãrãzire divinã, cel din noiembrie 2002, când vine sã întregeascã un destin, sã prelungeascã o cale, sã defineascã o stare nouã, demnã ºi definitivã pentru România ºi pentru cetãþenii sãi.

Iatã-ne, aºadar, pregãtiþi sã mergem anul acesta la Alba Iulia spre a mãrturisi acolo tuturor înaintaºilor cã ne-am fãcut cu prisosinþã datoria, cã am izbutit sã smulgem România dintr-un teritoriu al indiferenþei geopolitice ºi sã-l plasãm, ca vârf de lance, în marea familie europeanã a popoarelor fãuritoare de pace, a popoarelor pentru care democraþia ºi libertatea nu sunt termeni demagogici, ci vectori fundamentali ai destinului lor ºi ai civilizaþiei lor neîntrerupte.

De la aceastã înaltã tribunã a Senatului Românei mãrturisesc tuturor cu deosebitã emoþie cã mi se pare nimerit sã includem în detaºamentul de gardã ºi de onoare al luptei pentru supravieþuirea României atât pe cei prezenþi, cât ºi pe cei care au fost înaintea dumneavoastrã implicaþi ºi dãruiþi, trup ºi suflet, procesului complex, anevoios, de multe ori dureros, de multe ori ezitant, de multe ori lipsit de necesara agresivitate pozitivã, dar în permanenþã unidirecþional, ca o consecinþã fireascã a voinþei naþionale unanime de întoarcere a României în angrenajul instituþional strategic, politic ºi economic european ºi mi se pare mai nimerit ca niciodatã sã folosesc, acum ºi aici, o frazã istoricã a premierului Churchill, adaptând aceastã frazã la realitãþile româneºti, cu nimic mai puþin dramatice...

Dragi colegi, dacã vreþi, mã opresc pânã terminaþi de vorbit. Eu vã ascult pe dumneavoastrã când vorbiþi.

**...** ºi mi se pare mai nimerit ca niciodatã sã folosesc, acum ºi aici, o frazã istoricã a premierului Churchill, adaptând aceastã fazã la realitãþile româneºti, cu nimic mai puþin dramatice, pe muchie de cuþit ºi în voia lui Dumnezeu, decât Anglia de atunci. Aceastã frazã este ca o opþiune definitivã între viaþã ºi moarte, între a fi sau a nu fi.

Vã felicit, dragi colegi, pentru opþiunea dumneavoastrã de a nu fi spectatori ºi martori ai istoriei, ci constructori ºi apãrãtori de istorie, dorindu-vã pe mai departe sã binemeritaþi de la patrie nu pentru ce sunteþi ºi pentru cine sunteþi, ci pentru ce faceþi ºi pentru cât faceþi în folosul României.

Vocaþia mea de constructor mã îndeamnã sã gândesc astfel ºi sã mã adresez dumneavoastrã astfel: socotind cã ziua etalon a demnitãþi româneºti, sãrbãtoarea sa naþionalã de la 1 Decembrie, este cel mai nimerit prilej pentru bilanþul condiþiei noastre morale, nu doar de legiuitori, ci ºi de componenþi ai unui detaºament care ar trebui sã aibã sacrificiul ºi uitarea de sine drept norme morale fundamentale pentru ceea ce se numeºte patetic ºi, ce-i drept, ºi foarte înãlþãtor, adevãrat ºi necesar, uneori, ”iubirea de þarãÒ. O iubire fãrã de care nici destinele noastre, nici gloria noastrã pãmânteascã, nici faptele noastre de-o viaþã nu s-ar putea înfãþiºa judecãþii lui Dumnezeu.

Aceasta este declaraþia mea politicã, în consonanþã deplinã cu doctrina social-democratã pe care o slujesc, prin apartenenþa la Partidul Social Democrat, socotind, în acelaºi timp, cã dacã suntem cu adevãrat interesaþi de binele þãrii noastre opþiunea pentru valorile europene nu poate avea grade de comparaþie ºi nu poate fi socotitã monedã de schimb în tranziþii politice cu caracter oportunist sau favorabile doar interesului personal.

ªi pentru cã în curcubeul arcuit peste Capitala României chiar în clipa când cel mai puternic om al lumii jura solemn sã fie împreunã cu naþiunea americanã garant pentru libertatea ºi democraþia României, un curcubeu aproape nefiresc de frumos, arcuit peste cerul Bucureºtiului, se cuvine sã vedem ºi sã simþim slava lui Dumnezeu, îndrãznesc sã cred cã pentru 1 Decembrie 2002 creatorul divin ºi-a întors o datã, pãrinteºte, faþa cãtre poporul român, îmbãrbãtându-l astfel ºi mai mult pentru mulþimea, pentru puterea, pentru vrednicia ºi pentru curãþenia faptelor sale viitoare.

Rãmâne doar ca noi toþi sã fim încredinþaþi ºi pãtrunºi de menirea noastrã pãmânteascã, sã fim la înãlþimea acestui curcubeu de legãmânt dumnezeiesc ºi sã nu precupeþim nimic pentru a-i dãrui României o viaþã mai bunã, un viitor mai bun, o soartã mai bunã, în consonanþã cu valorile europene ºi cu statutul sãu european.

Consideraþi cã România este o casã a noastrã, a tuturor, ºi cã în aceastã zi ea ne cheamã sã ne adunãm cu iubire de maicã pe noi toþi, fiii sãi mari sau mici, ºtiuþi sau neºtiuþi, la masa cea sfântã a recunoºtinþei. Sã-i mulþumim, aºadar, sã-i fim recunoscãtori cã ne-a dat viaþã ºi nume ºi sã-i rãsplãtim iubirea de mamã prin faptele noastre de o viaþã ºi nicidecum de o zi.

ªi îngãduiþi-mi mãcar astãzi sã fiu subiectiv, sã fiu sentimental, sã fiu visãtor ºi sã cred cã încã nu a apus speranþa neamului meu cel mult încercat ºi cel mult rãbdãtor, anume aceea ca într-o vreme viitoare, mai apropiatã sau mai îndepãrtatã de aceastã zi, un alt copil cocoþat într-un gard pe marginea drumului dintre Lancrãm ºi Alba Iulia sã poatã rosti, ca o împlinire a voinþei lui Dumnezeu: ”Trãiascã România dodoloaþã!Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Buzatu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi începe prin a vã declara cã voi fi cât se poate de deschis, cât se poate de sincer în cele ce urmeazã.

În sãptãmâna care s-a încheiat, fãrã îndoialã una dintre cele mai bogate din ultimul deceniu pe planul realizãrilor noastre externe, nu a fost numai decizia de la Praga, nu a fost numai vizita la Bucureºti a preºedintelui Bush, ci, la Strasbourg, s-a consumat în premierã absolutã, marþi, 19 noiembrie, Reuniunea plenarã completã a Parlamentului European, cu participarea parlamentarilor aleºi ai þãrilor deja membre ale Uniunii Europene ºi Ñ fapt ramarcabil Ñ cu invitarea a 214 parlamentari-delegaþi din 13 þãri candidate la integrare în 2004 Ñ 2007 ºi anii urmãtori. ªi eu am fost, pot sã spun, în Arcadia. Aºadar, ºi eu am fost la Strasbourg în delegaþia celor 33 de parlamentari români trimiºi acolo. ªi am avut surpriza ºi amãrãciunea sã constat cã, în afara lucrurilor de excepþie, care primeazã neîndoios, în limitele timpilor acordaþi, delegaþiile tuturor þãrilor, mai puþin aceea a României, au ºtiut sã-ºi împartã frãþeºte minutele rezervate vorbitorilor, reprezentând toate sau aproape toate grupãrile politice prezente, dupã cum urmeazã: Polonia a avut 9 vorbitori, Cipru 6, Slovenia 5, Bulgaria 4, Cehia, Estonia, Lituania, câte 3, Letonia, Ungaria, Slovacia, Malta ºi România, câte 2. Oricum am cerceta acest clasament, pe oricâte feþe l-am întoarce, România se aflã, fãrã discuþie, din nou, pe ultimul loc, cu 2 vorbitori din 33, comparativ cu Malta, de exemplu, care ne devanseazã tot cu 2 vorbitori, dar din 5 delegaþi.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu voi comenta conþinutul intervenþiilor dezvoltate acolo. Fiecare partid este suveran în a-ºi expune punctele de vedere ºi în a-ºi nominaliza oratorul. Nu este nimeni în mãsurã sã exercite cenzura, mai ales o datã ce am pãtruns în inima Europei. Nici nu voi insista cã ar fi trebuit sã vorbeascã cutare persoanã ori sã fie reprezentat cutare partid în locul altora. Categoric, nu! Dar trebuie sã am în vedere cazul Partidului România Mare, pe care îl reprezint. Nu ºtiu cine, în urma cãror indicaþii preþioase ºi conciliabule, a radiat din Bucureºti Partidul România Mare de pe lista grupãrilor chemate sã-ºi exprime opinia la Strasbourg. De ce oare? Nu era reprezentativ principalul partid de opoziþie din România? Nu avea ce spune? Nu era cine sã vorbeascã? A fost cumva crizã de timp? Nici una din toate astea. Atunci? Poate cã aºa au voit ”muºchii noºtriÒ! Pe când toate celelalte delegaþii au dovedit, pilduitor, cã în 10 minute alocate puteau interveni nu numai doar 2 oratori, ci ºi 4 sau 5, cu mesaje, vã asigur, mult mai elocvente, mai semnificative, mai acroºate solemnitãþii ºi cu infinitã rezonanþã pentru

momentul revenirii noastre, a tuturor, în Europa. Dar, evident, acum, regretele nu-ºi mai au rost. Problemele care rãmân constau în: cum a survenit o atare defecþiune? Cine umblã pe la curþile europene, de prezintã Partidul România Mare drept unul extremist, justificând, în consecinþã, radierea lui? Persoanele respective au cercetat istoria recentã pentru a înþelege profund sensul termenului sau fenomenului ori, ca sã reiau o expresie lansatã aici, ele mai au nevoie de 15Ñ20 de ani de studii pentru a-ºi lãmuri neclaritãþile? Ori sunt cumva aceleaºi persoane, aceiaºi mari luptãtori anticomuniºti sau, dacã doriþi, strãluciþi democraþi ºi europeni, care au obosit tot strãbãtând meleagurile strãine, dar care, confruntaþi cu rezultatele scrutinului popular, se simt eliminaþi ºi din competiþie ºi din delegaþie, inclusiv la Parlamentul European. Cine face ºi desface toate delegaþiile trimise prin Europa, eliminând fãrã reþinere ºi fãrã moralã membrii Partidului România Mare, aplicând falºi algoritmi dupã metoda curentã a discriminãrii pozitive? Cine este convins cã, aflându-se la putere, dispune discreþionar ºi de soarta opoziþiei aici, iar acolo, departe, la Strasbourg, sã zicem, transmite mesaje prin canale diplomatice oficiale care sunt deci, ale statului român, iar nu ale unui partid anume? În context voi preciza cã pentru toatã povestea de la Strasbourg am în vedere, domnule preºedinte, în mod precis, adresa nr. 58/1.299 din 13 noiembrie 2002, semnatã de domnul director general Nicolae Ionescu de la Direcþia generalã pentru relaþii externe ºi protocol a Camerei Deputaþilor, ºi transmisã domnilor ambasadori Lazãr Comãnescu ºi Gheorghe Magheru. Acestora li se aducea la cunoºtinþã, prin respectiva adresã, citez: ”Numele celor doi parlamentari români care vor rosti intervenþii pe linia lãrgirii Uniunii Europene.Ò Urmeazã numele celor doi parlamentari care, într-adevãr, au intervenit la Strasbourg la 19 noiembrie. Vã prezint, domnule preºedinte, copia acelui document.

Mã întreb ºi vã întreb: prin asemenea proceduri, printr-o adresã oarecare, semnatã de un domn director, indiferent de la cine a primit dispoziþia, pãtrundem în Europa? Vrem sã facem impresie acolo?

Cineva s-a exprimat mai zilele trecute cu referire la cele petrecute la Strasbourg cum cã ”Rufele se spalã acasã ori în familieÒ. Da, cu siguranþã, aºa este, dar cu o condiþie. Cu condiþia sã nu pleci cu ele murdare de acasã, în Europa. Colegul nostru se referea în fond la faptul cã la Strasbourg, în ºedinþa plenarã a Parlamentului European, situaþia inacceptabilã a Partidului România Mare a fost subliniatã nu de noi, care de acasã fusesem condamnaþi la tãcere, ci de cãtre un europarlamentar, de domnul Bruno Gollnisch de la Partidul Suveranitãþii ”Miºcarea pentru FranþaÒ cãruia, vã asigur, domnule preºedinte, nimeni nu i-a solicitat sã vorbeascã în numele delegaþilor Partidului România Mare. Era ºi a rãmas convingerea noastrã profundã: trebuie lãsate sã vorbeascã de la sine faptele ºi ele oricum au ieºit la ivealã. ªtim prea bine despre ce e vorba.

Un alt aspect. Nimeni dintre noi nu s-a dus la Strasbourg sã îmbrace straie de detectiv ºi, totuºi, dintr-un cotidian central din data de 20 noiembrie 2002 desprind aceste rânduri, citez din nou: ”Surse oficiale de la StrasbourgÒ Ñ care? Ñ ”ne-au declarat cã delegaþia Partidului România Mare a luat masa la prânz cu liderul ultranaþionalist francez Jean Marie Le PenÒ. Ei, bine, ºi ce-i cu asta? S-a stabilit cumva la plecare lista persoanelor cu care vreunul dintre cei 33 de parlamentari români nu avea voie sã se întâlneascã? Nu e absurd, domnule preºedinte?! Ori, cu sau fãrã rost, trebuia sã discutãm numai cu Prodi, Solana ºi alþii, dar în nici un caz cu Jean Marie Le Pen, la urma urmei ultimul candidat la preºedinþia Franþei, þarã care, din câte îmi dau seama, încã nu s-a deplasat din Europa în Africa neagrã! Da, domnule preºedinte, este bine sã aflaþi de la mine, pentru a nu se mai uza inexistentele ”surse oficialeÒ cã, da! m-am aflat în compania domnului Jean Marie Le Pen ºi, ca istoric, am profitat pentru a convorbi timp de peste douã ceasuri cu fiul generalului Charles de Gaulle, adicã cu însuºi domnul Charles de Gaulle, astãzi europarlamentar. Vã prezint, drept dovadã, cartea lui de vizitã. Ce se întâmplã? Nu era voie? Nu e absurd sã persiste bãnuieli în cazul întâlnirii cu unul dintre fiii celui care realmente conteazã între uriaºii fondatori ai Uniunii Europene? Dacã Parlamentul României nu-ºi poate proteja senatorii, atunci sã ni se spunã. Vã asigur cã încã nu am uitat drumul spre garã ºi putem oricând pleca acasã înainte de anticipate, dacã tot ne furã gândul cu ele. Pentru numele lui Dumnezeu, programaþi-le, dar, obligatoriu, nu... repet, Ñ aºa cum a declarat un personaj important ieri Ñ ”pentru a reduce cota parlamentarilor Partidului România MareÒ. Sã admitem formularea, chiar dacã nu-i prea fericitã ºi nici prea europeanã, dar ea ne lãmureºte definitiv cine sunt ºi unde sunt veritabilii noºtri extremiºti politici.

Pânã una alta, vã rog sã-mi daþi voie, domnule preºedinte, sã închei cu o întrebare: acum, dupã ce zarurile au fost aruncate, oare suntem într-adevãr pregãtiþi sã intrãm în Europa ori în NATO ºi, mai ales, suntem pregãtiþi sã rãmânem, sã ne menþinem acolo? Vor urma situaþii pe care nimeni nu ni le va mai concede, prin noi înºine trebuind sã dovedim cã vom face reformele pentru cei mulþi ºi nevoiaºi, cã vom eradica corupþia, cã ºtim sã devenim mai buni, mai organizaþi, mai inteligenþi sau cã vom munci mai mult ºi vom vorbi mai puþin.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Vasile Horga, Grupul parlamentar România Mare. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Vasile Horga:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Peste tot în lume, rolul pieþei de capital este recunoscut ºi apreciat ca fiind esenþial în asigurarea resurselor financiare necesare dezvoltãrii economiei unei þãri. Toate guvernele þãrilor dezvoltate acþioneazã în consecinþã ºi iau mãsuri legislative în vederea creºterii competitivitãþii pieþelor de capital, în vederea atragerii resurselor financiare interne ºi internaþionale atât de necesare finanþãrii creºterii companiilor.

ªi în acest caz România a ales o metodã originalã. Timp de aproape opt ani, dezvoltarea pieþei de capital româneºti a fost doar un slogan electoral. Timp de opt ani, interesele investitorilor din piaþa de capital au fost neglijate, din legislaþia românã lipsind exact acele prevederi ce ar fi fãcut din piaþa de capital o alternativã investiþionalã atractivã. Rezultatul este cã toate societãþile

comerciale româneºti suferã de o lipsã cronicã a resurselor necesare dezvoltãrii, segmentul bancar neputându-ºi asuma riscurile finanþãrii acestora.

În România existã multe milioane de acþionari minoritari, ca urmare a iniþierii, de cãtre actualul partid de guvernãmânt, cu ani în urmã, a procesului de privatizare în masã a societãþilor comerciale româneºti.

Este larg rãspânditã în mediile economice ideea cã dobândirea, în mod gratuit, a acþiunilor de cãtre cetãþeni justificã tratamentul discriminatoriu la care aceºtia sunt supuºi. Nimic mai greºit.

Acþiunile primite în procesul de privatizare în masã nu sunt o pomanã. Ele sunt o recompensã minimã ºi binemeritatã pentru zeci de ani de muncã în perioada comunistã. Societãþile comerciale care astãzi sunt proprietatea diverºilor investitori strategici strãini sunt clãdite prin munca ºi suferinþa acestor oameni. Este cu atât mai nedrept ca, prin mãsuri legislative incoerente, sã le distrugem ºi puþinul pe care am considerat de cuviinþã sã li-l oferim. Nu cred cã afirm un lucru nou când spun cã România a devenit cunoscutã drept þara unde excepþiile de la lege au devenit lege, unde pachetele de control în societãþile comerciale se pot achiziþiona fãrã a mai îndeplini cerinþele legale internaþionale ale unei oferte publice, unde majorãrile de capital se pot face în dispreþul total al valorii reale a unei societãþi, locul unde abuzurile de poziþie majoritarã sunt permise ºi încurajate. Aceastã concepþie a devenit molipsitoare. Companii strãine care în þãrile lor de origine se mândresc cu poziþia lor de societãþi deþinute public ºi se strãduiesc sã se prezinte cât mai corect în faþa investitorilor în România au devenit adversarii cei mai îndârjiþi ai respectãrii drepturilor acþionarilor minoritari, precum ºi ai creºterii transparenþei activitãþii, în general. Robi ai mentalitãþii superioritãþii investitorului strategic, am uitat de cei care fac cu adevãrat o piaþã de capital funcþionalã Ñ investitorii minoritari. Consecinþa acestei atitudini, piaþa de capital româneascã a devenit un exemplu negativ, internaþional, iar România a pierdut ºansa de a folosi banii fondurilor de investiþii strãine, care, în schimb, au devenit suportul esenþial al dezvoltãrii altor pieþe care sunt acum mândria Europei Centrale ºi de Est Ñ Polonia, Ungaria, Cehia.

Dupã opt ani România s-a hotãrât sã intre în ceea ce înseamnã normalitate în Europa ºi, printr-o nouã lege a valorilor mobiliare, îºi propune sã punã capãt acestor abuzuri ºi sã ia în considerare ºi interesele milioanelor de acþionari minoritari români sau strãini.

Procesul de elaborare a legislaþiei a fost unul îndelung ºi s-a fãcut pe baza consultãrii cu toþi cei implicaþi în piaþa de capital. Mai mult, în procesul de elaborare au fost implicaþi, în calitate de consultanþi externi, atât reprezentanþii Bãncii Mondiale, cât ºi firma de avocaturã de renume internaþional ”Ring LettersÒ.

Iniþiat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului României, proiectul legislativ a fost promovat apoi prin ordonanþã de urgenþã de cãtre Guvernul României în data de 9 aprilie 2002, primind ºi avizul favorabil al Uniunii Europene. Ulterior, Parlamentul României aprobã aceastã ordonanþã prin Legea nr. 525 din iunie 2002.

La toate aceste iniþiative legislative piaþa de capital româneascã reacþioneazã extrem de pozitiv, dovedind, ºi pe aceastã cale, cã o lege bunã reprezintã un element fundamental în recâºtigarea încrederii investitorilor în piaþã. Începând imediat dupã adoptarea ordonanþei de urgenþã privind piaþa de capital, Bursa de Valori Bucureºti ºi Piaþa Rasdaq înregistreazã un adevãrat reviriment Ñ o creºtere a indicatorilor specifici cu 84% la Bursa de Valori Bucureºti ºi cu 41% la Rasdaq. Cu toate aceste semnale pozitive care indicã fãrã dubii eficacitatea legislaþiei adoptate ºi în contradicþie cu directiva Comisiei Europene, supuse spre aprobare Parlamentului European în data de 2 octombrie 2002, Guvernul României, supus la presiuni ºantajiste deosebit de puternice din partea unor acþionari majoritari, care au recurs la ameninþarea de a pãrãsi þara dacã nu li se satisfac revendicãrile, acceptã sã modifice legislaþia aflatã deja în vigoare prin Ordonanþa de urgenþã nr. 122 din octombrie 2002. S-ar putea crede cã, în sfârºit, epopeea legislativã a pieþei de capital româneºti se încheie aici.

Din pãcate, nu. Înþelegând cã în România totul este posibil, acþionarii majoritari fac din nou presiuni, în sensul unei noi modificãri a legislaþiei, o modificare care vizeazã drepturi fundamentale ale acþionarilor minoritari, drepturi pe care actualul Corp legislativ le garantase, prin lege, în urmã cu mai puþin de patru luni. ªi iatã cã dupã un an ºi jumãtate de activitate legislativã, care a reprezentat un efort deosebit de însemnat în timp ºi bani pentru Parlamentul României, Guvernul cedeazã din nou la presiunea acþionarilor majoritari, modificând substanþial Legea nr. 525/2002 ºi ne întoarcem de unde am plecat Ñ la un cadru legislativ ineficient ºi o piaþã de capital nefuncþionalã, care nu serveºte interesele economice ale României.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din raþiuni ce þin de economia timpului am sã trec peste introducere.

La jumãtatea lunii iunie 2001 România anunþa cã va plãti Suediei suma de 120 milioane de dolari, cu dobândã cu tot, pentru stingerea unei datorii mai vechi, de 70 de ani. Este vorba de o sumã deloc neglijabilã, cam cât una din tranºele F.M.I., care va ieºi din buzunarele Ñ ºi aºa goale Ñ ale contribuabililor români, în numele unui principiu, nu rareori consemnat în istorie, ºi anume, datoriile, oricât de vechi, se achitã de cãtre statele respectabile, dacã acestea vor sã facã parte din lumea bunã, a se înþelege alianþele euroatlantice.

Este bine cã România respectã regulile de bunã convieþuire cu celelalte state ale lumii, dar de ce nu respectã aceastã regulã elementarã ºi statele care au datorii faþã de România?!

Este vorba de România ºi Federaþia Rusã, þãri care se aflã pe ultima sutã de metri înaintea semnãrii tratatului bilateral, convorbiri care au fost întrerupte pânã acum de opt ori.

Se pun urmãtoarele întrebãri:

Care este preþul pe care actualii guvernanþi români vor sã-l ofere Rusiei în schimbul semnãrii acestui tratat?!

De ce se încearcã pãstrarea unei atmosfere de mister în aceastã atât de delicatã problemã?!

Se ºtie cã oficialii români sunt hotãrâþi ca, în schimbul semnãrii tratatului de cãtre partea rusã, sã renunþe la disputele istorice asupra tezaurului românesc aflat la Moscova ºi asupra evidenþierii consecinþelor Tratatului Ribbentrop-Molotov.

Cele douã obstacole, restituirea tezaurului ºi denunþarea Tratatului Ribbentrop-Molotov, au fost frecvent invocate dupã 1989 de cãtre diplomaþia româneascã în dialogul cu Moscova.

De altfel, nici chiar guvernele comuniste ale României nu au renunþat la tezaur ºi la denunþarea Tratatului din 23 august 1939. Mai mult decât atât, în 1956, Gheorghe Gheorghiu-Dej a reuºit sã repatrieze o parte a tezaurului aflat la Moscova, cu toate cã în þarã, la vremea aceea, se aflau trupe ruseºti.

Considerãm cã un pas greºit s-a fãcut ºi în 1998, atunci când preºedintele Constantinescu, probabil insuficient informat ºi, în acelaºi timp, probabil dornic sã determine Occidentul sã grãbeascã aderarea României la structurile euroatlantice, a semnat Tratatul bilateral cu Ucraina fãrã ca în acesta sã se facã vreo referire la Tratatul RibbentropÑMolotov. La vremea respectivã, de la acest microfon ne-am exprimat dezaprobarea faþã de acest acord, prin care Kievul nu-ºi asuma nici o rãspundere pentru nedreptãþile fãcute românilor din fosta Uniune Sovieticã prin tratatul amintit.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se poate spune cã Tratatul Ribbentrop-Molotov a fost anulat _de facto,_ prin tratatele de pace încheiate dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Asumarea rãspunderii pentru consecinþele Pactului Ribbentrop-Molotov nu ar fi decât un gest fãrã consecinþe juridice, o revenire la o normalitate a momentului istoric dat. Aceasta nu ar presupune nici revendicãri teritoriale ºi nici modificarea graniþelor. În actualul context european ºi, mai ales, în cel zonal, aceasta nu reprezintã o oportunitate pentru nimeni. Istoria este cea care trebuie sã fie lãsatã sã-ºi spunã cuvântul, dar cum rãmâne cu cele 95 de tone de aur, numeroasele manuscrise, cãrþile rare, colecþia de numismaticã, depozitele muzeelor de istorie ºi arheologie, documentele Arhivelor Statului, operele de artã ale Bisericii Ortodoxe, bijuteriile fostei Case regale ºi celelalte valori trimise în vremea Primului Rãzboi Mondial la Moscova, capitala aliaþilor noºtri de atunci, pentru a fi salvate de ocupaþia strãinã.

Totodatã, ne întrebãm, cine ne dã dreptul sã-i abandonãm pe fraþii noºtri din Þinutul Herþei, care au fost încorporaþi în fosta Uniune Sovieticã în august 1940, prin Tratatul nedrept Ribbentrop-Molotov.

Considerãm cã cei care vor fi desemnaþi sã hotãrascã asupra acestor atât de spinoase probleme ale istoriei contemporane a României o vor face cu demnitate ºi responsabilitate faþã de interesele noastre naþionale ºi cã demersul lor va facilita integrarea cât mai rapidã a României în cadrul marii comunitãþi a statelor europene.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ghiorghi Prisãcaru. Aveþi cuvântul, domnule senator!

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/6.XII.2002

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

## Stimaþi colegi,

Nu vreau sã vã reþin atenþia decât un minut. În primul rând, asocierea problematicii datoriei cãtre Suedia ºi Tratatul cu Rusia este neavenitã. Cele douã probleme nu au absolut nici o legãturã între ele.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Cine hotãrãºte asta, domnule senator?!

Plata datoriei cãtre Suedia era o obligaþie naþionalã, ea a fost contractatã în 1999...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Aºa cum domnul senator Bunduc a avut prilejul sã-ºi exprime un punct de vedere, acelaºi drept îl are ºi domnul Prisãcaru.

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Cine i-a cerut pãrerea?!

Vreau sã vã spun cã...

Nu trebuie sã cearã nimeni voie, trebuie sã se înscrie la cuvânt!

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Vreau sã vã spun cã Guvernul Ciorbea discuta la un moment dat, prin ministrul Ciumara, de o datorie de trei miliarde de dolari, pe care noi am respins-o, s-a ajuns la o sumã forfetarã pe care Guvernul român a ºi achitat-o ºi care a avut influenþe pozitive asupra negocierilor pe care România le-a avut cu Fondul Monetar ºi cu Banca Mondialã.

În al doilea rând, sunt surprins de afirmaþiile cã noi am fi cedat în problema tezaurului. Este fals.

Tratatul politic de bazã are o declaraþie anexã în care se condamnã Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 ºi, în acelaºi timp, prevede crearea unei comisii de experþi din toate domeniile Ñ guvernamentale, societate civilã, academie, bisericã Ñ, care va analiza ºi va rezolva problema tezaurului.

Sunt surprins de faptul cã se ridicã aceastã problemã în condiþiile în care toþi liderii politici care au fost invitaþi ºi consultaþi la Cotroceni în legãturã cu conþinutul tratatului au fost de acord cu conþinutul acestuia, inclusiv cu semnarea acestei declaraþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc pentru precizãri!

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Procedurã!

Vã rog, la declaraþii politice nu ºtiu ce procedurã ar putea exista, dar, vã rog!

Vedeþi cã se creeazã un precedent!

Nici un precedent! Grupul parlamentar ...

Domnule preºedinte!

Numai puþin, ascultaþi-mã ºi vã dau cuvântul! Grupul parlamentar P.S.D. mai are doar 15 minute de vorbit.

Problema nu este cât mai are grupul parlamentar. Problema este cã, din acest moment, astãzi s-a instituit, ca un drept la replicã, opinia unui alt grup faþã de o declaraþie politicã ºi domnul Prisãcaru, sã nu se supere, nu are dreptul sã comenteze declaraþia politicã. Dumnealui poate fi surprins ºi dimineaþa ºi la prânz ºi seara, dar sã lase declaraþiile politice în pace.

Stimaþi colegi,

Sã privim ce scrie în Constituþie ºi vom observa cã, indiferent din ce grup politic facem parte, avem dreptul sã ne exprimãm liber în Senatul României ºi în afara acestuia.

Nu vizavi de declaraþia noastrã!

În legãturã cu orice. Sã nu tensionãm relaþiile între noi!

Din partea Grupului parlamentar P.D. s-a înscris domnul senator Aurel Panã. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu fac decât sã vã readuc în memorie un moment care se numeºte 14 martie 2002, moþiunea simplã ”Corupþia instituþionalizatãÒ.

Iatã cã ceea ce noi arãtam cu acea ocazie ºi acum, în prag de eveniment istoric, Guvernul condus de Adrian Nãstase nu s-a dezis de construcþia financiarã, de construcþia de corupþie instituþionalizatã în folosul clientelei sale politice.

Sã mã explic, ca sã nu fiþi surprinºi.

ªi, totodatã, ceea ce era cuprins în textul moþiunii simple din acea vreme este valabil ºi astãzi. Problema de la S.N.T.R. este problemã de competenþa Parchetului Naþional Anticorupþie.

Astãzi reînnoiesc, dupã 8 luni ºi jumãtate, necesitatea ca primul-ministru sã demitã de urgenþã pe ministrul agriculturii Ilie Sârbu, ministrul de finanþe Tãnãsescu ºi ministrul privatizãrii Muºetescu.

Am sã vã explic în continuare. Cu acea ocazie se discuta despre faptul cã s-a procedat la o privatizare prin dare în platã de numai 8 milioane ºi ceva de dolari a S.N.T.R.-ului. Îl întrebam pe domnul ministru Ilie Sârbu, cu acea ocazie, cum de s-a ajuns la o valoare a acþiunii de 130.000 lei, astfel încât sã permitã ca numai cu circa 250 miliarde, faþã de 400 ºi ceva de miliarde Ñ 250 miliarde ”InteragroÒ ºi 400 miliarde Ministerul Agriculturii Ñ, structura de acþionariat sã fie inversã, 53%, ”InteragroÒ ºi 47% Ministerul Agriculturii. Vã spun eu cum s-a fãcut. Pe baza evaluãrii patrimoniului fãcutã de Price Watter House Couper, împãrþit la numãrul de acþiuni care a rãmas constant s-a ajuns la acea valoare.

În contractul de dare în platã se stipula cã plata obligaþiei datoriilor curente cãtre bugetul de stat urmeazã sã se efectueze la 20 ale fiecãrei luni, dar nu mai târziu de 20 decembrie. Din premoniþia formidabilã a ministrului Tãnãsescu, în data de 13 noiembrie, dânsul ajunge la concluzia cã S.N.T.R. va fi în imposibilitate de platã pe data de 20 noiembrie. De ce pe 13 noiembrie? Pentru cã, în conformitate cu legislaþia în vigoare, pe data de 15 noiembrie producãtorii care realizeazã produse purtãtoare de accize, dacã nu au achitate datoriile curente cãtre stat, nu mai primesc pentru urmãtoarele 12 luni autorizaþia de funcþionare.

Iatã ce spunea ministrul Muºetescu în legãturã cu privatizarea: ”Am ales a doua soluþie, de intervenþie responsabilã ºi transparentã, þinând seama de cadrul juridic existent, precum ºi de situaþia efectivã a S.N.T.R. în decembrie 2001, în scopul revigorãrii societãþii, relansãrii pe aceastã cale a producþiei româneºti de þigarete, cu impact favorabil îndeosebi asupra agriculturii, bugetului de stat, ocupãrii forþei de muncã ºi asigurãrii stabilitãþii macroeconomice.Ò

Iatã cã pentru o platã de bunuri patrimoniale împãrþite la numãrul de acþiuni o datorie de 25 milioane de dolari cãtre bugetul statului constituie numai o pãrticicã infimã din ceea ce s-a cumpãrat cu 8 milioane ºi ceva de dolari de cãtre Societatea ”InteragroÒ.

Propuneam atunci, în momentul în care se dezbãtea moþiunea, cam acelaºi lucru: sã se aibã în vedere terenul de la Bãneasa, care era evaluat, ca sã intre în cele 8 milioane, la 30.000 dolari, iar acum evaluarea este de 460 miliarde, propuneam sã se creeze o structurã care sã valorifice bunurile patrimoniale care nu sunt necesare procesului de producþie. S-ar fi obþinut circa 50 milioane dolari, care ar fi permis relansarea economicã totalã a S.N.T.R.-ului ºi apoi sã se purceadã la privatizare, care ar fi adus peste 100 milioane dolari. Dar iatã cã Ministerul Finanþelor Publice preia cele 4 vile de la Bãneasa, care au fost preluate de la Banca TurcoRomânã, preia niºte case de odihnã ºi preia fermentãriile ºi niºte magazii care nu sunt de nici un fel de utilitate productivã sau publicã.

## Domnilor,

Credem cã avem de a face cu un act obiºnuit de corupþie instituþionalizatã ºi sesizãm Parchetul Naþional Anticorupþie în legãturã cu acest fapt, ºi solicitãm primului-ministru sã demitã de urgenþã pe ministrul Tãnãsescu, care, de altfel, este singurul semnatar al Hotãrârii de Guvern nr. 1.269 care prevede acest fapt de preluare, pentru cã nu e în stare sã-ºi achite plãþile, plus modalitãþile în care se face comerþul cu þigãri la S.N.T.R.

Deci cerem demiterea ministrului Ilie Sârbu, pentru cã, în calitate de reprezentant al acþionariatului statului, prin Ministerul Agriculturii, nu a avut nici un fel de intervenþie în consiliul de administraþie, prin reprezentantul sãu, demisia ministrului Tãnãsescu ºi a domnului Muºetescu. Vã mulþumesc.

Invit la tribunã, din partea Grupului parlamentar P.N.L., pe domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi,

Cu douã zile în urmã, pe 24 noiembrie, s-au împlinit 75 de ani de la încetarea din viaþã a lui Ionel Brãtianu. Comemorarea, slujba religioasã, care au avut loc la Florica, la care au participat foarte mulþi oameni de rând ºi foarte mulþi þãrani, ne-au arãtat cã la 24 noiembrie 1927 Ñ moment pe care eu mi-l amintesc, eram elev în clasa I de liceu când s-a difuzat aceastã cutremurãtoare ºtire Ñ, la acea datã Ionel Brãtianu a trecut în istoria ºi în conºtiinþele românilor.

O viaþã în care ai un crez ºi pe care þi-o dedici împlinirii acestui crez nu poate fi seceratã de nici o moarte, oricât de nedreaptã, oricât de neaºteptatã ar fi ea.

Suntem siguri cã noi toþi nu putem uita pe acest ctitor, unul dintre ctitorii României Mari, pe unul din marii bãrbaþi politici ai þãrii noastre.

Despre el se poate vorbi oricât ºi într-o singurã clipã, ºi eu voi folosi doar o clipã pentru a aminti din memorie testamentul sãu politic: ”Un neam care nu este în stare sã-ºi ia soarta în propriile mâini, zadarnic aºteaptã sprijiniri de peste graniþã.Ò

Putem sã fim mulþumiþi noi toþi cã ne-am fãcut aceastã datorie faþã de el, care a lãsat România urmaºilor urmaºilor sãi întregitã ºi prosperã, ne-am fãcut aceastã datorie pentru cã am izbutit sã ne luãm soarta în propriile mâini ºi nu în mod zadarnic aºteptãm sprijin din afarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

21 noiembrie 2002 este un prim pas spre împlinirea destinului unei generaþii, o generaþie care a îndurat lipsa de libertate în perioada comunistã, dar care ºi-a câºtigat libertatea în 1989.

Pentru democraþiile NATO libertatea are o valoare esenþialã.

Numitorul comun al Summit-ului de la Praga a fost însã un alt cuvânt, cuvântul ”PaceÒ. Geopolitica NATO a identificat trei direcþii de acþiune pentru menþinerea ºi realizarea pãcii: pacea trebuie asiguratã prin eliminarea terorismului ºi tiraniei, menþinutã prin construirea de relaþii de colaborare între marile puteri ºi extinsã prin crearea de societãþi libere ºi democratice.

Care este rolul României în realizarea acestei viziuni, cum ºi cu ce costuri se va aplica ea?

Combaterea terorismului este planul în care, fãrã îndoialã, Armata românã îºi va dovedi încã o datã eficienþa, fapt demonstrat prin participãrile anterioare în Bosnia ºi în Afganistan.

În ceea ce priveºte colaborarea între marile puteri, Statele Unite ne-au consacrat rolul istoric de cap de pod peste Marea Neagrã, în relaþia cu noua Rusie. Nu putem sã nu subliniem cã diplomaþiile româneºti, în istoria lor, au fost diplomaþii pro NATO ºi nu putem sã nu subliniem meritul unui mare liberal, doctorul Angelescu, care, în urmã cu 85 de ani, pe 9 noiembrie 1917, deschidea, la Washington, pe cheltuiala sa, prima ambasadã a României.

În plan intern, va trebui însã sã asigurãm o societate liberã ºi democratã.

Sunt trei mari provocãri la care clasa politicã româneascã trebuie sã se angajeze în mod activ.

Credem cã primul pas trebuie sã-l facem în consolidarea statului de drept ºi în acest context trebuie privite demersurile unui grup de revoluþionari care cereau, ieri, clasei politice sã evite politicianismul utilizãrii electorale a invitãrii României la NATO. Apelul lor este un apel spre stabilitate politicã, spre mãsuri concrete de combatere a corupþiei, de eliminare a birocraþiei ºi de combatere a sãrãciei.

Dacã trebuie sã fim recunoscãtori cuiva, trebuie sã fim recunoscãtori, fãrã îndoialã, martirilor închisorilor comuniste, morþilor ºi rãniþilor noºtri din decembrie 1989. Dacã ei nu ar fi menþinut spiritul libertãþii ºi nu ar fi cucerit aceastã libertate, nici invitarea noastrã, în 1999, de a începe negocierile cu Uniunea Europeanã ºi nici invitarea noastrã în 2002 de a adera la NATO nu ar fi fost posibilã.

Dacã nu vom reuºi sã consolidãm democraþia ºi statul de drept, vom rãmâne, stimaþi colegi, în postura veºnicã de invitaþi.

Pentru evitarea acestei posturi, va trebui sã promovãm o politicã activã bazatã pe respect, moralã, competenþã, transparenþã, caracter, valorile tradiþionale ale politicii româneºti ºi sã distrugem plaga politicianistã care, aºa cum spunea Mihai Eminescu, ”a prefãcut România în mocirla în care se scurg murdãriile sociale ale Apusului ºi RãsãrituluiÒ.

Summit-ul consacrã, de asemenea Ñ aºa cum afirmam anterior Ñ, existenþa a douã mari puteri, Statele Unite ºi Rusia, iar nouã ne revine rolul de a fi o punte de securitate între ele. Securitatea va trebui consolidatã economic, dar ºi militar.

Mã întorc la Eminescu ºi constat cã suntem un popor aºezat pe muchie de lume la acest vad de popoare, aproape de un popor mândru, care se opreºte ºi lucreazã cu o rãbdare secularã împotriva celor ce i se opun.

Astãzi va trebui sã ne asumãm istoria trecutã, sã realizãm istoria prezentã, spre binele nostru, dar fãrã politicianism, cu decenþã, cu demnitate ºi cu respect faþã de acest popor.

Vã mulþumesc, doamna senator. Invit la tribunã pe domnul senator Dan Constantinescu, acelaºi grup parlamentar, P.N.L. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã vine în continuarea unui ºir lung de demersuri ale reprezentanþilor opiniei publice, mediului de afaceri ºi, nu în ultimul rând, ale parlamentarilor privind intenþia ºi încercarea de trecere a Registrului

Comerþului de la Camerele de Comerþ ºi Industrie la Ministerul Justiþiei.

Evident cã motivaþiile iniþiale ale Guvernului nu au darul sã ne convingã, iar ideea cã în majoritatea statelor membre din Uniunea Europeanã Registrul Comerþului este subordonat Ministerului Justiþiei este, fãrã îndoialã, incorectã.

În plus, suntem datori sã punem în evidenþã o serie întreagã de consecinþe negative în plan intern ºi internaþional.

Investitorii strãini ºi organismele internaþionale vor percepe schimbarea ca pe o dovadã de instabilitate legislativã ºi ca pe o mãsurã de etatizare a unei activitãþi. Documentele Consiliului Europei, ale Comisiei Europene recomandã, de altfel, statelor membre sã încredinþeze organizaþiilor neguvernamentale servicii de interes public.

Registrul Comerþului din România se scoate din circuitul mondial de informaþii, în care este integrat în prezent, ºi recuperarea acestei dimensiuni va fi foarte costisitoare ºi foarte greu de realizat.

Fãrã a mai dispune de Registrul Comerþului, în plus, Camera de Comerþ ºi Industrie a României va fi exclusã din reþeaua de lucru de intercomunicare, de furnizare de informaþii a Euro-Chambre, cu sediul la Bruxelles, ce include camere din 36 de þãri, reprezentând peste 15 milioane de întreprinderi.

Registrul Comerþului pierde calitatea de membru al unor organizaþii internaþionale de profil, deþinutã, exercitatã ºi menþinutã financiar prin contribuþia Camerei de Comerþ ºi Industrie a României. Avem în vedere Asociaþia Europeanã a Furnizorilor de Informaþii, Asociaþia Camerelor de Comerþ ºi Industrie, membre ale Grupului celor 77, reþeaua globalã de comerþ electronic din cadrul Camerelor de Comerþ ºi Industrie internaþionale ºi aºa mai departe.

ªi în plan intern sunt puse în evidenþã o serie de consecinþe negative, între care una dintre cele mai importante priveºte faptul cã aceastã scoatere a Registrului Comerþului din structura Camerei de Comerþ ºi Industrie se îndepãrteazã de la soluþia tradiþionalã, care a dat rezultate bune atât în perioada interbelicã, cât ºi dupã Revoluþia din Decembrie.

Sã nu uitãm cã într-un mediu economic zguduit de mari cataclisme Camera de Comerþ ºi Industrie ºi Registrul Comerþului, în mod special, a fost poate una dintre puþinele instituþii care nu a fost implicatã în scandaluri economice ºi financiare.

Toate reglementãrile privind concentrarea operaþiunilor ºi simplificarea formalitãþilor de autorizare a agenþilor economici prin Biroul unic sunt bulversate. Mãsura este cu atât mai inoportunã cu cât ne aflãm în plin proces de preschimbare a certificatelor de înmatriculare, sute de mii de comercianþi fiind supuºi, în prezent, acestei proceduri, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor, iar schimbarea modului de organizare a Registrului va destabiliza ºi va bulversa mediul de afaceri, nivelul birocraþiei fiind aºteptat sã atingã un nivel fãrã precedent.

Caracterul public ºi transparenþa informaþiilor comerciale vor fi grav afectate ºi, în plus, tribunalele trebuie sã preia sarcina încasãrii taxelor de publicitate în contul Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ.

Autoritãþile publice pierd o sursã de informare gratuitã, pe care Camerele de Comerþ ºi Industrie o asigurau pe costurile ºi pe logistica lor. Cooptarea reprezentanþilor Camerei de Comerþ ºi Industrie în structuri ºi organisme de drept public se bazeazã tocmai pe contribuþia acestora cu informaþiile despre mediul de afaceri gestionate de Registru, în lipsa cãrora participarea Camerei la activitatea acestor organisme rãmâne doar una fictivã ºi de decor.

ªtim bine cã tribunalele se confruntã cu o lipsã cronicã de spaþii de lucru ºi de arhivare, ºtim bine cã tribunalele nu au resursele financiare pentru dotãrile aferente noii activitãþi, resurse care vizeazã inclusiv deprecierea moralã a unei logistici impresionante. Trebuie extins aparatul propriu al tribunalelor ºi ne întrebãm cu ce costuri ºi de unde surse, întrucât statul pierde inclusiv încasarea de T.V.A., întrucât structurile Ministerului Justiþiei nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitãþile lor.

În ceea ce priveºte Camerele de Comerþ ºi Industrie ºi Camera de Comerþ ºi Industrie a României, o serie întreagã de consecinþe negative se referã la restrângerea exerciþiului unor drepturi sau a unor libertãþi pentru Camerele de Comerþ ºi Industrie, în baza acestei mãsuri pe care o apreciem neconstituþionalã.

Numeroase Camere vor avea probleme delicate de existenþã, ca urmare a imposibilitãþii realizãrii obiectului de activitate stabilit prin legea proprie de organizare. Astfel, Camerele nu vor mai putea îndeplini atribuþia de informare ºi documentare comercialã, nu vor mai putea îndeplini atribuþia de eliberare a certificatelor de origine a mãrfurilor pentru export, atribuþia de þinere a evidenþei mãrcilor, semnelor comerciale ºi distinctive folosite de comercianþi, atribuþia de a colabora la elaborarea rapoartelor ºi publicaþiilor statistice, atribuþia de certificare a existenþei legale a obiectului de activitate ºi a semnãturii reprezentantului comerciantului. Legitimarea procesualã activã a Camerei de Comerþ ºi Industrie, consacratã în art. 27 din Legea Registrului Comerþului, rãmâne ea însãºi un atribut abstract.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am constatat nu numai faptul cã caracterul de urgenþã al acestei ordonanþe este nejustificat, termenul de 30 de zile de aplicare a acestei ordonanþe a fost de mult depãºit, Guvernul fiind obligat sã emitã o nouã ordonanþã de urgenþã, care modificã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 129/2002.

Vã rugãm insistent sã aveþi în vedere toate aceste considerente atunci când vor fi dezbãtute proiectele de lege privind aprobarea ordonanþelor pe care, din motivele anunþate, nu avem cum sã le susþinem. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

Sãptãmâna trecutã a fost marcatã de evenimente deosebite, de o importanþã deosebitã pentru þara noastrã ºi, în acest context, eu am avut ocazia sã particip la o discuþie mai puþin fastuoasã, euforicã, dar foarte importantã, având în vedere cã am stat de vorbã cu pensionarii din judeþul Covasna. Mi-am adus aminte cã, la un moment dat, pensionarii au vrut sã aibã un partid al pensionarilor. Mã gândesc cã dacã aceºti pensionari, într-adevãr, l-ar face, cã sunt 6,4 milioane de pensionari, ar putea câºtiga chiar ºi alegerile, anticipate sau neantici-

pate, în viitor. ªi am stat de vorbã cu dânºii sã vãd care sunt problemele, probleme foarte cunoscute, de fapt, pensiile mici, recorelarea pensiilor nu este aºa cum doresc dânºii, acel 6% pe care-l vor primi nu înseamnã aproape nimic ºi aºa mai departe.

Dar nu aceste probleme au fost, ca aceea asupra cãreia cu mare atenþie m-am aplecat, ºi anume a fost o problemã de organizare. Se ºtie foarte bine cã pensiile se plãtesc cam de la jumãtatea lunii, din 14 Ñ 15 ale lunii pânã în 28. Aceste pensii, bineînþeles, se plãtesc de cãtre stat. Sunt facturate consumurile la energie electricã, la gaze ºi la telefoane, facturate tot de cãtre unele unitãþi ale statului, pânã la 10 ale lunii, între 5 ºi 10 ale lunii, iar pânã când pensionarul primeºte acea pensie de un milion ºi ceva trec 5 zile ºi întreprinderile, instituþiile respective încaseazã penalitãþi de întârziere.

Înþelegem cã nu avem bani sã dãm pensii mai mari, înþelegem faptul cã sunt foarte mulþi pensionari faþã de numãrul de angajaþi existenþi în þarã, dar acest lucru, care este o problemã doar de organizare, cred cã l-am putea rezolva.

ªi de aici, de la aceastã tribunã, atrag atenþia organelor abilitate ale statului sã vadã cum pot fi corelate aceste termene, în aºa fel încât sã ajute pe pensionari, nu sã se ajungã pânã acolo sã fie calculate penalitãþi de întârziere pentru faptul cã primeºte pensia cu 5Ñ10 zile dupã facturarea energiei electrice sau a consumului de gaze. Poate cã în acest sens statul, într-adevãr, poate ajuta pe cei 6,4 milioane de pensionari. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Eckstein Kov‡csPŽter, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Eu sunt un adversar înfocat al ordonanþelor de urgenþã. Însãºi instituþia este una care ne ia pâinea ºi nu este prea democratic ca Guvernul sã ºi legifereze, în afarã de funcþiile administrative pe care le are prin Constituþie. Totuºi, acum sunt obligat, pe undeva, sã cer sprijinul Guvernului, în mãsuri care eu consider cã într-adevãr, sunt urgente sã facã paºi prin adoptarea unor ordonanþe de urgenþã.

Prima ar fi: se apropie termenul final în care se pot depune cereri în baza Legii nr. 10 din 2001. Practica aratã cã cei care revendicã imobile au probleme deosebite în procurarea documentelor justificative. ªi altceva: aceste documente justificative, în marea lor majoritate, se elibereazã contra cost ºi contra unor taxe deloc neglijabile. Sunt oameni care, de 5 ani, de 10 ani, încearcã sã-ºi redobândeascã proprietatea cu ºansele ºi cu rezultatele pe care le cunoaºtem cu toþii ºi cred cã nu este normal ºi moral ca aceºti oameni sã mai fie supuºi unor speze, pentru a procura copii despre documentele imobilelor lor. Deci o modificare în acest sens, în care sã se prevadã cã acestea se elibereazã gratuit, ar fi necesarã, modificarea printr-o ordonanþã de urgenþã a Legii nr. 10 din 2001.

Aceeaºi problemã existã în privinþa Legii nr. 309 din 2002, cu privire la unele drepturi acordate persoanelor care au executat serviciul militar prin muncã. Ei, care nu au în livretul militar înscris cã au prestat muncã, trebuie sã se adreseze Arhivei din Piteºti, ºi sunt oameni nevoiaºi, ºi noi am uitat, este greºeala noastrã. Eu, cel puþin, îmi asum partea mea de vinã. ªi aceastã unitate militarã elibereazã copii dupã documente, contra cost, ºi sunt oameni nevoiaºi care, pur ºi simplu, nu cer pentru cã nu au bani sã intre în posesia actelor justificative.

O ultimã solicitare pentru Guvern Ñ ºi dacã nu o va face, iniþiez eu un proiect de lege, pentru cã nu e prea complicat, numai cã procedurile parlamentare sunt aºa cum le cunoaºtem, am vãzut la televizor ºi am fost cutremurat, un reportaj despre grãdiniþe ºi ºcoli din Hunedoara, unde, cu primul val de frig, copiii au stat în frig, copii de vârstã preºcolarã încãlziþi cu butelii de apã caldã Ñ ordonanþa de urgenþã prin care sã se interzicã sistarea furnizãrii energiei termice cãtre unitãþile preºcolare, ºtiu eu?, ciclul gimnazial Ñ aceia sunt mari ºi se încãlzesc Ñ, dar cel puþin pânã în clasa a X-a, spitale, orfelinate ºi alte instituþii de acest gen. Aceºtia sunt copiii noºtri care sunt acolo, bãtrânii noºtri ºi ei nu au nici o vinã cã un contabil-ºef sau cineva sã fi fãcut o greºealã. Este dreptul lor la o viaþã decentã, drept constituþional ºi pe care sã îl apãrãm prin adoptarea unui act normativ, pentru cã deocamdatã e plãcut, dar va veni frigul.

Într-adevãr, colegul de la P.R.M. are dreptate, declaraþia politicã nu este susceptibilã de a genera replici contra replici. Totuºi, trebuie sã spun cã Uniunea Europeanã se bazeazã pe anumite principii ºi pe anumite valori. Se spune cã este spaþiul libertãþii, al securitãþii ºi al bunãstãrii. Sunt anumite valori, da? ªi atunci, dacã delegaþia românã, la o primã confruntare cu parlamentarii europeni, a vrut sã evite ca România sã fie reprezentatã de oameni care au legãturi strânse cu Irakul lui Saddam Hussein sau de cãtre persoane care ocupã funcþii de conducere într-o organizaþie, cum este ”Liga mareºalul Ion AntonescuÒ, scos în afara legii de cãtre noi, atunci eu cred cã este de înþeles acest gest, chiar dacã eu, personal, nu am nici o legãturã cu ea.

Mulþumesc.

## Stimate colege, Stimaþi colegi,

Primul punct din ordinea de zi, nevotatã de dumneavoastrã, a fost epuizat, în sensul cã toþi colegii care s-au înscris la declaraþii politice le-au prezentat în plenul Senatului. V-aº ruga în acest moment sã aprobãm, pe de o parte, programul de lucru, ordinea de zi, cea care v-a fost propusã de cãtre Biroul permanent, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, dar nu înainte de a vã anunþa cã la dezbaterile de astãzi lipsesc, motivat, un numãr de 13 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, 9 colegi sunt în delegaþii ºi un coleg este bolnav, cvorumul de ºedinþã fiind acelaºi, de 71 de parlamentari.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru, deci lucrãri în plen pânã la ora 14,00.

Dacã nu vã supãraþi, domnule preºedinte, în legãturã cu ordinea de zi, o chestiune de procedurã. Aº vrea sã vã întreb pe dumneavoastrã, probabil dumneavoastrã ºtiþi mai mult, la punctul 25 de pe ordinea de zi este prevãzutã dezbaterea de cãtre Senat a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174 din 2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior. Conform

Hotãrârii Senatului, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri urma sã se pronunþe asupra unei probleme de fond, ºi anume dacã aceastã lege este o lege organicã sau o lege ordinarã. Este o hotãrâre a Senatului ºi eu aº dori sã aflu dacã s-a pronunþat Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în acest sens.

ªi pentru ca sã nu vã mai ocup timpul în continuare eu am rugat ºi pe preºedintele ºi pe secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ca la aceastã ºedinþã sã fiu invitat ºi eu, întrucât am ridicat aceastã problemã, care a fost transferatã Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Tot în legãturã cu ordinea de zi sau ca rãspuns la aceastã întrebare?

Nu, nu, în legãturã cu ordinea de zi.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

La acelaºi punct 25 eu aº propune Senatului sã îl retragem de pe ordinea de zi, întrucât s-a susþinut în Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, la momentul la care a fost dezbãtut acest proiect de lege, mã refer la Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a Senatului, la prezenþa ºi a doamnei ministru Ecaterina Andronescu în plenul lucrãrilor, pentru elucidarea unor probleme. Întrucât Domnia sa nu este în þarã Ñ ºi iatã ºi un alt aspect susþinut de colegul nostru aici Ñ, v-aº propune sã retragem pentru astãzi de pe ordinea de zi acest punct 25, adicã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Alte probleme dacã mai sunt? Dacã nu mai sunt alte propuneri, daþi-mi voie, în primul rând, aºa cum am anunþat, sã

Domnul senator Avram Filipaº, a solicitat explicaþii cu privire la proiectul de lege înscris la punctul 25 în ordinea de zi, iar doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu, a solicitat, în numele Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, am înþeles, ca acest proiect sã fie rediscutat la nivelul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, în legãturã cu aceastã solicitare. Solicitare aprobatã de plen cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Rugãmintea este sã vã întâlniþi sãptãmâna aceasta, pentru ca sãptãmâna viitoare sã putem reînscrie în ordinea de zi ºi sigur cã în aceastã perioadã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri se va pronunþa asupra excepþiei ridicate în plen.

Stimaþi colegi,

Punctul 1 l-am epuizat prin intervenþiile doamnelor ºi domnilor senatori, la punctul 2 trebuie sã constituim douã comisii de mediere.

O primã comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

Grupul parlamentar P.S.D., trei propuneri, vã rog.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Tudor ºi Plãticã-Vidovici.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Ioan Paºtiu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. P.D., o propunere.

## **Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Radu Vasile.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ºi Constantin Bîciu.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Sârbulescu.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului, în unanimitate, cu 91 de voturi.

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere.

Îi consult pe domnii senatori dacã au intervenþii de principiu în legãturã cu raportul întocmit de comisia de mediere.

Domnul senator Popa Nicolae, aveþi cuvântul!

Da, vã rog sã ne iertaþi pentru incident, rog staff-ul sã aºeze tribuna. Rog pe cineva din staff sã vinã sã adune cioburile, s-a spart un pahar.

Îi rog pe toþi cei care participã la dezbaterile în Senat sã îºi ocupe locurile.

Daþi-mi voie sã îi mulþumesc domnului preºedinte Mircea Ionescu-Quintus cã face ceea ce ar fi trebuit sã facã un funcþionar al Senatului, respectiv sã adune cioburile rezultate din spargerea paharului, la fel ºi domnului senator Toma Constantin.

Doamna senator Norica Nicolai.

O autopropunere. Mulþumesc.

Înþeleg cã nu sunt intervenþii împotriva colegilor propuºi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Comisie de mediere aprobatã de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

A doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/2002 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Grupul parlamentar P.S.D., trei propuneri.

Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion.

Pe mine vã rog sã mã iertaþi pentru acest incident.

Dacã merg microfoanele, totul este în regulã.

Nu am ºtiut cã acest podium este atât de fragil, iertaþi-mã.

Ca ºi situaþia noastrã, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Aceastã lege Ñ ºi îmi pare rãu cã nu este iniþiatorul aici Ñ face parte din acelea care suprareglementeazã o anumitã profesie, în speþã cea a taximetriºtilor, ºi prin aceastã suprareglementare o îndreaptã cãtre o anumitã birocraþie, dar ºi cãtre corupþie.

Nu degeaba Ñ ºi nu aº vrea sã fac comparaþia cu Legea sindicatelor, deºi, pe undeva, suntem într-o situaþie asemãnãtoare Ñ au avut loc, dacã þin eu minte, vreo patru demonstraþii importante în Bucureºti în legãturã cu aceastã lege.

Existã un conflict evident de interese între iniþiator, domnul deputat Bivolaru, care este ºi patron de firmã de taximetrie...

Vã adresez rugãmintea, aþi promis cã aveþi o intervenþie pe fond, legatã de raportul comisiei de mediere!

E pe fond! Da, exact de asta vreau sã explic...

Nu ºtiu dacã în cadrul comisiei de mediere un coleg deputat ºi-a înscris firma.

## Asta voiam sã spun.

Am zis cã este un conflict de interese pe care eu nu îl înþeleg câtã vreme Ñ vã rog sã vã uitaþi cine face parte din aceastã comisie de mediere Ñ acelaºi domn iniþiator este ºi membru al comisiei de mediere ºi a condus, pot sã spun, comandoul sau echipa prezentã. Uitaþi-vã la semnãturi, din partea Camerei Deputaþilor, care a înfrânt poziþia Senatului, o poziþie muncitã ºase luni de zile în Senat, pentru a face o lege bunã. ªi a înfrânt-o în câteva chestiuni esenþiale, pe care vreau sã vi le subliniez.

Nu putem uita Ñ ºi existã stenograma ºedinþei Ñ cã domnul Bivolaru ºi-a însuºit toate amendamentele Senatului ºi i-am cerut, înainte de vot, declaraþia sa, ºi a fãcut-o în faþa Senatului, ºi anume cã îºi însuºeºte amendamentele Senatului.

La comisia de mediere, profitând de faptul cã au avut doi membri în plus, au putut modifica ºi au putut face astfel ca legea noastrã sau, mai bine zis, modul în care Senatul a votat legea sã nu mai funcþioneze. ªi o sã vã arãt cele trei prevederi sau pachete de prevederi, extrem de importante, la care eu vã rog sã votaþi împotrivã, pentru cã dacã nu se va vota împotrivã ºi nu va exista posibilitatea de a reface în plenuri aceastã greºealã, vor fi alte ºi alte demonstraþii.

În primul rând, se defineºte Camera taximetriºtilor ca o asociaþie profesionalã. Existã un art. 54, o sã fac explicaþia în momentul în care ajungem acolo, în care, deºi noi am desfiinþat, am eliminat aceastã camerã Ñ pe care domnul deputat ºi-o înfiinþase deja ºi era preºedintele, ºi este preºedintele acestei Camere Ñ, se strecoarã prevederea urmãtoare: ”Camera reglementeazã ºi autorizeazã... Ò

## Domnule senator,

Dumneavoastrã sunteþi un distins jurist, chestiunea de principiu este de principiu. Dacã aþi început sã discutaþi pe articole, discutãm la articolul respectiv.

Nu, de principiu.

Nu, nu principiu, aþi spus art. 54, acesta nu este principiu.

Iertaþi-mã! Este o chestiune de principiu ca o anumitã asociaþie Ñ sã-i zic aºa Ñ sã fie nominalizatã ca fiind autoritate de reglementare ºi autorizare, câtã vreme vrem sã nu existe discriminãri între asociaþiile profesionale care se vor înfiinþa în domeniu.

Dupã aceea se limiteazã Ñ aºa cum a fost la Camera Deputaþilor Ñ numãrul maxim al autorizaþiilor eliberate, aprobate pentru un oraº sau un municipiu, sau o localitate. Aceastã chestiune discriminatorie Ñ am ºi discutat-o la vremea respectivã Ñ este un abuz, este o încãlcare a unei libertãþi, a unei pieþe libere care regleazã, reglementeazã un numãr de taximetre într-un oraº sau municipiu.

Dupã aceea, mai existã o discriminare, care, cu siguranþã, va cãdea la Curtea Constituþionalã, este o discriminare între Ñ ºi aici veþi vedea acel interes propriu Ñ firmele de taximetrie ºi taximetriºtii individuali. Dupã ce se plafoneazã numãrul de autorizaþii, se stabileºte cã 70%, deci douã treimi din aceste autorizaþii, se dau cãtre firme ºi numai o treime cãtre taximetriºtii individuali. Constituþia ne spune cã în þara noastrã nu ar trebui sã existe astfel de discriminãri.

Ca atare, eu vã rog la acele articole pe care, dacã îmi veþi permite, le voi menþiona în momentul în care le puneþi la vot...

Cum sã nu?!

...sã ridic ºi sã atenþionez, cu rugãmintea, fãcutã astãzi în faþa dumneavoastrã, de a vota împotrivã, adicã de a vota împotriva textului medierii, adicã textul Senatului.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Cred cã sunt de fãcut ºi alte precizãri de principiu, pentru cã suntem în prezenþa unui raport al unei comisii de mediere.

Vã rog sã observaþi cã 80% din textele raportului de mediere sunt acceptate ca puncte de vedere ale Senatului ºi, în al doilea rând, cã în ºedinþa din 13 noiembrie, distinse coleg, aþi lipsit de la comisia de mediere, alãturi de alþi doi colegi, Iuliu Pãcurariu ºi Bîciu Constantin, ºi bãnuiesc cã de aceea nu aþi reuºit sã impuneþi ºi celelalte texte.

Dacã-mi permiteþi...

Nu, numai puþin, deocamdatã în raportul comisiei.

Am fost în delegaþie. Vedeþi, existã douã procese-verbale.

Da. Pe data de 16 octombrie aþi fost prezent, pe data de 13 noiembrie aþi fost absent.

Bun. ªi n-a fost cvorum, s-a întrerupt datoritã lipsei cvorumului, iar a doua ºedinþã Ñ m-au informat colegii mei, ºi o sã vã spunã domnul senator în continuare Ñ, nici atunci n-a fost cvorum din partea Senatului, atunci eu eram plecat în delegaþie senatorialã la...

Sper cã nu puneþi la îndoialã semnãturile colegilor de pe aceste procese-verbale?

Nu, nu! O sã vã explice domnul coleg care a fost de faþã.

Aceasta era doar o chestiune care þinea de...

Eu v-am explicat de ce s-a întrerupt prima. Aveþi acolo procesul-verbal, pe care l-am semnat, de la prima mediere.

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie! Dacã nu a prezentat nimeni din partea comisiei, atunci sã vã citesc ce aþi scris dumneavoastrã, pentru cã aþi semnat, nu eu am semnat. La ºedinþa din 16 octombrie au absentat, din partea Senatului, domnii senatori Seche Ion, Bîciu Constantin ºi Pãcurariu Iuliu.

La ºedinþa din 13 noiembrie 2002 au absentat din partea Senatului domnii senatori Bîciu Constantin Ñ din nou Ñ, Iuliu Pãcurariu ºi Popa Nicolae-Vlad. Acest proces-verbal este semnat de dumneavoastrã.

Acesta trebuia prezentat plenului Senatului, ca sã se ºtie exact care este situaþia. Da, vã rog.

Pãi, dacã nu aþi fost la dezbateri în comisia de mediere, bãnuiesc cã nu vreþi sã vã motivaþi astãzi cã n-aþi fost atunci la dezbateri.

Nu, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu vreau sã-mi motivez absenþa de la o ºedinþã a comisiei de mediere, din cele 5-6 care s-au desfãºurat, absenþa mea s-a datorat faptului cã erau prezenþi patru senatori, ºi pentru a face imposibilã votarea variantei Camerei Deputaþilor am lãsat Senatul fãrã cvorum.

Deci aceasta a fost chestiunea.

Vreau sã vã spun câteva cuvinte la aceastã lege, al cãrui iniþiator a fost...

Nu, mulþumesc. Nu, nu, nu vã supãraþi! Nu reluãm dezbaterile generale. Nu vã supãraþi.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi voie, pentru cã este o chestiune legislativã pe care v-o aduc la cunoºtinþã.

Nu vã supãraþi, nu am cum sã vã dau voie. Vã rog sã vã ocupaþi locul, iar la tribuna Senatului se merge atunci când primiþi încuviinþarea. Deci trebuie s-o cereþi. Microfonul nu se cucereºte. Vã rog sã vã ocupaþi locul. Deci nu facem dezbateri generale, ci dacã aveþi ceva de spus în legãturã cu raportul comisiei de mediere.

Da, în legãturã cu raportul comisiei de mediere vreau sã spun ceva.

Da, vã rog, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Aº începe cu articolul 2, care spune cã aceastã lege asigurã o protecþie realã taximetriºtilor. Aceastã prevedere este în contradicþie totalã cu textul legii sau restul legii este în contradicþie cu acest articol, pentru cã aceastã protecþie realã se asigurã, de fapt, prin taxe pentru eliberarea unui certificat profesional, prin taxe ºi impozite pentru eliberarea de autorizaþii ºi licenþe ºi prin mãrirea birocraþiei.

## Domnule preºedinte,

Aceastã lege, care iniþial încãlca dreptul la libera asociere, prevãzut în Constituþia României, a reuºit, dupã mediere, deci dupã o mediere cum n-am mai întâlnit în cele peste o sutã de ºedinþe ale comisiei de mediere la care am luat parte, sã iasã într-o formã care dezavantajeazã mult taximetriºtii din România. Ce voiam sã vã spun? Deci Camera Naþionalã a Taximetriºtilor din România a fost înlocuitã cu asociaþia sau Camera Taximetriºtilor. Denumirea de Camera taximetriºtilor înseamnã tot Casa Naþionalã a Taximetriºtilor, pentru cã în textul iniþial acestea erau denumite la fel.

Atribuþiile Casei Naþionale a Taximetriºtilor au fost trecute în principal în sarcina Autoritãþii Rutiere Române, ºi aici vroiam sã ajung, domnule preºedinte, am intrat acum în posesia unei scrisori a Autoritãþii Naþionale Române, sub antetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, prin care, aceastã autoritate îºi declinã o parte din competenþe. Legea nu va putea fi aplicatã în totalitate. Reamintesc cã la aceastã lege multe ministere au avut o serie de amendamente, ºi destul de dure: Ministerul Finanþelor Publice, M.L.P.T.L., Ministerul Administraþiei Publice.

Deci pentru ca legea sã devinã aplicabilã dupã forma publicatã în final în ”Monitorul OficialÒ, având în vedere scrisoarea A.N.R.-ului, trebuie ca cele douã ministere: M.L.P.T.L. ºi Ministerul Administraþiei Publice, care-ºi cunosc, sper, exact atribuþiile, sã reglementeze, printr-un alt act normativ, cine va executa atribuþiile din lege ale A.N.R.-ului, pe care aceasta, prin scrisoarea de care am amintit, comunicã faptul cã nu are posibilitãþi sã le îndeplineascã.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Vedeþi, sunt chestiuni foarte importante, care, poate, dacã eraþi atunci la comisia de mediere, le soluþionaþi acolo.

## 18

## Stimaþi colegi,

Eu am sã întreb pe articole, când apar soluþii diferite faþã de cele adoptate de noi, dacã aveþi intervenþii fie în varianta în care ni se propune textul Camerei Deputaþilor, fie în varianta în care se propune de cãtre comisia de mediere un text nou, pe acela îl vom discuta ºi vom hotãrî împreunã, prin vot.

În legãturã cu titlul legii se propune varianta Camerei. Sunt observaþii? Nu sunt. Dacã nu sunt observaþii, n-are rost sã le supunem pe fiecare în parte la vot.

## **Domnul Constantin Bîciu**

**:**

Pot fi intervenþii pe fiecare articol?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu ºtiu, vor fi intervenþii acolo unde credeþi, dar nu reluãm dezbaterile pe fond, ci... Nu vã supãraþi, intervenþiile sunt pe soluþia propusã de comisia de mediere.

Pe titlul legii. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca sã aveþi o impresie generalã despre cum au decurs medierile...

Nu, vã rog sã vã referiþi la titlul legii.

La titlul legii, domnule preºedinte. Îmi daþi voie sã continuu?

Suntem o sutã de oameni ºi ascultãm poveºti!

Domnule preºedinte, Îmi daþi voie sã continuu? Ce vreau sã vã spun...

Vã rog sã vã referiþi la titlul legii, stimate coleg.

## **Domnul Constantin Bîciu:**

Vreau sã vã spun cã în titlul legii, în varianta Senatului, era formula: ”transportul în regim de taxi sau în regim de închiriere.Ò

Camera Deputaþilor a þinut neapãrat sã fie ”ºiÒ, ºi numai la acest punct, în comisia de mediere, s-a stat 40 de minute.

Da. Deci argumentele sunt fundamentate, am observat. De fapt, se repetã ”regimulÒ: ”în regim de taxiÒ ºi ”în regim de închiriereÒ.

Noi am folosit expresia: ”în regim de taxi ºi închiriereÒ. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, în condiþiile în care existã împotrivire din partea vreunui coleg în legãturã cu soluþia propusã de comisia de mediere Ñ text în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Variantã acceptatã de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctul 2 ni se propune un text comun. Observaþii?

Adjudecat, nu sunt observaþii.

La punctul 3, text comun. Observaþii? Nu sunt. Adjudecat.

Punctul 4, textul Senatului. Punctul 5, textul Senatului. Punctul 6, textul Senatului. Punctul 7, textul Senatului.

În a doua parte, la lit. b), d), e), textul Senatului, toate sunt textul Senatului. Avem la lit. l) un text comun, propus de comisia de mediere.

Aveþi observaþii?

Nu, la litera t).

Deci adjudecat.

La litera u), text comun. Pãi, litera t) este în varianta Senatului. Poate la litera u).

La litera u), mã iertaþi. Este o greºealã, este identic cu textul Senatului.

Se pare cã are adãugat ceva, în final, Ordonanþa nr. 44/2000 ºi Legea nr. 105/2000.

Nu, nu, este identic. L-am verificat, domnule preºedinte.

Vã rog sã observaþi cã în textul nostru... Este trecut? Da, este trecut. Ca sã nu sãrim peste el ºi ca sã treacã nevotat, pentru ca dupã aceea sã se întoarcã, eu mã vãd nevoit sã-l resupun votului, în varianta pe care aþi prezentat-o dumneavoastrã, ca sã nu-l verificãm acum. Contestaþi textul de la litera u)?

Nu, dar este identic cu cel al Senatului.

Bun, atunci îl considerãm adjudecat, fiind identic. La punctul 9, textul Senatului. Punctul 10, textul Senatului. Punctul 11, textul Senatului.. La punctul 12 sunt observaþii? Nu sunt. Adjudecat.

Punctul 13, text comun. Sunt observaþii? Nu sunt. Am discutat între noi cã votãm doar articolul. Punem în discuþie în momentul când sunt observaþii. Discutãm ºi votãm.

Punctul 15. Sunt observaþii? Nu sunt. Punctul 16, text comun.

Da. La punctul 16.

Punctul 16 art. 14. Doriþi sã interveniþi? Da, domnul senator Popa, aveþi cuvântul!

Acest text a fost eliminat de Senat, deoarece arãta sau mai bine zis reglementa dimensionarea, limitarea, plafonarea numãrului de autorizaþii...

Vã rog, vã rog, puþin mai aproape de microfon.

Deci limita, plafona numãrul de autorizaþii, pe care...

Rog colegii senatori sã facã liniºte în salã.

...pe care autoritãþile locale le distribuie. Noi am arãtat cã aceastã chestiune þine de piaþa liberã, þine de o reglementare care se face în funcþie de numãrul de clienþi care îºi doresc ºi folosesc acest transport ºi în nici un caz nu trebuie dimensionatã, pentru cã aceastã plafonare a autorizaþiilor provoacã, efectiv, numai corupþie.

A funcþionat atâþia ani de zile legea unei pieþe libere în domeniu. Trebuie s-o pãstrãm ºi în continuare. De aici, de la aceastã limitare, plafonare, pleacã ºi discriminãrile ulterioare, pe împãrþirea de 70 Ñ 30%, pentru cã, dacã nu s-ar plafona, n-ar avea ce sã împartã ulterior. Trebuie mers pe varianta Senatului. Trebuie deci votat împotrivã.

Domnul senator Popa ne propune sã respingem textul propus de comisia de mediere, da?

Da, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Alte intervenþii?

Stimaþi colegi, faþã de prevederile regulamentului, eu sunt obligat sã

## Varianta Senatului.

Cei care doresc varianta Senatului vor vota cu ”nuÒ.

Sigur, varianta Senatului. Dar la vot eu nu pot sã pun ”nuÒ, pentru cã varianta noastrã a fost ”nuÒ. Eu sunt obligat sã supun la vot raportul comisiei de mediere, articolul respectiv.

Este vorba de art. 14 alin. 1. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text comun, propus de comisia de mediere la art. 14 alin. 1.

Aprobat de plen cu 57 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri. La punctul 17.

Nu, nu, tot la punctul 16, în continuare.

Vã rog, la care?

La alin. 2 e un alt...

Punctul 2, da? Nu, la care doriþi sã interveniþi?

La punctul 2 la lit. a), care este alt...

## Stimaþi colegi,

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa are cuvântul La art. 14 alin. 2 lit. a) sau la care doriþi?

Da, litera a). Este vorba de o prevedere pe care, din nou, o consider discriminatorie, ºi anume sã se poatã limita numãrul de autorizaþii, numãrul de taximetre, în funcþie de gradul de satisfacere, se spune aici la litera a), a transportului public realizat de autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie sau metrou. În aceastã situaþie, sigur cã existã interesele unor regii sau ale unor societãþi de tramvaie, autobuze, troleibuze, dar transportul de taximetre trebuie sã aibã libertatea sa de a funcþiona ºi în nici un caz nu trebuie o asemenea reglementare, care Ñ spun eu Ñ va provoca din nou un grad serios de corupþie.

Mulþumesc. Dacã mai sunt alte intervenþii? Vã rog, domnul senator Bîciu.

## Domnule preºedinte,

Sper cã am microfon. Iniþiatorul, ºi din parcurgerea articolului 14 se vede acest lucru, a avut în permanenþã o obsesie pentru a limita numãrul autorizaþiilor de taxi. ªi acest lucru reiese Ñ aºa cum spunea ºi colegul Ñ foarte simplu, din faptul cã preþul lor creºte atunci când numãrul este limitat.

ªi la acest articol 2 alin. 2 lit. a) aº vrea sã vedeþi cã el repetã, de fapt, ce spunea la 14 alin. 1: ”Activitatea de transport public local, realizatã în regim de taxi, trebuie dimensionatã în raport de gradul de satisfacereÒ ºi acelaºi lucru se repetã ºi la alin. 2 lit. a). Deci consider cã nu este necesar, într-o lege, la acelaºi articol sã spunem acelaºi lucru de douã ori. Cel puþin pentru coerenþa legii. Pentru faptul cã trece prin faþa atâtor minþi ºi atâtor ochi, trebuie scoasã aceastã lit. a). Mulþumesc. Sigur, asta este o chestiune. Nu. Aici avem text nou la art. 14 alin. 2, dar nu ºtim de ce. Practic, s-a propus un text nou pentru cã exista ºi în varianta Camerei, ºi în varianta Senatului text, însã comisia de mediere ne propune un text nou, al treilea text, este adevãrat, pe o normã care se repetã.

Dar acela nou-introdus este înaintea lit. a) din forma iniþialã. Au introdus un alt text nou.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/6.XII.2002

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Este un preambul acela de la alin. 1. De ce le reia nu ºtim.

Stimaþi colegi, vã rog sã faceþi liniºte, deoarece este o lege destul de încurcatã ºi dupã aceea cine ºtie ce votãm.

Deci noi avem 3 variante. Comisia de mediere nu propune nici varianta Camerei, nici varianta Senatului, ci propune un text comun. Regulamentul mã obligã, în primul rând, sã

Mai sunt observaþii la art. 16?

Da, domnule preºedinte.

Celelalte alineate, alin. 3, 4, 5, au fost eliminate. Primele, 3 ºi 4, au fost eliminate, dat fiind faptul cã se dispune stabilirea unui numãr maxim de autorizaþii de taxi, permanente sau sezoniere, iar alin. 4 prevedea interzicerea eliberãrii vreunei autorizaþii cu condiþia vacantãrii uneia dintre acestea, prevederi care, încã o datã subliniez, vor genera numai ºi numai corupþie. ªi, în loc sã avem o activitate armonioasã, ea se va defecta în curând.

La alin. 5, unde este un text comun... cele douã au fost eliminate de Senat. În textul de la alin. 5 se vorbeºte de acea împãrþire care este...

Este fostul alin. 2. Îl aveam la Senat, dar la alin. 2.

..discriminatorie. O treime autorizaþii individuale, douã treimi autorizaþii de firme. Dacã le supuneþi la vot pe alineate, aºa cum a fost pânã acum, urmeazã ca...

Stimaþi colegi, sunt fãcute în continuare observaþii de cãtre domnul senator Popa.

La art. 16 alin. 3 comisia ne propune o soluþie diferitã de cea a Camerei Deputaþilor. În Senat textul fusese eliminat.

Urmeazã sã vã pronunþaþi prin vot asupra soluþiei propuse de comisia de mediere. Vã rog sã votaþi. Vã rog sã votaþi!

Soluþia comisiei de mediere a fost aprobatã de plen cu 48 de voturi pentru, 42 împotrivã ºi douã abþineri.

La art. 16 alin. 4, de asemenea, se propune un text comun. La Senat textul fusese eliminat.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra textului comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plen cu 56 de voturi pentru, 44 împotrivã.

La alin. 5, da?

Da, domnule preºedinte, la alin. 5.

Vã rog. Domnul senator Bîciu.

La alin. 5 am înþeles cã domnul senator Popa a vorbit despre acest alineat ºi din acest motiv am solicitat eu cuvântul.

Dacã doriþi sã vorbiþi dumneavoastrã, vã rog.

Amândoi sigur nu puteþi vorbi. Domnule senator Bîciu, v-am oferit cuvântul dumneavoastrã.

Voiam sã subliniez cã este neconstituþional ºi nelegal, deoarece existã o lege împotriva discriminãrii, care este încãlcatã prin acest articol. Este împotriva textului constituþional.

Mulþumesc.

Eu voiam sã subliniez urmãtorul lucru, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator.

Varianta Senatului, care stabilea cã se elibereazã întâi autorizaþii pentru taximetriºtii independenþi ºi apoi numãrul de locuri rãmase libere se dau operatorilor de transport, deci asociaþiilor juridice de taximetriºti, este corectã ºi numai din urmãtorul motiv. Existã oraºe mici din România care nu au asociaþii ale operatorilor de transport. Existã numai taximetriºti particulari. Cum procedãm acolo? Cum interpretãm legea ca sã putem da autorizaþii acestor taximetriºti? Acesta cred cã este motivul destul de logic pentru care noi trebuie sã votãm aici varianta Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da.

Stimaþi colegi, aþi ascultat argumentele colegilor noºtri. Colegii din comisia de mediere ne propun un text nou la art. 16 alin. 5.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestui nou text propus de colegii din comisia de mediere. Vã rog sã votaþi.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

A cãzut.

Bãnuiesc cã legea se face cu responsabilitate, nu cu glume ºi nu cu ”a cãzutÒ, ”a trecutÒ. Cei care au spus ”a cãzutÒ sunt convins cã ºtiu cum au votat, precum ºi cei care au votat în sens pozitiv.

Soluþia propusã la art. 16 alin. 5 nu a fost aprobatã de plenul Senatului, motiv pentru care vor fi convocate în sesiune cele douã Camere ale Parlamentului.

De Ziua Naþionalã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bãnuiesc cã nu confundaþi Ziua Naþionalã cu votul la legea taximetriei. Sã fim serioºi, totuºi. Întrunind 51 de voturi pentru, 51 împotrivã ºi o abþinere, s-a respins.

Vã rog, domnule preºedinte Quintus. Rog pentru grupurile parlamentare sã fie scoasã o listã de vot.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Am cerut cuvântul pentru a atrage atenþia colegilor noºtri.

Vã rog. Colegii senatori sã facã liniºte.

Din momentul în care am dezbãtut ºi am votat Ñ ºi Senatul este un corp de pondere ºi de înþelepciune Ñ mi se pare foarte surprinzãtor cã se voteazã acum texte care nici mãcar la Camerã, nici la Senat nu au fost luate în considerare. Eu cred cã ar fi bine sã judecãm cã, dacã am votat o datã, nu ne putem dezice votând altfel a doua oarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. La art. 15 sunt observaþii? Nu sunt.

Pe puncte, domnule preºedinte.

Sunt textele Senatului.

Da, sunt textele Senatului.

La art. 19, textul Senatului, ca ºi la art. 20, 21, 22. La art. 22 punctul 4 sunt observaþii? Nu sunt. Art. 23, textul Senatului, ca ºi la art. 24, 25, 26, 27, cu excepþia alin. 2 de la art. 28. Sunt observaþii?

Da, domnule preºedinte.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Este vorba de pregãtirea profesionalã, care ar fi trebuit sã se desfãºoare prin acele Camere ale taximetriºtilor ºi taxate la acele camere.

Deci este în raportul comisiei de mediere la pagina 47 poziþia 27, legat de art. 28 alin. 2. Aici are domnul senator Popa intervenþii.

Vã rog.

Exact.

Era vorba de propunerea fãcutã de Autoritatea Rutierã Românã pentru autorizarea programelor ºi funcþionãrii acelor unitãþi de ºcolarizare. Iniþial s-a dorit ca numai Camera Taximetriºtilor sã poatã ºcolariza taximetriºti.

Cred cã textul Senatului este bine elaborat ºi trebuie sã existe nu numai aprobarea ministerului, ci ºi propunerea fãcutã de Autoritatea Rutierã Românã, aºa cum figura în textul Senatului, aici e diferenþa.

Alte intervenþii? Domnul senator Bîciu.

Domnule preºedinte, fac o surprizã colegului la acest articol.

Ne-aþi fãcut o surprizã prin faptul cã nu aþi fost prezent la comisia de mediere ºi încercaþi sã vã rezolvaþi problemele dumneavoastrã aici. În loc sã le fi rezolvat acolo, în comisie, încercaþi sã le rezolvaþi acum, în prezenþa a 100 de senatori. Nu vã supãraþi! Trebuia sã trimiteþi pe altcineva.

Nu, domnule preºedinte. Dacã ar trebui sã vã spun cum a decurs ultima ºedinþã de mediere, ar trebui sã recunosc cã nu aveam unde participa. Dar, în fine, trecem peste, ca sã nu spun altfel.

La acest articol, varianta comisiei de mediere, pregãtirea profesionalã va fi asiguratã în judeþ. Poate fi organizatã de cãtre oricine, domnule senator Popa, aprobatã de Ministerul Transporturilor, cum este corect, ºi programele de ºcolarizare se vor face în cadrul ministerului, printr-un departament din subordine. Este mult mai larg textul comisiei de mediere ºi eu îl susþin pe acesta.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator, cã aþi susþinut un punct de vedere împotriva unui coleg liberal. Într-adevãr, textul propus de comisia de mediere dã posibilitatea oricãrei persoane fizice sau juridice sã înfiinþeze aceastã ºcoalã.

Stimaþi colegi,

Poziþia 28, textul Senatului, ca ºi la art. 29, 30, 31, cu excepþia alin. 3.

Sunt intervenþii?

Da, la art. 31.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, diferenþa dintre texte sigur cã va duce la complicaþii. Este vorba de vopsirea caroseriei. ªtiþi cã asta i-a deranjat cel mai mult pe taximetriºti. Noi am hotãrât cã aceastã culoare se stabileºte de autoritãþile locale, dar aici se introduce: ”cel puþin deasupra benzii duble.Ò

Iniþial, Senatul a stabilit cã doar deasupra benzii duble tip ”ºahÒ se poate face, eventual, vopsirea caroseriei. Dânºii doresc ca ºi partea de jos a benzii duble. Dacã este introdus, apare posibilitatea vopsirii sub banda respectivã, care ar fi o complicaþie ºi mult mai costisitor.

Diferenþa dintre textele Senatului ºi ale comisiei este cã, introducând expresia ”cel puþin deasupra benziiÒ, se deduce cã ºi dedesubtul benzii se poate vopsi caroseria sau obliga.

În funcþie de hotãrârea consiliului local.

Da, dar dispune obligarea la vopsit.

În funcþie de hotãrârea autoritãþii locale, scrie expres în text.

Este adevãrat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mai sunt alte intervenþii? Nu sunt.

Art. 32, textul Senatului, ca ºi art. 33, 34, 35, 36, 37. La art. 38 lit. c) sunt intervenþii? Trecem peste el.

La art. 38 lit. d)? Nu sunt intervenþii.

Art. 39, textele Senatului. Mai avem un text comun la art. 39. ”Numãrul ºi data fiecãrui raport de închidere zilnicãÒ. Bãnuiesc cã sunteþi de acord cu varianta propusã.

Art. 40, 41, textele Senatului.

La art. 42 textele Senatului pânã la lit. c), nivelul tarifelor. Se propune un text comun.

Aveþi observaþii? Nu.

Art. 44, 45? La art. 45 avem la lit. c) ºi la lit. h). Nu sunt observaþii.

Art. 46, nu.

Art. 47, 48, 49, 50, texte ale Senatului. La art. 54 doriþi sã interveniþi, da? Aveþi cuvântul, domnule senator!

Da.

Domnule preºedinte, în textul Senatului se vorbea despre reprezentarea ºi protecþia intereselor profesionale ale operatorilor ºi taximetriºtilor realizatã prin asociaþii profesionale. Nu vreau sã revin la discuþia iniþialã, ºi anume cã în lege, la Camera Deputaþilor, a existat doar o unicã asociaþie, acea Camerã Naþionalã a Taximetriºtilor, care existã ºi are preºedinte pe domnul deputat Bivolaru.

În textul Senatului au rãmas ”asociaþiile profesionale reprezentative legal constituiteÒ. Un text perfect constituþional.

În mediere au introdus ”se realizeazã prin Camerele Taximetriºtilor ºi asociaþiile profesionale reprezentative, ca ºi cum Camera taximetriºtilor nu este o asociaþie reprezentativã sau profesionalã. Oricum, este clar cã se doreºte ca imediat Ñ actualmente fiind ”asociaþii reprezentativeÒ Ñ ele sã le preia ºi sã le înlãture pe celelalte asociaþii de la aceastã funcþie extrem de importantã de reprezentare ºi de protecþie a intereselor profesionale ale taximetriºtilor.

Vã rog foarte mult, domnilor colegi din Grupul P.S.D., este efectiv o menþionare care nu îºi are rostul. Aceste Camere ale taximetriºtilor trebuie... Vã rog foarte mult sã votãm textul Senatului, adicã sã votãm împotriva textului comisiei de mediere. Nu are ce cãuta aici. Este, evident, rãu intenþionat sau rea-credinþã în momentul în care comisia de mediere a introdus Camerele taximetriºtilor, ca asociaþii reprezentative, din start, fãrã sã avem vreo garanþie în acest sens. Vã rog foarte mult, este un vot extrem de important.

Vã rog, alte intervenþii la dezbateri? Dar vã rog sã observaþi cã aceste asociaþii se constituie potrivit Legii nr. 26/2000 privind asociaþiile ºi fundaþiile.

In textul Senatului aºa rezultã.

ªi în textul comun propus de comisia de mediere.

Da, dar ele sunt... Domnule preºedinte, Camerele taximetriºtilor...

Am înþeles...

...existã actualmente. Deci noi nu putem face o lege pentru ceea ce existã efectiv. Noi facem o lege pentru toatã þara ºi pentru toate asociaþiile. Aceste camere au fost înfiinþate... Încã o datã vã spun, la Camera Naþionalã este preºedinte domnul deputat Bivolaru, iar în fiecare judeþ existã o... Ele sunt înfiinþate de patronat. Aici este problema. De asta ies taximetriºtii simpli în stradã. Ele sunt înfiinþate ºi conduse de patronat ºi nu e firesc sã fie aºa câtã vreme este vorba de o asociaþie profesionalã. ªi nu are ce cãuta definiþia sau, mã rog, numele de ”Camerele taximetriºtilorÒ, câtã vreme în România nu existã nici o lege...

Dar observaþi cã alãturi de Camerele taximetriºtilor sunt ºi asociaþiile care se...

Eu înþeleg, domnule preºedinte, dar actualmente, în România, nu existã nici o prevedere legalã...

Nimeni nu-i opreºte. Trei persoane se duc ºi înregistreazã o astfel de asociaþie.

Dar... sã înregistreze ºi pe nume de ”CamerãÒ ºi poate sã fie reprezentativã ºi Camera, dar, câtã vreme în lege prevedem aceastã situaþie, deci recunoaºtem existenþa Camerelor taximetriºtilor, deºi ele nu au fost înfiinþate pe baza unei legi, ci au fost înfiinþate, aºa cum vã spuneam, în interesul patronatelor ºi de cãtre patronate, iscãm, prin aceastã prevedere, un conflict efectiv în interiorul profesiei. Câtã vreme formula ºi definiþia Senatului este atotcuprinzãtoare ºi nu îngrãdeºte în nici un fel orice asociaþie, inclusiv Camera, sã reprezinte profesional, conform legii, eu nu cred cã trebuie sã mai introducem sau sã pãstrãm în acest text ”Camerele taximetriºtilorÒ. Nicãieri formula aceasta, în afarã de statutul asociaþiei înregistrate la tribunal, nu este cunoscutã. Adicã ”Camera taximetriºtilorÒ.

Introducând în text, le facem nu numai o favoare, ci le recunoaºtem existenþa ºi le recunoaºtem gradul de reprezentare pe care deocamdatã nu îl au.

Vã mulþumesc.

Deci, stimaþi colegi, diferenþa dintre cele douã texte, între textul Senatului ºi textul propus de comisia de mediere, este cã la Senat, data trecutã, noi vorbeam de asociaþii profesionale legal constituite, deci constituite pe baza legii. De data aceasta, colegii din comisia de mediere o spun expres: aceastã constituire legalã nu se putea face decât în baza Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000. Asta e marea diferenþã.

Nu, nu, nu...

ªi sunt ºi nominalizate, asociaþii sau camere, ce sunt.

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga foarte mult sã nu... Mi-aþi interpretat întreaga motivare. Nu am... Deci câtã vreme spune...

Pãi, dumneavoastrã vorbiþi de o jumãtate de orã ºi eu, în trei minute, v-am interpretat toatã motivarea?

Pãi, da, pentru cã aþi afirmat...

Eu am spus care e diferenþa între cele douã.

Aþi afirmat cã nu asta este diferenþa.

Dar care este?

ªi... vã rog frumos, aþi influenþat plenul, pentru cã eu am afirmat ºi susþin: câtã vreme e vorba de asociaþii profesionale legal constituite, nu pot fi constituite decât conform legii.

Aici, ºmecheria Ñ cã nu pot sã-i zic altfel Ñ este introducerea în text a ”Camerelor taximetriºtilorÒ, ca ºi când acestea sunt asociaþii recunoscute de lege, cã vor fi recunoscute de aceastã lege, domnule preºedinte. ªi v-am spus cã aceasta este o....

Vã rog sã spuneþi colegilor pe baza cãrei legi s-au constituit.

Cã ne spuneþi întruna de lege, de nu ºtiu ce.

Deci nu s-au constituit decât pe baza ordonanþei care cuprinde modalitatea de înregistrare, dar, domnule preºedinte, sã nu ocolim esenþa...

Nu, nu... Vã rog sã precizaþi, pentru cã aþi spus cã eu am indus plenul în eroare.

Pãi da, cã aþi spus cã diferenþa este doar de menþiune...

Deci era vorba cã aceste camere ºi asociaþii s-au înregistrat exclusiv pe Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000? Da. Nu puteþi sã spuneþi nu, cã asta e legea în vigoare.

Da, domnule preºedinte. Dar dincolo ce spune? ”... asociaþii legal constituiteÒ. Dar nu asta este problema. Problema este cã în textul nostru nu apare menþiunea ”Camerele taximetriºtilorÒ, dincoace apare. ªi dacã rãmâne aºa în text, înseamnã cã aceste camere Ñ care încã o datã subliniez, au fost constituite de patronat ºi nu este corect, pentru cã asta nu înseamnã cã este o asociaþie profesionalã Ñ vor prelua reprezentativitatea ºi protecþia intereselor tuturor. Asta vreau sã vã spun. Din cauza aceasta s-a protestat, pentru cã ei nu vor ca aceste camere sã le preia interesele, ei vor ca asociaþiile lor sã le reprezinte interesele, iar noi le recunoaºtem doar pentru cã... sau, mã rog, presupun cã dacã s-ar recunoaºte, le-am recunoaºte doar pentru cã domnul Bivolaru a înfiinþat aceastã camerã ºi are interese efectiv materiale în funcþionarea acestei camere, care îi va taxa pe toþi ºi la autorizãri, ºi la funcþionare, ºi aºa mai departe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii? Dacã nu mai sunt, aþi ascultat argumentaþia prezentatã de colegul nostru, domnul senator Popa. Eu sunt obligat sã

La numãrul curent 51 nu sunt observaþii. Textul Senatului. La numãrul curent 52, varianta Senatului.

Aveþi nemulþumiri la contravenþii, cumva, acolo, în zona art. 57? Nu cred, pentru cã sunt sancþiuni mari. Nu are rost sã umblãm la ele.

La art. 57, aproape în totalitate, este varianta Senatului. Este o singurã modificare la litera d).

La numãrul curent 54, textul Senatului.

La numãrul curent 55, textul Senatului, cu excepþia alin. 2.

Sunt intervenþii la alin. 2?

## **Domnul Constantin Bîciu** _(din salã):_

La poziþia 53, art. 55 litera d), peste care dumneavoastrã aþi trecut...

La ce literã?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, dacã s-ar putea la art. 54 o listã...

Stimaþi colegi, dacã vorbiþi amândoi o datã, sigur nu putem sã vã ascultãm ºi, mai ales, nu putem sã decidem ceva. Numai puþin.

Doriþi sã interveniþi, aþi spus, la ce articol? La ce poziþie? 55.

## **Domnul Constantin Bîciu** _(din salã):_

La punctul 53.

53? Pãi, ne întoarcem la 53?

Domnule preºedinte, dispuneþi, vã rog, o listã la art. 54.

Imediat. Staþi, cã nu am ºters. Bãnuiesc cã de pe votul acesta.

Nu... Votul....

Pe acesta îl doriþi, care este afiºat.

Da.

Deci la poziþia 53 din raport, art. 55, da? Ce literã?

Litera d), în varianta Senatului.

Pãi, dacã e varianta Senatului, nu sunteþi de acord nici cu asta?

In varianta Senatului, dacã vã uitaþi, s-a votat pentru respectarea prevederilor art. 7, iar în textul comun este ”art. 7, art. 15 alin. 1 ºi art. 25 alin. 1Ò.

Deci s-au introdus în plus douã articole. Dacã la art. 7 era o prevedere care meritã sancþiuni, la art. 15 alin. 1 ºi art. 25 sunt niºte prevederi Ñ staþii radio ºi nu ºtiu ce Ñ care nu meritã sancþiuni de la 50 la 250 milioane lei ºi v-aº ruga sã optaþi pentru varianta Senatului. Sunt prea mari amenzile pentru...

Numai puþin! Eu nu-mi dau seama despre ce literã vorbiþi.

Deci, domnule preºedinte, art. 55 litera d), la pagina 97.

Pagina 97. Este trecut varianta Senatului; varianta Senatului.

La litera d)?

Text comun, în unanimitate.

Da. La litera d)? Acela, da?

Da.

Bun. Deci ce contestaþi dumneavoastrã? Vreþi sã eliminaþi contravenþiile de la articolul...?

In varianta Senatului, amenda de la 50 la 250 milioane lei...

Nu, domnule senator. Numai puþin. Dumneavoastrã vreþi sã eliminaþi douã contravenþii: de la art. 15 alin. 1 ºi art. 25 alin. 1. ªi ce faceþi cu ele dacã le eliminaþi?

Deci în varianta Senatului aceste amenzi erau prevãzute numai pentru nerespectarea prevederilor art. 7.

De acord cu dumneavoastrã, dar...

În textul comun...

De ce nu mã înþelegeþi? In momentul de faþã, deci în varianta Senatului a fost o singurã contravenþie cu aceastã sancþiune...

ªi era corect.

...în textul comun sunt trei contravenþii.

Deci, dacã ne întoarcem la varianta Senatului, rãmân nesancþionate douã contravenþii. Asta vã spun.

Celelalte douã contravenþii sunt sancþionate de alte legi, domnule preºedinte. E vorba de emisii radio ºi nu au ce cãuta în Legea taximetriei. ªi nu au ce cãuta cu asemenea amendã, de 50 pânã la 250 milioane lei, ca sã nu mai vorbim cã cei care posedã staþii radio pentru comunicarea cu taximetriºtii trebuie sã obþinã autorizaþii de la A.R.R. Deci sã dea A.R.R. amendã între 50 ºi 250 milioane pentru lucruri de genul ãsta, nu este corect. Susþin varianta Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Inainte de aceasta, pentru toate grupurile parlamentare, un listing de pe votul dat, cu urmãtorul rezultat: 59 de voturi pentru, 49 împotrivã ºi 3 abþineri.

În al doilea rând, deci domnul senator Bîciu solicitã sã punem la vot litera d) la art. 55, unde comisia de mediere ne propune un text comun nou.

În situaþia în care veþi accepta propunerea, eu vã spun cã douã contravenþii vor rãmâne nesancþionate, pentru cã aþi acceptat celelalte modificãri în textul de lege.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra soluþiei propuse de comisia de mediere. Vã rog sã votaþi.

Textul comisiei de mediere, aprobat de plen cu 64 de voturi pentru ºi 49 împotrivã.

Art. 56 alin. 2. Sunt intervenþii? Nu sunt.

Art. 57, 58, 59, 60 Ñ texte ale Senatului; art. 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, toate sunt ale Senatului, pânã la final.

Deci avem un singur text în divergenþã, acela votat cu 51 de voturi pentru, 51 împotrivã ºi o abþinere.

- 49 împotrivã ºi douã abþineri.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

ªi un listing, vã rog.

ªi de pe votul final se solicitã un listing.

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziþionate din împrumutul acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, cãtre societãþile comerciale înfiinþate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ.

Invit reprezentanþii Executivului. Vã rog, domnule secretar de stat. Comisia sesizatã în fond Ñ Comisia economicã.

Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziþionate din împrumutul acordat de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi

Dezvoltare, cãtre societãþile comerciale înfiinþate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ, modificãri ºi completãri necesare datoritã diferenþei de preþ intervenite între momentul importului ºi momentul plãþii efective ºi al recepþiei finale.

Totodatã, ulterior adoptãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/1999, au apãrut unele schimbãri în ceea ce priveºte destinaþia unor echipamente, modificãri operate prin prezentul act normativ.

Faþã de cele menþionate, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea actului normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu sã prezinte raportul Comisiei economice.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fãrã modificãri, în forma primitã de la Camera Deputaþilor, existând, în acest sens, ºi avizul Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã consult, domnilor senatori, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþii, precizez caracterul legii, de lege ordinarã, ºi o

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieþei transporturilor rutiere ºi mãsurile ce trebuie luate în situaþii de crizã în domeniul transportului rutier de mãrfuri.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului instituþional pentru mãsurile ce trebuie luate în cazul în care, ca urmare a monitorizãrii pieþei transporturilor rutiere de mãrfuri, se constatã apariþia unor situaþii de crizã, precum ºi procedura ce trebuie urmatã pentru adoptarea acestor mãsuri.

În proiectul de lege se definesc noþiunile de crizã, monitorizare ºi se constituie un comitet consultativ cu atribuþii în rezolvarea situaþiilor de crizã.

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei asigurã monitorizarea transporturilor rutiere ºi propune Guvernului mãsurile necesare pentru soluþionare.

Proiectul de lege reprezintã o armonizare a legislaþiei noastre cu legislaþia Uniunii Europene, preluând sau adoptând, dupã caz, Regulamentul Consiliului European nr. 3916/1990, care a intrat în vigoare la data de 30.06.2002. Suntem de acord cu amendamentele propuse de comisie ºi, faþã de aceasta, vã rugãm sã fiþi de acord cu adoptarea prezentului act normativ.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege cu cele trei amendamente însuºite, aºa cum aþi auzit, de cãtre iniþiator.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind intervenþii, sã trecem la dezbaterea amendamentelor, amendamente respinse.

În consult pe domnul senator Bîciu dacã susþine amendamentul din anexa nr. 2 punctul 1 de la articolul 5.

## Domnule preºedinte,

Zi de zi iau act de dorinþa partidelor politice, dorinþa poporului român de aderare la Uniunea Europeanã, ºi aceastã lege, care se vrea sã fie în concordanþã cu Regulamentul Consiliului nr. 3916/1990, aºa cum a menþionat domnul secretar de stat mai înainte, forma adoptatã în Comisia economicã ºi cea propusã de minister nu este în concordanþã cu Regulamentul Comisiei Europene ºi vreau sã vã citesc din tabelul de concordanþã anexat legii.

Deci în Tabelul de concordanþã al Regulamentului Consiliului Europei, la punctul 4/1 se spune: ”În cazul în care un stat-membru considerã cã s-a produs o crizã, acesta poate cere comisiei sã întreprindã o investigaþieÒ.

Deci comisia poate întreprinde o investigaþie numai atunci când s-a produs o crizã în transporturi.

Varianta propusã de minister: ”Dacã în urma monitorizãrii se constatã posibilitatea apariþiei unei situaþiiÒ...

Deci la noi posibilitãþi de apariþie a unei crize sunt toatã ziua, oricând putem zice cã este posibil sã aparã o crizã. Ca sã înlãturãm orice intervenþii, cum sã vã zic, tendenþioase sau parþiale, este bine sã fim în litera ºi spiritul legii recomandate de Uniunea Europeanã ºi, din acest motiv, am propus în amendamentul meu eliminarea cuvintelor ”posibilitatea apariþieiÒ cu ”apariþia unei situaþii de crizãÒ.

Îmi susþin amendamentul.

Deci dumneavoastrã spuneþi sã convocãm comisia dupã ce are loc criza.... ca sã constate...

## Domnule preºedinte,

Vã rog frumos sã vã uitaþi pe Tabelul de concordanþã, în care este trecut Regulamentul Consiliului Europei nr. 3.916/1990, unde se spune foarte clar: ”Se convoacã acestã comisie numai atunci când s-a produs o crizãÒ.

Deci se monitorizeazã situaþia, se constatã cã existã posibilitãþi sã aparã criza, probabil cã aceste posibilitãþi dispar în 2-3 zile ºi nu este nevoie de convocare, ºi aceastã comisie trebuie convocatã, conform recomandãrilor consiliului, numai când apare situaþia de crizã. ªi noi trebuie sã ne înscriem în spiritul legilor europene.

Stimaþi colegi, rog pe domnul secretar de stat sã se pronunþe asupra amendamentului susþinut de domnul senator Bâciu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac o singurã remarcã. Din tot textul de concordanþã a fost citat trunchiat acest text. Vreau sã reamintesc cã la alin. 1, poziþia 3, comisia va strânge datele necesare monitorizãrii pieþei ºi detectãrii unor posibile crize.

Deci în textul tabelului de concordanþã se vorbeºte despre posibilitatea existenþei unei crize, iar nu de existenþa crizei ca sã intre în acþiune acest organism.

Da, mulþumesc. Punctul de vedere al comisiei.

## Da, domnule preºedinte.

De acord cu acest punct de vedere. Membrii comisiei au analizat amendamentul propus de domnul senator Bîciu Constantin. Ideea este de a preveni situaþiile de crizã, acesta este ºi sensul proiectului de lege.

Deci ne menþinem amendamentul astfel cum a fost formulat ºi respingem amendamentul propus de domnul senator Bîciu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Aþi ascultat explicaþiile.

Sunt obligat, potrivit regulamentului, sã

Domnule preºedinte, îmi cer scuze cã revin pentru un minut la vechiul amendament, dar domnul secretar de stat a citat trunchiat. Exact ce v-am citit eu aceea scrie în Regulamentul Consiliului Europei ºi rog sã se consemneze aceasta. Nu scrie nicãieri cã se convoacã aceastã comisie la posibilitatea apariþiei unei situaþii de crizã. ªi continuând acest amendament, în varianta în care bãnuiam cã el nu va fi acceptat, am fãcut un amendament, la art. 7, în care am stabilit ca aceste mãsuri, adoptate prin hotãrârea Guvernului, sã nu afecteze transportatorii care deþin un singur mijloc de transport.

Deci se pot rezolva situaþile crizã din domeniul transporturilor fãrã ca aceºti mici transportatori, care au ca unicã sursã de existenþã un singur mijloc de transport, sã fie afectaþi.

Îmi menþin amendamentul.

Da, vã mulþumesc. Mai doreºte cineva sã intervinã la acest amendament?

Nefiind intervenþii, vã rog, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin introducerea unui asemenea amendament s-ar crea cadrul discriminatoriu între operatorii de transporturi auto.

Cu acest principiu, nu putem fi de acord cu propunerea fãcutã de domnul senator.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

Aceeaºi susþinere, domnule preºedinte.

Legea are efecte _erga omnes,_ deci nu putem fi de acord cu aplicarea ei pentru o singurã parte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Aþi ascultat explicaþiile.

Dacã domnul senator insistã, eu îl

Nemaifiind alte intervenþii,

Vã mulþumim.

## ªi eu vã mulþumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþia de locuinþe. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Iniþiativa legislativã privind înfiinþarea ºi funcþionarea agenþiilor cu capital privat pentru construcþia de locuinþe a fost iniþiatã de subsemnatul, împreunã cu senatorul Avram Crãciun de la Grupul P.S.D., ºi are ca scop o revigorare a construcþiilor de locuinþe prin atragerea unor fonduri private prin care aceste societãþi particulare pot construi în

condiþiile în care construieºte ºi A.N.L.-ul, prin credit ipotecar, locuinþe pentru cei care doresc acest lucru.

ªtim foarte bine cã pe lista de aºteptare la A.N.L. sunt mii ºi mii de persoane, iar în cazul în care agenþiile cu capital privat vor intra atât cu capital propriu, aºa cum prevede proiectul de lege, cât ºi cu capital atras de la bãnci, fie din România, fie din strãinãtate, atunci se va putea accelera aceastã construcþie a locuinþelor.

La dezbaterile din Comisia economicã au fost aduse mai multe amendamente cu care suntem de acord. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Comisiei economice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã a luat în discuþie aceastã iniþiativã. Considerãm cã ea asigurã un cadru concurenþial, în condiþii de egalitate, cu Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, folosindu-se însã fonduri private.

Din acest punct de vedere avem ºi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ºi ale Comisiei noastre pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Iniþiatorul a fost de acord cu amendamentele propuse de comisie, amendamente pe care le gãsiþi în anexa la raport.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã consult, stimaþi colegi, dacã doriþi sã interveniþi la dezbaterile generale.

Vã rog, domnul senator Bîciu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La discutarea acestei legi în cadrul Comisiei economice am fost surprins de poziþia reprezentantului Guvernului, care, în cele douã ºedinþe când s-a discutat, a fost total împotriva unei astfel de iniþiative legislative.

Rãmân surprins ºi acum de ce a fãcut acest lucru, deºi i s-a explicat ºi atunci cã A.N.L.-ul, de când a apãrut ºi acea ordonanþã de Guvern pentru înfiinþarea Consiliului Naþional al Investiþiilor, cam aºa ceva, de a scumpit toate construcþiile de locuinþe cu acel 5% reþinut pentru urmãrirea proiectelor ºi derulãrii construcþiei, are, aºa cum spunea ºi domnul senator Pusk‡s, liste lungi de aºteptare ºi nu poate sã facã faþã cererii de locuinþe din România.

Iniþiativa legislativã de aici prevede ca cei care se vor putea ocupa de asemenea activitãþi sã aibã un fond de minim 10 milioane dolari, ºi aceasta, în mod sigur, va duce la atragerea de investitori strãini cu potenþial financiar, adicã acei investitori serioºi de care noi ducem o foarte mare lipsã.

Îmi exprim încã o datã regretul cã nu existã aici ºi un reprezentant al Guvernului sã vã explice dumneavoastrã Ñ nouã în comisie, nu a reuºit sã ne explice ºi nici nu a reuºit sã ne convingã Ñ de ce este împotriva acestei iniþiative legislative. Aº dori acest lucru pentru cã, domnule preºedinte, foarte multe iniþiative legislative fãcute de colegii mei senatori nu primesc acceptul Guvernului, adicã de cele mai multe ori Guvernul se manifestã ca o frânã în îmbunãtãþirea cadrului legislativ din România.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota aceastã lege ºi va susþine întotdeauna iniþiative legislative de acest gen.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, sã trecem la dezbaterea pe articole. Pe amendamente, de fapt. În anexa nr. 1 sunt 8 amendamente. Iniþiatorul, de acord, da?

De acord, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu sunt alte intervenþii legate de aceste amendamente acceptate, nu sunt amendamente respinse, atunci

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiþional la Scrisoarea de înþelegere privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la data de 3 iulie 2001, dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002.

Îl invit pe domnul secretar de stat Pavel Abraham sã prezinte punctul de vedere al Guvernului. Succint, vã rog.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureºti a notificat Ministerului de Interne, la 21 august 2002, aprobarea de cãtre Biroul pentru afaceri internaþionale privind substanþele narcotice ºi aplicarea legii a donaþiei în cuantum de 102.000 dolari S.U.A., care reprezintã o primã tranºã a sumei de 198.000 dolari S.U.A., destinatã echipamentelor pentru unitãþile Ministerului de Interne, act purtat în baza unei scrisori de înþelegere semnate la Bucureºti anterior.

Aceastã sumã urmeazã a fi utilizatã în cadrul unui program de pregãtire de asistenþã care vizeazã reducerea criminalitãþii transfrontaliere.

Programele sunt:

1. Asistenþã acordatã Guvernului, cu sprijinul unui consilier juridic rezident, pentru reforma sistemului judiciar ºi combaterea corupþiei;