Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Începem ºedinþa dedicatã intervenþiilor. Domnul Victor Bercãroiu. Va urma domnul ªtefan Baban.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se vrea un rãspuns civilizat, dar mai ales corect, faþã de o afirmaþie fãcutã

de la acest microfon de o distinsã doamnã deputat a Partidului Democrat, precum cã se întâmplã astãzi în România, în judeþul Prahova, ca un oarecare cetãþean sã fie maltratat în biroul unui comisar ºef-adjunct de poliþie judeþeanã, pentru a o determina sã facã declaraþii vizavi de un primar P.D. cercetat pentru o faptã de complicitate ºi instigare la distrugere ºi distrugere prin incendiere cu consecinþe deosebit de grave.

Potrivit Constituþiei, doamna deputat, parlamentar cu state vechi, putea sã ºtie cã are dreptul ºi posibilitatea de a se informa în detaliu înainte de a face declaraþia. De fapt, Domnia sa a dorit sã denigreze conducerea judeþului, respectiv prefectul, care ar tolera asemenea fapte.

În realitate, în data de 19 noiembrie 2002, doamna Gheorghe Filofteia nu a fost în sediul poliþiei judeþene ºi nu a discutat cu comisarul ºef-adjunct Ilie Ion. Nu a fost ºi nu este reþinutã, bãgatã la beci, cum s-a exemplificat în declaraþie. Dosarul cauzei, la data de 19 noiembrie 2002, se afla deja pe rol la Judecãtoria Vãleni, deci orice audiere nu îºi mai avea rostul. Poliþia Prahova nu a folosit ºi nu foloseºte tortura ori violenþa, astfel cã parchetul militar, în ultimii 12 ani, nu a fost nevoit sã trimitã în judecatã poliþiºti pentru astfel de fapte.

I-aº spune doamnei deputat cã se întâmplã astãzi în România, în judeþul Prahova, ca oamenii sã ºi munceascã, iar lucrurile care în vechea guvernare trecutã pãreau vise astãzi sunt realitãþi: oraºul Mizil, renãscut la viaþã prin introducerea în mai puþin de un an de zile a gazelor naturale, zeci de comune alimentate cu apã potabilã, ultima, vinerea trecutã la Floreºti, dar ºi acþiuni de revitalizare a turismului, la Azuga, singura oportunitate rãmasã prin dotarea pârtiei de schi cu instalaþie de zãpadã artificialã ºi iluminat, cinstirea înaintaºilor, vezi instalarea în parcul Bucov a statuii lui Constantin Stere, sau refacerea unui monument pe dealul Burga din oraºul Breaza, construit în urmã cu 72 de ani întru cinstirea eroilor cãzuþi pentru libertate în primul rãzboi mondial.

Deci, doamna deputat, acestea sunt faptele care se întâmplã astãzi în judeþul Prahova, nu cele prezentate de dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Va urma domnul Cornel Popa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã de astãzi se intituleazã: ”Afaceri pe banii contribuabililorÒ.

Executivul a aprobat în luna septembrie o ordonanþã prin care se impune obligativitatea eliberãrii unor noi tipuri de cãrþi de identitate. Cãrþile electronice de identitate, pentru cã despre ele este vorba, vor începe sã fie eliberate la începutul anului viitor ºi vor funcþiona în paralel cu cele vechi pânã la data limitã de 31 decembrie 2006. Acest nou document va conþine, potrivit prevederilor ordonanþei sus-amintite, în mod obligatoriu datele aflate pe buletinul sau cartea de identitate, pe carnetul de conducere, pe cartea de alegãtor, precum ºi datele referitoare la asigurarea medicalã, asigurarea socialã ºi semnãtura digitalã.

Aceastã ordonanþã a fost aprobatã pe ultima sutã de metri, adicã în ultima ºedinþã în care se mai putea folosi Legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. De ce atâta grabã în aprobarea acestui act normativ, având în vedere cã de calitatea actualelor cãrþi de identitate nu s-a plâns nimeni pânã acum, ºi nici nu am auzit ca vreun organism internaþional sã ne fi cerut acest lucru, iar actualele cãrþi de identitate nu au fost distribuite tuturor cetãþenilor cu vârsta de peste 14 ani, deºi acest proces a început din 1997?

Singura explicaþie plauzibilã este cã înlocuirea actualelor cãrþi de identitate cu altele mai inteligente ºi mai scumpe, dar pe care românii nu au la ce sã le foloseascã, este o sursã de profit pentru firmele care vor obþine licenþa de realizare a lor.

Nu ne opunem progresului, dar nu cred cã România este în mãsurã sã suporte costurile ridicate ale unei asemenea operaþiuni, mai ales cã majoritatea þãrilor occidentale au considerat-o prea scumpã ºi au refuzat-o.

De ce este costisitor acest sistem, voi prezenta succint câteva dintre cauzele care fac din el un devorator de milioane de dolari: trebuie achiziþionatã aparaturã pentru producerea noilor documente pentru întreaga þarã; costul unei cãrþi de identitate este destul de ridicat Ð aproximativ 15 dolari pe bucatã; pentru datele din carnetul auto trebuie implementat un alt sistem informaþional pentru poliþia rutierã; trebuie construit ºi un alt sistem informaþional la nivelul întregii þãri pentru recunoaºterea datelor privind asigurãrile sociale de sãnãtate ºi cele sociale; trebuie achiziþionatã aparaturã care sã confere elemente de siguranþã optime pentru împiedicarea falsificãrii acestor cãrþi de identitate. Toate acestea conduc la rularea unor sume importante, care sunt generatoare de comisioane grase, sume care pot fi utilizate în alte domenii lipsite de finanþãri, cum ar fi: sãnãtatea, învãþãmântul, protecþia socialã, cultura ºi arta, pentru care ar exista explicaþii pertinente asupra modului de suportare din buzunarul contribuabilului.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit la microfon pe domnul deputat Cornel Popa. Se pregãteºte domnul Iosif Armaº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Prezenta declaraþie politicã priveºte strategia de construcþie a autostrãzilor din România.

Recent, Guvernul a emis Proiectul de Lege nr. 602 din 22.11.2002 privind aprobarea necesitãþilor de infrastructurã de transport de interes naþional ºi european, proiect care constituie strategia prin care se realizeazã restructurarea ºi modernizarea reþelei naþionale de transport în vederea racordãrii la sistemul european.

Analizând Secþiunea ”Reþeaua de cãi rutiereÒ din anexa nr. 3, conþinând lista proiectelor prioritare care urmeazã sã fie realizate pânã în anul 2015, observãm cã autostrada Borº-Oradea-Cluj nu este inclusã, fapt ce denotã modificarea Programului prioritar de construcþie a autrostrãzilor din România, adoptat prin Legea nr. 1/2002.

În acest nou context, suntem nevoiþi sã revenim cu expunerea considerentelor pentru care se impune menþinerea segmentului de autostradã Borº-Oradea-Cluj în cuprinsul programului prioritar ºi sã atragem atenþia cã amânarea construcþiei de drumuri moderne în Transilvania reprezintã o gravã eroare de strategie economicã ºi politicã ce va produce o suitã de efecte negative suportate, în ultimã instanþã, evident, tot de întreaga populaþie.

Astfel, în regiunea Ardealului, transportul atât de persoane, cât ºi de mãrfuri este deficitar (drumuri uzate, lipsa alternativelor), fapt care are un impact negativ asupra valorificãrii potenþialului economic. De asemenea, se impune corelarea cu reþeaua de transport a Ungariei, pentru eficientizarea traficului ºi, bineînþeles, pentru racordarea la sistemul comunitar de transport.

Obiectul primordial pe care ºi l-a asumat cu aplomb ºi pe care îl exprimã redundant actualul Guvern, integrarea europeanã, impune în mod logic ca sensul dezvoltãrii infrastructurii de transport sã urmeze sensul relaþiilor economice, evident orientate cãtre parteneriatul cu statele vest ºi central-europene. În aceastã situaþie, nu ne putem explica de ce tocmai regiunea care, atât din punct de vedere geografic, cât ºi din punct de vedere economic, este cea mai apropiatã de Comunitatea Europeanã, este neglijatã de la procesul de modernizare a infrastructurii de transport.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iosif Armaº. Va urma domnul Damian Brudaºca.

## Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

S-a împlinit în acest an, la 1 decembrie, 84 de ani de la Marea Unire, evenimentul care a desãvârºit procesul fãuririi statului naþional unitar român.

Nu doresc sã trec în revistã evenimentele de atunci, întrucât ele sunt foarte bine cunoscute. Vreau doar sã subliniez cã 1 decembrie 1918 a fost punctul culminant al marii opere de reîntregire a þãrii începutã la 27 martie 1918, când Sfatul Þãrii de la Chiºinãu a votat unirea Basarabiei cu România. Exemplul Basarabiei avea sã fie urmat, la 28 noiembrie, de cãtre Bucovina, iar, la final, de cãtre Transilvania ºi Banat care, la 1 decembrie 1918, prin Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia, au hotãrât unirea cu vechiul Regat.

Astãzi, la 84 de ani de la Marea Unire, rememorãm cu emoþie ºi plãcere entuziasmul popular cu care a fost întâmpinat marele eveniment din inima Ardealului, unde, pe lângã delegaþii oficiale, s-au mai deplasat în acea memorabilã zi sute de mii de români pentru a sãrbãtori momentul unei maxime împliniri naþionale.

Putem afirma cu tãrie cã ceea ce s-a întâmplat acum 84 de ani la Alba Iulia reprezintã marea realizare a poporului român din secolul ºi mileniul nu demult încheiate.

Anul 1918 a fost anul miraculos, unul din ceasurile astrale ale istoriei românilor.

Învãþãmintele majore desprinse din momentul Alba Iulia ne îndeamnã la meditaþie ºi, mai ales, la fapte. Pentru cã 1 Decembrie 1918 oferã modele umane, ne vorbeºte despre fermitatea, înþelepciunea, cinstea ºi

modestia factorilor decizionali în istorie, despre patriotismul profund, despre civismul fãrã compromisuri degradante, despre temeinica pregãtire intelectualã a oamenilor politici, despre credinþa în Dumnezeu ºi în virtuþile poporului român, despre dãruirea fireascã pânã la sacrificiu, despre marea modestie a fãuritorilor de istorie. Dar, mai presus de orice, 1 Decembrie 1918 ne învaþã ce înseamnã coeziunea sufleteascã a naþiunii, ce rol uriaº are unitatea de fapt a conducãtorilor, ce înseamnã sã te pui în slujba intereselor majore ale þãrii în perioadele de mare cumpãnã ale istoriei.

La începutul secolului trecut s-a produs marea cotiturã, absorbþia principiului autodeterminãrii, despãrþirea de Imperiul Austro-Ungar ºi unirea cu România independentã.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Va urma domnul Cornel ªtirbeþ.

## Bunã dimineaþa!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Declaraþia mea politicã de astãzi este determinatã de atitudinea din ultima perioadã a membrilor Cabinetului prezidat de domnul Adrian Nãstase, care se fac cã rãspund interpelãrilor ºi întrebãrilor ce le sunt adresate. Faptul acesta m-a determinat sã mã adresez Preºedintelui României, întrucât consider cã aceastã formã de rãspuns reprezintã o stare de superficialitate ºi de inconºtienþã din partea membrilor Guvernului României.

Aº dori sã precizez cã, deºi aflat în Opoziþie, la fel ca toþi parlamentarii Partidului România Mare, am urmãrit, prin activitãþile desfãºurate, sã ne aducem aportul la o mai bunã desãºurare a activitãþilor economico-sociale atât la nivel naþional, cât ºi în judeþele în care am fost aleºi.

Noi nu am conceput întrebãrile ºi interpelãrile adresate Executivului ca forme de obstrucþionare a activitãþilor Guvernului, ci, dimpotrivã, ca mijloc concret de a-l atenþiona asupra sectoarelor ºi domeniilor cu disfuncþionalitãþi, pentru a promova soluþii menite a le elimina.

Din pãcate, domnule preºedinte, de 2 ani de zile, pot sã constat cã absolut nici una din cele peste 200 de întrebãri ºi interpelãri pe care le-am adresat reprezentanþilor Executivului nu s-au bucurat decât de rãspunsuri ºi niciodatã de soluþii din partea acestora.

În orice stat democratic, o asemenea situaþie este inadmisibilã ºi intolerabilã, pentru cã problemele pe care le-am adus la cunoºtinþa membrilor Guvernului Adrian Nãstase nu au fost ridicate doar de membri ºi simpatizanþi ai Partidului România Mare, ci ºi de cetãþeni ai judeþului Cluj, neînregimentaþi politic sau care activeazã inclusiv în rândul P.S.D. sau U.D.M.R.

Prin poziþia adoptatã de Guvern s-a adus atingere nu mie, ca parlamentar al P.R.M., ci electoratului, în numele cãruia am sesizat problemele ce trebuie rezolvate.

Atitudinea manifestatã de membrii Executivului este cu atât mai gravã cu cât în numeroase cazuri întrebãrile ºi interpelãrile s-au referit la abuzuri grave, încãlcãri flagrante ale legilor, corupþie ºi acþiuni de tip mafiot.

Prin lipsa de reacþie, membrii Guvernului Nãstase au dat semnal total negativ, dupã pãrerea mea, cu privire la asemenea fapte ºi acte, lãsând sã se înþeleagã fie cã Guvernul este indiferent, fie cã este incapabil sã impunã aplicarea legii.

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Cornel ªtirbeþ. Va urma domnul Garda Dezideriu.

Domnii deputaþi Eugen Nicolãescu, Emil Rãdulescu ºi Andrei Chiliman vor depune declaraþiile la secretariat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o: ”Puterile ministrului justiþieiÒ.

Cu multã graþie ºi inocenþã, doamna ministru al Justiþiei a explicat naþiunii cã amestecul Politicului în justiþie se datoreazã fostei guvernãri, care a sporit nepermis de mult competenþele ministrului justiþiei, iar corupþia generalizatã din societatea româneascã este cauzatã de faptul cã în perioada 1996-2000 vama a fost condusã de un liberal. Profunzimea unor astfel de analize nu poate sta totuºi la baza justificãrii faptului cã, dupã 2 ani de stat în fruntea ministerului, în Justiþie nu s-a miºcat nimic, lucrurile s-au înrãutãþit în ceea ce priveºte corupþia, iar puterea ministrului nu numai cã nu s-a redus, dar a crescut considerabil prin intervenþia ºi cu susþinerea directã a Domniei sale.

În acest sens, amintim doar cu titlu de exemplu recentul ”caz PãvãlacheÒ, unde este evident faptul cã sunt implicate persoane de la cel mai înalt nivel al Guvernului ºi Ministerului Justiþiei, fie ºi numai pentru cã suma pretinsã drept mitã pentru trucarea unor procese este de 4 milioane de dolari.

De asemenea, tot ca unic exemplu menþionãm lupta încununatã de succes a Guvernului ºi ministrului justiþiei pentru subordonarea Parchetului Naþional Anticorupþie, care demonstreazã demagogia afirmaþiilor referitoare la dorinþa de restrângere a prerogativelor ministrului justiþiei.

Recursurile în anulare în cauzele notorii cu tentã politicã, tergiversarea soluþionãrii unor cauze gen F.N.I., Banca de Investiþii ºi Banca Religiilor, precum ºi alte multe situaþii cunoscute foarte bine, demonstreazã inexistenþa voinþei politice a actualei Puteri de a acþiona pentru asigurarea independenþei Justiþiei, una din cauzele fundamentale ale corupþiei instituþionalizate.

Legat de acest aspect, apreciem cã situaþia actualã a peste 25 de membri de familie, de regulã soþ sau soþie ai unor magistraþi din instanþele superioare care deþin funcþii în Guvern, de la miniºtri la prefecþi ºi subprefecþi, afecteazã grav actul de justiþie ºi creeazã imaginea unei simbioze perfecte între puterea judecãtoreascã ºi puterea executivã, în scopul salvãrii corupþiei la nivel înalt, ºi nu al reducerii acestui fenomen. Este inadmisibil ca soþul sau soþia unui ministru sã judece cauzele în care respectivul ministru este direct implicat ºi noi sã susþinem cã asigurarea independenþei justiþiei ºi lupta împotriva corupþiei sunt preocupãrile noastre cele mai importante.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Gheorghe Firczak.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dorinþa, exprimatã public, de aderare la structurile Uniunii Europene ar fi trebuit sã ne conducã la reevaluarea atitudinalã a autoritãþilor statale faþã de cetãþeni, prin respectarea proprietãþii în integralitatea sa, cum se întâmplã în statele Uniunii Europene.

Tergiversãrile nejustificate ale factorilor decizionali de punere în posesie, atitudinea subunitãþilor Regiei Naþionale a Pãdurilor, care intenteazã procese lungi ºi costisitoare împotriva proprietarilor de drept reprezintã de fapt deposedarea celor îndreptãþiþi de terenurile cu vegetaþie forestierã oferitã de legile de restituire.

Cazurile cele mai concrete sunt în judeþul Harghita, unde Direcþia silvicã a intentat 13 procese, pentru a împiedica retrocedarea pãdurilor. Mai mult chiar, ei mai au posibilitatea sã atace hotãrârile judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, pentru cã sunt deasupra legii.

Cazul cel mai flagrant este cazul Asociaþiei composesorale Zetea care, dupã procese îndelungate, a fost împiedicatã sã fie pusã în posesie. Se pãrea cã sentinþa publicã definitivã ºi irevocabilã a Curþii de Apel Târgu Mureº a fãcut posibilã împroprietãrirea comunitãþii din Zetea. Spre surpinderea noastrã, conducerea Direcþiei silvice Harghita a contestat aceastã sentinþã ºi a depus cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 777 din 2 octombrie 2002, cerând desfiinþarea în totalitate a deciziei civile amintite.

Stimaþi reprezentanþi ai Direcþiei silvice Harghita,

Pânã când veþi obstrucþiona aplicarea legilor de reîmproprietãrire? Când veþi renunþa la blocarea legilor de restituire, ca sã se termine odatã suferinþele ºi prejudiciile

proprietarilor de drept? Pânã când va tolera Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor asemenea acþiuni ale direcþiilor din subordine, în loc de a sprijini cetãþenii în redobândirea proprietãþii lor?

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Firczak.

Va urma domnul Florin Iordache.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cred cã nu mai este nevoie sã precizez în ce mãsurã fotbalul, în societatea contemporanã, inclusiv în România, a devenit un fenomen deosebit de important din 1001 de puncte de vedere, nu numai al celor 22 de jucãtori care, într-un dreptunghi verde, urmãresc o minge ºi încearcã sã marcheze goluri. Sunt multe alte aspecte care trebuie luate în considerare în acest fenomen care este fotbalul. Dar, în ultima vreme, în campionatul intern, deci în România, practic se petrec o serie de lucruri care sunt efectiv inimaginabile. Punctul culminant îl reprezintã ceea ce s-a întâmplat în ultima etapã jucatã la Timiºoara, atât în tribune, cât ºi în teren, atât în felul în care s-au manifestat spectatorii, cât ºi în felul în care arbitrul Sorin Burloiu a înþeles sã conducã jocul ºi sã îºi manifeste imparþialitatea. Toate acestea nu demonstreazã decât faptul cã, la scarã generalã, fotbalul este oarecum pe un drum descendent în România, cel puþin atâta timp cât echipele româneºti, atunci când se prezintã în confruntãrile cu colegii lor din Europa, nu reuºesc sã depãºeascã decât arareori tururile preliminare.

Sigur cã ar fi poate superfluu sã spunem cã de vinã sunt diriguitorii fotbalului, recte preºedintele Federaþiei, domnul Mircea Sandu, respectiv preºedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, domnul Dumitru Dragomir.

Domniile lor ar putea sã iniþieze o serie de mãsuri care sã ducã la însãnãtoºirea climatului în fotbalul românesc. Dacã acest lucru nu se va întâmpla, noi credem cã Ministerul Tineretului ºi Sportului ar trebui sã iniþieze o serie de mãsuri care sã ducã la însãnãtoºirea climatului în fotbalul românesc, pentru cã acesta este un fenomen social mult prea important, cu implicaþii mult prea mari pentru ca el sã poatã fi neglijat ºi sã se poatã desfãºura în continuare în felul în care se desfãºoarã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Eugen Gheorghe Nicolãescu:**

Pesedizarea instituþiilor, a structurilor, a fiecãrui segment din societatea româneascã a devenit deja un cliºeu de care se pare cã nici unul dintre noi nu mai poate scãpa. Partidul-stat este acum o realitate a vieþii cotidiene, este în tot ºi în toate, este calea pe care o aratã oricui neînfricaþii conducãtori ai destinelor româneºti.

Iatã cã politizarea unor sectoare ale societãþii româneºti care, prin lege, sunt protejate de ingerinþa Politicului, este un adevãr care nu mai poate fi ocolit. Mai nou, sistemul de învãþãmânt românesc arboreazã sigla P.S.D. în fiecare acþiune, profesori, elevi sau personal auxiliar fiind supuºi la un bombardament zilnic al politicii pesediste.

Dupã ce am asistat la redactarea unor publicaþii pentru elevi realizate cu ”sprijinul P.S.D.Ò ºi la distribuirea acestora în ºcoli, am fost stupefiaþi de îndrãzneala nemaiîntâlnitã a Guvernului Nãstase de a scoate pe strãzi, de o manierã organizatã, mii de elevi, cu scopul de a cinsti invitarea României în NATO. Acest fapt fãrã precedent în politica post-decembristã îºi are corespondentul în acþiunile similare ale conducãtorului ”mult iubitÒ, Nicolae Ceauºescu.

Dar iatã cã aceste acþiuni nu se opresc aici, ele înregistrând un ritm din ce în ce mai accentuat. În zilele ce au trecut, profesorii, din ce în ce mai chinuiþi de foame ºi de mizeria care îi înconjoarã, au fost ”încurajaþiÒ la înfiinþarea unei Asociaþii a profesorilor social-democraþi.

Întrucât am sesizat creºterea alarmantã a cazurilor de corupþie, însoþitã de o tot mai accentuatã politizare a instituþiuilor statului, cerem primului-ministru, domnului Adrian Nãstase, sã ia mãsurile ce se impun pentru o remaniere profundã a bramburelii din învãþãmântul românesc.

Competenþa ºi profesionalismul trebuie sã fie criteriile predominante ºi în acest domeniu, ºi nu posesia unei legitimaþii albastre cu trei trandafiri.

## **Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**

Reprezentantul Consiliului Europei în România, Jonathan Scheelle, i-a surpins joi, 7 noiembrie, pe auditori cu o declaraþie-ºoc, potrivit cãreia corupþia ºi crima organizatã în spaþiul balcanic, inclusiv în România, au ajuns sã ameninþe pânã ºi Uniunea Europeanã. În aceste condiþii, este explicabil de ce investiþiile strãine sunt la noi de peste 3 ori mai mici decât în celelalte state în tranziþie.

Aceastã declaraþie a fost fãcutã la Bucureºti, la Forumul Internaþional al Investitorilor în Europa Centralã ºi de Sud-Est. Deºi nu are o pãrere proastã asupra direcþiei pe care s-a înscris România în ceea ce priveºte reformele, Scheelle a inclus þara noastrã în zona statelor cu mari probleme la capitolul crimã organizatã.

La rândul sãu, Ziad Alahdad, reprezentantul Bãncii Mondiale la Bucureºti, a declarat cã ”o cerinþã fundamentalã pentru atragerea investiþiilor strãine este un mediu macroeconomic stabilÒ, iar în acest scop se cer ”reforme accelerateÒ ºi ”mãsuri hotãrâteÒ. Alahdad a spus cã, dacã în þãrile în tranziþie mai avansate investiþiile strãine pe cap de locuitor sunt de peste 1.000 de dolari, în România volumul acestora este de doar 350 de dolari.

O altã comparaþie se referã la ponderea în produsul intern brut a investiþiilor strãine directe. Astfel, dacã România este inclusã de Institutulul pentru Studii Economice Internaþionale de la Viena în rândul þãrilor unde procentul acestora în p.i.b. este cuprins între 5 ºi 10%, în cazul Cehiei ºi al Ungariei procentul este de 3050%.

ªeful Delegaþiei Bãncii Mondiale a spus cã instituþia de la Washington este dispusã sã acorde Guvernului de la Bucureºti noi credite, dar numai în schimbul accelerãrii reformelor structurale. O altã condiþie este însã ºi promovarea unei facilitãþi echilibrate, în sensul armonizãrii facilitãþilor fiscale care sã înlãture tratamentele discreþionare.

De asemenea, Alahdad s-a pronunþat ºi pentru înlãturarea barierelor administrative (mai pe româneºte spus, birocraþie), care stau în calea intrãrii firmelor cu capital strãin alãturi de accelerarea procesului de autorizare a companiilor.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman:**

Prezenta declaraþie politicã îi este adresatã preºedintelui Camerei Deputaþilor.

Am constatat cu surprindere cã iniþiativa de a afiºa portretele preºedinþilor Camerei Deputaþilor a fost distorsionatã ºi deturnatã de cei cãrora le-a fost încredinþatã aceastã sarcinã ºi cã, alãturi de marile personalitãþi care au condus aceastã instituþie, au fost strecurate portretele unui Alexandru Drãghici, Gheorghe Apostol etc. Vãzându-i, nu m-am putut abþine sã nu întreb: cine conduce astãzi Camera Deputaþilor, domnul Valer Dorneanu sau niºte funcþionari ai sistemului comunist?

ªi mi-am pus imediat ºi alte întrebãri:

A fost sau nu o revoluþie anticomunistã în România în decembrie 1989?

Cine ºi-a permis sã punã semnul egalitãþii între democraþia realã reprezentatã de Parlament ºi dictatura comunistã reprezentatã de Marea Adunare Naþionalã?

Cine ºi-a permis sã punã semnul egalitãþii între victime ºi cãlãii comuniºti ºi de ce?

Chiar nu se mai ºtie cine au fost Alexandru Drãghici, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, Dumitru Petrescu, ªtefan Voitec, Miron Constantinescu, Nicolae Giosan ºi ceilalþi conducãtori ai P.M.R. ºi P.C.R. care au umplut gulagul românesc cu elitele þãrii noastre ºi au încercat sã distrugã fibra poporului român prin alimentaþie ”raþionalãÒ, prin lipsã de medicamente, prin lipsã de cãldurã etc.? Toþi aceºtia au pe mâini sângele victimelor lor!

Chiar s-a uitat cã în închisorile ºi în lagãrele de exterminare comuniste au murit zeci de mii de români, de la politicieni ca Gheorghe Brãtianu ºi Iuliu Maniu, pânã la þãranii care s-au opus colectivizãrii forþate pentru cã au crezut în valorile fundamentale ale democraþiei: drepturi individuale, libertatea de exprimare, pluripartidism, proprietate privatã?

Ar mai fi mult de spus pentru împrospãtarea memoriei celor care cred cã unele lucruri se pot uita.

Vã solicit, cu toatã responsabilitatea, domnule preºedinte Dorneanu, sã dispuneþi înlãturarea imediatã a tuturor portretelor din perioada comunistã ºi sancþionarea celor vinovaþi de acest lucru.

## **Domnul Nini Sãpunaru:**

În ziua în care majoritatea P.S.D.-P.U.R.-U.D.M.R. a votat Legea bugetului de stat, Monitorul Oficial a publicat Ordonanþa de urgenþã nr. 148/2002, prin care se constituie un ”Fond SpecialÒ la dispoziþia Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Guvernul P.S.D. încearcã tot felul de mijloace sã acapareze diverse sume de bani, ferit de ochiul opiniei publice, ca apoi miniºtrii sãi sã le foloseascã cât mai liber, dupã bunul lor plac.

Astfel, Ordonanþa de urgenþã nr. 148/2002, în parantezã fiind spus, adoptatã de Guvern în ºedinþa din 31.10.2001, dar publicatã, Ñ ce coincidenþã! Ñ abia în ziua aprobãrii Legii bugetului de stat pe anul 2003 de cãtre Parlament, prevede cã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei va putea reþine permanent la dispoziþia sa o sumã reprezentând jumãtate din cuantumul anual al cheltuielilor prevãzute în bugetul propriu privind activitatea de privatizare.

Suma se va reþine, de fapt, din veniturile provenind din vânzarea acþiunilor emise de cãtre societãþile comerciale, societãþile ºi companiile naþionale ºi din dividendele cuvenite M.L.P.T.L. în calitate de acþionar în numele statului. Aceastã sumã va fi permanent reîmprospãtatã din veniturile amintite mai sus. Practic, prin aceastã ordonanþã de urgenþã se constituie un fond, în fapt, un Fond Special, care Ñ trebuie spus Ð nu se regãseºte în proiectul de buget pentru 2003.

Existã, aºadar, pericolul real ca acest adevãrat Fond Special, de dimensiuni apreciabile, sã scape de sub incidenþa oricãrui control, sã nu fie utilizat în exclusivitate pentru finanþarea activitãþilor legate de procesul de privatizare, ci sã fie deturnat spre alte destinaþii. Domnul ministru poate vrea sã finanþeze cu banii publici o campanie de presã la o anumitã televiziune!

Atenþionãm asupra faptului cã procesul de privatizare derulat de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei nu trebuie sã însemne cheltuieli suplimentare, ci venituri suplimentare.

De altfel, credem cã acest Fond poate fi extrem de uºor manipulat în sprijinirea operaþiunii ”Bani pentru partidÒ, pe care P.S.D. a declanºat-o în speranþa cã va putea sã impunã alegerile anticipate.

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Nicolae Leonãchescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ultimii 50 de ani sportul românesc a fost prezent pe toate cele 5 continente, reprezentanþii sãi reuºind sã cucereascã laurii marilor competiþii mondiale europene ºi balcanice, sã facã în acest fel ca România sã fie mai bine cunoscutã în lume.

Tinerii sportivi români au devenit campioni olimpici, mondiali ºi europeni, au cucerit laurii unor mari întreceri internaþionale, în confruntãri cu sportivi din þãri cu o bogatã tradiþie ºi rezultate de mare valoare. Toate aceste rezultate se datoresc unui sprijin deosebit din partea statului, asociat cu talentul ºi dãruirea sportivilor, priceperea antrenorilor ºi o intensã activitate de selecþie ºi pregãtire asigurate de pe vremea junioratului. Se observã însã cã, în ultimii 2 ani, Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, întregul angrenaj de

pregãtire a sportivilor pentru marea performanþã ºi, deci, direcþionarea celor mai talentaþi cãtre loturile reprezentative sã sufere ºi, implicit, sã aducã prejudicii obþinerii unor rezultate deosebite în marile confruntãri internaþionale.

În faþa acestei situaþii care poate duce, în viitorii ani, la o slabã reprezentare pe plan internaþional a sportului românesc, propun o serioasã analizã a activitãþii tuturor cluburilor sportive ºcolare din þarã, cadrele de specialitate sã selecþioneze, sã pregãteascã ºi sã îndrume pe cei mai talentaþi sportivi cãtre marile noastre cluburi. În unitãþile sportive ºcolare se pot asigura bani mai mulþi pentru selecþia ºi pregãtirea copiilor ºi juniorilor. Numai în felul acesta sportul românesc poate spera cã la viitoarele confruntãri internaþionale de anvergurã sã fie reprezentat cu demnitate de sportivi de înaltã valoare, care sã obþinã rezultate remarcabile, chiar ºi medalii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu. Va urma domnul Pavel Târpescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În zilele de 29, 30 noiembrie ºi 1 decembrie 2002 am fãcut o deplasare în regiunea Cernãuþi, în raioanele Noua Suliþã, Herþa ºi Hotin.

M-au invitat români din satele Vancicãuþi, Stroeºti ºi Dinãuþi pentru a sãrbãtori împreunã Ziua Naþionalã a României.

În acelaºi timp, prilejul oferit mi-a permis sã cunosc mai bine problematica vieþii lor economice, sociale ºi politice, cu buna intenþie de a-i ajuta. La solicitarea lor, leam dus o substanþialã donaþie: 4.336 cãrþi necesare procesului didactic, manuale de metodicã, literaturã, lucrãri de istorie etc.

Sunt ºcoli cu predare în limba românã care au nevoie absolutã de manuale ºcolare ºi material didactic la toate disciplinele care se predau în clasele I Ð XII.

Bibliotecile româneºti, ºi în primul rând cea din Herþa, resimt o lipsã acutã de carte româneascã ºi de material iconografic. Cele 122 portrete de scriitori ºi voievozi români dãruite ºcolilor din Vancicãuþi ºi Stroeºti au fost primite cu bucurie ºi emoþie. Au acum cu ce sã acopere spaþiile goale din clase ºi cabinetele didactice, din cancelarii ºi din holurile principale.

Partidul România Mare ºi-a fãcut un þel din acþiunea de cunoaºtere ºi sprijinire a românilor din afara graniþelor actuale politice ale României, ºi în mod deosebit a celor care au avut nefericirea de a fi victimele Pactului asasin Molotov Ð Ribbentrop.

Dimensiunile rãului generat de trupele ruseºti de ocupaþie sunt impresionante. Românii din þinutul Herþa au fost exploataþi fãrã milã ºi ignoraþi în cererile lor. Structurile administrative i-au ignorat la capitolul investiþii, precum ºi la capitolele învãþãmânt, educaþie ºi culturã.

Dacã înainte de destrãmarea Uniunii Sovietice românii ºi ucrainenii se plângeau de crunta opresiune a ocupanþilor ruºi, astãzi ucrainenii au preluat metodele foºtilor stãpâni ºi oprimã populaþia româneascã în continuare.

Interdicþia oficialã de a duce carte la ºcolile româneºti este asociatã cu lipsa de interes faþã de editurile locale care ar putea sã tipãreascã aceste cãrþi. Lipsa locurilor de muncã duce la depopularea satelor.

Vã mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului Pavel Târpescu. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia politicã prin care încerc sã vã reþin atenþia se referã la politica promovatã de actualul Executiv în domeniul industriei.

La realizarea unui înalt ritm de creºtere economicã industria are o contribuþie majorã, rãmânând unul dintre principalele sectoare ale economiei naþionale. Politica industrialã are în vedere angajarea României pentru crearea unei industrii competitive, deziderat ce are în vedere prevederile conceptului de dezvoltare durabilã adoptat ºi aplicat în ultimii ani de majoritatea statelor lumii, ca bazã a dezvoltãrii lor.

În concepþia actualului Executiv, obiectivul general al politicii industriale îl constituie creºterea performanþelor industriei româneºti pentru adaptarea economiei þãrii la cerinþele pieþei internaþionale, în condiþiile globalizãrii economiei mondiale. De aceea, România va promova politici industriale ofensive, care sã asigure o mai mare adaptabilitate la exigenþele impuse de piaþã, prin întãrirea capacitãþii agenþilor economici de a face faþã competiþiei pe piaþa internã ºi internaþionalã. Se vor stimula ºi accelera procesele economiei prin crearea, dezvoltarea ºi perfecþionarea unui cadru legislativ adecvat, armonizat cu _acquis-_ ul european, dar ºi prin deschidere cãtre investiþii strãine care vor contribui la valorificarea eficientã a resurselor ºi capacitãþilor de producþie existente.

Întreaga dezvoltare industrialã a þãrii este conceputã în condiþiile unui înalt nivel al protecþiei mediului înconjurãtor. Vor fi promovate politici efective de valorificare ºi dezvoltare a resurselor umane, pentru însuºirea de noi abilitãþi, perfecþionarea ºi specializarea în muncã, ca o necesitate într-o perioadã când ajustãrile structurale sunt profunde. Guvernul acþioneazã pentru maximizarea politicilor orientate spre cercetare, dezvoltare ºi inovare, ca elemente importante ale procesului de dezvoltare a industriei.

Implementarea efectivã a regulilor economiei de piaþã a determinat schimbãri în economia þãrii, prin creºterea iniþiativei private, care a devenit o sursã de creºtere economicã, contribuind la crearea de structuri de piaþã competitive.

Mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Ionel Marineci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã: ”Naþionalismul Ð o ciudatã controversã contemporanãÒ.

În timp ce naþionalismul programatic însuºit ºi cultivat ca doctrinã politicã este satanizat, caricaturizat, stigmatizat, pus la stâlpul infamiei, ca un demers infamant, de cãtre diriguitorii din umbrã ai mijloacelor de informare în masã româneºti, coordonate la unison de o eminenþã cenuºie diabolicã, gãºtile internaþionaliste dau cel mai sumbru spectacol cu ocazia Zilei Naþionale ºi cu prilejul unor sãrbãtori religioase.

Dupã ce au adus naþiunea în pragul colapsului, debranºând-o de la destinul ei firesc, supunând-o celor mai inumane chinuri, de câteva ori pe an devin brusc naþionaliºti de paradã, dând cel mai sumbru spectacol. Pretutindeni coarda naþionalismului menit sã spele obrazele unor mafioþi ºi unor profitori veroºi este întinsã atât de tare cã nu se poate sã nu-i plesneascã într-o zi peste obrazul de toval, pe grobienii satrapi ai mocirloasei zile de azi.

Tocmai aceia care îi eticheteazã pe naþionaliºtii autentici care ºi-au fãcut un cult din cinstirea eroilor ºi a valorilor naþionale drept extremiºti desfãºoarã, la 1 Decembrie, pancarte cu numele clanului de mafioþi zis partid, mobilizeazã grupuri cu steguleþe ºi drapele tricolore pe care au lipit, culmea neruºinãrii, sigla partidului hoþilor ºi perverºilor. Tot ei împart, flãmânzilor ºi goilor aduºi în aceastã stare de hoþia lor fãrã margini, fasole ºi murãturi cu polonicul partidului perfid.

Aceiaºi impostori pentru care naþionalismul curat al unora nu e bun, pentru cã îl cultivã prin comportamentul civic imaculat de fiecare zi, au neobrãzarea de a folosi naþionalismul pentru spãlarea periodicã a pãcatelor celor multe ºi grele. Pentru ei naþionalismul e o marfã rentabilã. Când le vine lor bine, naþionalismul nu mai e o formã de extremism, ci un mijloc de orbire a mulþimii ºi de sporire a averilor ºi aºa fabuloase. Nu putea un fond de investiþii sã spolieze milioane de români naivi, dacã nu i s-ar fi adãugat în titulaturã ºi cuvântul ”naþionalÒ. Se poate aprecia azi de ce a fost nevoie sã se numeascã F.N.I. Ð Fondul Naþional de Investiþii Ñ, ºi nu pur ºi simplu Fond de Investiþii, de ce Banca de Scont trebuia musai sã fie ”RomânãÒ, ºi altele asemenea, Banca TurcoRomânã. Se menþin ºi astãzi denumiri cu cuvintele ”naþionalÒ ºi ”românÒ în titulaturã numai pentru a sugera bonitatea ºi solvabilitatea, prin includerea la responsabilitãþi a statului român. Aºa funcþioneazã, ºi în momentul de faþã, ASIROM, S.N.T.R. Ð Societatea Naþionalã Tutunul Românesc. Ce o mai fi având astãzi numitul Ioan Nicolae cu naþiunea ºi cu România incluse în titulatura firmelor sale este lesne de înþeles. Patronii acestora, mari cotizanþi la bunãstarea ºi fericirea baronilor de mucava au constatat, ºi ei, cã naþionalismul este rentabil pentru derutarea clientelei. În mrejele acestui scenariu macabru se întrevede o Românie colonialã departe de coeziunea ºi solidaritatea unui sentiment naþional autentic.

Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ionel Marineci. Va urma domnul Ioan Sonea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de declaraþia politicã, aº vrea sã vã adresez un protest cu privire la modul neelegant în care se înþelege sã se facã unele declaraþii politice ºi aº vrea sã spun numai cã eleganþa în exprimare este o dovadã de educaþie.

## Domnule preºedinte,

În intervenþia mea de astãzi am sã pun în discuþie succesele politicii externe ale Guvernului Partidului Social Democrat.

În planul politicii externe, Guvernul P.S.D. condus de Adrian Nãstase a reconstituit tot ansamblul de relaþii internaþionale în jurul a douã obiective fundamentale pentru România: integrarea în structurile euroatlantice ºi Uniunea Europeanã ºi redefinirea relaþiilor României cu vecinii ºi cu statele din afara spaþiului european nordatlantic, ieºind definitiv din izolare. Într-o lume a integrãrii ºi globalizãrii, cu Europa în plinã construcþie a unitãþii sale, cu Statele Unite în plin proces de desfãºurare a unor iniþiative globale ºi în cãutare de noi aliaþi privilegiaþi, Guvernul Partidului Social Democrat a propus ca România sã aibã o contribuþie semnificativã la echilibrul ºi solidaritatea Europei lãrgite ºi a partenerilor euroatlantici.

Partidul Social Democrat este convins cã România este un partener de încredere pentru aliaþi ºi poate deveni o parte a devenirii europene, ca putere globalã ºi un aliat privilegiat al Statelor Unite în Europa. România este o parte a Europei ºi se va integra în structurile acesteia.

Prin politica sa, Guvernul social-democrat a reuºit realizarea unor progrese remarcabile. România a fãcut salturi uriaºe în ultimii 2 ani, dar aveam nevoie de o mânã de ajutor, de un semnal. La Praga am primit acest semnal. Acum prioritãþile Guvernului sunt aceleaºi: intrarea în Uniunea Europeanã ºi aderarea în 2004 la NATO ºi o reordonare a acestora, o schimbare de vitezã în ceea ce priveºte unele dintre ele, reverificarea mijloacelor de acþiune.

”Suntem mult prea conºtienþi Ñ arãta premierul Nãstase Ñ de ºansa care ni se oferã, ca sã nu ne mobilizãm aºa cum trebuie. Miza acestui moment este de importanþã istoricã. El consacrã practic reîntoarcerea definitivã a României acolo unde îi este locul, în spaþiul de valori ºi de securitate al Occidentului dezvoltat. Dintr-o

Vã mulþumesc ºi eu. Dau cuvântul domnului Ioan Sonea. Va urma domnul ªtefan Lãpãdat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea se referã la o situaþie interesantã privind blocarea posibilitãþii urmãrii cursurilor de tineri care pleacã în strãinãtate.

Guvernul nostru a obþinut mari victorii în lupta cu Occidentul: a reuºit sã ocupe locurile de servitoare de la palatele noii nobilimi din Anglia, Spania, Germania cu tinere fete din România, a reuºit sã cucereascã locurile de culegãtor de cãpºuni ºi mãsline din Spania, a reuºit sã scape bugetul românesc de gurile tinere ale informaticienilor, matematicienilor, fizicienilor, medicilor pe care i-a expediat, cu acte în regulã, peste graniþã, victorie cu care chiar se laudã. Nu avem date privind prostituatele ºi hoþii care fac concurenþã cu succes celor autohtoni din þãrile ocupate.

Din fericire, soldaþii români încã nu au trebuit sã lupte. Oricum, prea mulþi români bat la porþile strãinilor, ºi nu ca excursioniºti de plãcere. Buni Ð rãi, trebuie sã trãiascã ºi sã se adapteze noilor condiþii de mediu. Mulþi au plecat cu totul: ºi-au luat pãrinþi, bunici care sã aibã grijã de copii, cât ei, cei în putere, trudesc pe ogor strãin, ca sã câºtige banul pe care þara, mamã cam vitregã, îl refuzã astãzi. Noutatea nu-i copleºeºte, vor sã-ºi dea copiii la ºcoala locului, sã înveþe limba þãrii, sã nu piardã legãtura cu cartea. Pentru a continua studiile acolo, au nevoie de acte: diplome, certificate, foi matricole din România. Acum începe pãtimirea. S-a constituit Centrul Naþional de Recunoaºtere ºi Evaluare a actelor de studiu în cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care se ocupã cu aceste probleme. Nu menþionãm actele necesare, subliniem doar o cerinþã referitoare la vizarea actelor de studiu în original: ”Vizarea poate fi fãcutã doar de titular sau, în mod excepþional, de o rudã. Trebuie dovedit gradul de rudenie prin procurã specialã eliberatã de un oficiu consular al României în strãinãtate, plus copie act de identitate titularÒ.

Deºi în urmã cu un an am atenþionat Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, printr-o interpelare, asupra unor aspecte pe care le implicã cerinþele, ca sã nu mai vorbim de taxele cerute, lucrurile au rãmas la fel. Este clar cã un titular de 15 ani plecat în Spania nu poate veni de capul lui în þarã, sã umble pe la ºcoli, ministere ºi apoi sã se prezinte la onorata comisie pentru vizã. Dacã bunicii sunt ºi ei în Spania, trebuie cãutate rude prin cãtunele patriei care sã se ocupe, sã te reprezinte, dupã ce îi ”prezinþiÒ la un oficiu consular pentru a obþine procura specialã, care trebuie sã ajungã la binevoitoarea rudã, care va bate la câteva uºi în România. Dar ce te faci dacã nu ai rude sau dacã le ai ºi nu te pot ajuta? Tu, tatã, mamã, trebuie sã-þi dovedeºti gradul de rudenie cu fiul, fiica ºi sã vii la Bucureºti pentru vizarea certificatului, foii matricole etc. Aceasta, desigur, este grija stãpânirii noastre pentru timpul ºi bugetul celui plecat ºi pentru ca aceºtia sã nu-ºi uite þara. Desigur cã tonul de mai sus nu rezolvã problema, dar ce s-ar putea face pentru copiii care nu-ºi pot continua studiile în strãinãtate din cauza unor prevederi aberante?

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului ªtefan Lãpãdat. Va urma domnul T‡mas S‡ndor.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Un S.O.S. pentru ªcoala nr. 7 ”Teodor CostescuÒ din Municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Construirea unui nou cartier de locuinþe în Crihala de Nord-Vest, în Municipiul Drobeta-Turnu Severin, în anii 1982 Ð 1986, a generat procesul de concentrare demograficã, ponderea mare având-o familiile tinere ºi implicit creºterea numericã a copiilor de vârstã ºcolarã.

La solicitãrile pãrinþilor, Inspectoratul ºcolar judeþean Mehedinþi înainteazã demersurile cãtre primãria localã, în scopul de a prinde în programul de investiþii construirea unui nou local de ºcoalã.

Lucrãrile sunt demarate în anul 1990, investiþia fiind evaluatã la cifra de 33 de milioane. Amplasatã pe o suprafaþã de aproape 2 ha, ºcoala se deosebeºte de alte unitãþi prin planul construcþiei ºi al repartiþiei celor 74 de încãperi cu diferite destinaþii, precum ºi prin arhitectura deosebitã. Inaugurarea noului local de ºcoalã are loc la data de 15 septembrie 1997, sub presiunea Inspectoratului ºcolar judeþean de a descongestiona alte douã ºcoli, pentru eliminarea celor douã sau trei schimburi de elevi. Aceastã situaþie a determinat darea în folosinþã a clãdirii în proporþie de 50%, sub denumirea de ªcoala cu clase I Ð VIII nr. 7 ”Teodor CostescuÒ.

Lipsa fondurilor financiare a dus la elaborarea deciziei primãriei de a trece în regim de ”conservareÒ a 3 componente ale investiþiei nefinalizate care dau individualitate unitãþii ºcolare, ºi anume: sala polivalentã de sport, sala cu bazin de înot, cu apã reglabilã termic ºi sala pentru activitãþi culturale (prevãzutã cu scenã ºi balcoane). În prezent, conservarea obiectivelor este înlocuitã de procesul de degradare fizicã sub acþiunea conjugatã a factorilor naturali ºi chiar a celui uman.

Ce urmãri ar avea finalizarea investiþiei? De 4 ani de zile aici se desfãºoarã majoritatea cercurilor pedagogice ºi alte activitãþi judeþene, interjudeþene ºi chiar naþionale, ceea ce îi va atribui rolul de centru metodologic pentru activitãþile didactice; obþinerea de performanþe de cãtre elevi ºi de cãtre personalul didactic la diferite niveluri; autofinanþarea unitãþii ºcolare; perspectiva de a deveni liceu ºi chiar universitate; prevenirea ºi combaterea abandonului ºi absenteismului ºcolar.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului T‡mas S‡ndor. Va urma domnul Iulian Mincu.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Cu aceastã ocazie, aº vrea sã vã atrag atenþia ºi totodatã sã fac cunoscutã opinia ºi unele observaþii ale Camerei de Comerþ ºi Industrie din judeþul Covasna asupra proiectelor de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2002 ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/2002 referitoare la activitatea Camerelor de Comerþ ºi Industrie din România.

Argumentaþia Guvernului bazatã pe teoria divizãrii camerelor de comerþ ºi industrie ca persoane juridice este contrarã principiilor de drept, pentru cã, camerele de comerþ ºi industrie sunt persoane juridice de drept privat, iar divizarea acestora nu poate fi decisã printr-o ordonanþã de Guvern. Potrivit art. 1 ºi 2 din Decretul-lege nr. 139/1990, referitoare la camerele de comerþ ºi industrie din România, acestea sunt organizaþii obºteºti, autonome, neguvernamentale, persoane juridice constituite voluntar, din iniþiativa comercianþilor. Este evident cã, în cazul ordonanþelor de urgenþã sus-amintite, statul se substituie abuziv adunãrii generale a constituenþilor camerelor de comerþ ºi industrie, ca persoanã juridicã. Este, totodatã, inadmisibil ca, din divizarea unei persoane juridice neguvernamentale de drept privat, sã rezulte o persoanã juridicã de drept public.

În expunerea de motive, Guvernul recunoaºte cã, anterior ordonanþei de urgenþã, Oficiul Registrul Comerþului a funcþionat fãrã personalitate juridicã în cadrul camerelor de comerþ ºi industrie ºi cã, în noua sa structurã, este o persoanã juridicã nou înfiinþatã, cu statut de instituþie publicã în subordinea Ministerului Justiþiei.

În acest caz, afectarea unui patrimoniu este în sarcina celui care are iniþiativa înfiinþãrii noii persoane juridice, ºi nicidecum a camerei de comerþ, al cãrei patrimoniu privat este intangibil ºi care, prin aceastã mãsurã, este naþionalizat în mod abuziv. Este dreptul statului, desigur, sã încredinþeze activitatea de administrare a Registrului Comerþului cui doreºte, dar nu pe seama patrimoniului privat al camerei de comerþ ºi industrie.

Participarea Oficiului Registrului Comerþului la obþinerea bunurilor mobile ºi imobile ale camerei de comerþ ºi industrie este un argument nefundamentat juridic din partea Guvernului. Ordonanþele de urgenþã vorbesc de bunuri cu care au fost dotate Oficiile Registrului Comerþului ºi birourile unice. Aceste structuri nu au avut niciodatã personalitate juridicã ºi, în consecinþã, nici patrimoniu propriu.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu; va urma doamna Mihaela Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În declaraþia mea politicã care este intitulatã: ”Este corupþia atât de mare în România? ªi dacã este, cine o promoveazã?Ò, vreau sã redau situaþia pe care o comunicã Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare împreunã cu Banca Mondialã foarte recent. România

ocupã locul 4 în rândul statelor din Europa Centralã ºi Sud-Est, inclusiv Comunitatea Statelor Independente.

Faptele descoperite recent la aparatul partidului de guvernãmânt P.S.D. în Ialomiþa susþin adevãrul celor menþionate de BERD.

1. Astfel, conform declaraþiei înregistrate a firmei DERPAN, firmã ce a câºtigat licitaþia pentru aprovizionare cu cornuri în cadrul ”Cornuri ºi laptele în 8 judeþeÒ, a trebuit sã doneze Fundaþiei de partid ”Ialomiþa 2000Ò suma de 250 milioane de lei dintr-un miliard pe care l-a primit. Fundaþia are ca preºedinte pe George Savu, preºedintele Consiliului judeþean Ialomiþa ºi vicepreºedinte pe senatorul P.S.D., Elena Sporea, iar în conducere, peste 80 de primari, viceprimari ºi funcþionari de partid.

2. Fundaþia a mai primit la data de 5 martie 2002, cu 9 zile înainte de pronunþarea hotãrârii judecãtoreºti de înfiinþare a acestei fundaþii, suma de 250 de milioane de lei de la M.M. _Data_ S.R.L., sponsorizare, de altfel, ilegalã. Aceastã firmã are ca acþionar pe Mosessonn Mihael Dorn, cetãþean român care deþine 20% din acþiuni, pe Mosessonn Cristian Zaharia cu acelaºi procent ºi pe Mosessonn Zaharia, cetãþean israelian ce deþine 60% din pãrþile sociale. Societatea înfiinþatã în 1998 se ocupã cu lucrãri de instalaþii ºi izolaþii, are 83 de salariaþi ºi a avut la nivelul anului 2001 un profit de 36,9 miliarde lei. Ea a efectuat lucrãri ºi în judeþul Ialomiþa plãtite din bani publici.

3. La data de 17 iunie 2002, Fundaþia ”Ialomiþa 2000Ò a primit prin Societatea _Commixt,_ societate anonimã Urziceni din partea omului de afaceri Radu Vasile Ñ Urziceni, spaþiul fostei cofetãrii _Dalia_ cu o suprafaþã de 178 de m[2] , situatã central pe Calea Bucureºti-Urziceni, cu suma de numai 48 de milioane de lei, deºi preþul de piaþã este de 1 miliard de lei. Actele au fost semnate din partea fundaþiei de Constantin Gãianu, iar actele de întabulare au fost fãcute la primãrie la 17 iunie 2002. Radu Vasile are datorii la stat de 35 de miliarde de lei ºi afacerile sunt considerate falimentare. Care este scopul donaþiei?

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna Mihaela Ionescu; va urma domnul Dumitru Bãlãeþ.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Dragi colegi,

Pentru ca Bucureºtiul mult iubit în care ne-am nãscut ºi trãim sã-ºi merite locul clar în galaxia capitalelor europene, el trebuie sã aibã, în afarã de clãdiri somptuoase ºi drumuri fãrã gropi, trotuare fãrã dâmburi, o viaþã culturalã ºi socialã activã, locuri de recreere. Marile capitale se mândresc cu monumentele lor, cu statui, cu fântâni. La noi, din toate câte puþin, cam nimic de-ajuns.

Oraºul Iaºi se poate mândri cu vreo 200 de statui care-i oferã farmec ºi prestanþã deosebitã. Conducãtorii urbei lui Bucur, în primii ani ai comunismului ºi-au permis, în zelul lor de iconoclaºti inculþi, sã dãrâme statuia lui Carol I, opera marelui sculptor Mestrovici. Muzeul din Zagreb, oraºul natal al sculptorului, se oferise sã preia statuia ºi sã o expunã. Statuile lui Lascãr Catargiu, Tache Ionescu au fost ºi ele puse pe fãraº, ºtirbind Bulevardul Magheru ºi Piaþa Romanã de douã lucrãri monumentale. S-au construit, în schimb, statui pentru personalitãþi strãine ale momentului: Lenin, Stalin, Soldatul sovietic. Unele au fost ulterior mutate (este cazul Soldatului sovietic care se aflã acum la Cimitirul din Cartierul Aviaþiei), altele dãrâmate dupã toanele istoriei.

Pânã în 1989, machete de statui erau testate, când în sus, când în jos, fie în Piaþa Romanã, fie în Piaþa Obor.

În ultimii 12 ani, în Bucureºti s-au construit doar cele douã statui din Piaþa Palatului. Au mai fost ºi unele statui de mici dimensiuni, busturi, dintre care am putea enumera pe cele ale Mareºalului Antonescu, care a fost ulterior acoperit cu o ladã, ca o cadânã ascunsã dupã voal.

Dar cu Caragiale ce aveþi? Statuia marelui dramaturg se tot plimbã în ultimii 12 ani, aflându-se acum la al treilea domiciliu; ba în curtea Editurii ”Cartea RomâneascãÒ, ba pe strada Maria Rosetti, colþ cu strada Caragiale, în apropierea casei unde locuise ”Nenea IancuÒ. Hodoronctronc, cineva a hotãrât sã mute statuia de azi pe mâine, cã doar e Anul Caragiale, fãrã sã mai aibã ”puþinticã rãbdareÒ ºi a mutat-o drept în faþa Teatrului Naþional. Aici, printre flori ºi parkinguri, strivit parcã de vecinãtatea _Intercontinental-_ ului, a fost surghiunit Caragiale la nivelul ierbii, amplasat direct pe pãmânt, fãrã soclu, spre deliciul cãþeilor. Se cunoaºte importanþa pe care clasicii o dãdeau amplasamentului statuilor monumentale, precum ºi a celor destinate expunerii interioare. A transporta anapoda o statuie de colo pânã colo, fãrã a þine seama de cadrul înconjurãtor, demonstreazã fie un amatorism heirupist, fie o indolenþã crasã faþã de valorile neamului ºi faþã de aspectul pe care trebuie sã-l aibã o capitalã europeanã.

Mulþumesc.

Domnul Dumitru Bãlãeþ ºi va urma doamna Smaranda Ionescu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi deputaþi,

Declaraþia mea politicã de azi priveºte scoaterea abuzivã din bugetul de stat pe 2003 a investiþiei privind finisarea noii clãdiri a Bibliotecii Naþionale ca local de bibliotecã.

Dupã cum se ºtie, aceastã investiþie a existat în toate bugetele de stat ale anilor anteriori. Ea a reprezentat doar o continuare ºi se preleva în mod necesar în structura bugetarã de perspectivã. Din pãcate, Ministerul Culturii ºi Cultelor, în bugetul cãruia se afla aceastã investiþie, a planificat-o pe un numãr mult prea mare de ani, ceea ce a fãcut ca finisarea Bibliotecii Naþionale sã se facã mult prea încet ºi în dauna culturii þãrii ºi a intrãrii noastre în rândul popoarelor civilizate, care îºi ordoneazã la milimetru, cibernetizeazã, informaþia intelectualã circulabilã pe mapamond. Departe de a crea condiþiile adecvate pentru a face ºi noi acelaºi lucru Ð posibil numai prin intermediul unei Biblioteci Naþionale puternice, cu spaþiu adecvat, conform normelor internaþionale actuale de bibliotecã Ð iatã ne bãlãcim în continuare în, de-acum, tradiþionala noastrã inconºtienþã pe aceastã linie.

Ministerul Culturii ºi Cultelor, sub înalta oblãduire a domnului academician profesor doctor Rãzvan Theodorescu, nu numai cã a încetinit ritmul finisãrii construcþiei noii Biblioteci Naþionale, ci a scos-o definitiv din preocupãrile sale, cedând-o Guvernului, spre a fi transformatã în birouri guvernamentale.

Credeam cã, în urma sancþionãrii drastice a unei asemenea absurditãþi de cãtre opinia publicã internã ºi internaþionalã, se va reveni la o situaþie normalã. Domnul prim-ministru Adrian Nãstase chiar promisese acest lucru în cursul acestei veri prin anunþarea unei scrisori pe care urma sã o trimitã Parlamentului. Iatã însã cã acea scrisoare nu se cunoaºte de cãtre parlamentari, iar cele 4 luni care au trecut de la anunþarea ei nu au dat satisfacþia cerutã de cãtre opinia publicã.

O vinã mare în acest sens o are ºi conducerea Parlamentului nostru, care nu a clarificat situaþia, iar la discutarea bugetului de stat pe 2003 nu a luat în seamã amendamentul propus de noi, de reintroducere a investiþiei Biblioteca Naþionalã în bugetul Ministerului Culturii, unde-i era locul. Grupurile parlamentare ale partidului de guvernãmânt au votat, evident la comandã, împotriva acestui amendament, fãrã nici un fel de motivaþie logicã, pertinentã, ceea ce pune sub semnul întrebãrii pretenþiile europeniste ale guvernanþilor noºtri, cinstea ºi conºtiinþa lor faþã de cultura naþionalã. Încetarea investiþiei pentru noul local al Bibliotecii Naþionale ºi finisarea acestuia în alte scopuri decât cele pentru care a fost construit, constituie o eroare politicã cu urmãri incalculabile; ea ne pune în imposibilitatea de a ne organiza informaþia intelectualã, de a o putea primi de pe mapamond în propria noastrã culturã ºi de a putea oferi ceea ce avem, pe aceastã cale, omenirii. În loc sã putem folosi cele peste 13 milioane de cãrþi aflate în Biblioteca Naþionalã, folosim abia 900.000, în loc sã avem peste 3.000 de cititori zilnic, abia dacã avem 300, în loc sã avem o civilizaþie superioarã, cibernetizatã a serviciilor de bibliotecã, avem doar o mizerie a acestora. ªi nu numai aici, ci în toatã þara, cãci toate serviciile de bibliotecã ale þãrii depind de serviciile Bibliotecii Naþionale.

## Vã mulþumesc.

Doamna Smaranda Ionescu ºi apoi ultimul vorbitor, domnul Ion Mocioi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Scopul venirii mele la aceastã tribunã este sã vã comunic un eveniment care consider cã intereseazã în mod deosebit Parlamentul. O coincidenþã fericitã a fãcut ca la sfârºitul lunii noiembrie, chiar pe data de 21, Uniunea Interparlamentarã sã obþinã, în cadrul Adunãrii O.N.U., statutul de observator. Asta înseamnã cã fiecare din parlamentele þãrilor existente are acces direct la toate comisiile specializate ºi la Consiliul de Securitate cu acest statut de observator. În felul acesta, reforma structuralã prin care trece O.N.U. antreneazã ºi parlamentele, dupã o strãdanie de 10 ani care a fost susþinutã de Uniunea Interparlamentarã.

Cred cã este cazul sã beneficiem de acest nou statut, sã ne revizuim puþin atitudinea în ceea ce priveºte separarea puterilor în stat ºi sã facem, aºa cum s-a subliniat în toate luãrile de cuvânt, ca Parlamentul sã-ºi recapete rolul pe care-l are într-un stat de drept ºi într-o democraþie realã ºi sã fie cel care sã colaboreze cu Guvernul ºi nu sã-i fie subordonat.

De aceea, prin aceastã informaþie directã ºi printr-un contact direct cu cei care hotãrãsc la O.N.U. tot ceea ce apoi ni se comunicã, cred cã vom reuºi ºi trebuie sã ne strãduim sã facem lucrul acesta, sã selecþionãm mai bine actele legislative pe care le vom lucra ºi le vom adopta ºi, de asemenea, sã stãvilim avalanºa de ordonanþe de urgenþã. Este un moment favorabil care coincide cu acceptarea noastrã pentru discuþiile de aderare la NATO, este momentul în care Europa se transformã prin aceste noi intrãri în Uniunea Europeanã, unde ne va veni ºi nouã rândul, ºi trebuie sã ne aliniem tuturor celor care nu desconsiderã parlamentul, ci, din contrã, precum s-a vãzut, îl folosesc, ºi trebuie sã facem ºi noi la fel.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Înainte de a da cuvântul domnului Ion Mocioi, pentru o scurtã declaraþie dau cuvântul domnului deputat Bãncescu Ioan.

## **Domnul Ioan Bãncescu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt deputat în Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava. Menþionez cã pânã la data de 12 octombrie a.c. am fãcut parte din Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist. În intervalul 12 octombrie Ñ 2 decembrie 2002 mi-am desfãºurat activitatea parlamentarã ca deputat independent. Declar cã, începând cu data de astãzi, 3 decembrie 2002, ader la Grupul parlamentar al Partidului România Mare al cãrui membru am devenit pe data de 29 noiembrie a.c.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ion Mocioi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La prima noastrã întâlnire pentru declaratii politice, dupã sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României la 1 decembrie 2002, îmi exprim nemulþumirea faþã de modul în care reprezentanþii partidului de guvernãmânt au organizat la nivelul unor judeþe aceastã manifestare a unitãþii poporului român ºi de omagiere a celor care au contribuit la realizarea, dupã primul rãzboi mondial, a României Mari, dorinþã milenarã a neamului. În esenþã, contest hotãrârea prefecþilor ºi conducãtorilor P.S.D. de a nu oferi cuvântul reprezentanþilor din partidele de opoziþie la manifestãrile publice din aceste reºedinþe de judeþe, dedicate Zilei Naþionale.

Reprezentanþii Partidului România Mare s-au simþit ofensaþi pentru cã nu li s-a dat dreptul de exprimare, de subliniere a semnificaþiei fundamentale a acestei zile din istoria poporului român. Aºa s-a întâmplat la Târgu Jiu, unde, ca de altfel în toatã þara, se încearcã sistematic reprimarea atitudinii ºi a glasului partidelor de opoziþie ºi îndeosebi a Partidului România Mare.

Totodatã, contest mãsura luatã ca în cuvântãrile reprezentanþilor P.S.D. la aceastã manifestare sã nu se rosteascã sintagma ”România MareÒ, negându-se astfel visul de aur al românilor de pretutindeni, elementul de bazã care se cerea subliniat la o asemenea întrunire festivã dedicatã Unirii.

De asemenea, evenimentele istorice evocate au fost insuficient prezentate de reprezentanþii P.S.D., unii dintre ei fiind neglijenþi în aprecierile fãcute, alþii, care au citit unele texte, dovedind cã n-au citit niciodatã în întregime vreo carte de istorie a patriei.

Ca urmare, aºteptându-se la un astfel de model de organizare a întrunirii, defavorizatã ºi de frigul ºi ploaia respingãtoare, în agora festivitãþii s-au prezenatat la Târgu Jiu puþini participanþi. Pentru a se putea desfãºura întrunirea, au fost aduºi mai mulþi militari ºi numeroºi elevi de la ºcolile din oraº.

Pentru a fi prezenþi ºi alþi cetãþeni la festivitate, li s-a promis în presã cã li se pun la dispoziþie 400 de porþii de fasole cu ciolan de porc, deºi este postul Crãciunului, precum ºi atrãgãtorul vin fiert. Evident, au fost prezenþi ºi sãracii strãzii cãrora însã nu li s-a oferit ºi vinul fiert, de altfel, nepotrivit cu fasolea fiartã în cazanele unitãþii militare din localitate.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, prima parte a lucrãrilor de astãzi s-a încheiat.

Vã doresc o zi bunã!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 278. Sunt absenþi 66, din care participã la alte acþiuni parlamentare 27.

Da, poftiþi!

Domnul deputat Bolcaº.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în conformitate cu dispoziþiile art. 148 ºi urmãtoarele din Regulamentul Camerei Deputaþilor, am cinstea sã depun în ºedinþã publicã moþiunea simplã ”Roºia MontanãÒ care vizeazã un aspect al politicii interne a Guvernului în domeniul exploatãrilor miniere ºi are ca finalitate mãsuri concrete care se solicitã a fi luate în acest domeniu. Vã depun, spre cele procedurale, textul moþiunii ºi lista celor peste 70 de semnãturi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Urmeazã ca preºedintele Camerei sã se pronunþe, sã fixeze termenul de dezbatere. Probabil cã el va fi marþea viitoare.

Trecem la dezbaterea raportului comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind acceptarea de cãtre România a amendamentelor la Codul internaþional de management pentru exploatarea ºi siguranþa navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ñ Codul ISM), adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 104(73) din 5 decembrie 2000 ºi pentru modificarea Legii 85/1997 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ñ Codul ISM), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia A 741(18) din 4 noiembrie 1993. Acum titlul a fost lung, raportul nu este chiar aºa de lung.

La prima poziþie avem textul Camerei. Adoptat.

A 2-a poziþie, textul Camerei. Adoptat.

A 3-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 4-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 5-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 6-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 7-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 8-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. Raportul în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor situate în intravilanul localitãþilor în Delta Dunãrii.

La prima poziþie, textul Camerei. Adoptat.

A 2-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 3-a poziþie, textul Camerei. Adoptat. A 4-a poziþie, textul Camerei. Adoptat.

La a 5-2 poziþie avem douã texte ale Camerei, dar alin. 2 este textul Senatului.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Poziþia 5 în integralitate.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Ð este textul Camerei Deputaþilor. Îl considerãm adoptat. Poz. 11 Ð este un text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat poz. 11. Poz. 12 Ð este textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în ºedinþa de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 cu privire la regimul juridic al contractelor la distanþã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul? Da, poftiþi! Vã rog sã vã prezentaþi.

**Doamna Rovana Plumb** _Ñ secretar de stat_

_la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Bunã dimineaþa!

Sunt Rovana Plumb, secretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor.

Ordonanþa nr. 130/2000 reglementeazã regimul juridic al contractelor la distanþã, încheiate între comercianþi ºi furnizori. Faþã de textul ordonanþei, Comisia Europeanã a solicitat transpunerea exactã în legislaþia româneascã a prevederilor directivei existente la nivel european, Directiva nr. 97/7 privind protecþia consumatorilor, în materia contractelor încheiate la distanþã. Practic, aceste contracte sunt contracte de furnizare de produse sau servicii, încheiate între comerciant ºi consumator în cadrul unui sistem de vânzare organizat, care utilizeazã în mod exclusiv, înainte ºi la încheierea acestui tip de contract, una sau mai multe tehnici de comunicaþie la distanþã.

În urma consultãrilor tehnice pe care le-au avut reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor ºi reprezentanþii Comisiei Europene, luând în considerare ºi punctul de vedere al Ministerului Finanþelor, vã supunem spre adoptare prezentul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului care reglementeazã regimul contractelor la distanþã încheiate între comerciant ºi consumator.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei, vã rog. Poftiþi! Domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã a trecut prin Comisia de industrii ºi servicii, are avizele favorabile atât ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, de asemenea, ale Consiliului Legislativ.

Amendamentele care au fost aduse în cadrul comisiei au fost însuºite ºi de iniþiator ºi, în consecinþã, vã propunem sã supuneþi dezbaterii ºi aprobarea raportului în forma prezentatã de Comisia de industrii ºi servicii.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Vã rog sã priviþi în raport. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 2 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 174/13.XII.2002

Art. 5. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 6. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport. Nu sunt obiecþii.

Adoptat în varianta comisiei. Titlul cap. II. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap. III. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Vã rog sã priviþi în raport, poz. 49. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 14. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap. IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Vã rog sã priviþi ºi în raport, la pagina 16, punctul 50.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 16. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Titlul cap. V. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Vã rog sã priviþi în raport, la punctul 53. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 19. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei. Art. 20. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Cap. VI. Titlul cap. VI. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Anexa, cu lista tehnicilor de comunicaþii la distanþã. Vã rog sã priviþi ºi în raport.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat.

Trecem la lege. Titlul legii. Vã rog sã priviþi în raport. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2002, a întocmit raport favorabil. Propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Guvern. Este un act normativ relativ redus.

Propunem 5 minute timp total Ð un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

ªi în acest caz, raportul propune dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Guvern, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002.

Propunem timp total 20 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timp? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. I. Obiecþiuni? Nu sunt. Art. II. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Obiecþiuni? Nu sunt. Art. IV. Obiecþiuni? Nu sunt. Art. V. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. VI. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. VII. Obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat. Art. VIII. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. IX. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. X. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. XI. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. XII. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. XIII. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. XIV. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. XV. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. S-au adoptat toate articolele ordonanþei. Trecem la lege. Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în secvenþa dedicatã acestui vot final, în cursul zilei de astãzi.

Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi bãneºti personalului militar român care încadreazã Comandamentul Brigãzii Multinaþionale de Pace din Europa de Sus-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocãrii acestuia pe teritoriul României.

Dacã din partea iniþiatorului, doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei sesizate în fond? Poftiþi! Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Comisia a fost învestitã cu dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege mai sus menþionat, într-o procedurã obiºnuitã.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare suplimentarea veniturilor militarilor români care vor fi încadraþi în cadrul nucleului permanent al Comandamentului Brigãzii Multinaþionale de Pace din sud-estul Europei.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege, pentru a preveni efectele negative generate de diferenþele de salarizare dintre personalul român ce compune Comandamentul SEEBRIG ºi personalul militar similar care aparþine celorlalte state care au aderat la Acordul privind forþa multinaþionalã de pace din Europa de SudEst.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune admiterea, fãrã modificãri, a acestuia, cu unanimitate de voturi.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 174/13.XII.2002

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Dacã celelalte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în secvenþa dedicatã votului final.

În continuare, vã rog sã mergeþi la comisii sã faceþi rapoarte, sã avem ce lucra în plen, iar la ora 12,00 ne întâlnim pentru votul final.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rog preºedinþii de comisie sã vinã cu toþi colegii lor, pentru a participa la votul final.

Rog secretarii de ºedinþã sã facã numãrãtoarea, sã vedem dacã trecem la apel nominal.

Repet apelul pe care-l adresez preºedinþilor de comisii: sã vinã în salã!

Vã propun sã adoptãm întâi constituirea unor comisii de mediere ºi dacã pânã atunci nu sunt prezenþiu colegii noºtri, o sã facem apelul nominal.

Pânã la constituirea unor comisii de mediere în legãturã cu moþiunea depusã astãzi de colegii noºtri de la P.R.M., vã anunþ cã, potrivit prevederilor regulamentului, aceasta va fi dezbãtutã în cursul zilei de marþi, 10 decembrie.

ªi acum, vã supun aprobãrii urmãtoarele comisii de mediere:

Ñ Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere al câinilor periculoºi sau agresivi; sunt propuºi colegii noºtri deputaþi: Ianculescu Marian, Naum Liana, Stan Ioan ÐP.S.D., Pribeanu Gheorghe Ð P.R.M., Sassu Alexandru Ð P.D., Nicula Cãtãlin Ð P.N.L. ºi Kelemen Attila-BŽla-Ladislau Ð U.D.M.R..

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Ñ Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat; sunt propuºi domnii deputaþi: Bara Liviu, Þibulcã Alexandru, Zgonea Valeriu ÐP.S.D., Dinu Gheorghe ºi ªnaider Paul Ð P.R.M., Ivãnescu Paula Maria Ð P.D., Mirciov Petru Ð minoritãþi naþionale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Ñ Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului; sunt propuºi domnii deputaþi:

Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ianculescu Marian Ð P.S.D., Bâldea Ioan ºi Viºinescu Marinache Ð P.R.M., Nicula Cãtãlin Ð P.N.L., Kov‡cs Zolt‡n Ð U.D.M.R.

|**Domnul Nicolae Leonãchescu:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe|absent<br>absentã<br>absent<br>absent| |Anastasescu Olga Lucheria<br>Andea Petru|absentã<br>prezent| |Andrei Ioan|absent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent|Cliveti Minodora|prezentã| |---|---|---|---| |Antonescu Niculae Napoleon|absent|Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Apostolescu Maria|absentã|Cojocaru Nicu|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã|Crãciun Dorel Petru|absent| |Ariton Gheorghe|prezent|Creþ Nicoarã|prezent| |Armaº Iosif|absent|Cristea Marin|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent|Criºan Emil|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Baban ªtefan|absent|Daraban Aurel|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent|Dinu Gheorghe|prezent| |Babiuc Victor|absent|Dobre Traian|prezent| |Baciu Mihai|absent|Dobre Victor Paul|absent| |Bahrin Dorel|prezent|Dobrescu Smaranda|prezentã| |Baltã Mihai|prezent|Dolãnescu Ion|prezent| |Baltã Tudor|prezent|Dorian Dorel|absent| |Bar Mihai|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent|Dragomir Dumitru|absent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Bartoº Daniela|absentã|Dragu George|prezent| |Bãdoiu Cornel|prezent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent|Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bãncescu Ioan|absent|Dumitriu Carmen|absentã| |Bâldea Ioan|prezent|Duþu Constantin|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bentu Dumitru|prezent|Enescu Nicolae|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent|Erdei Doloczki Istv‡n|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Eserghep Gelil|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent|Fâcã Mihail<br>Firceag Gheorghe|absent<br>prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Florea Ana|prezentã| |Bleotu Vasile|prezent|Florescu Ion|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent|Fotopolos Sotiris|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentã|Frunzãverde Sorin|absent| |Boajã Minicã|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |Boc Emil|prezent|Georgescu Filip|absent| |Bogea Angela|prezentã|Georgescu Florin|absent| |Boiangiu Cornel|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent|Ghiorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Gheorghiu Adrian|prezent| |BorbŽly L‡szl—|prezent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bozgã Ion|prezent|Gingãraº Georgiu|absent| |Bran Vasile|absent|Giuglea ªtefan|prezent| |Brînzan Ovidiu|prezent|Godja Petru|prezent| |Brudaºca Damian|prezent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Bucur Constantin|prezent|Grigoraº Nicolai|prezent| |Bucur Mircea|absent|Gubandru Aurel|absent| |Buga Florea|prezent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Burnei Ion|prezent|Haºotti Puiu|prezent| |Buruianã Aprodu Daniela|absentã|Hogea Vlad-Gabriel|absent| |Buzatu Dumitru|prezent|Holtea Iancu|absent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Canacheu Costicã|prezent|Ifrim Mircea|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent|Ignat Miron|prezent| |Cazimir ªtefan|prezent|Iliescu Valentin Adrian|absent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent|Ionel Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent|Ionescu Anton|prezent| |Cherescu Pavel|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent|Ionescu Dan|absent| |Chiriþã Dumitru|prezent|Ionescu Daniel|absent| |Ciontu Corneliu|prezent|Ionescu Mihaela|prezentã| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Rãzvan|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent|Ionescu Smaranda|prezentã| |Cîrstoiu Ion|prezent|Iordache Florin|prezent| |Cladovan Teodor|prezent|Iriza Marius|prezent|

Domnul deputat Boc doreºte sã explice votul Partidului Democrat.

## Domnule secretar,

Vã rog sã vã opriþi, pentru cã prezenþa este semnificativã ºi dacã ajungeþi pânã la finalul tabelului, riscãm sã nu mai fie aºa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva respingerii acestui proiect de lege, considerând cã a fost insuficient argumentul de naturã proceduralã pentru a respinge acest proiect, întrucât, pe fond, ideea este foarte bunã. Am cãzut de acord ieri cã poate, procedural, nu a fost cea mai bunã formã ºi am solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru a îmbrãca forma corespunzãtoare. Din nefericire, acest lucru nu s-a dorit, dar credem noi cã acum nu este cazul ca o datã ce am aruncat apa din covatã sã aruncãm ºi copilul, cum spuneam ºi ieri, ºi cã aceste douã idei generoase reþinute de acest proiect de lege, aceste douã idei trebuie sã fie continuate.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunt 10 proiecte, stimaþi colegi, vã rog sã aveþi rãbdarea necesarã pentru a le parcurge pe toate.

Primul proiect pe care vi-l

Propunerea legislativã pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr.19/1997 privind transporturile. Se propune respingerea acesteia de cãtre comisie. Aþi asistat ieri la dezbateri ºi aþi vãzut motivele respingerii.

ªi, în al doilea rând, ideea la fel de generoasã, discutabilã, dar oricum care meritã sã fie luatã în atenþia noastrã, cã acest control parlamentar sã fie reprezentat printr-o manierã paritarã de cãtre toate partidele politice, indiferent dacã ele aparþin Puterii sau Opoziþiei, întrucât siguranþa naþionalã ºi activitatea S.R.I.-ului nu are ºi nu trebuie sã aibã culoare politicã, ci numai un control care sã fie în mod paritar asigurat de cãtre toate formaþiunile politice va asigura un control eficient asupra acestor structuri care, pe de o parte, pot asigura funcþionarea unei democraþii, dar, pe de altã parte, pot pune în pericol funcþionarea acesteia.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 42 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 198 de voturi pentru, 42 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a votat.

Domnul Gheorghe Dinu vrea sã justifice votul P.R.M.-ului. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc.

## Stimaþi domni deputaþi,

Ne exprimãm regretul cã iniþiativa legislativã a fost respinsã de majoritatea parlamentarã pentru cã, de fapt, ea nu era o modificare de lege, ci mai degrabã o completare a Legii transporturilor, aducându-i o mai mare claritate ºi impunând expres Ministerului Transporturilor sarcini de tratare nediscriminatorie a modurilor de transport auto, cale feratã, naval, aerian.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor situate în intravilanul localitãþilor în Delta Dunãrii, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Fãrã completarea propusã, legea rãmâne cu precizãri ambigue, iar realitatea din viaþa de zi cu zi confirmã neclaritatea acesteia.

Voturi împotrivã? 36 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 204 voturi pentru, 36 împotrivã ºi douã abþineri a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 1 lit.b) al art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile, mai exact raportul de mediere, în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

## Vã mulþumesc.

Urmãtorul proiect înscris pe lista votului final de astãzi este Propunerea legislativã privind exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 33 de abþineri, nici un vot împotrivã, 212 voturi pentru Ñ proiectul de lege a fost adoptat.

Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea ºi menþinerea stocurilor minime de siguranþã pentru þiþei ºi produse petroliere, raport ce urmeazã a fi votat în condiþiile art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Sunt 211 voturi pentru, o abþinere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã, ce urmeazã a fi votat conform art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 207 voturi pentru, nici un vot contra, 5 abþineri, s-a votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2002 privind contractarea unei linii de credit revolving de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, conform art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri?

Cu 215 voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative. Art. 74 alin. 1 din Constituþie urmeazã sã se aplice la votarea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 31 de voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 198 de voturi pentru, 31 împotrivã ºi douã abþineri, s-a votat.

Poftiþi! Grupul parlamentar al P.R.M.-ului doreºte sã explice votul împotrivã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În art. 8 al ordonanþei se menþioneazã clar cã începând cu 1 ianuarie 2003 fondul ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ se desfiinþeazã, banii urmând sã susþinã diminuarea datoriei publice. La acest articol, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a Camerei, în unanimitate, a fãcut amendamentul de abrogare a articolului.

La art. 6 al Legii nr. 268 din 28 mai 2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþia agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului se stabileºte cã veniturile realizate de Agenþia Domeniilor Statului se pãstreazã în conturi bancare purtãtoare de dobânzi. Iar dupã deducerea cheltuielilor aprobate prin bugetul de venituri ºi cheltuieli ale Agenþiei Domeniilor Statului, venituri astfel realizate se vireazã semestrial Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în contul

denumit ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ. Tot aici se menþioneazã cã sumele colectate în fondul ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ sunt destinate programelor de dezvoltare a pieþelor interne ºi externe, programelor de cercetare, programelor de dezvoltare a fermelor private ºi a altor programe, inclusiv cele de restructurare a societãþilor comerciale din domeniul de activitate a Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în scopul privatizãrii eficiente a acestora.

Între sectoarele importante ale economiei româneºti, agriculturii i s-au alocat, în ultimii 13 ani, sume insuficiente, mult sub necesarul dezvoltãrii ºi alinierii acestui sector la nivelul agriculturii europene. Pentru anul 2003, dintr-un necesar de aproximativ un miliard de dolari agriculturii i s-au alocat 14.000 de miliarde, ceea ce înseamnã mai puþin de jumãtate din necesar. Am analizat de curând bugetul alocat pe 2003 agriculturii. În condiþiile în care s-a spus clar cã nu se va aloca nimic în plus agriculturii, art. 8 vine sã priveze acest sector de sume importante care în loc sã sprijine agricultura sunt îndreptate spre diminuarea datoriei publice interne, aproximativ 1.919 miliarde de lei. Aceºti bani urmeazã sã fie încasaþi la bugetul de stat, fapt ce nu garanteazã cã ei se vor mai regãsi în programe de sector agricol.

## Domnule deputat,

Suntem la explicarea votului, nu la moþiune. Moþiunea este marþi.

Am terminat într-o frazã, domnule preºedinte.

Nu existã nici un caz în care marile jafuri în domeniul bancar sau în alte domenii sã fi fost lãmurite în sprijinul legilor pânã la aceastã datã, indiferent de perioada în care s-au produs. O adevãrat revigorare a economiei nu se va produce fãrã o viziune clarã în privinþa direcþiilor de acþiune ºi fãrã curmarea hotãrâtã a corupþiei ºi întronarea legilor la toate nivelurile.

Vã mulþumesc.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astãzi la ºedinþa de vot final este Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi bãneºti personalului militar român care încadreazã Comandamentul Brigãzii Multinaþionale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocãrii acestuia pe teritoriul României. Va fi supus votãrii conform art. 74 alin. 2 din Constituaþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Cu 222 de voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã, a fost adoptat.

Cu aceasta am terminat lista votului de astãzi. Vã rog, stimaþi colegi, sã mergeþi la comisii pentru a definitiva dezbaterea ºi adoptarea rapoartelor cu care sunteþi sesizaþi.

Acelaºi lucru se va întâmpla ºi mâine ºi poimâine. Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi. Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la orele 12,57._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/13.XII.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei