Stenogramă plen

Stimaþi colegi, V„ rog s„ v„ ocupaþi locurile.

V„ rog s„-mi permiteþi s„ declar deschis„ ∫edinþa Senatului de ast„zi, 25 februarie, ∫edinþa fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Ion Vela, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de colegi parlamentari, ∫i-au Ónregistrat prezenþa, prin vot electronic, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 95 de domni senatori. Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 7 colegi, 3 fiind membri ai Guvernului, 2 colegi sunt Ón delegaþie, un coleg este bolnav ∫i un coleg este Ónvoit. Cvorumul de ∫edinþ„ este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru — lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„ s„pt„m‚na trecut„.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru aveþi de f„cut obiecþiuni? Dac„ nu sunt obiecþiuni, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. V„ rog s„ votaþi. Rog domnii senatori s„ voteze.

Cu 67 de voturi pentru, dou„ contra ∫i 7 abþineri, programul de lucru al plenului Senatului este aprobat de c„tre dumneavoastr„.

Dac„ nu aveþi obiecþiuni legate de ordinea de zi, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra acesteia. V„ rog s„ votaþi!

Cu 82 de voturi pentru ∫i 4 abþineri, ordinea de zi a plenului Senatului a fost aprobat„.

Œnainte de a intra Ón primul punct al ordinii de zi, respectiv îDeclaraþii politice“, a solicitat cuv‚ntul domnul senator Dumitru Badea, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Aveþi cuv‚ntul, domnule senator!

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 64 din Constituþia Rom‚niei ∫i ale art. 148—152 din Regulamentul Senatului, depunem îMoþiunea privind asumarea de c„tre Guvern a Protocolului P.S.D.—U.D.M.R., un act periculos pentru siguranþa naþional„ a Rom‚niei, abandonarea Transilvaniei“.

Moþiunea este semnat„ de un num„r de 36 senatori.

Av‚nd Ón vedere Óndeplinirea condiþiilor prev„zute de Constituþie ∫i de Regulamentul Senatului, v„ rug„m s„ dispuneþi iniþierea procedurilor privind prezentarea, introducerea pe ordinea de zi ∫i dezbaterea moþiunii Ón plenul Senatului.

V„ mulþumesc.

Da, rog stafful s„ ia act de depunerea acestei moþiuni, fiind prezent domnul secretar general al Senatului, s„ fie Ónaintat„, de Óndat„, domnului pre∫edinte, care va

proceda Ón conformitate cu prevederile din regulament, legate de afi∫are, de anunþarea Guvernului ∫i de stabilirea datei dezbaterii.

Intr‚nd Ón primul punct Ónscris pe ordinea de zi, îDeclaraþii politice“, invit la cuv‚nt pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), domnul senator Ion Solcanu.

Grupul parlamentar are 38 de minute.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) din Senatul Rom‚niei a luat cuno∫tinþ„ cu Óngrijorare de recenta declaraþie a Dumei de Stat a Federaþiei Ruse, prin care se aduc acuze nefondate conducerii Rom‚niei, Ón leg„tur„ cu un pretins amestec Ón treburile interne ale Republicii Moldova.

Respingem ferm o asemenea declaraþie. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) din Senat afirm„ c„ Guvernul Rom‚niei, instituþiile statului rom‚n nu au stimulat prin nici un mijloc atitudinea populaþiei rom‚nofone din Republica Moldova, de respingere a intenþiei Guvernului domnului Tarlev ∫i a Ppre∫edintelui Voronin de a introduce limba rus„ ca limb„ oficial„ de stat ∫i de a Ónlocui studiul istoriei rom‚nilor cu a∫a-zisa istorie a Moldovei ∫i a poporului moldovenesc.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), care reprezint„ Ón Senatul Rom‚niei aproape jum„tate din electoratul prezent la urne Ón noiembrie 2000, nu poate s„ nu vibreze la sensibilit„þile acestuia, ale societ„þii civile rom‚ne∫ti, Óngrijorat„ de decizia autorit„þilor comuniste de la Chi∫in„u de a atenta la identitatea cultural„ ∫i istoric„ a majorit„þii cov‚r∫itoare a populaþiei din Republica Moldova.

Grupul social-democrat ∫i umanist din Senat a sprijinit ∫i sprijin„ afirmarea statalit„þii, consolidarea independenþei ∫i suveranit„þii Republicii Moldova, dar, totodat„, nu-i poate fi indiferent derapajul antidemocratic al autorit„þilor de la Chi∫in„u, precum ∫i lipsa Óndelungat„ a unui dialog cu societatea civil„, cu zecile de mii de demonstranþi din Piaþa Marii Adun„ri Naþionale ∫i din jurul Palatului Parlamentului.

Grupul social-democrat ∫i umanist din Senat Ó∫i exprim„ convingerea c„ autorit„þile de la Chi∫in„u vor fi Ón m„sur„ ca, prin dialog ∫i concordie naþional„, s„-∫i rezolve singure problemele interne, f„r„ sfaturi ∫i intervenþii din afar„. De altfel, ultimele m„suri anunþate joi seara de vicepremierul Cristea arat„ c„ evenimentele se Óndreapt„ spre o asemenea direcþie.

Grupul social-democrat ∫i umanist din Senat consider„ c„ avem cu toþii nevoie ca Ón aceast„ regiune a Europei s„ domneasc„ un climat democratic, bazat pe normele ∫i principiile actuale ale Consiliului Europei, de stabilitate, pace ∫i bun„ Ónþelegere, dup„ cum avem nevoie de o normalizare a relaþiilor dintre Rom‚nia ∫i Federaþia Rus„, care s„ conduc„, Ón perspectiv„, la dezvoltarea unei colabor„ri reciproc avantajoase at‚t Ón plan economic, cultural ∫i ∫tiinþific, c‚t ∫i Ón soluþionarea problemelor majore ale lumii contemporane ∫i ale zonei Ón care tr„im, Ón mod deosebit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

V„ mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuv‚nt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveþi cuv‚ntul!

Grupul parlamentar are 22 de minute.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi voi vorbi despre moralitate Ón politic„.

Am s„ Óncep declaraþia mea prin a acuza direct partidul de guvern„m‚nt, pe faþ„, de poliþie politic„ ∫i de acþiuni antidemocratice, de provocare a unor puciuri Ómpotriva altor partide.

Exasperat de pr„bu∫irea total„ at‚t Ón þar„, c‚t ∫i Ón ochii str„in„t„þii ∫i c„ut‚nd, Ón fiecare s„pt„m‚n„, s„ deturneze atenþia populaþiei de la explozia preþurilor ∫i de la degradarea nivelului de trai, P.S.D. Óncearc„ s„ dea lovituri de imagine ∫i s„-∫i compromit„ principalii adversari.

A∫a a procedat acest partid ori de c‚te ori a fost la putere, fiindc„ avea ce s„ ofere fripturi∫tilor de ocazie, pe c‚nd Ón vremea c‚nd era Ón opoziþie a simþit pe pielea lui ce Ónseamn„ s„-i racoleze alþii oamenii.

Pentru a Ónþelege toat„ lumea din þara asta ce fel de democraþie profeseaz„ P.D.S.R.-ul, P.S.D.-ul sau cine ∫tie cum se va numi m‚ine, Ón funcþie de interese ∫i conjunctur„, am s„ fac apel la memorie.

Œn 1955, un cunoscut senator P.D.S.R., aflat ∫i acum aici, Ón sal„, i-a ademenit cu tot felul de promisiuni pe doi senatori ai no∫tri — Stoicescu ∫i Moldovan — s„-∫i dea demisia din P.R.M. Aceea∫i Óncercare a e∫uat Óns„ Ón cazul senatorului nostru de Cluj, Ioan Todea, care l-a trimis la plimbare pe m‚nuitorul de arcan moldovenesc.

Dar nu-l cunoa∫teþi pe domnul Ion Iliescu. Atunci c‚nd i se pune pata pe cineva, nu se las„ p‚n„ c‚nd, vorba sa, nu-l plesne∫te peste bot. Asta Ón cel mai fericit caz, av‚nd Ón vedere c„ un alt adversar al s„u, Ceau∫escu, a p„þit-o ceva mai r„u.

Œn prim„vara anului 1996, an de alegeri locale ∫i parlamentare, s-a creat diversiunea Mirescu. Personajul cu pricina era teleghidat de Virgil M„gureanu ∫i de generalul de S.R.I. Gioni Popescu. A trebuit s„ treac„ 4 ani pentru ca numitul Mirescu, Óntr-un acces de remu∫care, s„ m„rturiseasc„ Ón revista mea, Ón scris, cum se deplasa generalul S.R.I. Gioni Popescu cu elicopterul p‚n„ la Predeal, unde se afl„ un heliodrom militar, cum soldaþii tundeau v‚rfurile brazilor pentru a nu se Ónt‚mpla vreun accident, a∫a cum se Ónt‚mplase pe 1 septembrie 1995, Ón zona Ia∫ilor, apoi generalul cobora, ca Ón filmele cu spioni, Mirescu, care avea o cas„ nu departe de Predeal, la Z„rne∫ti, Ói d„dea plicul cu articole Ómpotriva mea ∫i a familiei mele, care urmau s„ apar„ Ón îEvenimentul zilei“, dup„ care aparatul de zbor se Óndrepta cu preþioasa Ónc„rc„tur„ spre Bucure∫ti.

Numai c„, exact ca Ón comedia aceea cu Norman Wisdom, care prindea o bancnot„ din zbor, Ilie Neac∫u st„tea la p‚nd„, a Ónh„þat el ordonanþa ∫i, de∫i foarte mulþi deputaþi au propus s„ se am‚ne votarea ei p‚n„ va sosi avizul Comisiei juridice, el a forþat votul ∫i totul s-a tran∫at Ón c‚teva minute, chiar prin fraud„, fiindc„ pre∫edintele comisiei a num„rat ∫i doi deputaþi P.S.D. care erau absenþi. Am aflat de unde at‚ta grab„. Ce nu se afl„ Óntr-un sat mare cum e ora∫ul Bucure∫ti?! Cu o zi Ónainte, Óntre orele 15,00–15,30, Ói f„cuse o vizit„ la Parlament beneficiarul cadoului de 100 milioane dolari, Ioan Nicolae.

Œn privinþa opiniei Comisiei juridice, lucrurile sunt foarte clare. Av‚nd Ón vedere c„ îTutunul Rom‚nesc“ mai beneficiase ∫i de alte ree∫alon„ri, doi ani la r‚nd, ordonanþa de urgenþ„ era neconstituþional„, adic„ ilegal„. Atunci au Ónceput s„ ias„ la iveal„ leg„turile de afaceri Óntre Ilie Neac∫u ∫i Ioan Nicolae, multe ∫i penale. Printre altele, un frate al acestui Neac∫u este unic distribuitor al þig„rilor rom‚ne∫ti Ón judeþele V‚lcea, Olt ∫i Sibiu.

Reporterii mei au fost pe teren, au fotografiat angrourile ∫i depozitele, profiturile bandei sunt uria∫e. Parlamentarii P.D. poate ar fi interesaþi s„ afle c„ magnatul tutunului, fostul ∫ef de cantin„ Ioan Nicolae, i-a ameninþat pe salariaþii de la S.N.T.R. c„ dac„ nu picheteaz„ sediul central al P.D. Ói va concedia. Fac o parantez„ ∫i anunþ presa c„ m‚ine, pe platforma de la RAFO One∫ti, aceia∫i mafioþi din banda lui Iacobov vor scoate sute de muncitori ca s„ m„ atace pe mine ∫i Partidul Rom‚nia Mare, cum c„ am avea ceva Ómpotriva lor. Nu are nimeni nimic Ómpotriva lor, dar nu se poate at‚ta incon∫tienþ„, s„ faci cadouri de sute de milioane de dolari.

De ce nu ies ∫i uzinele de armament, de ce nu ies ∫i fabricile de textile, de ce nu ies at‚tea unit„þi care au fost aduse la p„m‚ntul negru?!

Œn acela∫i timp, fiul P.S.D.-ist al lui Ilie Neac∫u are contracte de colaborare pe dolari grei cu ASIROM. Cine e patron ∫i la ASIROM?! Acela∫i Ioan Nicolae.

Prin astfel de afaceri murdare acest Neac∫u a f„cut o avere colosal„, ∫i amintesc c„, un analfabet ca el, este proprietarul Palatului îUniversul“ din Capital„, care e cl„dire de patrimoniu naþional, fiindc„ pe treptele sale au c„lcat Nicolae Iorga, Octavian Goga, N. D. Cocea, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Stelian Popescu, unii chiar au lucrat acolo, plus faptul c„, Ón aceea∫i cl„dire, la etajul VI, se afl„ Teatrul lui Camil Petrescu. Nu mai vorbesc de I.A.S.-urile ∫i cele 10, unii zic 15.000 hectare pe care le are. Nu mai vorbesc de conacul fabulos pe care-l are Ón judeþul V‚lcea, unde are

…E ocupat…

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

De altfel, Hrebenciuc ∫i Me∫ca au un numitor comun, care i-a þinut Óntr-un contact permanent. Am‚ndoi sunt deputaþi de Bac„u. Din p„cate pentru Sever Me∫ca, a fost tras pe sfoar„, fiindc„ el nu va putea s„ fie nici m„car portar la Ambasada rom‚n„ din Italia, av‚nd Ón vedere c„ Ónainte de 1989 el a lucrat acolo ca spion. Mai exact, Me∫ca a fost ofiþer de securitate acoperit ∫i m„ Óndoiesc c„ o þar„ membr„ NATO Ó∫i poate permite riscul de a-∫i b„ga, vorba aia, mortul Ón cas„. La fel a spionat acest Me∫ca ∫i Ón Marea Britanie. A trebuit s„ se produc„ acest scandal pentru a afla c„ Sever Me∫ca a fost ∫i a r„mas ofiþer S.I.E. Ón adormire, cum se spune, el av‚nd gradul de locotenent-colonel. Ast„zi el a fost reactivat, cu preþul provoc„rii unui t„mb„l„u Ón P.R.M. Aceste chestiuni trebuie s„ ne dea de g‚ndit tuturor, inclusiv acelora care Óncearc„ s„ m„ Ómpiedice s„ vorbesc. C‚þi ofiþeri activi sau Ón adormire, de la S.R.I., S.I.E. ∫i din alte servicii secrete, sunt infiltraþi Ón partidele politice?! Aceasta este Óntrebarea. Fire∫te, mi se poate pune ∫i mie o Óntrebare: îDomnule, de ce nu ai ∫tiut toate astea p‚n„ acum?“ R„spunsul este c„ nu ai cum s„ le ∫tii pe toate. Uneori stai cu consoarta Ón cas„ 25 de ani ∫i p‚n„ la urm„ divorþezi din nepotrivire de caracter. Eu vorbesc aici de c‚teva cazuri descoperite t‚rziu, dar fiþi convin∫i c„, de-a lungul anilor, am respins numero∫i pretendenþi care erau trimi∫i cu treab„ pe la noi. Probabil ∫i alte partide au p„þit la fel. Ace∫ti doi deputaþi, care credeau c„-i urmeaz„ cineva Ón afar„ de c‚þiva zurbagii de la Hunedoara cu care Ilie Neac∫u are afaceri pe picior mare, s-au Ón∫elat amarnic. La un partid impresionant, cu peste 250.000 membri cu carnet, se pot Ónt‚mpla ∫i asemenea incidente. La urma-urmei un partid este un organism viu. Nici o pierdere. Din p„cate, pentru presa de scandal, deputaþii ™tefan P„scuþ ∫i Paul Magheru nu au p„r„sit Partidul Rom‚nia Mare, Ón schimb au intrat vineri Ón P.R.M. crainica TV Sanda Þ„ranu, toat„ Filiala Partidului Moldovenilor din Pa∫cani ∫i mai mulþi consilieri locali A.P.R. din Bra∫ov. Eu sunt un om dintr-o bucat„. Mi s-a spus s„ Óncep lupta Ómpotriva corupþiei cu corupþii din propriul partid ∫i m-am conformat. L-am dat afar„ pe mafiotul Ilie Neac∫u. Care este problema? Faptul c„ Neac∫u ∫i Me∫ca recunosc c„ ei preg„teau un puci contra mea, la Congresul P.R.M. din noiembrie 2001, spune multe despre moralitatea Ón politic„. Problema nu e a noastr„, ci a P.S.D.-ului, care practic„ o piraterie inadmisibil„ Ón lumea civilizat„.

## ™i eu v„ mulþumesc.

Grupul parlamentar mai are neepuizate 30 secunde. Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Aurel Pan„.

V„ rog s„-l ascult„m ∫i pe domnul senator Aurel Pan„. Aveþi cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Aurel Pan„:**

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declaraþia noastr„ politic„ readuce Ón centrul atenþiei Guvernul P.S.D., care, sprijinit parlamentar de U.D.M.R., distruge Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc ∫i aduce la disperare pe slujitorii s„i.

Œntr-un an ∫i dou„ luni de guvernare P.S.D.-ul a reu∫it s„ aduc„ Ónv„þ„m‚ntul, Ón primul r‚nd cel preuniversitar, Óntr-o stare grav„, iar slujitorii s„i, Ónv„þ„tori ∫i profesori, se afl„ Ón faþa unei revolte generale.

P.D. consider„ necesar s„-∫i exprime poziþia faþ„ de aceast„ stare de lucruri care afecteaz„ un domeniu esenþial al vieþii sociale din Rom‚nia ∫i Ómpinge la disperare o categorie profesional„ indispensabil„ progresului þ„rii.

Cauzele principale care au generat starea grav„ din Ónv„þ„m‚nt sunt, dup„ p„rerea noastr„, urm„toarele: nerespectarea legilor þ„rii, Ón litera ∫i spiritul lor; corupþia patronat„ ∫i protejat„ de actualul Guvern; emiterea de acte normative, ordonanþe guvernamentale ∫i ordonanþe de urgenþ„ Ón interesul clientelei politice a P.S.D., Ón dispreþul Ónv„þ„m‚ntului ∫i slujitorilor lui.

Este Ónc„lcat„, permanent ∫i sistematic, Legea nr. 128/1997, ∫i anume Statutul personalului didactic. Aceast„ lege este unul dintre puþinele acte normative favorabile celor din Ónv„þ„m‚nt, dar tocmai acele c‚teva facilit„þi acordate profesorilor nu sunt respectate de Guvernul P.S.D. Mai mult dec‚t at‚t, Ón condiþiile Ón care economia þ„rii ∫i imaginea ei Ón exterior sunt grav subminate de marea corupþie patronat„ politic, Guvernul a g„sit forþa ∫i mijloacele s„ ancheteze 17.000 de cadre didactice din mediul rural, descoperind c„ 365 dintre acestea ∫i-au Ónsu∫it ilegal sume imense, cuprinse Óntre 100 ∫i 150.000 de lei pe lun„! Urm„rirea penal„ declan∫at„ Ómpotriva lor a fost sistat„ doar Ón urma reacþiei de indignare legitim„ a opiniei publice faþ„ de aceast„ m„sur„ aberant„. Œn loc s„ pedepseasc„ vinovaþii de fraude de sute de miliarde pe seama banilor publici, Guvernul P.S.D. se ocup„ de îacarii P„un“ care, cu cei c‚þiva lei primiþi din indemnizaþia de rural, ∫i-au pl„tit o navet„ obositoare prin noroaie ∫i frig.

De asemenea, Guvernul P.S.D. Óncalc„, permanent ∫i sistematic, Legea nr. 142/1998, cunoscut„ mai ales pentru prevederea tichetelor de mas„.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mircea IonescuQuintus, fost pre∫edinte al Senatului, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Aveþi cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Pe domnul prim-ministru Adrian N„stase Ól cunosc de mult„ vreme ∫i am avut posibilitatea s„-i apreciez calit„þile sale de om politic, diplomat ∫i de Ónzestrat jurist,

dat fiind c„ am lucrat Ómpreun„ cu d‚nsul at‚t Ón Adunarea Constituant„, c‚t ∫i Ón Guvernul Stolojan.

De aceea, m-a surprins ∫i m-a pus pe g‚nduri o opinie a Domniei sale, exprimat„ de cur‚nd, dup„ ∫edinþa de bilanþ a activit„þii Ministerului Justiþiei. Prim-ministrul a spus — reproduc din relat„rile presei — citez: îSeparaþia Óntre puterile statului este formula lui Montesquieu, care, sigur, era valabil„ la un anumit moment, dar acum trebuie s„ Óncerc„m s„ vedem felul Ón care puterile statului pot s„ colaboreze Ón interesul cet„þeanului“.

C‚nd afirmi c„ o formul„ era valabil„ Óntr-un anumit moment Ónseamn„, implicit, c„ o consideri dep„∫it„, inaplicabil„ Ón vechea ei concepþie ∫i c„ se impune a fi reconsiderat„. O asemenea p„rere, exprimat„ de ∫eful Executivului Ón preajma iniþierii dezbaterilor asupra revizuirii Constituþiei, m-a nedumerit ∫i m-a Óngrijorat, deopotriv„.

Œn primul r‚nd, pentru c„ principiul separaþiei puterilor Ón stat, formulat cu c‚teva secole Ón urm„, continu„ s„ stea la temelia at‚tor constituþii moderne ∫i c„ neexprimarea lui d„ na∫tere la interpret„ri, la confuzii ∫i, p‚n„ la urm„, la grave abuzuri.

Œn al doilea r‚nd, pentru c„ ideea de colaborare Óntre separatele puteri Ón stat a fost intuit„ chiar de Montesquieu, care considera c„ dac„ cele trei puteri nu ar coopera ∫i s-ar Ónfrunta Óntre ele, s-ar ajunge la un impas Ón gestionarea treburilor publice. Era scris Ón îDe l’esprit de loi“ c„, citez, îdatorit„ mersului necesar al lucrurilor, ele, puterile, sunt silite s„ funcþioneze, vor fi nevoite s„ funcþioneze de comun acord“.

Prin urmare, ideea colabor„rii Óntre cele trei puteri este tot at‚t de b„tr‚n„ ca ∫i principiul separaþiei lor.

Continu‚nd aceast„ tez„, profesorul Abader spunea, citez: îSeparaþia puterilor nu exclude o colaborare Óntre ele, care Ó∫i g„se∫te expresia Ón participarea guvernului la activitatea legislativ„ sub forma iniþiativei legislative, participarea la discutarea proiectelor de legi ∫i la votarea lor“, iar profesorul Diverger atrage atenþia asupra riscului teoriei colabor„rii, care poate Ónsemna Ónceputul imixtiunii puterii executive Ón atribuþiunile puterii legislative, ceea ce s-a petrecut adesea, ∫i nu numai la noi.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe doamna senator Simona Marinescu, senator independent. Senatorii independenþi au 6 minute. Aveþi cuv‚ntul!

## **Doamna Simona Marinescu:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cump„r ∫i citesc presa Ón fiecare zi. Vreau s„ m„ raportez la aceea∫i realitate pe care o prime∫te la tejghea orice rom‚n care, Ón drumul lui, se opre∫te ∫i cump„r„ un ziar.

Citesc despre dumneavoastr„, despre mine, despre mulþi alþi rom‚ni, mai buni sau mai r„i, apreciez multe condeie ∫i, una peste alta, m„ consider un om informat.

Uneori citesc lucruri care nu seam„n„ cu ceea ce v„d eu, dar nu protestez, din respect pentru dreptul oricui de a exprima o opinie.

Atunci c‚nd unii dintre dumneavoastr„, stimaþi colegi, sunteþi atacaþi, am un sentiment de nesiguranþ„, fiindc„ nu mai ∫tiu cine sunteþi, nu mai Ónþeleg cine sunt eu. Citesc ∫i tac dintr-o la∫itate pe care a∫ vrea s„ o numesc resemnare.

Œn definitiv, presa este un purgatoriu prin care noi, politicienii, trebuie s„ trecem. Oamenii trebuie s„ vad„ prin noi, s„ ne citeasc„ g‚ndurile, s„ ne cunoasc„ faptele ∫i toate astea pentru a le c‚∫tiga Óncrederea. O piatr„ preþioas„ pe care trebuie s„ o purt„m la rever. O piatr„ preþioas„ pentru care ultimii ani din viaþa mea au Ónsemnat studiu, ceasuri Óntregi de audienþ„ ∫i dezbateri, interviuri ∫i multe, multe privaþiuni.

Ori de c‚te ori un ziarist a dorit s„ afle ceva despre munca mea a aflat, nu am Ónchis telefonul, nu am tr‚ntit u∫a, nu am evitat s„ r„spund. Nu v-am dispreþuit, domnilor ziari∫ti, fiindc„ preþuiesc orice munc„ la fel.

Am citit cu consternare pagina Ónt‚i din îRom‚nia liber„“ de s‚mb„t„, 23 februarie 2002, ∫i a∫ vrea s„ r„spund ziarului la o Óntrebare pe care nu mi-a adresat-o: nu sunt membru al Consiliului de administraþie al Companiei Naþionale a Lignitului Oltenia, T‚rgu-Jiu.

Era simplu de verificat, domnule Mihai Ciorcan, dar aþi vrut s„ m„ insultaþi, nu s„ aflaþi adev„rul. Aþi crezut c„ lovind direct, f„r„ somaþie, veþi reu∫i s„ distrugeþi tot ce am cl„dit at‚þia ani, demnitatea mea.

Aceast„ companie naþional„ de care m-am ocupat Ón 1997 ∫i pe care am sprijinit-o c‚t„ vreme am fost demnitar Ón Ministerul Muncii ∫i Protecþiei Sociale Ónseamn„ c‚teva mii de oameni care-∫i c‚∫tig„ p‚inea foarte greu ∫i c„rora instituþiile statului trebuie s„ le ofere o perspectiv„. Eu nu a∫ fi putut s„ fac r„u nim„nui, cu at‚t mai puþin pentru c‚teva milioane bune pe lun„ — cum v-aþi exprimat, domnule Mihai Ciorcan —, ∫i dac„ m-aþi fi cunoscut, aþi fi ∫tiut-o.

## V„ mulþumesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ghiorghi Pris„caru, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist). Aveþi cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Distin∫i colegi senatori,

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn perioada 10—22 februarie a.c. am avut onoarea ca, Ómpreun„ cu colegul Florea Voinea de la Camera Deputaþilor, s„ fac parte din delegaþia oficial„ a vizitei pe care Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, a efectuat-o Ón unele þ„ri din Asia, ∫i anume: Emiratele Arabe Unite, Japonia, Vietnam, Filipine ∫i Singapore. Œn toate þ„rile vizitate, gazdele au subliniat c„ includerea unor parlamentari Ón delegaþia condus„ de ∫eful statului reprezint„ o recunoa∫tere a locului Parlamentului Rom‚niei Óntre instituþiile fundamentale ale statului de drept, precum ∫i a rolului pe care diplomaþia parlamentar„ Ól are Ón ultima perioad„ Ón promovarea p„cii, colabor„rii ∫i securit„þii internaþionale. Gestul Pre∫edintelui Iliescu reflect„ Óns„ ∫i spiritul democratic care Ól caracterizeaz„, o dat„ cu preocuparea pentru promovarea unei diplomaþii deschise, moderne ∫i eficiente.

Cu permisiunea dumneavoastr„ doresc s„ v„ prezint, pe scurt, c‚teva considerente Ón leg„tur„ cu semnificaþia ∫i Ónv„þ„mintele acestei vizite, fiind unul dintre cei care au participat la toate Ónt‚lnirile politice ∫i economice ale pre∫edintelui, Ón limitele responsabilit„þilor pe care i le confer„ Constituþia, precum ∫i la vizitarea unor obiective incluse Ón programul de vizit„.

1. Este limpede pentru toþi c„ obiectivul strategic al politicii noastre externe Ól constituie integrarea Rom‚niei Ón NATO ∫i Uniunea European„, o dat„ cu promovarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 unor raporturi str‚nse, pe toate planurile, cu þ„rile care aparþin acestor structuri. Strategiile adoptate de Guvernul N„stase ∫i care — odat„ puse Ón aplicare — vor face posibil„ invitarea noastr„ la Summitul NATO de la Praga ∫i accelerarea negocierilor de aderare la Uniunea European„, ca ∫i modul prompt ∫i concret Ón care Rom‚nia s-a al„turat comunit„þii internaþionale dup„ 11 septembrie 2001 Ón lupta Ómpotriva terorismului sunt dovezi concludente Ón acest sens.

Œn acela∫i timp, noi am afirmat, at‚t Ónaintea ultimelor alegeri, c‚t ∫i Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament la sf‚r∫itul anului 2001, c„ aceast„ orientare nu trebuie s„ fie exclusivist„, c„ at‚t globalizarea, c‚t ∫i interesul naþional impun o revalorizare de fond a relaþiilor pe care Rom‚nia le-a avut ∫i le are cu parteneri tradiþionali din Asia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii ∫i America Latin„.

2. Toate þ„rile vizitate sunt preocupate s„ fac„ faþ„ problemelor globaliz„rii, dar o fac nu lament‚ndu-se, nu condamn‚nd fenomenul ca atare, ci f„c‚nd eforturi fantastice de adaptare pentru a supravieþui ∫i a beneficia de consecinþele pozitive ale globaliz„rii, pentru c„, a∫a cum spunea un autor, Thomas Friedman: îGlobalizarea nu mai

este o simpl„ tendinþ„ sau un capriciu, este deja un sistem internaþional. Este sistemul care Ónlocuie∫te sistemul R„zboiului Rece, ∫i, precum acesta, globalizarea are propriile reguli ∫i logic„ ce influenþeaz„, Ón mod direct sau indirect, viaþa politic„, mediul Ónconjur„tor, geopolitica ∫i economia fiec„rei þ„ri. Problema este, a∫adar, nu de a te opune globaliz„rii, ci de a face eforturi s„ te adaptezi ∫i s„ o folose∫ti Ón interesul propriei tale þ„ri.“

Un exemplu Ól constituie îDubai Internet City“, un complex informatic din Emiratele Arabe Unite, ale c„rei fundaþii au fost puse Ón 1999, care g„zduie∫te deja circa 200 de companii din domeniul I.T., Óntre care HewlettPackard, Microsoft, Canon, ∫i constituie epicentrul noii revoluþii din domeniul tehnologiei informaþiei pe care o cunoa∫te Óntregul Orient Mijlociu. Nu este mai puþin adev„rat c„ acest complex industrial a fost favorizat — al„turi de Dubai Media City ∫i Dubai Ideas Oasis — de decizia autorit„þilor de a trece toate instituþiile guvernamentale la sistemul digital de informaþii ∫i comunicare Óntr-un proiect denumit simplu îe-government“.

Japonia, a doua putere economic„ a lumii, confruntat„ cu o perioad„ de recesiune, care poate influenþa Ón bun„ m„sur„ economia mondial„, este angajat„ Óntr-o reform„ de substanþ„ a serviciilor sale financiare, Óndeosebi prin lichidarea ∫i restructurarea b„ncilor care au acordat credite neperformante. Aceast„ situaþie nu o Ómpiedic„ Óns„ s„ priveasc„ cu optimism Ón viitor, expresia cea mai concludent„ fiind decizia de a organiza Óntre 25 martie ∫i 25 septembrie 2005, la Nagoya, Expoziþia Mondial„ cu tema îInteligenþa Naturii“ (Nature’s Wisdom).

Se dore∫te ca 18 milioane de persoane, timp de 185 de zile, s„ poat„ vedea un model pentru societatea secolului XXI sau, mai bine spus, un model pentru viitoarea societate global„ Ón care cre∫terea economic„ va fi strict corelat„ cu protecþia mediului ∫i calitatea vieþii oamenilor.

Dar oportunit„þile de afaceri cu Japonia sunt, deocamdat„, insuficient valorificate. De aceea, Pre∫edintele Iliescu s-a Ónt‚lnit cu pre∫edinþii unor firme de prestigiu: Toyota, Sumitomo, Mitsubishi Heavy Industries, Marubeni Corporation, Mitsiu, Tomen, Koyo Seiko. Œn plus, semnarea, de c„tre Pre∫edintele Ion Iliescu ∫i premierul Junichiro Koizumi, a unei declaraþii comune de cooperare ∫i parteneriat — primul document de acest fel Óntre cele dou„ þ„ri — va contribui, cu siguranþ„, prin eforturi comune, la relansarea relaþiilor economice dintre cele dou„ þ„ri.

Vizita pe care Pre∫edintele Bush a efectuat-o Ón Japonia, doar la c‚teva zile dup„ vizita Pre∫edintelui Iliescu, probeaz„ importanþa acestei þ„ri Ón construirea viitoarei lumi globalizate.

Œn sf‚r∫it, c‚teva cuvinte despre Vietnam, þar„ care a cunoscut, Ón ultimii 55 de ani, dou„ r„zboaie ∫i care se afl„ Ón prezent Óntr-un fantastic proces de reconstrucþie. Cu un volum de investiþii str„ine de 35 miliarde de dolari, Vietnamul reunificat cunoa∫te de c‚þiva ani un ritm mediu anual de 9% de cre∫tere.

Propun‚ndu-∫i s„ devin„ Ón 20 de ani o þar„ industrial„, eliberat„ de dogme ∫i concepte ideologice Ónvechite, dispun‚nd de importante rezerve naturale ∫i un popor extrem de harnic, Vietnamul reprezint„ o þar„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 plin„ expansiune economic„. Cei peste 3.000 de speciali∫ti vietnamezi formaþi Ón þara noastr„, dintre care unii deþin importante munci de r„spundere la nivelul firmelor sau ministerelor, pot reprezenta un vector important pentru promovarea relaþiilor rom‚no-vietnameze.

3. Pre∫edintele Ion Iliescu s-a Ónt‚lnit cu pre∫edinþii parlamentelor din Japonia, Vietnam ∫i Filipine, iar eu — Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„ a Senatului — am avut, Ón plus, Ónt‚lniri cu omologii mei din Vietnam ∫i Filipine.

Cu prilejul convorbirilor avute a fost subliniat„ importanþa contactelor pe linie parlamentar„ pentru dezvoltarea de ansamblu a relaþiilor bilaterale.

Œn Japonia am fost informaþi despre reforma administrativ„ efectuat„ Ón urm„ cu c‚þiva ani ∫i care a dus la exercitarea unui control sever al Parlamentului asupra Executivului, unde, Óntre altele, Ón fiecare minister exist„ 2—3 secretari de stat parlamentari, ace∫tia menþin‚ndu-∫i calitatea de membri ai Parlamentului. Pentru pre∫edintele Camerei Consilierilor ∫i pre∫edintele Ligii parlamentare de prietenie rom‚no-japoneze — actualul ministru al serviciilor financiare — au fost reÓnnoite invitaþiile de vizitare a Rom‚niei.

Œn Vietnam am fost rugaþi s„ acceler„m procedurile de creare a Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia — Vietnam ∫i s-a reÓnnoit invitaþia ca pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, s„ efectueze Ón cursul acestui an o vizit„ la Hanoi.

4. Toate þ„rile vizitate au reliefat importanþa adapt„rilor rapide la transform„rile ∫i mutaþiile care au loc pe plan regional ∫i mondial, Ón special din perspectiva adopt„rii noilor tehnologii, dar, mai ales, am putut constata importanþa muncii creatoare de venituri pentru prop„∫irea economic„ ∫i social„ a þ„rilor respective. Œn toate þ„rile vizitate se munce∫te cu furie ∫i cu tenacitate, schimb„rile sunt extrem de rapide, iar nivelul de trai al oamenilor, Ón continu„ cre∫tere.

Da. V„ mulþumesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Grupul parlamentar mai are 4 minute.

Aveþi cuv‚ntul, domnule senator!

## V„ mulþumesc.

Recens„m‚ntul 2002 va Ónghiþi Óntr-o prim„ etap„ 850 miliarde lei din bugetul — ∫i a∫a s„rac — al Rom‚niei, doar pentru a satisface setea de informaþii a Guvernului N„stase. Mult„ publicitate pe bani grei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, firme ale clientelei politice selectate Ón acest scop. Œn plin„ criz„ economic„, Ón care valoarea facturilor pentru Óntreþinere a ajuns s„ dep„∫easc„ salariul lunar, c‚nd industria de ap„rare arunc„ Ón strad„ zeci de mii de oameni disperaþi, c‚nd ∫omerii sunt egali Ón faþa unei indemnizaþii cotate sub venitul minim, iar majorarea preþului benzinei antreneaz„ cre∫terea altor preþuri, tocmai Ón aceste momente Guvernul N„stase Ó∫i permite cheltuirea unei sume mai mari de 30 de milioane de dolari din banii contribuabililor.

Totala lips„ de transparenþ„ asupra licitaþiilor efectuate pentru tip„rirea buletinelor de recens„m‚nt, 9 milioane buletine, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te agenþia de publicitate desemnat„ s„ efectueze licitaþia, ne determin„ s„ credem c„ Guvernul a transformat aceast„ acþiune Óntr-o afacere de partid. Dac„ ar fi vorba doar despre plata miilor de profesori ∫i Ónv„þ„tori, c‚t ∫i a altor persoane ce vor fi angrenate Ón aceast„ activitate ∫i care vor munci din greu, nu a∫ avea obiecþii, pentru c„ ace∫tia vor beneficia de sume infime comparabil cu efortul depus.

Alegerea acestui moment total inoportun pentru desf„∫urarea recens„m‚ntului ascunde, de fapt, intenþia Guvernului N„stase de a avea un control strict asupra tuturor cet„þenilor þ„rii. Œn felul acesta, toate datele, chiar ∫i cele confidenþiale, vor fi la dispoziþia domnului ministru Vasile D‚ncu, care le va putea utiliza dup„ bunul s„u plac.

Nu recens„m‚ntul programat pentru acest an va accelera reforma economic„ ∫i, cu at‚t mai puþin, va contribui la cre∫terea standardului de viaþ„ al cet„þenilor din Rom‚nia.

Reforma Ónseamn„ a economisi serios la capitolul îCheltuieli“ ∫i a direcþiona banii c„tre sectoarele productive ∫i performante, ∫i nicidecum a pierde bani prin am‚n„ri sau ∫tergerea datoriilor unor societ„þi dup„ ce au fost privatizate, Ónl„tur‚nd celelalte firme concurente.

Atrag atenþia asupra faptului c„ Óntr-o þar„ cu economie dezvoltat„ o asemenea practic„ ar fi fost sancþionat„ prompt prin chemarea Ón judecat„ a statului pentru pagubele provocate prin pierderea licitaþiei, f„r„ ca s„ fie cunoscute facilit„þile acordate ulterior c‚∫tig„torului.

Pe de alt„ parte, menþinerea unui aparat ministerial supradimensionat ∫i foarte bine remunerat, Ón pofida promisiunilor f„cute de reducere a acestuia, inclusiv a num„rului secretarilor de stat, este o alt„ dovad„ a demagogiei echipei N„stase. Tergiversarea acord„rii unor credite pentru susþinerea majorit„þii produc„torilor agricoli, situaþia dezastruoas„ din sistemul de s„n„tate, dar ∫i din industria de ap„rare, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, umilinþa la care sunt supuse cadrele din Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc sunt semnale de alarm„ c„rora actualul Guvern ar fi trebuit s„ le acorde prioritate maxim„ Ón acest moment. Œn loc s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 caute soluþii pentru dep„∫irea acestui impas, Guvernul arunc„ praf Ón ochii cet„þenilor, p„c„lindu-i, pur ∫i simplu, prin m„suri de tipul egaliz„rii cheltuielilor de Óntreþinere iarn„-var„.

™i, colac peste pup„z„, Guvernul a mai g„sit un mod de a mai cheltui banii din bugetul þ„rii, ∫i a∫a fragil, vrea s„ organizeze un recens„m‚nt. R„m‚ne de v„zut c‚t va mai putea suporta bietul rom‚n.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Pop de Popa — Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist). Grupul parlamentar mai are 21 de minute.

Nu este Ón sal„.

Œl invit pe domnul senator Dan-Mircea Popescu, din partea aceluia∫i grup.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Am cerut cuv‚ntul pentru un minut, interval de timp Ón care a∫ vrea s„ dau unele r„spunsuri la comentariile f„cute aici de colegi din diverse grupuri parlamentare.

Œn primul r‚nd, colegul de la grupul parlamentar din Partidul Democrat, care, sigur, Ón luarea sa de cuv‚nt, a afirmat c„ Guvernul N„stase ofenseaz„ profesorii, cadrele didactice cu indexarea aceasta de 5% pe care o propune, vreau s„ precizez c„ este vorba de o indexare mult mai mare.

A fost vorba de o indexare, Ón ianuarie de 8%, a salariilor tuturor bugetarilor, este sigur vorba de aceast„ indexare de 5% pentru a compensa tichetele de mas„ ∫i, dup„ cum ∫tiþi, o indexare Ón a doua parte a anului 2002, de 12%, ceea ce conduce la o indexare total„ undeva Ón jurul a 25%—26% pentru aceast„ categorie profesional„.

Sigur, Ón condiþiile Ón care o indexare de 25%—26% a salariului este ofensatoare, Óntrebarea mea este urm„toarea: de ce Partidul Democrat, c‚nd a fost la guvernare Ón perioada anilor 1997—2000, nu ne-a ofensat cu asemenea index„ri Ón fiecare an?

Un al doilea lucru pe care a∫ vrea s„-l spun este cel referitor la recens„m‚nt, este o operaþiune absolut necesar„. Vreau s„ v„ spun c„ suntem printre ultimele þ„ri din Europa care procedeaz„ la un asemenea recens„m‚nt Ón aceast„ perioad„, sunt norme internaþionale care ne oblig„ s„ ne raliem la aceste lucruri.

V„ reamintesc, dup„ cum bine ∫tiþi, c„ ultimul recens„m‚nt a avut loc Ón 1991—1992, deci, iat„, la un interval de 10 ani este absolut obligatoriu s„ vedem care este realitatea Ón Rom‚nia ∫i din acest punct de vedere. Deci nu cheltuie∫te nimeni bani Ón plus pe lucruri care nu sunt necesare. Dac„ aceste cifre statistice par unor colegi nenecesare, sigur c„ poate este cazul s„ ne revizuim noi, Ón primul r‚nd, asemenea atitudini.

Un al treilea lucru pe care vreau s„-l spun este cel referitor la teoria lui Montesquieu. Vreau s„ fiu bine Ónþeles, sunt Óntru totul de acord cu ceea ce a spus aici colegul nostru, domnul ministru Quintus, Ón aceast„ privinþ„. Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ relev un aspect care este prezent Ón teoria contemporan„ constituþional„ ∫i am s„ evoc, Ón sprijinul meu, c„rþile, tratatele unui alt constituþionalist celebru, Georges Burdeaux, care afirm„ urm„torul lucru: î... aceast„ separaþie a puterilor este estompat„ Ón vremurile actuale de partidele politice care leag„, practic, Óntre ele, puterile Óntr-un stat. Partidul politic care are majoritatea Ón Parlament este partidul politic care formeaz„ ∫i Guvernul“. Deci, pe de-o parte, are majoritate Ón Legislativ, pe de alt„ parte, are ∫i Executivul. Deci acela∫i partid politic leag„ Óntre ele cele dou„ puteri.

Din acest punct de vedere, sigur c„ teoria lui Montesquieu trebuie privit„ ∫i Ón aceast„ perspectiv„, f„r„ a lega Óns„ importanþa ∫i actualitatea ei pentru ceea ce vrem s„ facem Ón continuare Ón Rom‚nia.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Pop de Popa.

Aveþi cuv‚ntul, domnule senator!

Mult stimate domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Œn declaraþia mea politic„ m„ voi referi la necesitatea reorganiz„rii administrative ∫i elaborarea unei legi privind municipiul Bucure∫ti.

Din capul locului trebuie s„ v„ spun c„, Ón afara profesiunii mele, am dorit s„ cunosc, Ón calitate de senator de Bucure∫ti, c‚te ceva din tainele funcþion„rii administraþiei locale.

Domnul ministru Cozm‚nc„ a f„cut c‚teva preciz„ri Ón ∫edinþa grupului nostru parlamentar, care completeaz„ Ón mod fericit acest material, mai ales av‚nd Ón vedere faptul c„ nimeni nu poate s„-i conteste experienþa Ón domeniul muncii administrative, motiv pentru care Ói mulþumesc.

Œn ultimul trimestru al anului trecut m-am deplasat la prim„riile sectoarelor, unde am avut pl„cuta ocazie de a dialoga cu primarii acestora: domnul Vasile Gherasim — sectorul 1, Neculai Onþanu — sectorul 2, Eugen Ple∫ca — sectorul 3, Daniel Vanghelie — sectorul 5 ∫i Dan Darabonþ — sectorul 6, pentru care am — ∫i subliniez acest lucru —, f„r„ exagerare, respect ∫i foarte mult„ Óncredere.

Promisiunile f„cute de domnul Vasile Mihalache, din sectorul 4, privind Ónt‚lnirea noastr„, am‚n„rile repetate ∫i t„cerea Domniei sale le-am pus pe seama problemelor complexe cu care se confrunt„ cu dificultate.

V„ informez cu principalele probleme rezultate din discuþiile avute cu primarii: sectoarele municipiului Bucure∫ti, neav‚nd personalitate juridic„, nu dispun, ca proprietari, de terenurile, spaþiile ∫i cl„dirile neutilizate. Ele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 sunt transformate Ón adev„rate silozuri de gunoi, iar cl„dirile abandonate sunt Ón pericol de surpare; nu exist„ o legislaþie care s„ clarifice situaþia cl„dirilor cu grad ∫i risc foarte mare ∫i ridicat — 109 cl„diri Ón sectorul 2, spre exemplu, neav‚nd drept de patrimoniu, nu au voie s„ dispun„ de fondurile PHARE; prim„riile sectoarelor nu au dreptul de administrare asupra ∫colilor ∫i gr„diniþelor; aproape toate lacurile din Bucure∫ti, care nu sunt dragate ∫i igienizate, sunt pline de mizerii de ani de zile ∫i exist„ zone nesistematizate ∫i neamenajate, fapt ce confer„ un aspect suburban ∫i insalubru, tocmai invers de cum ar trebui s„ fie; criza spaþiilor verzi Ón municipiul Bucure∫ti. Œn Bucure∫ti exist„ un deficit de spaþii verzi, capitala dispune de aproape 10—13 m[2] /locuitor, faþ„ de 32 de m[2] /locuitor Ón Var∫ovia, 83 m[2] /locuitor Ón Stockholm sau 64 de m[2] /locuitor Ón Londra. Normele internaþionale recomand„, Ón genere, 26 de m[2] /locuitor.

Da, v„ mulþumesc.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul senator George Pruteanu.

Domnule aprig pre∫edinte de ∫edinþ„, Stimate colege, Stimaþi colegi,

De la o vreme parc„ e un f„cut, am ∫ansa sau ne∫ansa s„ vorbesc tot la urm„, dar sper s„ m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 Óncadrez, s„ m„ Ónscriu Ón semnificaþia dictonului englezesc îLast but not lest“ (Cel din urm„, da’ poate nu ultimul ca pondere).

Dup„ ce aþi ascultat senzaþionalele dezv„luiri de culise din P.R.M., venite chiar din partea P.R.M., dup„ ca aþi ascultat o stranie luare de poziþie a unui senator liberal Ómpotriva intenþiei Guvernului de a face un recens„m‚nt — ca ∫i cum aceasta ar fi o culp„ —, este profund bizar venind din partea unui liberal, dup„ ce aþi ascultat un substanþial schimb de idei, o adev„rat„ dezbatere intelectual„ pe seama separ„rii puterilor Ón stat dus„ de doi frunta∫i, pe de o parte, a P.N.L.-ului, pe de alta, a P.S.D.-ului, v„ rog s„ aveþi bun„voinþa de a asculta, condensate, punctele mele de vedere.

Œn primul r‚nd, sunt dator s„ fac o clarificare. A ap„rut prin mass-media, din cauza deform„rii unui reporter provincial dornic de senzaþional, ideea c„ eu a∫ fi cerut demisia ministrului Ónv„þ„m‚ntului. Nu am cerut demisia nim„nui. La Bistriþa, Óntr-o conferinþ„ de pres„, am fost Óntrebat despre tichetele de mas„. Am spus c„ Ón calitatea mea de membru al partidului de guvern„m‚nt — partid de care nu m„ dezic, Guvern de care nu m„ dezic —, m„ simt jenat, crispat Ón faþa acestei situaþii, care const„ Ón aceea c„ nu ne þinem cuv‚ntul. Reporterul m-a Óntrebat: îDac„ aþi fi ministrul Ónv„þ„m‚ntului aþi demisiona?“. M-am hazardat ∫i am r„spuns: îNu ∫tiu. Poate c„ da!“ Vorbeam Ón orice caz despre mine ∫i nu m„ erijam Óntr-un fel de Brucan, d„t„tor naþional de sfaturi sau un fel de instanþ„ moral„ care, o spun cu toat„ seriozitatea, ar da indicaþii mini∫trilor ce s„ fac„. Cu at‚t mai mult cu c‚t ministrul educaþiei ∫i cercet„rii este un om pe care Ól preþuiesc, e un om harnic, un om de treab„, nu e o boieroaic„, e o femeie care pune um„rul, care chiar se implic„ suflete∫te ∫i trage c‚t poate. Œn fond, lucrurile, de la un punct Óncolo, nu mai depind de ea, ci de Finanþe, ∫i nici prin cap nu mi-a trecut s„-i cer demisia.

## Da, mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat ∫i Umanist mai are un minut.

V„ rog s„ faceþi preciz„rile pe care le doriþi. Domnul senator Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Pentru precizare, Ón leg„tur„ cu luarea de cuv‚nt a unui distins senator, Ón leg„tur„ cu recens„m‚ntul din anul 2002.

Vreau s„-i spun domnului senator c„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 878 din octombrie 1999 Guvernul Radu Vasile — ∫i este aici Ón sal„ distinsul senator Radu Vasile — a stabilit organizarea recens„m‚ntului pentru martie 2001. S-au alocat fondurile necesare atunci, Ón acest sens, dar nu s-a f„cut nimic. Printr-o alt„ hot„r‚re a Guvernului, nr. 504 din 2001, recens„m‚ntul a fost am‚nat pentru luna martie 2002. Deci noi punem Ón aplicare o hot„r‚re a Cabinetului Mugur Is„rescu, luat„ Ón 2001. Vreau s„-i spun distinsului coleg, ∫i sper c„ m„ aude…

## **Domnul Radu Vasile**

**:**

Nu eram eu Ón 2001! Œn 2001 era Guvernul Is„rescu.

™tiu c„ dumneavoastr„ aþi plecat mai repede. De aia am ∫i precizat. Noi punem Ón practic„, acum, Hot„r‚rea Cabinetului Mugur Is„rescu pentru a efectua recens„m‚ntul Ón martie 2002.

Nu era Mugur Is„rescu Ón 2001.

Da, mulþumesc. Haide, stimaþi colegi, c„…

## **Domnul Ion Solcanu:**

2000!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mulþumesc, domnule senator, pentru c„, altfel, o s„ ne g„seasc„ recens„m‚ntul discut‚nd cine a dat primul hot„r‚rea. Prima, a doua, a treia… de ce nu s-a executat, de ce nu au fost bani Ón buget?… ∫i a∫a mai departe.

Stimaþi colegi, cu excepþia unui coleg de la P.R.M., care nu a mai avut timp la dispoziþie, toþi colegii care au fost Ónscri∫i la cuv‚nt Ón numele grupurilor parlamentare ∫i-au expus punctele de vedere.

Punctul urm„tor Ón ordinea de zi. Œnainte de a trece la dezbateri legislative, v„ rog s„-mi permiteþi s„ v„ aduc la cuno∫tinþ„, Óntruc‚t, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, aveþi posibilitatea s„ apreciaþi c„ o parte dintre texte sau legile Ón totalitate, pe care eu le voi enumera, cuprind prevederi neconstituþionale, deci aveþi posibilitatea, Ón aceast„ situaþie, s„ sesizaþi Curtea Constituþional„.

Deci amintesc 7 proiecte de lege, respectiv:

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 2/2002 privind finanþarea restanþelor aferente aplic„rii prevederilor Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea Ón anul 2001 a unui sprijin direct de minimum 1 milion de lei produc„torilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat;

— Legea privind schimbarea denumirii satului Lunca Teuzului din componenþa comunei Beliu, judeþul Arad;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiinþarea ∫i organizarea Institutului Naþional de Administraþie;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;

— Legea privind Ónfiinþarea comunei M„d„ra∫, judeþul Harghita;

— Legea privind Ónfiinþarea comunei Cozmeni, judeþul Harghita;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 157/2001 privind garantarea unui plasament interbancar.

Aceste legi se g„sesc la secretarul general al Senatului.

V„ rog s„ observaþi c„ exist„ 11 texte aprobate de colegii din comisia de mediere, texte ale Camerei Deputaþilor sau texte comune.

Dac„ sunt observaþii la punctul 1? Dac„ nu sunt observaþii, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 4 contra. Punctul 2, titlul ordonanþei.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 6 contra. Punctul 3.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 7 contra ∫i o abþinere.

Punctul 4, textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, dou„ contra

- ∫i 6 abþineri.

La punctul 5 din raport, text comun la articolul 5.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

- Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 5 contra ∫i

- 3 abþineri.

Punctul 6 din raport, text nou, comun, la articolul 6. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

- Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 4 contra ∫i

- o abþinere.

Punctul 7, articolul 7, textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

- V„ rog s„ votaþi.

- Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 3 contra ∫i

- 3 abþineri.

- Punctul 8, articolul 8, text nou, comun, formulat de

- colegii din comisia de mediere.

- Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, 4 contra ∫i 3 abþineri.

Punctul 9, articolul 9, text Ón varianta Camerei Deputaþilor.

De asemenea, la punctele 10 ∫i 12.

Observ c„ nu sunt intervenþii. Le supun Ón totalitate votului dumneavoastr„.

Aprobate de plen cu 83 de voturi pentru, 3 contra ∫i 5 abþineri.

7 mi s-au p„rut… Ón divergenþ„. Deci un prim text Ón divergenþ„ este la punctul 11 din raport, articolul 11 litera j).

Da, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 3 contra, dou„ abþineri.

Atunci c‚nd apreciaþi necesar s„ interveniþi, v„ rog s-o faceþi, domnule senator Predescu!

Al doilea text Ón divergenþ„ este la punctul 13, articolul 14 alineatul 1.

Dac„ nu sunt intervenþii pe articolul 14 alineatul 1, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, dou„ contra

- ∫i dou„ abþineri.

- A treia obiecþiune, punctul 25, articolul 31 alineatele 2 ∫i 3. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii. V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 Soluþie aprobat„ de plen cu 88 de voturi pentru, dou„ contra, 3 abþineri.

Al patrulea punct din raport Ón divergenþ„, punctul 28, articolul 33 alineatul 2.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ∫i 3 abþineri. Punctul 41, respectiv articolul 45 alineatul 1 din lege. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobaþi de plen cu 83 de voturi pentru ∫i dou„ abþineri.

Punctul 44, respectiv articolul 55 litera f) din lege.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru ∫i dou„ abþineri.

Ultimul punct, 50, articolul 59 alineatul 2 din lege. Dac„ sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

V„ rog s„ votaþi.

Articol aprobat de plenul Senatului, Ón varianta propus„ de comisia de mediere, cu 91 de voturi pentru, dou„ contra ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional nr. 10, semnat la Bucure∫ti la 16 noiembrie 2001, la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992.

Invit reprezentanþii ministerului ∫i ai comisiei noastre economice.

V„ rog s„ prezentaþi susccint expunerea de motive. Un raport aprobat de comisia noastr„ sesizat„ Ón fond, f„r„ amendamente.

Aveþi cuv‚ntul, v„ rog!

## **Domnul Adrian Mitu** _— secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i domni senatori,.

Doresc s„ v„ informez c„ at‚t pe plan internaþional, c‚t ∫i european comerþul cu produse agricole se confrunt„ cu unele dificult„þi.

Acestea decurg, Ón principal, din gradul de sensibilitate ridicat al produselor agricole ∫i din diferenþele mari existente Óntre politicile agricole naþionale, Óndeosebi Ón ceea ce prive∫te subvenþiile la export ∫i sprijinul intern.

Aceste fenomene s-au manifestat ∫i Ón cadrul CEFTA, iar unele þ„ri au trebuit chiar s„ recurg„, Ón anumite situaþii, la m„suri de ap„rare comercial„.

Pentru a se putea dep„∫i aceste dificult„þi ap„rute Ón ultimii ani ∫i a se þine seam„ de interesul fiec„rei þ„ri

membre, Rom‚nia a promovat anul trecut, ca pre∫edinte Ón exerciþiu al CEFTA, soluþia de compromis a rezolv„rii acestor probleme, a comerþului cu produse agricole, pe calea negocierilor bilaterale.

Protocolul adiþional nr. 10 care ast„zi este supus atenþiei dumneavoastr„ este un prim rezultat al concretiz„rii propunerii rom‚ne∫ti.

Astfel, acele þ„ri CEFTA — m„ refer la Ungaria, Cehia, Slovacia — care au optat pentru ad‚ncirea liberaliz„rii comerþului agricol au putut negocia la nivel bilateral noi concesii, f„r„ ca prin aceasta s„ determine ∫i alte þ„ri s„ procedeze Ón mod similar Ón aceast„ etap„.

Demn de subliniat este c„ Protocolul adiþional nr. 10 nu afecteaz„ comerþul agricol al Rom‚niei cu þ„rile CEFTA.

Da, v„ mulþumesc, domnule ministru.

V„ rog, domnule pre∫edinte al Comisiei economice, s„ prezentaþi punctul de vedere.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi, comisia de specialitate a Senatului v„ propune adoptarea proiectului de lege Ón forma trimis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.

Menþionez c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei noastre pentru politica extern„.

Prin natura reglement„rilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mulþumesc.

Œntruc‚t nici un coleg nu s-a Ónscris la dezbateri generale,

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„ o

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind grantul acordat Ón cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectul îAsistenþ„ Ón vederea organiz„rii comitetelor de monitorizare ISPA Ón Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

V„ rog, domnule ministru, s„ prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 ## **Domnul Andrei Popescu** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comitetul de monitorizare ISPA a fost constituit prin Decizia primului-ministru nr. 272/2001 Ón vederea asigur„rii unei implement„ri eficiente a proiectelor ISPA.

Comitetul de monitorizare reune∫te instituþiile administraþiei publice centrale implicate Ón derularea programului ISPA din Rom‚nia: Ministerul Integr„rii Europene, Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Apelor ∫i Protecþiei Mediului, Ministerul Administraþiei Publice — beneficiarii proiectelor aprobate —, precum ∫i reprezentanþii Comisiei Europene, respectiv ai instituþiilor financiare implicate Ón cofinanþarea acestor proiecte.

Pre∫edintele acestui comitet este ministrul integr„rii europene, iar Secretariatul naþional ISPA este constituit Ón cadrul Ministerului Integr„rii Europene.

Acest memorandum de finanþare are ca principal obiectiv acordarea de asistenþ„ tehnic„, Ón valoare total„ de 160.000 euro, Ministerului Integr„rii Europene, Ón vederea bunei organiz„ri a acestor comitete de monitorizare ISPA.

Cheltuielile eligibile Ón cadrul acestui memorandum se refer„ Ón principal la serviciile de traducere, documentaþie, echipamente ∫i eventuale materiale consumabile.

Rom‚nia nu suport„ nimic din aceast„ sum„.

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat.

O rog pe doamna senator Maria Ciocan s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, cu precizarea c„ nu au fost formulate amendamente.

V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Comisia noastr„ pentru buget, finanþe ∫i b„nci a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

Ar„t c„ avem aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„, de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform articolului 72 din Constituþia Rom‚niei, din categoria legilor ordinare, iar Ón baza articolului 89 alineatul (1) din Regulamentul de funcþionare a Senatului, comisia noastr„ propune plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege menþionat.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## ™i eu v„ mulþumesc.

Dac„ sunt colegi care se Ónscriu la dezbateri generale?

Nefiind colegi care se Ónscriu, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate Ón fond.

V„ rog s„ votaþi.

Raportul, aprobat de plenul Senatului cu 95 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.

Precizez caracterul legii de lege ordinar„ ∫i-l

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii îC.N.I.“ — S.A.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.

V„ rog, domnule secretar de stat…

Reamitesc colegilor c„ acest proiect de lege este aprobat de noi Ón procedur„ de urgenþ„.

V„ consult dac„ mai sunt — pentru c„ ne g„sim Ón continuarea dezbaterilor —, dac„ mai sunt domni senatori care doresc s„ intervin„?

Domnul senator P„curariu.

Œn cadrul dezbaterilor generale, au fost puse o serie de Óntreb„ri.

Domnul secretar de stat, a∫tept„m r„spunsuri la aceste Óntreb„ri. Dac„ e cazul, le mai punem o dat„.

## Numai puþin.

Dac„ mai sunt colegi care doresc s„ intervin„ ∫i apoi o s„ ofer, sigur, cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere legat de intervenþiile dumneavoastr„.

Mai sunt domni senatori?

V„ rog, domnule senator BÓciu, aveþi cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Compania Naþional„ de Investiþii are un spectru larg de activit„þi, care Óncepe de la construcþia de locuinþe sociale ∫i culmineaz„ cu administrarea construcþiei celor 400 de s„li de sport prev„zute Ón Programul de guvernare.

Prima neclaritate Óncepe de la sursele de finanþare. Œn expunerea de motive care Ónsoþe∫te ordonanþa sunt specificate clar ca surse de finanþare alocaþiile bugetare ∫i alte surse legal constituite. Œn sursele de finanþare din textul ordonanþei sunt excluse alocaþiile bugetare, de∫i construcþia celor 400 de s„li de sport se efectueaz„ cu alocaþii bugetare.

Neclarit„þile continu„ prin faptul c„ pentru realizarea oric„rei construcþii de c„tre Compania Naþional„ de Investiþii, aceast„ Companie Naþional„ de Investiþii Ó∫i reþine 5% din lucr„rile de construcþii-montaj aferente fiec„rei construcþii.

Se ajunge astfel Ón situaþia ca o Companie Naþional„ de Investiþii, Ónfiinþat„ de c„tre 5 societ„þi aflate Ón administrarea Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, s„ realizeze profit din alocaþiile bugetare. Mai mult, printre atribuþiunile adun„rii generale a acþionarilor acestei companii se prevede ∫i repartiþia dividendelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 Deci din banii alocaþi de la bugetul de stat Compania Naþional„ de Investiþii realizeaz„ profit ∫i Ómparte dividende.

Se ridic„ urm„toarele Óntreb„ri: de ce pentru administrarea acestor construcþii nu sunt folosiþi salariaþii specializaþi din cadrul M.L.P.A.T., care au fost preluaþi de actualul minister?

Œn al doilea r‚nd, cum crede Compania Naþional„ de Investiþii c„ va reu∫i s„ c‚∫tige Ón str„in„tate, unde va desf„∫ura activit„þi, vreo licitaþie c‚nd din start orice construcþie pe care o realizeaz„ este mai scump„ cu 5%?

Deci pentru realizarea acestor construcþii poate apela Compania Naþional„ de Investiþii la alocaþii bugetare, credite interne sau externe cu garanþie de stat sau garanþie guvernamental„. Cum poate fi privit„ o activitate a unei companii care realizeaz„ profit doar din administrarea banilor de la bugetul de stat sau din credite interne sau externe, f„r„ desf„∫urarea nici unui fel de activit„þi productive?

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) Ónþeleg c„ nu mai solicit„ nimeni.

Grupul parlamentar P.N.L. domnul senator Paul P„curaru.

A doua oar„!

Ast„zi, prima dat„. Data trecut„ n-am condus, nu ∫tiu. De aceea, am precizat c„ este vorba de procedur„ de urgenþ„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Ordonanþa nr. 25/2001 a f„cut obiectul unei atente analize la nivelul grupului parlamentar, precum ∫i cu, s„ spunem, speciali∫tii care sunt Ón domeniu, ∫i toate opiniile noastre au condus la faptul c„ aceast„ ordonanþ„ este inacceptabil„, ∫i, ca atare, noi vom vota Ómpotriv„.

Este inacceptabil„ pentru c„ Óncalc„ principiul liberei concurenþe ∫i este c‚t se poate de clar c„, Ón momentul de faþ„, Rom‚nia nu are nevoie de o companie naþional„ de investiþii. Este o piaþ„ concurenþial„ Ón care societ„þile de construcþii, antreprenorii Ón specialitate pot lucra, pot s„ liciteze, s„ participe la toate programele de investiþii de interes naþional sau local ∫i ni se pare, evident, nefiresc ca o companie naþional„ de investiþii s„ efectueze lucr„ri de investiþii publice, c‚∫tig‚nd constant toate licitaþiile, deoarece ea va avea resurse de finanþare ∫i programe de investiþii publice elaborate tot de ea, Ómpreun„ cu prim„riile ∫i cu alte instituþii publice sau cu Óntreprinderile cu capital de stat.

Œn egal„ m„sur„, Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii mi se pare un nou prilej de corupþie, pentru c„, practic, se Ónfiinþeaz„ o companie cu capital de stat cu un num„r de administratori, care va fi cea mai mare companie de stat de construcþii din Rom‚nia, care va administra programul public de investiþii.

Œn fine, ni se pare c„ din textul ordonanþei rezult„ foarte clar c„ aceast„ companie va fi beneficiara, cu titlu gratuit, de terenuri, ceea ce ni se pare, din nou, absolut de neacceptat.

Pentru motivaþia companiei naþionale realizarea programului de investiþii publice de s„li de sport sigur c„ exist„, Ón fiecare judeþ, Ón fiecare localitate, suficient de mulþi operatori economici ∫i chiar nu au de lucru, chiar sunt Ón c„utare de licitaþii ∫i de obiective de activitate — ca s„ fie… presupun‚nd c„ acest program de s„li de sport s-ar ∫i realiza, toat„ lumea Ól dore∫te, din p„cate nu se vede, presupun‚nd c„ se vor g„si banii pentru a finanþa astfel de obiective, nu am v„zut, sub nici o form„, oportun„ angajarea unei companii naþionale care s„ realizeze acest program, ci efectiv angajarea de societ„þi de profil, de specialitate care, prin licitaþie, prin cea mai bun„ ofert„, prin cele mai mici costuri, s„ contribuie la finalizarea acestor obiective de interes politic.

Mulþumesc.

Alte grupuri parlamentare dac„ doresc s„ mai exprime puncte de vedere?

Declar Ónchise dezbaterile generale.

Domnul secretar de stat, aveþi cuv‚ntul pentru a r„spunde colegilor senatori. Rug„mintea ar fi s„ v„ referiþi ∫i la Óntreb„rile puse Ón ∫edinþa precedent„.

## **Domnul Tudor Florescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei:_

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ fac de la Ónceput o menþiune care l„mure∫te foarte multe dintre Óntreb„rile puse de dumneavoastr„: Compania Naþional„ de Investiþii nu este o companie de construcþii, ea nu construie∫te s„li de sport sau alte obiective de interes socio-cultural, ci este o companie Ónfiinþat„, Ón principal, pentru administrarea ∫i obþinerea surselor de finanþare pentru realizarea programelor de investiþii prev„zute Ón actul normativ de constituire.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 A se vedea, cu rug„mintea necesar„, art. 7 din proiect, cu modific„rile aduse de Camera Deputaþilor, care stabile∫te clar care este obiectul de activitate al acestei companii.

Deci compania nu construie∫te, ea administreaz„ ∫i creeaz„, face rost de fonduri pentru construcþii, ceea ce Ónseamn„ c„ tot ce Ónseamn„ construcþie se face de c„tre companii de construcþii private care particip„ la licitaþii, Ón conformitate cu legislaþia Ón vigoare, deci, respectiv, cu Ordonanþa nr. 60/2001 privind achiziþiile publice. Cea care organizeaz„ licitaþia este aceast„ Companie Naþional„ de Investiþii, ea fiind cea Óndrituit„ prin textul legii s„ fie organizatoarea de licitaþii.

Œn intervenþiile din ∫edinþa precedent„, c‚nd s-a discutat despre acest proiect de lege, au fost c‚teva Óntreb„ri la care nu am r„spuns destul de clar ∫i m-a∫ referi, cu permisiunea dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, la urm„toarele Óntreb„ri la care nu am r„spuns data trecut„ cu destul„ claritate: era vorba de Óntrebarea ridicat„ de distinsul domn senator Iuliu P„curariu, prin care Domnia sa ar„ta c„ proiectul de lege prevede c„ pre∫edintele consiliului de administraþie al acestei companii naþionale este numit prin ordin al ministrului lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei, ceea ce Domnia sa contest„ c„ e o chestiune legal„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte Dan-Mircea Popescu, dac„ doriþi s„ daþi anumite explicaþii.

S-au Óncheiat dezbaterile generale, domnule coleg.

Nu am explicaþii suplimentare.

Noi nu mai Ónþelegem nimic. Eu o s„…

Vreau s„ v„ repet, la art. 6, dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte…

Sigur. Cu pio∫enie, v„ reamintesc Óns„…

Ce Ónþelegeþi dumneavoast„ prin îachiziþionarea, realizarea ∫i v‚nzarea de tehnologie Ón domeniul construcþiilor“? Ce Ónseamn„ îrealizarea ∫i v‚nzarea de proiecte Ón domeniul construcþiilor“?

Suntem pu∫i Ón situaþia… Domnii secretari de stat ne dau ni∫te r„spunsuri care intr„ Ón contradicþie flagrant„ — dac„ limba rom‚n„ mai are valorile pe care le-am Ónv„þat Ón ∫coal„ — cu ceea ce scrie Ón textul legii.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ adresez rug„mintea s„ respect„m cu toþii prevederile regulamentului, mai ales c„ aþi votat ∫i am votat cu toþii o procedur„ de urgenþ„ la acest proiect de lege.

V„ rog s„ nu r„spundeþi.

Aþi dat un r„spuns care poate fi apreciat favorabil sau nefavorabil ∫i sigur c„ r„spunsul dumneavoastr„ este criticat — cum au ∫i dreptul — de o parte dintre colegi, care se declar„ nemulþumiþi de r„spuns sau de ordonanþ„, a∫a cum au ar„tat de la Ónceput c„ vor vota Ómpotriva acesteia.

Œntruc‚t, prin raportul comisiei sesizate Ón fond, se d„ aviz favorabil ordonanþei respective ∫i nu exist„ nici un amendament, supun raportul comisiei sesizate Ón fond votului…

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Procedur„!

…votului plenului Senatului. V„ rog s„ luaþi loc.

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Procedur„! E procedur„!

Œn timpul votului, procedur„? Noi vot„m acum.

V„ rog s„-mi spuneþi care articol din regulament v„ d„ dreptul s„ m„ Óntrerupeþi Ón momentul Ón care am supus la vot ∫i atunci sunt de acord.

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Procedura d„ voie s„…

Nu, nu, nu. V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate Ón fond.

V„ rog s„ votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 65 de voturi pentru, 36 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu. V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

Am spus numai s„ nu Óntrerupeþi Ón timpul votului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ e cazul, cerem stenograma ∫edinþei trecute, din care reiese clar c„ domnul secretar de stat…

Nu, nu. V„ rog, problema de procedur„ este procedur„ dup„ regulament.

Deci domnul secretar de stat nu a r„spuns Óntreb„rilor puse.

Sunt de acord cu dumneavoastr„. B„nuiesc c„ de aceea v„ g„siþi Óntre cei 36 care aþi votat Ómpotriva ordonanþei.

Nu a r„spuns Óntreb„rilor puse, care pot s„ l„mureasc„ pe colegii no∫tri din Senat, referitor la care este realitatea cu acest proiect de lege. Deci, dac„ nu se mai r„spunde Óntreb„rilor noastre, nu Ónþeleg de ce mai st„m Ón aceast„ sal„, ast„zi, Ón acest moment.

Fiþi convins c„ domnul secretar de stat va depune efortul s„-i conving„ pe toþi cei 101 senatori s„ voteze favorabil, dar este democratic ca o parte dintre noi s„ vot„m Ómpotriva ordonanþei, s„ ne abþinem ∫i a∫a mai departe.

Nu v„ sup„raþi, dar colegul meu din st‚nga, domnul senator Vela, spunea acela∫i lucru ca ∫i dumneavoastr„, c„ exist„ anumite articole Ón ordonanþ„ care prev„d altceva, dar asta e alt„ poveste.

Stimaþi colegi, v„ rog, Ón conformitate cu prevederile…

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din sal„):_

Tot pe procedur„.

Tot pe procedur„. Da, v„ rog.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule pre∫edinte,

M„ iertaþi c„ v„ atrag atenþia, a fost o cerere pe care trebuia s-o fi supus la vot, ∫i anume de restituire la comisie Ónainte de votul pe raport. Iertaþi-m„! A fost f„cut„ de un coleg, ∫i aceast„ cerere n-a fost supus„ la vot, conform regulamentului.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dumneavoastr„, care sunteþi un distins avocat, v„ rog s„ citiþi regulamentul ∫i veþi observa c„ numai Óntr-o alt„ situaþie se supune la vot Ónainte. Raportul fiind favorabil, eu am procedat regulamentar.

V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra proiectului Ón ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„.

Cu 64 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 este aprobat de plenul Senatului.

List„!

V„ rog, pentru toate grupurile parlamentare, s„ eliberaþi list„.

La punctul 9 Ón ordinea de zi este Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ instituind anumite condiþii pentru transportul rutier de m„rfuri ∫i promovarea transportului combinat, semnat la Luxemburg la 28 iunie 2001.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„. Aveþi cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Rom‚nia s-a angajat, Ón cadrul programului naþional de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, s„ stabileasc„ un cadru juridic de cooperare cu Comunitatea European„, statele asociate ∫i alte state din Europa Ón domeniul traficului rutier internaþional ∫i s„ se armonizeze legislaþia naþional„ cu cea comunitar„.

Œn documentul de poziþie al Rom‚niei pentru negocierea capitolului 9, Politica Ón domeniul transporturilor, se prevede alinierea la normele europene Ón materie, Directiva Consiliului nr. 96/53 a C.E., lucru care s-a f„cut prin elaborarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei nr. 43/1997 privind regimul lucr„rilor publice.

Œn baza acordului, se va efectua un schimb de autorizaþii de tranzit Óntre Comunitatea European„ ∫i Rom‚nia; num„rul de autorizaþii este de 14.000 pentru Comunitate ∫i 7.000 pentru Rom‚nia. Raportul obþinut a fost de 2 la 1, raport superior celor obþinute de Bulgaria ∫i Ungaria, obþin‚ndu-se cu 1.000 de autorizaþii mai mult dec‚t celelalte dou„ state.

La negocieri s-a þinut cont de pierderile pe care le va Ónregistra statul rom‚n prin Óncasarea tarifelor de dep„∫ire a limitelor de greutate prin tranzitarea Rom‚niei de c„tre 14.000 de autovehicule comunitare.

Faþ„ de cele ar„tate mai sus, propunem Senatului adoptarea prezentului act normativ.

V„ mulþumesc.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul pre∫edinte Dan-Mircea Popescu.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Stimaþi colegi,

™i Comisia economic„ a Senatului v„ propune acela∫i lucru, respectiv adoptarea proiectului de lege Ón forma trimis„ de Camera Deputaþilor, f„r„ amendamente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 Menþionez c„ exist„ avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politic„ extern„, ca ∫i al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

Prin natura reglement„rilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mulþumesc.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul pre∫edinte Dan-Mircea Popescu.

## Mulþumesc.

V„ consult dac„ doriþi s„ interveniþi la dezbateri generale.

Dac„ nu doriþi, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate Ón fond.

V„ rog s„ votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, 20 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, v„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra legii Ón ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 26 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 abþineri.

La punctul 10 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea tarifului intern de c„l„tori Ón transportul feroviar, adoptat de Camera Deputaþilor.

Raportul are 3 amendamente.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„. Aveþi cuv‚ntul!

## Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 149/2001 are ca obiect de reglementare instituirea tarifului intern de c„l„tori Ón transportul feroviar, datorit„ faptului c„ legislaþia Ón vigoare permite apariþia operatorilor de transport feroviar de c„l„tori cu capital privat, iar pentru protejarea bugetului de stat ∫i a bugetelor locale de solicit„rile acestora este necesar a se stabili un plafon maxim al valorii tarifelor interne de c„l„tori pe calea ferat„.

Potrivit prevederilor legale, transportul feroviar public de c„l„tori are Ón Rom‚nia, ca ∫i Ón celelalte þ„ri europene, caracter de serviciu public social. Pentru prestarea acestui serviciu, operatorii de transport feroviar public de c„l„tori primesc de la bugetul statului sau de la bugetele locale diferenþele dintre tarifele stabilite cu avizul autorit„þii publice competente ∫i costurile reale ale serviciilor de transport.

Av‚nd Ón vedere c„ subvenþiile de la bugetul de stat sunt limitate, Societatea Naþional„ de Transport Feroviar de C„l„tori îC.F.R. C„l„tori“ — S.A. a fost nevoit„ s„-∫i majoreze tarifele de transport Ón dou„ etape: prima etap„, de la 25 noiembrie 2001, tarifele s-au majorat cu un procent mediu de 41%, a doua etap„ era prev„zut„ la 1 februarie 2002, dar se va realiza la 1 aprilie 2002, cu un procent mediu de 30%.

Faþ„ de cele prezentate, v„ rug„m a fi de acord cu prezentul proiect de act normativ.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

™i Comisia economic„ a Senatului v„ propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anex„. Sunt 3 amendamente cu care iniþiatorii au fost de acord.

Menþionez c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mulþumesc.

V„ consult dac„ doriþi s„ interveniþi la dezbateri generale.

V„ consult dac„ doriþi s„ interveniþi pe cele 3 amendamente acceptate la nivelul comisiei. Primul modific„ termenul, Ón loc de 1 februarie, 1 aprilie, al doilea amendament, Ón loc de 15 noiembrie, 25 noiembrie, o decalare de termen cu 10 zile, ∫i al treilea, introducerea Ón final a unui articol nou pentru abrogarea unei ordonanþe.

Dac„ nu doriþi s„ interveniþi,

Precizez caracterul legii de lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra legii Ón ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 24 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri.

La punctul 11 pe ordinea de zi avem un proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2002 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 3 alin. 2 lit. b) din Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea tarifului intern de c„l„tori Ón transportul feroviar.

De aceast„ dat„ vom face ceea ce se spunea mai devreme, Óntruc‚t este raportul negativ al comisiei ∫i deci va trebui s„-l punem la vot Ónainte de altceva.

V„ rog, iniþiatorul, aveþi cuv‚ntul! V„ rog, domnule secretar de stat Florescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Ca iniþiatori, suntem de acord cu propunerea f„cut„ de comisie, de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 30/2002, deoarece prevederile acestei ordonanþe au fost preluate Ón legea anterior votat„ de dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

V„ rog, domnule pre∫edinte!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Da, domnule pre∫edinte, este exact, prevederile acestei ordonanþe au fost preluate Ón ordonanþa de urgenþ„ precedent„, motiv pentru care propunem plenului Senatului respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2002, exist‚nd, Ón acest sens, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci ∫i al Consiliului Legislativ.

Cele dou„ comisii sesizate Ón fond au Óntocmit un raport favorabil, f„r„ amendamente, evident, cu care suntem Óntru totul de acord.

Mulþumesc.

Invit pe cei doi colegi s„ desemneze un raportor.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ doriþi s„ interveniþi la dezbateri generale, domnilor senatori?

V„ rog s„ observaþi c„ raportul are dou„ amendamente. Œn momentul Ón care va fi votat, sigur c„ legea, dintr-o lege de admitere, de aprobare a ordonanþei de urgenþ„, se va transforma Óntr-o lege de respingere a ordonanþei, av‚nd Ón vedere raportul negativ pe care comisia noastr„ Ól d„, pe fond, proiectului de lege.

V„ rog s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, raport negativ.

Cu 89 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 abþineri — deci mai sunt colegi care sunt sup„raþi, b„nuiesc de la votul precedent…, de data aceasta au votat invers, s„ r„m‚n„ Ón vigoare aceast„ ordonanþ„, 22 de colegi...

, raportul comisiei este aprobat ∫i, deci, pe cale de consecinþ„, o s„

La punctul nr. 12 pe ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor f„r„ st„p‚n sau abandonate pe terenuri aparþin‚nd domeniului public sau privat al statului ori al unit„þilor administrativteritoriale.

Comisiile sesizate Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru administraþia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Œl rog pe domnul secretar de stat…

## **Domnul Ionel Fle∫ariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea de reguli precise pentru Ónl„turarea, de c„tre autorit„þile administraþiei publice locale, a autovehiculelor abandonate pe terenurile proprietate public„ a statului sau a unit„þilor administrativteritoriale, indiferent de locul unde se g„sesc aceste terenuri, Ón perimetrul sau Ón afara perimetrelor localit„þilor.

Prin reglement„rile stabilite s-a avut grij„ s„ nu se Óncalce prevederile constituþionale privitoare la dreptul de proprietate.

Da, domnule pre∫edinte…

V„ rog, domnule senator Predescu.

Regimul juridic stabilit prin aceast„ reglementare privind bunurile care aparent sunt f„r„ st„p‚n e de natur„ s„ pun„ ordine, s„ fac„ cur„þenie pe terenurile intravilane, privitor la imobilele care sunt abandonate, l„sate nesupravegheate, f„r„ paz„ juridic„, f„r„ a fi protejate Ón vreun fel.

Cunoa∫tem toþi c„ acestea Óngreuneaz„, din toate punctele de vedere, situaþia terenurilor Ón folosinþ„ public„.

Reglement„rile sunt complete ∫i corespunz„toare, motiv pentru care cele dou„ comisii au adoptat raport de admitere, f„r„ amendamente.

La reglementarea supus„ dezbaterii celor dou„ comisii s-au formulat amendamente de c„tre domnul senator Ionel Alexandru ∫i care au fost respinse de c„tre comisii, pentru c„ ele aveau drept scop a Ónl„tura organele Poliþiei din competenþele care le revin, potrivit legii, de a constata astfel de st„ri de lucruri. Prin urmare, contest‚ndu-le calitatea ∫i competenþa de a constata st„rile de fapt, le trimite, totu∫i, la a face cercet„ri ∫i investigaþii Ón leg„tur„ cu situaþia imobilelor, Óncheind actele corespunz„toare pe care apoi s„ le trimit„ agenþilor constatatori ai autorit„þilor publice locale care, la r‚ndul lor, s„ sesizeze pe primar ∫i care, la r‚ndul s„u, s„ adopte dispoziþia privind soluþionarea situaþiei juridice a acelui vehicul.

Prin urmare, colegul nostru ne propune o procedur„ cu mult mai complicat„, ocolit„ ∫i care, Ón ultim„ instanþ„, tot Ón competenþa ∫i Ón atribuþiile organelor de Poliþie rutier„ revine, de a cerceta ∫i de a stabili situaþia unor asemenea bunuri, motiv pentru care ∫i þin‚nd seama de competenþele ∫i atribuþiile Ón multe privinþe exclusive ale Poliþiei rutiere, cele dou„ comisii au apreciat c„ amendamentele formulate de colegul nostru sunt neÓntemeiate.

Ele erau de natur„ s„ complice lucrurile, s„ scoat„ din jocul constat„rilor ∫i soluþiilor organele Poliþiei rutiere ∫i nu le-am acceptat ca atare.

De aceea, propunem plenului s„ nu fie de acord cu aceste amendamente, Ón ipoteza c„ ele vor fi susþinute.

## Domnule pre∫edinte,

S„ vedem, mai Ónt‚i, dac„ le va susþine domnul senator. Dup„ aceea, ne vom pronunþa asupra lor.

La dezbateri generale v„ rog s„ interveniþi, domnul senator Dumitru Badea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

## **Domnul Dumitru Badea:**

## Domnule pre∫edinte,

Nu vreau s„ intervin la dezbateri generale, dar am impresia c„ domnul senator Ion Predescu ne-a prezentat un alt raport, ceva cu imobilele.

prezenþa dumneavoastr„ din sal„, l„s‚nd la o parte c„ aþi spus 42 ∫i pe list„ sunt 64 prezenþi, v„ pot cita ni∫te persoane care nu au fost Ón sal„: domnul senator Roibu Aristide, domnul senator ™tefan Viorel, domnul senator V„c„roiu Nicolae. Sunt ∫i alþii, dar eu m„ opresc aici.

Nu, nu, e vorba de vehicule.

Eventual, s„ fac„ corectura corespunz„toare Ón stenogram„.

Deci, se pare c„ urm„riþi, de mai mult timp, s„ reu∫iþi s„ Ól taxaþi pe domnul pre∫edinte Ion Predescu.

V„ rog, dac„ dore∫te vreun coleg s„ intervin„ la dezbateri generale?

Domnul senator Ionel Alexandru nu este prezent. Œn aceast„ situaþie…

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ din aceste motive, Ón calitate de terþ, a intervenit domnul senator Dumitru Badea. Ne simpatiz„m reciproc.

Deci, stimate colege ∫i stimaþi colegi, domnul senator Iuliu P„curariu mi-a solicitat ca s„ invit Ón sal„, al„turi de colegii nominalizaþi de Domnia sa, ∫i pe domnii senatori B„l„l„u Constantin, Pan„ Aurel, Pan„ Viorel Marian, Petre Maria ∫i s„ nu mai continuu cu colegii din Grupurile parlamentare ale P.N.L., U.D.M.R., P.S.D. ∫i P.R.M.

## Domnule pre∫edinte,

E vorba de num„rul de voturi pentru ca actul normativ s„ fie aprobat Ón Senatul Rom‚niei, deci faptul c„ sunt voturi contra mai multe sau discutabil, dac„ num„rul de voturi pentru nu este cel corect. Ceea ce este Ón sal„ cu ceea ce este pe list„ nu corespunde realit„þii. Probabil, instalaþia electronic„ s-a defectat din nou.

## Distinse domnule senator,

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Acum vreþi s„ Ói dau dreptul domnului senator Dumitru Badea s„ v„ r„spund„ ceva. Haideþi, mai Ónt‚i, s„ rezolv„m cele 18 proiecte de lege ∫i apoi glumim.

Deci, v-a∫ ruga s„ v„ pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate Ón fond, f„r„ amendamente, desigur, nefiind susþinute cele respinse.

V„ rog s„ votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 11 voturi contra ∫i 5 abþineri.

La punctul 13 avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru ale∫ii locali ∫i funcþionarii publici.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Domnule pre∫edinte, solicit cuv‚ntul.

V„ rog, aveþi cuv‚ntul! Domnul senator Iuliu P„curariu.

Confrunt‚nd lista care ne-a fost avansat„ la votul Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii îC.N.I.“ — S.A. cu

Voturile au aceea∫i calitate, indiferent c„ sunt voturi pentru, contra sau abþineri.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru a aproba o lege este vorba de num„rul de voturi pentru.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Œi invit pe domnii senatori Ón sal„. Altfel, voi fi nevoit ca, dup„ ora 18,00, s„ facem apelul, chiar dac„ intr„m Ón ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi. Deci, mai Ónainte, m-am consultat cu domnul senator Mihai Ungheanu, care a ∫i num„rat, ∫i Ón acest moment, de∫i mai mulþi colegi au ie∫it din sal„, suntem 82 de colegi senatori Ón sal„, s„ ∫tiþi. A∫adar, suntem Ón cvorum de ∫edinþ„.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

O problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ aceast„ fluctuaþie — vedeþi? mai dau interviuri, mai ies la o þigar„ —, eu nu pot s„ dispun...

Procedur„, domnule pre∫edinte!

V„ rog.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

## Domnule pre∫edinte,

La punctul 13, la caracterul legii, se prevede c„ aceasta este o lege ordinar„. Or, Ón Constituþie, organizarea administraþiei locale ∫i tot regimul general privind autonomia local„ sunt prev„zute la legi organice, ∫i nu ordinare. V-a∫ ruga s„ faceþi corectura respectiv„.

Doriþi s„ mai luaþi cuv‚ntul? C„ nu Ónþeleg...

Nu, at‚t am cerut, doar s„ constataþi ∫i s„...

Da. Mulþumesc.

Imediat o s„ Ói rog pe colegi s„ se pronunþe, Ónainte de a intra Ón dezbateri. Deci...

**Domnul Ionel Fle∫ariu:**

Intr„m la punctul 13, da?

V„ rog, sigur, la punctul 13, Ón primul r‚nd, s„ prezentaþi punctul de vedere al Guvernului, iar apoi ∫i colegii Ó∫i vor expune punctele de vedere faþ„ de obiecþiunea domnului senator Nicolae-Vlad Popa.

Controalele efectuate Ón ultima vreme, fie din oficiu, fie Ón urma unor sesiz„ri, au relevat faptul c„ exist„ numeroase cazuri Ón care ale∫ii locali deþin diverse firme care au contracte comerciale cu autorit„þile administraþiei publice locale respective, de∫i, Ón astfel de cazuri, se poate lesne ajunge la conflicte de interese.

Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 5/2002 are Ón vedere Ónl„turarea unor astfel de st„ri conflictuale, interzic‚nd societ„þilor Ón cauz„ s„ Óncheie contracte cu autorit„þile din care fac parte ale∫ii locali, Ón caz contrar acestora Óncet‚ndu-le de drept mandatul.

Comisiile sesizate Ón fond au Óntocmit raportul, au formulat unele amendamente, cu care suntem Óntru totul de acord.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc.

Œi rog pe cei doi colegi s„ prezinte raportul comisiilor noastre, Comisia pentru administraþia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administraþia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri au fost sesizate Ón fond cu acest proiect de lege.

Am considerat c„, de∫i Legea nr. 215/2001 stabile∫te o serie de incompatibilit„þi Óntre calitatea de consilier local sau primar ∫i alte funcþii pe care ace∫tia le-ar putea exercita Ón cadrul unor autorit„þi locale sau regii autonome ∫i societ„þi comerciale, nu cuprinde anumite interdicþii vizavi de situaþia lor Ón cadrul societ„þilor comerciale care ar intra Ón raporturi contractuale cu autoritatea local„.

Av‚nd Ón vedere aceast„ lips„, precum ∫i faptul c„ se creeaz„ ∫i se pot favoriza anumite acte de corupþie, s-a considerat necesar„ aceast„ intervenþie. Œntr-adev„r, din consult„rile mele cu domnul senator Ion Predescu, constat„m c„ legea are un caracter organic, av‚nd Ón vedere c„ se refer„ la statutul celor ale∫i.

Av‚nd Ón vedere aceast„ observaþie, v„ propunem adoptarea proiectului, cu amendamentele adoptate de cele dou„ comisii.

Mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Dac„ doriþi s„ v„ expuneþi punctele de vedere ale grupurilor parlamentare sau Ón nume propriu? Domnul senator Iuliu P„curariu.

Œn expunerea de motive exist„, acolo, o fraz„ pe care domnul ministru nu a citit-o. Pentru evitarea producerii, pe viitor, a unor asemenea situaþii favorizante pentru acte de corupþie a fost adoptat„ ordonanþa de urgenþ„ al„turat„. Sigur, din punctul de vedere al Partidului Democrat, dac„ Legea nr. 215/2001 ar fi fost interpretat„ corect ∫i dac„ incompatibilit„þile ar fi fost puse Ón aplicare, din momentul Ón care legea a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, aceast„ situaþie nu ar fi ap„rut.

Pentru c„, domnilor pre∫edinþi, stimate colege ∫i stimaþi colegi, conflictul de interese este bine definit ca principiu juridic Ón Codul comercial, Ón Codul civil, care stabile∫te exact care sunt situaþiile Ón care o persoan„ se afl„ Ón conflict de interese. Plec‚nd de la acest principiu, probabil c„ acele incompatibilit„þi nu trebuia s„ fie aplicate din anul 2004, ci trebuia s„ fie aplicate exact din momentul Ón care aceast„ lege a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“. Pentru c„ nu este nici o problem„ ca s„ Óþi dai seama c„ un consilier local, care trebuie acolo s„ apere interesele cet„þeanului, s„ apere banul public, Ón situaþia Ón care este parte Óntr-o societate comercial„ care efectueaz„ contracte comerciale cu unitatea administrativ„ se afl„ Ón conflict de interese. Ce interese ap„r„? Ale societ„þii comerciale unde c‚∫tig„ deja dividende sau interesul cet„þeanului, de a ap„ra banul public, buna lui cheltuial„?

Deci, plec‚nd de la situaþia prezenþei consilierilor Ón consiliile de administraþie ale societ„þilor subordonate, ce interes ap„r„ consilierul acolo? O societate subordonat„ are interes s„ obþin„ costuri c‚t mai bune, are interes s„ obþin„ c‚∫tiguri c‚t mai mari, indiferent dac„ face sau nu face contractul cu consiliul local. Ce interes ap„r„ consilierul c‚nd se afl„ Ón consiliul de administraþie al regiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 subordonate sau Ón calitatea lui de consilier, ca reprezentant al cet„þeanului, care trebuie s„ apere bunul mers al cheltuirii banului public?

Trec‚nd peste aceste considerente, Ón care vreau s„ v„ spun c„ doar voinþa politic„ a partidului de guvern„m‚nt a f„cut ca aceste interpret„ri ale Legii nr. 215/2001 s„ nu fie corecte, care a creat situaþia pe care a creat-o, Ón care sunt sute de consilieri Ón aceast„ situaþie, lu„m aceast„ lege Ón serios ∫i dorim ca aceast„ lege s„ rezolve problemele pe care le ∫tim cu toþii, declan∫ate de scandalul din Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, s„ rezolve, Óntr-adev„r, situaþiile existente Ón acest moment. Pentru c„ vreau s„ v„ Óntreb: legea evit„ crearea unor asemenea situaþii, Óncep‚nd din acest moment, dar ce se Ónt‚mpl„ cu un contract Óncheiat Ón acest moment, Óncheiat p‚n„ Ón momentul apariþiei legii? El poate fi pus Ón dou„ situaþii, s„ fie un contract Óncheiat ilicit, Ón care nu s-a respectat legea, sau poate s„ fie un contract corect. Œn primul caz, ce sancþiune introducem pentru consilierul care s-a f„cut vinovat c„ a promovat interesul personal Ón dauna interesului public, iar Ón a doua situaþie, contract corect Óncheiat, ∫tiþi foarte bine c„ un contract pe doi, trei ani are etape intermediare de decontare ∫i m„ Óntreb dac„ situaþia de conflict de interese nu poate s„ apar„ Ón continuare, dac„ consilierul r„m‚ne Ón continuare parte Ón contractul respectiv, ∫i r„m‚ne Ón continuare consilier local.

Deci eu nu ∫tiu dac„ am acela∫i raport Ón faþ„, dar Ón raportul pe care Ól am eu partidul pe care dumneavoastr„ Ól reprezentaþi nu a propus nici m„car un singur amendament la acest proiect de lege.

Œmi pare r„u. Deci amendamentele le-am depus la comisia dumneavoastr„. V„ pot anunþa care este num„rul de Ónregistrare, nu Ól am aici. Au fost respinse Ón comisie,

∫i ele trebuie s„ existe Ón raport. Dac„ nu, punem un semn de Óntrebare asupra seriozit„þii activit„þii de la comisie.

## Da.

Œi consult pe cei 4 colegi care au formulat amendamente ∫i care s„ g„sesc Ón raport, respectiv domnii senatori Nicolae-Vlad Popa, Eckstein-Kovács Péter, Aron Bela∫cu, dac„ Ó∫i susþin amendamentele la art. 1? ( _Discuþii Ón sal„.)_

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din sal„):_

Amendamentul meu nu a fost acceptat.

Nu.

Mai este Ónc„ unul, acela pe care l-a formulat domnul senator Eckstein, ∫i dumneavoastr„, dup„ aceea, l-aþi Ónsu∫it, c„ eram prezent, doar, la ∫edinþ„.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din sal„):_

Optez pentru amendamentul d‚nsului.

Deci renunþaþi.

Bun. La art. 1 punctul 1 domnul senator Aron Bela∫cu a avut un amendament.

Œl susþineþi? V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

V„ rog s„ observaþi c„ amendamentul meu prive∫te o interdicþie mai larg„, mai sever„. Deci am zis: înu pot Óncheia contracte comerciale de prest„ri de servicii, de execut„ri de lucr„ri sau de furnizare de bunuri cu autorit„þile administraþiei publice locale din judeþul unde Ó∫i exercit„ mandatul ale∫ii locali menþionaþi“ — adic„, s„ fie Ón tot judeþul —, ∫i Ón final, îsau la care consiliile locale sau judeþene sunt acþionari semnificativi.“ A∫adar, s„ nu se refere numai la cei care sunt Ón consiliile respective, ci la Óntreg judeþul. ™i eu Ómi menþin amendamentul.

V„ mulþumesc.

V„ rog, domnule secretar de stat, s„ v„ pronunþaþi Ón leg„tur„ cu acest amendament. Aþi Ónþeles? Este de extindere pe criteriu teritorial.

Da, domnule pre∫edinte, am Ónþeles.

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Am Ónþeles despre ce este vorba. Practic, este vorba de extinderea acestor interdicþii la toate societ„þile comerciale dintr-un judeþ, indiferent de autoritatea administraþiei publice locale din care face parte alesul local respectiv. Noi am considerat, atunci c‚nd am redactat aceast„ ordonanþ„, c„ este cazul ca interdicþiile s„ se refere numai la societ„þile comerciale care au contracte comerciale Óncheiate cu autorit„þile administraþiei publice locale respective, din care face parte alesul local. Doar Ón aceste situaþii se poate pune problema unor influenþe nes„n„toase — haideþi s„ zicem a∫a — la Óncheierea contractelor, precum ∫i a unei contrariet„þi de interese, nicidecum atunci c‚nd alesul local respectiv face parte dintr-un alt consiliu comunal din judeþul respectiv. Ar fi o extindere extrem de mare ∫i de larg„.

Œn ceea ce prive∫te a doua propunere la acela∫i text, pe care a f„cut-o domnul senator, Ón sensul ca prevederea referitoare la acþionarii semnificativi s„ fie extins„ ∫i la societ„þile comerciale Ónfiinþate de consiliile locale, dup„ ∫tiinþa mea, societ„þile comerciale Ónfiinþate de consiile locale sau judeþene, Ón orice caz, autorit„þile administraþiei publice locale sau unit„þile administrative respective sunt acþionari, nu semnificativi, de regul„, sunt majoritari sau chiar integrali.

## Mulþumesc.

V„ rog, dac„ din partea comisiilor doriþi s„ precizaþi ceva? Oricum, ne apropiem de ora 18,00.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Comisiile au avut Ón vedere faptul c„ interdicþiile decurg‚nd din incompatibilit„þi þin de persoana, calitatea ∫i funcþiile acesteia, iar nu de criteriul teritorial. Teritorialitatea nu are leg„tur„ cu persoana, calit„þile ∫i funcþiile acesteia.

Nu renunþ, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Nu renunþaþi. Bun.

Sunt nevoit, Ón aceast„ situaþie, s„ Ól

Mai avem Ónc„ un amendament, de asemenea, de extindere, propus de domnul senator Aron Bela∫cu.

## **Domnul Aron Bela∫cu** _(din sal„):_

Renunþ la el, pentru c„ este prev„zut Ón Legea nr. 215/2001.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mulþumesc.

Deci, stimate colege ∫i stimaþi colegi, restul amendamentelor sunt acceptate.

Œl Óntreb pe domnul secretar de stat Ionel Fle∫ariu dac„ este…

Haideþi s„ termin„m, c„ nu avem dec‚t un vot de dat. S„ nu l„s„m legea a∫a, mai ales c„ este o lege foarte important„, iar, cel puþin Ón mass-media, toate partidele s-au pronunþat sever Ón favoarea ei, mai puþin Ón plenul Senatului, este adev„rat.

Deci Ól consult pe domnul secretar de stat, Ionel Fle∫ariu dac„ este de acord cu celelalte amendamente admise?

Da, domnule pre∫edinte.

Toate. Mulþumesc.

Mulþumesc. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Acest amendament excede scopului proiectului de lege. Scopul legii a fost ca cel care are calitatea de consilier s„ nu poat„ fi ∫i beneficiar al contractului actului decizional din care face, practic, parte. Deci, a generaliza acest lucru este Ómpotriva concurenþei.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Œl consult pe domnul senator Aron Bela∫cu, dac„ renunþ„ la amendament, av‚nd Ón vedere argumentele suplimentare ale comisiilor.

Suntem Óntru totul de acord cu ele.

Economie de cuvinte.

Domnule pre∫edinte…

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Trebuie s„ facem precizarea c„ domnul senator Iuliu P„curariu a avut amendamente, dar le-am omis noi din raport.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Deci Ól consult pe domnul senator — bine c„ nu am pus la vot — dac„ le susþine Ón plen? Eu nu ∫tiu ce amendamente aþi formulat ∫i la ce articole.

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Sunt la art. 3 ∫i la art. 4.

V„ rog. La art. 3 v„ rog s„ prezentaþi amendamentul.

text, dac„ eu am acest text de lege Ón faþ„, ∫i îdup„ caz“, v„ Óntreb, Ól Óntreb pe domnul secretar de stat ce Ónseamn„ acest îdup„ caz“, se pot rezilia? ™i dac„ este bine ca, Óntr-un text de lege, o reziliere de contract, care implic„ ∫i anumite lucruri, s„ poat„ fi o situaþie rezolvat„ prin exprimarea sintagmei îdup„ caz“.

## **Domnul Mihai Ungheanu** _(de la prezidiu):_

Procedur„, domnule pre∫edinte!

La art. 3 noi cerem o modificare, dup„ cum urmeaz„: — Art. 3 alin. 1: îContractele comerciale de prest„ri de servicii, de executare de lucr„ri sau de furnizare de bunuri diverse, la intrarea Ón vigoare a prezentei ordonanþe, care cad sub incidenþa prevederilor acesteia, vor fi reanalizate sub aspectul respect„rii legalit„þii la Óncheierea lor, a bonit„þii economice a agentului economic“.

— Alin. 2: îŒn cazul Ón care Óncheierea contractelor s-a f„cut cu Ónc„lcarea condiþiilor prev„zute Ón alin. 1, se vor face demersurile legale necesare pentru rezilierea acestora, iar alesului local, parte Ón contract, Ói Ónceteaz„ de drept mandatul Ón momentul anul„rii contractului“.

— Alin. 3: îŒn cazul Ón care contractul a fost Óncheiat cu respectarea condiþiilor prev„zute Ón alin. 1, alesul local parte Ón contract este obligat s„ opteze Óntre: a) r„m‚ne parte interesat„ Ón contract, caz Ón care Ói Ónceteaz„ mandatul de ales local; b) renunþ„ la calitatea de parte interesat„ Ón contract ∫i Ó∫i continu„ mandatul“.

Acesta este primul amendament.

Mulþumesc. Deci, acesta este primul amendament la art. 3.

Este simplu, domnule pre∫edinte. Numai dac„ legea civil„ ar putea retroactiva, s-ar putea admite un asemenea amendament. ™tim c„, potrivit Constituþiei, numai legea penal„ mai favorabil„ retroactiveaz„. Aceasta este o lege civil„.

Deci nu este vorba de retroactivare…

P„i, dac„ este ordonanþa pentru contracte la termen, Óncheiate…

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

## Domnule pre∫edinte,

Ordonanþa, Ón art 3, ce spune: îContractele se analizeaz„ ∫i se reziliaz„, dup„ caz“, da? Deci acesta este art. 3 din ordonanþ„. Eu nu am f„cut dec‚t s„ explicitez acest articol, pentru a rezolva aceste ambiguit„þi pe care le introducem, din nefericire, Ón legislaþia din Rom‚nia. A∫adar, art. 3 verific„ contractele, cel puþin a∫a este Ón

## Numai puþin!

Deci, stimate colege ∫i stimaþi colegi, cele dou„ amendamente propuse de domnul senator Iuliu P„curariu, care nu se g„sesc Ón raportul care v-a fost distribuit, sunt importante, ∫i pentru ca s„ nu r„m‚n„ cineva cu impresia c„ trecem cu u∫urinþ„, acum, la sf‚r∫itul zilei, peste cele dou„ amendamente, v„ rog s„ nu ne pronunþ„m asupra lor Ón acest moment, ci, dimpotriv„, s„ continu„m dezbaterile Ón ∫edinþa viitoare, fiind la sf‚r∫itul zilei de lucru.

Œi rog pe domnii senatori care nu au interes Ón aceast„ parte a ∫edinþei s„ p„r„seasc„ sala Ón lini∫te.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog s„ v„ ocupaþi locurile!

Stimate colege ∫i

Stimaþi colegi,

V„ rog s„ v„ ocupaþi locurile!

## Stimaþi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. era Ónscris la cuv‚nt domnul senator Adrian P„unescu. Trei Óntreb„ri.

Nu este aici?

Am Ónscrise Óntreb„rile ∫i interpel„rile. Deci o prim„ Óntrebare era adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, legat„ de situaþia care a intervenit Ón aceast„ nenorocire de la Muzeul Satului. A doua Óntrebare era legat„ de problema spaþiilor ce constituie ateliere de creaþie ale arti∫tilor plastici ∫i a treia Óntrebare, legat„ de problema refugiaþilor pe motive etnice din Ardeal.

Dac„ este prezent din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor cineva?

Am v„zut c„ era domnul ministru. Voiam s„ Ói Ónm‚nez aceste Óntreb„ri, aceste interpel„ri. Sigur, dac„ se Óntoarce, o s„ fac acest lucru.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., se pare c„ ast„zi aþi dorit tot grupul s„ v„ Ónscrieþi. Doar 7 sunteþi Ónscri∫i la cuv‚nt, da?

Deci domnul senator Gheorghe Acatrinei, primul. Interpelare adresat„ Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii ∫i Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului.

V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Partidul Rom‚nia Mare protesteaz„ faþ„ de modul cum televiziunea public„ Ónþelege s„ reflecte ∫i activitatea membrilor s„i, mai ales c„ acesta este cel de al doilea partid din þar„ ca m„rime. Televiziunea Rom‚n„ a f„cut un crez din a prezenta m„reþele realiz„ri ale P.S.D.-ului, ignor‚nd faptul c„ cei peste 3,500 de milioane de aleg„tori ai Partidului Rom‚nia Mare contribuie direct la finanþarea activit„þii televiziunii ∫i, deci, au dreptul la o informare corect„.

Œn spiritul celor menþionate, solicit pre∫edintelui Consiliului Naþional al Audiovizualului s„ prezinte, asupra acestei practici, explicaþii at‚t Ón scris, c‚t ∫i oral, Ón plenul Senatului.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumesc.

Invit la cuv‚nt pe doamna senator Angela Mihaela B„lan.

Grupul parlamentar mai are 7 minute ∫i 16 secunde. V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„.

Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului. Dup„ 7 ani de la aprobarea Legii mediului, autorit„þile au propus Planul naþional de acþiune privind gestiunea de∫eurilor, plan ce urmeaz„ a fi aprobat p‚n„ Ón luna august a acestui an. Cum se va rezolva p‚n„ atunci ∫i Ón continuare problema protecþiei mediului ∫i, implicit, cea a s„n„t„þii populaþiei, ∫tiut fiind c„, din cele peste 1.100 de depozite de de∫euri materiale ∫i industriale din Rom‚nia, numai 7 respect„ normele privind protecþia mediului? Solicit„m r„spuns Ón scris.

™i a doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii. Presa a semnalat c„ un num„r de rom‚ni sau de etnie maghiar„ din judeþele de graniþ„ cu Ungaria Ónvaþ„ la ∫coli din þara vecin„. Un motiv este lipsa de fonduri, din care cauz„ nu se pot asigura condiþiile de cazare ∫i mas„ pentru elevii naveti∫ti de la sate, exemplu, cazul liceului din Salonta.

Œntreb„m ministerul ce m„suri concrete are Ón vedere pentru a stopa acest fenomen nedorit ∫i care nu ne onoreaz„ ca dasc„li rom‚ni? Solicit„m r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Dinescu.

## Domnule pre∫edinte,

Am dou„ Óntreb„ri. Una, adresat„ doamnei Mihaela Rodica St„noiu, ministrul justiþiei.

## Doamn„ ministru,

V„ rog s„-mi comunicaþi care este stadiul cercet„rilor Ón dosarele Revoluþiei ∫i mineriadelor din 1990 ∫i dac„ este adev„rat c„ acestea sunt blocate ∫i zac Ón nelucrare la Parchetul General de mai mult timp.

V„ rog, de asemenea, data c‚nd aceste dosare vor ajunge Ón instanþ„.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru de interne.

## Domnule ministru,

V„ rog s„ Ómi comunicaþi dac„ obstacolele, respectiv sumele Ón euro, obligativitatea prezent„rii biletelor de c„l„torie dus-Óntors, rezervarea locurilor de cazare ∫i procurarea unui nou pa∫aport, pe care le-aþi instituit ca obligatorii pentru cet„þenii rom‚ni ce doresc s„ c„l„toreasc„ Ón spaþiul Schengen, sunt Ón concordanþ„ cu litera ∫i spiritul Cartei Universale a Drepturilor Omului ∫i cu prevederile articolelor 25, 49 alin. (2), art. 51 ∫i 150 din Constituþia Rom‚niei.

Da, v„ mulþumesc.

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Mircea Mihordea.

Dou„ Óntreb„ri scurte am, una este adresat„ Ministerului Justiþiei, doamnei ministru Rodica St„noiu.

Doamn„ ministru,

V„ rog s„-mi comunicaþi care au fost motivele pentru care i-aþi schimbat pe cei doi adjuncþi ai procurorului general.

A doua Óntrebare se adreseaz„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei, doamnei Daniela Barto∫, cu care colabor„m foarte, foarte greu.

Doamn„ ministru,

V„ rog s„-mi comunicaþi care a fost temeiul legal pe baza c„ruia aþi emis adresa nr. 3.142/03.2001, prin care dispuneþi Óncadrarea temporar„ a domnului doctor conferenþiar Niþescu Vasile la Spitalul Titan, ca medic primar, pe o perioad„ de ∫ase luni, pe un post care urma s„ fie scos la concurs, c‚nd domnul Niþescu era deja medic la Spitalul Polizu.

Care este temeiul legal al Ordinului ministrului s„n„t„þii nr. 527 din 30.07.2001, dat numai pentru Spitalul Polizu, ordin Ón contradicþie cu alt ordin emis de dumneavoastr„, doar dup„ trei s„pt„m‚ni, pe baza c„ruia se emite, de c„tre conducerea Institutului de Ocrotire a Mamei ∫i Copilului, Decizia nr. 87 din 24.10.2001, prin care se desfiinþeaz„ scriptic secþia ∫i nu numai postul doctorului Niþescu?

V„ rog s„ m„ informaþi dac„ la ministerul pe care Ól conduceþi sunt valabile hot„r‚rile judec„tore∫ti definitive ∫i irevocabile.

V„ mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Nicolae Iorga, acela∫i grup parlamentar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Nu este.

Domnul senator Ionel Alexandru. V„ rog domnule senator.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea se adreseaz„ Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus, ∫i Ministerului Justiþiei, doamnei ministru Rodica St„noiu.

Doamn„ ∫i domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere prevederile Cartei Universale a Drepturilor Omului ∫i ale articolelor 25, 49 alin. (2), art 51 ∫i 150 din Constituþia Rom‚niei, v„ rog s„-mi comunicaþi dac„ acþiunile Óndreptate Ómpotriva unor cet„þeni rom‚ni b„tuþi, schingiuiþi ∫i omor‚þi, pentru c„ doreau s„ ajung„ Ón Capital„, cu diferite mijloace auto, oprite, atacate ∫i distruse, Ón ianuarie 1999 la Stoene∫ti, de forþe ale Ministerului de Interne, ∫i nu numai, se afl„ Ón atenþia dumneavoastr„?

De asemenea, v„ rog s„ m„ informaþi care este stadiul cercet„rilor Ón acest dosar, dac„ acesta se mai afl„ Ón lucru sau a fost abandonat, ca ∫i dosarele Revoluþiei ∫i al mineriadelor din 1990–1991.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, dar Óntrebarea cred c„ voiaþi s„ i-o puneþi domnului ministru Dejeu, nu domului ministru Rus. Doamna senator Maria Ciocan.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei Daniela Barto∫, ministrul s„n„t„þii ∫i familiei.

Œntrebare: de ce un medic care are peste 2.400 de asiguraþi Ónscri∫i pe listele proprii — cazul cabinetelor din mediul rural — este penalizat cu 75% din valoarea punctului _per capita_ , Ón loc s„ i se stimuleze efortul prin m„rirea valorii acestora?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mai am o interpelare, dac„ Ómi daþi voie...

V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

Este adresat„ tot doamnei Daniela Barto∫, ministrul s„n„t„þii ∫i familiei.

Bugetul estimat pe anul 2002 ∫i valoarea punctelor Ón asistenþa medical„ primar„ Ón condiþiile actualelor costuri nu vor permite o bun„ funcþionare a cabinetelor de medicin„ de familie ∫i pot duce la blocarea activit„þii acestora, cu consecinþe asupra asistenþei medicale a asiguraþilor.

Aceste valori mult diminuate, de la 15,5, c‚t era prev„zut Ón 1999, la 6,7, Ón 2001, iar Ón 2002 procentul estimat ar fi de 7,2, va duce, Ón Maramure∫, la falimentarea

a cel puþin 50 de cabinete de medicin„ primar„, din cele 270 cabinete existente.

Œn consecinþ„, acest lucru ar Ónsemna ca o parte dintre locuitorii judeþului s„ r„m‚n„ f„r„ asistenþ„ medical„ primar„ ∫i trimiterea Ón ∫omaj a peste o sut„ de cadre medicale.

Rug„m reanalizarea contractului-cadru cu Consiliul Naþional al Casei de Asigur„ri de S„n„tate, lu‚ndu-se Ón calcul toate consecinþele ce deriv„ din fiecare punct contractual, c‚t ∫i aspectele impuse de realit„þile din teritoriu. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mulþumesc.

Da, v„ mulþumesc.

V„ rog s„ luaþi act Ón stenogram„ c„ domnul secretar de stat Gheorghe Oan„ a prezentat r„spuns scris domnului senator Valentin Dinescu.

Grupul parlamentar P.R.M. ∫i-a epuizat timpul.

Invit la cuv‚nt reprezentanþii Grupului parlamentar P.D. domnul senator Iuliu P„curariu.

## **Domnul Iuliu P„curariu** _(din sal„):_

Œntrebare sau interpelare?

Am‚ndou„ sunt contabilizate Ón acela∫i timp, potrivit deciziei plenului Senatului, luat„ Ón urm„ cu 12 ani ∫i actualizat„ de fiecare dat„.

Grupul parlamentar are trei minute.

Aveþi cuv‚ntul!

Œntrebare adresat„ domnului procuror general al Rom‚niei.

Œn data de 19 februarie anul curent, pe postul de radio BBC, Ón cadrul unui interviu, directorul cotidianului îEvenimentul Zilei“ domnul Cornel Nistorescu, a declarat: îExtrem de important mi se parte faptul c„ Ón timpul arest„rii lui Mugur Ciuvic„, domnul Þuculeanu, Ómpreun„ cu oamenii de la Parchet, au dat mandat de ascultare a telefoanelor. Œn acele zile, dou„, trei zile c‚t a fost nebunia cu «Armagedon II», instituþii de specialitate ale statului au Ónregistrat telefoanele. Deþin informaþii foarte directe, Ón sensul c„ un membru al Guvernului, bun„oar„, mi-a relatat fiecare telefon dat de fiecare ziarist Ón acele seri c‚nd s-au f„cut, redactat ∫tirile legate de «Armagedon II»“.

Av‚nd Ón vedere c„ ne afl„m Ón faþa unui posibil abuz al puterii Ón cazul îArmagedon II“, domnule procuror general, v„ rug„m s„ r„spundeþi la urm„toarele Óntreb„ri: Cine a aprobat ∫i care a fost justificarea legal„ a intercept„rii convorbirilor telefonice ale jurnali∫tilor, care au fost, conform acestui ordin, redacþiile ∫i ziari∫tii vizaþi? Mai am o interpelare, domnule pre∫edinte.

Aveþi cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Dar mai am un coleg, acolo, care a∫teapt„.

Poftiþi, aveþi cuv‚ntul, aþi pierdut deja zece secunde!

Interpelare adresat„ domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Prin articolul 27 din Legea bugetului de stat pe 2002 se impune ca sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ∫i cota de 16% din impozitul pe venit la nivelul consiliului judeþean, pentru echilibrarea pl„þilor locale, s„ se repartizeze pe baza anexei nr. 8.

Cu toate acestea, majoritatea consiliilor judeþene — lips„ de sancþiune — nu respect„ criteriul anexei nr. 8, repartizarea cotei de 16% efectu‚ndu-se pe criterii subiective, culoarea politic„ a primarului unit„þii respective fiind decisiv„.

Aceea∫i procedur„ arbitrar„ se aplic„ ∫i la alocarea resurselor Fondului special al drumurilor, lista obiectivelor nefiind aprobat„ printr-o anex„ la bugetul propriu al consiliului judeþean.

Pentru exemplificare, v„ dau Hot„r‚rea nr. 9 a Consiliului Judeþean Cluj, din data de 19.12.2001, ∫i Hot„r‚rea nr. 22: îSe aprob„ repartizarea sumei de 100 miliarde lei din cota de 16 % din impozitul pe venit astfel: 65 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor locale, conform anexei nr. 8, ∫i 35 de miliarde lei pentru realizarea lucr„rilor de infrastructur„ din judeþ, care vor fi repartizate prin hot„r‚re de consiliu judeþean la propu-nerea Asociaþiei ape, canal, protecþia mediului ∫i Asociaþia gazului metan. Alimentarea consiliilor se face e∫alonat.“

Se vede c„ suma de 35 miliarde din cota de 16%, repartizat„ asociaþiei enunþate mai sus nu respect„ anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat.

V„ informez c„, Ón cazul consiliului judeþean, prefectul nu a atacat Ón contencios hot„r‚rea respectiv„.

Domnule ministru, v„ rog s„ ne prezentaþi, prin r„spunsul dumneavoastr„, care este atitudinea Guvernului asupra faptelor menþionate, ce m„suri veþi Óntreprinde pentru restabilirea legalit„þii, procedura de alocare susmenþionat„ pentru unit„þile administrative fiind cauza principal„ a migr„rii primarilor, cu grave consecinþe asupra evoluþiei democraþiei Ón Rom‚nia.

V„ mulþumesc.

Da, v„ mulþumesc. Aþi fost foarte generos cu colegul dumneavoastr„ de partid, i-aþi l„sat ∫apte secunde ∫i d‚nsului.

Œmi cer scuze!

O s„ Ól rog s„ pun„ totu∫i Óntrebarea ∫i s„ prezinte Ón scris interpelarea pe care s„ o Ónaint„m Guvernului. Am Ónþeles c„ aveþi ∫i interpelare?!

Nu, nu, o singur„ Óntrebare, foarte scurt„.

V„ rog, aveþi cuv‚ntul!

Este legat„ de domeniul administraþiei publice locale ∫i de o serie de zone Ón care sunt lucruri complicate Ón acest moment.

Deci doresc s„ ∫tiu care este Ón acest moment raportul dintre prefect ∫i inspectoratul judeþean de poliþie, urmare a noilor reglement„ri care au ap„rut, e vorba de Legea Poliþiei, ∫i, Ón acela∫i timp, a modific„rii altora, cum este Legea administraþiei publice locale. Mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator Hanganu. Grupul parlamentar P.N.L., trei minute. Domnul senator Paul P„curaru, aveþi cuv‚ntul! Parc„ sunteþi Ónscris ∫i la interpel„ri?!

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Av‚nd Ón vedere c„ obiectivul principal al Ministerului Industriei ∫i Resurselor, Ón perioada 2001–2004, este continuarea reformei Ón sectorul indistrial ∫i energetic, Ón vederea reducerii pierderilor din economie, v„ rog, domnule ministru, s„ faceþi preciz„ri asupra urm„toarelor aspecte:

1. Privatiz„rile finalizate Ón anul 2001 de Oficiul Participaþiilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie.

2. Subvenþiile acordate Óntreprinderilor cu pierderi Ón anul 2001, prin Ordonanþele de urgenþ„ nr. 25/2001, nr. 28/2001, nr. 29/2001, ∫i eficienþa utiliz„rii banilor acordaþi la îTractorul“ Bra∫ov, îTarom“ Bucure∫ti, ICCPAM Balote∫ti.

3. Nivelul comenzilor de stat, aprobate Ón 2001, la îTractorul“ Bra∫ov, îRoman“ Bra∫ov, îAro“ C‚mpulung ∫i îRocar“ Bucure∫ti.

Mulþumesc.

## Da, v„ mulþumesc.

Œi rog pe colegii care nu au prezentat Óntreb„rile sau interpel„rile, dac„ le au Ón scris, s„ le Ónainteze pentru a lua act... v„ rog doar s„ enunþaþi, dar s„ nu le expuneþi, s„ lu„m act Ón stenograma ∫edinþei, s„ le putem Ónainta Guvernului.

V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator Zl„vog.!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

Ce m„suri urgente ∫i eficiente intenþioneaz„ s„ ia Guvernul pentru a stopa pericolul Ón care se g„se∫te populaþia Rom‚niei, av‚nd Ón vedere c„ aproximativ 80% din produsele importate sunt contraf„cute?

## Da, mulþumesc.

Domnul senator Acatrinei, v„ rog s„ enunþaþi interpelarea pentru a o putea prinde Ón stenogram„.

Aveþi microfon mai aproape, nu ∫tiu dac„ este suficient„ lumina.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Eu, Ón interpelare, solicit ca asupra tuturor neajunsurilor care s-au manifestat Ón domeniul I.A.S.-urilor, inclusiv Ón problemele de privatizare, solicit deci din partea ministrului agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor, domnul Ilie S‚rbu, s„ prezinte, Ón scris ∫i oral, Ón plenul Senatului, o informare asupra modului Ón care bunurile fostelor IAS-uri au fost administrate, precum ∫i situaþia privind stadiul privatiz„rii acestora.

Joi avem Ón dezbatere, Ón plen, acest proiect de lege cu privatizarea I.A.S.-urilor.

Urm„torul domn senator, Mircea Nedelcu.

Nu este Ón sal„.

Da, v„ rog, nu este prezent Ón sal„, aveþi r„spuns scris?

Avem o cerere scris„ pentru am‚nare.

Da, suntem de acord, potrivit regulamentului, v„ rog, pentru s„pt„m‚na viitoare s„ aveþi r„spunsul.

™i domnului senator Ionel Alexandru Ói solicit„m am‚narea p‚n„ lunea viitoare, este vorba de dosarul privind evenimentele de la Stoene∫ti, din ianuarie 1999. Urmeaz„ s„ ne document„m, s„ v„ putem r„spunde.

Tot domnului senator Ionel Alexandru Ói adres„m rug„mintea s„ accepte s„ r„spundem tot lunea viitoare ∫i la Óntrebarea privind ancheta cu privire la F.N.I. ∫i stadiul cercet„rii de extr„dare a Ioanei Maria Vlas.

Mulþumesc.

Œn continuare, domnule pre∫edinte, r„spund la o Óntrebare formulat„ de domnul senator Mircea Mihordea.

Interpelarea mea era adresat„ domnului Ovidiu Mu∫etescu ∫i Ói solicitam, Ón numele minerilor de la Sucursala Minier„ îPoiana Rusc„“ Teliuc, din judeþul Hunedoara, s„ Óntreprind„ demersurile legale pe l‚ng„ ISPAT-SIDEZ pentru ca acesta s„ Ó∫i onoreze contractul pe care Ól are, prin faptul c„ atunci c‚nd a preluat Societatea Comercial„ SIDEX — S.A. din Galaþi a preluat ∫i contractele care se aflau Ón derulare.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Mulþumesc.

V„ adresez rug„mintea s„ depuneþi interpel„rile la doamna stenograf„, pentru a putea s„ le Ónaint„m Guvernului, s„ nu o facem Ón rezumat.

Mulþumesc.

Invit reprezentanþii Executivului, domnul secretar de stat Costache Ivanov, prezentaþi r„spunsurile. Rug„mintea este s„ precizaþi c„ruia dintre domnii senatori doriþi s„ Ói r„spundeþi, s„ vedem dac„ sunt prezenþi sau nu.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Am mai multe cereri de am‚nare, Ón num„r de trei. Prima se adreseaz„ domnului senator Valentin Dinescu, respectiva Óntrebare ne-a venit destul de t‚rziu...

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Este Ón sal„?

Este o chestiune care a format obiectul unei noi Óntreb„ri ast„zi, Ón leg„tur„ cu...

Aveþi r„spuns scris?

Am r„spuns scris.

V„ rog s„ Ól l„saþi la secretariat, noi Ól trimitem domnului senator Ón scris, pentru c„, potrivit regulamentului, dac„ nu este prezent, Ói prezent„m r„spunsul ∫i at‚t, nu mai are dreptul s„ v„ interpeleze. V„ rog.

Am Ónþeles.

Mai avem un r„spuns pentru domnul senator Iuliu P„curariu.

Este prezent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002

## E prezent.

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator referitor la autorizarea intercept„rii convorbirilor telefonice ale unor jurnali∫ti Ón cauza privind pe Ovidiu Iane ∫i Mugur Ciuvic„, pe baza unei adrese primite din partea Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, adres„ care este semnat„ de domnul procuror general T„nase Joiþa, am Óntocmit urm„torul r„spuns, sub semn„tura doamnei ministru Rodica St„noiu:

îProcurorii Secþiei de combatere a corupþiei ∫i criminalit„þii organizate, din cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, efectueaz„ urm„rirea penal„ Ón Dosarul nr. 14P/2002 privind pe inculpatul Iane Ovidiu Cristian, cercetat sub aspectul s„v‚r∫irii infracþiunilor de comunicare de informaþii false, prev„zute de articolul 168, Cod penal, ∫i difuzare f„r„ drept a unor opere, prev„zut„ de articolul 142 lit. b) din Legea nr. 8/1996, ∫i pe Ónvinuitul Ciuvic„ Mugur Cristian, cercetat sub aspectul instig„rii la infracþiunea de difuzare de informaþii false, prev„zut„ de articolul 25 raportat la articolul 1681, Cod penal.

Preciz„m, ∫i o facem cu toat„ responsabilitatea, c„ Ón cursul urm„ririi penale nu au fost emise autorizaþii de interceptare a convorbirilor telefonice, a convorbirilor telefonice ale jurnali∫tilor sau ale redacþiilor unor publicaþii, a∫a cum se susþine.

Œnvinuitul Ciuvic„ Mugur Cristian nu a fost reþinut sau arestat, fiind audiat de procuror Ón prezenþa ap„r„torilor ale∫i, respect‚ndu-se strict dispoziþiile procedurale.

Autorizarea intercept„rii convorbirilor telefonice se face de procuror, cu stricta respectare a prevederilor dispoziþiilor articolului 911, Cod procedur„ penal„, ∫i Ón condiþiile Legii nr. 51/1991 privind siguranþa naþional„.

V„ rug„m, domnule senator, s„ primiþi asigurarea Óntregii noastre consideraþii.“ Semneaz„ — a∫a cum am ar„tat puþin mai devreme — doamna Rodica Mihaela St„noiu, ministrul justiþiei.

Da, v„ mulþumesc.

Observ c„ v„ preocup„, de∫i la un moment dat spuneaþi c„ nu-l cunoa∫teþi foarte bine...

Da, v„ rog, poftiþi? V„ adresez rug„mintea s„ v„ prezentaþi ∫i s„ precizaþi c„ruia dintre domnii senatori Ói r„spundeþi la Óntreb„ri sau interpel„ri.

## **Domnul Radu Deac —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor,

Sunt doctorul Radu Deac, secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei.

V„ rog s„ Ómi permiteþi s„ r„spund Óntreb„rii doamnei senator Maria Ciocan, adresat„ doamnei ministru al s„n„t„þii ∫i familiei, doctor Daniela Barto∫.

Domnule secretar de stat, aveþi r„spunsul scris?

Da.

V„ rog, nefiind prezent„ nu trebuie s„ Ól prezentaþi, doar s„ Ól l„saþi la noi la secretariat.

Alt coleg senator? Domnul Mihordea nu este Ón sal„, de asemenea.

Aveþi r„spuns scris?

Da, a∫ solicita pentru r„spunsul domnului senator Mihordea o am‚nare de ∫apte zile, Óntruc‚t Ón presa de ast„zi au ap„rut elemente noi la Óntrebarea pe care d‚nsul a pus-o...

Nici o problem„, acest drept este legal, este regulamentar...

Deci v-am cere permisiunea pentru ∫apte zile.

Dac„ este nevoie de documentare, v„ rog s„ o faceþi ∫i s„ prezentaþi un r„spuns serios. Dac„ mai aveþi alte r„spunsuri?

## **Domnul Iuliu P„curariu (** _din sal„)_ **:**

Ce?

Pe domnul secretar de stat. Mai aveþi r„spunsuri?

Nu.

Mulþumim mult.

V„ rug„m, mai este cineva la r„spuns, din partea Executivului?

Ultimul r„spuns este pentru domnul senator Corneliu Bichineþ, de asemenea Ón scris.

Nu este prezent. V„ rog s„ le l„saþi Ón scris, pentru a le Ónainta domnilor senatori.

V„ mulþumesc.

™i eu v„ mulþumesc.

Domnul secretar de stat Abraham. V„ rog, domnul general. C„ruia dintre colegi doriþi s„ Ói r„spundeþi?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 ## **Domnul Pavel Abraham** _— secretar de stat Ón Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Primul a∫ dori s„ Ói r„spund domnului senator Ionel Alexandru ∫i am impresia c„ este ∫i Ón sal„.

Stimate domnule senator,

îŒn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, transmis„ Ministerului de Interne de c„tre Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, cu adresa nr. 578/14.02.2002, avem onoarea s„ v„ comunic„m urm„toarele:

Organele de Poliþie au efectuat cercet„ri Ón mai multe dosare privind faptele infracþionale comise Ón cadrul F.N.I., pe care le-au Ónaintat Parchetului.

Prin rechizitoriul din 4.12.2000, Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, Secþia de combatere a crimei organizate, Ón Dosarul penal nr. 25P/2000 a trimis Ón judecat„ pe inculpaþii: B„tr‚n Gabriel, Sima Mihaela, Diþ„ Ion, Andrei Marius, Boboc ™tefan, Bepi∫ Cezara Cecilia, Petrescu Marian, Camenco Petrovici, Vlas Ioana Maria, Costescu Mircea, Negur„ Gheorghe, Ionescu Marcel, Ianculescu Mircea, Mincu Gabriela ∫i sunt date toate celelalte date pentru identificarea persoanelor la care am f„cut referire.

Acest dosar a avut ca obiect fapte ilicite s„v‚r∫ite Ón cadrul ∫i Ón leg„tur„ cu administrarea F.N.I. ∫i se afl„ Ón prezent pe rolul Judec„toriei Sectorului 2 Bucure∫ti.

Apreciem c„ trimiterea Ón judecat„ a inculpaþilor este o m„sur„ menit„ s„ previn„ tendinþa de a se comite astfel de infracþiuni Ón viitor.

Referitor la m„surile Óntreprinse pentru a fi tra∫i la r„spundere penal„ acei f„ptuitori care au p„r„sit teritoriul Rom‚niei, menþion„m c„ faþ„ de ace∫tia s-au Óntreprins m„suri de urm„rire internaþional„ prin Interpol, inclusiv s-au demarat procedurile Ón vederea extr„d„rii.

Activitatea desf„∫urat„ de Sorin Ovidiu V‚ntu, de subscriere, respectiv r„scump„rare, a unit„þilor de fond emise de F.N.I., prin persoane interpuse, face obiectul cercet„rilor ce se efectueaz„, Ón prezent, de organele de Poliþie.“

V„ rog, domnule senator, v„ consult dac„ sunteþi mulþumit de r„spuns.

Œntr-un fel sunt mulþumit, dar a∫ dori s„ a∫tept ∫i lunea viitoare r„spunsul din partea Ministerului de Justiþie, s„ vedem ce complet„ri mai aduc ∫i dumnealor.

A∫ vrea s„ Ól mai Óntreb pe domnul ministru dac„ la nivelul Ministerului de Interne s-au preg„tit m„suri preventive — a∫a cum am ∫i Óntrebat —, pentru a nu se mai repeta un caz de genul... cum a fost cel cu F.N.I.-ul? Dac„ aveþi vreun plan, vreun program din punctul acesta de vedere?

V„ mulþumesc.

Da, Ón contextul general, programul Ministerului de Interne, de prevenire a criminalit„þii, include ∫i asemenea m„suri pentru diferite fonduri care s-au creat sau care ar intenþiona s„ se creeze Ón Rom‚nia.

Deci avem preocup„ri de o manier„ ∫i strategic„, dar ∫i punctual„, atunci c‚nd asemenea date ∫i informaþii au ajuns la unit„þile noastre.

Da, v„ mulþumesc. Mai aveþi alte r„spunsuri?

Da, tot pentru Domnia sa, avem o alt„ Óntrebare.

Acþiunile desf„∫urate Ón perioada 15—17.02.1999, de c„tre un grup de peste 2.500 persoane organizate ∫i conduse de Miron Cozma, s-au desf„∫urat cu Ónc„lcarea prevederilor Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Modul de manifestare a respectivului grup a fost, Ónc„ de la Ónceput, deosebit de violent, duc‚nd la blocarea total„ a circulaþiei rutiere pe comunicaþia Petro∫ani— T‚rgu Jiu—Craiova—Caracal, Ónc„lc‚ndu-se astfel dreptul la libera circulaþie al celorlalþi participanþi la trafic.

De asemenea, au fost Ónc„lcate toate prevederile legale ∫i hot„r‚rile administraþiei publice locale privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor astfel de acþiuni.

Prin modul de preg„tire ∫i desf„∫urare a acþiunilor de referinþ„ s-au Ónc„lcat dispoziþiile articolelor 16, 25, 36 din Constituþie, precum ∫i prevederile articolelor 2, 9, 12 ∫i 13 din Legea nr. 60/1991.

Œn contextul celor prezentate acþiunea forþelor de ordine a fost executat„ Ón spiritul articolului 29 din Declaraþia Universal„ a Drepturilor Omului ∫i cu respectarea prevederilor articolului 17, 18, 19 ∫i 20 din Legea nr. 60/1991 privind restabilirea ordinii publice, grav tulburate de c„tre grupul de manifestanþi aflaþi Ón deplasare, astfel Ónc‚t, Ón opinia instituþiei noastre, nu poate fi vorba de o Ónc„lcare a dreptului la libera circulaþie a persoanelor Ón cauz„.

De altfel, la momentul respectiv, a fost constituit„, la nivelul Ministerului de Interne, o comisie de cercetare pentru evaluarea modului de acþiune a forþelor de ordine, Ón cazul Stoene∫ti, concluziile acesteia fiind cuprinse Ón raportul Ónaintat Consiliului Suprem de Ap„rare a Þ„rii, care a constatat legalitatea ∫i oportunitatea m„surilor Óntreprinse.

Œn ceea ce prive∫te cercet„rile de natur„ penal„, efectuate Ón leg„tur„ cu cele precizate anterior, v„ inform„m c„ prin Decizia nr. 486/1999, Curtea Suprem„ de Justiþie s-a pronunþat, condamn‚ndu-l pe liderul manifestanþilor, Miron Cozma, la 18 ani de Ónchisoare pentru s„v‚r∫irea infracþiunii de subminare a puterii de stat.

Referitor la pagubele produse cu aceast„ ocazie de c„tre grupurile de mineri, preciz„m c„ instituþia noastr„

V„ mulþumesc, la fel ca ∫i la primul r„spuns, a∫tept ∫i r„spunsul de la Justiþie, pentru luni.

Aici mai aveaþi o nel„murire, dac„ ei au reu∫it s„ blocheze drumurile fiind Ón circulaþie, c„ nu erau manifestanþi?! Coloana respectiv„ de ma∫ini, dac„ ne aducem aminte bine, era Ón mi∫care atunci c‚nd au fost opriþi, ca s„ nu se manifeste Ón mod... nu?! Parc„ a∫a ∫tiam noi, c„ erau Ón mi∫care...

## **Domnul Pavel Abraham:**

Œn mi∫care, da.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Nu erau Ón mi∫care.

Manifestanþi Ón mi∫care nu au cum s„ blocheze drumul.

Mulþumim, domnule general.

Avem, domnule pre∫edinte, de asemenea, un r„spuns pentru domnul senator Valentin Dinescu, nu ∫tiu dac„ este Ón sal„...

O s„ Ói d„m r„spunsul scris.

Avem, de asemenea, pentru domnul senator Adrian P„unescu, dar care am Ónþeles c„ nu este prezent, o s„ pred„m r„spunsul scris pentru Domnia sa.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc.

Rug„mintea este pentru reprezentanþii Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul ca toate Óntreb„rile ∫i interpel„rile de ast„zi — cele care nu au primit r„spuns, desigur — ale colegilor prezenþi sau ale colegilor care le-au prezentat Ón scris s„ fie Ónaintate ministerelor ∫i mini∫trilor vizaþi pentru a primi r„spuns s„pt„m‚na viitoare ∫i v„ rog s„ luaþi m„suri pentru a-i atenþiona s„ vin„ la dezbateri.

V„ rog, dac„ aveþi r„spuns scris vreunuia dintre colegii prezenþi, cum s„ nu, domnule secretar de stat. V„ rog, luaþi loc, v„ rog, domnule secretar de stat, dac„ sunt colegii no∫tri prezenþi, cum s„ nu r„spundeþi?! Pentru domnul senator Hanganu, sau pentru cine? Pentru Nedelcu. V„ rog.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _— secretar de stat Ón Ministerul Industriei ∫i Resurselor_ **:**

Pentru domnul senator Mircea Nedelcu.

Da, v„ rog, este prezent. Succint, v„ rog.

## Da, domnule pre∫edinte.

Œn leg„tur„ cu problemele puse de domnul senator, a∫ dori s„ precizez urm„toarele lucruri: la îRompiro“ Or„∫tie restructurarea societ„þii a condus la disponibilizarea a 15 salariaþi, din totalul de 103, Ón prezent sunt 88 de angajaþi.

Œn lipsa comenzilor de produse speciale solicitate sau care ar fi trebuit s„ fie solicitate de Ministerul Ap„r„rii Naþionale, Ministerul de Interne ∫i alþi beneficiari, unica alternativ„ a fost aceea de a se realiza, cu utilajele ∫i cu dotarea tehnic„ existent„, o serie de focuri de artificii.

Deci societatea a informat Ministerul Industriei ∫i Resurselor despre dificult„þile Ónt‚mpinate Ón valorificarea pe piaþa intern„ a acestui gen nou de produse, generat de p„trunderea Ón þar„ a unor produse pirotehnice aduse din import, f„r„ inscripþionarea ambalajului Ón limba rom‚n„, instrucþiuni de folosire ∫i clasa din care fac parte, deci neconforme cu articolul 29 din Legea nr. 126/1995.

Mai mult, acestea, de regul„, sunt introduse la preþul de dumping ∫i av‚nd taxe vamale foarte mici. Urmare acestui fapt — Ministerul Industriei ∫i Resurselor a sesizat Autoritatea Naþional„ pentru Protecþia Consumatorilor, Ón luna august a anului 2001, respectiv cu scrisoarea nr. 171 din 31 august — se estimeaz„ c„ valoarea importurilor respective a fost, Ón cursul anului 2000, de circa 150 mii dolari.

Œn leg„tur„ cu Uzina Mecanic„ Or„∫tie din cadrul îRomarm“, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 0254/1996 completat„ cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 0963/2000 s-a aprobat obiectivul de investiþii, îImplementarea fabricaþiei de tuburi de font„ ductil„ pentru aliment„ri cu ap„“, cu o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/7.III.2002 capacitate de 40 mii tone pe an, cu finanþare din credite externe, cu garanþie guvernamental„, at‚t pentru utilajele din import, c‚t ∫i pentru know-how.

Lucr„rile de investiþii au fost demarate Ón iulie 1998, o dat„ cu aprobarea creditului extern, av‚nd ca termen de punere Ón funcþiune, conform contractului cu firma FRITZ-WERNER, luna iulie 2000.

Datorit„ neasigur„rii ritmice a fondurilor de la bugetul statului la nivelul necesarului, termenul de punere Ón funcþiune nu a putut fi respectat, fiind reprogramat pentru trimestrul II al anului 2002. Œn acest scop au fost ∫i alocate fondurile necesare construcþiilor respective.

V„ mulþumesc, domnule ministru.

Mulþumim.

Mai aveþi vreun r„spuns? Mulþumim foarte mult.

Repet rug„mintea pentru reprezentanþii Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul, deci s„ Ónaint„m interpel„rile ∫i Óntreb„rile domnilor mini∫tri, pentru a putea, Ón ∫edinþa de s„pt„m‚na viitoare, de lunea viitoare, s„ prezent„m r„spunsul colegilor senatori.

V„ mulþumesc mult.

Declar Ónchis„ ∫edinþa Senatului. M‚ine Senatul are ∫edinþ„ pe comisii.

## _™edinþa s-a Óncheiat la ora 19,00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 21/7.III.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei