Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 13 mai 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de navigaþie maritimã ROMLINE Ñ S.A., Constanþa, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 aprilie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 mai 2002.

5. Propunerea legislativã privind anularea restanþelor la plata contribuþiei pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, iniþiatã de domnii deputaþi Ludovic Mardari ºi Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1997 a asigurãrilor sociale de sãnãtate, iniþiatã de domnii deputaþi Ludovic Mardari ºi Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

7. Propunerea legislativã privind declaraþiile de avere ºi controlul veridicitãþii acestora, iniþiatã de un numãr de 14 parlamentari PRM.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã

ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

8. Propunerea legislativã privind despãgubirea deponenþilor la Casa de Economii ºi Consemnaþiuni care au depus diverse sume de bani pânã la data de 01.11.1990 în vederea achiziþionãrii de autoturisme DACIA, iniþiatã de domnii deputaþi PŽcsi Ferenc ºi Becsek-Garda Dezideriu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 iulie 2002.

## Onoraþi colegi,

Sigur, probabil cã nu aveþi acest text al comisiei de mediere în faþã, dar cred cã ar trebui totuºi sã rãmânem pe textul Camerei ºi sã nu fie eliminat textul, aºa cum este în varianta Senatului, ºi o sã vã citesc celor care sunteþi interesaþi textul care se doreºte a fi eliminat: ”Creditorii comerciali au drept de preemþiune în solicitarea acestor spaþii, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanþe de urgenþãÒ.

Deci, practic, în momentul în care îi elimini pe aceºti creditori, cineva va trebui sã plãteascã aceste sume de bani de undeva acestor creditori. Or, în mod normal, prin acest text care a existat în textul ordonanþei, la varianta Camerei, de fapt, se dãdea posibilitatea acestor persoane, faþã de care existau datorii, sã ºi le recupereze

într-un fel. De ce trebuie, pe urmã, sã suporte bugetul de stat sau Dumnezeu ºtie ce alte forme de despãgubiri vor apãrea, de ce trebuie sã suporte alþii, când, de fapt, aceste lucruri se pot rezolva, parþial mãcar, din valorificarea activelor respective? Deci cred cã, aºa cum a fost textul la Camerã era bun ºi vã propun, onoraþi colegi, sã rãmânem pe textul Camerei, care este nu numai bun, dar este ºi corect, ºi moral.

Cine doreºte sã intervinã? Domnul secretar de stat Predilã.

**Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Noi susþinem varianta Senatului, deoarece recent a apãrut o lege care pune în miºcare privatizarea ºi acolo sunt prevãzute mãsuri de reeºalonare a datoriilor de bazã, precum ºi scutirea de penalitãþi ºi majorãri de întârziere. ªi, atunci, dacã nu respectãm aceastã lege ºi fiecare care e creditor ºi vrea sã facã altceva ºi, în plus de asta, vedeþi cã, un text... Noi am scos aceastã ordonanþã în vederea asigurãrii cu prioritate de locuri de muncã pentru tineri în mod deosebit. ªi, atunci, dacã nu acceptãm acest punct de vedere. Nu le-am scos ca orice creditor sã spunã cã o ia ºi, dupã aceea, sã o vândã.

Domnul deputat Chiliman.

Îmi pare rãu, dar aici scrie de creditorii comerciali, domnule secretar de stat. Or, creditorii comerciali nu sunt toþi regii din astea pe care puteþi dumneavoastrã, cu diverse mijloace, sã reeºalonaþi datoriile. Poate unii dintre ei sunt societãþi comerciale particulare care, în felul ãsta, sunt prejudiciate. Deci vreau sã vã spun cã, aºa cum este textul, el este corect. Ar trebui sã vã gândiþi exact cã ce spuneþi dumneavoastrã merge acolo unde mai e proprietate de stat ºi unde puteþi dumneavoastrã sã faceþi ce vreþi, cu aceste datorii ºi, eventual, sã puneþi noi impozite, ca sã le acoperiþi de acolo, dar, aici, creditorii ãºtia mulþi sunt societãþi private. ªi cu ãºtia ce faceþi?!

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Cu tot respectul pentru colegul nostru antevorbitor, trebuie sã vã informez cã aceastã ordonanþã a fost conceputã sã opereze nu pe acele active care sunt sub incidenþa masei credale, ci opereazã numai pentru activele preluate de la fostele CAP-uri sau AE-uri aflate în proprietatea, în prezent, a primãriei, ºi acele active care se aflã în prezent sub proprietatea ADS-ului, care au fost scoase o singurã datã la licitaþie ºi nu s-au vândut. Deci nu opereazã pentru alte active.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat. Se înscrisese domnul... Bine, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Acest amendament îmi aparþine, este bine gândit ºi ar rezolva o problemã ºi pentru cei care sunt debitori, ºi pentru aceºti creditori comerciali care ar rezolva aceastã problemã, ºi pentru Guvern. Nu este o treabã atât de uºoarã în momentul de faþã. Se pare cã Guvernul nu vrea sã înþeleagã cã sunt foarte mulþi creditori comerciali care au investit niºte bani ºi nu o sã aibã de unde sã ºi-i recupereze. Or dacã le dãm în condiþiile legii Ñ în condiþiile legii, specific, ºi aºa a fost amendamentul Ñ atunci de ce sã nu fie acest amendament trecut acolo? Pentru cã ei au bãgat niºte bani acolo ºi nu-i pot scoate niciodatã.

Propun sã se menþinã acest amendament ºi sã-l votãm ca atare.

Domnule deputat Neagu, mai doriþi sã interveniþi?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Poate cã nu atât de mult la acest articol, însã, în general, aº vrea sã spun cã acest proiect de lege, ºi mai ales la mediere, a suscitat vii discuþii ºi între noi ºi senatori. Aº vrea sã vã spun cã existã, uneori, un anume elan de a rezolva rapid unele lucruri, dar în detrimentul acurateþei legislative, în sensul cã, dacã nu votãm ceea ce am propus, ca urmare a votului din comisia de mediere, suntem pasibili de a fi acuzaþi cã am încãlcat vreo 3 proiecte de lege.

Nu aº vrea sã intru în detalii mai multe. V-aº ruga sã urmãriþi însã textul ºi sã votãm...

## **Domnul Marian Ianculescu** _(din salã):_

Nu era punctul ãsta!

Nu veniþi dumneavoastrã, în ultimul moment, cu anumite elemente din acestea, care sã întoarcã ceea ce au votat 14 oameni! Am dezbãtut ore întregi.

V-aº ruga, deci, sã vã aplecaþi asupra textului de lege ºi sã votaþi în cunoºtinþã de cauzã, evident, textul propus de comisia de mediere.

Vã mulþumesc.

Domnule Chiliman, poftiþi.

În mod evident, aici s-au fãcut niºte afirmaþii cum cã aceste active ar fi aparþinut fostelor CAP-uri, cã astãzi sunt în proprietatea primãriilor º.a.m.d., cã aceºti creditori ar fi unii sau alþii. Dacã nu sunt precizate lucrurile clar în textul de lege, în restul textelor aprobate ºi care nu

au ajuns la mediere ºi dacã votãm eliminarea acestui text, vom arunca în spatele bugetului noi cheltuieli, zeci de procese. ªi eu cred cã, indiferent care sunt interesele ºi cât de mari sunt aceste interese, noi trebuie sã facem legi care sã rezolve nu interesele de moment ale unor cetãþeni care vor sã punã mâna pe aceste active, ci ºi interesele celor care au de încasat niºte datorii de la aceste unitãþi cãrora le-au aparþinut aceste active. Or, dacã nu vom face lucrul ãsta, vom arunca niºte bani pe un buget care Dumnezeu ºtie când le va plãti, dar, în orice caz, procesele vor apãrea imediat. ªi, indiferent cât vor dura, cineva tot va trebui sã scoatã banii din buzunar.

Eu personal vã spun cã noi trebuie sã facem legi bune. Or, la ora actualã, încercãm sã facem legi repede. Între repede ºi bine, e o diferenþã destul de mare. Vrem sã facem legi repede, le facem bãtând din palme, nu ne mai gândim, acceptãm tot ce vine de la Guvern ca atare ºi, pe urmã, o sã ne dãm cu capul de pereþi cu toþii, ca sã desluºim toate nãzdrãvãniile care au rãmas în legi.

Ca atare, eu cred cã textul Camerei este corect aºa cum a fost ºi nu conteazã cã au fost 13 reprezentanþi ai noºtri în comisie, din care 12 au hotãrât într-un anumit fel. Eu cred cã trebuie sã ne gândim cum e corect ºi bine ºi aºa sã votãm. Ca atare, cred cã textul ãla trebuie menþinut.

Domnul ministru Predilã.

## Domnule preºedinte,

Eu nu am fost, ca reprezentant al Guvernului, de acord nici în comisie, când s-a introdus acest text, pentru cã el este formulat ambiguu. A trebuit sã definim, ºi atunci nu s-a putut defini, noþiunea de ”creditor comercialÒ.

În primul rând, creditele care au fost la bãnci, cele care nu au fost solvabile, au fost preluate de AVAB ºi, deci, noi cu AVAB-ul acum suntem în discuþii. Dacã vor sã le punã la dispoziþie, sã mai luãm ceva pe ele, bine. Dacã nu, iarãºi bine. Celelalte, care sunt ale Agenþiei Domeniilor Statului, nu pot sã facã obiectul acestui text, iar cele care sunt sub incidenþa Legii nr. 64, existã alt act normativ care spune cã, dacã sunt solicitãri, Agenþia Domeniilor Statului se adreseazã executorului sau judecãtorului sindic, face dovada cã îndeplineºte condiþiile viitoarei legi, prezenta ordonanþã ºi, pe termen de un an de zile, se scoate la privatizare, se cumpãrã, se pune în valoare.

Creditori comerciali, persoane fizice, pentru aceste active noi nu avem. Sunt cei care au fãcut undeva, odatã, un contract de asociere cu un director al unei societãþi, a luat un grajd ºi a fãcut câteva lucrãri în el, dar asta nu înseamnã cã el e creditor, pentru cã el nu a creditat unitatea. El s-a folosit de acest spaþiu, pânã acum. Dacã rãmâne, în continuare, are dreptul, prin lege, sã se adreseze proprietarului ºi sã intre ºi el în circuitul legii, ca sã primeascã spaþiu. Deci, creditor comercial, persoanã fizicã, noi nu avem în evidenþã. Nu avem asemenea cazuri în ceea ce priveºte ADS-ul ºi cele care au fost cedate. La cooperativele agricole, nici atât.

## Stimaþi colegi,

Au fost dezbateri, la acest punct, mai multe decât au fost la dezbaterea legii.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman** _(din salã):_

Mai urmeazã! Acesta e ParlamentulÉ

Nu am reproºat nimic, am fãcut o constatare, stimate coleg, iar dumneavoastrã aþi avut posibilitatea, de patru ori, sã vã spuneþi cuvântul.

Aþi reþinut toate argumentele, cele pentru varianta Senatului, cele pentru varianta Camerei Deputaþilor.

Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului dumneavoastrã varianta comisiei de mediere, deci varianta Senatului.

Cine este pentru? 100 voturi pentru. Împotrivã? 47 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 100 voturi pentru, 47 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat varianta Senatului din comisia de mediere.

La punctul 3, se propune textul Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Adoptat textul Senatului.

La punctul 4, varianta Senatului.

Are obiecþiuni domnul deputat Chiliman. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Cred cã varianta Senatului, aºa cum este ea, contravine declaraþiilor fãcute chiar de Preºedintele României, la Bruxelles, în ultima perioadã, dar nu numai de dânsul, referitoare la retrocedãrile de proprietãþi conform legii. Or, în textul Camerei se spune clar cã se pot atribui asemenea suprafeþe de teren pentru o perioadã de 3 ani, spune textul Camerei Deputaþilor, dacã acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii. Or, aceastã sintagmã o datã eliminatã înseamnã cã un funcþionar oarecare, trecând peste existenþa unor asemenea cereri, ar putea sã concesioneze, cum spune la Senat, pentru 5 ani Ñ perioada e de discutat, nu vreau sã intervin aici Ñ, pentru 5 ani, dar inclusiv terenuri pentru care existã cereri de retrocedare, conform legii. Or, eu cred cã noi nu putem sã ne permitem sã încãlcãm, atât promisiunile primului-ministru ºi ale Preºedintelui þãrii, pe de o parte, dar, pe de altã parte, nu avem voie sã încurcãm legi existente, în vigoare, cu prevederi din astea, care nu fac altceva decât sã întãrâte lucrurile.

Cred cã aici trebuie sã rãmânem pe textul Camerei, care este corect ºi care, de fapt, corespunde ºi legislaþiei existente în vigoare, care nu ar trebui anulatã printr-o simplã mediere pe acest text.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Predilã.

## Domnule preºedinte,

Noi susþinem varianta Senatului, întrucât a fost ºi varianta ordonanþei de urgenþã. Noi nu putem sã concepem cã facem o investiþie în zootehnie dacã nu-i dãm pãmânt unui om care se angajeazã sã facã fermã zootehnicã ºi dacã nu i-l dãm pe minimum 5 ani, pentru cã, în 3 ani de zile Ñ noi am mai avut asemenea discuþii Ñ, nu poþi sã faci o fermã rentabilã ºi, dupã 3 ani de zile, imediat îi iei pãmântulÉ El, în 3 ani de zile, acumuleazã, se dezvoltã ºi poate cumpãra ºi el ºi pãmânt, mai poate arenda, îºi cumpãrã utilaje...

Eu, ca reprezentant al Guvernului, susþin varianta Senatului, pentru cã e ºi varianta ordonanþei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi ascultat explicaþiile care s-au dat.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Dacã domnul secretar de stat Predilã are atât pãmânt, cum probabil cã are pe la ADP-uri, pe acolo, nu are decât sã dea din pãmântul care nu este supus, care rãmâne dupã ce s-au satisfãcut toate cererile celor care vor sã creascã animale. Iar dacã cei care vor sã creascã animale nu au suficient pãmânt, pot sã se ducã ºi sã ia în arendã acest pãmânt, de la proprietarii de drept, nu sã vinã, aici, domnul ministru, domnul secretar de stat Predilã, sã ne explice cum, în mãrinimia dânsului, nu le dã celor care au dreptul, dar le dã unora care vor sã creascã animale.

Cred cã domnul ministru, domnul secretar de stat Predilã, încurcã borcanele ºi cred cã ar fi foarte bine ca dânsul sã nu se mai întoarcã la mentalitãþile în care miniºtrii fãceau cam ce vroiau, înainte de Õ89, ºi sã se întoarcã, într-un fel, cãtre viitor, cãtre oameni care au proprietãþile lor, care ºi-au recuperat ºi-ºi recupereazã proprietãþile lor, iar cei care vor sã utilizeze, eventual, proprietãþile altora, pentru cã nu au suficientã proprietate ei, sã le închirieze, sub forma arendei, de la cei care au. Deci nu sã dea dânsul din pãmântul altora, ca, pe urmã, celor care ar fi avut dreptul la pãmânt sã li se dea praful de pe tobã despãgubiri, tot din buzunarul cetãþeanului, pentru cã domnul ministru nu are dreptul moral sã greveze, prin asemenea ºmecherii, în lege, bugetul statului ºi, deci, buzunarul cetãþeanului.

Da. Domnul ministru Predilã.

Domnule deputat, noi nu umblãm cu ºmecherii. ªmecheria, dacã existã, a fost votatã ºi de reprezentanþii dumneavoastrã din comisie.

A doua problemã: noi nu ne-am referit la pãmântul proprietarilor de drept, noi ne-am referit la pãmântul Agenþiei Domeniului Statului. Nu încercaþi sã umblaþi cu asemenea lucruri ºi sã deturnaþi puþin scopul acestei ordonanþe. Noi nu vorbim de pãmânturi decât ale Agenþiei Domeniului Statului, cã vor rãmâne 440.000, cã vor rãmâne 500.000, cã vor rãmâne 600.000 de hectare, noi nu ne atingem de pãmântul proprietarilor care au dreptul sã-l primeascã conform legii.

Deci lãsaþi-ne pe noi sã ne facem datoria, cã ne-am angajat. Dumneavoastrã... Eu nu ºtiu, nu am fost ministru înainte de 1989, dar nu cred cã cineva s-a jucat cu legea.

Vã rog, nu speriaþi pe domnul ministru ameninþãtor. Poftiþi.

Îmi cer scuze dacã v-am jignit spunând ce am spus, este o chestiune de mentalitate, nu de funcþia avutã înainte, însã problema mare care este aici, cã o spuneþi chiar dumneavoastrã: ce vã deranjeazã dacã rãmâne sintagma aia acolo ”dacã nu fac obiectulÒ?, pentru cã aceasta, de fapt, vã apãrã ºi pe dumneavoastrã ºi pe cei de la ADP sã facã eventual un abuz sau, în fine, lucruri necuvenite cu pãmântul care a fost cerut de alþii ºi care li se cuvine altora. De ce vreþi dumneavoastrã cu orice preþ sã rãmâneþi, sã dispuneþi cum doriþi de terenuri pentru care s-au fãcut cereri de retrocedare, conform legii?

Deci cred cã aici este o chestiune ºi de moralã. Sigur, de moralã în politicã probabil cã nu este nevoie, dar sã ºtiþi un lucru. Dacã dumneavoastrã veniþi ºi ne daþi sfaturi sã vã lãsãm pe dumneavoastrã sã legiferaþi cum vreþi, eu vã dau însã un sfat, domnule secretar de stat. Aici, Parlamentul are un rol, sã cenzureze ºi sã verifice activitatea Guvernului. Dacã Guvernul nu mai are nevoie de Parlament, existã metoda loviturii de stat, poate aþi auzit de ea, dar mã îndoiesc cã aveþi curajul sã o folosiþi. Ca atare, noi, aici trebuie sã scoatem legi bune.

Domnule deputat, haideþi sã vorbim la obiect!

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, revin la articol. Cred cã trebuie sã rãmânã textul Camerei, care este corect.

Domnul deputat Nicolescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În comisia de mediere am considerat cã este bine sã mergem totuºi pe varianta Senatului; Senat înseamnã ºi ordonanþa de urgenþã, pentru cã noi la comisie redusesem perioada aceasta la 3 ani, în primul rând, ºi s-a considerat cã în 5 ani omul care preia sau cei care preiau îºi creeazã o resursã financiarã, ca apoi, dupã 5 ani, sã poatã sã plãteascã obiectivul respectiv la nivel de 10% din valoarea actualã.

În legãturã cu adaosul pe care l-am realizat la nivelul comisiei, în Camerã, deci, dacã acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii, cred cã atât Legea 18, cât ºi Legea 1, cât ºi Ordonanþa 102, care modificã Legea 1, menþioneazã lucrul acesta din plin, în mãsurã suficientã, cã, într-adevãr, întâi se asigurã pãmântul celor de drept ºi aºa s-a ajuns, stimaþi colegi, ca astãzi, când discutãm aceastã problemã, terenul fost al statului, din ce a fost de la Cuza ºi pânã astãzi, de drept, ºi suprafeþe care au fost preluate de la proprietar, ajunsese la 1.800.000, de drept, aceastã suprafaþã era în jur de 800-900.000 de hectare, rezultând din 250.000 de hectare suprafaþã din perioada Cuza, 150 domeniile regale ºi 500.000 de hectare suprafeþe irigate, desecate, lucrãri realizate de stat, în total, 900.000. Astãzi, când discutãm, aceastã suprafaþã care va reveni statului, care rãmâne a statului, pentru probleme sociale, pentru producere de sãmânþã, pentru alte obligaþii ale naþiunii române însumeazã circa 500.000,

Deci, datoritã faptului cã la Legea 18 s-a mers cu proba cu martori, astãzi suntem în situaþia în care aproximativ 400.000 de hectare, care au fost în domeniul statului, sunt la proprietari particulari. Nu este nimic, a rãmas în România, dar este bine sã nu exagerãm, sã nu mergem prea departe cu aceastã situaþie, pentru cã, într-adevãr, noi, cei de la comisie, am fost puºi oarecum într-o situaþie deosebitã la mediere, acum, a trebuit sã apreciem cã, practic, colegii de la Senat, au gândit mai complet fãrã sã eludeze anumite legi sau sã facem referire la o serie de legi la care deja aceste aspecte se regãsesc.

Vã mulþumesc.

Deci propun sã votãm varianta Senatului.

## Stimaþi colegi,

Aºa o sã ºi procedez, potrivit regulamentului, aþi reþinut discuþiile care s-au fãcut pe marginea celor douã variante, supun varianta propusã de comisia de mediere, adicã varianta Senatului.

Cine este pentru? 109 voturi pentru. Voturi împotrivã? 33 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 109 voturi pentru, 33 împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat varianta Senatului la punctul 4.

La punctul 5, pentru art. 3[1] , alin. 1, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi.

Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am venit în faþa dumneavoastrã pentru a sustine menþinerea prevederilor Camerei Deputaþilor. Senatul a propus eliminarea. ªi am sã justific, am sã argumentez de ce este necesar sã rãmânã art. 3[1 ] alin 1 ºi 2. Dacã nu votãm varianta Camerei Deputaþilor, degeaba am mai dat aceastã lege, pentru cã ea prevede faptul cã se atribuie în folosinþã gratuitã pe o perioadã de 5 ani combinatul zootehnic respectiv dezafectat. Dacã eliminãm, înseamnã cã timp de 5 ani de zile, investitorul care ia combinatul respectiv nu are voie sã punã nici mãcar o podinã pentru animale sau o cãrãmidã, pentru cã el nu obþine certificat de urbanism ºi nici autorizaþie de construire, pentru cã nu este proprietar pe obiectivul respectiv ºi el îl are în folosinþã. De aceea, trebuie sã prevedem în aceastã lege ca legea, într-adevãr, sã fie funcþionalã, cã beneficiarii cãrora li se atribuie în folosinþã gratuitã aceste bunuri imobile care fac obiectul prezentei legi trebuie sã beneficieze de autorizare de construire ºi de reparaþii.

Altfel, conform Legii 50, nu va obþine în veci autorizare de construire ºi de reparaþii ºi atunci degeaba a mai luat combinatul respectiv dezafectat. De aceea, vã propun sã votãm varianta Camerei Deputaþilor, pentru ca legea, într-adevãr, sã fie utilã ºi funcþionalã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Chiliman.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

De data aceasta sunt de acord cu senatorii ºi vã spun de ce. Când s-au fãcut legile de retrocedare a unor proprietãþi, nu s-au introdus nici un fel de asemenea scutiri de impozite sau de prevederi legate de autorizaþii de construcþie ºi reparaþie, pentru cã am considerat cã fiecare om care devine, într-un fel, utilizatorul unui bun sau proprietarul lui trebuie sã-ºi ia toate responsabilitãþile, ca atare, de proprietar, or, este o discriminare ºi o formã de subvenþionare mascatã sau directã Ñ cum vreþi sã o luaþi Ñ a unei singure categorii, ceea ce este inacceptabil, ºi, atâta vreme cât guvernul dumneavoastrã a reuºit sã aibã o gaurã în colectarea impozitelor ºi taxelor de 9.000 de miliarde, cred cã nu ar fi corect sã mai mãriþi un pic aceastã gaurã, ci, dimpotrivã, sã ajutaþi Guvernul sã-ºi colecteze bine taxele ºi impozitele, ºi aici, în aceastã chestiune, cred cã ce au gândit colegii de la Senat este corect, este corect din toate punctele de vedere.

Din partea Guvernului? Domnule secretar de stat Predilã, doriþi sã interveniþi? Mai doreºte cineva sã intevinã sau supun la vot?

La vot, la vot!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã sunt cele douã prevederi la art. 3[1] care fac obiectul ºi aprobãrilor altor ministere, noi ne menþinem punctul de vedere pe varianta Senatului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut ambele puncte de vedere. Potrivit regulamentului, supun întâi votului varianta propusã de comisia de mediere, în unanimitate, varianta Senatului.

Cine este pentru? Vã rog sã nu vorbiþi în timpul votului!

97 voturi pentru. Împotrivã? 26 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 97 voturi pentru, 26 împotrivã, s-a adoptat varianta Senatului.

Tot la punctul 5, art. 3, alin. 3[1] , alin. 2, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 6 varianta Senatului o propune comisia. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate.

La punctul 7, varianta Senatului.

**Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Este o chestiune de redactare.

Domnule Chiliman, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã aþi fost preºedintele Consiliului Legislativ. În textul Senatului s-a introdus o formulã ”ºi/sauÒ ºi nu ºtiu în ce mãsurã acest mod de redactare a unui text corespunde tehnicii legislative, poate cã o pãrere ar putea sã-ºi spunã ºi domnul ministru Gaspar, care era foarte atent cu asemenea lucruri, ºi þin minte cã în mandatul precedent de vreo douã ori a reuºit sã elimine asemenea sintagme ”ºi/sauÒ, care riscã sã încurce lucrurile.

Deci rugãmintea mea este sã vedem dacã este corect, ca tehnicã legislativã, sã nu se strecoare aceastã sintagmã, dacã nu este cazul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Gaspar, aveþi drept la replicã? Doreºte cineva sã intervinã?

## Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Menþin punctul de vedere exprimat anterior cu privire, în special, la alin. 2, cu ultima parte din textul Camerei Deputaþilor, dacã acestea nu fac obiectul unor cereri de retrocedare, conform legii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doreºte cineva sã intervinã? Domnul Predilã? Reprezentantul Guvernului susþine în continuare textul Senatului.

Împotrivã? 28 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 89 voturi pentru, 28 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat varianta Senatului.

Cu aceasta vã rog sã constataþi cã am parcurs textele raportului comisiei de mediere, mai puþin cel de la divergenþã. Vom supune raportul final ºedinþei de vot final.

ªi când va fi?

În altã zi, care o sã o programãm prin Comitetul ordinii de zi.

Sã stabilesc eu ordinea...?

Eu sã convoc Comitetul ordinii de zi ºi dânsul face... Comitetul ordinii de zi stabileºte ºedinþa de vot.

Domnule preºedinte,

Potrivit regulamentului, atunci când constataþi cã în salã nu existã cvorum de vot, stabiliþi ziua ºi ora votului Ñ aºa spune regulamentul. Dacã dumneavoastrã sunteþi Comitetul ordinii de zi ºi o sã faceþi aceasta în Comitetul ordinii de zi..., este cu totul altceva.

Textul pe care l-aþi citit dumneavoastrã este exact. Având în vedere sãptãmâna care urmeazã ºi incertitudinea cu privire la cealaltã, eu îmi permit sã consult subcomitetul ordinii de zi, pe care-l voi convoca dupã ºedinþã.

Urmãtorul proiect Ñ se aºteaptã un raport suplimentar de la comisie Ñ este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 174/2000 privind unele mãsuri privind îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”DanubiusÒ din Galaþi. Reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 56 din Legea învãtãmântului nr. 84/1995, înfiintarea instituþiilor de învãþãmânt superior se face prin lege, în baza procedurilor prevãzute de Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor.

Proiectul de lege pe care îl supunem plenului Camerei spre dezbatere ºi adoptare a fost dezbãtut ºi adoptat de Senat în ºedinþa din 23 mai 2000, cu privire la înfiinþarea Universitãþii ”DanubiusÒ din Galaþi. Proiectul a fost examinat în cadrul Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret

ºi sport, au fost formulate unele amendamente asupra textelor astfel cum au fost adoptate de cãtre Senat, Guvernul este de acord cu aceste amendamente ºi, ca atare, vã rog sã declanºaþi procedura de dezbatere în plen asupra acestui proiect de lege.

Da.

Din partea Comisiei de învãtãmânt? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege a fost înaintat comisiei la data de 5 iunie 2000, iar pe data de 10 aprilie 2002, s-a dezbãtut proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”DanubiusÒ din Galaþi. La dezbaterea proiectului au participat ca invitaþi doamna ministru Ecaterina Andronescu, respectiv, Paul Sterian, secretarul Consiliului Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 23 de deputaþi din totalul de 25 de membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În consecinþã, noi propunem ca proiectul de lege sã fie supus dezbaterii ºi spre adoptare, cu amendamentele menþionate în raportul comisiei. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã la dezbateri generale? Domnule deputat R‡duly, poftiþi! Nu doriþi? Mi s-a spus cã v-aþi înscris la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, textul acestuia ºi textele din raportul Comisiei de învãþãmânt.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. Adoptat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 1, se modificã în mod corespunzãtor art. 1.

Art. 2, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 3, urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate amendamentul 4, se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

La art. 4, comisia propune, prin amendamentul 5, abrogarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, se abrogã art. 4.

Dupã actualul art. 4, comisia propune, prin amendamentul 6, deci, dupã actualul, care a fost abrogat, propune un amendament cuprinzând un art. 4 nou. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Se introduce noul art. 4.

La art. 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7, cu privire la art. 5, care transformã actualul art. 5 într-un articol cu douã alineate. Dacã aveþi obiecþiuni la prima parte a amendamentului 7? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate prima parte a amendamentului 7. Se introduc ca atare, textele de la art. 5 alin. 1 ºi 2. Actualul art. 5 alin. 2, prin a doua parte a amendamentului 7, comisia propune transformarea lui în art. 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptatã a doua parte a amendamentului 7 ºi se introduce art. 6.

Cu privire la actualul art. 5 alin. 3, comisia propune abrogarea. Priviþi, vã rog, amendamentul 7. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul, se abrogã fostul art. 5, alin. 3.

Dupã actualul art. 6, comisia propune, prin amendamentul 8, de fapt, prin amendamentul 8, comisia propune renumerotarea art. 6, în art. 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate renumerotarea art. 6.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul care urmeazã sã fie dezbãtut în plenul Camerei se referã la înfiinþarea Universitãþii ”Petre AndreiÒ din Iaºi. Proiectul de lege a fost redactat în conformitate cu dispoziþiile art. 56 din Legea învãþãmântului 84/95, potrivit cãreia, înfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt superior se face prin lege. Procedura de înfiinþare este prevãzutã în Legea 88/93 privind acreditarea instituþiilor de învãtãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor.

Vã rog sã observaþi cã proiectul de lege a fãcut obiectul dezbaterilor în plenul Senatului, care l-a adoptat în ºedinþa din 23 mai 2000. Proiectul a fost avizat de cãtre Consiliul Legislativ, iar comisia sesizatã în fond, Comisia Camerei Deputaþilor, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, propune ca acest proiect sã fie dezbãtut cu amendamentele prevãzute în raport, amendamente pe care Guvernul ºi le-a însuºit.

Comisia de învãþãmânt?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia susþine punctul de vedere al Guvernului ºi, având în vedere faptul cã ºi proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Petre AndreiÒ, din Iaºi, a fost examinat la data de 10 aprilie 2002 ºi cã raportul comisiei a

fost adoptat cu unaninimitate de voturi, deci, cu 23 de voturi, comisia propune ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare.

Vã mulþumesc.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege. La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul; se modificã în mod corespunzãtor art. 1.

Art. 2. Comisia nu are amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat art. 2 în forma iniþialã. Art. 3. Urmãriþi amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 4, urmãriþi amendamentul nr. 5. Comisia propune abrogarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se abrogã textul.

În locul actualului art. 4, care a fost abrogat, comisia

propune, prin amendamentul nr. 6, un alt art. 4. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 6.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, se introduce un nou art. 4.

La art. 5 alin. 1, vã rog sã urmãriþi prima parte a amendamentului nr. 7.

Comisia propune transformarea lui într-un text cu douã alineate, într-o nouã alcãtuire.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admisã prima parte a amendamentului nr. 7 ºi se introduce noul art. 5, alcãtuit din douã alineate.

Din art. 5 alin. 2, prin amendamentul nr. 7, partea a doua, comisia propune transformarea lui în art. 6.

- Dacã aveþi obiecþiuni la a doua parte a amendamen-

- tului nr. 7? Nu aveþi.

- Admis amendamentul ºi se introduce un nou art. 6, în

- noua alcãtuire.

Pentru art. 5 alin. 3, prin amendamentul nr. 7, partea finalã, comisia propune abrogarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul ºi se abrogã art. 5 alin. 3.

Cât priveºte art. 6, comisia propune, prin amendamen-

tul nr. 8, renumerotarea acestui art. 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, renumerotat textul.

Dupã actualul art. 7, comisia propune, prin amendamentul nr. 9, un art. 8, nou.

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege are ca obiect unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii, funcþionãrii ºi a activitãþii legate de privatizare, derulate prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil atât de Consiliul Economic ºi Social, cât ºi de cãtre Consiliul Legislativ. De asemenea, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, a avizat proiectul cu unele amendamente, pe care Guvernul ºi le însuºeºte, ºi vã rugãm sã supuneþi dezbaterii proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Da, poftiþi, din partea Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, în data de 10 aprilie 2002, a luat în dezbatere proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii, funcþionãrii ºi a activitãþii legate de privatizare, derulate prin Oficiul Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificãri, a proiectului de lege. Vreau sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor organice ºi propun spre dezbatere un timp maxim de 5 minute ºi un minut de intervenþii.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de defalcare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate; se modificã în mod corespunzãtor titlul.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul nr. 2; articolul se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 2 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat amendamentul nr. 3; se modificã, în mod corespunzãtor art. 2 alin. 1.

Art. 2 alin. 2. Urmãriþi amendamentul nr. 4. Comisia propune abrogarea acestuia.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul ºi se abrogã art. 2 alin. 2.

Art. 2 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Nu aveþi.

Adoptat art. 2 alin. 3, în formularea iniþiatorului. Art. 2 alin. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Adoptat în unanimitate.

Supun, în consecinþã, votului dumneavoastrã art. 2, în

noua formulare, rezultatã din votarea amendamentelor. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Fiind vorba de votul final al legii, în condiþiile actuale de cvorum, nu putem sã-l realizãm. Aºa încât vom amâna votul final la ºedinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Stimaþi colegi,

Se apropie ora 18,00. Va trebui sã ne oprim aici cu proiectele înscrise pe ordinea de zi ºi sã trecem la partea a doua a ºedinþei Ð interpelãri ºi rãspunsuri.

Dau cuvântul domnului deputat R‡duly, care vrea sã facã o nouã interpelare.

Domnule R‡duly, aveþi de fãcut o interpelare? Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Domnul deputat Emil Boc, din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, a adresat o interpelare primului-ministru al Guvernului, domnul Adrian Nãstase, interpelarea privind suspendarea temporarã a art. 1 din Legea nr. 198/1997.

Întrucât domnul deputat nu este în sala de ºedinþã, am sã depun la secretariatul tehnic rãspunsul la aceastã interpelare, astfel cum a fost formulat ºi semnat de primul-ministru, care m-a împuternicit sã declanºez aceastã procedurã, ca sã parvinã domnului deputat rãspunsul la interpelarea ce i-a fost adresatã. Vã mulþumesc.

La interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, adresatã primului-ministru, de asemenea, rãspunde domnul ministru Acsinte Gaspar.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã urmãm procedura prevãzutã în regulament cu privire la interpelarea adresatã primului-ministru ºi, în acest sens, ar urma ca domnul deputat sã adreseze interpelarea, urmând ca, dupã aceea, din împuternicirea primului-ministru, sã prezint rãspunsul.

Poftiþi, domnule deputat, ºi dezvoltaþi pe scurt obiectul interpelãrii dumneavoastrã.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea adresatã domnului prim-ministru se referea la acest nenorocit de pact de colaborare între PSD ºi UDMR, care a fãcut atâtea valuri ºi care, de fapt, în clipa de faþã a scos tineretul în stradã, elevii de la Liceul ”BolyaiÒ din Târgu-Mureº, cât ºi de la alte licee din þarã ºi care, de fapt, iatã cã îºi va pune amprenta pe viitor. Pentru cã, dacã astãzi votãm legi în Parlament pentru viitor, uitãm cã, de fapt, viitorul României îl reprezintã aceºti elevi, iar aceºti elevi vor fi marcaþi o viaþã întreagã de amintirea faptului cã au fost excluºi din comunitatea ºcolarã din care ei fãceau parte.

Vreau sã subliniez cu aceastã ocazie domnului primministru, pentru cã ºtiu rãspunsul care mi se va da, cã acest pact de colaborare, acest protocol de colaborare dintre PSD ºi UDMR nu poate sã fie superior votului pe care Domniile voastre l-aþi primit în Parlament. În decembrie 2000, când se forma Guvernul Nãstase, în Comisia de învãþãmânt, doamna ministru Ecaterina Andronescu a fost votatã cu un singur vot împotrivã. Deci, ca urmare a programului pe care l-a avut. De asemenea, Guvernul Nãstase a fost ales, a fost votat aici, în Camera Deputaþilor, de cãtre noi.

ªi atunci întrebarea este: cine are prioritate în a conduce România? Guvernul, care a fost ales de cãtre noi, de cãtre reprezentanþii poporului, sau acest pact de colaborare dintre PSD ºi UDMR?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Poftiþi, domnule ministru Gaspar.

Stimaþi colegi, vreau sã vã anunþ cã acest moment are un caracter oficial, se transmite ºi la radio, iar dumneavoastrã, dacã doriþi sã faceþi vreo interpelare, vã rog sã poftiþi la microfon.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi, din împuternicirea primuluiministru al Guvernului, sã dau citire rãspunsului la interpelarea care i-a fost adresatã de cãtre domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

”Domnule deputat, prin interpelarea pe care aþi formulat-o, îmi solicitaþi sã explic Protocolul de colaborare încheiat la 29 ianuarie 2002 între Partidul Social Democrat ºi UDMR ºi care, în opinia dumneavoastrã, a determinat în mod decisiv întreaga legislaþie a României, care se voteazã actualmente.

Interpelarea dumneavoastrã mã obligã sã fac urmãtorul comentariu: Constituþia conferã cadrul general de desfãºurare a controlului parlamentar asupra activitãþii Guvernului ºi realizarea acestui control este un indiciu al existenþei democraþiei.

Regulamentele Camerelor Parlamentului confirmã acest drept ºi detaliazã condiþiile în care ele pot fi exercitate. Se impune însã o subliniere: controlul parlamentar garantat de Constituþie vizeazã activitatea Guvernului. În acelaºi sens, Regulamentul Camerei Deputaþilor precizeazã la art. 162 cã interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulþi deputaþi, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externe.

Prin prisma regulamentelor ºi cutumelor parlamentare, relaþiile dintre partidele politice nu pot face obiectul controlului parlamentar ºi, în consecinþã, nici al interpelãrilor.

Din acest punct de vedere vã recomand, domnule deputat, sã trataþi activitatea de control parlamentar în strictã concordanþã cu prevederile constituþionale ºi ale Regulamentului Camerei Deputaþilor.Ò

Semneazã primul-ministru, domnul Adrian Nãstase.

Domnule deputat, aveþi dreptul la un scurt comentariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc ºi domnului secretar de stat Acsinte Gaspar.

Rãspunsul este clar cã nu este cel care sã mã mulþumeascã, ci este exact cum îl prevedeam mai înainte, când am fãcut dezvoltarea.

Dacã este vorba de încãlcare a Constituþiei ºi a legilor statului, atunci, categoric acest protocol de colaborare, semnat între douã partide, în momentul în care guverneazã þara, Ñ subliniez: guverneazã þara Ñ, în momentul acesta este o încãlcare a tuturor cutumelor ºi legilor ºi a tot ceea ce domnul prim-ministru m-a acuzat pe mine cum cã aº fi greºit. Dar, în campania electoralã, domnul prim-ministru are voie sã-ºi prezinte un anumit punct de vedere, pe urmã, dupã ce se aºazã pe scaunul de prim-ministru, acþioneazã cum va considera dânsul ulterior.

Îmi pare rãu, asta este situaþia. Deplâng þara, în primul rând, ºi în al doilea rând, deplând profesorii ºi deci corpul didactic ºi elevii de la Liceul ”BolyaiÒ ºi elevii din întreaga þarã care trebuie sã sufere în urma unor asemenea protocoale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Damian Brudaºca. Nu este.

Trecem la urmãtoarea interpelare. Domnul Adrian Moisoiu: concluzia anchetei ºi mãsurile disciplinare ce se impun a fi luate la Colegiul Economic ”Virgil MadgearuÒ din Ploieºti.

Este cineva din partea Ministerului Învãþãmântului? Nu este.

Domnul deputat Vlad Hogea? Nu este. Domnul deputat Anghel Stanciu? Nu este. Domnul deputat Paul Magheru? Nu este.

Domnul Adrian Moisoiu? Aveþi o interpelare adresatã Ministerului Administraþiei Publice. O sã primiþi rãspunsul în scris, domnule deputat.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Eu preferam sã-l primesc verbal, domnule preºedinte. În scris va apãrea ºi în ”Monitorul OficialÒ.

Domnul deputat Paul Magheru este?

Doamna deputat Mona Muscã? Sã vedem dacã este cineva din partea Ministerului Administraþiei Publice. O sã primiþi rãspunsul scris.

ªi la urmãtoarea interpelare se solicitã amânarea.

Domnul deputat Iancu Holtea? Este din partea Ministerului de Interne? Domnule deputat Holtea, o sã primiþi rãspunsul în scris.

Pentru Ministerul Justiþiei, vã rog sã vã dezvoltaþi interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã urmãtorilor domni miniºtri: ministrului de interne Ioan Aurel Rus, doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi domnului Adrian Nãstase.

În ziua de 23 mai 2002 se împlinesc doi ani de la izbucnirea scandalului FNI, timp în care situaþia celor pãgubiþi nu s-a rezolvat sub nici un aspect.

Comisia parlamentarã care ancheteazã acest caz, în raportul întocmit, a stabilit clar implicarea statului în acest scandal.

Solicit ca primul-ministru, ministrul de interne ºi ministrul justiþiei sã vinã în faþa Parlamentului cu un raport conþinând date concrete din care sã rezulte implicarea instituþiilor statului ºi stadiul anchetei fãcute de cãtre ministerele în cauzã, iar doamna ministru Rodica Stãnoiu sã rãspundã la întrebarea: de ce ºi dupã achitarea taxei de timbru de cãtre pãgubiþi termenele de judecatã se prelungesc la nesfârºit? Cum putem vorbi de integrarea în structurile europene ºi de eradicarea corupþiei, când la nivelul ministerelor nu se voieºte a se rezolva acest caz care este de notorietate internaþionalã, prin escrocarea celor 300 de mii de români, prin implicarea CEC-ului, prin contractele de garantare a depunerilor la FNI ºi aplicarea siglei CEC alãturi de acest fond?

În cazul nerezolvãrii acestui scandal de fraudã, patronatã de cãtre stat, toþi pãgubiþii FNI sunt hotãrâþi sã aducã la cunoºtinþã organismelor internaþionale acest caz, demersuri ce vor fi fãcute chiar la Curtea Europeanã de la Strasbourg.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Alexe Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la stadiul anchetei privind

Fondul Naþional de Investiþii, ºi al dosarelor în curs de judecatã, vã comunicãm urmãtoarele.

”La data de 31 mai 2000 s-a dispus arestarea preventivã a inculpatei Ioana Maria Vlas, pe timp de 30 de zile, începând cu data prezentãrii acesteia la procuror, pentru sãvârºirea infracþiunilor de înºelãciune în convenþii, cu consecinþe deosebit de grave, prevãzute de art. 215, alin. 1, 3 ºi 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ºi fals la Legea contabilitãþii, prevãzut de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

Întrucât inculpata s-a sustras urmãririi penale ºi existau informaþii potrivit cãrora aceasta a pãrãsit teritoriul României ºi se aflã în Israel, la 9 iunie 2000, în conformitate cu dispoziþiile Convenþiei Europene de extrãdare, încheiatã la Paris la 31 decembrie 1957, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a transmis Ministerului Afacerilor Externe, Direcþia relaþii consulare, cererea de extrãdare a inculpatei Ioana Maria Vlas, în vederea trimiterii cererii, împreunã cu documentele anexate, cãtre autoritãþile judiciare competente ale Statului Israel.

Deºi s-a emis pe numele Mariei Ioana Vlas un mandat internaþional de arestare prin Interpol, aceasta nu a fost identificatã de autoritãþile israeliene, pentru a fi încarceratã ºi extrãdatã în România.

Procesul penal în care, alãturi de alþi inculpaþi, figureazã ºi inculpata Maria Ioana Vlas se aflã în curs de judecatã ºi formeazã obiectul dosarului nr. 18.518/2000 ºi se gãseºte pe rolul Judecãtoriei sectorului 2 Bucureºti.

Referitor la aspectul civil al problematicii, vã aducem la cunoºtinþã cã procesul civil formeazã obiectul dosarului nr. 5.079/2001, aflat pe rolul Secþiei a VI-a comerciale a Tribunalului Bucureºti ºi s-a format prin disjungerea cererilor de intervenþie din dosarul nr. 60/2001.

Faceþi un comentariu, domnule deputat? Comunicaþi-i rãspunsul scris atunci. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Înþeleg cã s-au adunat foarte mult file la dosar, probabil ca în dosarul lui Giulio Andreotti, unde sunt vreo 120 de mii, dosar care nu se mai poate nici citi, dar studiaÉ

Ca membru important al Guvernului, vã rog sã precizaþi pentru opinia publicã, care probabil ascultã la radio la aceastã orã, ce ºanse mai au aceºti oameni de a-ºi recupera banii. Dar, vã rog scurt, prin ”daÒ sau ”nuÒ.

Domnul deputat Octavian Sadici este? Poftiþi, aveþi o interpelare tot Ministerului Justiþiei.

Doriþi sã mai rãspundeþi? Da, poftiþi, domnule ministru, pentru domnul Iancu Holtea.

În legãturã cu ºansele pe care pãgubiþii FNI le au de a îºi recupera paguba pe care au suferit-o, eu sunt în poziþia de a afirma, în modul cel mai sincer, cã nu pot face pronosticuri. Este o chestiune care este în competenþa instanþei de judecatã ºi numai judecãtorii sunt cei care vor hotãrî, în final, care este soluþia. Deci orice anticipare din partea mea, în poziþia în care mã gãsesc, este practic fãrã sens.

Domnul Octavian Sadici.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Obiectul interpelãrii este însuºirea frauduloasã a patrimoniului Filialei Judeþene Bistriþa-Nãsãud a Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România de cãtre fostul secretar tehnic al filialei, Nicula Vasile. Nicula Vasile, fostul secretar tehnic al filialei judeþene Bistriþa-Nãsãud, salariat al Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România, a înfiinþat o societate comercialã de profil pãstrând numele de firmã, ”Filiala Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din RomâniaÒ, ºi preluând astfel în mod fraudulos întreg patrimoniul Filialei ACA Ð Bistriþa-Nãsãud, ce i-a fost încredinþat spre administrare. Valoarea actualizatã a acestui patrimoniu este de 3.630.000.000 de lei, sumã consideratã în baza ratei inflaþiei, comunicatã de cãtre Institutul Naþional de Statisticã. Fostul salariat al Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România refuzã sã restituie bunurile adevãratului proprietar, Asociaþia Crescãtorilor de Albine din România.

Menþionez cã deºi sesizate în mai multe rânduri, organele de poliþie ºi cele ale Parchetului Bistriþa-Nãsãud au refuzat începerea urmãririi penale ºi trimiterea în judecatã a lui Nicula Vasile, chiar dacã infracþiunea este în mod evident doveditã. Pentru susþinerea celor menþionate în prezenta interpelare am depus dosarul cu întreaga documentaþie ºi am rugat, în mod deosebit, sã se rãspundã ce mãsuri se vor lua pentru a veni în sprijinirea Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România, pentru a-ºi recupera patrimoniul ce-i aparþine ºi despãgubirile cuvenite pentru perioada în care a fost frustratã de folosinþa proprietãþii.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Ludovic Mardari are de formulat o interpelare Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Vã rog sã rãspundeþi, domnule ministru Ivanov, domnului Octavian Sadici.

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, stimate domnule deputat, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la însuºirea frauduloasã a patrimoniului Filialei Judeþene a Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România Ð Bistriþa-Nãsãud de cãtre fostul secretar tehnic al filialei, Nicula Vasile, vã comunicãm cã, în urma investigaþiilor pe care le-am efectuat, s-au stabilit urmãtoarele. Din aceste verificãri am constatat cã plângerile penale formulate de Asociaþia Crescãtorilor de Albine din România împotriva numitului Nicula Vasile au format obiectul dosarului nr. 219/P/1997 al Parchetului de pe lângã Tribunalul Bistriþa-Nãsãud, precum ºi al dosarului nr. 1937/P/2000 al Parchetului de pe lângã Judecãtoria Bistriþa. În ambele dosare, prin rezoluþiile din 11 iunie 1997 ºi 8 decembrie 2000, au fost confirmate propunerile organelor de poliþie de neîncepere a urmãririi penale faþã de Nicula Vasile, constatându-se cã acesta nu a sãvârºit nici o faptã de naturã penalã.

Din verificãrile efectuate de organele de poliþie în cele douã dosare penale sus-menþionate, a rezultat cã Asociaþia Crescãtorilor de Albine din România a fost înfiinþatã în 1958 având filiale în toate judeþele þãrii. Prin Decizia nr. 127/29 decembrie 1986 a Comitetului Executiv al Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România, începând cu data de 1 ianuarie 1987 în funcþia de secretar al Filialei judeþene Bistriþa-Nãsãud a fost angajat prin transfer în interesul serviciului medicul veterinar Nicula Vasile.

În temeiul art. 3 alin. final din Statutul Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România ºi în numele Biroului Executiv al Consiliului Naþional al Asociaþiei, în data de 1 martie 1991, preºedintele Eugen Mârza a emis Decizia nr. 627, potrivit cãreia filialele judeþene au personalitate juridicã ºi funcþioneazã pe bazã de gestiune economicã, în condiþiile economiei de piaþã.

În consecinþã, Asociaþia Crescãtorilor de Albine, filiala Bistriþa-Nãsãud, a dobândit personalitate juridicã, preluând apoi ºi patrimoniul din judeþ, potrivit hotãrârii Adunãrii generale a apicultorilor din judeþul Bistriþa-Nãsãud, care a avut loc la 6 martie 1994.

Ulterior, secretarul Nicula Vasile a fost împuternicit de preºedintele Asociaþiei Crescãtorilor de Albine din România, Eugen Mârza, prin procura autentificatã la 13 decembrie 1996, sã reprezinte Asociaþia Naþionalã pentru constituirea Societãþii Comerciale Apicola Central-Com SRL Ð Bistriþa. Nicula Vasile a efectuat demersurile legale necesare, astfel cã prin sentinþa din 27 ianuarie 1997 a fost autorizatã funcþionarea societãþii comerciale menþionate, având ca asociat unic Asociaþia Crescãtorilor de Albine Ð Filiala Bistriþa-Nãsãud.

Poftiþi, domnule Sadici, pentru un scurt comentariu.

Vreau sã menþionez, în primul rând, cã Asociaþia Crescãtorilor de Albine din România este una singurã, nu pot sã fie douã. Personalitate juridicã are numai una, este înfiinþatã la Bistriþa-Nãsãud sub aceeaºi denumire, fapt care contravine legii ºi, în mare, nu sunt mulþumit de rãspuns ºi voi îndruma Asociaþia Crescãtorilor de Albine, care face parte ºi din Federaþia Mondialã a Crescãtorilor de Albine, sã se adreseze instanþelor internaþionale pentru a-ºi recãpãta proprietatea, proprietate care îi aparþine ºi a fost cu capital privat de la înfiinþare ºi în perioada comunistã.

Domnul deputat Ludovic Mardari.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Mardari Ludovic, sunt deputat de Timiº al Partidului România Mare.

Interpelarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale. Obiectul interpelãrii este urmãtorul:

Legea nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 prevede la art. 1 urmãtoarele: ”Beneficiazã de prevederile prezentei ordonanþe persoana cetãþean român care în perioada regimurilor instaurate de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuþii din motive etnice, dupã cum urmeazã: É c) A fost strãmutatã în altã localitate decât cea de domiciliuÒ.

În baza acestei prevederi legale, un numãr de aproximativ 250 de cetãþeni români refugiaþi din Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena, având în prezent domiciliul în judeþul Timiº, au înaintat cereri cãtre Direcþia de muncã ºi solidaritate socialã din Timiºoara, în primãvara anului 2001. Rãspunsul pe care l-au primit în luna mai 2001 a fost nefavorabil. A urmat contestarea lui în justiþie de cãtre aproximativ 150 dintre cei 250 de cetãþeni care au depus cereri la Direcþia muncii a judeþului Timiº, contestare finalizatã la Curtea de Apel din Timiºoara în octombrie 2001 prin respingerea acþiunii. Nu acelaºi lucru s-a petrecut la Curtea de Apel din Oradea în cazul refugiaþilor care au contestat decizia Direcþiei muncii din judeþul Satu-Mare. Dupã cum se constatã, justiþia românã diferã de la judeþ la judeþ.

În februarie 2002 au apãrut Normele metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 în care la art. 2 sunt aduse clarificãri: ”Prin persoana strãmutatã în altã localitate se înþelege persoana care a fost mutatã sau care a fost obligatã sã-ºi schimbe domiciliul în altã localitate din motive etniceÒ. În aceastã categorie se includ ºi persoanele care s-au refugiat, care au fost expulzate. Dupã apariþia acestor norme metodologice, Direcþia muncii din judeþul Timiº recunoaºte drepturile legale ale refugiaþilor din Ardealul de Nord, dar modul în care o face stârneºte nemulþumiri, intenþionând sã onoreze cererile depuse din primãvara anului 2001 numai pentru cele aproximativ 100 de persoane care n-au acþionat în judecatã. Restul de aproximativ 150, care ºi-au cãutat dreptatea în justiþie, în cazul lor existând o sentinþã nefavorabilã, sunt sfãtuite sã-ºi depunã alte cereri, urmând sã beneficiaze de drepturi numai din luna urmãtoare celei în care s-a fãcut noua înregistrare.

Poftiþi, domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat,

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990, publicatã în Monitorul Oficial nr. 553 din 8 noiembrie 2000, de prevederile acestei ordonanþe beneficiazã ºi persoanele cetãþenii români care în perioada regimului instaurat cu începere de la 6 septembrie 1940 ºi pânã la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuþii din motive etnice, fiind strãmutaþi în altã localitate decât cea de domiciliu.

În urma acestei prevederi, persoanele refugiate din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena nu au putut fi încadrate în aceastã categorie de strãmutaþi, fapt pentru care cererile acestora au fost respinse. Acþiunile în justiþie promovate în acest sens, aºa cum s-a întâmplat ºi în judeþul Timiº, au fost respinse ca nefondate. Prin Normele pentru aplicarea prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 127/2002, publicatã în Monitorul Oficial nr. 139/22 februarie 2002, la art. 2 se defineºte categoria persoanelor strãmutate în altã localitate, ºi anume ”persoana care a fost mutatã sau care a fost obligatã sã-ºi schimbe domicliul în altã localitate din motive etnice, precum ºi persoanele care s-au refugiat sau au fost expulzateÒ.

În urma acestei explicitãri aduse de legiuitor prin adoptarea Hotãrârii Guvernului nr. 127/2002, situaþia de fapt ºi de drept, generatã de art. 1 din Legea nr. 189/2000, este cu totul nouã permiþând, fãrã echivoc, ca persoanele refugiate din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940 sã se încadreze în aceste prevederi.

Hotârârile judecãtoreºti, în cauze de acest fel, rãmase definitive, potrivit legislaþiei în vigoare, nu pot fi revizuite de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, respectiv casele teritoriale de pensii. Aceste hotãrâri ale instanþelor au constatat situaþii de drept ºi de fapt de la momentul sesizãrii persoanei care s-a considerat nedreptãþitã în urma respingerii cererii prin care a solicitat beneficiul Legii nr. 189/2000.

Da. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã spun cã nu sunt mulþumit de rãspunsul pe care l-am primit. Domnul secretar de stat nu s-a referit la faptul cã cei 100 de refugiaþi din Ardealul de Nord cu domiciliul în judeþul Timiº, care n-au acþionat în judecatã, vor beneficia de prevederile legii, vor primi drepturile prevãzute în lege, începând din primãvara anului 2001, iar cei care ”n-au fost cuminþiÒ, care au acþionat în judecatã, nu vor primi decât dupã ce vor depune o nouã cerere ºi abia din luna urmãtoare depunerii cererii vor primi aceste drepturi.

Se pare cã domnul ministru Marian Sârbu a uitat cã ministerul pe care îl conduce are în denumirea sa ºi sintagma ”solidaritate socialãÒ ºi atunci, practic, cei 150 de refugiaþi care locuiesc acum în judeþul Timiº vor fi nevoiþi sã acþioneze din nou în judecatã ºi sã-ºi caute drepturile.

## Domnule preºedinte,

În altã ordine de idei, profit de faptul cã mã aflu la tribunã pentru a vã aduce la cunoºtinþã cã la interpelarea cu nr. 323/P prezentatã în 19 martie 2002 nu am primit rãspuns, deºi a trecut mai bine de o lunã.

Solicit sã se aplice prevederile legale împotriva domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã pentru domnul Viorel Cristea, secretar general la Ministerul Administraþiei Publice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice, Octav Cozmâncã, ºi domnului prim ministru, Adrian Nãstase, ºi vizeazã încãlcarea libertãþii de exprimare ºi independenþã a presei.

Chiar dacã libertatea de exprimare este un principiu ºi un drept consfinþit de Constituþia României, chiar dacã existã un acord formal cu privire la necesitatea independenþei presei, semnalele cu privire la hãrþuirea presei independente sunt tot mai numeroase, iar cel mai recent vine de la Focºani.

La data de 30 martie a.c. echipei care a lansat ºi a editat timp de 5 ani ”Monitorul de VranceaÒ i s-a retras dreptul de utilizare a titlului de cãtre proprietarul acestuia, DRAMIRAL Grup, reprezentat prin controversatul om de afaceri, Mihai Iacob, implicat în scandalul legat de devalizarea Bãncii Române de Scont.

În consecinþã, echipa în cauzã a început editarea unui alt cotidian, ”Ziarul de VranceaÒ, în timp ce o altã firmã a

preluat ”Monitorul de VranceaÒ. Simultan cu aceste evenimente, întreaga conducere a judeþului a declanºat un val de presiuni economice, în justiþie, prin forþele de ordine, toate menite a scoate cu totul de pe piaþã ”Ziarul de VranceaÒ. Astfel, a fost ignoratã o decizie judecãtoreascã ºi, în deplinul dispreþ al legii, o adevãratã armatã de jandarmi, poliþiºti ºi funcþionari ai primãriei au ridicat chioºcurile cu redactorii care încercau cu disperare sã apere singurele puncte prin care mai puteau sã-ºi vândã gazeta. În plus, dupã ce în mare grabã ºi pe motivaþii neconvingãtoare, Consiliul local Vrancea a anulat contractul de asociere pentru chioºcurile de difuzare amplasate de firma care editeazã ”Ziarul de VranceaÒ, o altã firmã, aparþinând fiului doamnei Fevronia Stoica, senator PSD de Vrancea, a primit aproape simultan dreptul de a amplasa în Focºani 40 puncte de difuzare.

La acestea se adaugã o întreagã serie de abuzuri. Reporterii ”Ziarului de VranceaÒ au fost înºtiinþaþi de mai mulþi ºefi de instituþii publice cã nu vor mai fi primiþi ca reprezentanþi ai cotidianului ºi nu li se vor mai furniza informaþii cu caracter public.

Domnule ministru Gaspar, cine rãspunde din partea Guvernului? Da. Deci, domnul secretar de stat Cãlin va rãspunde la aceastã solicitare a doamnei deputat.

## **Domnul Ion Cãlin** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Referitor la interpelarea formulatã de doamna deputat Mona Muscã, prin care semnealeazã sãvârºirea în municipiul Focºani, judeþul Vrancea, a unor fapte ce constituie un atentat la libertatea de exprimare ºi independenþa presei, precizãm urmãtoarele: ”Ministerul Administraþiei Publice a luat act de cele semnalate în interpelare ºi a solicitat prefectului judeþului Vrancea, în calitatea acestuia de reprezentant al Guvernului în teritoriu, ca prin corpul de control al acestuia sã controleze toate aspectele semnalate ºi sã ia mãsurile legale ce se impun. Concluziile ce se vor desprinde în urma controlului efectuat vi le vom aduce la cunoºtinþã ulterior, doamna deputat.Ò

Cu stimã, semneazã ministrul Octav Cozmâncã.

Nu e un rãspuns, practic. Doriþi sã comentaþi ceea ce aþi cerut?

Poftiþi! ªi vi se rãspunde cã se declanºeazã acest control.

Înþeleg cã este vorba de un control al primului-ministru acolo, rog sã se precizeze exact ce fel de control este, pe cine controleazã ºi dacã dumneavoastrã aveþi cunoºtinþã de toate cele semnalate de mine, pentru cã am semnalat niºte abuzuri ºi doream ca rãspunsul sã se refere ºi la aceste abuzuri înainte de a trimite în control pe cineva acolo. Deci dorinþa mea este sã ºtiu dacã aþi luat act de aceste abuzuri, dacã le consideraþi sau nu abuzuri, pentru cã ele v-au fost semnalate ºi sunt niºte acte îndeplinite deja....

Doamna colegã, nu vã supãraþi, dar aþi cerut sã se ducã acolo sã efectueze un control, lãsaþi-i sã controleze. Îi cereþi deja rezultatul controlului acum, pe loc?

Da, cer un rãspuns cu privire la ceea ce am semnalat ºi, dupã aceea, sigurã cã da, ºi rezultatul controlului ºi încã o datã pe cine controleazã.

Pe cine aþi cerut dumneavoastrã.

## **Domnul Ion Cãlin:**

Sigur, eu zic cã am fost explicit în rãspuns. Conform interpelãrii dumneavoastrã, am analizat toate acuzaþiile care sunt aduse autoritãþilor administraþiei publice, precum primãrie, consiliu local, ºi pentru acestea nu putem sã vã confirmãm dacã aceste abuzuri sunt sãvârºite în momentul de faþã decât dupã ce rezultatele controlului vor pune în evidenþã aceste abuzuri.

## **Doamna Monica Octavia Musca**

**:**

Pe cine controleazã?

Autoritãþile administraþiei publice, primarii ºi consiliile locale, exact ceea ce dumneavoastrã învinuiþi în aceastã interpelare.

PrefectulÉ cunoaºtem atribuþiile sale conform Legii 205 a administraþiei publice locale, el verificã legalitatea actelor ºi vegheazã la respectarea legalitãþii. El va face parte din echipa de control a Ministerului Administraþiei Publice.

Domnul ªtefan Baban, pentru Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Am rugãmintea sã încercaþi sã fiþi mai sintetic pentru a putea ºi ceilalþi colegi sã-ºi formuleze interpelãrile ºi, mai ales, sã primeascã ºi rãspunsurile.

Domnule preºedinte,

Pot sã fiu atât de sintetic încât îl pot lãsa pe trimisul domnului ministru Marian Sârbu sã-mi dea rãspunsul.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

La interpelarea adresatã domnului ministru Marian Sârbu în ºedinþa Camerei Deputaþilor din 22 aprilie, formulãm urmãtorul rãspuns:

Evoluþia din ultimii ani a sistemului asigurãrilor sociale de stat din þara noastrã, sistem care a înregistrat an de an deficite din ce în ce mai mari, concomitent cu acumularea unor nemulþumiri ale pensionarilor legate de existenþa unor inechitãþi între grupuri de persoane ieºite la pensie în ani diferiþi, inechitãþi accentuate o datã cu trecerea timpului, a impus necesitatea introducerii urgente a unor mãsuri de reformã în sistemul de pensii din România.

Începând cu data de 1 aprilie 2001, au fost puse în practicã prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. În cursul anului 2001, urmare a unei analize detaliate a prevederilor legii, precum ºi a negocierilor cu sindicatele, au fost promovate o serie de modificãri legislative materializate prin Ordonanþa de urgenþã nr. 49/2001 ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 107/2001, acte normative care nu modificã principiile pe care s-a bazat iniþial legea, dar care ºi-au propus o corelare a legii-cadru cu prevederile programului de guvernare ºi respectarea unor angajamente asumate prin acordul social pe anul 2001.

Principalele direcþii ale reformei parametrice a sistemului public de pensii introduse prin Legea 19/2000 sunt:

Ñ cuprinderea obligatorie în sistemul public a tuturor pesonelor fizice care desfãºoarã activitãþi aducãtoare de venituri sau care, funcþie de un anumit statut, realizeazã anual venituri mai mari de trei salarii medii brute pe economie;

Ñ creºterea traptatã a vârstelor standard de pensionare în perioada 2001-2014, pentru bãrbaþi, pânã la 65 de ani ºi pentru femei pânã la 60 de ani, de la 62, respectiv 57 de ani, ºi a stagiilor de cotizare minime de la 10 la 15 ani ºi complete de la 30 la 35 de ani pentru bãrbaþi, respectiv 25 la 30 de ani pentru femei;

Ñ introducerea unei noi formule de calcul al pensiei prin luarea în considerare a întregii perioade de contribuþie ºi asigurarea unei evidenþe individuale a asiguraþilor; Ñ participarea la plata contribuþiei de asigurãri sociale atât a asiguratului, cât ºi a angajatorului prin divizarea cotei de asigurãri sociale, fapt ce conduce la conºtientizarea obligaþiilor faþã de sistem a contribuabililor;

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Baban doreºte sã ia cuvântul.

O jumãtate de minut, domnule preºedinte. Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.

Dupã cum vedeþi, s-au luat vreo 20 de minute cu citirea lui, aºa cã vã daþi seama câtã treabã este! Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pentru doamna ministru Andronescu. Domnul Damian Brudaºca este? Nu este.

Domnul Adrian Moisoiu. A primit rãspuns. Doamna Lia Vasilescu, pentru domnul Predilã.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Domnule preºedinte, am ridicat mâna cã sunt în salã, nu cã am primit rãspuns.

Am înþeles cã aþi primit rãspunsul. Rãmâneþi atunci, acum, sã vã rãspundã.

Vã rog sã-mi permiteþi ca ºi de aceastã datã sã prezint interpelarea tot pe scurt, astfel încât ºi colegii mei care au mai rãmas în salã sã aibã timp sã primeascã rãspunsurile la interpelãri.

M-am adresat ministrului agriculturii ºi mã intereseazã situaþia de la MAT Craiova. Blocajul financiar în care se aflã MAT Craiova mã determinã sã insist sã rezolvaþi urmãtoarele probleme: achitarea cãtre producãtorii de tehnicã agricolã a tuturor obligaþiilor restante aferente aplicãrii Ordinului 97/2001 ºi informarea imediatã a agricultorilor privind imposibilitatea acordãrii de alocaþii pentru cumpãrarea de tractoare ºi maºini agricole în anul curent sau extinderea prevederilor Ordinului nr. 117/2002 destinat sprijinirii achiziþionãrii de instalaþii de irigat ºi la tractoare ºi la maºini agricole.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Predilã.

## Domnule preºedinte,

Eu vreau sã mulþumesc domniºoarei deputat Lia Olguþa Vasilescu pentru aprecierile fãcute la adresa Ministerului Agriculturii ºi a ministrului agriculturii. Noi înþelegem cã am fãcut eforturi deosebite ºi este menirea noastrã sã sprijinim producãtorii agricoli în dotarea cu tehnicã. Este un deziderat al guvernãrii actuale.

Vreau sã informez cã anul trecut, prin efortul care a fost fãcut, din fondul de tehnicã de dezvoltare a agriculturii s-au procurat peste 4000 de tractoare cu subvenþie, plãtite efectiv, ºi s-au mai procurat peste 1000 de tractoare de alþi agricultori din celelalte forme de subvenþii, milionul ºi alte asemenea facilitãþi.

Dânsa s-a referit la o restanþã de 210,8 miliarde de lei care o avea de primit ”TractorulÒ Braºov. Ea a fost achitatã la toþi furnizorii în data de 25 aprilie, iar pentru MAT Craiova, ordinul de platã a fost ºi pentru ei emis pentru 18,8 miliarde de lei care le datoram.

Pentru celelalte valori care reprezintã subvenþia restantã la tractoarele care au fost comandate ºi achitate, contribuþia de 45%, aºteptând sã iasã de la promulgare legea care a modificat Ordonanþa nr. 1, art. 6 din Legea nr. 268/2001, care permite Ministerului Agriculturii sã apeleze la alocaþiile bugetare din bugetul ministerului, sã achitãm ºi celelalte datorii care le avem.

De asemenea, aºa cum aþi menþionat, Ordinul 117 vine ºi sprijinã cu o subvenþie de 70% din cost utilajele de irigat. Mãsura a fost luatã de conducerea Ministerului Agriculturii ºi aprobatã de Guvern ca urmare a secetei din aceastã primãvarã ºi încã a unor zone cu mare deficit de umiditate ºi nu putem sã nu venim sã sprijinim agricultorii pentru cã au fost reabilitate 1,1 milioane de teren din cele 3 care au fost amenajate pentru irigat ºi erau acoperite aproximativ 600 de mii de hectare în instalaþii pentru irigat.

Acestea au fost rãspunsurile noastre.

Vã informãm cã dupã ce vom achita ºi Ordinul 141 ºi Ordinul 117, dacã vom mai încasa din privatizãri ºi din alte surse bani la acest fond, vom reveni la Ordinul 97 din 2001. Pânã atunci, noi am informat producãtorii agricoli, inclusiv prin emisiunea ”Viaþa satuluiÒ din 21 aprilie, cã, în momentul de faþã, susþinem cele douã destinaþii, respectiv sistemele de irigat cu subvenþia instalaþiilor de irigat ºi cele 200 de miliarde pentru procurarea, susþinerea procurãrii de animale-matcã, ca sã putem sã-i sprijinim pe cei care la efectul Ordonanþei 168 vor primi aceste adãposturi.

Mulþumesc.

Pentru doamna Ecaterina Andronescu, domnul deputat Adrian Moisoiu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urmã cu o sãptãmânã, am adresat doamnei ministru Ecaterina Andronescu interpelare în legãturã cu evenimentele de la Colegiul economic din Ploieºti unde a avut loc o intoxicaþie în masã a elevilor care luau masa la internatul colegiului, cu rugãmintea de a ne spune care sunt rezultatele anchetei ce trebuia fãcutã ºi s-a promis cã va fi declanºatã.

O rog pe doamna ministru, în acest sens, sã-ºi expunã punctul de vedere.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule deputat, pentru grija pe care o purtaþi Liceului economic din Ploieºti. A fost într-adevãr un caz nefericit. Din fericire, totuºi, aº spune, reacþia atât a inspectoratului ºcolar, cât ºi a autoritãþilor locale, a primãriei, a prefecturii, a consiliului judeþean au fost extrem de rapide, în aºa fel încât cei care au fost într-o asemenea situaþie au beneficiat de îngrijirile medicale necesare ºi, sigur, s-au luat mãsurile pentru a identifica pe cei care se fac vinovaþi, sã nu mai fie repetabilã o asemenea situaþie.

Sigur, în afarã de faptul cã directoarea liceului a fost înlocuitã din funcþie, acum existã o anchetã pe care într-o echipã mixtã o desfãºoarã acolo Oficiul pentru Protecþia Consumatorului, direcþia sanitarã, inspectoratul de poliþie, în aºa fel încât sã identifice cauzele pentru care s-a produs aceastã infecþie cu Salmonella. Controlul asupra alimentelor, asupra materiilor prime din care au fost preparate alimentele, acest control a arãtat cã ele, toate, erau în termeni legali de valabilitate, ceea ce înseamnã cã, pe fluxul tehnologic, o operaþie de spãlare, cel mai probabil, nu a fost respectatã ºi acum, sigur, vinovaþii vor fi sancþionaþi.

Acum toþi sunt în afarã de orice pericol ºi, ca urmare, lucrurile au reintrat în normal, dar ancheta pentru identificarea celor care se fac vinovaþi continuã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul deputat Moisoiu.

Mulþumesc doamnei ministru pentru rãspuns. Aº dori sã mai subliniez ceva, cã, de fapt, nu port o grijã deosebitã Liceului economic din Ploieºti, ci port grijã întregului învãþãmânt, pentru cã de asta sunt în Comisia de învãþãmânt ºi spun cinstit, cu aceastã ocazie, ºi pe

undeva am sã deviez un pic din rãspuns, ºi elevilor de la Liceul ”BolyaiÒ din Târgu-Mureº, unde una s-a spus, alta s-a fãcut ºi sper cã pânã la urmã, totuºi, planul de ºcolarizare sã fie respectat aºa cum a fost prevãzut iniþial ºi, respectiv, sã nu se renunþe la secþia românã de la un liceu.

Doamna ministru, vã rog sã vã gândiþi cã noi, toþi, suntem vremelnici. Nu am spus-o cu rea intenþie...

Stimate coleg, colegi de-ai dumneavoastrã de la PRM aºteaptã alte rãspunsuri ºi dumneavoastrã nu v-aþi adresat doamnei ministru cu aceastã întrebare în scris. Poftiþi, totuºiÉ

Eu v-am mulþumit sincer, n-a fost nici un fel de ironie în legãturã cu grija pe care o purtaþi liceului pe care am purtat aceastã discuþie.

În legãturã cu cazul de la Târgu-Mureº, pe care îl invocaþi aici, eu cred cã nu ieºim din cadrul prevãzut de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Mircea Costache pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Doriþi sã dezvoltaþi interpelarea sau primiþi rãspunsul în scris?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Ascult rãspunsul ºi dacã este nevoie o sã spun ºi cam ce cred despre el.

Domnule Predilã, poftiþi sã-i oferiþi rãspunsul colegului dumneavoastrã.

Domnule preºedinte,

Domnul deputat Mircea Costache întreabã Ministerul Agriculturii dacã amenda pe care a primit-o un locuitor din judeþul Buzãu putea sã fie într-un fel sau altul eliminatã, ajutat sã nu primeascã amendã cã are o stare materialã destul de precarã.

La ora când a fost sesizat Ministerul Agriculturii, eu vreau sã-l informez cu respect pe domnul deputat cã noi n-avem ce sã facem în situaþia asta, pentru cã, aºa cum aþi recunoscut ºi dumneavoastrã, douã instanþe au menþinut ºi valoarea ºi amenda efectiv. Deci n-a renunþat la nimic.

Dacã Legea 31/2000 prevede cã amenda minimã pentru tãierea ilegalã a unui arbore este de 10 milioane de lei, nu mai putem sã facem nimic. El a sesizat instanþa, a fost nemulþumit, instanþele ºi judecãtoria ºi tribunalul i-au menþinut aceastã amendã. Dumneavoastrã spuneþi cã se putea face ceva. Dacã pãdurarul l-a încadrat la acest articol din lege care n-avea altã bazã decât asta sã-l încadreze, eu consider cã el ºi-a fãcut datoria. Dumneavoastrã ce ne cereþi nouã, într-un fel, nu mai putem sã facem nimic. O datã, cã lucrurile sunt consumate, doi, trebuie sã respectãm separaþia puterilor în stat ºi, mai mult decât atât, aþi vãzut câte discuþii, câte sesizãri s-au fãcut cu jafurile din pãduri. Noi n-avem cum sã intervenim în asemenea situaþii, pentru cã atunci dacã am pune pãdurarii în situaþia sã renunþe sau sã influenþãm când constatã asemenea lucruri, sigur cã atunci am încuraja jaful ºi nu l-am limita sau uºor, uºor, sã-l eradicãm.

Acesta este rãpunsul pe care vi-l dãm.

Poftiþi, domnule Costache.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vreau sã fac ºi eu o precizare. Sunt într-o oarecare mãsurã de acord cu cele spuse de domnul ministru secretar de stat, dar trebuie sã precizez cã nu este vorba de un singur cetãþean. ªi am luat un exemplu mai la îndemânã.

Eu dãdusem exemplu de cetãþean care a prejudiciat patrimoniul ROMSILVA din judeþul Buzãu cu 21.500 m[3] de lemn. Nu i s-a întâmplat nimic. Funcþioneazã ca primar în comunã, îi ostracizeazã pe cetãþeni. Am fãcut chiar recent o vizitã acolo ieri ºi lucrurile nu sunt deloc plãcute. ªi am vrut sã dau un exemplu, cât de intransigenþi sunt cei de la direcþia silvicã ºi de la ocoalale

silvice când e vorba de un cetãþean care a slujit 36 de ani ºi 8 luni ca pãdurar, muncitor silvic, cu drujba, ºi care a pãcãtuit tãind un arbore de pe propria suprafaþã moºtenitã de la pãrinþi. Un arbore în diametru de...un fag de 12 centimetri pe care l-a plãtit pe loc când i s-a tãiat chitanþã cu 71.800 lei ºi pentru care a mai primit o amendã de 10 milioane.

Când alþii defriºeazã codri întregi, ºtim unde se duc buºtenii României, ºtim ale cui sunt gaterele ºi cum lucreazã, sunt direcþii silvice, ocoale silvice care tac în pãpuºoi ºi, când e vorba de un cetãþean amãrât, cu femeia oarbã, cu o situaþie cu totul ºi cu totul specialã, ºi poartã ºi azi, neavând ce, hainele de pãdurar pe care le-a purtat 36 de ani ºi 8 luni, este amendat cu 10 milioane pentru tãierea unui arbore de pe propria proprietate.

Mi se pare cã cineva încearcã din rãsputeri sã calce în picioare ºi noþiunea de justiþie, ºi noþiunea de omenie româneascã ºi de dreaptã judecatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnului deputat Adrian Moisoiu, vã rog sã-i rãspundeþi în scris, pentru cã nu mai este.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi. Vã mulþumesc. Noapte bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 72/9.V.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei