Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 15 decembrie 2003.

™edin˛a este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Paul P„curaru ∫i Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Primul punct din ordinea de zi, declara˛ii politice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., grup care are afectate 38 de minute, s-au Ónscris domnii senatori Ion Solcanu, Adrian P„unescu, Doru-Laurian B„dulescu ∫i doamna Elena Sporea.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Iat„-ne ajun∫i din urm„, Ón miez de iarn„ tragic„, de hohotul de r‚s tragic al lui Amza Pelea, de la a c„rui moarte se Ómplinesc 20 de ani. Prin plecarea lui, at‚t de intempestiv„ ∫i absurd„, lumea rom‚neasc„ a devenit mai trist„. El era un mod al rom‚nilor de a se anestezia ∫i de a se izb„vi prin r‚s. Marele comediant ascundea, Óns„, Ón el ∫i un mare tragedian, eroii pe care i-a jucat Amza Pelea, dintre b„rba˛ii istoriei na˛ionale, neafl‚ndu-se sub nici un fel de amenin˛are a r‚sului trec„tor, ci fiind personaje care, parc„, a∫a au fost preluate din via˛„ ∫i a∫a au fost Óntoarse istoriei.

Œn aceast„ vreme, peste 300 de delega˛i au aprobat, s‚mb„t„, 13 decembrie, la Cluj-Napoca, un fapt care se nume∫te îConstituirea Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania“. Noi nu d„m meritata importan˛„ acestor fapte, care vin Óntr-o ordine de idei aproape fireasc„ Ón gr„mezile de ∫tiri ale momentului, dar care lucreaz„. Ele sunt moduri de a stoca ni∫te realit„˛i care vor deveni agresive. Acum, ele sunt doar statistice, nu au miros, cu at‚t mai mult, miros de s‚nge, dar ac˛ioneaz„, erodeaz„ ∫i creeaz„ o alt„ realitate.

Acest Consiliu Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, al tuturor maghiarilor din Transilvania, subliniez, acest consiliu fiind, a∫adar, na˛ional. Pre∫edinte de onoare ∫i, Ón acela∫i timp, pre∫edinte cu un mandat de un an a fost ales episcopul László Tökés. Era fatal s„ fie a∫a, (epi)scopul scuz„ mijloacele. Œn cuv‚ntul s„u, acest ierarh, acest om politic, dup„ ce a depl‚ns faptul c„ îÓn perioada 1989—2000 numai din Cluj au plecat mai mul˛i maghiari dec‚t au pierit la Mohaci“, o compara˛ie cu totul ∫i cu totul potrivit„, organic„, a∫ zice, ∫i a criticat U.D.M.R., care îa uitat care sunt interesele maghiarimii ∫i anun˛„ acum victorii m„re˛e, ciocnind ∫ampanie cu prietenii din P.S.D., sociali∫ti, f„r„ deosebire de na˛ionalitate“, a declarat tran∫ant — v„ rog s„ fi˛i aten˛i, pentru c„ este o declara˛ie care poate s„ coste vie˛i—: îNu sunt pesimist ∫i nu vreau s„ v„ demoralizez, dar modificarea hotarului este singura alternativ„ a noastr„.“ Direct. Hop ∫-a∫a! László Tökés, 2003. Final de an 2003.

îNu sunt pesimist ∫i nu vreau s„ v„ demoralizez, dar modificarea hotarului este singura alternativ„ a noastr„. Corec˛ia Trianonului este responsabilitatea pe care ne-am asumat-o ∫i membrii C.N.M.T. trebuie s„ ∫i-o asume.“ Deci asta este ceea ce vrea Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania: modificarea hotarului. Direct. Imediat! Exact! Toate celelalte pe care le-am auzit — floricele, diminutive, figuri de stil —, toate celelalte cad Ón desuetudine Ón fa˛a acestei extraordinare, iresponsabile declara˛ii, f„r„ ru∫ine: modificarea hotarului.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

## Spre Tisa!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da, spre Tisa, cum zice domnul senator Quintus.

Apare, Óns„, ∫i o declara˛ie la fel de ∫ocant„, a domnului Kovern László, vicepre∫edinte al FIDESZ (FIDESZ nefiind un partid din Ardeal), fost ∫ef al Serviciilor Secrete Maghiare, domnul Kover László fiind un cet„˛ean al Ungariei, care a spus: îNoi am luptat cu arme constitu˛ionale!“ Ce dracu’, nu-n˛elege˛i?! îNoi am luptat cu arme constitu˛ionale, dar cei care au luat arme Ón m‚ini au ajuns la ˛elul lor Óntr-un timp mai scurt.“ Se vede cu ochiul liber: elogiul violen˛ei, elogiul trecerii la arme pentru modificarea hotarului, explicit.

Œn fa˛a acestei nerozii istorice, Ón fa˛a acestei aberante lipse de preocupare pentru contextul istoric ∫i geografic Ón care se petrec lucrurile, neru∫inarea de a vorbi de pe teritoriul Rom‚niei Ón acest mod Ómpotriva Rom‚niei, trebuie s„ apar„, Ón sf‚r∫it, replica de fond. Aici nu se mai pun Ón discu˛ie concepte. Nu au loc discu˛ii Óntre nuan˛e. Aici este un Óndemn la schimbarea hotarelor ∫i un Óndemn la luarea armei Ón m‚n„ pentru aceste schimb„ri de hotare. Constituirea C.N.M.T., zice acela∫i domn Kovern, sosit de la Budapesta tocmai pentru asta, pare a fi un Ónceput. Situa˛ia pare f„r„ ie∫ire, dar tocmai asta trebuie s„ ne confere for˛„. Iat„ faptele, a∫a cum s-au desf„∫urat ele.

Nu ar fi cinstit din partea noastr„ s„ nu subliniem c„, pe de alt„ parte, Consiliul Reprezentan˛ilor Unionali ai U.D.M.R., reunit Ón paralel la T‚rgu-Mure∫, a criticat constituirea C.N.M.T. ∫i a decis sanc˛ionarea lui Tökés, mustrare scris„ pentru afirma˛iile ∫i criticile acestuia la adresa U.D.M.R. Este corect, este moral, este politic s„ fac„ astfel colegii no∫tri din U.D.M.R., dar parc„ ar fi cel pu˛in la fel de grave ∫i atacurile lui Tökés la adresa Rom‚niei, nu numai atacurile la adresa U.D.M.R. Este normal ca U.D.M.R. s„ se apere ∫i s„-∫i continue activitatea politic„, dar este anormal s„ nu fie exprimate de c„tre U.D.M.R. opinii cu privire la fondul problemei, ∫i anume la schimbarea hotarului ∫i la punerea m‚inii pe arme.

Toate acestea se petrec Ón felul Ón care ac˛ioneaz„ celulele oncogene Ón organism. Una dintre cele mai teribile descoperiri ale vie˛ii ∫tiin˛ifice este aceea c„, p‚n„ Ón momentul Ón care atac„ decisiv, celulele oncogene tr„iesc normal, ca ∫i celelalte celule ale organismului. Par a fi normale. Nu dau nici un semn c„ sunt celule oncogene ∫i de aceea nici nu pot fi reperate, nici nu pot fi sesizate ∫i nu pot fi prevenite la vreme.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 A∫ sta zile ∫i nop˛i s„ ascult pe cineva vorbind Ón timp ce vorbesc eu. Este a∫a de lini∫titoare ∫i de adormitoare vorba sa, parc„ ascult pe str„bunicul meu.

Trecem mai departe. Asta ar fi o prim„ problem„. Celulele acestea periculoase ac˛ioneaz„, cum se spune, endogen. Nu au comunicare cu aerul ∫i de aceea nu se ∫tie ce este Ón„untrul lor. Œn momentul c‚nd atac„ sunt de neÓnvins, pentru c„ ∫i-au p„strat toate rezervele energetice Ón m„sur„ s„ Ónving„ un organism sl„bit.

Nu a∫ vrea s„ fim Ón aceast„ situa˛ie, ci s„ g„sim solu˛ia ca stat care-∫i alimenteaz„ for˛ele de ap„rare, ca s„ stingem la vreme aceste conflicte. Fire∫te c„ ele au un izvor ∫i izvorul nu este Óntotdeauna pe teritoriul Rom‚niei, ∫i izvorul nu este Óntotdeauna cel ce se vede, dar, oricum ar sta lucrurile, este obliga˛ia serviciilor de informa˛ii, este obliga˛ia autorit„˛ilor neutre ale statului, este datoria Guvernului de la Bucure∫ti s„ intervin„ Ón desf„∫urarea din ce Ón ce mai periculoas„ a acestei p„r˛i de via˛„ politic„ mimetic„ maghiar„, care nu vrea s„ ˛in„ seama nici de vremea ∫i nici de spa˛iul Ón care se desf„∫oar„. Sigur, acum devine cu at‚t mai important„ identificarea ∫i sprijinirea acelor valori, dintre minorit„˛ile na˛ionale, care ∫tiu s„ fac„ un just echilibru Óntre diferen˛a specific„ ∫i genul proxim, ∫tiu s„ vad„ ∫i interesele na˛ionalit„˛ii maghiare, dar ∫tiu s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ iubeasc„, ∫i s„ pun„ mai presus unitatea na˛ional„ a tuturor cet„˛enilor rom‚ni.

Œn ceea ce m„ prive∫te, fac un apel de final de an, un apel de final de trei ani de via˛„ parlamentar„, c„tre toate for˛ele ra˛ionale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, s„ nu ducem lucrurile Ón dezastrul pe care-l preconizeaz„ aceste for˛e ira˛ionale. A˛i v„zut, nici nu am cerut prea mult asisten˛a lui Dumnezeu ∫i un prieten al nostru, de la U.D.M.R., a ∫i venit.

Este un moment important, Ón care se aleg apele de uscat ∫i Ón care se alege binele de r„u. Poate c„, din acest punct de vedere, este mai bine dec‚t Ón confuzia Ón care ne-am aflat mult„ vreme ∫i, repet, este important s„ conlucr„m cu acele for˛e ra˛ionale cu care oricare dintre partenerii no∫tri de dialog politic ar conlucra, Ón situa˛ia Ón care ar trage cu to˛ii pentru Rom‚nia.

Mul˛umesc domnului senator Tri˛„ F„ni˛„ pentru tandre˛ea cu care m-a l„sat, finalmente, s„ ∫i vorbesc. Am fost foarte curios ce vorbi˛i acolo, dar nu am putut s„ plec de aici, v„ auzeam ∫i vorbeam ∫i eu.

E ceva de neÓnchipuit. Sub ochii no∫tri m„ri˛i de groaz„, circul din Europa de R„s„rit continu„. Parc„ Ón 1989 despre altceva era vorba, c„ ne a∫ez„m pe baze reale, c„ istoria revine la izvoarele ei fundamentale. De unde? P‚n„ unde? Se minte mai Óngrozitor dec‚t oric‚nd, ba chiar minciuna nu a mai suportat s„ fie subaltern„, a ie∫it de sub control.

Minciuna nu mai e un instrument, minciuna este purt„tor de instrumente. Da, minciuna func˛ioneaz„ la drumul mare! Vine Stati, scoate un dic˛ionar mincinos, nu se ∫tie ce vrea, p‚n„ la urm„ vedem: vrea Ónstr„inarea Chi∫in„ului! Totul sub abuz, totul sub batjocur„, totul Ómpotriva genera˛iei tinere care nu mai are alt„ via˛„ ca s„ Ónve˛e istoria adev„rat„.

Din acest punct de vedere, este excep˛ional ∫i trebuie s„ r„m‚n„ a∫a comportamentul statului rom‚n, comportamentul autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de tinerii din Moldova ∫i Ucraina. Ucraina, vreau s„ zic Bucovina de Nord. S„ r„m‚nem deschi∫i, cu ∫colile noastre c„tre ei, pentru c„ nici un front nu e at‚t de conving„tor pentru t‚n„ra genera˛ie ca frontul acesta logic al ∫colii. Œn ∫coal„, t‚n„ra genera˛ie, condamnat„ la siberizare, condamnat„ la derom‚nizare, condamnat„ la deeuropenizare, se Óntoarce Ón Rom‚nia tuturor fiilor ei, se Óntoarce Ón istoria adev„rat„ a na˛iei, se Óntoarce Ón Europa. Oric‚t ne-ar costa, trebuie s„ nu pierdem acest contact cu t‚n„ra genera˛ie din Republica Moldova. Se fac la Chi∫in„u eforturi disperate, se creeaz„ alte minciuni, se creeaz„ alte diversiuni, pentru ca s„ se blocheze aceast„ rela˛ie dreapt„. Ei bine, noi trebuie s„ fim r„bd„tori, s„ nu ne a∫tept„m c„ autorit„˛ile de la Chi∫in„u ne vor sprijini, s„ ne Ónchipuim c„ treaba

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 aceasta, pe care o avem de f„cut, ne este dat„ de cei care ne-au premers, ca ∫i c‚nd p„rin˛ii celor din Basarabia ar fi Ónc„ pleca˛i pe front ∫i str„mo∫ii comuni ne-au l„sat nou„, aici, s„ avem grij„ ∫i de copiii lor.

E obligatoriu s„ p„str„m aceast„ rela˛ie, a∫a cum e obligatoriu s„ redeschidem pungile, at‚t de mici c‚t sunt ele, c„tre marile publica˛ii de la Chi∫in„u, c„tre marile publica˛ii rom‚ne∫ti din Republica Moldova. Œn primul r‚nd, c„tre îLiteratura ∫i arta“, dar ∫i c„tre celelalte publica˛ii care a∫teapt„ de la noi solu˛ii. Ele sunt Óngr„dite ∫i, de fapt, sunt Ónc„tu∫ate acolo, ∫i le trebuie sprijinul nostru.

Comitetul pentru Ap„rarea Independen˛ei ∫i Constitu˛iei de la Chi∫in„u a luat pozi˛ie fa˛„ de aceast„ concep˛ie, calific‚nd-o drept un document provocator, ce-∫i propune s„ anuleze Declara˛ia de independen˛„ din 27 august 1991 ∫i s„ confere Republicii Moldova o nou„ identitate etnocultural„, istoric„, lingvistic„ ∫i politico-juridic„. Republicii Moldova i se preg„te∫te, prin aceast„ concep˛ie, statutul de enclav„ rus„, avansat„ la frontiera Uniunii Europene ∫i NATO, dup„ modelul regiunii Kaliningrad, se arat„ Ón Declara˛ia Comitetului. M„ tem c„ lucrurile chiar a∫a ∫i stau.

Se poate Óntemeia orice eroare pe grija fa˛„ de electoratul rom‚n din anul 2004, dar nic„ieri Ón lume electoratul nu poate fi scutit de via˛a cultural„, de via˛a politic„, de via˛a evenimentelor reale, a∫a cum apar ele Óntr-o normal„ desf„∫urare de televiziuni convergente sau divergente.

La 60 de ani, c‚t s-a Ónt‚mplat s„ ajung s„ am, r„bdarea mea nu mai este cea de la 20 de ani, c‚nd, din 6 Ón 6 luni, m„ cerceta c‚te o interdic˛ie. Atunci, m„ rog, otr„vurile fiin˛ei tinere se acumulau repede, se ardeau repede ∫i g„seam ceea ce am de f„cut.

Pentru mine, acum, „sta este un ∫ah mortal, este un atac violent ∫i nedrept, pe care sunt surprins s„ constat c„ nici o for˛„ legitim„ ∫i ra˛ional„ a acestei societ„˛i nu Ón˛elege s„ Ól condamne. Atunci c‚nd un post de televiziune — am numit OTV — a fost desfiin˛at de acela∫i C.N.A., am protestat cu toat„ vehemen˛a, Ón ciuda faptului c„ interese politice momentane nu m„ Óndemnau neap„rat s„ sta˛ionez Ón locul protestului, dar am protestat, pentru c„ mi s-a p„rut insalubru, mi s-a p„rut criminal, mi s-a p„rut — cum mi se pare ∫i acum — Ómpotriva firii ∫i a legalit„˛ii s„ desfiin˛ezi posturi de televiziune.

Cu at‚t mai mult nu Ón˛eleg cum poate veni C.N.A. s„ spun„ c„ Ón anul 2004, de la 1 ianuarie, toate televiziunile nu mai fac emisiuni Ón care s„ fie moderatori sau realizatori oameni politici. Este o chestiune care nici Ón cele mai cumplite sisteme totalitare nu are acest aspect ridicol, amenin˛„ri cu pedepse care duc la o catastrof„.

Este Ónc„lcat„ propria mea libertate ∫i sunt obligat totu∫i s„ protestez, ca ∫i c‚nd ar fi vorba despre libertatea altuia. Am f„cut-o deseori de aici, ne˛in‚nd seama c„ nu problema mea personal„ se discuta, o fac ∫i Ón cazul Ón care se discut„ problema mea personal„. Adev„rul e c„, dup„ o asemenea gogom„nie, dup„ o asemenea tic„lo∫ie, dup„ o asemenea scoatere din ecua˛ie a unor repere importante, actuala echip„ C.N.A. ar trebui s„ se g‚ndeasc„ la propria sa suspendare. A∫a ceva nu este Óng„duit ∫i cred c„, dac„ vom p„stra discre˛ia, t„cerea, bunul-sim˛ asupra acestei erori, vom Óncuviin˛a introducerea unei stranii cenzuri de fond, unei stranii politici de cadre Ón domeniul audiovizualului.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

A˛i epuizat 28 de minute din timpul alocat grupului. Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 10 minute.

6 minute!

Pofti˛i? 6 minute? Nu, nu, avem aici pe domnul secretar care butoneaz„, nu eu butonez.

Invit reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Viorel Dumitrescu.

Grupul parlamentar al P.R.M. are 22 de minute.

## **Domnul Viorel Dumitrescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum, probabil, cunoa∫te˛i, zilele trecute mai mul˛i lideri sindicali din Valea Jiului au fost condamna˛i pentru subminarea puterii de stat la 10 ani, respectiv 5 ani Ónchisoare. Œncadrarea juridic„ a fost de îsubminarea puterii de stat“. Faptele pentru care ei au fost judeca˛i ∫i condamna˛i erau, pur ∫i simplu, revendic„ri sociale ∫i economice. Adic„ era vorba de 500.000 de lei o prim„, o cre∫tere a salariului cu 38% ∫i s„ nu se Ónchid„ minele D‚rja ∫i B„rb„teni. ™i, totu∫i, au fost condamna˛i printr-o hot„r‚re fundamental gre∫it„, a∫ spune, chiar abuziv„ la ani grei de pu∫c„rie. ™i atunci, vr‚nd, nevr‚nd, am pus fa˛„ Ón fa˛„ evenimentul care a prilejuit o asemenea condamnare, pentru faptele de care a˛i luat cuno∫tin˛„, cu cele ce s-au petrecut zilele trecute la Cluj-Napoca.

Am s„ dau citire unui material scris de cel mai autorizat om din acea zon„, respectiv primarul municipiului Cluj-Napoca ∫i secretarul general al Partidului Rom‚nia Mare, un punct de vedere care corespunde Óntocmai ∫i punctului de vedere al partidului.

îUn consiliu maghiar care sfideaz„ Constitu˛ia“

™i am s„ v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ examina˛i, s„ analiza˛i ∫i s„ constata˛i dac„ aceste fapte pot fi socotite altfel dec‚t subminarea puterii de stat.

îŒn Óncercarea ei de a induce Ón eroare pe unii politicieni naivi, pe unii dintre cet„˛enii Rom‚niei, c‚˛iva dintre liderii diversionistei U.D.M.R. au Óncercat s„-i p„c„leasc„ pe rom‚ni, sus˛in‚nd c„ s-a ajuns la o nou„ disput„ Ón cadrul uniunii, respectiv Óntre Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i Consiliul Reprezentan˛ilor Unionali. De fapt ∫i Ón fond, nu exist„ nici o contradic˛ie Óntre Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i U.D.M.R. Obiectivul urm„rit este acela∫i, respectiv dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei ∫i ob˛inerea autonomiei Transilvaniei.

La Cluj-Napoca cei aproape 400 de delega˛i au c‚ntat numai imnul Ungariei, au fluturat steagul Ungariei ∫i au jurat s„ slujeasc„ cu credin˛„ cauza autonomiei

Transilvaniei. Pre∫edinte al Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania a fost ales Ón unanimitate episcopul László Tökés, care a declarat c„ modificarea grani˛elor este singura noastr„ alternativ„. Participan˛ii la congres au adoptat o hot„r‚re privind autoguvernarea comunit„˛ii maghiare din Transilvania, precum ∫i o Proclama˛ie privind aspira˛iile comunit„˛ii na˛iunii maghiare la autonomie. De asemenea, participan˛ii la congres au hot„r‚t s„ adreseze Parlamentului Ungariei, Guvernului Ungariei ∫i reprezentan˛ilor vie˛ii publice din Ungaria, cer‚ndu-le s„ sprijine cu toat„ convingerea n„zuin˛a lor la autonomie teritorial„, astfel Ónc‚t f nutul Secuiesc s„ poat„ deveni Tirolul de sud al Rom‚niei. Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania a stabilit planul de ac˛iune, respectiv autonomia f nutului Secuiesc Ón anul 2004 ∫i autonomia Transilvaniei Ón 2006.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Romeo Hanganu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„, o dat„ cu apropierea sf‚r∫itului de an, fiecare avem un anumit mod de a sim˛i acest lucru. Unora ni se acutizeaz„ spiritul autocritic, altora ni se acutizeaz„ acest sentiment de triste˛e ∫i de melancolie specific anotimpului, a∫a Ónc‚t declara˛ia mea de ast„zi pare a fi un cumul al celor dou„ sentimente. Ea se nume∫te îParlamentul — activitate aproape func˛ional„“.

Trebuie s„ fim sinceri ∫i s„ recunoa∫tem c„ acest sf‚r∫it de an nu ne aduce multe motive de bucurie, iar pentru noi, parlamentarii, cel mai greu apas„ clasamentul Óncrederii popula˛iei Ón institu˛iile statului, Ón care ocup„m ultimul loc. Nu cred c„ exist„ cineva printre noi care s„ nu fie marcat de acest lucru, mai ales c„, sunt convins, majoritatea am avut un traseu respectabil Ón via˛„, o carier„ respectat„, iar acum compunem clasa politic„ Ón care nu au Óncredere chiar cei care ne-au trimis, prin votul lor, Ón Legislativ. Nu cred, de asemenea, c„ exist„ cineva printre noi care s„ nu Óncerce s„ Ón˛eleag„ motivele acestei regretabile clas„ri. Sigur c„ exist„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 mul˛i dintre noi tenta˛ia de a ne situa pe limita de minim„ rezisten˛„ ∫i de a considera c„ motivul esen˛ial este exagerarea ∫i insisten˛a cu care anumite Ónt‚mpl„ri de ale noastre sunt prezentate de mass-media: savarina stricat„ de la bufet, diurnele calculate gre∫it, deplas„rile Ón str„in„tate, condica de prezen˛„, micile sau mai marile picanterii de limbaj ∫i a∫a mai departe. Ar fi Óns„ o gre∫eal„ s„ ne am„gim cu aceast„ idee, pentru c„ presa are regulile ei Óntr-o societate democratic„, iar singura modalitate de a ne r„zbuna este de a acorda c‚t mai pu˛in„ materie prim„ prin astfel de cazuri.

Ar trebui Óns„ s„ ne deranjeze alte lucruri mult mai importante ∫i, Ón primul r‚nd, Óncercarea constant„ a Executivului de a ne transforma Óntr-o anex„ a sa, at‚t prin modalitatea de lucru, prin excesul de ordonan˛e, un joc cu rezultat de obicei cunoscut, dar nu numai at‚t, c‚t ∫i prin transmiterea unui suflu care vrea s„ conving„ c„ aici, Ón Parlament, ar fi cauza marilor probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. De c‚te ori se vorbe∫te despre calitatea sc„zut„ a clasei politice rom‚ne∫ti se Óncearc„ imediat limitarea acesteia la nivelul parlamentarilor. P‚n„ ∫i Ón materie de corup˛ie percep˛ia Parlamentului este una foarte proast„, de∫i pentru orice analist onest este limpede c„ marile fapte de corup˛ie, recunoscute, sesizate sau b„nuite sunt la nivelul Executivului, al administra˛iei centrale ∫i locale ∫i nu au nici o leg„tur„, de cele mai multe ori, cu parlamentarii. Ceea ce nu Ónseamn„ c„ putem sc„pa Ón totalitate de por˛ia noastr„ de vin„, at‚ta vreme c‚t am votat o lege, o Lege anticorup˛ie, care nu s-a aplicat nici m„car trei zile, at‚t c‚t dureaz„ minunile pe la noi.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar

P.N.L., domnul senator Paul P„curaru.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O scurt„ trecere Ón revist„ a ultimei agende guvernamentale, a ultimei s„pt„m‚ni, arat„ c„ Guvernul nostru are Ón momentul de fa˛„ o preocupare Ón exclusivitate social„, agenda social„ fiind sut„ la sut„ agenda guvernamental„.

Viteza de legiferare Ón social cre∫te, probabil, propor˛ional cu apropierea alegerilor, dar r„m‚ne de v„zut ce se va mai Ónt‚mpla atunci, dac„ Guvernul va putea da o tura˛ie de 1.000% — c‚t se poate de mult! — pentru c„ alt„ explica˛ie Ón momentul de fa˛„ aproape c„ nu exist„.

Voi cita, Ón ordinea Ón care Guvernul Ónsu∫i Ó∫i prezint„ agenda:

1. proiect de Lege pentru cre∫terea salariilor din sectorul bugetar;

2. proiect de Lege privind unele m„suri de protec˛ie

social„ a personalului din Compania Na˛ional„ TAROM;

3. proiectul de modificare a Legii nr. 203 privind

permisele de munc„;

4. proiectul de Hot„r‚re pentru salariul minim garantat;

5. proiect pentru actualizarea aloca˛iilor sociale

destinate persoanelor cu invalidit„˛i;

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Sógor Csaba, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Sógor Csaba:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acum dou„ s„pt„m‚ni m-a surprins vehemen˛a cu care stimatul meu coleg senator a calificat drept îanticonstitu˛ional„, aberant„, provocatoare, ira˛ional„, chiar un act de tr„dare a interesului na˛ional“ nimic altceva dec‚t Hot„r‚rea Guvernului nr. 230 din prim„vara anului 2003, un act care stabile∫te, pur ∫i simplu, cadrul legal al ocrotirii ∫i administr„rii zonelor cu rezerva˛ii naturale ale ˛„rii, care sunt considerate parte din patrimoniul na˛ional.

Motivul acestei vehemen˛e Ól constituie faptul c„ administra˛ia ∫i gestionarea uneia dintre aceste zone, Parcul Na˛ional Cheile Bicazului—H„sma∫, a revenit Direc˛iei Silvice Harghita. Domnia sa consider„ c„ aceast„ decizie, consfin˛it„ printr-o hot„r‚re de Guvern, exprim„ succesul unui complot diabolic pus la cale de U.D.M.R. ∫i la care se face p„rta∫ ∫i partidul de guvern„m‚nt.

Pare greu de Ón˛eles vehemen˛a argumenta˛iei dac„ avem Ón vedere doar inten˛ia general„ a actului, aceea de a stabili cadrul legal special al administr„rii unor zone delimitate prin lege, inten˛ie justificat„ de interesul na˛ional, administra˛ia fiind subordonat„ Autorit„˛ii Publice Centrale de Protec˛ie a Mediului. Œn acest context par a fi absolut minore orice fel de argument„ri care suport„ revendic„ri locale.

Œn realitate, Óns„, se impune cu totul alt„ chestiune: litigiile îistorice“ asupra unor p„duri din zona limitrof„

jude˛elor Harghita ∫i Neam˛, care fac obiectul revendic„rilor unui num„r considerabil de proprietari de drept din Harghita, p„durile ∫i f‚ne˛ele, Ón mare parte, afl‚ndu-se Ón afara zonei delimitate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 230/2003. Œn aceast„ chestiune este loc, Óntr-adev„r, de discu˛ii.

Ceea ce colegul senator consider„ îcereri neÓntemeiate, imorale“, solicit‚nd tran∫area lor Ón instan˛„ sau prin a∫a-zise negocieri, sunt Ón continuare ni∫te diferende percepute ca îr„ni deschise“.

V„ propun aten˛ie pentru un singur caz, cel al unei f‚ne˛e din izlazul comunal al ora∫ului Gheorgheni, cu o suprafa˛„ de 218 hectare. Pe motivul c„ Judec„toria din Gheorgheni ∫i Tribunalul Jude˛ean Harghita ar fi p„rtinitoare, litigiul terenurilor a fost str„mutat la instan˛ele din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Œnt‚mplarea a f„cut ca aceste instan˛e s„ accepte documenta˛ia bazat„ pe Ónscrisurile din c„r˛ile funciare ∫i registrele agricole, ca o dovad„ f„r„ t„gad„ a propriet„˛ii terenurilor respective, deliber‚nd Ón consecin˛„. Ultima instan˛„, Curtea de Apel din Ploie∫ti, anuleaz„ hot„r‚rile precedente, d‚nd o decizie favorabil„ presupu∫ilor proprietari nem˛eni, f„r„ a lua Ón considera˛ie Ónscrisurile valabile, pe considerentul c„ aceste f‚ne˛e ∫i alte 800 hectare au fost trecute Ón administra˛ia unor comune care fac parte din jude˛ul vecin. Primarul ora∫ului Gheorgheni a subliniat Ón repetate r‚nduri c„ decizia Cur˛ii de Apel pare s„ aib„ o motiva˛ie mai mult sau exclusiv politic„.

Se pare c„ a∫a este. Comunele, satele ∫i c‚teva c„tune apar˛in„toare zonei pomenite au devenit Ón mai multe r‚nduri obiectul reordon„rii limitelor administrative ale jude˛elor Ónvecinate.

Decretul Regal nr. 2.465 din 14 iunie 1925 le-a trecut din administra˛ia jude˛ului de atunci, Ciuc, Ón administra˛ia regiunii Bac„u. Mai apoi, dup„ reorganizarea acestei regiuni, trei din comunele respective au trecut sub jurisdic˛ia jude˛ului Neam˛, nou constituit. A patra comun„, F„get, a r„mas jude˛ului Bac„u. Chestiunea acestor a∫ez„ri, cu teritorii de circa 480—500 km[2] , a fost viu redisputat„ Ón anul 1968 ∫i a revenit Ón actualitate o dat„ cu Ónceperea procesului retroced„rii propriet„˛ilor.

Pentru cunosc„tori este o certitudine f„r„ echivoc apartenen˛a istoric„ a localit„˛ilor de pe firul superior al p‚r‚ului Bicaz, a Cheilor Bicazului, jude˛ului Harghita, format Ón parte din vechiul jude˛ Ciuc-Gheorgheni.

A∫ez„rile ale c„ror terenuri extravilane sunt revendicate acum de c„tre proprietarii de drept din zona Gheorgheni sunt atestate de Dic˛ionarul istoric al localit„˛ilor din Transilvania, capodoper„ a 30 de ani de cercet„ri ∫i studii a c„rturarului bl„jean Coriolan Suciu. Œns„∫i includerea lor Óntr-un dic˛ionar transilv„nean este o dovad„ de net„g„duit a apartenen˛ei lor administrative tradi˛ionale.

De exemplu, D„muc, odat„ un c„tun, este atestat Ónc„ din 1734. Celelalte a∫ez„ri, Bicaz-Chei, BicazCentru, B‚rnadu, B‚rn„del, Óncep‚nd cu anul 1808 Ón documentele vremii.

Satul, apoi comuna de la ie∫irea din est din Cheile Bicazului, apar˛in„tor din 1968 jude˛ului Neam˛, Ón a c„rui componen˛„ au fost aceste a∫ez„ri, ast„zi comune de sine st„t„toare, este Ón denumirea sa oficial„ actual„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Bicazul Ardelean, nu nem˛ean, nu rom‚nesc, ci Bicazul Ardelean. F„r„ alte explica˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Œng„dui˛i-mi s„ prezint, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, urm„toarea declara˛ie politic„.

Constituirea Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i declara˛iile f„cute, Ón acest context, de pre∫edintele acestui consiliu, Tökés László, precum ∫i de vicepre∫edintele FIDESZ, László Kover, Ón calitate de invitat al acestei reuniuni, reprezint„ manifest„ri extrem de agresive ∫i periculoase ale iredentismului pe teritoriul Rom‚niei.

Spre deosebire de alte asemenea incidente, avem Ón momentul de fa˛„ o situa˛ie mult mai grav„, prin Óndemnul deschis, explicit ∫i virulent la separatism teritorial ∫i la metode armate de realizare a acestor obiective.

Constituirea acestui consiliu al iredentismului maghiar ∫i planurile de ac˛iune adoptate cu aceast„ ocazie reprezint„ atacuri directe la stabilitatea ∫i integritatea Rom‚niei ∫i Óncalc„, indubitabil, prevederile constitu˛ionale ∫i legale.

Av‚nd Ón vedere aceste evolu˛ii deosebit de grave, Partidul Social Democrat cere organelor statului abilitate s„ declan∫eze de urgen˛„ m„surile legale de contracarare ∫i de prevenire a unor asemenea ac˛iuni ce urm„resc declan∫area de tensiuni interetnice ∫i pun Ón pericol integritatea teritorial„ a statului rom‚n.

Partidul Social Democrat apreciaz„ c„ astfel de manifest„ri pot pune, Ón mod artificial, Ón dificultate bunele rela˛ii dintre Rom‚nia ∫i Ungaria ∫i afecteaz„ Ón mod egal interesele na˛ionale legitime ale celor dou„ state.

## Domnilor senatori…

V„ rog s„-i l„sa˛i pe colegi s„ termine de discutat!

## **Domnul Ion Solcanu:**

Mul˛umesc colegilor de la P.R.M., care sunt foarte preocupa˛i de asemenea lucruri.

Av‚nd Ón vedere c„ o serie de declara˛ii foarte periculoase au fost f„cute de o personalitate politic„ din Ungaria, Partidul Social Democrat apreciaz„ c„ este necesar ca ∫i Ón ˛ara vecin„ Guvernul s„ Óntreprind„ m„surile fire∫ti Ómpotriva celor care fac propagand„ revizionist„ ∫i Óndeamn„ la lupt„ interetnic„ armat„. Tolerarea unor astfel de curente ∫i atitudini politice este opus„ intereselor Rom‚niei ∫i Ungariei, de integrare Ón Uniunea European„.

Constituirea Consiliului Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i alegerea lui László Tökés ca pre∫edinte este, Ón opinia Partidului Social Democrat, o Óncercare de a submina credibilitatea U.D.M.R. ∫i pune Ón pericol tocmai progresele pe care aceast„ forma˛iune politic„ le-a realizat pe calea bunei convie˛uiri a minorit„˛ii maghiare cu majoritatea rom‚neasc„, prin dialogul echilibrat ∫i constructiv pe care l-a dezvoltat cu for˛ele politice din ˛ara noastr„ ∫i Ón special prin colaborarea cu Partidul Social Democrat, servind, astfel, ∫i comunit„˛ii maghiarilor din Rom‚nia.

Partidul Social Democrat face apel at‚t la cet„˛enii maghiari, c‚t ∫i la cei rom‚ni s„ nu se lase atra∫i Ón acest joc politic deosebit de riscant ∫i s„ promoveze constant o atitudine de toleran˛„ ∫i dialog. Nu separatismul etnic, ci conlucrarea este calea spre integrare european„.

Recursul la atitudini politice revan∫arde, instigarea la violen˛„ interetnic„, punerea Ón discu˛ie a frontierelor ∫i tratatelor interna˛ionale nu au adus Ón istoria Europei dec‚t drame ∫i victime omene∫ti. Exemplul recent al fostei Iugoslavii este prea dureros ∫i recent pentru a nu fi Ón˛eles ∫i suntem convin∫i c„ astfel de viziuni politice vor fi condamnate nu numai de noi, ci de Óntreaga familie democratic„ european„.

Partidul Social Democrat consider„ necesar ca, prin mijloace diplomatice, s„ fie informate instan˛ele Consiliului Europei ∫i ale Uniunii Europene cu privire la aceste provoc„ri ale iredenti∫tilor maghiari, care contravin at‚t legisla˛iei interne, c‚t ∫i normelor interna˛ionale.

Partidul Social Democrat va Ónainta, Ón acela∫i timp, un protest Parlamentului de la Budapesta, privind modul Ón care reprezentan˛ii de frunte ai FIDESZ se implic„ Ón mod inadmisibil Ón via˛a politic„ din Rom‚nia.

™i noi v„ mul˛umim, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Codreanu, Grupul parlamentar P.R.M.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc ca de la aceast„ tribun„ s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c‚teva aspecte din agricultura rom‚neasc„.

S„pt„m‚nile trecute, tot de la aceast„ tribun„, un distins coleg din Senat, domnul senator Petre Roman, aducea acuze actualei guvern„ri, cum c„, Ón urma particip„rii Domniei sale la un simpozion organizat de c„tre cei din industria alimentar„, a constatat cu mare stupoare c„ industria zah„rului din Rom‚nia este pe cale de dispari˛ie ∫i c„ Guvernul nu ia nici o m„sur„ Ón acest sens ∫i nu intervine, ∫i multe, multe altele.

Eu personal, prin experien˛a pe care o am ca inginer agronom, pe moment i-am dat dreptate ∫i chiar am avut o discu˛ie cu Domnia sa pe aceast„ tem„.

Numai c„ lucrurile nu stau tocmai a∫a ∫i iat„ de ce. Din cele 34 de fabrici care procesau sfecl„ de zah„r Ón Rom‚nia postrevolu˛ionar„, au mai r„mas la ora actual„ 4 ∫i c‚teva care proceseaz„ zah„r brut, iar celelalte au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 disp„rut Ón mare parte, ast„zi, Ón Rom‚nia func˛ion‚nd doar 9 fabrici.

De ce considera˛i dumneavoastr„ c„ au disp„rut cele aproximativ 24 de fabrici? Din cauz„ c„ ˛„ranii nu au mai vrut s„ cultive sfecl„ de zah„r? Nu! Din cauz„ c„ au venit acei investitori Ón procesare, autohtoni sau de aiurea, au pus m‚na pe aceste fabrici, au Óncercat ∫i au reu∫it s„ pr„duiasc„, an de an, cultivatorul, retribuindu-l pe acesta, pentru tona de sfecl„ predat„, cu c‚t au vrut ei, iar c‚nd au constatat c„ nu mai merge cu pr„duiala ˛„ranului au purces la importuri masive de zah„r brut ∫i, uite a∫a, s-a ajuns Ón acest an s„ func˛ioneze Ón procesarea sfeclei de zah„r numai 4 fabrici, iar ˛„ranul din Boto∫ani, din Giurgiu sau din Transilvania, chiar dac„ a avut contract Óncheiat cu procesatorul, nu a avut cui s„ predea sfecla de zah„r.

Œn asemenea condi˛ii, degeaba intervine statul cu subven˛ii pe produs, c„ distinsul procesator, dup„ p„rerea mea, este cel care a distrus industria zah„rului Ón Rom‚nia.

Cu toate c„ Ón negocierile cu Uniunea European„ ˛ara noastr„ a solicitat cot„ de 500.000 de tone de zah„r, cantitate pe care o produceam, de altfel, Ónainte de 1989, se pare c„ Ón asemenea condi˛ii de procesare nu vom ob˛ine nici 200.000 de tone. ™i a∫a, fa˛„ de ˛„ranul cultivator, el, procesatorul, este atotputernicul, el, procesatorul, este cel ce pe ˛„ran Ól jumule∫te la s‚nge.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Doru-Laurian B„dulescu, Grupul parlamentar P.S.D.

Grupul parlamentar mai are 5 minute. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se refer„ la pasul decisiv realizat de Rom‚nia pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Conduc„torii Consiliului European, reuni˛i la 12 decembrie la Bruxelles, ∫i-au afirmat dorin˛a de a primi Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón Uniunea European„ chiar din 1 ianuarie 2007, subliniind c„ admiterea Rom‚niei ∫i Bulgariei la 1 ianuarie 2007 ca membri ai Uniunii Europene, dac„ aceste ˛„ri sunt preg„tite, este obiectivul comun al Uniunii celor 25.

Este pentru prima dat„ c‚nd ∫efii de state ∫i guverne ai Uniunii Europene men˛ioneaz„ Óntr-un document oficial termenul de integrare Ón Uniune a celor dou„ ˛„ri candidate.

Putem afirma c„ acest termen, ianuarie 2007, este satisf„c„tor ∫i stimulativ, Ón acela∫i timp, pentru noi, ca ∫i pentru vecinii de la sud de Dun„re, ∫i, totodat„, reprezint„ o garan˛ie din partea membrilor Uniunii Europene privind continuitatea ∫i ireversibilitatea procesului de integrare.

Afirma˛ia c„ documentul Consiliului European este satisf„c„tor pentru Rom‚nia se bazeaz„, Ón primul r‚nd, pe speran˛ele ∫i a∫tept„rile de 14 ani ale cet„˛enilor ˛„rii, care acum Ó∫i v„d marcat cu claritate traseul p‚n„ la integrarea _de iure_ Ón familia european„.

Œn acela∫i context, trebuie s„ subliniem ∫i realismul Programului Guvernului P.S.D., care a avut permanent ca obiectiv principal pentru politica extern„ integrarea Ón Uniunea European„ Ón anul 2007.

De altfel, ∫i Legea bugetului de stat, aprobat„ luna trecut„ de Parlament, se sus˛inea ∫i pe prognoza pe perioada 2005—2007, ceea ce constituie Ónc„ un argument Ón favoarea deciziei parlamentarilor care au aprobat Legea bugetului de stat, precum ∫i Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe 2004.

Pe de alt„ parte, apreciam mai sus c„ documentul celor 25 este, Ón acela∫i timp, stimulativ pentru cele dou„ ˛„ri candidate. Pentru Rom‚nia nu poate fi altfel, stima˛i colegi, Óntruc‚t Ón documentul sus-men˛ionat se recomand„ ca Rom‚nia ∫i Bulgaria, citez, îs„-∫i continue reformele economice ∫i structurale, pentru a putea beneficia din plin de avantajele oferite de procesul de aderare“.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Œn declara˛ia mea politic„ vreau s„ ar„t c„ Ón urma constituirii, Ón 1997, a societ„˛ii mixte rom‚no-canadiene, evenimentele au luat o Óntors„tur„ nefericit„ sau chiar de-a dreptul apocaliptic„ pentru localnicii de la Ro∫ia Montan„. Firma amintit„ a venit cu inten˛ia de a cerceta, exploata, extrage ∫i prelucra minereurile auro-argintifere din respectivul z„c„m‚nt, Ón lucr„ri de carier„.

Din p„cate, aceasta Ónseamn„ o adev„rat„ tragedie pentru ro∫ieni, care se v„d pu∫i Ón fa˛a str„mut„rii Ón totalitate a localit„˛ii. Modul Ón care s-au perfectat formalit„˛ile ridic„ mari semne de Óntrebare fa˛„ de pozi˛ia p„r˛ii rom‚ne, aceasta fiind de-a dreptul Ómpotriva intereselor na˛ionale. Pentru doar 3 milioane dolari, contravaloarea concesion„rii, aceast„ societate a ob˛inut dreptul de a exploata un z„c„m‚nt de peste 800 tone de aur ∫i 2.000 tone argint, Ón valoare de circa 10 miliarde dolari.

Deoarece Ro∫ia Montan„ este zon„ defavorizat„, firma canadian„ va beneficia de scutiri de TVA pe o perioad„ de 10 ani, precum ∫i de alte facilit„˛i. Profitul preconizat de aceast„ firm„ este de 30%, unul de neconceput pentru orice investi˛ie Ón minerit din lume. De∫i beneficiul p„r˛ii rom‚ne va fi doar de 2% din total, totu∫i, Ónal˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 demnitari guvernamentali sprijin„ acest proiect. Eu Óntreb ce se ascunde oare aici.

De men˛ionat este faptul c„ proiectul are un impact social negativ prin str„mutarea celor 900 de gospod„rii ∫i dezr„d„cinarea a 2.000 locuitori. De asemenea, acesta afecteaz„ Ón mod catastrofal factorii de mediu ∫i formele de via˛„ de pe cel pu˛in 1.600 hectare, contravenind ∫i Conven˛iei europene pentru protec˛ia peisajului.

De altfel, firma canadian„ nici nu a ob˛inut aprob„rile necesare din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului din ˛ara noastr„ ∫i totu∫i lucr„rile, Ón mod tacit, continu„.

Potrivit estim„rilor, vor disp„rea Mun˛ii Cetatea, Crainicul, C„rnicelul Voidoaiei ∫i Cornul. Se vor pr„bu∫i v‚rfurile Detunata, Piatra Corbului, Piatra Despicat„, monumente ale naturii. Galeriile dacice ∫i romane, adev„rate comori arheologice, vor fi Ónghi˛ite de ad‚ncuri. Totodat„, tehnologia de exploatare a aurului contravine Declara˛iei de la Berlin din 2001, care interzice prelucrarea prin cianurare.

Da, v„ mul˛umesc.

O consult pe doamna senator Sporea dac„ poate s„ prezinte declara˛ia doar Ón trei minute.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, de la acest microfon, unul dintre colegii no∫tri vorbea de situa˛ia precar„ de la îHorticons“ — S.A., jude˛ul Ialomi˛a. Vorbea despre salaria˛ii care au declan∫at greva foamei pentru a protesta Ómpotriva situa˛iei extrem de grave Ón care se afl„ aceast„ societate de prelucrare ∫i conservare a legumelor.

Fiind aleas„ ∫i validat„ ca senator din partea Partidului Social Democrat Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 23 Ialomi˛a, jude˛ unde se afl„ societatea comercial„ mai sus men˛ionat„, m„ v„d obligat„ s„ fac urm„toarele preciz„ri.

Afirma˛ia c„ Societatea Comercial„ îHorticons“ — S.A. s-a aflat pe linia de plutire p‚n„ la privatizare este nefondat„, Óntruc‚t aceasta s-a aflat Ón faliment nedeclarat din multiple cauze economico-financiare, cele mai relevante fiind datoria de aproximativ 160 miliarde lei, existent„ la data privatiz„rii, ∫i pierderea a 30% din capitalul social ca urmare a datoriilor create Ón perioada anilor 1996—2000 ∫i care au fost convertite Ón ac˛iuni preluate, prima dat„, de F.N.R.D., dup„ care au trecut la A.V.A.B.

Œn ceea ce prive∫te terenul pe care A.D.S.-ul l-a concesionat societ„˛ii la privatizare ∫i care nu-i mai apar˛ine, preciz„m c„ acesta a fost pus Ón posesia proprietarului de drept, conform Legii nr. 1/2000.

Œn cadrul Societ„˛ii îHorticons“ — S.A. sunt dou„ sindicate: Sindicatul îLegumicultorul“ ∫i Sindicatul îHortiagro“. Societatea are Ón prezent 603 salaria˛i, fiind una dintre cele mai mari produc„toare de conserve de legume ∫i fructe din ˛ar„. Au fost achitate la zi toate drepturile salariale, mai pu˛in lichidarea lunii noiembrie 2003, deoarece nu s-au depus, p‚n„ la data declan∫„rii grevei de c„tre salaria˛ii care fac parte din Sindicatul îHortiagro“, documentele primare care erau necesare calcul„rii drepturilor b„ne∫ti.

De altfel, sindicatul liber de la îHorticons“ — S.A. Fete∫ti, îLegumicultorul“, care are un num„r de 397 membri, precizeaz„ Ón adresa pe care a trimis-o Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului c„ un num„r de 86 salaria˛i, care sunt manipula˛i de doamna P‚rlea Amelia, au format Sindicatul îHortiagro“, care nu dore∫te altceva dec‚t s„ saboteze unitatea.

V„ rog s„ concluziona˛i.

## **Doamna Elena Sporea:**

Mi se par r„uvoitoare afirma˛iile potrivit c„rora îHorticons“ — S.A. ar fi luat„ Ón st„p‚nire de P.S.D. ∫i c„ ace∫tia nu doresc dec‚t s„ falimenteze aceast„ societate. Este fals acest argument.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ solicit aten˛ia Ón cele c‚teva minute pe care le am la dispozi˛ie.

P‚n„ acum am auzit care sunt punctele de vedere ale partidelor Ón chestiunea acelui grup minoritar, care la Cluj ∫i-a permis s„ pronun˛e atitudini separatiste ∫i s„ Óndemne la lupt„ armat„ pentru ob˛inerea lor.

Sunt declara˛ii de partide, eu cred c„ este nevoie ∫i de o declara˛ie parlamentar„ ∫i ve˛i vedea de ce.

La Chi∫in„u, deci Ón R„s„rit, dincolo de grani˛a ˛„rii s-a pronun˛at recent o atitudine politic„ care st„ pe baze culturale. Prea des noi, Ón acest Parlament, ne oprim la chestiuni de ordin tehnic ∫i nu discut„m chestiuni Ón ansamblul lor, pe fond, cum se spune.

Iat„, aici, Ón Parlamentul de la Chi∫in„u, s-a vorbit despre moldoveni ∫i despre rom‚ni, o divizare care ˛ine, Óns„, de aspectul adev„rului istoric, antropologic ∫i cultural. De fapt, este punctul de vedere al Cominternului. Vreau s„ subliniez acest lucru, este o veche politic„ a Moscovei, este o concep˛ie a Moscovei ∫i Ón cur‚nd vom fi obliga˛i s„ dezbatem public Ón Parlament aceste chestiuni nu numai din punct de vedere tehnic. Suntem invita˛i de situa˛ie s„ lu„m Ón m‚ini, ca parlamentari, probleme pe care, de obicei, Parlamentul le evit„.

Acesta este rostul pozi˛iei mele ∫i prezen˛ei mele aici, deoarece Partidul Rom‚nia Mare nu poate ignora aceast„ situa˛ie pe care Cominternul a fixat-o Ón ’24, c‚nd a inventat o Republic„ Moldoveneasc„, care acum st„ Ón grani˛„ cu noi la Prut.

Ce vreau s„ spun? C„ e un adev„r fundamental, e un popor fundamental Ón Europa Central„ din care s-au n„scut celelalte neamuri ∫i state. Noi trebuie s„ avem Ón vedere acest adev„r cultural, s„ discut„m cu argumentele istorice ∫i politice pe mas„.

De aceea cred c„ este nevoie de o reac˛ie a Academiei, de reac˛ia funda˛iilor care se preocup„ de soarta rom‚nilor de dincolo de Prut ∫i, mai ales, este necesar„ o reac˛ie parlamentar„, o reac˛ie comun„ at‚t Ón cazul problemei n„scute Ón arcul carpatic, pe care am dezb„tut-o, c‚t ∫i Ón cazul acestei chestiuni geopolitice care a ap„rut la r„s„rit de Prut ∫i care ne prive∫te Ón mod direct.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Sunt sigur„ c„ atunci c‚nd fiecare dintre noi urc„ la tribun„ pentru a sesiza neregulile din sistem, pentru a legifera sau pur ∫i simplu pentru a discuta orice subiect cu privire la libert„˛ile democratice, o face, pentru c„, acolo, Ón inima noastr„ tr„ie∫te un mic Ónger.

V„ Óntreb, oare am putea duce povara copiilor mor˛i Ón acel zbuciumat decembrie de Revolu˛ie, dac„ pe puterile noastre, cu Ón˛elegerea noastr„, cu patima noastr„ nu am construi ceea ce nu este construit?

Urma∫ii no∫tri ne vor privi ca pe ni∫te pigmei sau ca pe ni∫te oameni hot„r‚˛i s„ construiasc„ noi valori democratice. Eu cred c„ suntem ni∫te constructori de lumi. Noi Ónaint„m Ón acest mare proiect care este Rom‚nia, con∫tien˛i de riscurile noastre. Unii vor spune c„ nu le pas„, al˛ii ne vor ar„ta cu degetul persifl‚ndu-ne. Dar acestea sunt riscuri pe care trebuie s„ ni le asum„m. Nu suntem nici eroi de legend„ ∫i nici Dumnezei. Suntem Óns„ ni∫te oameni ale∫i de oameni s„ deschidem drumuri noi ∫i s„ Óntemeiem.

Dar am putea noi oare s„ construim noi valori ∫i noi libert„˛i f„r„ s„ fim aten˛i la vocile istoriei? Poate c„ trebuie ca sufletele noastre s„ nu se Ómpietreasc„ de ur„, de mici interese, de invidie. Poate c„ polemica noastr„ nu trebuie s„ fie nici teatral„, nici devastatoare, ci trebuie s„ fie o c„utare de sine. O Óndreptare a celuilalt, cu elegan˛„, f„r„ emfaz„ ∫i f„r„ r„utate.

Poate oare cineva s„-∫i asume riscul de a fi Judec„torul Suprem? Poate cineva s„-∫i asume riscul de a ridica primul piatra Óntr-o lume Ón care adev„rul e Ón noi to˛i, ∫i nu doar Óntr-o singur„ fiin˛„? Ce ar fi acea fiin˛„ dac„ nu o Ónjghebare ridicol„? Oamenii ∫i-ar Óntoarce fa˛a de la ea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Œn to˛i ace∫ti ani noi am c„utat drumul. Am Óntemeiat libert„˛i democratice ∫i am demonstrat c„ ∫i femeile au dreptul de a se a∫eza la masa verde ∫i de a construi al„turi de b„rba˛i. Aici nu este vorba de polite˛e masculin„, ci de recunoa∫terea dreptului nostru de a ne exprima.

C‚nd vorbesc femeile, armele ar trebui s„ tac„. Pentru c„ noi, femeile, aici sau oriunde Ón alt„ parte, suntem sarea ∫i piperul construc˛iilor de anvergur„. Politica o fac ∫i femeile, stima˛i colegi. O facem Óntr-un mod subtil pentru c„ suntem d„ruite crezului nostru intim ∫i pentru c„ ∫tim s„ ne Ónrol„m unui ideal cu fervoare ∫i pasiune.

## Stima˛i colegi,

Œn numele grupurilor parlamentare sau Ón nume propriu, to˛i colegii Ónscri∫i la declara˛ii politice au prezentat Ón plenul Senatului interven˛iile pentru care s-au Ónscris. Practic, acest punct din ordinea de zi a fost epuizat.

Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare v„ propun pentru ziua de ast„zi ∫edin˛„ Ón plen p‚n„ la orele 19,30.

- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Nu sunt observa˛ii.

- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Invit colegii senatori Ón sal„.

Programul de lucru al Senatului, aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

P‚n„ Ón acest moment ∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 119 senatori. Absenteaz„ motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 19 colegi: trei colegi sunt membri ai Guvernului, domnii senatori Alexandru Athanasiu, Rodica St„noiu, R„zvan Theodorescu; doi colegi sunt bolnavi, domnul senator Ion Belu ∫i Sergiu Nicolaescu; o coleg„ este Ón misiune Óncredin˛at„ de Guvern, doamna senator Simona Marinescu; 13 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie.

Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 parlamentari. V„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau doar s„ aduc la cuno∫tin˛a Biroului c„ sunt prezent chiar dac„ nu am semnat ∫i nu voi semna acea list„.

V„ mul˛umesc.

Noi v„ adres„m rug„mintea s„ semna˛i, pentru c„ altfel s-ar putea s„ fie necesar s„ face˛i o contesta˛ie.

Mi-ar face pl„cere s„ dau Ón judecat„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

S„ nu relu„m aceast„ disput„. Credem c„ a fost rezolvat„ o dat„ cu discutarea regulamentului, atunci c‚nd s-a votat un anumit punct de vedere.

Stima˛i colegi,

Pentru aceast„ s„pt„m‚n„, Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, Ón ∫edin˛a pe care am avut-o ast„zi de la orele 13,00, propun plenului Senatului urm„torul program: ast„zi s„ avem lucr„ri Ón plen p‚n„ la orele 19,30, m‚ine s„ avem lucr„ri Ón cadrul comisiilor permanente.

Avem Ón ordinea de zi mai multe proiecte de lege Ónscrise, unele cu caracter ordinar, altele cu caracter organic, motiv pentru care se impune s„ mai avem o ∫edin˛„ de plen, ∫edin˛„ care putea s„ aib„ loc fie Ón aceast„ s„pt„m‚n„, Ón ziua de miercuri, respectiv 17 decembrie, fie s„pt„m‚na viitoare Ón ziua de 22 sau 23 decembrie.

Cert era, Óns„, c„ Ón aceast„ perioad„ Ón comisii nu aveam posibilitatea s„ finaliz„m proiectele de lege ∫i chiar dac„ ar fi fost discutate Ón comisii, nu mai aveam posibilitatea s„ le ducem Ón plen, neput‚nd respecta termenele prev„zute Ón Regulamentul Senatului.

Un al doilea argument extrem de important este legat de faptul c„ toate comisiile noastre permanente au solicitat ca pe parcursul lunii ianuarie cel pu˛in o s„pt„m‚n„ s„ deruleze activitate Ón cadrul Senatului, Ón cadrul comisiei, ∫i, de asemenea, Senatul a aprobat ca pentru o perioad„ de 10 zile to˛i senatorii, pe parcursul lunii ianuarie, s„ deruleze activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Fa˛„ de aceast„ situa˛ie Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, av‚nd Ón vedere ordinea de zi, proiectele ∫i propunerile legislative existente Ón acest moment pe rolul Senatului, v„ propune ca ∫i Ón ziua de miercuri s„ avem dezbateri Ón plen p‚n„ la epuizarea ordinii de zi, urm‚nd ca Ón ziua de joi, 18 decembrie, s„ avem ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, legat„ de Ziua Revolu˛iei, ∫edin˛„ Ón cadrul c„reia se impune s„ rezolv„m ∫i dou„ chestiuni de ordin organizatoric, s„ prelungim mandatul pentru elaborarea legilor electorale, pentru c„ el ia sf‚r∫it Ón aceast„ lun„, deci s„-l prelungim p‚n„ la data de 1 februarie, ∫i, de asemenea, s„ prelungim mandatul pentru Comisia comun„ pentru elaborarea Regulamentului celor dou„ Camere.

- 23 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, mai avem o problem„ Ón plan organizatoric.

Exist„ solicitarea dezbaterii ∫i adopt„rii Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectului de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/1992 privind activitatea de metrologie.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin

vot.

V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

Se impune s„ constituim 6 comisii de mediere, cel pu˛in p‚n„ Ón acest moment, av‚nd Ón vedere proiectele de lege dezb„tute.

O prim„ comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2002.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri, v„ rog.

Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ∫i Seche Ioan.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

**Doamna Maria Petre**

**:**

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Avram.

Domnii senatori Cr„ciun Avram, Rah„u Dan ∫i H‚r∫u Ion.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Vasile Horga ∫i Maria Ciocan.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Mul˛umesc.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului aprob„ at‚t constituirea, c‚t ∫i componen˛a comisiei cu 82 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

A doua comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Domnii senatori Hri˛cu Florin, Pricop Radu ∫i Pl„tic„ Ilie Vidovici.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ∫i ™tefan Gheorghe M„rgineanu.

Domnul Iuliu P„curariu.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 85 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, aprob„ constituirea ∫i componen˛a comisiei.

A patra comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Grupul parlamentar P.S.D., 4 propuneri.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnii senatori Ion Predescu, Opri∫ Octavian, Iorgovan Antonie ∫i Roibu Aristide.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Viorel Dumitrescu.

Domnul senator Seres Dénes.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nefiind interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Constituirea ∫i componen˛a comisiei au fost aprobate de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.

A treia comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Nicolae-Vlad Popa.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, plenul Senatului aprob„ constituirea ∫i componen˛a comisiei.

A cincea comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003 privind unele m„suri de Ónt„rire a pazei p„durilor proprietatea persoanelor fizice ∫i pentru modificarea art. 31 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Propunem pe doamna senator Sporea Elena ∫i domnii senatori Mocanu Vasile ∫i Matei Viorel.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Propunem pe domnii senatori Nicolae P„tru ∫i Dumitru Codreanu.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Propunem pe domnul senator Gheorghe Flutur.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Propunem pe domnul senator Pete ™tefan.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 89 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, aprob„ constituirea ∫i componen˛a comisiei de mediere.

Ultima comisie de mediere, pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege — Codul fiscal.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Toma Constantin, Cr„ciun Avram ∫i H‚r∫u Ion.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Propunem pe domnii senatori Vasile Horga ∫i Maria Ciocan.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Propunem pe domnul senator Iuliu P„curariu.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Propunem pe domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 78 voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, aprob„ constituirea ∫i componen˛a comisiei de mediere.

La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2001.

Invit reprezentantul Executivului s„-∫i ocupe locul.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

**Domnul Andrei Popescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

Domnule pre∫edinte...

Numai o secund„!

V„ rog, domnule senator Kereskenyi.

Dat fiind faptul c„ domnul senator Puskás ValentinZoltán a plecat, a∫ propune pe domnul Pete ™tefan la proiectul de Lege — Codul fiscal.

Da, mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune s„ revenim asupra componen˛ei comisiei de mediere, Ón sensul de a fi Ónlocuit domnul senator Puskás Valentin-Zoltán cu domnul senator Pete ™tefan.

Este cineva Ómpotriv„? Nu.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 89 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. V„ rog s„ prezenta˛i expunerea de motive.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn cadrul asisten˛ei tehnice ∫i economice acordate Rom‚niei de statele membre ale Uniunii Europene, Germania este unul dintre cei mai importan˛i donatori, valoarea asisten˛ei financiare nerambursabile primite Ón perioada 1990—2002 dep„∫ind 128 milioane euro. Acest fapt a fost posibil av‚nd Ón vedere rela˛iile privilegiate pe care ˛ara noastr„ le are cu Republica Federal„ Germania. Baza legal„ a acestei asisten˛e o reprezint„ Acordul-cadru privind colaborarea tehnic„ Óntre Rom‚nia ∫i Republica Federal„ Germania, semnat Ón 1994, ratificat de c„tre Parlamentul Rom‚niei prin Legea nr. 17/1995. Œn temeiul acestui acord, anual se Óncheie acorduri guvernamentale de colaborare financiar„.

Dac„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte, le-a∫ prezenta pe am‚ndou„, ∫i pe cel de la punctul 3, ∫i pe cel de la punctul 4, ambele av‚nd acela∫i obiect, sumele fiind Óns„ diferite.

Œn temeiul acestui acord, pe anul 2001, prin Acordul bilateral, Guvernul Republicii Federale Germania a pus la dispozi˛ie pentru cooperarea bilateral„ cu Rom‚nia Ón domeniul financiar ∫i tehnic fonduri Ón valoare total„ de 7,66 milioane euro, destina˛i m„surilor de renovare urban„ Ón ora∫e vechi, istorice, Ón principal municipiul Sibiu, program de credite pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii. Decizia asupra finan˛„rii va fi luat„ de o comisie de promovare compus„ din reprezentan˛i ai institu˛iilor rom‚ne∫ti vizate de program ∫i ai Institutului de Credit pentru Reconstruc˛ie din Republica Federal„ Germania.

Pentru anul 2002 suma, cum spuneam, este de 6 milioane euro.

Din nou subliniez c„ Ómprumuturile vor fi primite prin Institutul de Credit pentru Reconstruc˛ie al Republicii Federale Germania.

Da, v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

O rog pe doamna senator Maria Ciocan s„ prezinte raportul comisiei sesizate Ón fond.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a dezb„tut acest proiect de lege ∫i a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, raport ∫i proiect de lege pe care le propune plenului Senatului pentru dezbatere ∫i adoptare Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente.

Fac men˛iunea c„ s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru politic„ extern„.

De asemenea, fac men˛iunea c„ acest proiect de lege are caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt formulate amendamente ∫i, potrivit Regulamentului Senatului, at‚t proiectul de lege, c‚t ∫i raportul comisiei se supun printr-un singur vot plenului Senatului.

V„ rog s„ vota˛i.

Precizez caracterul legii de lege ordinar„.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 95 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ pe anul 2002.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, nu am nimic de ad„ugat, dec‚t c„ suma este diferit„, de 6 milioane euro.

## Da, mul˛umesc.

O rog pe doamna senator Maria Ciocan s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn cadrul dezbaterilor, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente, pe care Ól propune plenului Senatului pentru dezbatere ∫i adoptare Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor.

Men˛ionez c„ legea are caracter ordinar.

De asemenea, fac men˛iunea c„ s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru politic„ extern„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.

Rog domnii senatori s„ voteze.

Raportul comisiei ∫i proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 73 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Mul˛umim.

La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.

Rog reprezentantul Executivului s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

## **Doamna Daniela Gheorghe** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Modificarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat a fost necesar„ datorit„ apari˛iei unor noi reglement„ri comunitare Ón domeniu, documentul complementar de pozi˛ie pentru capitolul VI, îPolitic„ Ón domeniul concuren˛ei“, con˛in‚nd referiri la necesitatea modific„rii Legii privind ajutorul de stat, cu termen de finalizare semestrul I 2003.

Prin acest act normativ se prevede stoparea fenomenului de renotificare a noilor scheme de ajutor de stat sau al ajutoarelor individuale, posibilitatea de a se interveni Ón cazul Ón care se acord„ ajutoare de stat prin legi, ordonan˛e f„r„ a fi autorizate Ón prealabil, scoaterea de sub inciden˛a legii a ajutoarelor acordate pentru agricultur„ sau piscicultur„, dreptul de a se revoca deciziile Ón cazul Ón care acestea s-au bazat pe informa˛ii incorecte, introducerea unor termeni noi necesari Ón procesul de aplicare a legisla˛iei, cum ar fi îpersoan„ interesat„“ ∫i îtermen de prescrip˛ie“, autorizarea schemelor sau ajutoarelor de stat individuale Ón strict„ conformitate cu regulamentele Ón domeniul ajutorului de stat.

V„ mul˛umesc.

Ofer cuv‚ntul domnului pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei economice.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Raportul referitor la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 are Ón vedere, Ón primul r‚nd, faptul c„ Ón Uniunea European„, prin politica concuren˛ei, se urm„re∫te stabilirea unor reguli de comportament fair-play de pia˛„, at‚t al mediului de afaceri, Ón legisla˛ia antitrust, al c„rei reflex Ón legisla˛ia noastr„ Ól constituie Legea concuren˛ei, c‚t ∫i al guvernelor, Ón legisla˛ia privind acordarea ajutoarelor de stat.

Legisla˛ia comunitar„ Ón domeniu statueaz„ un set de reguli privind asigurarea transparen˛ei, controlului ∫i supravegherii ajutoarelor de stat, prin care se dore∫te impunerea acord„rii numai a acelor ajutoare care au un efect minim de distorsionare a concuren˛ei, precum ∫i eficientizarea comportamentului economic al statului Ón ceea ce prive∫te o mai bun„ alocare a fondurilor publice.

Œn cadrul ∫edin˛ei de comisie au fost analizate ∫i avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, precum ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Œn urma celor prezentate, propunem, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege f„r„ amendamente, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor.

Mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Domnul senator BÓciu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Legea nr. 143/1999, discutat„ ast„zi, are Ómbun„t„˛iri de substan˛„. Au fost men˛ionate de reprezentantul Guvernului, Óns„ reprezentantul Guvernului a omis s„ spun„ care este institu˛ia abilitat„, de exemplu, s„ intervin„ Ón cazul Ón care se acord„ ajutoare de stat prin legi, ordonan˛e, ordonan˛e de urgen˛„ ∫i a∫a mai departe. Deci acea institu˛ie abilitat„ este Consiliul Concuren˛ei. Legea concuren˛ei este cea mai important„ lege care exist„ Ón orice economie din lume. F„r„ a face o corelare Óntre Legea ajutorului de stat ∫i Legea concuren˛ei nu se poate vorbi de un succes Ón domeniu. Totul este sortit e∫ecului.

Vorbea reprezentantul Guvernului de dorin˛a de a armoniza legisla˛ia rom‚neasc„ cu legisla˛ia Uniunii Europene. Cum se manifest„ aceast„ dorin˛„ Ón activitatea Guvernului? Deci men˛ionez, Guvernul, Ón ∫edin˛a din 24 octombrie 2002, a stabilit c„ este necesar ca Ón cursul anului 2003 s„ fie armonizate cu legisla˛ia Uniunii Europene ∫i Legea ajutorului de stat, ∫i Legea concuren˛ei. Dup„ un an de zile, deci din 24 octombrie 2002, Guvernul Ó∫i aduce aminte la sf‚r∫itul lunii septembrie 2003 s„ sesizeze Senatul Rom‚niei cu Legea concuren˛ei, care trebuia corelat„ cu Legea ajutorului de stat. ™i dup„ aproape o lun„ de dezbateri Ón comisiile de specialitate ale Senatului, Guvernul emite o ordonan˛„ de urgen˛„ care schimb„ radical modul de constituire ∫i atribu˛iunile Consiliului Concuren˛ei. N-a mai avut r„bdare Guvernul s„ a∫tepte votarea raportului de ast„zi, adoptarea legii, pentru a scoate dou„ legi care s„ se armonizeze. Deci este un exemplu clar prin care Guvernul dovede∫te c„ armonizarea legilor rom‚ne∫ti cu legile Uniunii Europene se afl„ pe ultimul loc Ón priorit„˛ile sale de activitate.

V„ reamintesc, s-a stabilit Ón ∫edin˛a de Guvern din 24 octombrie 2002 ca aceste legi s„ fie supuse aprob„rii Parlamentului pentru modificare Ón primul semestru al anului 2003. ™i ele au fost Ónaintate Senatului, una Ón septembrie 2003 ∫i una Ón noiembrie 2003.

Desigur, vot„m legea de ast„zi, Legea ajutorului de stat, dar ordonan˛a de urgen˛„ pe care Guvernul a emis-o Ón privin˛a Legii concuren˛ei nu a fost armonizat„ cu Legea ajutorului de stat. Este un mod clar de sfidare a competen˛ei legislative a Parlamentului Rom‚niei de c„tre Guvernul Rom‚niei. Ar trebui ca reprezentan˛ii Guvernului s„ comunice acest lucru, pentru c„ nu este prima dat„ c‚nd Senatul Rom‚niei este pus Ón situa˛ia de a adopta la presiunea Guvernului legi nearmonizate. Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„. Dac„ nu, v„ rog s„ observa˛i c„ nu exist„ amendamente la proiectul de lege, motiv pentru care v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului final al Comisiei economice, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„, domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Raportul Comisiei economice ∫i proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 66 voturi pentru, 31 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Invit domnii senatori Ón sal„!

La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectat de incendii, reexaminare. Proiect de lege retrimis Senatului pentru o nou„ dezbatere de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia noastr„ a dezb„tut cererea de reexaminare. V„z‚nd c„ motivele sunt Óntemeiate, a adoptat raport favorabil, pe care vi-l supunem pentru adoptare plenului Senatului.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Executivului?

## **Domnul Teodor Bobi∫** — _secretar de stat Ón_

_Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ cererea de reexaminare este pe deplin Óntemeiat„ ca urmare a modific„rilor aduse prin Legea de revizuire a Constitu˛iei, c‚t ∫i prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001, v„ rog s„ aproba˛i reexaminarea, a∫a cum este formulat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu cererea de reexaminare. Ea vizeaz„ eliminarea din art. 2 pct. 3 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 a sanc˛iunii privative de libertate, care nu poate fi dec‚t de natur„ penal„.

Dac„ nu dori˛i s„ interveni˛i,

La punctul 7 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol pentru produc˛ie. Propunere legislativ„.

Proiectul de lege a trecut prin Camera Deputa˛ilor, ini˛iatori sunt colegi de la toate grupurile parlamentare. Este prezent vreun ini˛iator? Dac„ este prezent, Ól invit la pupitru. Dac„ nu, proiectul de lege este aprobat de Camera Deputa˛ilor, motiv pentru care poate fi luat Ón dezbatere, conform Regulamentului Senatului, chiar ∫i Ón absen˛a ini˛iatorilor.

V„ rog, din partea Executivului, s„ v„ exprima˛i punctul de vedere.

## Domnule pre∫edinte,

Noi am dat aviz favorabil acestei propuneri legislative, dup„ cum se poate vedea ∫i din punctul ata∫at la proiect, ∫i, av‚nd Ón vedere c„ ∫i aceast„ lege, ∫i urm„toarea au un pronun˛at caracter tehnic, rog Senatul s„ fie de acord, dac„ este necesar a fi date explica˛ii, s„ permit„ domnului Predil„ s„ le dea, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei, raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia noastr„ a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ ce va crea cadrul legislativ pentru accesarea creditului agricol ∫i Ón alte domenii dec‚t cele prev„zute ini˛ial Ón lege, precum importurile de pui de pas„re pentru carne ∫i ou„, purcei pentru Óngr„∫at ∫i tineret ovin ∫i bovin pentru Óngr„∫at.

Supunem aprob„rii plenului Senatului respectivul raport.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Œl consult pe reprezentantul Executivului dac„ este at‚t de important acel amendament din cuprinsul legii, eliminarea sintagmei îdin produc˛ia intern„“. Am Ón˛eles c„ este singurul amendament care ne duce la mediere.

## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

Da, este important, pentru c„ d„ posibilitatea ca, atunci c‚nd avem un gol Ón aprovizionarea intern„ cu pui, s„ lu„m ∫i din ˛„rile Uniunii Europene ∫i, Ón acela∫i timp, elimin„ discu˛iile dintre Uniunea European„ ∫i noi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 cu privire la armonizarea legisla˛iei, care vine s„ induc„ un caracter mai restrictiv. Acestea au fost cele dou„ motive care au determinat modificarea articolului din forma ini˛ial„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Mai exist„ o chestiune care era doar pentru acurate˛ea legii: Ónlocuirea sintagmei îaloca˛ie bugetar„“ cu îfonduri publice“.

La punctul 8 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind Ómbun„t„˛irile funciare.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Din partea Executivului, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Este o lege de mare importan˛„. Rom‚nia, dup„ cum cunoa∫te˛i, datorit„ condi˛iilor geografice ∫i climatice, este plasat„ Ón r‚ndul ˛„rilor cu un poten˛ial ridicat Ón domeniul agriculturii, dar geografia noastr„ ne-a obligat s„ lu„m ∫i m„suri de protejare a solului, de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor, de amenaj„ri de iriga˛ii. Toate aceste lucr„ri de Ómbun„t„˛iri funciare au costat, la data realiz„rii lor, peste 14 miliarde dolari. Este o bog„˛ie pe care noi Ónc„ o avem ∫i pentru care Ón continuare trebuie s„ lu„m m„suri de conservare, de dezvoltare ∫i de modernizare. Trebuie s„ Ói acord„m o aten˛ie sporit„, iar Guvernul actual, prin tot ceea ce a f„cut, poate c„ uneori nu am fost suficient de exigen˛i, dar am oprit o serie de aspecte deloc pl„cute, care se Ónt‚mplau Ón sistemele de irigat ∫i Ón sistemele de Ómbun„t„˛iri funciare Ón anii din urm„.

Datorit„ m„surilor politice care au fost luate, datorit„ schimb„rilor sociopolitice, Ón agricultur„ s-au produs cel mai rapid ∫i cel mai profund schimb„ri, Ón toate domeniile. S-a schimbat jurisdic˛ia propriet„˛ii, s-a schimbat m„rimea exploata˛iilor agricole ∫i din aceast„ cauz„ trebuie s„ ne aliniem ∫i cu celelalte m„suri la aceste schimb„ri foarte importante Ón agricultur„.

Œn condi˛iile Ón care proprietatea p„m‚ntului este aproape exclusiv privat„, sigur c„ trebuia s„ ne g‚ndim s„ punem de acord ∫i modul de func˛ionare ∫i de administrare a acestor sisteme de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i s„ le punem de acord ∫i cu legisla˛ia interna˛ional„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

## Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea ∫i Ónfiin˛area organiza˛iilor ∫i federa˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare, precum ∫i a Agen˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare. Agen˛ia Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare se Ónfiin˛eaz„ prin preluarea activit„˛ilor de interes public na˛ional de la Societatea Na˛ional„ îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A. pentru realizarea de activit„˛i specifice Ón sectorul de Ómbun„t„˛iri funciare.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu amendamente, ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Œn urma dezbaterilor pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului de admitere pentru acest proiect de lege, cu amedamentele cuprinse Ón anexa nr. 1, cele admise, ∫i anexa nr. 2, cele respinse, care fac parte din prezentul raport.

Prin natura reglement„rilor prezenta lege face parte din categoria legilor organice.

Fa˛„ de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Declar deschise dezbaterile generale.

V„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón numele grupurilor parlamentare.

Domnul senator Codreanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consider c„ cele spuse de domnul secretar de stat Predil„ vizavi de importan˛a acestei legi nu sunt Óntru totul de ajuns, av‚nd Ón vedere c„, Ón discu˛iile pe care le-am avut cu staff-ul Ministerului Agriculturii ∫i al Regiei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, S.N.I.F.-ului, prezen˛i la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, se pare c„ acest proiect de lege este o necesitate pentru agricultura rom‚neasc„ vizavi de negocierile care se poart„ cu cei din Comunitatea European„, av‚nd Ón vedere c„ implementarea acestui proiect de lege Ón practica de toate zilele ne va ajuta la ob˛inerea unor fonduri de la Guvernul japonez, fonduri care s„ contribuie la realizarea unor proiecte de Ómbun„t„˛iri funciare.

Œn motiva˛ie, domnul secretar de stat Predil„ spunea c„ este un proiect important.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Œn aceast„ legislatur„, sunt trei ani ∫i c‚teva zile de c‚nd sunt Ón Senat, nu am mai Ónt‚lnit o lege at‚t de stufoas„ ∫i at‚t de am„nun˛it prezentat„ pentru senatori sau pentru dezbaterile Ón plenul Senatului, av‚nd 180 de articole Ón care ˛i se explic„ ce Ónseamn„ stuful, ce Ónseamn„ terenul, ce Ónseamn„ barca ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 De aceea, Ón cadrul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ne-a luat dou„ zile ∫i ceva ca s„ o lucr„m noi, ca senatori.

Eu propun, ∫i am rug„mintea c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Protec˛iei Mediului, atunci c‚nd se face promovarea unor asemenea proiecte de lege, s„ fie mai sub˛irele. Acest proiect de lege este ca ∫i proiectul de lege al domnului Ray, care era o carte frumos ilustrat„ ∫i dorea s„ ias„, p‚n„ la urm„, Legea muntelui.

Vizavi de acest proiect de lege, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota favorabil, dar eu afirm Ón plenul Senatului ∫i chiar pentru stenogram„ c„ vom p„˛i cu acest proiect de lege ceea ce am p„˛it cu Legea ASAS-ului c‚nd, de asemenea, am luat cuv‚ntul ∫i am spus c„ este o lege imperfect„. De altfel, nu pot fi legi perfecte 100%, toate. Legea ASAS-ului a fost o lege imperfect„, ca atare, la ora actual„ se solicit„ s„ intervenim pe acea lege. ™i aceast„ Lege a Ómbun„t„˛irilor funciare, v„ promit c„ la anul se va interveni masiv pe ea.

Da, punctul de vedere al Grupului P.S.D., succint, v„ rog.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

foarte mult produc„torii agricoli ∫i, de ce nu, finan˛area pe Óntreg a acestui complex deosebit de important pentru agricultura rom‚neasc„.

Eu v„ rog foarte mult s„ adopta˛i acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Grupul P.N.L., domnul senator Flutur.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

™i Grupul P.N.L. va vota acest proiect de lege, care este extrem de important. Aceea∫i remarc„, ∫i noi socotim c„ este prea stufoas„ ∫i greu de lucrat cu aceast„ lege, Óns„ este extrem de necesar„.

O recomandare Executivului: credem c„ Ón perioada imediat urm„toare trebuie popularizat„ foarte mult aceast„ lege, pentru ca aceste organiza˛ii, Óntr-adev„r, s„ ia fiin˛„, s„ nu ne mai prind„ pe picior gre∫it sezonul de vegeta˛ie, prim„vara viitoare, c‚nd avem at‚ta nevoie ca aceste organiza˛ii ∫i federa˛ii s„ func˛ioneze ∫i s„ fie finan˛ate la timp.

Deci vom vota pentru acest proiect de lege. Mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.D. dore∫te s„ intervin„?

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Desigur c„ proiectul de Lege a Ómbun„t„˛irilor funciare este deosebit de important, a∫a cum s-a ar„tat ∫i Ón expunerea ministerului. Eu vreau s„ v„ informez c„ are reglement„ri deosebit de importante at‚t pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ ca finan˛are, ca sprijin pentru produc„torii agricoli Ón continuare, iar Ónfiin˛area acestor organiza˛ii ∫i federa˛ii ale Ómbun„t„˛irilor funciare prezint„ un interes deosebit pentru produc„torii agricoli. Conform prevederilor legii generale de sprijin al agricultorilor, Óncep‚nd din anul 2004 produc„torii agricoli nu pot fi finan˛a˛i dec‚t prin aceste organiza˛ii. Prin aceast„ lege reglement„m Ónfiin˛area acestor organiza˛ii, transformarea asocia˛iilor utilizatorilor de ap„ Ón organiza˛ii ∫i federa˛ii cu statut.

Legea, Ónstr-adev„r, a venit la comisie cam voluminoas„, dar noi Ón comisie am lucrat foarte mult pe lege ∫i au r„mas Ón cuprinsul acestei legi exact articolele care sunt necesare pentru reglementarea Ón domeniu: deci, pe de o parte, Ónfiin˛area acestor organiza˛ii ∫i federa˛ii ale Ómbun„t„˛irilor funciare, cu prevederi extraordinar de importante pentru produc„torii agricoli, iar, pe de alt„ parte, Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale a Œmbun„t„˛irilor Funciare, care preia foarte multe sarcini, pe timp de doi ani, de la Societatea Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare, societate pe ac˛iuni.

Eu cred c„ legea de la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a ie∫it bun„, v-o prezent„m, a∫a cum am spus-o ∫i Ón raport, pentru adoptare ∫i s„ fi˛i siguri c„ de aceast„ lege vor beneficia

Nu!

Nu.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pete ™tefan, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œntr-adev„r, ∫i noi sus˛inem c„ aceast„ lege este una de o importan˛„ deosebit„ ∫i o vom vota sub forma Ón care a fost votat„ Ón comisie. A∫a cum au spus ∫i colegii antevorbitori, Óntr-adev„r, s-a lucrat foarte mult pe articole Ón comisie ∫i s-a ajuns la o variant„ Ón care zicem noi c„ aceast„ lege a devenit o lege-cadru, o lege-cadru care se refer„, Ón special, la modul Ón care este sau va fi administrat domeniul public ∫i privat al statului de c„tre o administra˛ie Ónfiin˛at„, ∫i aici fac o parantez„, ca s„ nu ne mai oprim la articolele respective din raport unde, Ón unele locuri, din eroare de redactare, figureaz„, Ón loc de îadministra˛ie“, îagen˛ie“, deci pe tot parcursul legii, dup„ ce s-a schimbat aceast„ denumire a institu˛iei, trebuie s„ figureze îadministra˛ie“.

Era necesar„ desp„r˛irea acestor dou„ lucruri, problemele de administrare de celelalte, comerciale, pe care le va face Societatea na˛ional„, ∫i, paralel, organizarea acelor organiza˛ii sau Ónfiin˛area lor, vizavi de produc„tor.

Vom sus˛ine aceast„ lege Ón forma adoptat„ Ón comisie.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

V„ mul˛umesc.

Invit colegii senatori Ón sal„, av‚nd Ón vedere c„, Ón continuare, dezbatem numai legi organice.

Ofer cuv‚ntul domnului senator Vintil„ Matei.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

N-a∫ fi luat cuv‚ntul, dar, timp de 20 de ani, Ónainte de Revolu˛ie, am condus direct lucr„ri de Ómbun„t„˛iri funciare, peste 250.000 de hectare. Cam ce spuneau colegii mei adineauri, amenaj„rile de Ómbun„t„˛iri funciare sunt lucr„ri complexe, care au ca scop final eliminarea factorilor de risc, ca excesul de umiditate, seceta, eroziunea, inunda˛iile ∫i a∫a mai departe, indiferent de destina˛ia terenurilor. Aceste lucr„ri au ca urmare benefic„ cre∫terea capacit„˛ii de produc˛ie a terenurilor, deci ∫i a plantelor. De asemenea, se introduc Ón circuitul agricol ∫i terenurile neproductive.

Rom‚nia are aproape 10.000.000 de hectare de teren arabil, din care peste 50% sufer„ de secet„, Ón cea mai mare parte, dar ∫i de inunda˛ii, ml„∫tiniri sau eroziuni. Œn 1990, Rom‚nia avea Ón produc˛ie, Ón func˛iune, lucr„ri de iriga˛ii pe 3,8 milioane de hectare ∫i Ónc„ 1,7 milioane de hectare Ón execu˛ie. Acest volum imens de lucr„ri complexe a costat Rom‚nia, Ón ultimii 25 de ani, Ónainte de 1989, 29,4 miliarde dolari, ca s„ v„ da˛i seama c‚t a Ónsemnat acest volum mare de lucr„ri hidroameliorative. Œns„ o politic„ p„guboas„ a guvern„rilor din perioada 1990—1992 a terminat sistemele de iriga˛ii. S-a realizat, e adev„rat, Ón ultimii 3 ani refacerea a 1,4 milioane de hectare ∫i trebuie s„ continue.

Deci legea de azi Óncearc„ s„ repare o grav„ eroare, cum spuneam mai devreme, pentru c„ avem acest p„m‚nt, dar trebuie s„-l Óngrijim ∫i, Ón aceste condi˛ii, agricultura Rom‚niei poate hr„ni peste 100.000.000 de locuitori, poate dezvolta industrii conexe agriculturii, care Ónseamn„ locuri de munc„, Ónseamn„ redresarea economic„ a Rom‚niei cu resursele interne.

Un cercet„tor american spunea c„ îRom‚nia are un p„m‚nt care se poate servi pe p‚ine Ón loc de unt“, dar trebuie s„-l muncim ∫i s„-l Óngrijim ca pe un organism viu.

Deci eu rog colegii s„ voteze aceast„ lege cu am‚ndou„ m‚inile, dac„ se poate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Tri˛„ F„ni˛„.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc c„ aceast„ lege, fundamental„ pentru agricultura ˛„rii noastre, a fost cea mai muncit„ lege Ón acest an, o lege de 84 de articole, stufoas„...

...stufoas„, dar, Óntr-o colaborare perfect„ Óntre membrii comisiei, ai Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ∫i reprezentan˛ii organelor de specialitate, s-a ajuns la un consens, elimin‚ndu-se

anumite amendamente, dar re˛in‚ndu-se ceea ce este foarte important.

M„ asociez p„rerilor pozitive ale colegilor ∫i votez cu toat„ inima aceast„ lege, pentru c„ este at‚t de necesar„ agriculturii. ™ti˛i ce Ónseamn„ apa pentru p„m‚nt.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œntotdeauna, c‚nd toate grupurile parlamentare sus˛in un proiect de lege, vorbim c‚te doi, trei ∫i mai dorim s„ vorbim ∫i din b„nci.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Da˛i-mi voie s„ Ónchid dezbaterile generale. Domnul senator Codreanu a f„cut precizarea c„ renun˛„ la amendamente...

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

La cele respinse.

La respinse, sigur c„ da.

V„ consult dac„ mai sunt alte amendamente respinse. Nu mai sunt, numai pe acestea dou„ le-am g„sit Ón raport. Bun.

Dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele admise ave˛i obiec˛iuni?

Nu!

Sta˛i pu˛in! Guvernul?

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi, Ón primul r‚nd, s„ mul˛umesc doamnelor ∫i domnilor senatori...

Sta˛i, c„ nu s-a terminat Ónc„...

Deci noi nu avem nimic de obiectat, pentru c„ ne-am Ónsu∫it din timpul lucr„rilor toate amendamentele ∫i exprim„ ∫i voin˛a noastr„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Toate? Bun.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor existente Ón anexa nr. 1 la raport. V„ rog s„ vota˛i. Rog domnii senatori s„ voteze. Invit colegii senatori Ón sal„.

Cu 98 de voturi pentru ∫i dou„ voturi contra, amendamentele sunt aprobate de plenul Senatului.

Domnule pre∫edinte, totu∫i, v„ rog s„-mi permite˛i...

motivele care au stat la baza neÓnsu∫irii acestor amendamente. Noi nu avem dec‚t s„ reiter„m ceea ce am sus˛inut Ón ∫edin˛a anterioar„ ∫i, bineÓn˛eles, bazat pe punctul de vedere negativ al Guvernului.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, acum, da.

...s„ mul˛umesc doamnelor senator ∫i domnilor senatori, pentru c„ a fost o munc„ destul de grea, de complex„. N-am fost noi singurii autori, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, ai acestui proiect de lege.

V„ rug„m s„ ne crede˛i c„ am f„cut eforturi deosebite pentru aceast„ form„ ∫i, a∫a cum e redactat„, nu va bloca activitatea de iriga˛ii din domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare, pentru c„ exist„ posibilitatea func˛ion„rii organismelor respective p‚n„ la crearea tuturor acestor organiza˛ii ∫i federa˛ii de Ómbun„t„˛iri funciare.

Œnc„ o dat„ v„ mul˛umim c„ a˛i votat acest proiect de lege ∫i pentru ajutorul pe care l-am primit.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 10 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 ∫i a art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici, propunere legislativ„ adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, raport suplimentar de respingere.

La num„rul 9!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

La num„rul 9 am dispus s„ mai fac„ ni∫te verific„ri, pentru c„ am avut un raport ∫i un vot anterior pe o alt„ ordonan˛„, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003.

Noi avem alt„ ordine de zi.

La punctul 10 avem proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 ∫i a art. 56 din Legea nr. 188/1999.

La punctul 9!

La punctul 9? La punctul 9, proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 ∫i a art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Rog, punctul de vedere al Executivului.

Domnule pre∫edinte,

Œn ∫edin˛a anterioar„, colegul meu de la Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici a expus pe larg toate

Mul˛umesc.

Rog, punctul de vedere al comisiei, domnul senator, domnul pre∫edinte Seres Dénes.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn ∫edin˛a din 4 decembrie plenul Senatului a hot„r‚t retrimiterea spre reexaminare a acestui proiect de lege Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. Œn urma discu˛iilor avute cu reprezentan˛ii Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici, comisia a hot„r‚t s„-∫i modifice op˛iunea, respectiv s„ adopte un raport negativ. Aceasta s-a bazat pe explica˛iile date de Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, respectiv prin Legea nr. 161/2003 s-au adus o serie de amendamente Legii nr. 188/1999, cu privire la obiectivele func˛iei publice.

De asemenea, trebuie s„ afirm c„ prin restructurarea organizatoric„ a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i a institu˛iilor publice s-a redus foarte mult num„rul func˛iilor de conducere, la numai 12% din totalul func˛iilor publice.

De asemenea, s-a reiterat c„ to˛i func˛ionarii publici au posibilit„˛i largi de completare a studiilor, deci to˛i cei care doresc s„ ob˛in„ func˛ii de conducere trebuie s„-∫i completeze aceste studii.

Pentru aceste argumente, comisia a adoptat un raport negativ ∫i propunem plenului Senatului respingerea proiectului de lege.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt solicit„ri de interven˛ie...

## **Domnul Gheorghe Suditu** — _deputat (din sal„)_ **:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi acorda˛i cuv‚ntul!

Dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog! P„i, v-am invitat l‚ng„ reprezentantul Executivului.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi am f„cut aceast„ propunere de modificare a Legii nr. 188/1999 pentru urm„toarele motive: Ón Legea nr. 188/1999 func˛ionarii publici sunt clasifica˛i Ón trei clase: clasa I, func˛ionari publici cu studii superioare de lung„ durat„, clasa a II-a, func˛ionari publici cu studii superioare de scurt„ durat„, ∫i clasa a III-a, func˛ionari publici absolven˛i de liceu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Am parcurs legea ∫i am ajuns la func˛ii de conducere. Am constatat c„ la func˛ii de conducere pot s„ accead„ numai func˛ionarii publici din clasa I, deci cei care au studii superioare de lung„ durat„, iar cei care au studii superioare de scurt„ durat„ au exact acelea∫i drepturi ca ∫i absolven˛ii de liceu, deci numai func˛ii de execu˛ie.

Am f„cut propunerea ca func˛ionarii publici cu studii superioare de scurt„ durat„ s„ poat„ ocupa func˛ii de conducere p‚n„ la nivel de ∫ef de serviciu.

De ce am f„cut aceast„ propunere? Sigur, sunt foarte multe motiva˛ii, se spune c„ func˛ionarii publici cu studii superioare de scurt„ durat„ ocup„ posturi de conducere ∫i cei cu studii superioare de lung„ durat„ nu le pot ocupa. Nu este adev„rat, pentru c„ aceste posturi se ocup„ prin concurs. Or, Ón practic„, am constatat c„ sunt locuri unde nu exist„ o func˛ie din clasa I, nu exist„ func˛ionar cu studii superioare de lung„ durat„ s„ ocupe un post de ∫ef de serviciu, un post de ∫ef de birou. Deci, practic, nu exist„. ™i atunci oprim, baricad„m accesul pentru func˛ia de conducere al unuia cu studii superioare de scurt„ durat„. Nu mi se pare normal ∫i cred c„ nimeni, dac„ g‚ndim la rece, nu poate s„ fie de acord s„ l„s„m Ón aceea∫i — ∫tiu eu? —, Ón acela∫i borcan absolven˛ii cu studii superioare de scurt„ durat„ cu absolven˛ii de liceu sau cu cei de ∫coal„ general„. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Potrivit Regulamentului Senatului, Ón condi˛iile Ón care, prin raportul comisiei sesizate Ón fond, se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, aceasta se supune, Ón primul r‚nd, votului. Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra punctului de vedere al comisiei.

V„ rog s„ vota˛i. Rog doamnele ∫i domnii senatori s„ voteze!

Punctul de vedere al comisiei este aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 11 voturi contra ∫i o ab˛inere.

Pe cale de consecin˛„, proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 ∫i a art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici este respins.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere, Ón primul r‚nd, legile care au caracter ordinar, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2000, iar dup„ aceea, dac„ ve˛i fi de acord, eventual, putem s„ prelungim programul de lucru cu 10-15 minute.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, comisia sesizat„ Ón fond.

Am votat programul de lucru!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sigur c„ da, nu vot„m programul.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

De ce nu le lu„m la r‚nd?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Au caracter organic... Eu sunt de acord cu dumneavoastr„, dar am o alt„ propunere.

.

Putem merge Ón ordine atunci. La punctul 11 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea G„rzii Financiare.

Punctul 10 la dumneavoastr„. S-a schimbat ordinea de zi la mine, dar nu ∫i la dumneavoastr„, sau invers.

Da, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

**Domnul Marian Popescu** — _secretar de stat la Autoritatea Na˛ional„ de Control_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Autoritatea Na˛ional„ de Control a fost Ónfiin˛at„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea sau func˛ionarea unor structuri Ón cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a altor organe publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice, care a preluat Ón coordonare activitatea de control operativ din cadrul G„rzii Financiare, prev„z‚nd expres ca, Ón baza unor acte normative adecvate, aceast„ institu˛ie s„ se organizeze ∫i s„ func˛ioneze Ón subordinea autorit„˛ii nou Ónfiin˛ate.

Autoritatea Na˛ional„ de Control a ini˛iat prezenta ordonan˛„ de urgen˛„, prin care a avut Ón vedere Ón principal constituirea G„rzii Financiare ca institu˛ie public„ cu structur„ proprie, care s„ exercite atribu˛iile autorit„˛ii publice Ón domeniile controlate. Organizarea ∫i func˛ionarea acestei institu˛ii de control Ón subordinea unei autorit„˛i special create are Ón vedere o supraveghere direct„ mult mai atent„ ∫i cu stricte˛ea determinat„ de specializarea acestei autorit„˛i, cu scopul expres de Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii ∫i eficien˛ei actului de control, de depistare ∫i Ónl„turare a actelor ∫i faptelor de evaziune ∫i fraud„ fiscal„, pentru asigurarea unui climat economic s„n„tos, care s„ favorizeze realizarea obiectivelor Guvernului Ón procesul de integrare european„.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei? O invit pe doamna senator Ciocan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege a fost inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului din data de 2 decembrie 2003 ∫i a fost retras de la dezbateri la solicitarea comisiei noastre, av‚nd Ón vedere unele observa˛ii de natur„ s„ modifice con˛inutul actului normativ.

La dezbaterile din comisie, Ón data de 9 decembrie 2003, au participat at‚t reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, c‚t ∫i ai G„rzii Financiare, principalele probleme discutate fiind cele referitoare la caracterul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 actelor Óntocmite de c„tre Garda Financiar„, precum ∫i la constituirea fondului de stimulente.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport favorabil, cu amendamentele prev„zute Ón anex„ la prezentul raport, care Ónlocuiesc anexa la raportul din 26 noiembrie 2003. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Guvern, cu amendamentele din anexa la prezentul raport.

Men˛ion„m c„ legea are caracter organic. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œntreb reprezentan˛ii Executivului dac„ sunt de acord cu preciz„rile din acest al doilea raport, raportul suplimentar referitor la cele cinci amendamente existente Ón anexa nr. 1.

Da, sus˛inem raportul ∫i amendamentele propuse de c„tre comisie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Bun. Mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor existente Ón raport.

V„ rog s„ vota˛i. Rog domnii senatori s„ voteze.

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

La punctul 12 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege...

Pentru c„ este ora 18,00, Ón primul r‚nd,

## S„ respect„m programul!

Œl respect„m. Avem program de plen al Senatului p‚n„ la orele 19,30. A∫a a˛i votat dumneavoastr„. La Óntreb„ri ∫i interpel„ri avem doar 5 Óntreb„ri formulate, 5 colegi care sunt Ónscri∫i la cuv‚nt. Potrivit regulamentului, o Óntrebare trebuie s„ fie formulat„ de un senator pe parcursul a 3 minute. Œnseamn„ Ón total 15 minute. Cu 15 minute r„spunsul, ar Ónsemna o

jum„tate de or„. V„ propun, dac„ continu„m dezbaterile doar o jum„tate de or„, nu mai mult, am rezolva problema pentru miercuri ∫i nu mai avem dec‚t 4, 5 proiecte de lege.

Deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu prelungirea programului legislativ p‚n„ la orele 18,30— 19,00.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

La punctul 12 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2003 pentru completarea art. 166 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

V„ rog, reprezentan˛ii Executivului, dac„ sunt prezen˛i, punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Radu Damian** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i senatori,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ vine s„ completeze art. 166 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, respectiv s-o aduc„ Ón conformitate cu realit„˛ile referitoare la completarea patrimoniului Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului — Ón document, Ministerul Educa˛iei Na˛ionale — referitor la reÓntregirea patrimoniului Ón conformitate cu legea. Pentru imobilele preluate conform legii, care au apar˛inut unor societ„˛i comerciale, sunt necesare desp„gubiri, iar aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ stabile∫te cadrul Ón care se d„ aceast„ desp„gubire ∫i sursa de finan˛are.

De aceea, Guvernul sus˛ine aceast„ ordonan˛„ ∫i am rug„mintea s„ o accepta˛i. Ea a trecut prin Camera Deputa˛ilor f„r„ modific„ri.

Mul˛umesc.

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator P„un Otiman s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ a luat Ón dezbatere acest proiect de lege. Comisia Ól avizeaz„ favorabil ∫i-l supune dezbaterii plenului Ón varianta adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente. Men˛ion„m faptul c„ am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de la Consiliul Legislativ.

Legea intr„ Ón categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu sunt amendamente, motiv pentru care supun printr-un singur vot at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 V„ rog s„ vota˛i. Rog domnii senatori s„ voteze.

Cu 100 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, au fost aprobate de plenul Senatului.

La punctul 13 avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind modificarea art. 72 alin. (3) Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Rog pe colegul ini˛iator, domnul senator Ion Iliescu, s„ pofteasc„ l‚ng„ domnul secretar de stat ∫i s„ prezinte expunerea de motive. Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„. De asemenea, este prezent domnul senator P„un Otiman.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi senatori,

Legisla˛ia care reglementeaz„ sectorul educa˛ional ∫i de Ónv„˛„m‚nt, elaborat„ cu 6, 7 ani Ón urm„, nu mai corespunde cerin˛elor actuale. Astfel, art. 72 alin. (3) al Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede c„, pentru func˛iile de decan ∫i de rector al institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, o persoan„ nu poate ocupa aceste func˛ii mai mult de dou„ mandate succesive. Aceast„ reglementare contravine spiritului de autonomie universitar„ care d„ dreptul cadrelor didactice de a-∫i alege organele de conducere Ón mod democratic ∫i Ón afara ingerin˛elor externe de orice natur„. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t func˛iile de rector ∫i de decan nu sunt func˛ii politice, ci administrativ-manageriale Ón domeniul lor de activitate profesional„.

Prezenta propunere legislativ„, elimin‚nd limitarea Ón timp a mandatelor de conducere pentru func˛iile respective, d„ posibilitatea ca un bun manager al unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, care ∫i-a demonstrat abilit„˛ile, s„ poat„ fi reales ∫i comunitatea didactic„ s„ beneficieze Ón continuare de serviciile sale. Conceptul de autonomie universitar„ este prev„zut Ón Constitu˛ia Rom‚niei la art. 32 alin. (6), care arat„ c„ autonomia universitar„ este garantat„, ceea ce presupune ca principiu libertatea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior de a-∫i alege organele de conducere. Limitarea num„rului de mandate pentru rector ∫i decan apar ca fiind o solu˛ie discriminatorie Ón raport cu art. 16 alin. (2) din Constitu˛ie. Nimic nu justific„ ca pentru cele dou„ func˛ii, respectiv rector ∫i decan, esen˛iale Ón mecanismul conducerii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, s„ existe o limitare a num„rului de mandate, iar pentru restul func˛iilor didactice de conducere o asemenea limitare s„ nu existe.

Referitor la aceast„ problem„, privind limitarea anilor de mandat sau a numerelor de mandate pentru func˛iile de rector ∫i decan, nici legisla˛ia Uniunii Europene nu este unitar„ ∫i nu exist„ o directiv„ Ón acest sens. Mai mult, remarc„m c„ Ón Italia ∫i Ón Anglia nu este limitat nici m„car num„rul anilor unui mandat pentru func˛iile de rector ∫i de decan.

Da, v„ mul˛umesc.

Rog, punctul de vedere al comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ a Senatului a luat Ón dezbatere aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, men˛ion‚nd faptul c„ am primit din partea Guvernului punctul s„u de vedere, din care citez: îGuvernul nu sus˛ine promovarea acestei ini˛iative legislative.“ Am primit aviz favorabil, Ón schimb, de la Consiliul Legislativ.

Œn cadrul comisiei, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ chestiune este reglementat„, de fapt, de dou„ legi, respectiv de Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, art. 93 alin. 2, ∫i Legea nr. 128/1997, art. 72 alin. (3), comisia nu a f„cut altceva dec‚t s„ extind„ ∫i, respectiv, s„ amendeze ∫i art. 93 alin. 2 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

Cu aceste amendamente, comisia propune Senatului votarea textelor.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor senatori,

Voi prezenta punctul de vedere al Guvernului referitor la aceast„ propunere de act normativ al c„rui con˛inut nu o s„-l repet, pentru c„ a fost expus foarte clar de c„tre ini˛iator.

Voi citi direct punctul 2, îObserva˛ii ∫i propuneri“.

1. Conform alin. 3 al articolului unic, se dore∫te ca num„rul mandatelor succesive pentru func˛iile de conducere de rector ∫i de decan s„ fie nelimitate. Œn partea final„ a aceluia∫i alineat se propune ca num„rul mandatelor s„ fie stabilit prin Carta universitar„ a fiec„rei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior. Av‚nd Ón vedere faptul c„ legea are competen˛„ de reglementare primar„ ∫i originar„, iar celelalte acte normative au caracter derivat de aplicare, Ón sensul c„ ele trebuie s„ se conformeze legii, rezult„ c„ nu este posibil ca prin Carta universitar„, act juridic de nivel inferior, s„ se stabileasc„ num„rul de mandate, de vreme ce, prin lege, se propune ca num„rul acestora s„ fie nelimitat.

2. Este cunoscut faptul c„ principiile democra˛iei, dispozi˛iile legii fundamentale, precum ∫i cele ale altor legi speciale limiteaz„ Ón general num„rul mandatelor ob˛inute prin alegeri pentru func˛iile care implic„ exercitarea de c„tre o singur„ persoan„ a puterii de decizie la maximum dou„. Exemplific„m mandatele pentru pre∫edintele statului, pentru consilierii Cur˛ii de Conturi, pentru judec„torii de la Curtea Constitu˛ional„, pentru pre∫edintele Consiliului Suprem al Magistraturii, pentru pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele Comisiei Na˛ionale de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Evaluare ∫i Acreditare a Œnv„˛„m‚ntului Preuniversitar ∫i a∫a mai departe.

Cunosc‚nd rolul rectorului Ón cadrul structurii de conducere a institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt superior, inclusiv cel de ordonator de credite, prin compara˛ie cu celelalte func˛ii de conducere din institu˛ie, rezult„ c„ Óntreaga via˛„ universitar„ este legat„ profund, pe perioada mandatului, de personalitatea ∫i competen˛a celor ale∫i Ón func˛iile respective.

Men˛ion„m, totodat„, c„ num„rul prorectorilor ∫i cel al prodecanilor poate fi fluctuant, fiind stabilit Ón func˛ie de num„rul de studen˛i ∫i de domeniul de Ónv„˛„m‚nt, conform unor norme unitare de structur„, fiind aprobat de ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Rog, punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar P.S.D.

Domnule pre∫edinte,

Statutul, lege organic„, a fost adoptat Ón 1997 ∫i fire∫te c„ la nivelul anului 1997 era o lege bun„, s„

spunem. Œn condi˛iile de ast„zi Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón mod sigur, are nevoie de o reform„ radical„. La nivelul universit„˛ilor — ∫i exist„ o asemenea inten˛ie — trebuie create consilii de administra˛ie, cu pre∫edinte al consiliului de administra˛ie, care s„ fie managerul institutului de Ónv„˛„m‚nt superior, al universit„˛ii, iar rectorul trebuie s„ fie interfa˛a universit„˛ii respective cu celelalte universit„˛i din lume. ™i pre∫edintele consiliului de administra˛ie, ∫i rectorul s„ poat„ fi ale∫i de c‚te ori se dore∫te pentru c„ rectorul nu mai este ordonator de credite, Ón felul acesta, iar ordonatorul de credite va fi pre∫edintele consiliului de administra˛ie.

Œn condi˛iile Ón care azi, Ón Rom‚nia, s-a declan∫at procedura de alegeri Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior, este greu s„ venim cu o lege care s„ dea dreptul, Ón timp ce meciul a Ónceput, s„ modific„m regula jocului.

Deci grupul nostru nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Grupul P.R.M., rog punctul de vedere. Grupul P.R.M.!

Domnul senator Pruteanu.

## Stima˛i colegi,

Œncep prin a aminti un dicton popular care spune: îSchimbarea domnilor, bucuria nebunilor“. Nu cred c„ este rezonabil s„ respingem aceast„ propunere de act normativ, pentru c„ Ón afara autonomiei conferite ei prin lege, universitatea are o autonomie cu adev„rat deplin„, a vie˛ii ei l„untrice. Exist„ un anume spa˛iu universitar, acolo rectorul este o func˛ie voca˛ional„ ∫i, Ón acela∫i timp, managerial„. El trebuie s„ aib„ ∫i stof„ de lider, ∫i stof„ de intelectual adev„rat, dar ∫i stof„ de gestionar al unei lumi complexe, cu probleme logistice, cu probleme materiale. Aceste competen˛e se c‚∫tig„ Ón timp, or, a-i respinge posibilitatea de a candida, c‚nd, poate, Ón multe situa˛ii, Ón multe universit„˛i din ˛ar„ avem de-a face cu oameni foarte bine preg„ti˛i ∫i, efectiv, stima˛i de grosul cadrelor didactice de acolo, a le respinge posibilitatea de a candida, repet, nu sunt ale∫i pe via˛„, ei candideaz„ Ómpreun„ cu cei care pot primeni aceast„ func˛ie, cu cei tineri, cu reprezentan˛ii anului 2003, care din punct de vedere al vie˛ii universitare — s„ m„ ierte domnul Solcanu — nu mi se pare la antipod fa˛„ de anul 1997. Nu s-au produs schimb„ri radicale, esen˛iale, Ón materie de Ónv„˛„m‚nt universitar.

A∫a Ónc‚t eu g„sesc c„ ar fi profund nerezonabil s„ Ómpiedic„m oameni de mare valoare s„ candideze cot la cot cu noua genera˛ie, cot la cot cu prosp„turile, Ón sensul cel mai serios al cuv‚ntului, cu oameni ai noului val, ∫i cel mai bun cu adev„rat s„ c‚∫tige.

Nu este o func˛ie politic„, nu putem vorbi acolo de un lobby care s„ deformeze lucrurile. S„ nu uit„m c„ nu suntem Óntr-un fund de C.A.P., ca pe vremuri, din cap„tul ˛„rii, ci Óntr-o lume cu un nivel de inteligen˛„ foarte ridicat, cu un nivel de discern„m‚nt foarte ridicat, a∫a Ónc‚t manipul„rile sunt, m„ rog, posibile, ca peste tot Ón lume, dar cu un nivel foarte Óngustat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 A∫adar, eu cred c„ noi ar trebui s„ vot„m Ón favoarea acestui proiect, Ón sensul ideii ca ∫i actualii rectori s„ poat„ candida Ómpreun„ cu al˛i candida˛i ∫i cred c„ eu am exprimat, dup„ discu˛iile pe care le-am avut Ón grup, ∫i punctul de vedere al Grupului P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Vela, Grupul parlamentar P.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur c„ Ónv„˛„m‚ntul necesit„ o nou„ lege. De c‚˛iva ani de zile se lucreaz„ la minister la Legea Ónv„˛„m‚ntului superior, la Statutul cadrului didactic ∫i nu cred c„ este normal s„ o modific„m pe buc„˛ele, Ón func˛ie de anumite interese.

Vreau s„ spun c„ aceast„ modificare este confuz„, deoarece spune c„ num„rul este nelimitat ∫i stabilit prin Carta universitar„. P„i, dac„ este nelimitat, ce mai stabile∫te Carta universitar„? Dac„ era limitat, iar num„rul era stabilit prin Carta universitar„, Ón˛elegeam ∫i eu c„ se respect„ autonomia universitar„. Dar fiind num„rul stabilit nelimitat, cred c„ este un joc de cuvinte spun‚nd c„ d„m autoritate universitar„.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ precizez c„ nu mi se pare logic ca Ón timpul jocului s„ schimb„m regula. Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a emis un ordin ∫i metodologia pentru desf„∫urarea alegerilor. A fost afi∫at„ metodologia. Au fost f„cute primele alegeri la catedr„, la unele universit„˛i. La unele universit„˛i, Ón aceast„ s„pt„m‚n„ se finalizeaz„ depunerea cererilor de candidaturi pentru decani. Eu cred c„ nu este normal s„ schimb„m aceast„ regul„. Cred c„ am fi Ón situa˛ia cu bacalaureatul. S-ar crea din nou un alt haos Ón Ónv„˛„m‚nt, dar de data aceasta Ón Ónv„˛„m‚ntul superior.

Personal, ∫i cred c„ ∫i grupul din care fac parte, nu voi vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Grupul P.N.L., domnul senator Otiman.

## **Domnul P„un-Ion Otiman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ spun sincer c„ Ómi vine foarte greu s„ vorbesc la acest proiect de lege pentru c„, rom‚ne∫te vorbind, sunt cu îmusca pe c„ciul„“. Fiind rector, av‚nd mai multe mandate, mai exact sunt rector din 10 ianuarie 1990, deci am 14 ani Ómplini˛i, v„ declar solemn c„, indiferent de modul Ón care ve˛i vota dumneavoastr„, eu nu voi mai candida, chiar Ón situa˛ia Ón care legea va fi adoptat„ pozitiv. Astfel, am libertatea s„ vorbesc dup„ cum consider eu, dup„ experien˛a pe care o am Ón activitatea de management Ón Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i care, da˛i-mi voie, trebuie s„ accepta˛i c„ nu este chiar de ici, de colo dup„ aceast„ Óndelungat„ perioad„ Ón care am exercitat func˛ia ∫i cred c„ ∫i domnul secretar de stat, care a cunoscut ∫i cunoa∫te activitatea multor universit„˛i, nu poate fi negat„ nicidecum.

Prima chestiune care se invoc„, inclusiv Ón punctul de vedere al Guvernului, vizeaz„ reglementarea prin intermediul Cartei universitare. Noi, comisia, am avut Ón vedere acest aspect ∫i l-am eliminat, Ón sensul ca numai ∫i numai legea, respectiv Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i Legea Statutului personalului didactic, s„ reglementeze modul Ón care se va organiza alegerea decanului ∫i, respectiv, a rectorului. Aceasta este Óns„ o chestiune mai mult formal„. Con˛inutul Óns„ este cu totul altul.

Mie Ómi pare r„u c„ distinsul domn profesor Damian, secretarul de stat al Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, a citat numai ˛„rile unde sunt limitate mandatele ∫i nu a citat ˛„ri unde mandatele sunt nelimitate, ∫i exist„ ∫i alte sisteme de management.

Aici vreau s„ v„ declar cu toat„ sinceritatea c„ dac„ nici comunitatea academic„, dac„ nici comunitatea universitar„ nu are capacitatea de a-∫i alege liderii, atunci v„ Óntreb pe dumneavoastr„ cine Ón ˛ara aceasta Ó∫i mai poate alege, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, conduc„torii, liderii, managerii, cum vre˛i s„ accepta˛i.

Este o chestiune absolut elementar„. Un rector care a avut dou„ mandate ∫i pe care le-a dus cu str„∫nicie, cu pricepere la Óndeplinire a reu∫it s„ fac„ ceva din universitate, evident c„ Ómpreun„ cu ceilal˛i...

**:**

Œntre timp ajunge membru al Academiei!

Mul˛umesc pentru ad„ugare, domnule coleg.

Evident c„ el, av‚nd dreptul s„ candideze, comunitatea Ól va valida sau invalida. Aceasta este chestiunea. Vom elimina 29 de rectori din cei 49 pe care Ói are la aceast„ dat„ Ónv„˛„m‚ntul superior, respectiv universit„˛ile civile, fiindc„ la universit„˛ile militare apar ∫i alte aspecte pe care le reglementeaz„ legile speciale din domeniul militar.

De aceea, domnilor colegi, cred c„ va trebui s„ judec„m profund acest aspect ∫i fiecare, dup„ modul Ón care Ón˛elege sistemul universitar rom‚nesc, s„ procedeze la a da un vot pozitiv sau negativ. Dar, repet, a elimina 29 de oameni, dintre care mul˛i dintre ei, realmente, au dovedit capacitate de management Óntr-o perioad„ foarte grea care a vizat tranzi˛ia sistemului educa˛ional rom‚nesc de la comunism spre sistemul unic european al cercet„rii ∫i Ónv„˛„m‚ntului, nu mi se pare pu˛in.

De aceea, grupul nostru parlamentar, analiz‚nd aceast„ situa˛ie, va vota legea, dincolo de unele resentimente pe care le au unii colegi — ∫i omene∫te le Ón˛elegem — fa˛„ de, hai s„ zicem, îsenatorii de drept“, de seniorii care au mai multe mandate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Szabó Károly.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat, Inten˛ionez s„ expun aici trei idei total diferite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Prima este de ordin procedural ∫i se refer„ la faptul c„ onoratul nostru coleg, care s-a Ónscris la cuv‚nt Ón numele Grupului Partidului Rom‚nia Mare, nu putea s„ o fac„ Ón numele acestui grup. Dup„ cuno∫tin˛ele mele ∫i dup„ ceea ce scrie regulamentul, mai trebuie s„ a∫tepte alegerile.

A∫a este!

A doua chestiune, despre proiectul de lege. A∫ fi Ón favoarea proiectului de lege dac„, Ón acela∫i timp cu anumite dezleg„ri, cu o mai mare libertate oferit„ titularilor Ón ceea ce prive∫te posibilitatea de a candida la aceast„ func˛ie, ar fi oferit Ón compensa˛ie, dar Ón baza unui principiu pe care trebuie s„-l accept„m Ón textul propunerii legislative, ∫anse comunit„˛ii de a-l lipsi de num„rul mai mare sau mai mic de mandate pe cel care este titularul postului.

Cu alte cuvinte, aici nu a fost f„cut„ o compensa˛ie. S-a acordat un avantaj numai uneia dintre p„r˛i, ∫i cei care Ól au Ón fruntea lor... Probabil c„ l-au votat, f„r„ Óndoial„, c„ a∫a este acolo, Ón mediul academic, dar ar fi trebuit s„ li se ofere, Ón compensa˛ie, prin textul proiectului de lege, tocmai pentru a-l face mai atractiv ∫i acceptabil ∫i pentru mine, posibilitatea ca cei care se pronun˛„ pentru mai multe mandate s„ se pronun˛e ∫i pentru eventuala revocare.

A treia tez„ este una de ordin absolut organizatoric, Ón care vreau s„ aduc la cuno∫tin˛„ stenogramei, de ast„ dat„, ∫i celor care se ocup„ cu eviden˛a prezen˛ei senatorilor la lucr„ri, c„ sunt prezent ∫i Ómi exercit mandatul.

Referitor la proiectul de lege, sunt foarte pu˛ine ∫anse ca noi s„ vot„m Ón favoarea lui. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc. Domnul senator Iorgovan.

Legat de prima problem„, a∫a este, regulamentul este foarte clar, dar, Ón momentul Ón care colegul senator George Pruteanu a spus c„ exprim„ punctul de vedere, chiar dac„ este senator independent, eu l-am l„sat s„ vorbeasc„.

V„ rog.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vreau s„ fac precizarea...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dup„ aceea!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

...totu∫i, c„ noi l-am delegat!

Am Ón˛eles. De aceea nici n-am f„cut comentarii. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Dup„ un precedent celebru deja, Ómi Óng„dui s„ fac ∫i eu cuvenita precizare. Eu nu sunt Ón func˛ie de rector din 1990, sunt numai de c‚˛iva ani, sunt departe de a-mi Óncheia primul mandat ∫i nu cred c„ se va pune problema, Ón ceea ce m„ prive∫te, pentru al doilea mandat, pentru c„, dup„ precedentul din avocatur„, Óncep s„ m„ restr‚ng ∫i din via˛a universitar„. Dac„ nu m„ restr‚ng eu, m„ vor restr‚nge partidul ∫i Guvernul.

Aceasta, ca o prim„ precizare.

Œn al doilea r‚nd, Ómi Óng„dui s„ spun c„ niciodat„ Ón ˛ara rom‚neasc„ Senatul Rom‚niei nu a putut s„ aib„ preten˛ia de a fi deasupra senatelor universitare.

Deci, tradi˛ional, senatele universitare participau la via˛a Senatului Rom‚niei ∫i nu a existat, la ∫tiin˛a mea de carte... Sigur, eu v„d acum c„ „∫tia care suntem profesori de meserie suntem pe la periferie, al˛ii Ó∫i fac doctoratele acum, de c‚nd au ajuns Ón Senat, ∫i ne dau lec˛ii. Dar, totu∫i, cu aceste preciz„ri, Ómi Óng„dui s„ spun c„ n-am Ónt‚lnit Ón toat„ literatura o situa˛ie Ón care s„ se pun„ Ón discu˛ie ceea ce a venit, legat de Ónv„˛„m‚nt, Ón Senatul Rom‚niei. Senatul Rom‚niei nu a f„cut altceva dec‚t a consfin˛it, a Ómbr„cat Ón haina juridic„ a legii ceea ce au g‚ndit oamenii de la catedr„. Noi, din motive care nu au relevan˛„, aproape c„ nu au relevan˛„, de∫i ele ˛in abia de pozi˛ia pe care o avem unul sau altul... Œn˛eleg c„ domnul secretar de stat vrea s„ ajung„ rector ∫i interesul Domniei sale este s„ nu treac„ acest proiect. Dac„ e a∫a, domnule secretar de stat, Ón fa˛a profesorului Iorgovan, ar fi trebuit s„ ave˛i decen˛a s„ nu ap„re˛i Ón postur„ de minister. Dar, de fapt, stau ∫i m„ Óntreb ce c„uta˛i dumneavoastr„ aici, c‚nd ar fi trebuit s„ fie ministrul plin. Dar e alt„ problem„. Asta, la noi, la partid, domnule T„r„cil„.

Mi-a∫ Óng„dui, Óns„, s„ spun, dincolo de interesele unora sau altora, c„ noi nu avem voie s„ g‚ndim dec‚t Ón litera ∫i spiritul Constitu˛iei. O fi legea din 1997, da, a∫a este, numai c„, Óntre timp, Ón ˛ara rom‚neasc„ s-a produs ceva. ™i ceva esen˛ial, ∫i nu cu mult timp Ón urm„. S-a modificat Constitu˛ia. ™i am spus noi c„ modific„m Constitu˛ia, tocmai ca s„ ne apropiem de reglement„rile europene. A∫a am spus.

Œntre altele, s-a lucrat serios ∫i s-a modificat articolul, fost, Ón redactarea ini˛ial„, ca s„ nu fiu prins iar de un doctorand cu teza pe rol, deci fostul art. 49, acum, dup„ ce a fost republicat„ Constitu˛ia, este art. 53. Obiectul materiei, restr‚ngerea exerci˛iului unor drepturi. Deci textul care era gard„, nu cumva s„ se restr‚ng„ drepturile cet„˛enilor rom‚ni altfel de cum spune Constitu˛ia, a fost ∫lefuit.

Domnul senator Filipa∫.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

A∫ vrea s„-mi spun ∫i eu punctul de vedere cu privire la aceast„ problem„, fiind necesar„, Óns„, Ónainte de aceasta, o men˛iune.

Sunt rector al unei universit„˛i particulare, dup„ cum cred c„ ∫ti˛i, universitate care a fost Ónfiin˛at„ prin lege, deci acreditat„, anul trecut, ca ∫i alte universit„˛i particulare. Deci pentru mine nu se pune problema, cel pu˛in teoretic, Ón leg„tur„ cu aceast„ reglementare. Pentru noi, mandatele curg de la aceast„ sesiune de alegeri.

Dar eu nu vreau s„ las s„ treac„ acest prilej ∫i s„ nu v„ spun c‚teva cuvinte Ón leg„tur„ cu ceva despre care am vorbit de nenum„rate ori Ón Senat, ceva la care ˛in foarte mult ∫i care face parte din sensul vie˛ii mele. Este vorba de autonomia universitar„. Convingerea mea ferm„ a fost ∫i este c„ autonomia universitar„ este unul dintre criteriile care definesc gradul de democra˛ie ∫i de civiliza˛ie al unei na˛iuni. Toate statele care au achiesat la acest punct de vedere ∫i au o autonomie universitar„ veritabil„ sunt ast„zi Óntr-o pozi˛ie pe care noi o invidiem ∫i ne lupt„m din toate puterile s„ ajungem ∫i noi acolo. ™i, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom ∫i ajunge acolo, dar nu cu asemenea concep˛ii.

Deci de autonomia universitar„ — sunt tentat s„ vorbesc a∫a — nu trebuie s„ se ating„ nimeni. Œnv„˛„m‚ntul este ∫ansa civilizatoare a unei na˛iuni. Dac„ este l„sat s„ se desf„∫oare a∫a cum trebuie, pe baza principiilor constitu˛ionale despre care s-a vorbit aici ∫i pe baza principiilor care fundamenteaz„ statul de drept, atunci cu adev„rat universit„˛ile sunt v‚rful de lance care va sparge zidul timpului ∫i ne va duce Ón viitorul care ne a∫teapt„ ∫i pe care Ól merit„m.

Eu a∫a cred, c„ tendin˛a aceasta centralizatoare — nu vreau s„ vorbesc prea mult despre ea — trebuie s„ se opreasc„ la universit„˛i, acolo unde trebuie s„ se Ónve˛e carte, ∫i nu s„ se fac„ altceva.

Aceste comunit„˛i universitare, comunit„˛i academice, a∫a cum le nume∫te Legea Ónv„˛„m‚ntului, sunt acele colectivit„˛i alc„tuite din profesori, din personalul auxiliar ∫i din studen˛i. ™i studen˛ii fac parte din comunitatea universitar„. Ei s„-∫i aleag„, m„car ei s„-∫i aleag„, prin vot secret, a∫a cum spune legea, ∫i Ón conformitate cu principiile lor de via˛„ ∫i de activitate, pe cei care s„-i conduc„. Ei, ∫i nu altcineva. Profesorii ∫i studen˛ii s„-∫i aleag„ rectorul din acea universitate, ∫i nici o limitare s„ nu fie din acest punct de vedere. A∫a ar fi corect.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Norica Nicolai.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Trebuie s„ precizez c„ nu sunt rector, nu sunt Ón postura unui conflict de interese, dar nu m-am putut ab˛ine s„ nu iau cuv‚ntul pentru c„ mi se pare absolut surprinz„tor c„, la at‚t de pu˛in timp dup„ adoptarea acestei Constitu˛ii care promoveaz„ o serie de principii euroconforme, noi g‚ndim cu mentalul anilor ’90, c‚nd Óncercam s„ introducem un minim de acquis democratic Ón Constitu˛ia de atunci.

Din punctul meu de vedere, ca jurist, dac„ am respinge ∫i dac„ am men˛ine prevederile actuale, ne-am afla Óntr-un conflict total cu noile prevederi constitu˛ionale. Or, ne-am angajat aici cu to˛ii, politic, c„ imediat dup„ adoptarea Constitu˛iei vom trece rapid la adoptarea noilor prevederi legale, pentru c„ este un principiu obligatoriu. Orice lege trebuie s„ r„spund„ pentru constitu˛ionalitate.

Dac„ a˛i respinge acest proiect de lege ∫i nu a˛i da voie exercit„rii unui drept fundamental al fiec„rui individ, acela de a se duce Óntr-o competi˛ie, de a candida, Ónseamn„ c„ am restr‚nge administrativ, eu ∫tiu, Ón baza unui mental de centralism democratic care, sper eu, nu mai apar˛ine acestei vremi, am restr‚nge administrativ un drept la competi˛ie, care este inadmisibil s„ fie refuzat oric„rui individ. Refuzul Ól poate face comunitatea profesional„ care nu mai voteaz„ o anumit„ persoan„, sanc˛ion‚ndu-i performan˛a sau lipsa de performan˛„ managerial„, dar nu putem noi s„ venim ∫i s„ sfid„m autonomia universitar„ ∫i s„ refuz„m prin lege posibilitatea unui om de a-∫i pune Ón valoare ∫i de a Óncerca s„-∫i promoveze capacit„˛ile manageriale. De ce? Pentru c„ am func˛iona Óntr-un regim de administra˛ie Óntr-un domeniu Ón care trebuia s„ func˛ion„m Óntr-un regim de competi˛ie ∫i calitate.

Deci Ónc„ o dat„ doresc s„ subliniez, Grupul nostru na˛ional liberal va vota acest proiect de lege.

Da, mul˛umesc. Domnul senator Predescu.

## **Domnul Ion Predescu:**

Sigur c„ problema este delicat„ ∫i Ómi dau seama c„ o s„ sup„r pe c‚˛iva dintre colegi prin considerentele pe care le voi expune. Nu am interes nici direct, nici indirect, personal, dar vreau s„ l„murim c‚teva lucruri. Propunerea legislativ„ este sus˛inut„ pe teza autonomiei universitare. Autonomia universitar„, dup„ cum a˛i re˛inut din textul citat de domnul coleg ∫i senator profesor Filipa∫, este prev„zut„ ∫i reglementat„ de lege.

Domnilor, nu autonomia creeaz„ legea, ci legea a creat autonomia. ™i o reglementeaz„. ™i nu este singura autonomie.

N-avem ∫i autonomie local„? N-avem ∫i autonomie de func˛ionare ∫i organizare a autorit„˛ilor, a institu˛iilor, a tuturor organismelor?! Prin urmare, nu este unicul caz de autonomie.

Un alt considerent care rog s„ fie avut Ón vedere. Aici s-a vorbit despre drept. Colegul nostru, domnul senator Iorgovan, profesor universitar, s-a referit la art. 53, restr‚ngerea drepturilor. Da˛i-mi voie s„ afirm ferm, foarte ferm, Ón gre∫eal„ a˛i fost. Pentru c„ aici nu este vorba de un drept. A ocupa o func˛ie temporar„ nu este drept. Este voca˛ie, domnule profesor.

V„ ∫tiu foarte inteligent.

Pute˛i s„ r‚de˛i c‚t dori˛i. Dac„ nu face˛i aceast„ demarca˛ie, sunte˛i... de ceea ce face˛i... adic„ de r‚s...

Stima˛i colegi, V„ rog s„ face˛i lini∫te.

## **Domnul Ion Predescu:**

Prin urmare, cine face confuzie Óntre drept ∫i voca˛ie la o func˛ie s„v‚r∫e∫te o grav„ eroare. Orice cadru universitar care are gradul de profesor universitar, dup„ cum a˛i v„zut, are ∫i voca˛ia de a fi decan sau rector, dup„ cum decan poate fi ∫i un conferen˛iar, au fost ∫i lectori etc. Ón Ónv„˛„m‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Deci, domnule coleg senator Iorgovan ∫i profesor universitar, nu e vorba de restr‚ngerea unui drept, pentru c„ nu ne afl„m Ón fa˛a unui drept, ci ne afl„m Ón fa˛a unei voca˛ii pe care o au anumite persoane la anumite func˛ii, ceea ce este cu totul altceva. ™i art. 53 nu este incident la spe˛„, ci este incident„ legea de organizare a acelei profesii.

Un al treilea considerent. Vede˛i, intervine modificarea. C‚nd? Œn perioada desf„∫ur„rii alegerilor pentru func˛iile de rector, prorector ∫i decan. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i Óntr-o alt„ profesie, ∫i anume Ón avocatur„. C‚nd expira al doilea mandat, s-a venit cu o propunere de modificare a legii pentru... Nu-i deloc Ónt‚mpl„tor sau deloc deosebit a se veni cu modificarea c‚torva texte pentru al treilea mandat. ™i unde? Œntr-o profesie liber„, care nu este sus˛inut„ de stat. Re˛ine˛i, v„ rog. Este o profesie absolut liber„. ™i congresul avoca˛ilor a decis doar dou„ mandate. A∫a este democratic, a∫a este echitabil, a∫a e egal, a∫a exist„ egalitate de ∫anse Ón voca˛ia fiec„ruia de a accede la asemenea func˛ie.

Aceasta este demonstra˛ia.

Stima˛i colegi, v„ rog...

## **Domnul Ion Predescu:**

Prin urmare, eu m-am mai referit o dat„ la instruirea, ∫ti˛i, individual„. Nu sus˛in s„ v„ conving pe dumneavoastr„, eu sus˛in s„ l„muresc c‚teva lucruri. C„ v„ conving sau nu este o alt„ problem„, dar ceea ce m„ deranjeaz„ ∫i Ón sensul c„, nu ∫tiu de ce, sc„de˛i Ón aprecierea mea dac„ nu ave˛i capacitatea de a asculta ∫i apoi de a r„spunde. Eu a∫a Ón˛eleg c„ se manifest„ intelectualul. Dumneavoastr„ manifesta˛i-v„ cum dori˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Prin urmare, aceste argumente ∫i mai ales modalitatea de a interveni, a∫a cum s-a zis, Ón timpul jocului, prin aceast„ expresie, nu este chiar loial„, pentru c„ se tinde a se modifica legea acum, Ón timpul alegerilor. ™i eu am re˛inut c„ deja s-a emis un ordin care stabile∫te condi˛iile ∫i cadrul desf„∫ur„rii alegerilor Ón senatele universit„˛ilor, Ón consiliile profesorale pentru decan, prin efect sau Ón anterioritate, nu ∫tiu exact cum stau lucrurile, dar a se Óncerca modificarea reglement„rii legale Ón asemenea condi˛ii nu este cuvenit. Nu este firesc ∫i nu este bine.

Domnul senator, liderul Grupului P.S.D., profesor universitar, de asemenea, Solcanu, a ar„tat c„, ∫i am ∫i eu cuno∫tin˛e despre aceasta, se inten˛ioneaz„ o reform„ de fond, de substan˛„ Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, cu a∫ezarea pe alte baze. Toat„ lumea a recunoscut c„ rectorii ∫i decanii sunt manageri. ™i c„ nu este neap„rat nevoie, cum se demonstreaz„ Ón alte p„r˛i ale lumii, s„ fie cadre universitare. La noi, deocamdat„, nu se sus˛ine ideea aceasta. Trebuie s„ fie neap„rat cadre universitare, dar nu se Óntreab„ nimeni: îAre ∫i calit„˛i, aptitudini, Ónclina˛ii ∫i preg„tire managerial„?!“ Cele dou„ mandate... ™i nu omite˛i ce v-am spus, c„ e Ónv„˛„m‚nt de stat, c„ aici e ordonator de credite, de bani, dispune de bani, ∫i banii sunt — nu e autonomie universitar„! —, sunt ai bugetului statului. ™i a administrat dou„ mandate. Ajunge. Pentru c„ ∫i statul este interesat ce se Ónt‚mpl„ ∫i cine administreaz„ fondurile pe care le d„ Ónv„˛„m‚ntului

public. Problem„ na˛ional„. Iar Guvernul, reprezent‚nd statul Ón aceast„ problematic„, s-a pronun˛at Ómpotriva acestei propuneri legislative.

A∫a Ónc‚t nu trebuie s„ le lu„m ca la un miting aviatic sau la bucurie pe o paji∫te, c„ este o problem„ foarte important„. Pe mine m„ determin„ s„ cred c„ este inoportun„, ∫i aceasta este concluzia mea, aceast„ propunere legislativ„, Ón raport de modific„rile ce urmeaz„ a se aduce, profunde ∫i de substan˛„, Ónv„˛„m‚ntului, ∫i nu trebuie umblat acum pentru a crea alte decorel„ri, alte disfunc˛ionalit„˛i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt, a∫a cum exist„ ele. ™i trebuie a∫ezat cu experien˛„ a∫a, a∫a cum este, l„sat a∫a, pentru a avea solide bazele prospect„rii modific„rilor ∫i reformei de substan˛„.

V„ mul˛umesc pentru aplauze.

Mandatul la func˛ii, Ón magistratur„, este de cinci ani ∫i nu poate fi reÓnnoit. Re˛ine˛i, v„ rog. ™i nu o s„-mi spune˛i c„ magistra˛ii nu sunt capabili s„-∫i aleag„, dintre ei, ∫eful instan˛ei sau ∫eful parchetului, sau adjunctul lui! Nu pute˛i, cred, s„ sus˛ine˛i acest lucru, Ón mod temeinic. De ce, atunci, Ón aceast„ profesie? A! Solicita˛i un statut Ón afara legii sau Ón afara celorlalte profesii? Œn afara cadrului din statul de drept? P„rerea mea este c„ nu pute˛i solicita un asemenea statut ∫i privi˛i ∫i dumneavoastr„ cu modestia cu care se Óncadreaz„ celelalte profesii, toate f„r„ excep˛ie, Ón statul de drept rom‚n. ™i dac„ privi˛i din aceast„ perspectiv„ ve˛i vedea c„ preten˛ia acestei propuneri legislative este cu totul inoportun„.

V„ mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnul senator? V„ rog, domnul senator Popescu.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ simt obligat s„ r„spund la dou„ dintre afirma˛iile f„cute de domnul senator Predescu. Cea mai simpl„ de perceput este aceea cu schimbarea regulilor Ón timpul jocului. Toat„ lumea care se uit„ la un meci de fotbal ∫tie c„, spune gluma, nu po˛i s„ ∫i centrezi, s„ ∫i dai cu capul etc. Aici problema este un pic altfel. Nu vreau s„ plec de la altceva dec‚t de la prezum˛ia de nevinov„˛ie, pentru c„ ini˛iativa legislativ„ antedateaz„ declan∫„rii ordinului dat de ministrul Ónv„˛„m‚ntului pentru declan∫area alegerilor. Antedateaz„ semnificativ ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 desigur, stau ∫i m„ Óntreb de ce domnul ministru Athanasiu, fost mul˛i ani colegul nostru, c‚˛iva ani vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei, nu este interesat Ón mod direct de aceast„ discu˛ie care, de fapt, este provocat„ printre altele ∫i de un ordin semnat de Domnia sa.

Repet, ini˛iativa legislativ„ a fost dat„ cu mult timp, a fost depus„ la Senat Ón acest sens ∫i s-au cerut avizele respective cu mult timp Ónaintea declan∫„rii ordinului ministrului Ónv„˛„m‚ntului. De altfel, alegerile nu sunt declan∫ate dec‚t de c‚teva zile ∫i am Ón˛eles c„ la Ia∫i ar fi Ónceput alegerile, Ón Bucure∫ti nu mi-e clar, nu am auzit unde s„ fi Ónceput, dar e posibil s„ fi Ónceput ∫i Ón alte locuri Ón ˛ar„.

Œn al doilea r‚nd, domnul senator Ion Predescu d„ dovad„ de o bogat„ imagina˛ie atunci c‚nd Óncearc„ s„ dea exemple cu magistra˛i, cu procurori, ∫tiu eu, tot felul de alte lucruri care sunt la Óndem‚na Domniei sale.

De ce s„ nu lu„m exemplul primarilor? Exist„ vreo limitare? Eu nu ∫tiu. Sigur c„ eu nu ∫tiu Constitu˛ia at‚t de bine ca domnul Iorgovan ∫i nici nu m„ pot compara cu domnul Ion Predescu, dar vreau s„ v„ spun c„, spre exemplu, rectorul Universit„˛ii îSapientia“ din Roma, care are 200.000 de suflete, 200.000 de suflete Ónseamn„ poate c‚t Bac„u sau poate c‚t un alt ora∫ al Rom‚niei... Deci ideea de rector nu este o idee neap„rat decorativ„ ∫i nici de om care nu are ce face ∫i pierde vremea oferind c„r˛i de vizit„ altor cuno∫tin˛e.

Vreau s„ v„ aduc aminte c„ acele ˛„ri Ón care universit„˛ile sunt avangard„ sunt sigurele ˛„ri de avangard„. Plimba˛i un pic privirea pe centura Ecuatorului ∫i ve˛i vedea c„ o singur„ ˛ar„, unde universit„˛ile sunt excelente, este foarte dezvoltat„.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, s„ Óncheiem dezbaterile generale.

Vreau s„ fac dou„ preciz„ri!

Sigur, v„ rog.

## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

O constatare, o precizare, una sau dou„, nu mai mult, dou„ minute.

Œntr-un fel Óncerc s„ r„spund la ceea ce maestrul, domnul senator Ion Predescu... Eu, personal, Ól respect Ón mod deosebit pentru tot ceea ce face d‚nsul pentru Senat, chiar ∫i pentru mine, personal, Ón urm„ cu ani, atunci c‚nd am cerut un sfat, Ón nici un caz juridic, ∫i m-a onorat Óntotdeauna cu prietenia d‚nsului.

Domnule senator, ierta˛i-m„, eu nu am Ón˛eles nimic.

Am s„ v„ explic imediat de ce.

## Domnule senator,

Vreau s„ v„ explic un lucru: dumneavoastr„ spune˛i c„ unele sunt drepturi ∫i altele sunt voca˛ii. Eu cred c„ am avut Óntotdeauna voca˛ia de ministru ∫i nu am ajuns.

## Domnule senator,

Voiam s„ subliniez, spunea˛i c„ Ón aceast„ hot„r‚re pe care o s„ o lu„m ast„zi aici, de-o parte, este a∫ezat„ comunitatea universitar„, care nu are nici o satisfac˛ie, ∫i c„ nu este egal... Eu cred c„ este egal, domnule senator. ™i ∫ti˛i de ce? Ce satisfac˛ie poate s„ fie mai mare dec‚t s„-l invalidezi pe acela∫i rector pe care l-ai avut patru ani?

Ce p„rere ave˛i? Este aceea∫i satisfac˛ie pe care i-o dai omului care candideaz„ ∫i are dreptul s„ candideze? Dac„ era func˛ie numit„, v„ d„deam dreptate, domnule senator, Ómi scoteam p„l„ria. A∫a este! Comunitatea universitar„ nu are nici o alt„ satisfac˛ie s„ poat„ s„ fac„ lucrul acesta. Acel om candideaz„ ∫i legile comunit„˛ii universitare nu sunt deasupra legilor statului, domnilor senatori, sunt legi, dar Ón acela∫i timp se supun, iar autonomia universitar„, ∫i v„ mul˛umesc domnule senator Filipa∫ c„ a˛i pus punctul pe îi“, dup„ p„rerea mea, autonomia universitar„ trebuie s„ r„m‚n„ autonomie universitar„.

V„ rog s„ v„ aduce˛i aminte, stima˛i colegi, domnule pre∫edinte, ∫i cu asta am terminat, ∫i Ómi cer scuze c„ am continuat ∫i eu aceast„ discu˛ie, v„ rog respectuos, mut‚nd ce este de mutat, v„ rog s„ v„ aduce˛i aminte de Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate.

Am c„utat din suflet cu to˛ii s„ d„m o form„ care s„ convin„ statului ∫i Guvernului. Am fost Óncurajat de c„tre Guvern. ™i mi s-a explicat, domnule, punctul nostru de vedere este negativ. Dumneavoastr„ ve˛i hot„rÓ acolo dac„ este mai bine.

A trecut un an ∫i jum„tate ∫i nu am fost capabili, eu vorbesc de mine ∫i de colegii mei din Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, s„ punem de comun acord pentru a da o rezolvare. Œn mod sigur Ón luna lui februarie, c‚nd vom Óncepe, ne vom prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ lege, pentru c„ m„car avem speran˛a ca Ón ultimul an de legiferare s„ putem s„ le ar„t„m oamenilor, cu to˛ii, absolut cu to˛ii, c„ vrem binele lor ∫i c„ vrem, Óntr-adev„r, s„ termin„m cu slogane de genul îcriz„ Ón s„n„tate“ ∫i a∫a mai departe.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

Mul˛umesc.

## **Din sal„:**

Ave˛i voca˛ie!

Voca˛ia mea e s„ spun lucrurilor pe nume.

Domnule pre∫edinte, Domnule profesor, Domnule coleg senator,

Diferen˛a dintre voca˛ie ∫i drept a˛i dat-o chiar dumneavoastr„. Dac„ avea˛i dreptul s„ fi˛i ministru era˛i numit de la prima exercitare a lui. Nu a˛i avut dreptul, ci doar voca˛ia, nu a˛i fost nici p‚n„ acum. Asta este diferen˛a.

## Stima˛i colegi,

Haide˛i s„ declar„m dezbaterile generale Óncheiate. Da˛i-mi voie s„ finaliz„m, v„ rog, s„ nu r„m‚nem cu impresia c„ am vrut s„ Ómpingem dezbaterile p‚n„ la orele 19,00 ∫i s„ nu decidem.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ ofer cuv‚ntul domnului secretar de stat, pentru care doresc s„ fac o precizare, conform Regulamentului Senatului, Óntruc‚t s-a f„cut afirma˛ia c„ nu ar avea ce c„uta Ón Senat. Sigur c„ acesta are dreptul s„ vin„ ori de c‚t ori ministrul titular nu este prezent Ón Senat.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Damian:**

V„ rog s„ vota˛i aceste amendamente existente Ón anexa nr. 1.

Amendamentele au trecut, Óntrunind 53 de voturi pentru, 40 de voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri.

## List„!

Sigur, o list„ pentru grupurile parlamentare. Deci propunerea legislativ„ a c„zut.

Stima˛i colegi, lu„m o pauz„ de 5 minute.

V„ mul˛umesc foarte mult c„ a˛i acceptat s„ prelungim dezbaterile legislative cu o or„.

Continu„m programul Senatului cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Relu„m dezbaterile asupra proiectelor de lege miercuri diminea˛„.

## DUP√ PAUZ√

## Stimate domnule pre∫edinte,

## Stima˛i domni senatori,

Domnul pre∫edinte T„r„cil„ a spus ceea ce voiam s„ spun ∫i eu, ∫i anume c„ nu m„ aflu aici Ón mod Ónt‚mpl„tor, ci pentru c„ am fost delegat de ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii s„-l reprezint Ón aceast„ ∫edin˛„, Ón care am asistat la o lupt„ de principii, la o lupt„ de idei.

Am prezentat punctul de vedere al Guvernului, pe care Ól sus˛in Ón continuare, ∫i vreau s„-l asigur ∫i pe domnul senator Antonie Iorgovan c„ ∫tiu s„ fac diferen˛a Óntre ceea ce Ónseamn„ o problem„ personal„ ∫i o problem„ public„. Nu are nici o leg„tur„ cu problema mea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Stima˛i colegi,

Dezbaterile generale fiind Ónchise, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, eu sunt nevoit s„

Œnainte de a trece la ultimul punct, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, da˛i-mi voie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceast„ lege con˛ine dispozi˛ii contrare Constitu˛iei, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.

Pentru ast„zi s-au Ónscris la Óntreb„ri ∫i interpel„ri cinci colegi senatori.

Ofer cuv‚ntul domnului Gheorghe Acatrinei, pe care Ól rog s„ prezinte at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, m„ adresez cu urm„toarea Óntrebare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 Œn ultimul timp asist„m la un exod peste grani˛„ al medicilor rom‚ni, ceea ce Óngrijoreaz„ Óntreaga societate. Œn general aceasta pune Ón pericol echilibrul sistemului sanitar ∫i inclusiv s„n„tatea popula˛iei.

Aproape 20% din medicii care sunt Ón jurul v‚rstei de 35 de ani pleac„ anual din ˛ar„. Ei prefer„, sigur, Statele Unite ale Americii, Fran˛a, Germania ∫i alte state. Mul˛i dintre ace∫tia, chiar dac„ merg la perfec˛ionare, prefer„ s„ r„m‚n„ acolo, Óntruc‚t sunt cointeresa˛i ∫i nu se mai Óntorc Ónapoi Ón ˛ar„.

Sigur c„ aici sunt probleme legate de sistemul sanitar, pentru c„ multe din cadrele noastre medicale sunt oameni care ajung la o v‚rst„ foarte respectabil„ ∫i din urm„ nu vine tineretul care s„-i Ónlocuiasc„.

Œntrebarea mea este ce inten˛ioneaz„ s„ fac„ Guvernul pentru a stopa aceast„ situa˛ie a migra˛iei ∫i, bineÓn˛eles, a asigura m„suri pentru s„n„tatea na˛iunii.

Solicit r„spunsul Ón scris ∫i oral.

Interpelarea, domnule pre∫edinte.

Œn aceea∫i calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare de Suceava, resping acuza˛iile Partidului Democrat, f„cute prin vocea deputatului Ion Olteanu, referitor la Ónc„lcarea de c„tre prefectul jude˛ului Suceava a unor hot„r‚ri de punere Ón posesie cu p„duri a mai multor comune din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud.

Ion Olteanu a trimis premierului Adrian N„stase o scrisoare prin care cerea demisia prefectului de Suceava, Ion Cu∫mir. Acesta spunea c„ prefectul nu respect„ 17 hot„r‚ri judec„tore∫ti definitive ∫i irevocabile, prin care comisia jude˛ean„ era obligat„ s„ atribuie comunelor din jude˛ul vecin 40.000 de hectare de teren forestier. De asemenea, se ar„ta c„ prefectul Ion Cu∫mir, nelu‚nd Ón considerare hot„r‚rile definitive ∫i irevocabile ale institu˛iei, a emis hot„r‚ri ale comisiei jude˛ene, prin care restituie c„tre respectivele comune doar o jum„tate din suprafa˛„, cealalt„ jum„tate fiind dat„ celor patru comune sucevene Óndrept„˛ite.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Hanganu pentru a prezenta Óntrebarea adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice.

Da, domnule pre∫edinte. Conform Legii nr. 333 din iulie 2003, care a intrat Ón vigoare Ón octombrie, Lege privind paza obiectivelor, bunurilor ∫i valorilor ∫i protec˛ia persoanelor, la art. 17 se stipuleaz„ c„ îpaza conductelor pentru transportul hidrocarburilor ∫i al produselor petroliere se asigur„ de c„tre conduc„torul unit„˛ii centrale de profil prin corpuri specializate de paz„“.

Œntrebarea este cum se rezolv„ Ón concordan˛„ cu aceast„ lege situa˛ia de la îConpet“ ∫i de la îPetrotrans“, ˛in‚nd cont de faptul c„ conductele magistrale de transport ˛i˛ei ∫i produse petroliere sunt Ón proprietatea statului. îConpet“-ul are numai calitatea de operator al acestor conducte, iar Ón momentul de fa˛„ deja Comandamentul Na˛ional al Jandarmeriei consider„ c„ Óncep‚nd cu data respectiv„ nu mai are temei legal pentru paza conductelor ∫i a∫teapt„ reglement„rile necesare punerii Ón aplicare a noii legi. Mul˛umesc.

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru, pe care Ól rog, de asemenea, s„ prezinte at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare. Prima Óntrebare... Tot m-a acuzat domnul ministru Gaspar de h„r˛uire, c„ pun prea multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Guvernului, deci respect regula.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Dan Nica, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei.

La primirea r„spunsului dumneavoastr„ nr. 3.307/2.10.2003 la Óntrebarea mea adresat„ Ón plenul Senatului din 22 septembrie 2003, am constatat cu surprindere c„ refuza˛i furnizarea datelor solicitate. Œntruc‚t institu˛ia la care f„ceam referire la acea dat„, Societatea Na˛ional„ de Radiocomunica˛ii, Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei, se afl„ Ón directa coordonare a ministerului pe care Ól conduce˛i, mai mult, pentru dou„ dintre ele juca˛i rolul ac˛ionarului unic, v„ atrag aten˛ia c„ trimiterea spre ter˛e institu˛ii, specificat„ Ón r„spunsul dumneavoastr„, se face cu Ónc„lcarea art. 111 alin. (1) ∫i art. 112 alin. (1) din Constitu˛ie.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

Ca urmare, v„ reiterez cererea mea de a-mi transmite rapoartele financiare ale celor trei institu˛ii pe anii 2000, 2001 ∫i 2002. De asemenea, v„ rog s„ Ómi trimite˛i aceste rapoarte ∫i pentru sf‚r∫itul primului semestru al anului 2003.

Solicit r„spunsul scris ∫i electronic.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Œn conformitate cu art. 7 ∫i art. 8 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 732/2003 privind constituirea ∫i func˛ionarea Comisiei na˛ionale permanente de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabil„ a Rom‚niei, îOrizont 2025“, Comisia Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón func˛ie de programele ∫i termenele de finalizare adoptate de Guvern. De asemenea, ministerele ∫i celelalte institu˛ii coordonatoare vor nominaliza responsabilul, colectivele de lucru, precum ∫i secretariatele pentru fiecare capitol al Strategiei, Ón termen de maxim 7 zile de la data intr„rii Ón vigoare a acestei hot„r‚ri.

Date fiind cele prezentate mai sus, v„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi prezenta˛i urm„toarele:

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œntreb pe colegi dac„ mai este cineva care ar trebui s„ fie Ónscris la cuv‚nt. Da?

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, o Óntrebare am?

V„ rog.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ informez c„ exact acum 35 de zile aceast„ Óntrebare a mai fost adresat„ domnului Ionel Bl„nculescu, dar, probabil, dumnealui fiind interimar la Ministerul S„n„t„˛ii, am rug„mintea c„tre dumneavoastr„ s„ m„ l„sa˛i s„ repet aceast„ Óntrebare pentru domnul ministru al s„n„t„˛ii, Ovidiu BrÓnzan.

Domnule ministru,

Considera˛i c„ este normal ca o femeie de 28 de ani, mam„ a doi copii, diagnosticat„ cu scleroz„ multipl„ Ón luna iunie 2002, c„reia prin adresa 3.813 din 13 august 2002 i s-a aprobat tratamentul cu Interferon Beta 1A, s„-i fie Óntrerupt tratamentul dup„ 9 luni de administrare? Dup„ cum bine ∫ti˛i, acest tratament este destul de scump ∫i trebuie f„cut minimum trei ani consecutiv pentru a fi eficient ∫i a trata boala sus-men˛ionat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003 V„ informez, domnule ministru, c„ am Óncercat at‚t c‚t mi-a permis legea pentru a ob˛ine tratament Ón a∫a fel Ónc‚t cura s„ fie urmat„, dar nu am avut rezultate pozitive ∫i a∫a cei doi copii nu vor avea ∫ansa de a cre∫te al„turi de mama lor, deoarece cineva a decis s„ nu se mai poat„ aproba acest tratament.

Ca atare, v„ solicit, domnule ministru, s„ lua˛i m„surile necesare ca tratamentul s„ poat„ fi urmat de doamna T„nase Gianina, luat„, de altfel, Ón eviden˛a Casei de Asigur„ri Boto∫ani, iar cei doi copii s„ se bucure de grija ∫i afec˛iunea mamei lor.

V„ mul˛umesc pentru sprijin ∫i solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Da, mul˛umesc.

Œntreb reprezentanta Executivului dac„ au fost oferite r„spunsuri ast„zi. Nu ∫ti˛i. Bun. Œn situa˛ia acesta sigur c„ Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate ast„zi vor fi Ónaintate reprezentan˛ilor Executivului nominaliza˛i.

Este prezent la r„spuns domnul secretar de stat Opri∫.

Pofti˛i, v„ rog.

Mai era Ónscris„ doamna senator Norica Nicolai, dar, nefiind prezent„, am crezut c„ a primit r„spunsul.

## **Domnul Ioan Opri∫** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La interpelarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu r„spundem urm„toarele.

O serie de cl„diri monumente istorice au fost p„r„site de institu˛iile care le ocupau dup„ 1989, iar altele care necesitau lucr„ri urgente de restaurare erau atunci neglijate de restauratori. Un num„r mare de monumente istorice aflate Ón aceast„ situa˛ie, dintre care ∫i Ansamblul Conacului Marghiloman din Buz„u, au fost salvate practic de la demolare sau vandalizare prin preluarea Ón administrare de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor, prin Direc˛ia monumentelor istorice, ansamblurilor ∫i siturilor Ón anii 1990—1991 ∫i prin deschiderea aici a unui ∫antier de restaurare ∫i asigurare a pazei. La acest monument s-au executat lucr„ri din fondurile centrale la corpul principal, Vila îAlbatros“, opera arhitectului Coutreau, iar Ón prezent, de c‚˛iva ani, Ministerul Culturii ∫i Cultelor asigur„ exclusiv paza.

Av‚nd Ón vedere c„ din 1991 p‚n„ Ón prezent legisla˛ia a suferit importante modific„ri, este normal ca ∫i concep˛ia general„ a Ministerului Culturii ∫i Cultelor privind protec˛ia monumentelor s„ se adapteze noilor cerin˛e. La aceast„ dat„, pentru o serie de cl„diri monumente aflate Ón administrarea ministerului nostru, altele dec‚t cele Ón care func˛ioneaz„ institu˛ii publice ale statului, sunt Ón preg„tire caiete de sarcini pentru transfer, concesionare, Ónchiriere sau acordarea dreptului de administrare prin contract de comodat. Este ∫i cazul Ansamblului Conacului Marghiloman din Buz„u, care prin

cei 2.800 metri p„tra˛i suprafa˛„ construit„ ∫i cei 16.000 metri p„tra˛i de parc, dar ∫i pentru deosebit de importantele valori din patrimoniul cultural na˛ional, natural sau istoric din zon„, are ∫ansele ∫i poate s„ fie obiectul interesului unor investitori priva˛i.

Mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spunsul oferit.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule ministru.

Œn ceea ce prive∫te strict con˛inutul r„spunsului sunt mul˛umit de ceea ce a spus domnul ministru aici.

A∫ vrea s„ fac o corectare, o mic„ rectificare la aceast„ chestiune. Din 1999, c‚nd s-a dat ultima sum„ de 25 milioane, la Conacul Marghiloman nu s-a mai acordat nici o sum„, deci nu se asigur„ nici paza acolo. Deci nu este nici un fel de paz„ asigurat„ de c„tre minister. Firma care a executat lucr„rile de restaurare p‚n„ Ón 1999 ∫i-a permis s„ aib„ un paznic de noapte din propriile fonduri, nu din fondurile ministerului.

Œn ceea ce prive∫te lipsa de r„spuns din partea consiliului jude˛ean, v-am propus, domnule ministru, dac„ dori˛i, putem s„ ne punem de acord, s„ avem o discu˛ie Ómpreun„ cu pre∫edintele Consiliului jude˛an ∫i s„ clarific„m problema de perspectiv„ a Conacului Marghiloman, unde exist„ o propunere de creare a unui Centru cultural na˛ional îAlexandru Marghiloman“.

Domnule senator, este o chestiune mai complicat„, rug„mintea este s„ o discuta˛i Ón particular.

O secud„ ∫i am Óncheiat! C‚t prive∫te...

Vede˛i ce Ónseamn„, c‚˛i bani ar trebui acolo.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 167/27.XII.2003

C‚t prive∫te finan˛area de p‚n„ acum, nici nu avea cum s„ participe Consiliul jude˛ean, pentru c„ acest obiectiv este Ón portofoliul ministerului. Aceasta a fost principala cauz„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Da, mul˛umesc.

Rug„mintea este ca interpelarea formulat„ de domnul senator Romeo Hanganu, viz‚nd chestiuni legate de conductele de hidrocarburi ∫i petrol, exist‚nd la nivelul Jandarmeriei o unitate specializat„, eu cred c„ ar trebui trimis„ c„tre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

**Domnul Romeo Octavian Hanganu**

**:**

Nu, c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, este vorba de îConpet“, societatea de transport, ∫i cine pl„te∫te, p‚n„ la urm„, pentru c„ acum plata afecteaz„ rafin„riile.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De acord, c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului. Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.

V„ mul˛umesc mult.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 167/27.XII.2003 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 49.440 lei