Stenogramă plen

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa noastrã din aceastã searã. De la biroul de presã am fost anunþaþi cã de la ora 18,30 pânã la ora 19,00 vom avea sesiunea de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri în direct pe radio, aºa cã la ora 18,30 va trebui sã începem sesiunea de întrebãri ºi interpelãri.

Ordinea de zi de astãzi este o ordine de zi specificã primei pãrþi a zilei de luni ºi pãrþii finale: declaraþiile politice ºi întrebãri ºi interpelãri.

Programul de lucru, de la ora 17,00 la ora 20,00: declaraþii politice între orele 17,30Ñ18,30; întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri de la ora 18,30 pânã la ora 20,00.

Permiteþi-mi sã încerc sã supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi de astãzi.

Cine este pentru?

.

Poate mai încercãm, având în vedere cã eu nu am apãsat cartela. Vã rog.

ªi cred cã ultima încercare va fi cea reuºitã. Vã rog. Vã mulþumesc.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Permiteþi-mi ca înainte sã declanºãm declaraþiile politice sã vã citesc o notã.

Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al

Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apãrãrii Naþionale care a participat la activitãþile desfãºurate în cadrul procesului de aderare a României la NATO;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a drumurilor Ñ etapa a V-a, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002;

Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul operaþional de þarã PHARE 1996, Programul naþional PHARE 1998, Programul Naþional PHARE 1999, Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1999, Programul PHARE 1999 de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Ungaria, Programul PHARE 1999 de reformã a protecþiei sociale ºi de implementare a acquis-ului în domeniul social Ñ Consensus III;

Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2003;

Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 180/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituþiile publice de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;

Mulþumesc, domnule preºedinte.

E primul plen al Senatului la care vorbesc prin graþia dumneavoastrã ca preºedinte de ºedinþã.

Vã mulþumesc.

Vã felicit ºi vã doresc la mai mare. Aveam un coleg în cenaclul ”FlacãraÒ care cânta ani în ºir ”Noi îl vrem pe Cuza domnÒ. ªi eu de obicei îi spuneam, prin spate: ”În locul cui?Ò Aºa ºi cu domnul Panã. Sigur, eu mã refeream la activitatea dumneavoastrã de partid.

Iar eu mã refeream la activitatea parlamentarã.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Doamnelor ºi domnilor,

Sunt bucuros ca în aceastã zi de 3 martie 2003 sã pot adresa de la tribuna Senatului gândurile mele bune preºedintelui României, domnul Ion Iliescu, la sãrbãtoarea zilei sale de naºtere.

În ciuda unor dezacorduri, pe care eu le consider fireºti într-o viaþã politicã normalã, cu unele din ideile Domniei sale, mai ales privind fiscalitatea ºi altele, dar tocmai pentru cã în substanþã mã simt apropiat de idealurile domnului preºedinte Iliescu ºi sunt un om lucid care observã acþiunea sa întru binele general ºi întru armonia societãþii, chiar sacrificând prietenii ºi apartenenþe mai vechi, îi doresc toate cele bune ºi reafirm în Senat ceea ce am spus la BBC în urmã cu câteva zile ºi, din pãcate, mi s-a cenzurat Ñ pe neaºteptate ºi contra obiceiurilor pe care acest important post al libertãþii le acreditase Ñ, mi s-a cenzurat ºi spun aici, cred cu sinceritate cã toate controversele existente astãzi între preºedintele þãrii ºi primul-ministru al þãrii sunt normale ºi dau dreptul la o democraþie de realã transparenþã. Ne îngãduie sã participãm la aceastã dezbatere chiar dacã, sigur, în România orice dezbatere de idei devine ºi o luptã personalã cu farmecul ºi cu excesele ei de limbaj.

Totuºi, eu cred cã e foarte important cã s-a trecut de la democraþia de cabinet, de la democraþia ”de cumetrieÒ Ñ ca sã-l parafrazez pe preºedintele Iliescu Ñ la o democraþie într-adevãr a transparenþei. Ideal ar fi sã gãsim acele puncte în care genul proxim sã se poatã, de asemenea, aºeza în drepturile lui ºi sã ne uneascã în aceste momente complicate ºi oarecum noi pentru þarã,

toate cele importante ºi mari, nu numai pe dumnealor, pe domnul Nãstase ºi pe domnul Iliescu, ci ºi pe noi toþi. Avem, într-adevãr, multe de fãcut. Ceea ce nu înseamnã cã nu trebuie sã aducem elogiul meritat diferenþei, chiar ºi diferenþei dintre cei doi lideri.

Aflu cu stupoare ºi cu durere din site-ul ziarului naþional independent ”AdevãrulÒ cã, printr-o corelare de inexactitãþi ºi de enormitãþi, din cauza unei ordonanþe din 8 aprilie 1999, prin care se prelungeau cu cinci ani contractele chiriaºilor statului cu cei ce intraserã în posesia locuinþelor, de fapt cei ce intraserã în proprietatea locuinþelor, peste 80.000 de familii vor fi evacuate din case pe 8 aprilie 2004. Ziarul ”AdevãrulÒ susþine Ñ ºi n-am nici un motiv sã nu-l cred Ñ cã la aceastã situaþie nenorocitã, pe care trebuie s-o avem în atenþie ºi cãreia trebuie sã-i gãsim o rezolvare ºi noi, dar mai cu seamã Executivul, citez din ”AdevãrulÒ: ”la aceastã situaþie a contribuit decisiv ºi votul de dupã 2000 pe care maºina de vot P.S.D.Ò Ñ zice ziarul ”AdevãrulÒ Ñ ”l-a dat acelei ordonanþeÒ, care îºi sãvârºeºte viaþa, ca lege de aceastã datã, pe 8 aprilie 2004. Trebuie fãcut din vreme ceva pentru ca respectivii chiriaºi, 80.000 de familii, sã fie în afara pericolului de a rãmâne în stradã. ªi cu aceastã ocazie salut vigilenþa ziarului ”AdevãrulÒ faþã de aceastã situaþie inacceptabilã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã mã asociez urãrilor dumneavoastrã de ”La mulþi ani ºi sãnãtateÒ adresate preºedintelui României, domnul Ion Iliescu.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fiind ziua de naºtere a preºedintelui României, þin sã subliniez cã îi urãm ”Sãnãtate ºi la mulþi ani!Ò

Declaraþia mea politicã de astãzi priveºte reactualizarea spectaculoasã a chestiunii legitimaþiei de ungur.

Nu sunt doi ani de când Ungaria a trecut prin Parlamentul de la Budapesta o lege prin care statul ungar a voit sã-ºi afirme interesul sãu pentru ungurii care nu sunt cetãþeni ai Ungariei. Aceastã lege a produs mari tensiuni ºi nemulþumiri în Europa Centralã, dar ºi în Uniunea Europeanã. Din dorinþa de a lucra cu ungurii din afara Ungariei ca ºi când ar fi propriii cetãþeni, Parlamentul budapestan a votat Legea legitimaþiei de maghiar, un certificat pe care îl pot obþine cetãþenii altei þãri decât cei ai Ungariei ºi care le-ar aduce protecþie ºi avantaje. Aceastã lege a certificatului de ungur constituie un evident amestec al statului ungar în treburile statelor vecine ºi o posibilitate a Ungariei de a influenþa ºi determina acþiuni potrivnice stabilitãþii politice în aceastã parte a continentului. Mai mult decât atât, certificatul de ungur poate fi acordat ºi cetãþenilor care nu sunt de etnie ungarã, dacã îndeplinesc anumite condiþii. Pe aceastã cale se poate spori în mod artificial ponderea demograficã a maghiarilor din România ºi, în plus, se poate aduce un sprijin politic ºi electoral U.D.M.R.

Este, în mod evident, o lege care nu ajutã buna înþelegere a Ungariei cu statele vecine. Ea a intrat în dezacord ºi cu prevederile Uniunii Europene, deoarece a creat o discriminare între cetãþenii aceleiaºi þãri.

Partidul România Mare a arãtat cât de nefastã este atât pentru România aceastã Lege a certificatului de ungur, cât ºi pentru echilibrul geopolitic al zonei. Am înaintat o moþiune la Consiliul Europei, iar acesta s-a declarat în dezacord cu iniþiativa legislativã ungarã.

La intervenþia Uniunii Europene, de altfel, Guvernul ungar a fost obligat sã scoatã de pe lista de aplicabilitate a legii sale Austria, care era ºi este o þarã membrã a Uniunii Europene.

Tenacitatea Budapestei de a nu ceda nici în faþa Uniunii Europene ºi de a duce mai departe politica de destabilizare zonalã a stârnit în cele din urmã ºi reacþia Guvernului României, în general, condamnabil de permisiv faþã de aceste iniþiative care intrã de multe ori în conflict cu interesul naþional.

Vã mulþumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul Dan Constantinescu.

”În România, cel mai bine se trãieºte la televizorÒ. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Mãrturisesc faptul cã afirmaþia din titlu nu îmi aparþine. Ea este constatarea amar-ironicã a unuia dintre primarii din judeþul pe care-l reprezint. Omul era, pe bunã dreptate, contrariat de afirmaþia ministrului administraþiei publice, potrivit cãreia la nivelul întregii þãri gradul de acordare a titlurilor de proprietate depãºise 95%. Degeaba încerca el sã explice cã procentul se referea la suprafeþe validate, ºi nu la volumul celor înregistrate, degeaba aducea vorba de zecile de procese care trenau pe traseul întortocheat al procedurilor judiciare. Sãtenii ºtiau una ºi bunã: primarul era de vinã pentru cã nu-ºi primiserã titlurile, iar ei auziserã asta din gura ministrului de resort, la televizor.

La o altã primãrie, câþiva tineri solicitau sprijin pentru construirea de locuinþe. Primarul nu avea de unde sã le dea teren ºi, cu atât mai puþin, credite avantajoase. De altfel, venitul lunar al acestora nu le-ar fi permis rambursarea vreunui împrumut. Oamenii însã nu pricepeau asemenea detalii tehnice. Ei cereau, ºi erau convinºi cã aveau dreptate, un lucru despre care auziserã tot de la televizor, pentru cã un alt ministru anunþase, cu mult fast, programul de sprijinire a tinerilor pentru construcþia de locuinþe.

Dupã ce numeroºi oficiali guvernamentali au realizat o adevãratã campanie de imagine pe seama venitului minim garantat, multe primãrii au sistat, practic, acordarea acestui ajutor social, ºi asta, dintr-un motiv foare simplu: lipsa de resurse financiare. Sunt judeþe în care gradul de acoperire financiarã pe anul în curs, pentru aceste acþiuni, se ridicã abia la 20Ð25%, adicã pentru maximum 3Ð4 luni, ca sã nu mai vorbim de restanþele anului trecut. ªi aici însã oamenii au dreptate. Pe ei nu îi intereseazã cine este vinovat de lipsa banilor. Ei ºtiu cã este dreptul lor sã primeascã ajutorul promis, ºtiu cã existã o lege în acest sens, pentru cã au aflat asta de la televizor. ªi tot de la televizor au aflat despre amânarea impozitului agricol, despre sprijinul producãtorilor agricoli, despre reþele de apã, canalizare, gaze ºi despre alte iluzii pe care guvernanþii noºtri nu se sfiesc sã le vândã contra unui vot acestor oameni amãrâþi.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), doamna senator Elena Sporea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mergând la sfârºitul sãptãmânii trecute în circumscripþia electoralã nr. 23 Ialomiþa, unde am fost aleasã ºi validatã ca senator, am gãsit în corespondenþa ce-mi era adresatã o scrisoare a unei doamne pensionare care spunea astfel:

”Într-o societate ce trece prin tranziþie mi se pare cã nu ar trebui sã uitãm de faptul cã românul este nãscut poet, indiferent de piedicile ce i-au ieºit în cale. Murind la ºes ºi renãscând în munte, pururea tânãr, pururea mândru cu toate nevoile ce au dat sã-l rãpuie, poporul român a rãmas în spaþiul carpato-danubiano-pontic unde s-a exprimat cel mai bine spiritual ºi material. Trãind într-un spaþiu de vis, românii ºi-au spus istoria prin vers, ºi-au cântat amarul, dragostea, bucuria, speranþa, eroii ºi credinþa într-o viaþã mai bunã. Ei nu au avut nevoie de Sfântul Valentin, cãci au Dragobetele. Nu au nevoie numai de rap ºi rock-and-roll, pentru cã au romanþe ºi muzicã popularã. De aceea mi se pare cã trebuie sã fim atenþi cu generaþiile ce vin, sã nu uite cã românii sunt un popor cu tradiþii. Nu cred cã nu poate sã existe în grila de programe a Televiziunii Române, televiziune naþionalã care trebuie sã se adreseze tuturor, un spaþiu pentru folclorul românesc. Emisiunile din ciclul ”Folclor ºi tradiþiiÒ trebuie pãstrate cãci aici se întâlnesc meºteºugurile cu versul ºi cântul. Copiii ºi tinerii trebuie sã creascã, sã cunoascã frumuseþea versului ºi limpezimea cântecului românesc, sã vadã bogãþia meºteºugului, sã priveascã atelierele în care se þese, se coase, se brodeazã, se picteazã pe sticlã, sã vadã hãrnicia ºi diversitatea de forme a olãritului românesc, sã ºtie cine este acest popor ºi sã fie mândru cã este român.Ò

Cele mai sus prezentate m-au impresionat ºi rog pe cei abilitaþi sã ia mãsurile necesare ca ceea ce se vehiculeazã în legãturã cu emisiunile privitoare la tradiþie ºi folclor, care nu se vor mai regãsi în grila de programe a canalului TVR2, sã nu devinã realitate, iar opinia publicã sã nu se mai poatã bucura de ele.

Traversarea acestei perioade dificile nu trebuie sã ne facã sã uitãm nici mãcar pentru o clipã cã suntem purtãtorii ºi creatorii unei culturi. De aceea, sper ca semnalul de alarmã pe care aceastã femeie pensionarã care, dupã 36 de ani de muncã, nu poate sã-ºi achite toate datoriile faþã de stat sã nu rãmânã fãrã ecou. Este, cu siguranþã, printre cei care, dând la o parte problemele personale, nevoile ºi suferinþele zilnice, au totuºi tãria ºi înþelepciunea de a ne arãta cã suntem, totuºi, un popor deosebit.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Poezia frumoasã a colegei noastre, primitã la cabinetul parlamentar, parcã nu concordã cu ceea ce primesc eu la cabinetul parlamentar, în frigurosul meu Botoºani, când majoritatea îmi spun: ”Domnule senator, îmi e frig.Ò

Declaraþia mea politicã de astãzi se cheamã: ”Frigul, chinul românului.Ò

Pentru mulþi dintre cetãþenii þãrii, iarna aceasta care parcã nu se mai terminã va rãmâne, din pãcate, o tristã amintire. Bãtrânii spun cã nici dupã rãzboi nu s-a rãbdat de frig aºa cum se rabdã acum. Am ajuns, la început de mileniu III, sã avem multe familii care renunþã de bunã voie la folosirea celor mai elementare condiþii de civilizaþie: curentul electric, cãldura, telefonul ºi multe alte servicii, din cauza imposibilitãþii de a achita o facturã, facturi care cresc cu fiecare lunã.

Preþurile practicate au pus la zid o întreagã þarã, ajungând sã avem o populaþie înfometatã, cu o sãnãtate precarã, speriatã de grija zilei de mâine, care acum munceºte doar pentru a-ºi achita datoriile, în vreme ce guvernanþii se chinuiesc sã-i împartã pe cei rãu-platnici ºi sãraci de bunã-credinþã, distanþã insensibilã între cele douã categorii, în vreme ce datele statistice oficiale demonstreazã clar cã mai mult de jumãtate din populaþia României trãieºte sub limita pragului de sãrãcie.

Inclusiv S.R.I.-ul avertizeazã asupra riscului ce decurge din scãderea alarmantã a puterii de cumpãrare a populaþiei ºi de utilizarea serviciilor strict necesare într-o þarã ce se doreºte sã intre în Uniunea Europeanã ºi NATO.

Este ºtiut cã orice Guvern responsabil are datoria sã soluþioneze problemele cele mai grave ale unei þãri, iar dintre acestea problemele sãrãciei ºi a corupþiei sunt unanim acceptate ca fiind cele mai grave.

Sã fie oare împãrþirea în cele douã categorii mai sus amintite o soluþie de perspectivã pentru eradicarea sãrãciei? Eu unul nu cred aºa ceva!

Nu evidenþa strictã a celor contorizaþi ºi a celor necontorizaþi ºi egalitarismul între aceºtia la plata facturilor la ”TermicaÒ, soluþii, de altfel, de moment ºi populiste, este principala problemã, ci faptul cã nivelul de trai al populaþiei a scãzut îngrijorãtor, existând o diferenþã prea mare între veniturile reale ºi tarifele percepute la plata utilitãþilor pentru majoritatea populaþiei, în condiþiile în care salariul mediu pe economie a crescut, din 1999 pânã în 2002, de 2,7 ori, preþul la gaze a crescut de 7,2 ori, la energie electricã de 4 ori, neþinând cont de ultima mãrire, preþul la apa potabilã ºi apa de canalizare de 4,8 ori, gigacaloria a crescut aproape de 1 milion.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, sã-i urmãm domnului preºedinte Ion Iliescu ”La mulþi ani!Ò cu ocazia zilei sale de naºtere.

Stimaþi colegi,

Toate intervenþiile de astãzi au trebuit sã poarte un nume. Ele au fost deosebite.

Vã mãrturisesc cã eu nu am cãutat un nume, pentru cã intervenþia mea, declaraþia mea politicã de astãzi este o incursiune în banal, în banalul unui rãzboi al justiþiei contra justiþiei, generat de o conduitã româneascã, tipic româneascã, ºi anume aceea a modului în care se respectã legea.

Permiteþi-mi sã vã amintesc cã prin Ordonanþa nr. 83/2001, modificatã ulterior prin Legea nr. 187/2001, am luat o primã mãsurã de sancþionare a corupþiei printr-o asigurare a unei salarizãri decente a magistraþilor din România. În 2001 aceastã primã mãsurã a fost suspendatã de cãtre Guvernul României prin Ordonanþa nr. 216. În 2002 acelaºi Guvern uitã sã suspende aplicarea Legii de salarizare a magistraþilor, lege care intrã în vigoare începând din 2002.

În acest context magistraþii, care sunt oameni care aplicã legea, sunt oameni de lege ºi oameni care respectã legea, se adreseazã instanþelor judecãtoreºti cu procese civile, litigii de muncã, prin care solicitã plata drepturilor salariale.

Aºa se face cã astãzi în România suntem într-o situaþie paradoxalã: avem mii de sentinþe, definitive ºi irevocabile, prin care Ministerul Justiþiei este obligat la plata diferenþei de drepturi salariale în raport cu legea care este în vigoare, Legea nr. 83/2001. Guvernul, prin Ordonanþa nr. 22/2002, încearcã sã se opunã la executarea acestor hotãrâri judecãtoreºti, care sunt dificil de executat prin poprire, pentru cã magistraþii nu pot obþine avizul Ministerului Finanþelor Publice.

Însã suntem astãzi într-o situaþie paradoxalã pe care am sã v-o amintesc, aceea a instanþelor bucureºtene, unde magistraþii, posesori ai unei hotãrâri judecãtoreºti civile irevocabile, nr. 178 din 28 februarie 2003, au trecut la executarea silitã a acestei sentinþe.

Aºa se face cã astãzi, la Ministerul Justiþiei, am avut de-a face cu un prim sechestru al bunurilor ministerului, aplicat de cãtre cei care dau sentinþe, de cãtre cei care asigurã respectarea legii. Este o situaþie de neconceput pentru bunul mers al justiþiei româneºti, o situaþie care ne pune ºi pe noi, parlamentarii, într-o posturã dificilã, pentru cã aceastã situaþie ne pune în faþã modul în care sunt respectate ºi modul în care sunt batjocorite legile pe care le aplicãm aici.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Bichineþ, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am aflat cã la Botoºani este un frig de plesnesc ouãle corbului în cuib, dar domnul senator Dumitru Codreanu, cu eforturi mari, a ajuns ºi ne-a prezentat o declaraþie politicã foarte interesantã. De asemenea, colega noastrã ne-a recitat câteva versuri ºi ne-a dus cu gândul la mamele, la surorile, la soþiile noastre cãrora le dorim în aceastã sãptãmânã numai bine, ºi nouã, la fel.

Prin glasul domnului senator Adrian Pãunescu, a câta oarã, ni se aduce în atenþie o nouã tristeþe datoratã intervenþiei neinspirate a unui politician român, care îºi cam dã cu pãrerea de multã vreme, fiind prea des mediatizat, la probleme pe care cred cã nu le înþelege foarte bine. Între pãrinþi ºi fii întotdeauna sunt replici, schimburi de cuvinte, însã amintirile se pãstreazã în familie. Eu nu cred cã este bine venitã pãrerea unui politician român, care poate sã se pronunþe la un post de televiziune cã e bine sã ai, ca cetãþean al României, de-a face cu orice seminþie în afarã de cea moldoveneascã, care de fapt este o parte din trunchiul României. Ce ar fi dacã eu i-aº da dreptate lui Fãnuº Neagu, care, într-o scriere celebrã, de altfel, spune cã e bine cu þiganul sã ai de-a face numai o singurã datã în viaþã, în noaptea nunþii, când sã-l pui sã cânte. Eu nu am astfel de prejudecãþi ºi cred cã se poate dialoga cu orice fiinþã umanã de pe orice meridian, pe orice temã ºi este bine sã ne adunãm, nu sã ne dispersãm, atâþia câþi suntem.

Declaraþia mea politicã se referã la o situaþie din judeþul Vaslui, pe care eu îl reprezint aici. Târâº-grãpiº, iatã, s-a dus ºi iarna aceasta, nemilos de grea, lungã ºi geroasã. În mod normal, o datã cu începutul lui martie, truditorii gliei marcheazã debutul noului an agrar, bãrbaþii buni de muncã îºi pregãtesc uneltele ºi îºi lasã, a haiducie, cuºmele pe ceafã. Femeile înfloresc, parcã, atunci când primesc flori ºi mãrþeguºe de la cei dragi, iar copiii înveselesc uliþele ºi zburdã în nevinovãþia ºi puritatea lor, alãturi de mieii firavi ºi celelalte vieþuitoare pe imaº. Aceste lucruri se întâmplã în mod normal ºi în timpuri normale, timpuri apuse de mult în România ºi, lucru vãdit, fãrã ºanse de a renaºte prea curând. Declaraþia politicã pe care o prezint astãzi se înscrie, ºi ea, în seria pe care am deschis-o în urmã cu un an, sub genericul mobilizator ºi dãtãtor de sens: ”Þara noastrã este plinã de evenimente fericite!Ò, ºi, cum nu vreau sã prezint generalitãþi, ci fapte concrete, mã voi referi la dialogul, mioritic deja, dintre preºedintele þãrii, cãruia îi dorim ºi noi sãnãtate, multã fericire, domnul Ion Iliescu, ºi domnul Adrian Nãstase, premierul, încã nehotãrâþi care intrã în istorie ori rãmâne în ea ºi care iese. Desigur, þara recepteazã teribil de bine duelurile ºi înþepãturile dintre cei doi protagoniºti ai luptei politice ºi tot sperã, sãraca de ea, cã aceºtia s-or sãtura de dispute pe linie de anticipate, amânate, întârziate, simultane.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Nu eram înscris pe lista celor care urmau sã prezinte în faþa dumneavoastrã o declaraþie politicã. Prezenþa mea la acest microfon este, într-un fel, continuarea declaraþiei politice fãcute de domnul senator Adrian Pãunescu ºi, mai precis, de scrisoarea pe care domnul senator Adrian Pãunescu a primit-o din partea scriitorului ºi fostului deputat Andrei Strâmbeanu.

Mã simt dator sã evoc un moment trãit împreunã Ñ mã tem de stridenþa cuvintelor, dar nu gãsesc altele mai potrivite Ñ, trãit împreunã cu acest mare român, cu acest mare scriitor, care, la un moment dat, a fost ºi în Parlamentul þãrii, respectiv la Chiºinãu.

Cu câþiva ani în urmã am fost, în posturã de autor, la Chiºinãu cu Teatrul Naþional din Bucureºti. Atunci l-am cunoscut pe deputatul ºi scriitorul Andrei Strâmbeanu, un om minunat. ªi Andrei Strâmbeanu mi-a povestit urmãtoarea întâmplare: aproape cu 50 de ani în urmã venise cu mama sa de la þarã în capitalã, la Chiºinãu. Mergeau pe bulevardul principal ºi, la un moment dat, mama lui a înþepenit, nu a putut sã mai meargã, nu putea sã vorbeascã, tânãrul sãu fiu nu ºtia ce se întâmplã ºi, uitându-se la femeia de lângã el, a vãzut-o cu ochii în lacrimi, cu privirea fixatã pe clãdirea de peste drum. Erau în faþa Teatrului Naþional din Chiºinãu, unde era arborat steagul românesc. Cu aproape 50 de ani în urmã, Teatrul Naþional românesc, celebra trupã a Teatrului Naþional din Bucureºti, sub bagheta maestrului Sicã Alexandrescu, a întreprins un turneu la Chiºinãu. Dupã foarte mulþi ani, era prima datã când steagul românesc era arborat pe bulevardul principal al capitalei.

Au trecut anii, Andrei Strâmbeanu a ajuns un scriitor consacrat. Ajuns în Parlamentul þãrii, se duce acasã, îºi vede mama, mama îl întreabã: ”Cum mai merg lucrurile, Andriuºa?Ò ªi Andriuºa îi spune: ”Nu avem gaz, nu avem electricitate, nu ne luãm salariile, nu avem ce mânca...Ò. Femeia bãtrânã îl ascultã ºi îl întreabã: ”Andriuºa, dar tricolorul mai fâlfâie la Chiºinãu?Ò ”Fâlfâie, mamã!Ò, rãspunde deputatul Andriuºa Strâmbeanu. ”Andriuºa, cât timp mai fâlfâie tricolorul la Chiºinãu, mai e o speranþã.Ò

Mai avem trei declaraþii politice din partea colegilor noºtri din Grupul parlamentar al P.R.M. V-aº ruga sã încercãm sã ne încadrãm în cele 10 minute rãmase pânã la ora 18,30, când avem sesiunea de întrebãri, interpelãri, care va fi radiodifuzatã.

Vã rog, domnul senator Aron Belaºcu.

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se doreºte a fi un semnal de alarmã la un lucru imposibil de crezut ºi totuºi posibil într-o þarã în care mândria ºi demnitatea naþionalã sunt cãlcate în picioare ºi terfelite în numele unei democraþii iluzorii, bolnave, prost înþelese ºi permanent subordonate unor protocoale care, de 13 ani încoace, nasc monºtri. Dar despre ce este vorba?

Edilii municipiului de pe Cibin, este vorba aici de municipiul Sibiu, vorbesc despre un aºa-zis proces de refacere ºi restaurare a monumentelor istorice ºi a statuilor urbei. Salutãm acest fapt, care le-ar face cinste dacã s-ar ºi materializa. În acest proces s-ar înscrie ºi restaurarea ºi modernizarea Pieþei Mari din centrul Sibiului. Cum ar arãta ea în final nu putem sã ºtim. Am fost asiguraþi de cãtre primarul Klaus Johannis cã noua configuraþie a Pieþei Mari din municipiul Sibiu va fi supusã deciziei cetãþenilor sibieni ºi cã va face obiectul unei dezbateri publice, aºa cum, desigur, ar fi nu numai firesc, dar ºi legic. Îngrijorarea sibienilor creºte la cote alarmante, întrucât se constatã cã deja Piaþa Mare se schimbã pe zi ce trece, în ea apãrând inopinat stâlpi de iluminare în jurul unui soclu nou, precum ºi alte amenajãri, fãrã sã se ºtie exact ceea ce se petrece, fãrã nici un fel de dezbatere sau decizie publicã, fãrã vreo informare civicã prealabilã.

În acest context incert primim semnale potrivit cãrora din centrul Sibiului se intenþioneazã eliminarea statuii marelui profesor ºi cãrturar Gheorghe Lazãr, creator de lume româneascã modernã, produs sclipitor al epocii de deºteptare naþionalã a românilor, nãscut la 1779 în oraºul Avrig de lângã Sibiu, urmând în schimb a se instala statuia unui sfânt, Nepomuk, personalitate religioasã catolicã, nãscut în Pilsen, Cehia, la 1340, sanctificat în anul 1721, care nu are nimic în comun cu spiritualitatea ºi istoria meleagurilor sibiene sau ale þãrii.

Ar fi un fapt regretabil de impietate culturalã, ca statuia uneia dintre cele mai reprezentative personalitãþi româneºti ºi sibiene, profesor la ªcoala Teologicã din Sibiu între anii 1811 ºi 1815, luminând cu a sa torþã, începând cu 1818, ªcoala de la Sfântul Sava, pe care a fãcut-o vestitã prin rãspândirea culturii moderne româneºti, întemeind învãþãmântul mediu ºi superior, ºi nu în ultimul rând, creator de generaþie revoluþionarã, cea paºoptistã, sã fie îndepãrtatã din centrul municipiului nostru ºi în felul acesta sã fie înlãturatã ºi din sufletele noastre ºi, mai ales, ale generaþiilor care vin dupã noi.

Vã mulþumesc. Domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din nefericire pentru mine, vreau sã reprezint cu cinste un judeþ devastat din punct de vedere social ºi economic ºi chiar cu riscul de a crampona discursul meu politic în jurul aceluiaºi subiect mã vãd nevoit, din datorie pentru cei care m-au trimis aici, sã revin mereu la problemele siderurgiei ºi ale mineritului, chiar dacã unii dintre colegii mei vor zâmbi.

Au trecut mai bine de doi ani de la instalarea Guvernului Nãstase, sunt tot atâþia de când, de la acest microfon, aduc în atenþia Senatului situaþia dezastruoasã din judeþul Hunedoara.

Nimeni nu poate reproºa P.R.M.-ului cã nu a luat poziþie vizavi de drama prin care trec locuitorii judeþului Hunedoara, în general, ºi a siderurgiei de pe aceste meleaguri, în special.

Chiar în prima zi a acestei sesiuni vã avertizam de la acest microfon cã municipiul Hunedoara stã pe un butoi de pulbere, cã situaþia tinde sã scape de sub control.

Sâmbãtã, 1 martie 2003, sindicaliºtii de la S.C. ”SiderurgicaÒ au oferit un mãrþiºor guvernanþei domnului Nãstase, deºi mãrþiºoare se oferã, în general, femeilor. Circa 6.000 de hunedoreni le-au dedicat ºi câte un mesaj, din care redau, printre altele: ”Hoþii! Hoþii!Ò, ”P.S.D., nu uita, Hunedoara nu te vrea!Ò ºi multe altele. Dar sunt convins cã ºtiþi toate acestea din mass-media ºi nu am sã vã reþin atenþia cu lucruri cunoscute deja.

Din pãcate, le ºtie ºi Guvernul, dar tace, cum tace domnul ministru Muºetescu, ºeful A.P.A.P.S.-ului, pentru cã, deºi interpelat de mine, conform Regulamentului Senatului României, în data de 10 februarie 2003, cu privire la politica A.P.A.P.S. referitor la Societatea ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. Hunedoara nu a binevoit nici pânã astãzi sã rãspundã.

Personal, i-aº înþelege pe domnii guvernanþi. Altele sunt problemele grave ale României ºi cetãþenilor ei asupra cãrora trebuie sã îºi îndrepte dumnealor atenþia: rãzboiul din Irak, cum sã îi împace pe europeni pentru poziþia noastrã faþã de America, cãci în vreme ce Turcia a refuzat peste 6 miliarde dolari S.U.A. în schimbul transformãrii sale în teren de lansare a atacurilor antiirakiene, noi ne-am bucurat de aprecieri din partea unor oficiali americani; cum ar mai fi spãlarea de pãcate a aºa-ziºilor baroni locali, proces abia finalizat cu succes, ori recuperarea ºi reasamblarea cioburilor împrãºtiate a unui idilic tablou intitulat de autor ”P.S.D. alãturi de cetãþeni, pentru cetãþeniÒ care s-a fãcut de mult þãndãri.

Nu ne-aþi plictisit, domnule senator, vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Încheiem aici sesiunea noastrã de declaraþii politice de astãzi. Vom începe sesiunea de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri la întrebãrile ºi interpelãrile adresate de dumneavoastrã.

Înainte de aceasta dau cuvântul doamnei senator Maria Petre, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cu regretul cã fac un asemenea anunþ în faþa bãncilor goale ale colegilor noºtri de la putere, îl fac pentru cã este o temã extrem de importantã, ea se numeºte ”Abandonarea pensionarilor de cãtre actuala putereÒ.

Ceea ce m-a adus la microfon este faptul cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senatul României a iniþiat o moþiune simplã cu acest titlu, pe care o depunem în acest moment.

Moþiunea îndeplineºte condiþiile prevãzute de art. 64 din Constituþie ºi de art. 148, 152 din Regulamentul Senatului ºi este semnatã de un numãr de 46 de senatori.

Vã mulþumesc, vom da citire conþinutului ºi o vom supune dezbaterii în momentul în care ea va fi programatã, potrivit regulilor din Regulamentul Senatului.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Moþiunea va fi depusã la preºedintele Senatului, pentru a face toate demersurile procedurale pentru stabilirea datei când aceastã moþiune va fi susþinutã.

Referitor la sesiunea noastrã de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri vã anunþ cã avem un numãr de 15 întrebãri ºi interpelãri ºi, dupã documentul înaintat de cãtre Guvern, avem doar trei reprezentanþi ai Executivului prezenþi la întrunirea noastrã din aceastã searã.

Vreau sã mai fac o constatare, ºi anume faptul cã nu mai puþin de cinci întrebãri ºi interpelãri sunt adresate primului-ministru al României ºi eu consider cã ar fi o premierã în activitatea noastrã parlamentarã, o premierã în activitatea ultimilor ani parlamentari dacã premierul va da curs solicitãrilor noastre, solicitãrilor Senatului, de a fi prezent în Parlamentul României în urmãtoarele douã sãptãmâni, pentru a da rãspuns personal acestor întrebãri ºi interpelãri care sunt adresate de domnul senator Radu F. Alexandru, domnul senator Ionel Alexandru, domnul senator Gheorghe Bunduc, domnul senator Dumitru Pop ºi domnul senator Gheorghe Flutur.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul primului senator înregistrat cu întrebãri pentru întâlnirea noastrã de astãzi, domnul senator Gheorghe Zlãvog, de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Domnule ministru,

Aplicarea în teritoriu a Legilor nr. 18/1991 ºi nr. 1/2000 a produs multe nemulþumiri, în multe locuri, datoritã stilului defectuos de lucru al administraþiilor judeþene ºi locale.

Vã supun atenþiei un caz concret care s-a petrecut în judeþul Olt, în comuna Traianu ºi care, în urma nemulþumirilor sãtenilor, poate degenera în producerea unor conflicte.

Pânã în toamna anului 2002, localitatea Traianu din judeþul Olt dispunea de 120 hectare islaz, teren pe care sãtenii îºi pãºunau animalele. În ultimele cinci luni, primarul localitãþii ºi Comisia de aplicare a Legii fondului funciar au împroprietãrit, în baza Legii nr. 1/2000, o serie de cetãþeni, chiar în perimetrul islazului comunal, la ora actualã crescãtorii de animale nemaiavând posibilitatea de a pãºuna cele peste 1.800 capete de animale care existã în comunã.

Considerãm cã prin aceastã mãsurã s-au comis abuzuri ºi vã solicitãm, domnule ministru, sã ne comunicaþi ce mãsuri intenþioneazã sã adopte Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, prin Comisia judeþeanã Olt de aplicare a Legii fondului funciar, pentru îndreptarea situaþiei prezentate.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului Partidului Naþional Liberal.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru.

Stimate domnule prim-ministru,

Întrebãrile pe care vi le adresez se referã la felul în care un om politic, ºi cu atât mai mult unul cu responsabilitãþile dumneavoastrã, se raporteazã la cele mai elementare norme de cinste ºi moralitate politicã.

Aºa cum bine se ºtie, aþi fost un susþinãtor necondiþionat al proiectului ºi aþi fost primul cumpãrãtor al acþiunilor ”Dracula ParkÒ. Aþi cumpãrat 10.000 acþiuni la preþul de 10.200 lei acþiunea, valoarea pachetului

achiziþionat fiind de 102.000.000 lei. Exemplul dumneavoastrã a fost urmat imediat de ministrul turismului, dar ºi de o mare parte a angajaþilor ministerului care, dupã o logicã absolut fireascã, dacã premierul bagã un sac de bani, de aici sigur se va câºtiga cu carul, au cumpãrat fiecare, în mãsura posibilitãþilor financiare de care dispuneau.

În primele ore ale zilei au fost cumpãrate acþiuni ”Dracula ParkÒ în valoare de 262.000.000 lei. Ce a urmat dupã lansarea la apã a Titanicului turismului românesc þine prin excelenþã de domeniul absurdului ºi al iresponsabilitãþii. Sunt imobilizaþi 6.000.000 dolari, contribuþia a peste 20.000 persoane fizice care ºi mâine pot afla cã ºi-au pierdut banii, agenþi economici, SIF-uri, instituþii ale statului.

În aceste condiþii, consider cã am dreptul ºi datoria sã vã cer sã rãspundeþi public la urmãtoarele întrebãri.

Care a fost soarta banilor cu care aþi gajat unul dintre cele mai rãsunãtoare eºecuri ale Executivului pe care îl conduceþi?

Aþi pãstrat acþiunile sau le-aþi rãscumpãrat?

Dacã le-aþi rãscumpãrat, de ce nu aþi fãcut-o cu aceeaºi publicitate ca ºi atunci când le-aþi cumpãrat, informând opinia publicã de faptul cã v-aþi retras din afacere?

V-aþi interesat pe parcursul timpului de soarta investiþiei pe care aþi fãcut-o ºi aþi considerat-o în continuare rentabilã sau aþi lãsat-o la voia întâmplãrii?

Care este diferenþa între felul în care gestionaþi banul propriu, domnule prim-ministru, ºi banul public? Solicit rãspuns oral ºi scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea întrebare este adresatã de domnul senator Zolt‡n Pusk‡s, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sãptãmâna trecutã am avut o declaraþie politicã în legãturã cu îngrãºãmintele chimice care se acordã ca ajutor ºi astãzi formulez o întrebare legatã tot de aceastã problemã, întrebare adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Întrebarea sunã în felul urmãtor: dacã ajutorul în îngrãºãminte chimice, conform prevederilor Legii nr. 158/2002, se poate acorda ºi pe baza evidenþei proprietarilor de terenuri din registrul agricol al localitãþii ºi declaraþiilor de impozitare depuse de proprietar, având în vedere cã majoritatea celor îndreptãþiþi pentru a beneficia de acest ajutor nu ºi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciarã sau nu au primit titlul de proprietate, respectiv nu au ieºit din indiviziune.

Solicit rãspuns în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Întrebarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Cabinetul Nãstase începe sã aibã serioase probleme pe calea îndeplinirii angajamentelor faþã de Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã.

Oficialii organismelor internaþionale au taxat dur Executivul de la Bucureºti, încercând sã îi aducã pe guvernanþi cu picioarele pe pãmânt.

Eliberarea unor noi tranºe de împrumut, negociate cu Fondul Monetar Internaþional, presupune îndeplinirea unor condiþii foarte dure. La fel, ºi integrarea în Uniunea Europeanã este condiþionatã de parcurgerea capitolelor convenite. În acest timp, însã, conducerea þãrii, premierul Adrian Nãstase, se complace în certuri sterile pentru întâietate.

În aceste condiþii, solicit premierului Adrian Nãstase sã punã capãt acestei stãri de lâncezealã ºi sã angajeze instituþiile statului pe drumul realizãrii obiectivelor asumate cu forurile internaþionale, cum ar fi: NATO, Uniunea Europeanã ºi Fondul Monetar Internaþional.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Iatã cã avem ºase întrebãri ºi interpelãri adresate în acest moment domnului prim-ministru.

Urmãtoarea întrebare, domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

În judeþul Braºov, în administraþia publicã am constatat o serie de anomalii în domeniul eliberãrii titlurilor de proprietate, decizii ilegale ale primarilor numiþi în comunele nou-înfiinþate, precum ºi în ceea ce priveºte cheltuielile primãriilor, destinate publicitãþii. Astfel, Prefectura Braºov a emis câteva sute de titluri de proprietate ”parþialeÒ, care cuprind numai suprafeþele intravilane, tergiversându-se retrocedarea celorlalte suprafeþe agricole ºi forestiere. De exemplu: în comuna Viºtea de Jos au fost emise aproape o sutã de titluri, spre nemulþumirea celor îndreptãþiþi, cu toate cã acþiunea a fost bifatã ca fiind îndeplinitã. În comuna nou-înfiinþatã Crisbav, primarul localitãþii, numit de cãtre prefect pentru pregãtirea alegerilor, l-a declarat cetãþean de onoare pe preºedintele P.S.D. Braºov, organizând cu acest prilej o festivitate plãtitã din firavul buget al acestei primãrii, deºi numai consiliul local ales poate dispune acordarea unui astfel de titlu. Primãria Cristian ºi, probabil, ºi alte localitãþi, administrate de primari P.S.D., plãtesc cãtre cotidianul local ”ObiectivÒ, organ ºi proprietate a P.S.D. Braºov, sume de sute de milioane pentru aºa-zisa publicitate, în realitate finanþând efectiv acest organ de presã.

Vã rog, domnule ministru, sã precizaþi dacã aspectele menþionate mai sus sunt legale ºi ce mãsuri veþi avea în vedere pentru stoparea acestor fenomene?

ªi încã o întrebare cãtre domnul ministru Ovidiu Muºetescu: am fost sesizat de cãtre conducerile sindicatelor braºovene asupra blocajului financiar grav cu care se confruntã societãþile braºovene cu capital de stat. Toate aceste societãþi au datorii care cresc în permanenþã datoritã penalizãrilor. Aceste datorii depãºesc în cele mai multe cazuri valoarea capitalului societãþii respective ºi fac imposibilã obþinerea de credite. Existã cazuri în care datoriile depãºesc de zece ori valoarea societãþii. Ca urmare, vã rog sã-mi comunicaþi situaþia actualizatã a datoriilor societãþilor comerciale cu capital de stat, precum ºi valoarea capitalului acestora. Vã rog, de asemenea, sã precizaþi ce mãsuri preconizaþi în cazul în care aceste datorii nu vor mai putea fi, practic, returnate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Doamna senator Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Petre Lificiu din cadrul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Procesul de erodare al malului râului Sãsar din Baia Mare s-a accentuat în ultimul timp, afectând inclusiv reþelele de apã potabilã ale oraºului, cât ºi strãzile din zona malului. Cel mai recent caz a avut loc vineri, 28 februarie 2003, când malul râului Sãsar s-a surpat pe o lungime de aproximativ 50 metri, în dreptul unor gospodãrii de pe Strada Zambilei, distrugând drumul de acces dintre râu ºi case. O datã cu prãbuºirea malului a cãzut în râu ºi o maºinã parcatã în faþa unei case, iar conductele de alimentare cu apã potabilã a oraºului, care trec prin aceastã zonã, au fost ºi ele avariate, punând în pericol alimentarea cu apã potabilã a oraºului. Costul lucrãrilor de amenajare a malului râului Sãsar au fost estimate la 55 miliarde lei în preþurile anului 2002. Pânã în prezent s-au asigurat 8,5 miliarde lei.

Întrebare: care este posibilitatea asigurãrii fondurilor pentru efectuarea lucrãrilor de consolidare a malului râului Sãsar, atât din bugetul de stat, cât ºi din alte fonduri speciale sau programe ºi fonduri externe?

Solicit rãspuns scris.

De asemenea, mai am o întrebare adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu din cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor.

Nivelul creºterii de preþ la serviciile cãtre populaþie, gaz metan, curent, încãlzire au un impact dezastruos asupra nivelului de trai al acesteia. De la 1 martie 2003 preþul gazelor naturale a crescut cu 7,5%, astfel încât preþul unui metru cub de gaz va ajunge la 3.500 lei, iar o nouã scumpire se va produce în luna iulie a anului curent. Aceste noi scumpiri vor duce la un dezechilibru social ºi financiar total din cauzã cã populaþia nu va fi în mãsurã sã achite datoriile pentru întreþinere, iar furnizorii de servicii cãtre populaþie vor fi obligaþi sã-i debranºeze pe datornici pe motiv de neplatã.

Întrebare: care sunt elementele de calcul care au stat la baza stabilirii acestor preþuri ºi elementele care au dus la scumpirea gazului metan, în condiþiile în care se ºtie cã populaþia nu mai are posibilitatea achitãrii ºi suportãrii acestora?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare este adresatã de cãtre domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Mai sunt douã întrebãri, ale domnului senator Paul Pãcuraru, care au fost depuse în scris ºi sunt adresate Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Prima interpelare este de cãtre domnul senator Dumitru Badea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte,

Din pãcate vãd cã dintre cei cãrora le este adresatã, respectiv domnul Alexandru Radu Timofte, director al Serviciului Român de Informaþii, doamna Mihaela Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, domnul Ioan Amãrie, procuror general, ºi, respectiv, domnul chestor principal Florin Sandu, care nu este decât dânsul, domnul chestor principal Florin Sandu.

Cãruia îi mulþumim pentru prezenþa Domniei sale în mijlocul nostru în aceastã searã.

ªi eu la fel ºi rãmân surprins cã domnul Alexandru Radu Timofte, care ar fi fost actorul principal la aceastã interpelare, nu ne onoreazã cu prezenþa sau un înlocuitor.

Tergiversarea analizãrii în Parlamentul României a rapoartelor privind activitatea S.R.I. pe ultimii doi ani are, dupã cum poate deduce orice nespecialist, serioase conotaþii politice, dar ºi importante implicaþii în ceea ce priveºte campania anticorupþie mult mediatizatã de ocupanþii Palatului Victoria ºi ai sediului P.S.D. din Kiseleff. Zilele acestea mass-media a publicat un documentar al S.R.I. care completeazã o declaraþie anterioarã a procurorului general al P.N.A., domnul Ioan Amãrie, privind ”Implicarea în acþiuni de mare corupþie a unor persoane cu funcþii importante în organele de statÒ.

Domnul Ioan Amãrie preciza la bilanþul instituþiei pe 2002 cã sunt anchetaþi pentru comiterea unor astfel de fapte foºti ºi actuali miniºtri, declaraþii asupra cãrora a revenit, probabil în urma unor ordine primite din partea puterii. Apreciind periculozitatea deosebitã a unor astfel de fapte, Serviciul Român de Informaþii a documentat 78 de cazuri grave de mare corupþie ºi a sesizat organele de urmãrire penalã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Luând în considerare necesitatea demonstrãrii transparenþei derulãrii programelor SAPARD, precum ºi valoarea de 750 milioane euro aferente unor credite nerambursabile, finanþate prin programe de finanþare externã, care au fost acordate unor firme româneºti în perioada 2001Ð2002, vã rog, domnule prim-ministru, sã precizaþi rezultatul controlului efectuat de Comisia Europeanã asupra modului de folosire a creditelor acordate din fondurile Uniunii Europene la acest capitol.

Solicit rãspuns scris.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare, domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru ºi nu rãmân deloc surprins de faptul cã domnul prim-ministru nu se aflã prezent în aceastã salã la acest capitol, pentru cã dumnealui n-a fost prezent niciodatã sã rãspundã la interpelãrile noastre.

Voi trece la interpelare.

Domnule prim-ministru,

Încãlcând art. 1 alin. (3), art. 58 ºi art. 107 alin. (3), coroborat cu art. 114 alin. (1) din Constituþia României, aþi aprobat în data de 30 ianuarie 2003 Ordonanþa nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, lege organicã care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, ordonanþã ce obligã toþi cetãþenii sã plãteascã taxa pe radio ºi televiziune, indiferent dacã dispun sau nu de aparatele respective.

Prin acest act, dovediþi încã o datã lipsã de respect faþã de rolul ºi importanþa sistemului parlamentar, încãlcând rolul primordial al Parlamentului României, prevãzut în art. 58 alin. (1) din Constituþie, ºi mai dovediþi dezinteres faþã de eforturile României de a demonstra comunitãþii internaþionale cã este un stat de drept care apãrã ºi respectã Constituþia ºi, totodatã, obligaþi prin acest act abuziv cetãþenii þãrii sã plãteascã noi taxe pentru un serviciu public datorat cetãþeanului prin Constituþie.

Deoarece gãsesc abuzivã atitudinea dumneavoastrã în aceastã chestiune, prin care bãgaþi mâna tot mai adânc în buzunarul cetãþenilor, cu încãlcarea prevederilor art. 52 alin. (1) ºi (2) din Constituþie, vã rog sã-mi rãspundeþi care sunt motivele ºi baza legalã pentru care recurgeþi la asemenea acte neconstituþionale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare, adresatã de domnul senator Gheorghe Zlãvog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ovidiu Muºetescu.

## Domnule ministru,

S.C. ”Comat OltÒ Ñ S.A. Slatina a intrat în anul 1996 sub incidenþa Legii nr. 64/1995, în urma unei slabe activitãþi manageriale desfãºurate la vremea respectivã de echipa din fruntea societãþii. Din 1996 s-au parcurs mai multe perioade de reorganizare, s-au fãcut eforturi deosebite pentru achitarea datoriilor cãtre creditori, la ora actualã nu se înregistreazã restanþe la A.J.O.F.P, C.N.A.S. ºi D.G.M.S.S. Olt ºi, având în vedere cererea A.P.A.P.S. în vederea privatizãrii, s-a desemnat suspendarea procedurii de supraveghere judiciarã pe o perioadã de un an ºi trecerea la A.P.A.P.S. pentru privatizare. Numai cã, trecând în portofoliul A.P.A.P.S. Craiova, primii paºi spre privatizare au fost fãcuþi cu stângul. În ºedinþa de constituire a AGA din 25 ianuarie 2003, reprezentantul A.P.A.P.S. Craiova a numit: 1) director general cu un salariu de 15 milioane lei lunar, plus 20% spor de vechime ºi 30% spor de performanþã; 2) un consiliu de administraþie format din 3 membri, fiecare cu o remuneraþie de 20% din veniturile directorului general, ºi va mai fi numit încã un director economic ºi un consilier financiar.

Cu aceastã schemã umflatã nu se vor mai putea acoperi salariile celorlalþi 28 de angajaþi ai ”ComatÒ, dintre care majoritatea sunt ºi acþionari ºi care, spre exemplu, în luna decembrie 2002 au primit drepturi salariale totale de 98 de milioane de lei. Nu ºtim dacã reprezentantul A.P.A.P.S., cât ºi cei numiþi de AGA vor gãsi cãile pentru obþinerea fondurilor de salarii în condiþiile în care S.C. ”ComatÒ este în faliment. Motivul pentru care societatea a fost suspendatã de la supravegherea judiciarã a fost pregãtirea pentru o privatizare rapidã ºi transparentã ºi pentru a nu se pierde locurile de muncã. Considerãm cã A.P.A.P.S. trebuie sã gãseascã o formulã de administrare ºi pregãtire pentru privatizare prin transparenþã ºi cu o cheltuialã cât se poate de redusã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare, adresatã tot domnului primministru, de cãtre domnul senator Gheorghe Bunduc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule prim-ministru,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1994 ºi a Legii nr. 42/1990, Guvernul avea obligaþia sã asigure, prin intermediul autoritãþilor locale abilitate în acest sens, punerea în posesie a beneficiarilor cu terenuri de pãmânt ce li se cuveneau prin lege. Pânã în prezent, acest lucru nu a fost rezolvat decât în micã mãsurã.

În prezent, aþi lansat în mod public noi oferte de împroprietãrire cu terenuri pentru noi categorii socioprofesionale, mai exact tinerilor ºi artiºtilor, probabil categorii care au dreptul la astfel de punere în posesie. Numai în Bucureºti urmau sã fie date acestor categorii peste 160 hectare.

Vã rog, domnule prim-ministru, sã ne explicaþi când veþi considera necesar sã finalizaþi împroprietãrirea beneficiarilor legii sus-menþionate, urmând ca dupã încheierea acestei acþiuni legale sã treceþi la alte promisiuni. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare este a domnului senator Corneliu Bichineþ.

## Domnule preºedinte,

Întrucât cred cã domnul Adrian Nãstase, premierul, nu mai poate nici dormi de atâtea interpelãri, de data aceasta eu mã voi adresa domnului ministru de interne Ioan Rus.

## Domnule ministru,

În calitate de reprezentant suprem al poliþiºtilor români, vã reamintesc cã aceºtia, la Revoluþie, timoraþi fiind din cauza comportamentului de pe vremea când erau miliþieni, au bãtut, torturat ºi au lipsit abuziv de libertate tineri care luptau pentru libertate ºi un stat de drept.

La fel de timoraþi ºi neinspiraþi au fost poliþiºtii ºi în perioada 13Ñ15 iunie 1990, pe vremea mineriadei. De asemenea, nu aº putea spune cã s-au comportat altfel în perioada evenimentelor de la Costeºti ºi Stoeneºti.

Sigur, eu am mai multe lucruri aici scrise, de aceea voi întreba, ºi domnul ministru sã ne comunice: ce program are ºi ce mãsuri va lua pentru ca ºi Poliþia Românã sã-ºi recapete rolul de slujitor fidel al contribuabilului român, care trebuie sã fie respectat ºi apãrat chiar ºi atunci când nu dã ºpagã ºi taxã pentru cointeresarea poliþiºtilor, ce respectã ºi aplicã legile doar în mãsura în care acestea nu deranjeazã interesele clanurilor, grupurilor ºi gãºtilor care-i finanþeazã discret ºi consistent.

De asemenea, vã întreb, domnule ministru, când aþi verificat ultima datã modul în care rãspunde serviciul 955. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtoarea interpelare este a domnului senator Petru Dumitru Pop.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Atât în prezent, cât ºi în viitor voi realiza un serial de interpelãri sub titlul ”Unde sunt banii, domnilor guvernanþi?Ò.

Domnule prim-ministru,

Din ce în ce mai des reprezentanþii Guvernului pe care îl conduceþi afirmã public cã trãim într-o þarã sãracã, deºi eu cred cã un guvern responsabil ºi competent ar trebui sã o administreze în aºa fel încât sã producã bogãþie ºi sã asigure un nivel de trai decent.

Având în vedere cele menþionate, vã rog sã rãspundeþi de ce afirmaþi cã nu aveþi bani pentru programe economice ºi sociale, din moment ce în ”Monitorul OficialÒ nr. 3 din 26 decembrie 1989, la art 5, scrie clar: ”Þara avea în bãnci strãine fonduri de peste 1 miliard de dolariÒ, acuzaþie ce a stat la baza incriminãrii ºi asasinãrii fostului dictator.

Constatând cã nu aveþi bani pentru sãnãtate, învãþãmânt, cercetare etc., vã întreb la ce datã, la ce bancã ºi în ce cont a ajuns, respectiv a fost viratã, suma de peste un miliard, recuperatã de la bãncile strãine, de care se aminteºte în ”Monitorul OficialÒ sus-menþionat.

De asemenea, vã rog sã anexaþi copia extrasului de cont în care este înscrisã suma respectivã.

Cu respect solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt convins cã alta ar fi atmosfera în Parlamentul României dacã cel puþin o datã pe lunã întregul Executiv ar fi prezent în faþa dumneavoastrã pentru a rãspunde întrebãrilor ºi interpelãrilor care sunt formulate de parlamentarii noºtri.

Având în vedere situaþia de fapt, îi voi invita la microfon pe reprezentanþii Executivului. Sunt prezenþi în aceastã searã, alãturi de noi, domnul director general Gheorghe Predilã, doamna vicepreºedinte Luminiþa Gheorghiu, domnul secretar de stat Ionel Fleºariu ºi domnul chestor-ºef Florin Sandu.

Are cuvântul domnul director general Gheorghe Predilã, pentru a rãspundeÉ

De când rãspund directorii generali?

Éîntrebãrii formulate de domnul senator Gheorghe Zlãvog, de la Grupul parlamentar P.R.M., pe tema Legii fondului funciar.

## Ñ **Domnul Gheorghe Predilã** _director general în_

_Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte...

Iertaþi-mã, domnule director general. Este o întrebare retoricã pe care a pus-o colegul meu, domnul senator Mihai Ungheanu. Aceasta este situaþia. Noi ne

conformãm. Nu vrem de la tribuna Parlamentului sã punem pe absolut nici unul dintre invitaþii noºtri într-o posturã deosebitã.

Aveþi cuvântul, domnule senator Mihai Ungheanu.

Domnule preºedinte de ºedinþãÉ

O secundã, domnule director general. Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

La întrebãri ºi interpelãri, Guvernul trimite miniºtri, conform Constituþiei. Nu vreau sã jignesc pe nimeni pentru asta, dar aceastã practicã trebuie respectatã pentru a arãta consideraþie faþã de Parlament. Chiar dacã noi cunoaºtem cã directorul general de aici nu este ministru, secretar de stat, trebuie sã învãþãm sã ne respectãm.

Dupã pãrerea mea, nu este cazul ca acest rãspuns sã aibã loc în aceste condiþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Având în vedere prezenþa domnului director general Gheorghe Predilã printre noi, îi vom da cuvântul ºi, în acelaºi timp, vom formula Executivului, inclusiv ministrului pentru relaþia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar, aceastã remarcã a dumneavoastrã, aceastã observaþie pe care aþi fãcut-o azi de la tribunã.

Domnule director general, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Rãspunsul pentru domnul senator Zlãvog a fost realizat sub controlul Direcþiei Generale a Agriculturii Judeþului Olt, cu Oficiul judeþean de cadastru. Este avizat favorabil de prefecturã ºi de consiliul local.

Întrebarea se referea la greutãþile pe care le au locuitorii comunei Traianu în ceea ce priveºte asigurarea suprafeþei pentru furajarea animalelor. Se fãcea referire la o suprafaþã de 120 hectare. Din verificãrile efectuate la comunã a rezultat cã numai 11 hectare sunt destinate, efectiv, pãºunatului ºi furajãrii animalelor, care au destinaþie pentru aceastã categorie de folosinþã, restul au constituit o rezervã la dispoziþia primãriei, prin aplicarea Legii nr. 18/1991, iar dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000, nemaiexistând suprafaþã disponibilã pentru a realiza punerea în posesie ºi acordarea titlurilor de proprietate pentru un numãr de cetãþeni cãrora, verificându-li-se solicitãrile, au fost gãsite legale ºi au fost validate de comisia judeþeanã. S-a fãcut apel la aceastã rezervã ºi au primit titlul de proprietate aceºti oameni.

Deci suprafaþa realã destinatã bazei furajere a fost de 11 hectare. Acesta este rãspunsul judeþului Olt.

Vã mulþumesc, domnule director general. Domnule senator Zlãvog, vã rog.

## **Domnul Gheorghe Zlãvog:**

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

În tot cazul, cetãþenii din comuna Traianu nu cunoºteau aceastã chestiune, adicã faptul cã din izlazul comunal, în suprafaþã de 120 hectare, pe care ei îºi pãºunau animalele, aºa ºtiau ºi aºa a fost pânã în toamna trecutã, 110 hectare din acest izlaz comunal era, de fapt, o rezervã a primãriei comunei Traianu, pe care au fost împroprietãriþi, conform legii, cei care au solicitat acest lucru.

Pentru mine este o chestiune ºi o întrebare, în acelaºi timp, cum vor putea cetãþenii respectivei comune pe 11 hectare sã rezolve pãºunatul animalelor, dupã cum aþi vãzut din întrebarea mea, fiind vorba de 1.800 capete. Vã mulþumesc.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Se duc la bulgari.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

anul 2002. S-au luat mãsurile necesare ºi ele au fost plãtite pânã în luna august.

Se vor face imediat aceste plãþi, precizarea este semestrul I al anului 2003, dar în speþã s-a fãcut promisiunea cã la 1 aprilie se vor face aceste plãþi.

A fost o necorelare la un moment dat, pentru cã nu s-au strâns la timp taxele necesare din veniturile consiliului local, deci de la cetãþeni, ºi de aici a fost aceastã discordanþã. Dar, dupã cum ºtim, începând cu 1 februarie 2003, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap s-a transformat în Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Handicap. Este deja o altã viziune de descentralizare ºi s-au luat mãsuri reale pentru asigurarea la timp a acestor bani, fãcându-se chiar acele contracte cu Poºta Românã ca oamenii sã primeascã la timp ºi acasã drepturile care le revin acestor persoane cu handicap, cu atât mai mult cu cât ºtim foarte bine cã anul 2003 este Anul European al Persoanelor cu Handicap.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Zlãvog**

**:**

Domnule director general, dacã puteþi sã rãspundeþi?

Este o problemã pentru care deocamdatã nu existã soluþie. Comuna nu are alte posibilitãþi. De transferat din altã localitate învecinatã nu se poate, nu existã o asemenea cale legalã. Probabil cã vor avea în continuare probleme.

Dacã cumva, printr-o remãsurare, vor mai gãsi ceva rezerve, acelea pot fi adãugate la rezerva pe care au avut-o ºi pe care au atacat-o pentru a acorda titlurile respective.

## Vã mulþumesc.

Doamna vicepreºedinte Luminiþa Gheorghiu. Este vorba de o întrebare pusã tot de domnul senator Gheorghe Zlãvog.

## Ñ **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _vicepreºedinte la_

_Autoritatea Naþionalã pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Referitor la întrebarea formulatã de domnul senator Gheorghe Zlãvog, cu privire la plata asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap din comuna Vãleni, judeþul Olt, vã comunicãm urmãtorul rãspuns.

Luând legãtura cu ºeful Inspectoratului teritorial pentru persoanele cu handicap din judeþul Olt, s-a fãcut o verificare la faþa locului, aºa încât chiar am luat niºte mãsuri de urgenþã ca sã gãsim o soluþie ºi un rãspuns adecvat ºi sã rezolvãm aceastã situaþie.

Precizãm cã pentru 2003 Consiliului Local Vãleni i-a fost repartizatã suma suficientã pentru plata salariilor asistenþilor personali. Deci în 2003 nu sunt probleme. Problemele au fost legate de plata acestor drepturi pentru

Nu am nimic de adãugat. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Urmãtorul invitat la microfon este domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Voi rãspunde domnului senator Bichineþ Corneliu, la o interpelare formulatã la 24 februarie.

Stimate domnule senator,

În debutul interpelãrii dumneavoastrã afirmaþi cã eu ºi ministerul pe care îl conduc avem subordonaþi în teritoriu, ceea ce nu corespunde realitãþii. Pe aceastã cale, vã precizez, domnule senator, cã aleºii locali sunt organizaþi ºi funcþioneazã în temeiul a douã principii constituþionale fundamentale: autonomia localã ºi descentralizarea.

În temeiul acestor principii, consfinþite, de altfel, ºi de Carta europeanã a autonomiei locale, ratificatã de România, aleºii locali sunt subordonaþi numai alegãtorilor, aºiºderea dumneavoastrã, parlamentarilor.

Cât priveºte faptul cã dupã videoconferinþã primarii nu ar mai ajunge câte douã-trei zile la serviciu, suntem nevoiþi sã vã contrazicem din nou: primarii nu participã la videoconferinþe.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

## Decât când sunt invitaþiÉ

Nu participã la videoconferinþe! Vã întrebaþi dacã intenþionez sã iau vreo mãsurã împotriva primarilor care doar trec din când în când pe la serviciu. Vã rãspund cã nu, întrucât legea nu-mi dã asemenea competenþe.

Dupã cum, probabil, aþi aflat, intenþionãm sã trecem prin Parlament un proiect de lege în care, printre altele, se prevede ºi posibilitatea sancþionãrii primarilor pentru fapte de natura celor prezentate de dumneavoastrã.

În încheiere, vã precizãm cã v-am rãmâne îndatoraþi dacã ne-aþi furniza date despre primarii sezonieri din Vaslui.

Vã promitem cã le vom folosi ca argumente pentru promovarea proiectului de lege despre care aminteam, proiect care se gãseºte, de mai bine de 6 luni de zile, la Camera Deputaþilor, la vot final, ºi care nu a fost încã supus aprobãrii, nu a devenit lege ºi, ca atare, nu poate fi aplicat.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator.

Eu mã bucur foarte mult cã aþi venit cu rãspunsul. L-am primit ºi în scris, este o modalitate elegantã de a dialoga, însã, la rândul meu, trebuie sã vã contrazic în mai multe rânduri.

Surprind cã, într-adevãr, invocând legea, sunteþi neputincioºi în a lua atitudine faþã de primarii care nu vin la serviciu sau vinerea, când au loc conferinþele la care prezintã domnul Octav Cozmâncã, domnul prim-ministru, ºi ei sunt invitaþi Ñ mã refer la cei de la Bârlad, Vaslui, Huºi, Negreºti Ñ, stau toatã vinerea acolo, sâmbãta mai vin pe la primãrii, pentru cã sunt nunþi ºi cumetrii, duminica sunt obosiþi, lunea nu mai ajung.

Nu puteþi sã-mi cereþi mie sã vã aduc date, pentru cã nu am structurã de turnãtor. V-am sesizat o situaþie neplãcutã din judeþul Vaslui, unde, pe lângã primari cu caracter de infractori, sunt ºi primari sezonieri ºi navetiºti: un primar care locuieºte în Vaslui, de exemplu, ºi face serviciu, din când în când, în Negreºti, localitatea în care trãiesc eu.

Atunci, cine trebuie sã ia mãsuri împotriva acestor indivizi? Poate trebuia sã mã adresez domnului Ioan Rus, sã dea cu biciul? Sau cum?

Puteþi completa interpelarea fãcutã domnului chestorºef.

Eu v-am dat un rãspuns bazat strict pe lege. Legea nu permite ministrului Octav Cozmâncã sã ia vreo mãsurã împotriva unui primar.

Vreau sã vã informez cã pânã în 1996 au existat asemenea prevederi în lege. Guvernul putea, în asemenea cazuri, sã dispunã demiterea primarilor care procedau aºa cum spuneþi dumneavoastrã. În 1995 am fost nevoiþi, în urma unor reclamaþii fãcute la Consiliul Europei ºi a unei monitorizãri acerbe fãcute de la Consiliul Europei, sã renunþãm la asemenea prevederi din legislaþia româneascã.

Ca atare, la ora actualã, practic, împotriva unui primar nu se mai poate lua nici o mãsurã de sancþionare, spunându-ni-se clar cã singura mãsurã care se poate lua este sã nu mai fie ales peste patru ani.

Vã mulþumesc frumos, domnule secretar de stat.

Atunci, pe primarul Clujului, pe domnul Gheorghe Funar de ce îl bateþi la palmã, în fiecare sãptãmânã, cei de la minister?

Domnule senator Bichineþ, o sã vã rog sã nu-i mai daþi foarte multe idei domnului ministru Octav Cozmâncã. ªi aºa ºtim care este atitudinea faþã de...

Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi sã-l invit în continuare la microfon pe domnul chestor-ºef Florin Sandu.

Sunt douã interpelãri care au fost adresate ºi care l-ar putea privi pe Domnia sa: interpelarea lansatã de cãtre domnul senator Corneliu Bichineþ ºi cea adresatã de cãtre domnul senator Dumitru Badea.

Vã rog, domnule chestor-ºef, aveþi microfonul.

## **Domnul Florin Sandu** Ñ _chestor-ºef la Inspectoratul General al Poliþiei_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã mã refer la interpelarea domnului Dumitru Badea, iar la cealaltã interpelare, a domnului Bichineþ, sã-mi rezerv dreptul care mi se permite.

Da, cã începe sã-mi placã. Vãd cã a venit, e prompt, aºtept rãspuns ºi de la Domnia sa.

Deci nu mã mulþumeºte rãspunsul dumneavoastrã.

Nici nu mã aºteptam sã vã mulþumeascã.

Pãi, rostul meu aici este de a vã semnala anumite disfuncþionalitãþi, ºi al dumneavoastrã, cei cu puterea Ñ cã sunteþi un om puternic, la un minister foarte puternic Ñ, sã luaþi mãsuri în teritoriu.

Sigur cã da.

Referitor la interpelarea domnului senator Dumitru Badea privind sesizãrile unor acte de corupþie trimise de Serviciul Român de Informaþii Poliþiei Române, vã formulãm urmãtorul rãspuns.

Poliþia Românã ºi Serviciul Român de Informaþii sunt instituþii puternic implicate în consolidarea statului de drept, constituind garanþi ai stabilitãþii sociale, siguranþei naþionale, respectãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului. Relaþiile de colaborare, consfinþite în temeiul ºi cu deplina respectare a prevederilor legale, au cunoscut creºteri permanente, cu efecte benefice în îndeplinirea dezideratelor ce le revin, ºi au la bazã atât planul de cooperare, cât ºi protocolul încheiat între Ministerul de Interne ºi Serviciul Român de Informaþii.

Un domeniu de importanþã deosebitã în planul cooperãrii îl constituie combaterea criminalitãþii economicofinanciare ºi a corupþiei, considerate a fi de permanentã actualitate ºi extrem de nocive pentru societate.

Serviciul Român de Informaþii a trimis Inspectoratului General al Poliþiei Române sesizãri cuprinzând date de interes operativ, care au fost exploatate cu eficienþã de cãtre unitãþile de poliþie.

Pe parcursul anului 2002, Poliþia Românã a acþionat ºi în baza celor 47 sesizãri primite de la Serviciul Român de Informaþii, din care s-au soluþionat 30, 5 nu se confirmã, una s-a trimis spre o altã structurã din Ministerul de Interne, 24 s-au confirmat, restul de 17 sunt în curs de verificare.

Acestea s-au referit la fapte de corupþie, ilegalitãþi în domeniul privatizãrii societãþilor comerciale cu capital de stat sau privat, nereguli privind importul, producerea ºi comercializarea alcoolului ºi bãuturilor alcoolice, operaþiuni ilegale privind aprovizionarea, prelucrarea ºi valorificarea produselor petroliere ºi a derivatelor acestora, activitãþi de contrabandã cu cafea, þigãri, produse cerealiere, cherestea, metale preþioase, evaziuni fiscale, spãlare de bani, nereguli privind operaþiunile de import-export, nerepatrierea sistematicã a valutei, reprezentând contravaloarea mãrfurilor exportate ºi expatrierea profiturilor obþinute în þarã.

Eforturile întreprinse de Poliþia Românã pe linia contracarãrii criminalitãþii economico-financiare s-au concretizat în învinuirea ºi inculparea a 79.304 persoane, care au comis 113.803 infracþiuni.

Vã mulþumesc, domnule chestor-ºef. Domnul senator Dumitru Badea.

Eu vã mulþumesc foarte mult pentru rãspunsul pe care l-aþi dat, însã întrebarea mea era punctualã ºi cred cã va trebui, cumva, s-o reportãm pentru activitatea viitoare.

Eu am ºi rãmas surprins un pic cã dumneavoastrã aþi venit foarte prompt sã rãspundeþi la o asemenea întrebare, care, am spus de la început, este complexã ºi nu se poate rãspunde la ea în totalitate.

Deci ea suna aºa: ”Cum au fost valorificate documentele trimise de S.R.I., pe dosare ºi stadii de soluþionare, raportate la conþinutul ºi la data la care s-au primit sesizãrile respective?Ò

Am lucrat în Ministerul de Interne, am fost colegi ºi sunt conºtient cã nu puteþi sã-mi daþi rãspunsuri la toate cele 70 sau din cele 70 ºi ceva, câte au ajuns la dumneavoastrã, la Inspectoratul General al Poliþiei, dar cel puþin la cele care sunt soluþionate în faza finalã mi-aþi putea da un rãspuns. Deci ceea ce aþi prezentat dumneavoastrã aici... Au mai fost asemenea discuþii în faþa Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi în alte împrejurãri.

Vã mulþumesc.

Domnule senator, dumneavoastrã vã referiþi la acele informaþii care pot fi fãcute publice...

Sigur cã da. Îmi dau seama cã nu toate cele, eu ºtiu, câte aþi primit dumneavoastrã la Poliþie, pot fi fãcute publice, dar am dori sã vedem care este ºi eficienþa muncii S.R.I. Peste câteva zile, vom analiza activitatea S.R.I. Deci sã vedem ºi eficienþa activitãþii S.R.I. în domeniul combaterii corupþiei ºi, respectiv, a dumneavoastrã. Ca sã nu mai vorbim despre Ministerul Justiþiei, care nu prea vine pe la noi, ºi chiar de acest P.N.A.

Domnule chestor-ºef, vã rog.

Dacã-mi permiteþi, eu am situaþia la zi. Deci în momentul de faþã existã, nu pot sã o fac publicã, pentru cã ºi în raportul S.R.I. se vorbea de niºte informaþii, de niºte date statistice, care se referã la corupþie. Dacã dânºii le-au clasificat, nu pot eu sã-mi permit sã le descalific ºi astfel sã vã rãspund punctual. La întrebãrile punctuale, referitoare la sesizãrile care au fost adresate Inspectoratului General al Poliþiei Române, vã rãspund cu cea mai mai mare plãcere.

Deci repet: implicarea în acþiuni de mare corupþie a unor persoane cu funcþii importante în organele de stat.

S.R.I. spune cã a trimis cãtre dumneavoastrã Ñ nu mai reþin Ñ 26, 46 de asemenea semnalãri, iar domnul Amãrie, care nu binevoieºte sã vinã ºi a mai fost apelat de câteva ori în Senat, preciza la bilanþul instituþiei, ºi a doua zi a revenit, cã sunt anchetaþi pentru comiterea unor astfel de fapte foºti ºi actuali miniºtri. Asta ne-ar interesa pe noi. Restul Ñ ºtiu eu? Ñ, fapte de corupþie care au fost depistate ºi cu ajutorul S.R.I., ºi de cãtre dumneavoastrã, ºi prin 962, e cu totul altã treabã.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Oricum, interpelarea dumneavoastrã era adresatã atât Serviciului Român de Informaþii, cât ºi Ministerului Justiþiei, Parchetului Naþional Anticorupþie ºi Inspectoratului General al Poliþiei.

Eu vã propun sã aºteptãm sã curgã cele douã sãptãmâni, sã considerãm cã astãzi am primit rãspunsul din partea Inspectoratului General al Poliþiei, însã interpelarea dumneavoastrã pe celelalte trei coordonate Ñ Serviciul Român de Informaþii, Ministerul Justiþiei ºi Parchetul Naþional Anticorupþie Ñ rãmâne deschisã ºi aºteptãm în cele douã sãptãmâni rãspunsurile sau prezenþa persoanelor implicate în Senatul României.

Vã mulþumesc, domnule chestor-ºef.

Înainte de a declara închisã ºedinþa noastrã de astãzi, permiteþi-mi sã vã prezint faptul cã moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ, depusã astãzi de colegii noºtri de la Partidul Democrat, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul România Mare, va fi supusã dezbaterii sãptãmâna viitoare, luni, 10 martie, la ora 17,30.

Cu aceasta, declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, 3 martie.

Vã mulþumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR** Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 21/13.III.2003 conþine 20 de pagini.**

Preþul 24.720 lei