Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima ˛ i colegi,

Œncepem prima parte a ∫edin ˛ ei de ast„zi dedicat„ interven ˛ iilor deputa ˛ ilor.

V„ adresez rug„mintea s„ Óncerca ˛ i s„ v„ Óncadra ˛ i Ón termenul regulamentar.

Sunt Ónscri∫i pentru interven ˛ ii 11 colegi de la Partidul Social Democrat, 13 de la P.R.M., 2 de la U.D.M.R., o coleg„ de la P.D., 2 de la P.N.L., un independent.

O s„ dau cuv‚ntul alternativ, Óncep‚nd cu domnul Timi∫ de la P.S.D.

## **Domnul Ioan Sonea**

**:**

O depun.

V„ rog! Depune ˛ i-o aici, ca s„ fi ˛ i mai sigur!

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Declara ˛ ia mea politic„ se intituleaz„: îPremierul Adrian N„stase a schimbat istoria V„ii Jiului“ ∫i este o analiz„ comparativ„ Óntre ceea ce a fost, ceea ce este ∫i ce ar putea s„ fie Valea Jiului.

Ecourile recentei vizite a premierului Adrian N„stase Ón Valea Jiului se propag„ Ón continuare. Valea Jiului, acest barometru politic viu, aceast„ zon„ de Óncercare social„ pentru toate guvernele Rom‚niei a Ónceput un dificil ∫i real proces de schimbare.

Istoria c„rbunelui din aceast„ Vale a fost stropit„ din abunden ˛ „ cu s‚nge ∫i pl„tit„ cu nenum„rate vie ˛ i omene∫ti. Nes„buin ˛ a guvernelor care s-au succedat la putere au marcat Lupeni '29, sechestrarea primului-ministru Ilie Verde ˛ , c„lcarea pentru prima dat„ Ón picioare a tabloului lui Ceau∫escu, Ónainte de Revolu ˛ ia din 1989.

Imaginea minerilor restabilind ordinea Ón Bucure∫ti, cu b‚ta, Óncepe s„ se estompeze. Acum nu mai este nici un dubiu pentru nimeni, c„ nu minerii au fost vinova ˛ i pentru imaginea lor s„lbatic„, ce a f„cut Ónconjurul lumii, ci, pe r‚nd, oameni politici ca Petre Roman, Traian B„sescu, Radu Vasile, Radu Berceanu etc.

Ace∫ti oameni politici au provocat din nepricepere ∫i rea-voin ˛ „ conflicte sociale, au pr„v„lit st‚nci peste drumurile V„ii Jiului, au b„tut, lovit, schingiuit ∫i trimis Ón judecat„ mineri nevinova ˛ i, prin organele Puterii.

Nici un om al acestor guverne nu s-a apropiat de Valea Jiului f„r„ team„, iar ideea disponibiliz„rii a peste 20.000 de mineri, ca a doua zi s„ devin„ oameni de afaceri, a fost cea mai penibil„ previziune, un gest al unor guvernan ˛ i nepricepu ˛ i.

Dup„ alegerile din 2000 s-a schimbat politica Ón ceea ce prive∫te Valea Jiului. Minerii ∫i sindicatele, Ón general, nu au mai fost trata ˛ i ca du∫mani, ca adversari, ci ca parteneri autentici. Revoltele minerilor, care zguduiau Rom‚nia, au devenit simple imagini de arhiv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 Œn viziunea politic„ a P.S.D. s-au avut ca obiective dezvoltarea ∫i rentabilizarea mineritului, deschiderea V„ii Jiului spre lume, atragerea de investi ˛ ii.

Domnul Damian Bruda∫ca, V„ rog s„ pofti ˛ i!

™i apoi doamna Paula Iv„nescu ∫i domnul Nicol„escu.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interpelarea mea se nume∫te îApel la ra ˛ iune“.

Este tot mai evident c„, Ón timpul actualei guvern„ri P.S.D.—P.U.R.—U.D.M.R., situa ˛ ia social-economic„ a atins cote alarmante. Acest lucru se datoreaz„ faptului c„ Guvernul Adrian N„stase nu numai c„ este incapabil de g„sirea unor solu ˛ ii viabile, dar dovede∫te ∫i rea-credin ˛ „, submin‚nd, Ón interesul propriei clientele politice, orice ini ˛ iativ„ a Opozi ˛ iei, indiferent de unde ar veni aceasta. Premierul Adrian N„stase a ajuns Ón situa ˛ ia ca, tot mai frecvent, s„ se exprime public, f„r„ tact, Ómpotriva punctelor de vedere sau solu ˛ iilor Pre∫edintelui Rom‚niei, dar ∫i s„ persifleze, s„ conteste sau s„ minimalizeze opiniile unor lideri ai Opozi ˛ iei sau ale unor speciali∫ti.

Pe de alt„ parte, ca s„-∫i poat„ materializa politica distructiv„ al c„rei arhitect este, premierul a ajuns s„ submineze institu ˛ iile statului de drept, intervenind brutal, prin ordine de tip C.C. al P.C.R., Ón activitatea curent„ a acestora.

Œn acest moment, Rom‚nia se afl„, de asemenea, Ón fa ˛ a celui mai complex ∫i dificil examen pe care l-a avut vreodat„ Ón Óntreaga sa existen ˛ „: integrarea Ón structurile europene ∫i euroatlantice. Acest proces necesit„ o reform„ profund„ ∫i complex„ a Óntregii activit„ ˛ i socioeconomice ∫i institu ˛ ionale ∫i presupune, pe l‚ng„ competen ˛ „ ∫i profesionalism, onestitate ∫i respectarea angajamentelor asumate. Domnul Adrian N„stase s-a aflat, deseori, Ón situa ˛ ia de a fi aten ˛ ionat dur de forurile europene Ón leg„tur„ cu necesitatea unor ac ˛ iuni imediate ∫i coerente pentru a stopa corup ˛ ia ∫i comiterea de ilegalit„ ˛ i, inclusiv de c„tre factori din Guvern ∫i institu ˛ iile administra ˛ iei centrale, dar ∫i pentru onorarea obliga ˛ iilor ce-i revin. Reac ˛ iile contradictorii ∫i lipsa de consecven ˛ „ a primului-ministru ∫i Cabinetului s„u s-au repercutat asupra Raportului de ˛ ar„ Óntocmit de forurile europene, raport din care nu lipsesc afirma ˛ iile care exprim„ Óndoiala liderilor occidentali privind capacitatea actualului Cabinet de a onora ∫i materializa recomand„rile institu ˛ iilor europene ∫i euroatlantice.

™i eu v„ mul ˛ umesc. Doamna Paula Iv„nescu.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a spune c‚te ceva din oful cet„ ˛ enilor, cel pu ˛ in al celor care locuiesc Ón Prahova, a∫ dori s„ v„ fac o propunere, ca de acum Óncolo Biroul permanent s„ nu mai cuprind„ at‚t de mul ˛ i vicepre∫edin ˛ i, secretari ∫i chestori, pentru c„ constat„m c„ ace∫tia nici m„car nu vin la ora corespunz„toare la program. Sigur c„ sunt bune ma∫inile, lefurile ∫i avantajele, dar trebuie s„ ne facem ∫i datoria! ™i sper s„ re ˛ inem aceste propuneri pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputa ˛ ilor.

™i acum intru Ón interven ˛ ia de fond. De fond poate s„ par„ un cuv‚nt prea bombastic pentru ce am s„ v„ spun eu, dar prive∫te via ˛ a cet„ ˛ eanului, via ˛ a de zi cu zi.

Se Ónt‚mpl„ un fenomen, nu de azi, de ieri, Ón regula general„, de a abate aten ˛ ia de la problemele importante ale vie ˛ ii ∫i societ„ ˛ ii, ∫i se Ónt‚mpl„ acum, de c‚teva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 s„pt„m‚ni, o bulversare a am„r‚ ˛ ilor care locuiesc Ón comun, Ón blocuri, circul‚nd fel de alte acte normative, zvonuri ∫i a∫a mai departe, precum c„ cei care de ˛ in Ón proprietate sau cu chirie un apartament vor fi c„lca ˛ i r‚nd pe r‚nd de administratori, de furnizorii de energie termic„, de nu ∫tiu care al ˛ i furnizori care le vor controla casele, vie ˛ ile, obiceiurile ∫i a∫a mai departe. Nu se poate, Ón momentul Ón care avem, s„ zicem, o via ˛ „ democratic„, o via ˛ „ liber„, ca omul s„ se simt„ amenin ˛ at Ón casa lui, Ón familia lui, Ón proprietatea lui. Nu se poate ca ace∫ti guvernan ˛ i de ast„zi s„ scorneasc„ fel de fel de legi ∫i de acte normative care s„ conduc„ la controlul, reglarea ∫i urm„rirea vie ˛ ii intime a familiilor din Rom‚nia.

Este inadmisibil s„ facem acele atest„ri de administratori de bloc — sigur, c„ atest„rile le face P.S.D.-ul —, care vor face ∫i vor duce ∫i munc„ politic„ ∫i de administratorul de bloc conteaz„ foarte mult cum Ó ˛ i num„r„ ˛ evile de la calculator ∫i ˛ evile din baie, care trec prin baie ∫i prin buc„t„rie, prin pere ˛ i, prin tavan ∫i a∫a mai departe.

Eu cred c„ n-am ajuns Ón mileniul III, ca s„ proced„m mai r„u ca ∫i Cominternul Ón anii '40, '50, n-am ajuns s„ punem bocancul Ón gura ∫i Ón via ˛ a oamenilor, n-am ajuns s„ regl„m lucrurile de politic„ intern„ general„ prin falsuri de acest tip. Dac„ nu avem p‚ine s„ d„m la oameni, le d„m circ.

Domnul Eugen Nicolaescu? Domnul ™tefan Baban? Au depus Ón scris. Domnul Kerekes Károly.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Reforma Justi ˛ iei — una dintre condi ˛ iile de aderare a Rom‚niei la structurile europene — se Ónf„ptuie∫te Óncet ∫i nu tocmai urm‚nd o concep ˛ ie clar„. C‚teva m„suri luate pentru Ómbun„t„ ˛ irea sistemului de salarizare ∫i de asigur„ri sociale a magistra ˛ ilor nu pot Ónsemna reforma Justi ˛ iei. Selec ˛ ia ∫i promovarea magistra ˛ ilor, condi ˛ iile de lucru ale acestora, protec ˛ ia lor Ómpotriva presiunilor ∫i amenin ˛ „rilor din partea puterii politice ∫i a lumii interlope Ónc„ nu se ridic„ la nivelul a∫tept„rilor.

Œntr-o ˛ ar„ Ón care nu domnesc autoritatea ∫i independen ˛ a Justi ˛ iei nu se poate vorbi de suprema ˛ ia legii, iar o astfel de societate este amenin ˛ at„ de acutizarea conflictelor de interese ∫i permanentizarea haosului.

Magistra ˛ ii, Ón calitatea lor de Ónf„ptuitori ai Justi ˛ iei, au competen ˛ e bine stabilite de lege, solu ˛ ion‚nd sute de mii de dosare. Sunt o prezen ˛ „ Ón general t„cut„, fiind foarte rare protestele Ón public ∫i declara ˛ iile de pres„.

De aceea, un amplu interes a st‚rnit comunicatul de pres„ din partea Asocia ˛ iei Magistra ˛ ilor din Rom‚nia — filiala Mure∫ ∫i declara ˛ iile unor judec„tori de la Tribunalul

Mure∫ ∫i Curtea de Apel T‚rgu Mure∫, ap„rute Ón pres„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, legate de arestarea de c„tre Parchetul Na ˛ ional Anticorup ˛ ie a fostei pre∫edinte a Tribunalului Mure∫, Andreea Ciuc„.

P„rerea majorit„ ˛ ii judec„torilor este c„ re ˛ inerea ∫i cercetarea doamnei judec„tor Andreea Ciuc„ pentru luare de mit„ reprezint„ un atac la adresa Justi ˛ iei, o Ónscenare. Judec„torii mai fac cunoscut faptul c„ diferite controale anterioare au avut ca scop inducerea unor presiuni asupra Domniei sale.

Arestarea doamnei Andreea Ciuc„ a provocat indignare nu numai din partea judec„torilor, ci ∫i a opiniei publice. Felul Ón care a fost organizat flagrantul, modul de arestare ∫i de audiere, amploarea mobiliz„rii trupelor speciale au creat impresia c„ la T‚rgu Mure∫ a avut loc capturarea unui criminal extrem de periculos. Audierea prelungit„, pe parcursul a 15 ore, contravenind dispozi ˛ iilor Conven ˛ iei Europene a Drepturilor Omului, are loc dup„ ce, la 3 iunie 2003, Rom‚nia a fost condamnat„ la Curtea European„ a Drepturilor Omului Ón cazul Alexandru Pantea pentru rele tratamente aplicate. Se pare c„ hot„r‚rea Ónaltei instan ˛ e interna ˛ ionale nu Ónseamn„ un semnal de alarm„ suficient de puternic pentru a determina renun ˛ area la astfel de procedee.

Domnul deputat Ion Mogo∫? Domnul deputat Gheorghe Ro∫cule ˛ ? Au depus Ón scris. Domnul deputat Codrin ™tef„nescu.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia mea este legat„ de unele declara ˛ ii ale liderilor P.D. de la congresul de duminic„.

“Prin ˛ ii“ din opozi ˛ ie, cum, cu m‚ndrie, s-au autointitulat membrii Partidului Democrat, au demonstrat Ónc„ o dat„, Ón cadrul Consiliului Na ˛ ional, c„ democra ˛ ia ∫i dreptul la opinie sunt nu numai atribute total str„ine membrilor acestui partid, dar chiar interzise, atunci c‚nd e vorba de exprimarea unei p„reri contrare îliderului“ de necontestat, Traian B„sescu.

Pe l‚ng„ excluderea — v„dit premeditat„ a lui Viorel Pan„ — a∫a-zi∫ii democra ˛ i, sub comanda lui Traian B„sescu, veritabil îc„pitan“ de NAV√ Ón... deriv„, au trecut la bombardarea verbal„ a partidului de guvern„m‚nt, doar pentru Óndoctrinarea ∫i convingerea unui auditoriu preg„tit cu lansarea de superlative la adresa propriului partid, Ón replic„ cu politica defectuoas„ pe care P.S.D.-ul ar promova-o.

Este inutil ∫i tardiv pentru tot mai pu ˛ inii... îdemocra ˛ i“ ai lui B„sescu, s„ spun unde duce îlauda de sine...“.

Discursurile populiste sunt, dup„ cum se vede, la Óndem‚na oricui, chiar ∫i a fostului prim-ministru, Petre Roman, care, cu o amnezie demn„ de o cauz„ mai bun„, Ó∫i permite s„ vorbeasc„ despre îÓmbuiba ˛ ii de st‚nga“... De care îstÓng„“ vorbi ˛ i, domnule Petre Roman, tocmai dumneavoastr„ — CAMPIONUL st‚ng„ciilor din politica rom‚neasc„?

Nu este deloc necunoscut„ provenien ˛ a dumneavoastr„ ∫i a colegilor din P.D., vechea nomenclatur„ reg„sindu-se la toate nivelele acestui partid, acest lucru constat‚ndu-se ∫i Ón îcuv‚ntarea“ privind a∫a-zisa sus ˛ inere a lui Viorel Pan„. Un aparent sprijin oferit acestuia, completat de un atac mai mult dec‚t neconving„tor la adresa lui Traian B„sescu, v-au transformat discursul Ón glorific„ri ∫i preasl„viri aduse propriului lider ∫i Óntr-o ofensiv„ contra partidului de guvern„m‚nt. V-a ˛ i demonstrat acum nu numai duplicitatea caracterului, dar mai ales sl„biciunea pe care nici dumneavoastr„ nu credea ˛ i c„ o pute ˛ i avea. Privi ˛ i Ón trecut ∫i ve ˛ i constata c„ nu a ˛ i avut niciodat„ vreo leg„tur„ cu cet„ ˛ enii, cu problemele lor, fapt de altfel greu de realizat din locurile c„ldu ˛ e pe care le-a ˛ i ocupat Ónainte ∫i dup„ 1989.

Mul ˛ umesc foarte mult.

Din partea Grupului minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale cine s-a Ónscris?

Domnul Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„-i spun colegului Kerekes, chiar dac„ a ie∫it din sal„, c„ ceea ce a spus d‚nsul, pledoaria Domniei sale s-ar putea intitula: îVrem lupt„ Ómpotriva corup ˛ iei, f„r„ a lua m„suri Ómpotriva corup ˛ ilor“.

Interven ˛ ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îMai e mult p‚n„ departe?“

Conform ultimelor sondaje, P.S.D. coboar„ lent. Adev„rul este c„ aceast„ cobor‚re nu a Ónceput de ieri, ci din momentul Ón care poporul a Ónceput s„-∫i dea seama c„ a fost p„c„lit ∫i c„ P.S.D.-ul nu-∫i va putea Óndeplini programul promis Ón campania electoral„. Din p„cate pentru ei, semnalele nu au fost luate Ón considerare, îbaronii locali“, patronii de ziare, reviste, posturi de televiziune sau diver∫ii demnitari continu‚nd s„-∫i Ómpart„ via ˛ a Óntre comisionul de milioane de dolari ∫i cele mai diverse ∫i neeficiente modalit„ ˛ i de cheltuire a banilor publici Ón interes propriu. Chiar dac„ unii dintre ei realizeaz„ deja c„ Dumnezeu nu este pesedist, pr„bu∫irea de la putere nu-i mai Óngrijoreaz„, fiindc„ majoritatea au str‚ns averi ce dep„∫esc cu mult limitele unui elementar bun-sim ˛ ; sunt posesori ai unor conturi grase Ón b„nci str„ine, proprietari de vile de lux, de automobile abia ie∫ite de pe liniile de montaj ale fabricilor occidentale, sau de latifundii. Dac„ vor ajunge din nou Ón opozi ˛ ie, vor fi la fel de tari datorit„ averilor pe care au avut grij„ s„ le agoniseasc„.

Cobor‚rea este, Óns„, mai abrupt„ dec‚t apare Ón sondaje. La urma urmelor aceasta nici nu este r„u, c„ci Ón locul Partidului Social Democrat va veni la putere Partidul Rom‚nia Mare, singurul partid care nu a fost Óncercat la guvernare, care a preluat procentele pierdute de P.S.D. ∫i care va fi capabil s„ redreseze nava ˛ „rii!

Cel mai Óngrijorat de aceast„ situa ˛ ie pare s„ fie chiar premierul Adrian N„stase, care, prin vizitele de lucru de tip ceau∫ist pe care le face, menite s„ demonstreze c‚t de mult l-ar preocupa buna administrare a ˛ „rii, sau prin declara ˛ iile despre revenirea la imaginea ini ˛ ial„ de st‚nga a forma ˛ iunii pe care o conduce, Óncearc„ s„ redreseze o corabie care a Ónceput s„ ia ap„.

Eforturile sale nu pot contracara, Óns„, efectele catastrofale ale comportamentului celorlal ˛ i lideri pesedi∫ti, care, parc„, fac totul pentru a mic∫ora capitalul politic al partidului, pentru a confirma îcapitalismul de cumetrie“ — definit de Pre∫edintele Ion Iliescu. Adrian N„stase nu mai

Domnul deputat Iosif Arma∫. A depus Ón scris. Domnul deputat Cristian Sandache.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia mea este intitulat„: îExigen ˛ ele Uniunii Europene“.

C‚nd unii afirm„ c„ Rom‚nia trebuie s„ intre Ón Europa, gre∫esc sub aspect geografic ∫i istoric, Óntruc‚t apartenen ˛ a noastr„ la continentul european este o eviden ˛ „. Œn acela∫i timp, Óns„, atunci c‚nd se vorbe∫te despre exigen ˛ ele ader„rii la Uniunea European„, trebuie s„ ne asum„m rigorile respective. Nu Ónseamn„, prin aceasta, nici c„ suntem mai pu ˛ in patrio ˛ i, nici c„ am abandona interesele fundamentale ale Rom‚niei. Dimpotriv„, Ón numele idealului na ˛ ional ∫i european, va trebui s„ devenim mai competitivi, mai perfec ˛ ioni∫ti ∫i mai corec ˛ i, Ón primul r‚nd fa ˛ „ de noi Ón∫ine. Nu vrea nimeni nici s„ ne confi∫te bunurile, nici s„ ne colonizeze. Dar, pentru a face parte dintr-un cadru, cu adev„rat select, e necesar„ asimilarea anumitor reguli ∫i principii. Aceasta este spre binele Rom‚niei.

Dorim cu to ˛ ii s„ ne apropiem de nivelul de civiliza ˛ ie al marilor democra ˛ ii europene, Óns„ nu trebuie s„ uit„m c„ modernizarea ∫i eficien ˛ a presupun eforturi Óndelungate ∫i metodice, altminteri, discursurile despre patriotism, nesus ˛ inute de nici un act concret, nu au nici un fel de valoare.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul deputat Puiu Ha∫otti? Va depune Ón scris. Domnul deputat Ioan Miclea.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea este intitulat„: îClujul a intrat Ón circuitul universit„ ˛ ilor maghiare“.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute s-a inaugurat la ClujNapoca Universitatea maghiar„ îSapien ˛ ia“. Acest eveniment s-a bucurat de participarea unor oficialit„ ˛ i maghiare, printre care ∫i Viktor Orban, fost prim-ministru al ˛ „rii vecine, dar ∫i de unii oficiali rom‚ni.

Evenimentul Ón sine reprezint„ un pas important pe drumul anevoios al intr„rii noastre Ón Uniunea European„.

De asemenea, reprezint„ un motiv de m‚ndrie pentru intelectualitatea clujean„ ∫i pentru to ˛ i locuitorii Clujului. Zestrea universitar„ clujean„ s-a m„rit, noua universitate fiind un izvor de cultur„, Ón care vor Ónv„ ˛ a tinerii ardeleni.

Personal, Ón calitatea mea de deputat de Cluj, felicit cu acest prilej pe to ˛ i cei care s-au str„duit s„ pun„ bazele acestei institu ˛ ii de Ónv„ ˛ „m‚nt superior la ClujNapoca, felicit Guvernul Ungariei pentru modul cum Ón ˛ elege s„ ajute pe cet„ ˛ enii maghiari tr„itori Ón alte ˛ „ri. Este un exemplu ce trebuie s„-l urm„m ∫i noi.

Am Óns„ c‚teva nemul ˛ umiri legate de acest eveniment, care se refer„ la unele distonan ˛ e ivite cu ocazia s„rb„torii ∫i care au umbrit, dac„ nu chiar au p‚ng„rit solemnitatea momentului ∫i bucuria fiec„rui cet„ ˛ ean de bun„-credin ˛ „ din Cluj-Napoca.

Trebuia, oare, s„ existe manifest„ri iredentiste, extremiste, du∫m„noase, cu un asemenea prilej? Categoric nu!

De neÓn ˛ eles este faptul c„ nici o oficialitate rom‚n„, din r‚ndul celor care au participat la acest eveniment, nu

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

∫i-a ridicat glasul Ón combaterea sau mai bine-zis pentru disocierea de asemenea manifest„ri. T„cerea lor complice d„ ap„ la moar„ radicalilor maghiari, lucru care nu poate dec‚t s„ ne Óngrijoreze.

™i pentru a concretiza cele afirmate, iat„ c‚teva exemple:

Viktor Orban a t„iat, cu ocazia inaugur„rii, o panglic„ cu tricolorul unguresc! M„ Óntreb, ∫i v„ Óntreb: oare aceast„ universitate nu s-a inaugurat Ón Rom‚nia?

Toate discursurile ˛ inute cu aceast„ ocazie au fost rostite Ón limba maghiar„, f„r„ s„ fi fost traduse Ón limba rom‚n„, de∫i inaugurarea se f„cea Óntr-un ora∫ rom‚nesc, Ón fa ˛ a unor cet„ ˛ eni rom‚ni, unii dintre ei de etnie rom‚n„. Oare cum s-au sim ˛ it oficialii ∫i mai ales intelectualii rom‚ni, participan ˛ i la acest eveniment, neÓn ˛ eleg‚nd nimic din ce se spunea? Dup„ p„rerea mea, acest lucru nu a fost o sc„pare, el a fost premeditat!

Domnul deputat Ionel Adrian. Domnul deputat Iordache Florin a depus Ón scris.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia mea de ast„zi se intituleaz„ îTaxa radio-tv, o necesitate sau un motiv de disput„ politic„“?

Guvernul P.S.D., condus de domnul Adrian N„stase, din dorin ˛ a de a intra Ón normalitate, a propus controversata tax„ radio-t.v. Aceast„ tax„ a existat ∫i Ónainte de intrarea Ón vigoare a ordonan ˛ ei, dar Opozi ˛ ia, din dorin ˛ a de a c‚∫tiga capital politic, a exagerat cu dezbaterile pe aceast„ tem„.

Normele metodologice emise vin s„ clarifice cele c‚teva cazuri care au generat dispute. Numai a∫a Radioul ∫i Televiziunea vor putea s„ fie independente din punct de vedere politic ∫i astfel vom putea avea o cre∫tere de audien ˛ „. Ceea ce este important pentru Parlament, prin comisiile de specialitate, consider c„ este transparen ˛ a acestor dou„ institu ˛ ii pentru a ∫ti cum se cheltuiesc banii publici.

Este important„ profesionalizarea acestor institu ˛ ii prin producerea de emisiuni pentru to ˛ i cet„ ˛ enii, deoarece Radioul ∫i Televiziunea Na ˛ ional„ trebuie s„ reflecte realitatea la un moment dat, indiferent de culoarea politic„ a Guvernului. Cei care au fost Ómpotriva acestei taxe sunt de fapt du∫mani ai celor dou„ institu ˛ ii, pentru c„ numai independen ˛ a financiar„ poate s„ dea voie la dezvoltarea acestor institu ˛ ii.

Sper c„ Ón ∫edin ˛ a de vot final de ast„zi, colegii din opozi ˛ ie Ó∫i vor da seama c„ taxa radio-t.v. reprezint„ o necesitate pentru prezent ∫i viitor ∫i vor vota Ón consecin ˛ „.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul deputat Emil R„dulescu. Domnul deputat ™tefan L„p„dat. Domnul deputat Dumitru Puzdrea. Domnul Iordache Florin.

Au depus interven ˛ iile la secretariat. Domnul deputat Ion Mocioalc„.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea politic„ explic„ transparen ˛ a Legii 161/2003 ∫i, de asemenea, ordonan ˛ a de urgen ˛ „ care a venit s„ completeze aceast„ lege.

Dup„ cum Óntreaga opinie public„ cunoa∫te, Ón perioada c‚t au guvernat at‚t P.D., c‚t ∫i P.N.L. (ca s„ nu mai amintim ∫i de Partidul Na ˛ ional fi „r„nesc Cre∫tinDemocrat — Ón fruntea coali ˛ iei de trist„ amintire a C.D.R.) nu au avut voin ˛ „ politic„ ∫i, ca s„ spunem totul, nici nu au avut interesul s„ promoveze reglement„ri legale clare ∫i ferme, pentru a limita m„car efectele dezastruoase ale corup ˛ iei, de∫i at‚tea evidente semnale impuneau aceasta.

Œn lupta Ómpotriva corup ˛ iei, mai ales Ón asigurarea transparen ˛ ei necesare unei vie ˛ i politice s„n„toase ∫i curate, a devenit absolut evident c„ ∫i aceast„ ac ˛ iune grea ∫i a∫teptat„ de at‚ ˛ ia ani, trebuia asumat„ de guvernarea P.S.D. Nu intru Ón detalii. Observ c„, chiar cu imperfec ˛ iunile inerente Ónceputului, opinia public„ apreciaz„ acest Ónceput, c‚t ∫i disponibilitatea declarat„ a Guvernului de a face corec ˛ ii pe parcurs.

De aceea, Legea anticorup ˛ ie 161/2003 este acum amendat„ prin ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului ∫i, de aceea, opinia public„ nu poate s„ nu constate politicianismul ∫i subordonarea intereselor na ˛ ionale celor politice, de grup, cu care partidele din opozi ˛ ie se str„duiesc acum s„-∫i revendice m„car ceva din capitalul politic. Este cel pu ˛ in ciudat c„, dup„ at‚ ˛ ia ani de t„cere vinovat„, liderii ∫i membrii marcan ˛ i ai P.D. ∫i P.N.L. au trecut peste orice bariere ideologice ∫i Óncearc„ cu tot arsenalul de manevre politice, negativism ∫i spirit contestatar, s„ treac„ Ón derizoriu aceast„ performan ˛ „ a partidului de guvern„m‚nt, salutat„ unanim, de altfel, prin vocea reprezentan ˛ ilor autoriza ˛ i ai Comunit„ ˛ ii Europene, ai democra ˛ iilor euroatlantice.

Dintr-o dat„, cu o Ónfrigurare care spune multe, toate partidele din opozi ˛ ie dau la iveal„ a∫a-zis îoriginale“ propuneri legislative cu aceea∫i tem„, Ónc‚t nu putem s„ nu Óntreb„m: ce sau cine i-a oprit s„ le promoveze, m„car Ón 2002, dac„ nu mai devreme?!

Din punctul nostru de vedere, legea este perfectibil„ ∫i trebuie corectat„ sau completat„, dup„ temeinic„ analiz„, dar cu o precizare: dac„ avem sentimentul r„spunderii pentru ceea ce facem, s„ urm„rim prin aceste amendamente eradicarea cauzelor ad‚nci ale corup ˛ iei ∫i nu simptomele acestei boli.

Domnul deputat Mircea Costache. A depus interven ˛ ia la secretariat. Domnul deputat Emil Rus.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Prezenta declara ˛ ie pe care o sus ˛ in se axeaz„ pe dou„ aspecte ale libert„ ˛ ii democratice de ast„zi, pe care ni le-a d„ruit cu at‚ta generozitate Revolu ˛ ia din Decembrie 1989.

Cele dou„ libert„ ˛ i asupra c„rora doresc s„ v„ re ˛ in aten ˛ ia sunt: libertatea cuv‚ntului ∫i libertatea de a protesta prin toate formele grevei.

Libertatea cuv‚ntului e at‚t de mare Ónc‚t se poate spune orice despre oricine. Se poate critica ministerul, prim-ministrul, Guvernul sau pre∫edintele ˛ „rii ∫i nu se Ónt‚mpl„ nim„nui nimic ∫i nu se reac ˛ ioneaz„ Ón nici un sens. Totul r„m‚ne cum a fost sau cum vrea puterea.

Libertatea de a protesta prin greve, prin ie∫iri Ón strad„, la fel, este la Óndem‚na tuturor. Ne-a fost dat s„ vedem greve ale muncitorilor, func ˛ ionarilor, profesorilor, medicilor, asisten ˛ ilor sanitari, dar ∫i ale elevilor, arti∫tilor, poli ˛ i∫tilor, chiria∫ilor, p„gubi ˛ ilor Fondul Na ˛ ional de Investi ˛ ii ∫i chiar ale pensionarilor ∫i bolnavilor.

™i ce, nu e bine c„ avem libertate?! Vai, c‚t e de bine Ón ˛ ara Ón care, pe ici pe acolo, se mai fur„ ∫i biciclete!

Mai anii trecu ˛ i, un parlamentar pe nume Bivolaru, chemat la Parchet pentru cercetare a fost Ónso ˛ it de colegii lui de partid, din opozi ˛ ie pe vremea aceea, acuz‚ndu-se demersurile politice ale puterii Ón acest caz. Cel care conducea pe revolta ˛ ii de atunci, ast„zi e primministru. ™i de atunci ∫i p‚n„ ast„zi a mai ap„rut un fel de parchet numit Parchetul Na ˛ ional Anticorup ˛ ie, prescurtat ar veni P.N.A.

A∫a se schimb„ roata Ón cadrul unei largi democra ˛ ii. Cei de la putere atunci, ast„zi, la marginea opozi ˛ iei, au condus Ón aceea∫i situa ˛ ie pe colegul lor de partid, Mure∫an, inginerul electronist, ex-ministrul agriculturii, la Parchet.

Iat„ cum o m‚n„ spal„ pe alta ∫i am‚ndou„ obrazul, c„ nici acest Mure∫an, care a distrus o agricultur„, la urma-urmei, nu a f„cut mare lucru. ™i faptele nu se opresc aici. Bugetarii de toate felurile privesc cu uimire pe cei din Justi ˛ ie care sunt Óntr-o categorie de salarizare Ónalt„. Aceasta nu este un motiv ca cei din Justi ˛ ie s„ nu-∫i cear„ drepturi ∫i mai mari.

Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn anul 1948, statul rom‚n, f„r„ o lege de expropriere, printr-o nou„ Constitu ˛ ie, a devenit proprietarul efectiv al p„durilor din Rom‚nia.

Dac„ trecerea terenurilor cu vegeta ˛ ie forestier„ din proprietate privat„ Ón proprietatea Republicii Populare Rom‚ne s-a petrecut, de pe o zi pe alta, retrocedarea p„durilor Ón posesia fo∫tilor proprietari, care dureaz„ de peste un deceniu. Dureaz„ pentru c„ direc ˛ iile silvice ca administratoare a p„durilor blocheaz„ prin toate mijloacele procesul de retrocedare. Dureaz„ pentru c„ primarii ∫i viceprimarii, ca pre∫edin ˛ i ai comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar, au creat un haos Ón cadrul lucr„rilor de retrocedare.

Cazul cel mai elocvent a avut loc Ón satul Chileni, comuna Suseni, jude ˛ ul Harghita. Aici, Ón ziua de 17 decembrie 2001, composesoratul Chileni a fost pus Ón posesie pe un teren cu vegeta ˛ ie forestier„ ∫i p„∫une pe o suprafa ˛ „ de 1.014,66 hectare. Concomitent cu aceasta, a Ónceput m„sur„torile topografice la fond forestier pentru proprietari persoane fizice, proces care s-a Óncheiat p‚n„ la sf‚r∫itul lunii octombrie 2002. Œns„ nici procesul-verbal de punere Ón posesie al composesoratului Chileni, nici cel al proprietarilor priva ˛ i nu corespunde realit„ ˛ ii.

Pentru a ie∫i din acest impas, primarul a Ónm‚nat dispozi ˛ ia nr. 124 din 2003, prin care a Óns„rcinat conducerea composesoratului pentru clarificarea hotarelor Óntre proprietarii priva ˛ i ∫i composesorat. Mai concret, dup„ ce el a retrocedat proprietarilor priva ˛ i terenul cu o m„rime care dep„∫ea cu mult perimetrul cerut de fostul proprietar, a impus conducerii composesoratului clarificarea situa ˛ iei.

Proprietarii priva ˛ i Óns„ se opun acestei clarific„ri, afirm‚ndu-se c„ ei nu vor retroceda nici un metru p„trat din terenul primit cu ocazia punerilor Ón posesie. Ei afirm„ c„ dac„ cineva posed„ titlul de proprietate, Ónseamn„ c„ e proprietar, iar proprietatea, dup„ Constitu ˛ ia ˛ „rii, este ocrotit„ de lege, deci este inalienabil„.

Pentru a avea o situa ˛ ie legal„, Ocolul silvic particular din Gheogheni a depus la Consiliul local Suseni cerere pentru vopsirea hotarelor composesoratului pentru a clarifica vecin„t„ ˛ ile cu persoanele fizice. Concomitent cu

Domnul Valentin Iliescu a depus Ón scris. Domnul Ionel Olteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Dou„ decizii pronun ˛ ate s„pt„m‚na trecut„ de Curtea European„ a Drepturilor Omului Ómpotriva Rom‚niei, cazul Cotle ˛ ∫i Óndeosebi cazul Pantea, par a fi la originea unui eveniment mediatic de prim-plan.

Dincolo de senza ˛ ionalul titlurilor sub care au fost prezentate Ón unele ziare, ca, de exemplu, îDosarul Pantea zguduie serios justi ˛ ia Rom‚niei“ sau îJusti ˛ ia rom‚n„ Ón afara statului de drept“, consecin ˛ ele celor dou„ hot„r‚ri sunt evidente, chiar dac„ nu to ˛ i le observ„.

Dincolo de afirma ˛ ia nefericit„ a purt„torului de cuv‚nt al Ministerului Justi ˛ iei referitoare la o pretins„ culp„ a Parlamentului Ón cazul Pantea pentru tergiversarea modific„rilor Codului de procedur„ penal„, afirma ˛ ie a c„rei rectificare public„ se las„ prea mult a∫teptat„, problema de fond r„m‚ne, respectiv aplicarea Conven ˛ iei Europene a Drepturilor Omului Ón dreptul intern. Ca unul care am pledat Ómpreun„ cu al ˛ ii pentru o asemenea efectivitate a aplic„rii conven ˛ iei Ón dreptul intern, trebuie, cred, s„ precizez c‚teva lucruri.

Justi ˛ ia nu este mai mult sau mai pu ˛ in corupt„ dec‚t alte institu ˛ ii, cred eu, ∫i pentru aceasta trebuie s„ fac apel la cifre. La preluarea conducerii Ministerului Justi ˛ iei de c„tre actuala echip„, situa ˛ ia Justi ˛ iei, reflectat„ Ón indicatorii sintetici socio-politici, se prezint„ astfel: la capitolul îcorup ˛ ie“, locul 2 cu 65% din totalul opiniilor exprimate Ón cadrul unui studiu efectuat de Banca Mondial„ Ón cursul anului 2000, la cererea Guvernului Rom‚niei.

La capitolul îŒncrederea popula ˛ iei Ón presta ˛ iile magistra ˛ ilor“ sondajele de opinie indicau o sc„dere major„ a cotei, de la 56%, Ón anul 1996, la 26%, Ón anul 2000, sau chiar 20%, potrivit sondajului CURS.

Imaginea Justi ˛ iei reflectat„ Ón mass-media contura, de asemenea, un grad ridicat de neÓncredere Ón Justi ˛ ie ∫i suspiciune Ón leg„tur„ cu corectitudinea magistra ˛ ilor.

Referitor la independen ˛ a Justi ˛ iei ∫i la politizarea magistraturii trebuie precizat c„, Ón perioada 1997-2000, prin modific„ri succesive ale Legii 92/1992 pentru organizarea judec„toreasc„, au fost sporite continuu atribu ˛ iile ministrului justi ˛ iei, Ón timp ce ast„zi aceste atribu ˛ ii sunt Ón continu„ diminuare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg,

Exist„ o procedur„ parlamentar„ la care to ˛ i trebuie s„ ne supunem. A ˛ i avut timp s„ v„ Ónscrie ˛ i la cuv‚nt; din grupul dumneavoastr„ parlamentar s-au Ónscris 13. Dac„ dori ˛ i s„ depune ˛ i declara ˛ ia bine, dac„ nu, v„ Ónscrie ˛ i data viitoare.

Este ora 10,00 totu∫i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 Nu, nu! Eu v„ rog s„ veni ˛ i la serviciu ∫i dup„ aceea v„ face ˛ i declara ˛ ia ∫i apoi v„ Ónscrie ˛ i la cuv‚nt.

N-am f„cut-o acum!

Acum a ˛ i f„cut-o Ón banc„! Domnul deputat Hogea.

## Stima ˛ i colegi,

fi in s„ precizez de la bun Ónceput c„ nu-l cunosc personal pe directorul general al Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune, domnul Drago∫ ™euleanu. L-am v„zut de vreo dou„ ori pe banca ministerial„, de∫i nu ˛ in minte s„ ocupe o func ˛ ie care s„-l Óndrept„ ˛ easc„ la a∫a ceva. Arogan ˛ a sa incalificabil„, neegalat„ dec‚t de ura visceral„ anti-P.R.M. ∫i de apetitul manifestat pentru afaceri veroase pe banii publici, a atins, din p„cate, cote alarmante. Ne amintim c„ Ón decembrie 2001 a fost validat ca ∫ef interimar la Radio pe o perioad„ de 6 luni, iar primul s„u gest de autoritate a fost m„rirea salariului propriu, Ón februarie 2002, de la 48 la 70 de milioane de lei. Œntre timp, cuantumul s-a m„rit la 80 de milioane de lei pe lun„, adic„ de trei ori mai mult dec‚t ia un parlamentar.

Politizarea emisiunilor Radio Rom‚nia avea s„ vin„, ap„s„tor ∫i brusc, concomitent cu Ónsc„unarea aceluia∫i ™euleanu, permanentizat, Óntre timp, la conducerea institu ˛ iei. P‚n„ ∫i cele c‚teva zeci de secunde alocate s„pt„m‚nal Ón jurnalele de ∫tiri Partidului Rom‚nia Mare au fost eliminate, Ón dispre ˛ ul total al bunului-sim ˛ , dar ∫i al Legii nr. 41/1994, care garanteaz„ informarea corect„, netrunchiat„ ∫i impar ˛ ial„ a opiniei publice asupra evenimentelor la ordinea zilei.

Lucrurile sunt foarte limpezi (Óngrozitor de limpezi!), deoarece Ónsu∫i directorul Societ„ ˛ ii Rom‚ne de Radiodifuziune le declara cinic tuturor contestatarilor s„i: îS„ v„ fie clar, noi lucr„m pentru deciden ˛ i, nu pentru ascult„tori“. N-ar fi nimic dac„ domnul ™euleanu (continui s„ folosesc apelativul de îdomn“ din motive formale, nicidecum din respect) ar g‚ndi astfel la dumnealui acas„, Ón cadru privat, ∫i nu de la Ón„l ˛ imea fotoliului directorial al radioului public, serios stipendiat de la buget. C‚nd formule de o asemenea impertinen ˛ „ sunt folosite de c„tre un ins care se adap„ de la izvorul nesecat al vistieriei na ˛ ionale, atunci lucrurile, evident, se complic„.

™i, parc„ neajung‚ndu-i leafa indecent de mare, Drago∫ ™euleanu se bate p‚n„ Ón p‚nzele albe pentru taxa radio-tv, asupra inutilit„ ˛ ii c„reia nu are rost s„ mai insist„m. De remarcat c„ una dintre justific„rile invocate pentru introducerea taxei amintite vizeaz„ reducerea anterioar„ a volumului de publicitate din programele Radio Rom‚nia Actualit„ ˛ i, de la 8% la 5% din timpul de emisie.

Domnul Tudor Balt„. ™i apoi domnul Marian Ionescu.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Tema interven ˛ iei mele de ast„zi este: îEduca ˛ ie pentru s„n„tatea naturii“.

Ca urmare a unor programe aprobate de Ministerul Educa ˛ iei ∫i Œnv„ ˛ „m‚ntului, Ón perioada 2-7.VI.2003, copiii Constan ˛ ei au fost implica ˛ i Ón derularea unor ac ˛ iuni de ecologizare a spa ˛ iilor verzi din ∫colile Ón care Ónva ˛ „, din parcuri, ac ˛ iuni prilejuite de programul îS„pt„m‚na verde“, ini ˛ iat de Inspectoratul ∫colar jude ˛ ean Constan ˛ a, Ón colaborare cu Oficiul jude ˛ ean pentru protec ˛ ia consumatorului, Inspectoratul pentru Protec ˛ ia Mediului ∫i organiza ˛ iile nonguvernamentale îOceanic Club“ ∫i îMare Nostrum“.

Scopul ac ˛ iunilor a fost formarea unui comportament ecologic Ón r‚ndul elevilor ∫i adul ˛ ilor, iar obiectivele au vizat crearea microclimatului ecologic Ón zona aferent„ unit„ ˛ ilor ∫colare ∫i Ón zone de agrement ale municipiului ∫i jude ˛ ului Constan ˛ a, con∫tientizarea popula ˛ iei const„n ˛ ene Ón vederea conserv„rii ∫i protej„rii zonelor naturale, informarea corect„ ∫i permanent„ a popula ˛ iei, schimbarea atitudinii ∫i comportamentului fa ˛ „ de mediul Ónconjur„tor ∫i responsabilizarea civic„ a popula ˛ iei ∫colare.

Programul a demarat cu ecologizarea zonei Falez„ — Cazino unde au fost implica ˛ i reprezentan ˛ ii Inspectoratului ∫colar jude ˛ ean Constan ˛ a. Au urmat ac ˛ iuni concrete: îUn copil — o floare“ (plant„ri de r„saduri de flori), sesiuni de referate tematice, Ónt‚lniri cu reprezentan ˛ i din domeniu, interviuri, vizite Ón institu ˛ ii de profil, excursii la rezerva ˛ ii naturale, expozi ˛ ii de desene ∫i postere, concurs de desene pe asfalt, dezbateri cu tema îEduca ˛ ia pentru mediu — prioritate a Ónv„ ˛ „m‚ntului const„n ˛ ean“, carnavalul florilor, Ón care au fost implicate 55 de unit„ ˛ i de Ónv„ ˛ „m‚nt: gr„dini ˛ e, ∫coli generale, licee ∫i grupuri ∫colare, din mediul urban ∫i rural, aproximativ 300 de cadre didactice ∫i 3.500 de elevi.

Evaluarea ac ˛ iunilor cuprinse Ón program s-a f„cut pe baza portofoliilor personalizate, realizate de ∫colile implicate Ón derularea programului. Premiul cel mare, un calculator performant, destinat dot„rii laboratorului de

Domnul Marian Ionescu:

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima ˛ i colegi,

Am o tem„ adiacent„ cu tema prezentat„ ca titlu de colegul meu: îNoile planuri-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt nu corespund cerin ˛ elor actuale“.

Consider„m c„ modificarea Legii nr. 84/1995, apreciat„ ∫i sus ˛ inut„ de c„tre toate for ˛ ele politice din Parlamentul Rom‚niei, nu reprezint„, totu∫i, argumente pentru sus ˛ inerea noilor planuri-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt emise de Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii din urm„toarele motive:

1. Este inoportun„ modificarea planurilor-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt pentru clasele a IX-a ∫i a X-a la disciplina biologie, prin mic∫orarea num„rului de ore, de la dou„ ore pe s„pt„m‚n„, la una; reducerea num„rului de ore la jum„tate conduce inevitabil la diminuarea volumului ∫i calit„ ˛ ii cuno∫tin ˛ elor de biologie, cu at‚t mai mult cu c‚t cre∫te importan ˛ a acestei ∫tiin ˛ e, precum ∫i a celorlalte ∫tiin ˛ e conexe ei. Reducerea num„rului de ore ale unei discipline, ce face parte din trunchiul comun al disciplinelor fundamentale, mic∫oreaz„ nepermis nivelul de cunoa∫tere a celei mai importante ∫tiin ˛ e care studiaz„ via ˛ a pe p„m‚nt.

La clasele a XI-a ∫i a XII-a s-a scos din planul-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt pentru profilul uman orele de biologie, m„sur„ neavenit„, deoarece mul ˛ i absolven ˛ i sus ˛ in examenul de bacalaureat la disciplina biologie. Exist„ multe situa ˛ ii c‚nd absolven ˛ ii profilului uman sus ˛ in examene de admitere Ón Ónv„ ˛ „m‚ntul superior la biologie, iar asimilarea cuno∫tin ˛ elor specifice se realizeaz„ Ón general Ón afara ∫colii, prin dezvoltarea industriei de medita ˛ ii, pentru c„, Ón aceast„ situa ˛ ie, ∫coala nu le poate oferi condi ˛ ii optime.

Partidul Rom‚nia Mare atrage aten ˛ ia asupra nerespect„rii art. 32 alin. (4) din Constitu ˛ ia Rom‚niei, care stipuleaz„ c„ Ónv„ ˛ „m‚ntul de stat este gratuit, potrivit legii.

2. Œn cadrul ∫colilor de arte ∫i meserii nou Ónfiin ˛ ate prin actuala lege pentru domeniile tehnic ∫i economic lipsesc orele de biologie Ón compara ˛ ie cu celelalte discipline fundamentale: matematic„, fizic„, chimie.

Œn situa ˛ ia Ónv„ ˛ „rii oric„rei meserii este absolut necesar s„ existe Ón planul-cadru de Ónv„ ˛ „m‚nt ore de biologie, sau ore de igien„, sau de ecologie.

Domnule deputat Ple∫a, pofti ˛ i ∫i dumneavoastr„!

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a:**

## V„ mul ˛ umesc.

A∫a cum bine afirma cineva: îPo ˛ i duce calul la ad„pat, dar nu-l po ˛ i obliga s„ ∫i bea!“, doamna Andreea Ciuc„, pentru c„ e un caz fierbinte, s-a Ónfruptat ad‚nc Ón corup ˛ ie, prin sume fabuloase Óncasate ca mit„ de c‚ ˛ iva ani Óncoace. Ancheta deschis„ va dovedi cele afirmate Ón leg„tur„ cu o persoan„ foarte activ„ ∫i des-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 curc„rea ˛ „, nu numai Ón m„sluirea adev„rului prin instan ˛ e, c‚t ∫i Ón privatiz„rile for ˛ ate din Mure∫. Are at‚tea belele, Ónc‚t pierdem vremea acum, la Ónceputul anchetelor.

Trebuie eviden ˛ iat un fenomen deconspirat acum, cu cazul Ciuc„: contaminarea liberal„ din justi ˛ ie nu mai are ru∫ine! Dup„ ce au schimbat componen ˛ a Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie cu magistra ˛ i aservi ˛ i, Ón 1997, acum simt c„ e timpul s„ lase locul unor profesioni∫ti one∫ti ∫i dau Ón disperare. Mul ˛ i componen ˛ i ai Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie, Ón frunte cu Paul Florea, merit„ pedepse grave, grele pentru abuz Ón serviciu. Pentru c„ respectarea legilor este prima sarcin„ de serviciu a acestora.

S„ nu se uite c„ judec„torul nu creeaz„ dispozi ˛ ii legale obligatorii, judec„torul stabile∫te legalitatea Ón condi ˛ iile legilor aplicabile Ón cauz„. Inamovibilitatea trebuie aplicat„ corect, ∫i nu ca instrument al bunului plac. Œn cazul Andreea Ciuc„, magistra ˛ ii care s-au pronun ˛ at pentru eliberare pot fi considera ˛ i, f„r„ ezitate, complici de marc„ ai corup ˛ iei. Dar asta este starea lor de normalitate. P‚n„ c‚nd?!

V„ mul ˛ umesc.

Se Ómplinesc peste dou„ zile, la 12 iunie, 6 ani de c‚nd Administra ˛ ia de la Casa Alb„ a decis, unilateral, s„ accepte Ón Alian ˛ a Nord-Atlantic„ trei ˛ „ri: Cehia, Polonia ∫i Ungaria. Refuzul categoric al administra ˛ iei americane, din 1997, de a sprijini integrarea Rom‚niei Ón NATO Ónc„ din primul val — a∫a-numitul îval Madrid“ — a anulat, practic, ∫ansele ˛ „rii noastre de a urca Ón primul tren al integr„rii tinerelor democra ˛ ii est-europene Ón universul valorilor occidentale.

Politicienii rom‚ni, indiferent de orientarea lor doctrinar„, anali∫tii politici, dar ∫i rom‚nii de r‚nd, ∫i-au ascuns cu greu dezam„girea. Cu at‚t mai mult cu c‚t se ∫tiau puternic sprijini ˛ i de Fran ˛ a, Germania ∫i Italia.

Din perspectiva celor 6 ani care au trecut, refuzul Washington-ului din 1997 nu mai are nici o relevan ˛ „: acum Rom‚nia este pe cale de a dob‚ndi integrarea total„ Ón NATO ∫i se afl„ Ón negocieri de aderare cu U.E. Acest lucru a devenit posibil pentru c„, Ón esen ˛ „, op ˛ iunea prooccidental„ a Rom‚niei nu s-a schimbat. Rom‚nia nu a r„mas singur„ Ón fa ˛ a unei lumi ostile, iar faptul c„ am continuat s„ mergem pe un drum, practic, f„r„ Óntoarcere, c„ am continuat s„ acumul„m Ón planul consolid„rii democra ˛ iei, ne-a ajutat, Ón 2002, s„ ne atingem obiectivul. Œn definitiv, S.U.A. n-au fost, atunci, Ómpotriva Rom‚niei, dar, din ra ˛ iuni extrem de pragmatice, Ón 1997, Ón NATO nu puteau accede alte ˛ „ri Ón afara celor nominalizate de Washington.

Dincolo de aceste considerente, devenite acum istorie, doresc s„ atrag aten ˛ ia asupra unui aspect mai pu ˛ in avut Ón vedere la vremea respectiv„, de∫i a fost semnalat Ón pres„ Ón mod corespunz„tor. Partidele aflate atunci la putere au procedat Ón mod gre∫it, cultiv‚nd iluzii Ón leg„tur„ cu intrarea Ón NATO ∫i transform‚nd acest proces Óntr-o obsesie na ˛ ional„. Problema deciziei de la Madrid a devenit Ón iunie 1997 o chestiune crucial„, de via ˛ „ ∫i de moarte, de care ar fi trebuit s„ depind„ soarta Rom‚niei mul ˛ i ani Ónainte. S-a insinuat chiar c„ o decizie negativ„ referitoare la ˛ ara noastr„ ar echivala cu o catastrof„ na ˛ ional„. Exponen ˛ ii puterii de atunci au

gre∫it pedal‚nd pe aceast„ idee, iar eforturile propagandistice nem„surate nu au ajutat la nimic.

îAnul 2003 — anul Traian“.

Œnainte de a se amenaja cele dou„ lacuri de acumulare de la Por ˛ ile de Fier I ∫i Por ˛ ile de Fier II, autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale, Ómpreun„ cu Ministerul Culturii ∫i Inspectoratul de cultur„ jude ˛ ean Mehedin ˛ i au luat unele m„suri cu caracter preventiv, de a salva unele monumente istorice ∫i urme arheologice, Óntre care ∫i Piciorul Podului lui Traian de la Drobeta—Turnu-Severin.

Œn calendarul UNESCO, anul 2003 este declarat îAnul Traian“, anivers‚ndu-se 19 secole de la construirea unuia dintre cele mai grandioase monumente arhitecturale ale Antichit„ ˛ ii, dup„ planurile vestitului Apolodor din Damasc, la ordinul Ómp„ratului Traian, care a cucerit Dacia. Acest îArc de Triumf“ avea s„ lege peste Dun„re dou„ civiliza ˛ ii: roman„ ∫i daco-getic„, care se vor contopi, Ón scurt„ vreme, d‚nd na∫tere poporului rom‚n.

Pentru salvarea monumentului de a nu intra sub ap„, autorit„ ˛ ile rom‚ne au ales o metod„ de izolare a acestuia Óntr-o cuv„ de beton. Din p„cate, apa din infiltra ˛ ii ∫i precipita ˛ ii a Ónconjurat monumentul, declan∫‚ndu-se eroziunea asupra c„r„mizilor de factur„ roman„, care se desprind ∫i sunt luate pentru alte destina ˛ ii. Speciali∫tii din Italia au efectuat studii biologice ∫i biochimice pentru stoparea eroziunii, dar f„r„ rezultat. Balta se colmateaz„ pe zi ce trece, din cauza gunoaielor ∫i vegeta ˛ iei. C‚ndva func ˛ iona o pomp„ pentru scoaterea apei, care nu mai exist„.

Cu sprijinul Ministerului Culturii, nu cel de azi, s-a ridicat un pode ˛ din lemn Ón jurul monumentului, pentru a fi vizitat Óndeaproape, care azi este destul de ∫ubred, pun‚nd Ón pericol via ˛ a excursioni∫tilor ∫i a copiilor care se joac„ zilnic, nefiind paznici.

Œnainte de 1990, Ministerul Culturii, Ón colaborare cu Guvernul italian, au elaborat un proiect de conservare a îPiciorului Podului lui Traian“, nerealizat Óns„, iar acum exist„ Ónc„ un proiect de reconstruire a îPodului“ pe o lungime de 80 m, care nu se pune Ón execu ˛ ie. Œn acest an, Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu a dat un leu pentru restaurarea ∫i conservarea monumentului. Timp mai este, dac„ binevoie∫te domnul R„zvan Theodorescu, ministrul de resort, care Ón mai multe r‚nduri, cu ocazia unor mari evenimente culturale, a fost prezent Ón acest loc plin de istorie, s„ salveze ce se mai poate, lu‚nd ca exemplu Grecia, unde fiecare piatr„ legat„ de istorie este valorificat„ din punct de vedere turistic, educativ ∫i economic la maximum.

Pre ˛ urile de comercializare pe pia ˛ a rom‚neasc„ a medicamentelor de import sunt mult mai mari dec‚t Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 ˛ „ri ca Germania, Italia, Spania, Marea Britanie ∫i Suedia, din cauza taxelor mari ∫i multe, ad„ugate pre ˛ ului de produc„tor. Œn Rom‚nia sunt incluse taxe care îÓngroa∫„ p‚n„ la refuz pre ˛ ul medicamentelor de import“. Sunt ∫ase taxe: cea vamal„ (10,5%), adaosul de importator (17%), riscul de devalorizare (9%), adaosul de distribu ˛ ie (4-9%), adaosul farmaciei (10-24%) ∫i t.v.a. (19%). Valoarea total„ a acestora este de 69,5-88,5% din pre ˛ ul de produc„tor, cea mai mare dintre ele fiind t.v.a.

Din punct de vedere al acestor taxe, medicamentele de import aflate pe pia ˛ a rom‚neasc„ sunt mai scumpe dec‚t cele din Irlanda, Austria, Suedia, Marea Britanie, Fran ˛ a, Spania, Italia ∫i Portugalia. Œn Austria, t.v.a. pentru medicamentele compensate este de 0%, ca ∫i Ón Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania ∫i Suedia. Pentru medicamentele necompensate, t.v.a. are valori de 3% Ón Luxemburg, 4% Ón Spania, 5,5% Ón Fran ˛ a, 10% Ón Italia, 16% Ón Germania, 21% Ón Irlanda ∫i 25% Ón Danemarca ∫i Suedia.

Dintr-un sondaj prezentat de Asocia ˛ ia Medicilor rezult„ c„ doar 12,97% dintre rom‚ni Ó∫i permit s„ cheltuiasc„ Ón jur de 1.000.000 de lei lunar pentru medicamente ∫i numai 14,62% dintre bolnavi pot cheltui pe medicamente, lunar, peste 875.000 de lei.

Taxele incluse Ón pre ˛ ul medicamentelor de pe pia ˛ a rom‚neasc„ sunt înepermis de mari ∫i nepermis de multe“, comparativ cu ˛ „rile din Uniunea European„ ∫i din Europa Central„ ∫i de Est — au afirmat reprezentan ˛ ii Asocia ˛ iei Medicilor. Din aceast„ cauz„, pentru afec ˛ iunile cronice, doar jum„tate din popula ˛ ie Ó∫i permite s„ cheltuiasc„ mai mult de 350.000 de lei lunar pe medicamente. Speciali∫tii Ón materie afirm„ c„ num„rul mare de taxe incluse Ón pre ˛ ul medicamentelor nu se justific„, motiv pentru care s-a convenit cu Ministerul S„n„t„ ˛ ii c„ trebuie luate m„suri Ón vederea sc„derii valorii ∫i num„rului de taxe. S-a f„cut precizarea c„ sc„derea cu 6% a adaosului de importator ∫i a riscului de devalorizare îse vor aplica peste trei luni“.

## îG‚ndul ∫i fapta“.

Dup„ 3 ani de guvernare, ca Ón poveste, îslujitorii poporului“ trebuie s„ se odihneasc„ ∫i s„-∫i primeasc„ plata. Œn lini∫te ∫i pe banii publici. Domnul prim-ministru Adrian N„stase aprecia articolele din proiectul de modificare a Legii locuin ˛ ei, care i-ar fi Ómpropriet„rit, pur ∫i simplu, pe demnitari cu case de vacan ˛ „, drept îo chestiune care a ap„rut prin metode neconven ˛ ionale Ón varianta final„“ ∫i c„ nici nu s-a inten ˛ ionat acordarea unui asemenea privilegiu ale∫ilor, consider‚nd c„ aceasta nu este o prevedere care s„ reprezinte o prioritate pentru Guvern. Dup„ criticile din pres„, guvernan ˛ ii au Ónceput s„ se contrazic„ Ón declara ˛ iile referitoare la articolele despre locuin ˛ ele de vacan ˛ „ pentru demnitari.

Purt„torul de cuv‚nt al Guvernului, Despina Neagoe, spune c„ Guvernul nu-∫i asum„ r„spunderea pentru cele

3 articole, care nu se ∫tie c‚nd au ap„rut. Dar recunoa∫te, implicit, c„ Ón proiectul de lege discutat s„pt„m‚na trecut„ Ón ∫edin ˛ a de Guvern se aflau ∫i articolele care d„deau dreptul ministerelor ∫i consiliilor locale s„ administreze case de vacan ˛ „ ∫i c„ ele au fost introduse cu ∫tiin ˛ a mini∫trilor.

Primul-ministru Adrian N„stase a sus ˛ inut c„ articolele au fost introduse ulterior discu ˛ iei din Cabinet, f„r„ ∫tirea membrilor Guvernului, dintr-un exces de zel al unor func ˛ ionari.

Ministrul transporturilor spune c„ îcele trei articole de lege au ap„rut din senin, Ón drumul de la minister spre Parlament“. Se promite o anchet„ a M.L.P.T.L., iar domnul ministru va sanc ˛ iona vinova ˛ ii: îCei care au avut inten ˛ ia s„ se joace cu acest lucru, profit‚nd de neaten ˛ ia noastr„, s-ar putea s„ aib„ surprize Ón perioada urm„toare“ — a mai spus premierul. S-ar putea, dar nu se poate.

Ce deducem Óns„ din toat„ aceast„ tevatur„: c„ exist„ la nivel central ∫i la nivel local, la ministere, regii, companii, frumoase case de vacan ˛ „, iar unde nu sunt Ónc„, se pot construi, c‚t mai mari ∫i mai luxoase, din banii publici, unde ale∫ii partidului ∫i numi ˛ ii Puterii, s„ nu spunem îexcep ˛ ionalii“ de la legile anticorup ˛ ie, s„ poat„ petrece Ón lini∫te frumoase zile de vacan ˛ „, Ón timp ce aceia care ∫i le-au construit din banii lor s„ poat„ fi ar„ta ˛ i cu degetul.

îFurtul intelectual — metod„ de guvernare P.S.D.“. Timp de 50 de ani, istoria poporului rom‚n a fost folosit„ ca instrument de legitimare ∫i glorificare a unui sistem politic menit s„ asigure perpetuarea unor oameni la guvernare. Ast„zi, partidul pe care unul din liderii s„i Ól numea urma∫ul P.C.R., P.S.D., Óncearc„ s„ se foloseasc„ ∫i de istorie, ∫i de sentimentele poporului rom‚n, pentru a mai c‚∫tiga oric‚t de pu ˛ in„ îimagine“, acest cuv‚nt devenit principiu de baz„ al guvern„rii social-democrate.

De 13 ani Óncerc„rile veteranilor ∫i ale militarilor Ón rezerv„ de a promova o lege de cinstire a eroilor s-au lovit de nep„sarea politicienilor. De∫i sesizat de mai multe organiza ˛ ii, Guvernul N„stase nu a mi∫cat un deget Ón acest domeniu. A p„rut un subiect minor, mult prea pu ˛ in important Ón aritmetica electoral„. A devenit un subiect interesant pentru Guvernul N„stase doar atunci c‚nd eu, Ón colaborare cu reprezentan ˛ ii veteranilor ∫i militarilor Ón rezerv„, am depus Ón Parlament un proiect de Lege privind regimul mormintelor, cimitirelor ∫i operelor comemorative de r„zboi ∫i Ónfiin ˛ area Societ„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Cinstirea Eroilor. A fost un gest de minim„ recuno∫tin ˛ „ ∫i respect din partea mea, ca reprezentant ales al poporului rom‚n, fa ˛ „ de memoria unor oameni care au f„cut sacrificiul suprem pentru aceast„ ˛ ar„.

Œn fa ˛ a unei ini ˛ iative a unui reprezentant al Opozi ˛ iei, Guvernul are Óntotdeauna dou„ tipuri de reac ˛ ie: respingerea total„ sau, pur ∫i simplu, furtul ini ˛ iativei respective. Dac„ opteaz„ pentru a doua variant„, furtul intelectual, procedeul Guvernului este urm„torul: se preia respectivul proiect, fie prin metode at‚t de dragi P.S.D., de îculegere de informa ˛ ii“, fie pur ∫i simplu de la Parlament, se mai schimb„ pe ici pe colo ∫i apoi se lanseaz„ cu mare spectacol mediatic.

De doi ani ∫i jum„tate aceast„ metod„ de guvernare a adus Guvernului mari beneficii. C‚teva exemple? Legea liberului acces la informa ˛ iile publice ∫i proiectul de modificare ∫i completare a Codului de procedur„ penal„ sunt de notorietate public„.

Se spune c„: îHo ˛ ul neprins este negustor cinstit“. Dar ce te faci c‚nd ho ˛ ul este prins, dar cel care trebuie s„ pedepseasc„ este tot... ho ˛ ul?

Ioana Maria Vlas readuce Ón aten ˛ ia publicului afacerea F.N.I. Din spusele Ioanei Maria Vlas se deduce c„ afacerea F.N.I. r„m‚ne neclarificat„.

Cu toate acestea, implica ˛ iile acestui caz sunt explicite. Este vorba, Ón primul r‚nd, despre incapacitatea statului rom‚n de a ac ˛ iona preventiv, de∫i au existat precedente cu efecte asem„n„toare. Scuzele ∫i explica ˛ iile oferite Ón mass-media sunt pu ˛ in credibile.

Se vehiculeaz„ ideea c„ Óntr-un regim democratic, individul are libertatea de a alege ∫i, prin urmare, este singurul responsabil pentru ac ˛ iunile sale. Validitatea acestei afirma ˛ ii nu poate fi contestat„.

Totu∫i, Óntr-un regim democratic trebuie avut Ón vedere ∫i rolul statului Ón societate. Acest aspect are ca fundament existen ˛ a de la sine Ón ˛ eleas„ a unui contract social Óntre cet„ ˛ ean ∫i stat, care se concretizeaz„ Ón anumite drepturi ∫i obliga ˛ ii. Œn acest caz, obliga ˛ ia statului este Óncercarea de a asigura securitatea cet„ ˛ eanului, prin ac ˛ iuni preventive, ∫i nu curative, inclusiv la nivel economic. Aceasta se poate realiza prin crearea unor mecanisme de interven ˛ ie eficace, care s„ nu permit„ escrocherii de asemenea dimensiuni ∫i, ce e mai grav, Ón mod f„ ˛ i∫.

Or, afacerea F.N.I. reprezint„ tocmai nerespectarea de c„tre stat a contractului social. Mai mult, incapacitatea statului de a ac ˛ iona preventiv pune Ón discu ˛ ie credibilitatea autorit„ ˛ ii. Consecin ˛ a logic„ este na∫terea unor sentimente de nesiguran ˛ „ social„.

Prin urmare, mesajul meu este clar: siguran ˛ a ∫i buna informare a cet„ ˛ eanului trebuie s„ devin„ o prioritate Ón via ˛ a politic„ rom‚neasc„!

îObsesia jefuitorilor cumularzi — solidaritatea social„“. Adic„, mai pe scurt, baronii de mucava, samsarii averii publice, magna ˛ ii fierului vechi, ai bu∫teanului, ai alcoolului, latifundiarul, Óntr-un cuv‚nt, ciocoiul nou, care a f„cut tabula rasa din, at‚ta c‚t„ era, economia rom‚neasc„, are din c‚nd Ón c‚nd frisonul ruperii de popor, al izol„rii de dezmo∫teni ˛ ii sor ˛ ii care au ajuns s„ se sp‚nzure de mila copiilor muritori de foame, s„ agonizeze Ón c„utarea unui reazem Ón cer, la Bunul ∫i R„bd„torul Dumnezeu.

Satrapii nemilo∫i ai zilei se pomenesc uneori tres„rind de nevoia imperioas„ de a avea sprijin popular, de a face astfel ca mul ˛ imea s„-i aduleze, s„-i Ónconjoare cu dragoste sau m„car cu team„. C„ ∫i teama de a nu fi de-a dreptul strivi ˛ i de puternicii zilei este un imbold psihosocial de a mima solidarizarea celor umili cu pilonii mafiei de partid ∫i de stat.

Care este mijlocul cel mai eficient prin care ciocoiul nou a putut sem„na team„, confuzie, iluzii, diversiuni ori speran ˛ e de∫arte? Ei bine, acum este unanim recunoscut c„ instrumentul cel mai eficient cu care a fost Óndobitocit poporul, cu care s-a reu∫it intoxicarea ∫i manipularea opiniei publice Ómpotriva propriilor interese majore a fost, chiar de la ivirea zorilor pseudodemocra ˛ iei rom‚ne∫ti, Televiziunea Rom‚n„. Cu ea s-a transmis Revolu ˛ ia Ón direct 24 de ore din 24, de unde, p‚n„ atunci func ˛ iona 2 ore pe zi; cu ea s-au fixat Ón mentalul colectiv figurile Ónrobirii mafiote a Rom‚niei; cu ea s-au inoculat îideile“ distrugerii C.A.P.-urilor, livezilor, p„durilor, I.A.S.-urilor, complexelor zootehnice, fabricilor, combinatelor ∫i a tot ce mai func ˛ iona, d‚nd, cum-necum, p‚ine oamenilor muncii. Cu televiziunea s-a construit rapid o clas„ de mari bog„ta∫i, de r„pitoare rapace, f„r„ mam„, f„r„ tat„, f„r„ religie ∫i f„r„ Dumnezeu, care a p‚rjolit Ón jur totul.

Acum, jigodiile vor s„ fie ∫i comp„timite ∫i adulate. La umbra grijii pentru îsolidaritatea social„“, v‚n„torii de averi nem„surate Óncearc„ s„ conving„ azi c„ taxa pe serviciul de televiziune este una de solidaritate. îZmecheri“ fiind ei, cum nu se mai afl„ îp„ lume“, au adus Ónt‚i Ón discu ˛ ie Radioul, care deja era pl„tit Ón costul curentului electric de vreo 2 ani. N„imi ˛ ii o Ónghi ˛ iser„ ∫i pe asta. Da, dar acum a fost adus din nou Radioul pe tapet, Ón frunte cu îmonumentalul ™euleanu“, cel cu 80 de milioane de lei pe lun„ din c‚rca abona ˛ ilor fl„m‚nzi, bolnavi ∫i goi, a fost adus ™euleanu drept

îO nou„ modificare Ón Ónv„ ˛ „m‚nt, aceea∫i nebuloas„“. Reforma Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc a ajuns Óntr-o nou„ etap„, cel pu ˛ in bizar„, at‚t pentru elevi, c‚t ∫i pentru profesori: anul acesta ∫colar, mai exact sf‚r∫itul lui, ori va avea repeten ˛ i care vor spune adio ∫colii, ori se va bucura de o promovabilitate de 100%, fapt unic Ón istoria Ónv„ ˛ „m‚ntului.

Schimbarea, pe ultima sut„ de metri, a condi ˛ iilor de sus ˛ inere a examenului de capacitate ∫i de bacalaureat nu a st‚rnit prea multe comentarii ∫i r„zvr„tiri, deoarece at‚t profesorii, c‚t ∫i elevii ∫i p„rin ˛ ii acestora ∫tiu de peste 13 ani c„ Ón ultimul moment pot ap„rea fel de fel de simul„ri, reale de cele mai multe ori, care fac parte din politica de reform„ a Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc.

Problema principal„ Óns„ este alta, ∫i poate c„ ar trece neobservat„, dac„ nu ar fi vorba de viitorul urma∫ilor no∫tri. Prin admiterea la licee ∫i la ∫coli de arte ∫i meserii din aceast„ var„, clasele vor avea maxim 30 de elevi, maxim care nu poate fi dep„∫it, conform legii. Ca urmare, nici un elev nu poate r„m‚ne repetent, nu se poate transfera, dac„ familia se mut„ Ón alt„ localitate, sau datorit„ schimb„rii tutelei elevului ca urmare a decesului Óntre ˛ in„torului, deten ˛ iei, lipsurilor materiale ale familiei sau, Ón cel mai omenesc caz, atunci c‚nd elevul nu face fa ˛ „ clasei Ón care a fost admis. ™i asta pentru c„ Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului din 1995 ∫i Regulamentul de organizare ∫i func ˛ ionare a unit„ ˛ ilor de Ónv„ ˛ „m‚nt preuniversitar din 2001 prev„d ca locurile din componen ˛ a claselor ∫colare s„ fie Óntre 25 ∫i nu mai mult de 30 de locuri. Œn aceste condi ˛ ii, anormalitatea Ón ∫coala respectiv„ va fi evident„: profesorii nu vor avea cum s„ lase repeten ˛ i, iar dac„ ace∫tia vor fi totu∫i, fie vor renun ˛ a la ∫coal„, fie se va Ónfiin ˛ a o clas„ care s„ Ói cuprind„ pe ace∫tia la un loc, din cauz„ c„ to ˛ i trebuie s„-∫i p„streze ca obiecte de studiu acelea∫i dou„ limbi str„ine cu care au intrat Ón liceu.

O alt„ nepotrivire Óntre legisla ˛ ie ∫i prevederile de organizare a viitorului an ∫colar apare Ón leg„tur„ cu filierele, profilurile ∫i specializ„rile liceelor. Conform Legii Ónv„ ˛ „m‚ntului, absolven ˛ ii a 10 clase vor primi certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educa ˛ ia perma-

Negocierile cu Uniunea European„ sunt, cu siguran ˛ „, cele mai importante etape de integrare european„ ∫i reprezint„ modul Ón care autorit„ ˛ ile rom‚ne au competen ˛ a profesional„ de a atinge obiectivul integr„rii ˛ in‚nd cont de realit„ ˛ ile rom‚ne∫ti.

S„pt„m‚na trecut„ s-a Óncheiat capitolul de negociere referitor la fiscalitate ∫i am constatat c„ reprezentan ˛ ii guvern„rii pesediste s-au m‚ndrit cu marile rezultate, respectiv m„rirea nivelului accizelor p‚n„ la data integr„rii ∫i ceva derog„ri dup„ aceast„ dat„.

Ca s„ se Ón ˛ eleag„ lipsa de profesionalism, s„ exemplific„m cu afirma ˛ ia ministrului finan ˛ elor publice, care afirma c„ la unele produse nu se vor m„ri accizele Ón anul 2003, dac„ se vor Óncasa cele planificate Ón bugetul de stat.

Cu alte cuvinte, au negociat cre∫terea de accize cu Uniunea European„ pentru c„ nu au capacitatea de a colecta accizele la nivelul prognozat, pentru c„ sistemul clientelar trebuie Óntre ˛ inut prin anul„ri, scutiri, ree∫alon„ri contra comisioane grase.

Evident c„ toat„ corup ˛ ia guvernamental„ se face pe bani publici, pe taxe ∫i impozite Ón cre∫tere, pl„tite de cet„ ˛ eni, ∫i pu ˛ inii buni platnici care fac parte din firmele opozante, pentru c„ nu fac sponsoriz„ri la P.S.D.

Aceasta este esen ˛ a negocierii autorit„ ˛ ilor rom‚ne cu Uniunea European„: incapacitatea de a colecta impozite ∫i taxe s-a transformat Ón haiducie de stat, de furt de la to ˛ i bunii contribuabili, de la cet„ ˛ enii acestei ˛ „ri, pentru a Óntre ˛ ine oligarhia politico-economic„ P.S.D.

P.N.L. a considerat, de aceea, c„, dac„ s-ar fi respectat Pactul semnat de Guvern ∫i partidele politice parlamentare pentru o colaborare serioas„ ∫i real„ Ón scopul integr„rii europene ∫i ar fi avut loc consult„ri, atunci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 negocierile ar fi fost superioare calitativ, iar speran ˛ a noastr„ ar fi fost Óndrept„ ˛ it„.

Este clar c„ neajunsurile semnalate se vor r„sfr‚nge asupra noastr„ pentru mul ˛ i ani ∫i, de aceea, nu putem accepta fatalitatea dictaturii pesediste, vom promova regulile democra ˛ iei reale ∫i nu vom Ónceta s„ propunem solu ˛ ii concrete, alternative la situa ˛ ia grav„ din Rom‚nia.

De∫i a suferit un proces accentuat de industrializare Ón urm„ cu c‚teva decenii, Rom‚nia nu este Ónc„ un stat cu risc Ónalt de poluare. Pe m„sur„ ce fabricile se Ónchid sau sunt v‚ndute pe buc„ ˛ i, dispar implicit ∫i factorii de poluare. Acesta este, Ón ultim„ instan ˛ „, singurul aspect pozitiv al crizei industriei rom‚ne∫ti. ™i, tot din acest motiv, pe scena politic„ rom‚neasc„ nu s-a putut dezvolta cu adev„rat un curent ideologic ecologist. F„r„ Óndoial„, atunci c‚nd momentul potrivit va sosi, Partidul Rom‚nia Mare va fi ce mai autorizat„ forma ˛ iune pentru asumarea unui astfel de discurs, dat„ fiind voca ˛ ia sa de partid al Vie ˛ ii ∫i al Interesului Na ˛ ional.

Din punctul de vedere al protec ˛ iei mediului, exist„ un singur factor de risc major pentru ˛ ara noastr„: gropile menajere, fie ele autorizate sau neautorizate. Lipsa de educa ˛ ie Ón domeniu, ca ∫i o nefericit„ gestionare a punctelor de colectare a resturilor menajere fac din problema Ón discu ˛ ie o amenin ˛ are direct„ pentru s„n„tatea cet„ ˛ eanului. Œn acela∫i timp, aspectul estetic al ora∫elor ∫i zonelor turistice are mult de suferit, aduc‚nd atingere at‚t intereselor turismului rom‚nesc, c‚t ∫i imaginii Rom‚niei Ón lume. O ˛ ar„ a gunoaielor Ómpr„∫tiate dup„ bunul plac este o ˛ ar„ necivilizat„.

Dar, pentru a contura mai clar situa ˛ ia actual„, v„ propun aten ˛ iei un caz particular.

Sinaia, una dintre cele mai importante sta ˛ iuni montane din Europa, de ˛ ine un record dramatic. La doar 3 kilometri de centrul ora∫ului, la c‚teva sute de metri distan ˛ „ de cochetele case de vacan ˛ „ din zon„, se Óntinde pe o suprafa ˛ „ impresionant„ un deal format din de∫euri. Mii de tone de gunoaie care mutileaz„ microclimatul zonei, care Ónlocuiesc fascinanta faun„ ∫i flor„ specifice acestei zone montane unice cu menajeria grotesc„ ce populeaz„ periferia marilor ora∫e din lumea a treia ∫i, un adev„r trist, a multora dintre ora∫ele importante ale Rom‚niei. Din acest motiv, consider c„ ministrul mediului are perfect„ dreptate atunci c‚nd accept„ faptul c„ îÓn marile centre urbane sunt dificult„ ˛ i de instaurare a ordinii de salubrizare ∫i exist„ Ónc„ grave deficien ˛ e Ón gestionarea de∫eurilor“. Totu∫i, aceste grave deficien ˛ e nu se limiteaz„ doar la marile centre urbane, afect‚nd Ón acela∫i timp ∫i zone turistice de cel mai Ónalt interes.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima ˛ i colegi,

Imediat ce vine ∫i domnul secretar László Borbély, Óncepem ∫edin ˛ a.

Dac„ cineva a Ón ˛ eles c„ eu am dat vina ast„zi pe domnul Ha∫otti, c„ nu a venit la declara ˛ ii politice, repar acest lucru: nu d‚nsul trebuia s„ vin„ la declara ˛ ii politice. Domnul vicepre∫edinte Ciontu, care conduce de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 regul„ aceast„ ∫edin ˛ „, este plecat din ˛ ar„ ∫i, Ón aceast„ situa ˛ ie, e normal s„ fi venit eu. Deci, domnul Ha∫otti nu are nici o vin„ c„ nu a venit ast„zi s„ conduc„ declara ˛ iile politice. Eu am crezut c„ l-a rugat domnul Ciontu, dar nu a fost a∫a.

Pofti ˛ i?

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

™i dac„ venea? Ce, Ói c„dea nasul?

D‚nsul nu a fost Ón∫tiin ˛ at de nimeni s„ vin„, aceasta e problema.

## Stima ˛ i colegi,

Da ˛ i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin ˛ a de dezbateri pe tema proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ anun ˛ c„ din totalul de 343 de deputa ˛ i ∫i-au Ónregistrat prezen ˛ a 272, 71 sunt absen ˛ i, din care 35 particip„ la alte ac ˛ iuni parlamentare.

A∫ vrea s„ Óncepem cu o problem„ organizatoric„, pe care am discutat-o Ón Biroul permanent. Œn urma controlului pe care Curtea de Conturi l-a efectuat, ne-a sesizat o inadverten ˛ „ cu privire la organizarea Departamentului economico-financiar al Camerei Deputa ˛ ilor. Pentru a remedia acest lucru, cei 4 chestori au formulat un memorandum, ∫i domnul L„pu∫an v„ prezint„ acum concluziile ∫i propunerile dumnealor, care au fost aprobate Ón Biroul permanent.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Av‚nd Ón vedere ∫i constat„rile noastre, av‚nd Ón vedere ∫i nota Óntocmit„ de reprezentan ˛ ii Cur ˛ ii de Conturi Ón ceea ce prive∫te structura organizatoric„ a Secretariatului general al Camerei Deputa ˛ ilor ∫i calitatea secretarului general de ordonator principal de credite pentru Camera Deputa ˛ ilor, anumite incompatibilit„ ˛ i care au ap„rut Óntre diferitele direc ˛ ii Ón cadrul Departamentului economico-financiar, av‚nd Ón vedere Ordonan ˛ a Guvernului nr. 119/1999 ∫i Legea nr. 500/2002 privind finan ˛ ele publice, v„ propunem urm„toarele modific„ri Ón structura organizatoric„ a Secretariatului general al Camerei Deputa ˛ ilor:

1. Departamentul economico-financiar se desfiin ˛ eaz„.

2. Direc ˛ iile componente existente ale Departamentului economico-financiar se organizeaz„ astfel:

a) Direc ˛ ia pentru achizi ˛ ii publice ∫i Direc ˛ ia decont„rilor pentru deputa ˛ i devin direc ˛ ii independente;

b) Direc ˛ ia pentru salarizare se une∫te cu Direc ˛ ia pentru resurse umane ∫i protec ˛ ia muncii, sub denumirea Direc ˛ ia pentru resurse umane ∫i salarizare, care func ˛ ioneaz„ ca direc ˛ ie independent„;

c) Direc ˛ ia financiar-contabil„ preia Serviciul pentru inventarieri ∫i Biroul financiar-contabil pentru Consiliul Legislativ ∫i func ˛ ioneaz„ ca direc ˛ ie independent„.

Vreau s„ v„ informez c„ acest proiect de hot„r‚re este semnat de cei 4 chestori ∫i are avizul Comisiei pentru buget ∫i finan ˛ e a Camerei.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunt observa ˛ ii la aceast„ propunere?

spargem efectiv, sticla, pe zeci ∫i sute de hectare.

Œn acela∫i timp, prin aceast„ lege am urm„rit s„ aliniem cerin ˛ ele acestor plante cu cele care sunt formulate Ón legisla ˛ ia european„, Óntruc‚t produsele acestor sere nu sunt destinate numai consumului intern, pentru c„ ele sunt surs„ de valut„ pentru Rom‚nia, valut„ pe care, alt„dat„, noi am adus-o Ón ˛ ar„, ∫i destul de consistent„.

De aceea trebuie s„ fim alinia ˛ i la legisla ˛ ia interna ˛ ional„ ∫i, mai ales, la cea european„, pentru c„ trebuie s„ corespund„ standardelor de calitate, trebuie s„ corespund„ cerin ˛ elor fa ˛ „ de protec ˛ ia s„n„t„ ˛ ii oamenilor, de protec ˛ ia consumatorilor, Ón procesul de transformare a acestor legume.

La fel, sectorul de floricultur„, care p‚n„ acum nu a mai fost reglementat ∫i din aceast„ cauz„ Rom‚nia este una din importatoarele mari ale produc ˛ iei de flori din alte ˛ „ri, care, alt„dat„, practic, cump„rau flori de la noi.

De aceea, am promovat aceast„ legisla ˛ ie ∫i avem Ón vedere ∫i sus ˛ inerea acestor sectoare Ón mod deosebit. P‚n„ acum sunt trei forme de sprijin pentru sere: una pentru hectarul cultivat, altele pentru subven ˛ ia cu 40% la s„m‚n ˛ „, subven ˛ ia la export. ™i, mai nou, Óncep‚nd din aceast„ toamn„ se vor bucura ∫i de o protec ˛ ie efectiv„ privind pre ˛ ul gazului Ón asigurarea agentului termic.

Œn mare, acestea au fost considerentele pentru elaborarea actului normativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Cine prezint„ din partea comisiei? Domnule pre∫edinte B‚ldea, V„ rog s„ prezenta ˛ i raportul!

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond, Ón conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, spre dezbatere ∫i avizare, cu proiectul de Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„. Œn baza aceluia∫i articol din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, comisia a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu propunerea legislativ„ privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„.

Potrivit art. 66 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, comisia a Óntocmit un singur raport pentru ambele ini ˛ iative legislative, av‚nd Ón vedere c„ acestea au acela∫i subiect de reglementare, exist‚nd propuneri cu acela∫i con ˛ inut la majoritatea articolelor.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a hot„r‚t examinarea acestor ini ˛ iative legislative, lu‚nd ca baz„ a dezbaterilor proiectul de Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor, plantelor ornamentale de ser„, prelu‚nd ca amendamente unele texte din propunerea legislativ„ ini ˛ iat„ de 7 deputa ˛ i P.S.D.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i, avizul Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci.

Proiectul de lege are care obiect de reglementare instituirea unor dispozi ˛ ii privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„, Ón scopul eficientiz„rii activit„ ˛ ii Ón acest domeniu, prin diversificarea produc ˛ iei, retehnologizarea construc ˛ iilor ∫i acordarea de sprijin financiar produc„torilor agricoli.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu ˛ ie.

La lucr„rile comisiei au fost prezen ˛ i 30 de deputa ˛ i, din totalul de 32 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost votat cu unanimitate Ón ∫edin ˛ a din 25 mai 2003. V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc ∫i eu.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ intervin„ cineva la dezbateri generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

- ™i v„ Óntreb dac„ la titlul legii ave ˛ i vreo obiec ˛ iune.

- Comisia nu a avut.

- Votat Ón unanimitate.

- Titlul cap. I. Nu sunt obiec ˛ iuni.

- Votat Ón unanimitate.

- Art. 1 ∫i 2. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

- Votate Ón unanimitate Ón formula ini ˛ iatorului.

- La art. 3 v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul nr. 5.

Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i.

- Admis amendamentul, modificat art. 3.

- La art. 4 comisia nu are obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dum-

- neavoastr„?

Votat Ón formula ini ˛ iatorului.

La art. 5, de asemenea, nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón formula ini ˛ iatorului.

Titlul cap. II. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat.

Art. 6. Urm„ri ˛ i amendamentul nr. 9. Admis amendamentul nr. 9, modificat art. 6.

La art. 7 urm„ri ˛ i amendamentul nr. 10. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Votat amendamentul, modificat textul.

La art. 8 ∫i 9 comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votate Ón formularea ini ˛ iatorului.

- La art. 10 urm„ri ˛ i amendamentul nr. 13. Dac„ ave ˛ i

- obiec ˛ iuni?

- Admis amendamentul, modificat textul. Art. 11. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Votat Ón formularea ini ˛ iatorului.

- Titlul cap. III. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón formularea ini ˛ iatorului.

La art. 12 urm„ri ˛ i amendamentul nr. 16. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Amendamentul nr. 16 vizeaz„, practic, Óntreg art. 12,

- cu cele 3 alineate ale sale. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul, modificat art. 12.

Art. 13, 14, 15 ∫i 16. P‚n„ la art. 17 nu exist„ nici o propunere de amendament din partea comisiei. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Votate Ón unanimitate.

La art. 17 avem.

Pofti ˛ i!

## V„ mul ˛ umesc.

La art. 17 a ap„rut aceea∫i problem„ pe care am discutat-o ∫i la legumele de c‚mp. Din nou se Ónfiin ˛ eaz„ Inspec ˛ ia de stat pentru controlul tehnic Ón producerea, valorificarea legumelor ∫i v-am propune s„ Ónlocuim textul alin. 1 al art. 17 cu urm„torul text: îStabilirea conformit„ ˛ ii calit„ ˛ ii produselor de ser„ pe filiera de ser„ se realizeaz„ de c„tre Inspec ˛ ia de stat pentru controlul tehnic Ón producerea, valorificarea legumelor ∫i fructelor, denumit„ Ón continuare ISCTPVLF, din cadrul Ministerul Agriculturii“. Institu ˛ ia fiind creat„ la Legea horticulturii, pe care am explicat-o ieri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ rog, stima ˛ i colegi, s„ v„ aduce ˛ i aminte, asear„ am avut aceea∫i discu ˛ ie la un proiect similar.

zbaterile la acest proiect au Ónceput, suntem ∫i Ón

- procedur„ de urgen ˛ „.

A ˛ i primit textul raportului nou, da? V„ rog s„ urm„ri ˛ i acest raport, Ón paralel cu proiectul de lege.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiec ˛ iuni.

Adoptat Ón formularea Senatului.

- La textul introductiv al art. 1 urm„ri ˛ i amendamentul

- nr. 1. Practic, nici aici nu sunt modific„ri.

La pct. 1 din proiectul de lege adoptat de Senat urm„ri ˛ i amendamentul nr. 2.

Adoptat amendamentul, modificat pct. 1.

Pct. 2 r„m‚ne nemodificat.

Dup„ pct. 2 urm„ri ˛ i, v„ rog, Ón raport, amendamentul nr. 4, care modific„ art. 6 din ordonan ˛ „. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Deci, s-a modificat art. 6 din ordonan ˛ „.

La pct. 4 din raport, la amendamentul nr. 5, comisia propune, dup„ pct. 21, un pct. 22. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul.

La pct. 3 din proiectul de lege urm„ri ˛ i pct. 6. Comisia nu modific„ acest text, nici pct. 4, nici pct. 5. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni?

Votat Ón unanimitate.

La pct. 6 din proiectul de lege urm„ri ˛ i amendamentul nr. 9.

Admis amendamentul, modificat pct. 6.

Pct. 7, 8 ∫i 9 r„m‚n nemodificate. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni?

Votat textul Senatului.

Pct. 10 ∫i 11. Comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

- Votate textele Senatului.

- La pct. 12 urm„ri ˛ i amendamentul nr. 15. Adoptat amendamentul, modificat pct. 12.

- La pct. 13, 14 ∫i 15 comisia nu a avut obiec ˛ iuni.

- Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

- S-au adoptat textele Senatului.

- La pct. 16 urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 19.

- S-a admis amendamentul ∫i se modific„ textul.

- Pentru pct. 17, 18, 19, 20, 21 ∫i 22 comisia nu are

- amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

- Votate Ón formularea Senatului Ón unanimitate.

Domnul ™tefan Cazimir, care Ón ˛ eleg c„ este autorul amendamentului la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i. Pofti ˛ i!

Prin anii '60, la o sesiune ∫tiin ˛ ific„ a Facult„ ˛ ii de Filologie, unei comunic„ri i s-au adus unele observa ˛ ii critice. Lu‚nd cuv‚ntul Ón replic„, autoarea comunic„rii a spus: îTovar„∫i, nu-i din capul meu, c„ n-avea de unde!“ Acela∫i lucru Ól pot spune ∫i eu ast„zi. Amendamentul care figureaz„ la poz. 12 a raportului a fost prezentat de mine comisiei la sugestia unor tovar„∫i, iar ast„zi Ól retrag la sugestia acelora∫i tovar„∫i. Cine va face ca mine, ca mine s„ p„ ˛ easc„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Neexist‚nd o alt„ propunere,

area Guvernului.

Œn aceste condi ˛ ii, voi supune proiectul de lege de aprobare a ordonan ˛ ei votului final Ón cursul zilei de ast„zi, mai exact la ora 12,30.

La pct. 15 din ordinea de zi de ast„zi avem propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei S„li∫te, din jude ˛ ul Sibiu.

Pofti ˛ i, domnule deputat, ini ˛ iatorul!

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ezarea S„li∫te este recunoscut„ ∫i cunoscut„ ca ∫i capitala M„rginimii. Are o economie dezvoltat„ ∫i un turism care este, de asemenea, foarte dezvoltat. A dat cei mai mul ˛ i academicieni Rom‚niei — Ón num„r de 11 —, ∫i Óndepline∫te toate condi ˛ iile prev„zute de lege pentru a deveni ora∫.

V„ rog s„ vota ˛ i pentru aceasta.

V„ mul ˛ umesc.

Raportul Comisiei pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului exprimat, prin care se precizeaz„ c„ sus ˛ ine promovarea acestei ini ˛ iative legislative.

Nu ∫tiu c‚ ˛ i academicieni a dat S„li∫te, dar ∫tiu c„ Óndepline∫te principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali prev„zu ˛ i la Anexa nr. 2 pentru localit„ ˛ ile urbane ∫i la Anexa nr. 4 pentru localit„ ˛ ile rurale.

Œn consecin ˛ „, comisia propune admiterea, cu modific„rile ar„tate Ón raport, a acestei propuneri legislative privind declararea ca ora∫ a comunei S„li∫te, jude ˛ ul Sibiu.

V„ mul ˛ umesc.

Cine dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu sunt doritori.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Óncep‚nd cu titlul acestuia.

Pentru titlu, urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 1. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

S-a admis amendamentul ∫i se modific„ redac ˛ ional titlul proiectului de lege.

La art. 1 alin. 1 ∫i 2 urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 2. S-a admis amendamentul Ón unanimitate ∫i se modific„ art. 1 alin. 1 ∫i 2.

Pentru art. 2 urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 3 al propunerii. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

S-a admis amendamentul ∫i se modific„ art. 2.

Vom supune votului final acest proiect Ón ∫edin ˛ a de ast„zi.

La pct. 16 este propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/20022 privind protejarea monumentelor istorice.

Pofti ˛ i, domnule deputat Vekov, ini ˛ iatorul acestei legi!

Stimate domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Ini ˛ iativa legislativ„ Ónaintat„ dore∫te s„ completeze Legea monumentelor istorice ∫i se refer„ Ón spe ˛ „ la acele monumente care sunt biserici, Ón care biserici ∫i la ora actual„ se practic„ serviciul divin.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Pentru o valorificare integral„ a monumentelor, Ón cazul acesta monumentele fiind Ón func ˛ iune, pentru vizitatori are o valoare deosebit„ acest aspect. Œn acela∫i timp, Ón condi ˛ iile epocii noastre de tranzi ˛ ie, diferitele ac ˛ iuni ∫i manifest„ri care se organizeaz„ Ón apropierea ∫i Ón aria de protec ˛ ie a acestor monumente nu o dat„ impieteaz„ asupra serviciului divin ce se execut„ Ón aceste monumente, fie sub aspect fonic, fie sub aspect vizual.

De fapt, proiectul dore∫te s„ elimine posibilitatea deranj„rii serviciului divin. Totodat„ reglementeaz„ modalitatea Ón care banii care se Óncaseaz„ de pe urma acestor ac ˛ iuni, care se desf„∫oar„ Ón aria acestor monumente, sunt valorifica ˛ i Ón vederea men ˛ inerii ∫i p„str„rii nealterate a acestor monumente.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Mihai M„laimare. Pofti ˛ i s„ prezenta ˛ i raportul comisiei!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. Ea a fost dezb„tut„ Ón ∫edin ˛ ele comisiei noastre. La ∫edin ˛ e a participat domnul deputat Vekov. Votul final a fost dat cu majoritatea celor prezen ˛ i Ón momentul vot„rii — este vorba de 12 voturi pentru.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune aprobarea propunerii legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2002 privind protejarea monumentelor istorice, cu amendamentele anexate.

V„ mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor propunerii.

La titlul proiectului de lege v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 1.

- S-a adoptat amendamentul ∫i se modific„ titlul.

Cu privire la pct. 1 al articolului unic, v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 2.

S-a admis amendamentul de la pct. 2 ∫i se modific„ pct. 2, deci se modific„ cele dou„ alineate, alin. 5 ∫i 6 ale art. 8, Ón mod corespunz„tor amendamentului comisiei.

Dup„ pct. 1 al proiectului, comisia, prin amendamentul de la pct. 3, propune un nou punct, pct. 11, pe care v„ rog s„-l urm„ri ˛ i la pag.2.

S-a admis amendamentul ∫i se introduce textul.

La pct. 2 v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 4.

- S-a admis amendamentul ∫i se modific„ pct. 2.

La pct. 3 v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 5.

S-a admis amendamentul ∫i se modific„ pct. 3.

La pct. 4 al propunerii legislative comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni?

Votat textul ini ˛ iatorului.

Cu aceasta, v„ rog s„ constata ˛ i c„ am parcurs textele propunerii legislative. Vom supune aceast„ propunere votului final Ón ziua de ast„zi.

La pct. 17 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 29/2003. Suntem Ón procedur„ de urgen ˛ „.

- Domnul pre∫edinte Nicolescu. Pofti ˛ i!

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima ˛ i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, Ón procedur„ de urgen ˛ „, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 29/2003 pentru prorogarea unor termene prev„zute la art. 2 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuit„ Ón anul 2003 a unui ajutor Ón Óngr„∫„minte chimice produc„torilor agricoli care au Ón proprietate teren arabil Ón extravilan Ón suprafa ˛ „ total„ de p‚n„ la 2,5 ha, transmis cu adresa nr. 354 din 2 iunie 2003.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege sus-men ˛ ionat are ca obiectiv de reglementare modificarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 158 privind acordarea gratuit„ Ón 2003 a unui ajutor Ón Óngr„∫„mintele chimice produc„torilor agricoli care au Ón proprietate teren arabil Ón extravilan Ón suprafa ˛ „ total„ p‚n„ la 2,5 ha.

Prin proiect se propune prorogarea termenelor de 30 aprilie 2003 ∫i 30 iunie 2003 prev„zute la art. 2 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuit„ a unui ajutor Ón Óngr„∫„minte pentru suprafa ˛ a de p‚n„ la 2,5 ha la 31 mai 2003 ∫i, respectiv, 31 iulie 2003.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu ˛ ie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate Ón ∫edin ˛ a din 3 iunie 2003. Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin ˛ a din 26 mai 2003.

Propunem 5 minute pe ansamblu ∫i 1 minut pe interven ˛ ie.

V„ mul ˛ umim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte ˛ i de acord cu timpii de dezbatere? V„ mul ˛ umesc. Œmpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Stima ˛ i colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan ˛ ei de urgen ˛ „, ordonan ˛ „ care are de fapt un singur articol, ca ∫i legea.

La titlul legii, astfel cum a fost votat de Senat, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Votat Ón unanimitate.

- Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege, astfel cum

- a fost votat de Senat. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. Votat Ón unanimitate.

- Titlul ordonan ˛ ei de urgen ˛ „. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic al ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a fost modificat prin proiectul de lege, astfel Ónc‚t nu Ól mai

entele formulate de comisie ∫i v„ solicit„m adoptarea proiectului de lege.

Domnul vicepre∫edinte Bivolaru, pentru a prezenta raportul, din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii. Pofti ˛ i!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Aceast„ ordonan ˛ „ nu face dec‚t s„ completeze toate documentele de preaderare, viz‚nd prevederi ale unor decizii, directive europene ˛ in‚nd de siguran ˛ a Ón trafic ∫i, Ón mod special, de traficul interna ˛ ional. Aceste norme Óncearc„ s„ se aplice Ón condi ˛ iile acestei ordonan ˛ e, ∫i Ón Rom‚nia sunt deja prevederi care se reg„sesc ∫i Ón Ordonan ˛ a Guvernului nr. 195 privind circula ˛ ia rutier„ ∫i este imperios necesar s„ supunem aprob„rii aceast„ ordonan ˛ „ pentru a intra Ón circuitul ei normal.

Œn consecin ˛ „, propunem aprobarea raportului, care a fost acceptat cu amend„rile respective ∫i de c„tre ini ˛ iator.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan ˛ ei de urgen ˛ „.

La titlul acesteia comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ dumneavoastr„ ave ˛ i?

Votat Ón formularea ini ˛ iatorului.

- La articolul unic al proiectului de lege de aprobare a

- ordonan ˛ ei v„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 2. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ cuprinsul arti-

- colului unic.

Titlul ordonan ˛ ei. V„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 3. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

- S-a admis amendamentul ∫i se modific„ titlul.

- Titlul cap.I. Comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i

- dumneavoastr„?

- S-a adoptat textul ini ˛ ial.

- La art. 1 alin. 1 urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 5. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ textul.

- La art. 1 alin. 2 comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„

- ave ˛ i dumneavoastr„?

- Votat textul ini ˛ ial.

- Pentru lit.a) a alin. 2 urm„ri ˛ i amendamentul comisiei

- de la pag.4.

- S-a admis amendamentul ∫i se modific„ textul lit.a).

- Pentru lit.b) comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i

- dumneavoastr„?

- Votat textul ini ˛ ial.

- La art. 2, pentru lit.a), b), c) ∫i d), comisia nu a avut

- obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votat textele ini ˛ iale.

- La lit.e) ∫i f) comisia propune abrogarea prin amenda-

- mentul de la pct. 4, pag.5. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni.

S-a admis amendamentul ∫i se abrog„ lit.e) ∫i f).

- Printr-un amendament notat cu pct. 5 la pag.5, comi-

- sia propune s„ se introduc„ lit.g), h) ∫i i), pag.5 ∫i 6. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

- S-a admis amendamentul ∫i se introduc literele res-

- pective.

Pentru art. 3 alin. 1 urm„ri ˛ i amendamentul de la pct. 7, pag. 6-10. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Domnule pre∫edinte,

Pentru o anumit„ rigurozitate, pentru c„ deja am votat Ón textul poz. 15, ∫i anume îoperatori de transport rutier“, peste tot pe unde va apare ulterior sintagma îoperatori de transport“ s„ se completeze cu îrutier“.

Dac„ sunte ˛ i de acord cu aceast„ modificare, s„ fie Ónlocuit„ Ón toate textele urm„toare?

- Cine este pentru? V„ mul ˛ umesc.

- Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Alte obiec ˛ iuni mai sunt la art. 9, amendamentul de la pct. 16? Nu.

Votat amendamentul.

- Pentru art. 10 urm„ri ˛ i amendamentul 17. Œl g„si ˛ i la

- pag.18. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni.

- Admis amendamentul, modificat art. 10.

- La art. 11 urm„ri ˛ i amendamentul 18.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- Titlul cap.V. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

- R„m‚ne textul ini ˛ ial; nici comisia nu a avut amenda-

- mente.

- Art.12. Urm„ri ˛ i punctul 20. Comisia nu propune modi-

- ficarea. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„ obiec ˛ iuni?

Votat textul ini ˛ ial.

- Art.13. Urm„ri ˛ i amendamentul 21.

- Admis amendamentul, modificat art. 13.

- Pofti ˛ i, domnule Bivolaru!

La finalul pozi ˛ iei 21, la alin. 2, din partea colegilor de la Compartimentul de tehnic„ legislativ„ ni s-a sugerat s„ Ónlocuim sintagma îPoli ˛ ia rutier„“: îMinisterul de Interne are obliga ˛ ia s„ sprijine, prin structurile Poli ˛ iei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poli ˛ iei Rom‚ne...“ ∫i textul s„ curg„ apoi î∫i prin Poli ˛ ia de frontier„ rom‚n„“. Deci aceste dou„ sintagme s„ fie astfel precizate, pentru c„ sunt prinse Ón alte legi sub aceast„ form„.

Nu ∫tiu cine a sugerat aceast„ propunere, dar atunci de ce la Poli ˛ ia de frontier„ se merge pe formularea ini ˛ ial„, ∫i nu îstructurile Poli ˛ iei de frontier„“, iar la Poli ˛ ia rutier„, care e un text cuprinz„tor, ce sens are s„ vii cu completarea respectiv„. Evident c„ Poli ˛ ia rutier„ lucreaz„ prin toate structurile sale. Nu am Ón ˛ eles de ce propune ˛ i modificarea.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Propunerea vine din partea Compartimentului tehniclegislativ, c„ dumnealor le-au supervizat, au amendat pu ˛ in textul respectiv, p‚n„ s„ se tip„reasc„ raportul c„tre domnii deputa ˛ i ∫i acesta este punctul dumnealor de vedere, pentru c„ aceast„ formulare se repet„ Ón mai multe legi, inclusiv Ón Legea de organizare ∫i func ˛ ionare a Ministerului de Interne.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

™i punctul dumneavoastr„ de vedere?

Punctul meu de vedere, dac„ o lu„m a∫a, noi am statuat deja, este o cutum„ prin care am stabilit c„, m„ scuza ˛ i, c‚nd vorbim despre Poli ˛ ia rutier„, este foarte clar la ce ne referim. Deci din punctul meu de vedere, poate s„ r„m‚n„ a∫a.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Œn aceste condi ˛ ii, nu mai

Exist„ o mic„ sc„pare. Trebuie s„ introducem: îpe data intr„rii Ón vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonan ˛ e“.

Corectura se impune.

Supun amendamentul 36 votului dumneavoastr„, cu precizarea f„cut„ de domnul vicepre∫edinte al Comisiei de industrii.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri? Unanimitate.

Prin amendamentul 37 comisia propune un art. II. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Admis amendamentul 37, se introduce art. II.

Dac„ la ordonan ˛ a Guvernului, Ón afar„ de interven ˛ iile deja votate Ón proiectul de lege, mai ave ˛ i obiec ˛ iuni la textele care nu au fost modificate la ordonan ˛ „? Nu. Celelalte texte Ónseamn„ c„ sunt votate Ón formularea Guvernului.

Vom supune votului final proiectul de lege Ón cursul zilei de ast„zi.

Domnule pre∫edinte,

Œn numele celor 70 de deputa ˛ i din Grupul parlamentar Rom‚nia Mare ∫i Ón temeiul art. 64 din Constitu ˛ ia Rom‚niei ∫i art. 148, 153 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, v„ rog s„-mi permite ˛ i s„ v„ Ónm‚nez Mo ˛ iunea simpl„ îTragedia tinerei genera ˛ ii“.

Am luat act de depunerea ei, Ómi voi exercita obliga ˛ iile prev„zute de regulament.

Trecem la punctul 19: proiectul de Lege privind v‚nzarea produselor ∫i garan ˛ iile asociate acestora.

Doamna Rovana Plumb prezint„, din partea ini ˛ iatorului, acest proiect de lege.

## **Doamna Rovana Plumb** — _pre∫edinte al Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Protec ˛ ia Consumatorilor_ **:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Prezenta reglementare armonizeaz„ legisla ˛ ia cu Directiva Uniunii Europene nr. 44/1999 referitoare la garan ˛ iile bunurilor de consum. Acest act normativ va introduce un nou sistem privind acordarea de garan ˛ ii c„tre consumatori, fiind, pentru prima oar„ Ón legisla ˛ ia noastr„, introdus„ garan ˛ ia comercial„ care va Ónlocui actuala garan ˛ ie legal„.

Proiectul de lege define∫te dou„ tipuri de r„spundere: r„spunderea fa ˛ „ de conformitatea produsului de consum cu specifica ˛ iile contractului de v‚nzare-cump„rare ∫i r„spunderea fa ˛ „ de conformitatea produsului de consum cu obliga ˛ iile asumate prin garan ˛ ie ∫i publicitatea aferent„. De asemenea, Ón situa ˛ ia Ón care r„spunderea revine produc„torului sau Ó∫i are originea pe lan ˛ ul de distribu ˛ ie, apare ac ˛ iunea Ón regres Ón favoarea v‚nz„torului final.

Av‚nd Ón vedere modul european de abordare a problematicii bazat pe experien ˛ a economiei de pia ˛ „ avansat„ Ón care sunt stabilite r„spunderile ce decurg din garan ˛ ii, prezenta reglementare va contribui la organizarea eficient„ a mediului economic Ón Rom‚nia ∫i la cre∫terea gradului de protec ˛ ie a consumatorilor.

La proiectul de lege prezentat au fost aduse o serie de amendamente din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii, pe care, Ón calitate de ini ˛ iator, ni le Ónsu∫im ∫i pentru care supunem dumneavoastr„ prezentul proiect de lege spre aprobare.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Comisiei pentru industrii, domnule vicepre∫edinte Bivolaru, pofti ˛ i!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Prin acest proiect de lege se dore∫te armonizarea legisla ˛ iei na ˛ ionale existente cu legisla ˛ ia comunitar„, cu angajamentele pe care Rom‚nia ∫i le-a luat pentru aderarea la Uniunea European„, privind anumite aspecte Ón leg„tur„ cu v‚nzarea bunurilor de consum ∫i cu garan ˛ iile asociate acestora. Œn consecin ˛ „, consider„m c„ agen ˛ ii economici vor manifesta o preocupare concret„ ∫i pe termen lung pentru calitatea produselor, a serviciilor, sporindu-se astfel ∫i ∫ansele lor de a face fa ˛ „ competi ˛ iei interne ∫i interna ˛ ionale.

Œn consecin ˛ „, v„ propunem ca amendamentele ∫i raportul pe care vi l-am Ónaintat, Ón care a fost subliniat acest lucru, a fost Ónsu∫it ∫i de c„tre ini ˛ iator, s„-l supune ˛ i aprob„rii Camerei.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului. V„ rog s„ urm„ri ˛ i, Ón paralel, proiectul ∫i raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votat textul ini ˛ ial Ón unanimitate.

La art. 1 ∫i la titlul cap.I comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ dumneavoastr„ ave ˛ i? Nu.

Votate Ón formularea ini ˛ iatorului.

Pentru art. 2 la lit.a), comisia nu a avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votat textul ini ˛ iatorului.

Pentru art. 2 lit.b), c) ∫i e), urm„ri ˛ i, v„ rog, amendamentul 2. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu.

Votat textul amendamentului.

La art. 3 comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„?

Votat textul ini ˛ ial.

- La art. 4 urm„ri ˛ i amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art. 4.

Titlul cap.II. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Votat textul ini ˛ ial.

La art. 5 comisia nu a avut obiec ˛ iuni.

Votat textul ini ˛ ial, dac„ nici dumneavoastr„ nu ave ˛ i. La art. 6 urm„ri ˛ i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art. 6.

Art. 7 ∫i 8. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Comisia nu a avut.

Votat textele ini ˛ iale.

Titlul cap.III. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Art. 9 ∫i 10. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Votate Ón unanimitate, Ón formularea ini ˛ iatorului.

Art. 11. Urm„ri ˛ i amendamentul 5.

Admis amendamentul, modificat art. 11 alin. 1, 2 ∫i 3.

La art. 12 ∫i 13 comisia nu a mai avut obiec ˛ iuni. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„? Nici dumneavoastr„. Votate textele Ón formularea lor ini ˛ ial„. Art. 14, urm„ri ˛ i amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat art. 14. Titlul cap.IV. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat titlul ini ˛ ial. La art. 15 urm„ri ˛ i amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art. 15. Titlul cap. V. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat titlul ini ˛ ial.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre scutirea de plat„ a taxelor datorate pentru scoaterea definitiv„ din circuitul agricol a unor terenuri Ón vederea realiz„rii obiectivelor de investi ˛ ii, îDeponeul Ecologic Zonal“, jude ˛ ul Timi∫, ca timp de dezbatere propun, pe articole, 5 minute ∫i Ón total 8 minute.

Comisia a analizat proiectul de lege ∫i a adoptat, Ón unanimitate de voturi, aprobarea lui Ón ∫edin ˛ a din data de 4 iunie 2003.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ sunte ˛ i de acord cu timpii de dezbatere? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege Óncep‚nd cu titlul acestuia. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Votat Ón unanimitate.

Da, pofti ˛ i!

Domnul deputat Dr„g„nescu.

Œnainte de dezbateri.

## Pofti ˛ i!

S„ zicem c„ la titlu, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen ˛ „.

Av‚nd Ón vedere, domnule pre∫edinte, c„ se d„ doar un vot ∫i sc„p„m de ordonan ˛ „, vreau s„ iau cuv‚ntul acum s„ atrag aten ˛ ia c„, prin ceea ce se hot„r„∫te ast„zi, prin ceea ce Guvernul a trimis c„tre Parlamentul Rom‚niei, aceast„ ordonan ˛ „ de urgen ˛ „, se aduce un mare prejudiciu ora∫ului Timi∫oara.

Acest amplasament pentru viitorul deponeu ecologic al Timi∫oarei este, de fapt, un deponeu ecologic pentru toate gunoaiele din tot jude ˛ ul Timi∫ ∫i jude ˛ ul Timi∫ este cel mai mare ca suprafa ˛ „ din ˛ ar„. Imagina ˛ i-v„, pentru cei care nu cunosc Timi∫oara, c„ am fi Ón cazul Ón care am amplasa un deponeu ecologic Ón Her„str„u, exact Ón zona de nord a ora∫ului Bucure∫ti, Ón singura zon„ nepoluat„, Ón singura zon„ neafectat„ de industrializare ∫i de celelalte tare ale modernit„ ˛ ii. Exact acest lucru se Ónt‚mpl„ acum Ón Timi∫oara, exact la nordul ora∫ului, Ón singura zon„ care a fost protejat„ Ón ultimii 30 de ani, deoarece acolo este ∫i Aeroportul interna ˛ ional Timi∫oara, este Aeroportul militar Timi∫oara, care va deveni aeroport NATO, deci chiar l‚ng„ aceast„ zon„ protejat„ ∫i nepoluat„ ∫i zon„ care are o mare posibilitate de dezvoltare urbanistic„, cum este ∫i nordul Bucure∫tiului, se dore∫te s„ se amplaseze acest deponeu a∫a-zis ecologic, care va aduna de pe raza Óntregului jude ˛ , nu doar a Timi∫oarei, tot ce Ónseamn„ gunoi menajer.

Problema pe care o ridic aici este cel pu ˛ in s„ nu vot„m ast„zi, s„ am‚n„m, deoarece se caut„ o alt„ loca ˛ ie ∫i m„ g‚ndesc la ce se Ónt‚mpl„ dac„ aprob„m scutirea de taxe pentru aceast„ loca ˛ ie acum, c„, p‚n„ la urm„, ra ˛ iunea va Ónvinge, se va g„si alt„ loca ˛ ie ∫i atunci Guvernul va aproba o nou„ scutire de tax„, tot pe 60 de hectare, pe c‚t este proiectat deponeul, Ón alt„ zon„ ∫i vom avea dou„ zone scutite de taxe.

Pe de alt„ parte, din ce se spune aici, Ón expunerea de motive, sunt c‚teva lucruri care nu corespund cu ceea ce se spune pe plan jude ˛ ean. De exemplu, domnul prim-ministru Adrian N„stase, sub semn„tura sa, ne spune, aici, c„ urgen ˛ a aprob„rii acestei ordonan ˛ e de urgen ˛ „ este impus„ de necesitatea emiterii acordului de mediu. La Timi∫oara, Agen ˛ ia de mediu ne-a anun ˛ at c„ deja ∫i-a dat acordul de mediu. Deci sunt dou„ afirma ˛ ii care nu corespund deloc.

Stimate coleg,

Noi tocmai am votat un timp de interven ˛ ie. Pofti ˛ i!

Domnule Bara, v„ rog s„ r„spunde ˛ i!

Sigur, tot ceea ce a spus colegul Ónainte era extraordinar de bine, dac„ spunea Ón momentul c‚nd aprobam proiectul realiz„rii acestui deponeu. Tot ce discuta ˛ i dumneavoastr„, nu v„ sup„ra ˛ i, e pe l‚ng„ proiectul pe care-l discut„m ast„zi. Aici proiectul este clar: pentru ca s„ Óntocmesc documenta ˛ ia pentru realizarea acestui deponeu Ón locul respectiv, am nevoie de ni∫te acte, am nevoie de ni∫te proiecte. Unul din aceste puncte este pentru ca s„ nu se pl„teasc„ de c„tre stat, de c„tre administra ˛ ia local„, s„ fie scutit de taxe, urm‚nd, dup„ ce s-a aprobat proiectul, dup„ ce s-a Óntocmit proiectul, urm‚nd, dup„ ce trece acest proiect spre scutirea de taxe, dup„ ce se va discuta. a∫a cum spunea ˛ i dumneavoastr„, cu comunele respective, dup„ ce se Ónainteaz„ acest proiect, c‚nd va fi terminat, s„ pute ˛ i s„ veni ˛ i la microfon, s„ spune ˛ i ce a ˛ i spus.

Nu v„ sup„ra ˛ i, dumneavoastr„ discuta ˛ i exact complet altceva. Dumneavoastr„ discuta ˛ i despre realizarea acestui deponeu de reziduuri care se va realiza Ón 2005, Ón 2006, acum, c‚nd, de fapt, nu este proiectul pe ordinea de zi. Noi, acum, discut„m scutirea de taxe a terenului respectiv, m-a ˛ i Ón ˛ eles? Deci m-a ˛ i Ón ˛ eles? Dac„ nu m-a ˛ i Ón ˛ eles, discut„m. Deci asta este problema noastr„. V„ rog s„ vede ˛ i ce avem pe ordinea de zi. Noi nu discut„m despre realizarea acestui deponeu, nu discut„m despre realizarea acestui proiect. Acest proiect urmeaz„ s„ se realizeze. Pentru ca s„ se realizeze, v„ mai explic Ónc„ o dat„. Dac„ nu sunte ˛ i de meserie, v„ explic, pentru c„ sunt de meserie. Trebuie s„ cuprind„ ni∫te acte, printre ele trebuie s„ fie inclusiv situa ˛ ia terenului, urm‚nd ca, Ón momentul c‚nd toate aceste documenta ˛ ii sunt Óntocmite, s„ vin„ Ón Camer„, s„ se Óntocmeasc„ proiectul de c„tre Ministerul Mediului sau de cine se va completa, s„ vin„ iar la comisii ∫i s„ se discute. Atunci, sigur c„, probabil c„ ceea ce spune ˛ i dumneavoastr„ este valabil. Deci, Ón cazul acestui proiect nu avem nici ce s„ discut„m despre ce a ˛ i spus dumneavoastr„. V„ mul ˛ umesc.

Pofti ˛ i, domnule Dr„g„nescu!

Domnule Bara,

Eu nu o s„ comentez aici meseria dumneavoastr„...

Am o rug„minte, ∫i pe dumneavoastr„, ∫i pentru domnul Bara: e dezbatere parlamentar„, nu dialog Óntre dumneavoastr„.

Nu a ˛ i fost atent la ce am spus la Ónceput, stimate domnule...

Da, am omis.

Nu vorbeam cu dumneavoastr„, domnule pre∫edinte. E adev„rat, m-am referit ∫i la problemele care poate dep„∫esc ordonan ˛ a Ón cauz„, dar, referitor la scutirea de taxe, dac„ noi, acum, vot„m ∫i, p‚n„ la urm„, se va demonstra c„ e alt„ loca ˛ ie mai bun„, atunci, evident, consiliul jude ˛ ean va veni cu noua loca ˛ ie ∫i va cere o scutire de taxe pentru viitoarea loca ˛ ie ∫i, atunci, Parlamentul Rom‚niei va vota dou„ ordonan ˛ e de urgen ˛ „ cu scoatere din circuit agricol, cu exceptarea de la plata taxelor pentru dou„ loca ˛ ii. Deci vom pl„ti dublu din bugetul public, pentru faptul c„ nu lu„m taxe de pe dou„ loca ˛ ii. La aia m„ refeream. ™i asta e, probabil, interven ˛ ia legat„ direct de ordonan ˛ a Ón cauz„. De aceea spuneam s„ am‚n„m p‚n„ s„pt„m‚na viitoare.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima ˛ i colegi,

Eu sunt obligat, dup„ regulament, s„

Cu majoritate de voturi, propunerea de am‚nare a fost respins„.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni?

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege nu sunt obiec ˛ iuni.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan ˛ ei de urgen ˛ „. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonan ˛ ei de urgen ˛ „. Nu sunt obiec ˛ iuni.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune ordonan ˛ a votului final Ón cursul zilei de ast„zi.

V„ rog s„ re ˛ ine ˛ i c„ la punctele 21, 22, 23, 24, 25, acestea au fost retrimise comisiei pentru raport suplimentar ∫i nu s-au primit Ónc„.

La punctul 26: proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administra ˛ iei publice locale. Comisia pentru administra ˛ ie propune respingerea acesteia.

Domnule vicepre∫edinte Bara, ave ˛ i cuv‚ntul!

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta ini ˛ iativ„ legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii administra ˛ iei publice locale, propun‚nd noi solu ˛ ii legislative ce vizeaz„, Ón principal, urm„toarele aspecte: alegerea prin vot nominal a consilierilor locali, formarea delega ˛ iei permanente, noi condi ˛ ii pentru Óncetarea Ónainte de termen a mandatului de consilier.

Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa ˛ ilor respingerea propunerii legislative, pentru urm„toarele motive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 Potrivit art. 55 din Legea nr. 215, locuitorii satelor care nu au consilieri ale∫i Ón consiliile locale sunt reprezenta ˛ i Ón consiliu de un delegat s„tesc.

Solu ˛ ia propus„ de ini ˛ iator, potrivit c„reia num„rul de pre∫edin ˛ i ∫i de secretari de comisii ce revine fiec„rui partid sau forma ˛ iune politic„ s-a reglementat conform Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 35/2002, interven ˛ ia legislativ„ trebuind f„cut„ asupra acesteia, ∫i nu asupra Legii nr. 215, deci, prin condi ˛ ionarea exercit„rii mandatului de ales local, primar sau consilier local, de calitatea de membru al partidului pe listele pe care a fost ales, respectiv Óncetarea mandatului, solu ˛ ie ce nu-∫i g„se∫te consacrare nici Ón Legea fundamental„ ∫i nici Ón Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Acestea ar fi numai c‚teva considerente care au dus la raportul f„cut de c„tre comisie, prin care se propune plenului Camerei respingerea acestei ini ˛ iative legislative. Mul ˛ umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere Ón ∫edin ˛ a de ast„zi.

La art. 27 ∫i 28 sunt dou„ propuneri legislative, una care vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legii 215 ∫i alta care vizeaz„ completarea ∫i modificarea Legii locuin ˛ ei. L-a∫ ruga pe domnul vicepre∫edinte Bara s„ prezinte motiva ˛ iile celor dou„ propuneri de respingere, Ón continuare, pentru a c‚∫tiga timp.

## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

Prezenta ini ˛ iativ„ legislativ„ de modificare a Legii nr. 215 prevede modificarea art. 38 alin. 2 lit. o) din Legea administra ˛ iei publice locale, Ón sensul instituirii pentru consiliile locale ∫i a obliga ˛ iei de a lua m„suri pentru Ónscrierea vizibil„ a denumirii str„zilor ∫i numelor pentru cl„diri.

Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Ón ∫edin ˛ a din 19 mai a propus plenului Camerei respingerea acestei propuneri legislative, din urm„toarele motive: potrivit art. 38 alin. 1 lit. e) din Legea administra ˛ iei publice locale nr. 215 din 2001, consiliul local administreaz„ domeniul public sau privat al localit„ ˛ ilor, iar potrivit lit. u), acela∫i articol atribuie sau schimb„ denumirea str„zilor Ón condi ˛ iile legii.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. d) din Ordonan ˛ a Guvernului nr. 63 din 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, consiliul local, prin hot„r‚re, atribuie sau schimb„ denumirea str„zilor din unitatea administrativ- teritorial„.

C‚t prive∫te m„sura stabilirii prin lege a obligativit„ ˛ ii numerot„rii fiec„rei locuin ˛ e, a∫a cum se solicit„ prin propunerea legislativ„, s-a apreciat a avea un caracter excesiv, aceast„ atribu ˛ ie fiind de resortul consiliului local ∫i de calitatea sa de administrator ∫i de gospodar al localit„ ˛ ilor respective.

Acestea sunt numai c‚teva din observa ˛ iile f„cute de c„tre plenul Comisiei pentru administra ˛ ie, ceea ce a ∫i dus la propunerea de respingere, care a fost votat„ cu unanimitate de voturi, deci 14 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

Mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule vicepre∫edinte.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt la aceste dou„ puncte din partea grupurilor parlamentare sau din partea ini ˛ iatorilor? Dac„ nu sunt, vom supune votului final la ora 13,00 cele dou„ puncte.

Pct. 29 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 42/’90, republicat„. Deci, pct. 29 este retrimis la comisie, nu avem Ónc„ raportul suplimentar de la Comisia pentru munc„.

Pct. 30— propunerea legislativ„ privind acordarea tichetelor de carte.

Raportul Comisiei pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, propus pentru respingere.

- Cine prezint„ din partea Comisiei pentru Ónv„ ˛ „m‚nt? V„ rog!

Domnul deputat Antonescu.

O rug„minte, ini ˛ iatorul este pe drum. V„ rog foarte mult atunci dac„ sunte ˛ i de acord s„ a∫tept„m c‚teva minute.

Pct. 31 este propunerea legislativ„ privind acordarea burselor de solidaritate, egalitatea ∫anselor, tot Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt propune pentru respingere.

V„ rog!

Pct. 31— propunerea legislativ„ privind acordarea burselor de solidaritate.

V„ rog, domnule deputat!

Comisia a analizat aceast„ propunere, mai sunt ∫i alte dou„ propuneri pe agenda comisiei privind acordarea de burse. Comisia a considerat c„ reglement„rile prev„zute Ón legile actuale sunt suficiente ∫i permit acordarea oric„rui fel de burse f„r„ a fi nevoie de o nou„ lege, care nu ar face dec‚t s„ complice lucrurile. Ca urmare, comisia, cu majoritate de voturi, a hot„r‚t s„ resping„ aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„, pentru motivul pe care l-am expus mai sus.

## **Domnul Borbély László:**

## Mul ˛ umesc.

Dac„ din partea ini ˛ iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul, din partea grupurilor parlamentare? Dac„ nu, atunci

Comisia a hot„r‚t respingerea, Óntruc‚t a fost elaborat„ o nou„ lege a cercet„rii prin ordonan ˛ „ de Guvern; de fapt, este varianta Camerei Deputa ˛ ilor pe care noi am aprobat-o ∫i, ca urmare, ini ˛ iativa legislativ„ anterioar„ a devenit inutil„, astfel c„, comisia a propus respingerea acesteia ∫i, bineÓn ˛ eles, aprobarea celei propuse prin ordonan ˛ a de Guvern, care, de fapt, s-a ∫i f„cut Óntr-o ∫edin ˛ „ anterioar„.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ sunt observa ˛ ii din partea ini ˛ iatorilor? O s„ se supun„ votului final Ón ∫edin ˛ a de ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 Pct. 33— propunem am‚narea p‚n„ c‚nd vine domnul coleg Costache care este ini ˛ iator, din c‚te am Ón ˛ eles.

Pct. 34 de pe ordinea de zi — propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area Centrului intercultural rom‚no-ebraic. Raport: Comisia pentru cultur„. Comisia are raport de respingere. V„ rog, cineva din partea comisiei s„ prezinte raportul.

Domnul deputat Márton, secretarul comisiei.

## Stima ˛ i colegi,

Aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„ a mai fost dezb„tut„ Ón aceast„ Camer„. ™i atunci comisia noastr„ a spus c„ este nevoie de o astfel de institu ˛ ie, Óns„ competen ˛ a cre„rii institu ˛ iei nu este cea a legii, ci a unei hot„r‚ri guvernamentale sau chiar ordin ministerial.

Ca atare, am propus respingerea. A urmat o discu ˛ ie ideatic„ pe aceast„ tem„, a fost retrimis„ Ón comisie, Ón comisie am rediscutat problema Ómpreun„ cu reprezentan ˛ ii Executivului ∫i cu ini ˛ iatorul ∫i cu to ˛ ii au c„zut de acord c„, Óntr-adev„r, aceast„ problem„ nu este una legislativ„, ci de hot„r‚re de Guvern, sau chiar un ordin al ministrului.

Ca atare, v„ propunem respingerea acestui proiect de lege, cu specificarea c„ aceast„ institu ˛ ie va fi Ónfiin ˛ at„ printr-o alt„ cale legal„.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea ini ˛ iatorilor dac„ are cineva de ad„ugat ceva? Dac„ nu, atunci vom supune votului final propunerea de respingere.

Pct. 35 — propunerea legislativ„ privind programele Offset — raport comun, Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii.

V„ rog, doamna deputat!

îRaport comun asupra propunerii legislative privind programele de Ofset.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa ˛ ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci au fost sesizate, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu propunerea legislativ„. Œn ∫edin ˛ ele din 13 ∫i 20 martie 2003, membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, Ón conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei, au dezb„tut propunerea legislativ„ privind programele Ofset ∫i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative privind programele de Ofset“.

## **Domnul Borbély László:**

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea ini ˛ iatorilor dac„ vrea cineva s„ ia cuv‚ntul, din partea grupurilor parlamentare? Dac„ nu, atunci

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta ini ˛ iativ„ legislativ„ reglementeaz„ modificarea Legii nr. 70 privind alegerile locale, Ón sensul alegerii viceprimarilor, precum ∫i a pre∫edin ˛ ilor ∫i vicepre∫edin ˛ ilor consiliilor jude ˛ ene prin voturi universale: egal, direct, secret ∫i liber.

Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i propun plenului Camerei Deputa ˛ ilor respingerea propunerii legislative pentru urm„toarele motive: proiectul de Lege de modificare a Constitu ˛ iei ce urmeaz„ a fi dezb„tut de Parlament cuprinde prevederi referitoare la alegerile locale, astfel c„ modificarea Legii nr. 70 va putea fi pus„ Ón discu ˛ ie numai dup„ modificarea legii fundamentale. Problematica alegerilor locale este deosebit de complex„, necesit‚nd elaborarea unui cod electoral Ón care s„ fie sistematizat„ Óntreaga legisla ˛ ie Ón materie Ón scopul adopt„rii unor solu ˛ ii unitare Ón acest domeniu.

Œn consecin ˛ „, s-a propus respingerea, plenului Camerei. Din 41 de voturi din totalul membrilor comisiilor, 39 au fost pentru respingere ∫i 2 s-au ab ˛ inut. Mul ˛ umesc.

## **Domnul Borbély László:**

Œn sf‚r∫it, opozi ˛ ia are o atitudine mai prezent„ la ∫edin ˛ „.

Din partea ini ˛ iatorilor dac„ vrea s„ ia cineva cuv‚ntul? Nu. Atunci vom supune la vot final respingerea propunerii legislative.

Domnule deputat Boc,

Am ∫i rezolvat, uita ˛ i, a venit domnul pre∫edinte ∫i preia diligen ˛ ele.

Permite ˛ i-mi, Ón numele distinsului nostru coleg Boc, s„ cer scuze ziari∫tilor pe care i-a p„r„sit pe hol, pentru a veni s„ ridice aici o excep ˛ ie de procedur„ care a r„mas f„r„ obiect.

Pct. 37 — propunere legislativ„ pentru completarea ∫i modificarea art. 68, 70 alin. 1, 71 alin. 1, 79 alin. 4 din Codul muncii. Din partea Comisiei pentru probleme de munc„ cine prezint„?

Domnul Motoc, pofti ˛ i!

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, Óntruc‚t nu poate fi vorba de o m„rire a termenului Ón care se face concedierea colectiv„. O m„rire a termenului de la 30 la 60 de zile ar putea Ónsemna chiar falimentul acestei unit„ ˛ i.

Mul ˛ umesc.

Pofti ˛ i, doamna deputat!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Ini ˛ iativa noastra legislativ„ vine s„ Ómbun„t„ ˛ easc„ regimul salaria ˛ ilor din Óntreprinderile care sunt supuse

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 salariz„rii. Este un paradox, Ordonan ˛ a 98/1999 elaborat„ de un Guvern de dreapta, deci de cealalt„ legislatur„, a acordat facilit„ ˛ i mai bune salaria ˛ ilor Ón procesul de concediere colectiv„, iar un Guvern de st‚nga, social-democrat, face Ón a∫a fel Ónc‚t aceast„ concediere colectiv„ s„ aib„ consecin ˛ e deosebit de grave asupra salaria ˛ ilor, concentr‚nd perioada acestei ac ˛ iuni.

Am Ón ˛ eles din presa de ast„zi, ∫i m„ bucur c„ domnul premier N„stase inten ˛ ioneaz„ s„ modifice Codul muncii, deci toate ini ˛ iativele legislative, scrie Ón ziarele de ast„zi c„ domnul premier consider„ c„, Óntr-adev„r, Codul muncii cu care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea nu este la m„sura a∫tept„rilor at‚t pentru Patronat, c‚t ∫i pentru salaria ˛ i. Aceasta Ónseamn„ c„ ini ˛ iativele noastre legislative, pe care dumneavoastr„, cu non∫alan ˛ „ ni le-a ˛ i votat, ni le-a ˛ i respins, au fost de bun augur pentru Guvern ∫i s-ar putea Ónt‚mpla ca cei din Guvern s„ se inspire din ini ˛ iativele noastre legislative; m„car at‚ta lucru poate am reu∫it ∫i noi.

Mul ˛ umesc.

## Mul ˛ umesc.

Urm„toarea propunere vizeaz„ tot modificarea ∫i completarea Codului muncii. Tot pe domnul Motoc, din partea comisiei sesizate Ón fond, Ól rog s„ prezinte motivarea sugestiei de respingere.

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, Óntruc‚t ea substituie caracterul permisiv din textul existent cu unul imperativ, iar acest lucru ar conduce la obligativitatea preciz„rii Ón textul de lege a tuturor domeniilor unde se solicit„ teste medicale specifice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen ˛ i 19 deputa ˛ i din 20 ∫i s-a votat cu 7 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„. Mul ˛ umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Doamna deputat, la care, la 27? Pofti ˛ i!

## Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œntr-adev„r, Ón art. 27 sunt stipulate condi ˛ iile Ón care se face angajarea unui nou angajat, ∫i anume printre condi ˛ ii trebuie s„ prezinte ∫i un certificat medical.

Prin hot„r‚rea guvernamental„ din ianuarie 2003 se cunoa∫te c„ orice consult medical, chiar ∫i la medicul de familie, orice trebuie pl„tit, cu at‚t mai mult eliberarea unui certificat medical de orice natur„ ∫i pentru orice destina ˛ ie trebuie pl„tit. De aceea, noi am venit cu modificare, cu introducerea unui nou alineat Ón art. 27 ∫i am spus c„, pentru ob ˛ inerea certificatului medical, acesta s„ nu coste mai mult dec‚t 25% din valoarea salariului mediu brut pe economie, pentru c„ numero∫i angajatori pot solicita efectuarea diferitelor analize, analize care, unele sunt foarte scumpe. De aceea, am venit Ón sprijinul angaja ˛ ilor, care adesea sunt ∫omeri ∫i f„r„ nici un mijloc de existen ˛ „, s„ fie ajuta ˛ i ca s„ poat„ ob ˛ ine mai u∫or acest certificat medical.

De aceea, noi am f„cut c‚teva modific„ri ∫i propuneri de modificare la art. 27 din Codul muncii.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„?

Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastr„ Ón ∫edin ˛ a de ast„zi.

La 39 — propunerea legislativ„ pentru eliminarea art. 16 din Codul muncii.

Pofti ˛ i, reprezentan ˛ ii Comisiei pentru munc„! Motiva ˛ i, v„ rog, propunerea de respingere!

## Mul ˛ umim, domnule pre∫edinte.

Comisia propune plenului respingerea propunerii legislative Óntruc‚t, potrivit art. 16 alin. 1 din Codul muncii, contractul individual de munc„ se Óncheie Ón form„ scris„, aceast„ obliga ˛ ie revenindu-i angajatorului. NeÓncheierea contractului individual de munc„ Ón form„ scris„ nu duce la nulitatea acestuia ∫i nici nu poate lipsi salariatul de drepturile ce decurg din acesta.

Comisia a propus respingerea acestui proiect cu 7 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„.

Domnule deputat Ionescu, sunte ˛ i ini ˛ iatorul? Pofti ˛ i!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Œn propunerea legislativ„ privind eliminarea art. 16 alin. 2 din Codul muncii are o serie Óntreag„ de argumenta ˛ ii logice ∫i legice pentru c„ Ón art. 16 alin. 1 este stipulat foarte clar c„ acest contract se Óncheie pe baza consim ˛ „m‚ntului, deci Ón form„ scris„, Ón limba rom‚n„, iar Ón art. 16 alin. 2 este prezent„ o ambiguitate, poate ∫i domnul Cazimir s„ m„ urm„reasc„ ∫i s„ verifice din punctul d‚nsului de vedere. Spune Ón felul urm„tor: îŒn situa ˛ ia Ón care contractul individual de munc„ — ∫i accentuez — **chiar Ón form„ scris„,** se prezum„ c„ a fost Óncheiat pe o durat„ nedeterminat„“. Eu cred c„ este total anapoda, e redundant, nu are nici o logic„ gramatical„ ∫i de a∫ezare Ón fraz„ ∫i, de asemenea, nu este legic din toate punctele de vedere, pentru c„ a∫a cum s-a ∫tiut ∫i p‚n„ acum, acest contract individual de munc„ se Óncheie Ón toate ˛ „rile din lume, numai Ón form„ scris„. Nu se poate face dovada c„ se poate Óncheia Ón alt„ form„. Œn ce form„? Œn form„ vorbit„ exist„ posibilitatea s„ se Óncheie un astfel de contract? ™i atunci am venit cu o propunere de bun-sim ˛ ∫i logic„ ∫i legic„ Ón care am stipulat eliminarea art. 16 cu 2. V„ mul ˛ umesc.

Propunerea de la pct. 39 privind eliminarea art. 16 alin. 2, vom supune votului propunerea de respingere Ón ziua de ast„zi.

Stima ˛ i colegi,

Revenim la pct. 30 ∫i 33 care au fost s„rite. La pct. 30 — propunerea legislativ„ privind acordarea tichetelor de carte.

Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt.

Pofti ˛ i, domnule deputat, prezenta ˛ i raportul Comisiei pentru Ónv„ ˛ „m‚nt cu propunerea dumneavoastr„ de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Comisia de Ónv„ ˛ „m‚nt a luat Ón discu ˛ ie aceast„ propunere legislativ„ ∫i Ón urma analiz„rii propune plenului respingerea pentru urm„toarele motive: propunerea legislativ„ nu precizeaz„ sursele financiare necesare acord„rii facilit„ ˛ ilor propuse, Ónc„lc‚ndu-se astfel dispozi ˛ ia art. 137 alin. (5) din Constitu ˛ ie. De asemenea, introducerea tichetelor de carte necesit„ suplimentarea num„rului de salaria ˛ i la nivelul unit„ ˛ ilor de Ónv„ ˛ „m‚nt care s„ presteze aceast„ activitate.

Al treilea motiv este c„ Ón conformitate cu prevederile Legii Ónv„ ˛ „m‚ntului, Ón sistemul de Ónv„ ˛ „m‚nt func ˛ ioneaz„ ca parte integrant„ re ˛ eaua de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare ∫i biblioteci pedagogice, biblioteci ale institu ˛ iilor de Ónv„ ˛ „m‚nt superior ∫i altele.

Œn conformitate cu prevederile Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 7 din 2001 privind impozitul pe profit, aprobat„ prin Legea 493, la stabilirea venitului impozabil din salarii au fost avute Ón vedere, Óntr-o cot„ de 15%, cheltuielile profesionale pe care angaja ˛ ii cu contract de munc„ pe durat„ nedeterminat„ le pot efectua cu deducerea de impozit din salariul de baz„, astfel c„ acordarea unei noi facilit„ ˛ i Ón acest scop nu se justific„.

™i ultimul motiv: propunerea legislativ„ con ˛ ine o serie de formul„ri imprecise sau ambigue semnalate Ón avizul Consiliului Legislativ.

Din aceste motive, Comisia de Ónv„ ˛ „m‚nt propune plenului respingerea acestei propuneri legislative. V„ mul ˛ umesc.

Domnule Costache, sunte ˛ i ini ˛ iatorul propunerii? Pofti ˛ i, ave ˛ i cuv‚ntul!

## **Domnul Costache Mircea:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Sunt dator s„ fac, Ón calitate de ini ˛ iator al proiectului Legii acord„rii tichetului de carte, pentru profesori, pentru cadrele didactice Ón general, sunt dator s„ fac c‚teva preciz„ri.

Œn primul r‚nd, din punct de vedere strict tehnic, referitor la raportul comisiei prezentat de domnul vicepre∫edinte al comisiei, domnul Anton Ionescu, care a prezidat lucr„rile comisiei, trebuie spus c„ raportul a fost respins cu 7 voturi la 7, ceea ce ar trebui s„ ne dea un pic de g‚ndit ce Ónseamn„ 7 voturi pentru ∫i 7 voturi contra unui proiect. Una.

Œn al doilea r‚nd, Ón cadrul dezbaterilor din comisie, un stimat coleg a f„cut precizarea c„ a votat contra, Ón ˛ eleg‚nd c„ s-a pus la vot dezbaterea pe articole, d‚nsul neav‚nd timp s„ stea atunci la dezbaterea pe articole, fiind de acord Ón principiu cu ideea, cu proiectul, a votat contra discut„rii pe articole, deci, nu contra proiectului. Œn cazul acesta, rezultatul votului ar fi fost cu totul altul. Este vorba de domnul deputat Fotopulos Sotiris.

Œn continuare, men ˛ iunile din raport cum c„ o astfel de instituire a unui tichet de carte ar necesita sporirea num„rului de personal Ón unit„ ˛ ile ∫colare. Nu poate fi adev„rat. Mi se pare cu totul ∫i cu totul nefondat„ o asemenea referire, Óntruc‚t acordarea aloca ˛ iei pentru copii ∫i

Óntocmirea altor documente are deja un aparat Ón ∫coli ∫i acordarea tichetului de carte nu ar fi ridicat o asemenea problem„.

Cu alte cuvinte, trebuie s„ men ˛ ionez, pentru c„ sunt oameni care cunosc ∫i oameni care nu cunosc, c„ o asemenea practic„ exist„ ∫i Ón alte ˛ „ri ∫i cum nimic nou nu este sub soare ∫i a trebuit Ón calitate de ini ˛ iatori s„ ne document„m, am constatat c„ ∫i ˛ „ri dezvoltate, precum Fran ˛ a, practic„ un astfel de tichet, dar Ón cadrul dezbaterilor din comisie am avut frumoasa surpriz„ s„ constat c„ exist„ Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i mul ˛ i oameni de onoare ∫i unul dintre ace∫tia este domnul János Károly Vekov. Ca deputat U.D.M.R., d‚nsul a precizat Ón cadrul dezbaterilor din comisie c„ voteaz„ un asemenea proiect, g„sindu-l viabil ∫i corect ∫i mai ales c„ Ón Ungaria func ˛ ioneaz„ a∫a ceva. Ceea ce este bun pentru al ˛ ii, este posibil s„ fie bun ∫i pentru noi, mai ales Ón anumite momente Ón care este unanim recunoscut faptul c„ mai to ˛ i intelectualii rom‚ni se confrunt„ cu dificult„ ˛ i financiare, se str„duiesc s„-∫i achite, ca tot omul, cheltuielile de Óntre ˛ inere ∫i intr„ tot mai rar, dac„ nu foarte rar, Ón libr„rii pentru a-∫i achizi ˛ iona cartea de specialitate strict necesar„ Ón documentarea personal„ pentru a fi mereu la curent cu cercetarea tehnico-∫tiin ˛ ific„ ∫i cu materialele Ón domeniul de specialitate.

Domnul profesor Andea. Pofti ˛ i!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œn leg„tur„ cu ini ˛ iativa legislativ„ supus„ dezbaterii, a∫ dori s„ precizez faptul c„ ea poate fi abordat„ at‚t pe problemele de form„, c‚t, mai ales, pe problemele de fond.

Œn problemele de form„, domnul Ionescu a precizat faptul c„ sunt destule observa ˛ ii referitoare la modul Ón care a fost redactat„, ∫i mai ales argumenta ˛ ia cuprins„ Ón expunerea de motive.

Œn problemele de fond, noi am considerat c„ acest subiect a fost tran∫at Ón urm„ cu circa un an ∫i jum„tate, c‚nd am discutat despre tichetele de mas„ pentru bugetari, pentru salaria ˛ i. S-a spus atunci un lucru care poate s„ fie ∫i trebuie s„ r„m‚n„ valabil ∫i ast„zi. ™i anume c„, Ón loc s„ c„ut„m formule de genul anilor '50 — tichete, cartele ∫i a∫a mai departe —, mult mai normal este s„ c„ut„m solu ˛ ii pentru a m„ri onorariile, respectiv salariile intelectualilor, ale cadrelor didactice Ón particular, astfel Ónc‚t s„ aib„ posibilitatea s„-∫i achizi ˛ ioneze din salariu instrumentele necesare muncii lor. ™i Ón cazul acesta m„ refer la c„r ˛ i.

Nimeni din comisie nu a blamat cartea, pentru c„ s-a sugerat aceast„ chestiune. Dimpotriv„, este Ón continuare un instrument de lucru pentru intelectuali ∫i pentru profesori, doar c„ modul Ón care se prezint„ cartea Ón ziua de ast„zi poate s„ fie altfel dec‚t forma clasic„, sugerat„ prin aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„ a tichetului de carte.

Deci, comisia a considerat c„ trebuie s„ Óndrepte eforturile spre ce s-ar numi m„rirea salariilor profesorilor, intelectualilor, sau forme la Óndem‚n„ — m„ refer la instrumente financiare, deducerile personale din venituri —, ∫i nu prin alocarea sau atribuirea unui tichet care, dup„ cum ∫tim, Óngreuneaz„ administrativ procedura de distribuire a banilor ∫i s-ar putea s„ aib„ drept unic„ consecin ˛ „ scumpirea c„r ˛ ilor Ón libr„rii.

V„ mul ˛ umesc.

Pofti ˛ i, domnule deputat!

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Povestea privind cre∫terea salariilor pentru cadrele didactice, pentru intelectuali, Ón general, este greu de transpus Ón realitate. S-a v„zut, de ani de zile, c„ se tot Óncearc„ ∫i nu se reu∫e∫te.

Eu v„ sugerez altceva. Dup„ cum a ˛ i putut constata, Ón ceea ce prive∫te votarea acestei propuneri legislative, comisia a gre∫it. Nu se poate ajunge la respingerea unei propuneri legislative cu 7 voturi pentru ∫i 7 voturi Ómpotriv„.

Ca urmare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune ˛ i la vot trimiterea acestei propuneri legislative la comisie, pentru o analiz„ mai atent„, astfel Ónc‚t s„ se fac„ un raport suplimentar ∫i, de ce nu, Ón final, propunerea legislativ„ s„ devin„ lege, c„ este necesar„ pentru intelectualitatea rom‚n„.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog un reprezentant al comisiei ...

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A ˛ i avut cuv‚ntul, domnule deputat. Nu sunte ˛ i nici ini ˛ iatorul propunerii. A ˛ i avut cuv‚ntul ∫i n-ar fi ...

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Re ˛ ine ˛ i c„ sunt ini ˛ iator!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œnc„ o dat„: nu vi s-a pronun ˛ at numele, pentru a invoca drept la replic„. A ˛ i avut o dat„ cuv‚ntul ∫i, dac„ noi promov„m lu„ri de cuv‚nt, a∫a, de c‚te ori ne mai aducem aminte c‚te ceva, nu este Ón regul„. Am dat cuv‚ntul la to ˛ i colegii dumneavoastr„ care au intervenit, care au dorit, ∫i dumneavoastr„ ...

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

V„ rog s„ re ˛ ine ˛ i c„ sunt ini ˛ iator!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pofti ˛ i?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

V„ rog s„ re ˛ ine ˛ i c„ sunt ini ˛ iator!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i sunte ˛ i ini ˛ iator?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun, v„ dau cuv‚ntul.

S-a ridicat o problem„ de procedur„: restituirea la comisie. Acela∫i lucru dori ˛ i ∫i dumneavoastr„ s„ Ól sus ˛ ine ˛ i?

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Da.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Pofti ˛ i!

N-am re ˛ inut c„ sunte ˛ i printre ini ˛ iatorii acestei propuneri.

Este bine s„ mai ∫i re ˛ inem pe c‚te cineva, mai ales pe „ia care fac rele.

Domnule pre∫edinte,

Sus ˛ in ∫i eu c„ este util„ o reÓntoarcere la comisie, unde mai putem reflecta asupra proiectului, mai ales c„ eu am semnalat c„ au fost unele neÓn ˛ elegeri c‚nd s-a supus la vot.

De aceea, cred c„ este util„ Óntoarcerea la comisie pentru raport suplimentar, pentru rediscutare Ón cadrul comisiei, de unde putem veni Ón fa ˛ a plenului, poate cu un alt rezultat asupra acestui proiect de lege ∫i unde colegii care au avut observa ˛ ii pot s„ vin„ cu amendamente la lege, pentru c„ n-a sus ˛ inut nimeni c„ este perfect„. Dar, de aceea exist„ procedura amendamentelor la lege.

V„ mul ˛ umesc.

Pofti ˛ i!

Din partea Comisiei pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „, tineret ∫i sport.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Sunt obligat s„ vin aici s„ aduc o precizare ca s„ se voteze, totu∫i, Ón cuno∫tin ˛ „ de cauz„. Este, Óntr-adev„r, rezultatul, din cele 15 voturi — 7 au fost pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i a existat o ab ˛ inere, ca s„ nu r„m‚n„ plenul Ón dubiu ∫i s„ se cread„ c„ a fost o egalitate de voturi. V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste preciz„ri,

Ab ˛ ineri? Nu sunt ab ˛ ineri.

Foarte mult„ lume nu voteaz„.

Deci, propunerea de restituire a fost respins„.

Vom supune propunerea de respingere a proiectului Ón ∫edin ˛ a din aceast„ zi.

La pct. 33 avem propunerea legislativ„ privind Ónfiin ˛ area Institutului pentru Problemele Rom‚nit„ ˛ ii.

Comisia pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „, tineret ∫i sport. Pofti ˛ i, domnule deputat, propune ˛ i ∫i Ón acest caz respingerea ini ˛ iativei!

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œn urma examin„rii propunerii legislative, comisia a hot„r‚t c„ aceasta nu poate fi acceptat„ ∫i propune plenului respingerea pentru urm„toarele motive:

1. Ini ˛ iatorul propunerii legislative nu precizeaz„ implica ˛ iile m„surilor preconizate asupra bugetului de stat

∫i nici sursele financiare din care urmeaz„ a se acoperi cheltuielile aferente, Ónc„lc‚ndu-se astfel dispozi ˛ iile art. 137 alin. (5) din Constitu ˛ ie.

2. Din cuprinsul propunerii legislative lipsesc unele prevederi absolut necesare pentru un proiect de lege privind Ónfiin ˛ area unui institut de cercetare ∫tiin ˛ ific„ cu personalitate juridic„, astfel: pe l‚ng„ dispozi ˛ iile referitoare la obiectul de activitate al institutului ∫i atribu ˛ iile acestuia, propunerea legislativ„ ar trebui s„ cuprind„ prevederi privind organizarea, conducerea, structura organizatoric„ ∫i patrimoniul ini ˛ ial al institutului, av‚nd Ón vedere c„, potrivit art. 1 alin. 1 din propunerea legislativ„, institutul este institu ˛ ie autonom„ de cercetare ∫tiin ˛ ific„.

3. A∫a cum rezult„ din anexa la expunerea de motive, atribu ˛ iile institu ˛ iei propuse a se Ónfiin ˛ a se suprapun cu atribu ˛ iile unor institute de cercetare din subordinea Academiei Rom‚ne, cum ar fi: Institutul de Cercet„ri Socioumane îC.S. Nicolaescu-Plop∫or“ din Craiova, Institutul de Fonetic„ ∫i Dialectologie îA.Rosetti“, Institutul de Istorie ∫i Teorie Literar„ îGeorge C„linescu“, Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucure∫ti, Institutul de Lingvistic„ ∫i Istorie Literar„ îSextil Pu∫cariu“ din ClujNapoca etc.

Totodat„, viitorul institut s-ar ad„uga unor institu ˛ ii ce au atribu ˛ ii similare Ón rela ˛ ia cu comunit„ ˛ ile rom‚ne∫ti de peste hotare ∫i s-ar suprapune cu activitatea Departamentului pentru Rom‚nii de Pretutindeni din Ministerul Informa ˛ iilor Publice, precum ∫i a direc ˛ iei cu acela∫i specific din Ministerul Afacerilor Externe.

Ini ˛ iativa legislativ„ nu ˛ ine seama de faptul c„ a fost deja creat Institutul Cultural Rom‚n ∫i nici de proiectul Ónfiin ˛ „rii Ón comunit„ ˛ ile rom‚ne∫ti din vecin„tatea ˛ „rii a caselor limbii ∫i literaturii rom‚ne.

4. Denumirea institutului, care con ˛ ine sintagma îproblemele rom‚nit„ ˛ ii“, poate da na∫tere unor specula ˛ ii Ón plan intern ∫i extern asupra problemelor ce privesc cultura, limba ∫i istoria rom‚nilor, Ón contextul aspira ˛ iei Rom‚niei c„tre valorile europene.

Domnul deputat Costache.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

™i de data aceasta trebuie s„ fac ni∫te preciz„ri referitoare la modul cum s-a supus dezbaterii membrilor comisiei propunerea legislativ„ pentru Ónfiin ˛ area Institutului pentru Rom‚nitate.

A∫a cum se ∫tie, noi am aprobat anul trecut Ónfiin ˛ area Institutului pentru Problemele Minorit„ ˛ ilor. Nu este deloc un efort de mare imagina ˛ ie de a considera c„ se poate conta, pentru acoperirea unor minusuri Ón acest domeniu, pe Ónfiin ˛ area unui institut similar, dar pentru problemele Majorit„ ˛ ii — pentru rom‚nitate. ™i necesitatea Ónfiin ˛ „rii acestui institut, chiar dac„ s-a spus c„ s-ar suprapune obiectul s„u de activitate cu al altor institu ˛ ii similare, lucrul nu este deloc adev„rat, Óntruc‚t, dac„ acele institute de fonetic„ ∫i fonologie, de dialectologie ∫i celelalte, dac„ ar fi acoperit nevoile reale pe care le au autorit„ ˛ ile statului rom‚n, diploma ˛ ia rom‚neasc„, institu ˛ iile fundamentale ale statului rom‚n ∫i cet„ ˛ enii Rom‚niei de a cunoa∫te comunitatea rom‚neasc„ _in integrum,_ nu numai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 din provinciile istorice, ci comunit„ ˛ ile rom‚ne∫ti de pretutindeni din lume, liderii lor, dac„ au sau nu radiouri ∫i televiziuni, dac„ sunt sau nu recunoscu ˛ i, dac„ sunt reprezenta ˛ i Ón parlamentele acelor ˛ „ri, dac„ au contacte cu ˛ ara ∫i de ce natur„, sunt oameni care bat drumurile Europei ∫i ale mapamondului pe banii ˛ „rii ∫i care nu ∫tiu cu cine s„ ia leg„tura, dac„ avem sau nu comunitate rom‚neasc„ Ón acea ˛ ar„ pe care o viziteaz„, dac„ e de datoria lor ca cet„ ˛ eni rom‚ni, ca demnitari sau Ón postura Ón care se afl„ acolo de a-i contacta, de a Óncerca s„ le cunoasc„ necesit„ ˛ ile, priorit„ ˛ ile, leg„turile cu ˛ ara.

Institutul pentru Rom‚nitate nu este deloc o glum„. Mai devreme sau mai t‚rziu se va relua cu siguran ˛ „, ca ∫i Legea tichetului de carte, ∫i ca alte proiecte viabile care au singurul p„cat c„ vin din partea opozi ˛ iei ∫i din partea unui om tran∫ant care ∫i-a f„cut mul ˛ i inamici Ón mod gratuit.

De aceea, spun c„ ∫i acest proiect este viabil, este rezonabil. El a fost supus dezbaterilor comisiei ∫i Ón comisie a fost votat Ón majoritate de membrii comisiei. A ap„rut un raport de respingere sub motivul ∫ubred cum c„ ini ˛ iatorul nu ar fi ˛ inut cont de ni∫te sugestii s„-l redacteze, s„-l rescrie, s„-l refac„. Chestiunea este urm„toarea: to ˛ i care au avut obiec ˛ ii — ∫i eu am recunoscut c„ multe dintre ele erau reale ∫i se sus ˛ ineau —, trebuiau f„cute sub form„ de amendamente; aceasta este procedura parlamentar„, dup„ ∫tiin ˛ a mea.

De aceea, stima ˛ i colegi, cu toat„ r„spunderea, cred Ón ideea viabil„ a Ónfiin ˛ „rii Institutului pentru Rom‚nitate ∫i v„ rog s„-l vota ˛ i. Sau, dac„ nu vota ˛ i, s„ v„ asuma ˛ i, ca ∫i la proiectul anterior, r„spunderile de rigoare, c„ mai devreme sau mai t‚rziu unii v„d c„ vor s„ pun„ de o alian ˛ „ extraparlamentar„ cu P.N. fi .C.D.-ul.

## Pofti ˛ i, domnule deputat!

Œmi pare r„u c„ Óncep cu altceva. V„d c„ primim lec ˛ ii foarte serioase despre cum lucr„m sau cum nu lucr„m Ón comisie. De fapt, a mai f„cut asta ∫i acolo — ne-a ∫i amenin ˛ at acolo c„ o s„ vedem noi ∫i o s„ r„spundem Ón fa ˛ a presei ∫i a altora.

Deci, acesta nu este un mod civilizat de a lucra. Vreau s„ spun: comisia lucreaz„, indiferent de unde sunt colegii — de la Rom‚nia Mare, de la liberali, de la democra ˛ i, sau de la social-democra ˛ i; ∫i se lucreaz„ Ón special pornind de la ideea c„ legile au Ón primul r‚nd un caracter tehnic, pentru educa ˛ ie, cercetare, Ónv„ ˛ „m‚nt ∫i a∫a mai departe ∫i, m„ rog, unele dintre ele ∫i un caracter politic, prin con ˛ inutul lor.

Œn ce prive∫te acest proiect, argumentele a ˛ i v„zut c„ sunt numeroase Ón motivarea Comisiei pentru Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫tiin ˛ „, tineret ∫i sport.

Eu vreau s„ v„ spun c„ mul ˛ i dintre noi n-am Ón ˛ eles cum s„ se fac„ un Institut pentru Problemele Rom‚nit„ ˛ ii — Majorit„ ˛ ii? Adic„, pentru care majoritate — cea din ˛ ar„, pentru cei din str„in„tate? Din expunerea pe care am f„cut-o aici am Ón ˛ eles c„ s-ar referi mai mult la cei din afar„.

Eu vreau s„ v„ spun c„ sunt multe organe la nivel na ˛ ional, la nivel guvernamental, la nivel de Academie, la nivel de universit„ ˛ i ∫i a∫a mai departe, care dezvolt„ astfel de rela ˛ ii la nivel de religie, de Biseric„, astfel de rela ˛ ii cu comunit„ ˛ ile noastre din str„in„tate.

Personal, am vizitat c‚teva, din ˛ „ri extrem de Óndep„rtate, ∫i am constatat c„ sunt foarte bine organizate. BineÓn ˛ eles c„ sunt disensiuni ∫i Óntre ei, pe motive politice, dar nu v„d pentru asta necesitatea unui Institut pentru Problemele Rom‚nit„ ˛ ii, ca s„ rezolve aceste probleme, ∫tiu eu, temporare, de conflict care exist„ Óntre ei.

Deci, haide ˛ i s„ ne Ón ˛ elegem. Nu po ˛ i s„ compari problemele majorit„ ˛ ii rom‚ne cu problemele minorit„ ˛ ii, a∫a cum s-a Óncercat s„ se explice aici, cel pu ˛ in pentru nivelul ˛ „rii.

Pentru rom‚nii din afar„ eu zic c„ sunt foarte multe institu ˛ ii, foarte multe organiza ˛ ii guvernamentale, neguvernamentale care se ocup„ cu aceste probleme.

Domnul deputat Costache. Pofti ˛ i!

## **Domnul Costache Mircea:**

Trebuie, sunt obligat s„ spun c„ domnul Napoleon Antonescu evit„ s„ precizeze c„ a fost votat proiectul Ón majoritate. Cine cerceteaz„ stenograma ∫edin ˛ ei de comisie, va vedea c„ acest proiect a avut majoritate, cu ni∫te preciz„ri ∫i Ómbun„t„ ˛ iri, cu amendamente care au fost din capul locului acceptate. Dar asta nu Ónseamn„ c„ era motiv pentru raport de respingere.

Œn al doilea r‚nd, d‚nsul a insinuat c„ eu i-a∫ fi amenin ˛ at, c„ a∫ fi venit acolo Ónarmat cu cine ∫tie ce ∫i i-a∫ fi somat pe membrii comisiei ∫i din cauza aceea au votat Ón majoritate proiectul. Eu nu am amenin ˛ at, dar am f„cut o precizare ∫i v„ spun c„ m„ ˛ in de cuv‚nt. Aceia care Ón comisie au votat Ómpotriva proiectului pentru Legea acord„rii tichetului de carte — nu pentru rom‚nitate, d‚nsul confund„ —, acelora le voi expedia pe banii mei proiectul legii la toate ∫colile din jude ˛ ele respective, cu men ˛ iunea cum a votat deputatul din acel jude ˛ . S„-∫i asume r„spunderea, s„ nu mai prostim lumea cu goarna propagandei ∫i cu taxa pe radioteleviziune la infinit.

## Stima ˛ i colegi,

V-a∫ ruga s„ Ónceta ˛ i disputa, chiar dac„ n-a fost cea mai elegant„ sus ˛ inere a unui proiect de lege, cu amenin ˛ „ri.

Pofti ˛ i, domnule deputat!

## **Domnul Ludovic Mardari:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œmi cer scuze c„ sunt nevoit s„ intervin din nou. Dup„ c‚te constata ˛ i, ∫i la aceast„ propunere legislativ„ se poate vorbi de abera ˛ ii procedurale. Cum se poate, o propunere legislativ„ care a fost aprobat„ de majoritatea membrilor comisiei, s„ se aleag„ Ón final cu un raport de respingere?! La fel ca ∫i la cealalt„ propunere legislativ„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003 c‚nd au fost 7 voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o ab ˛ inere. Foarte simplu, ab ˛ inerea putea fi adunat„ la voturile pentru.

Deci, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ interveni ˛ i. Nu se poate s„ existe astfel de abera ˛ ii procedurale. Trebuie f„cut ceva. Ceva se Ónt‚mpl„ Ón aceste comisii dominate de c„tre P.S.D.

Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Sunte ˛ i gata, domnule pre∫edinte Neagu?

La propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, ave ˛ i raport?

## **Domnul Ion Neagu**

**:**

Da.

V„ mul ˛ umesc.

Pofti ˛ i!

Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Pe bun„ dreptate Ó∫i pune domnul coleg care a vorbit Ónaintea mea aceast„ Óntrebare; pe bun„ dreptate, Óntradev„r.

Dac„ ar fi adev„rat, acest proiect legislativ n-ar fi ajuns aici, v„ da ˛ i seama. Deci, asist„m acum la o dezinformare cras„ a Camerei Deputa ˛ ilor, ceea ce este un lucru nepl„cut ∫i nu este Ón regul„.

La lucr„rile comisiei au participat 16 membri: 7 au votat pentru, iar 9 — ab ˛ ineri. Nu ∫tiu dac„ aceasta este o majoritate pentru. Cred c„ nu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima ˛ i colegi,

Vom supune propunerea de respingere votului final Ón ∫edin ˛ a de ast„zi.

Revenim la num„rul la care am ajuns.

Pct. 40 ∫i pct. 41 — nu este Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„ Ón situa ˛ ia de a ne prezenta raportul.

La pct. 42: propunerea legislativ„ privind protejarea minorilor care desf„∫oar„ activit„ ˛ i produc„toare de venituri pe care nu au dreptul legal de a le gestiona.

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

Domnule pre∫edinte,

Mai aveam observa ˛ ii la pct. 40.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimat„ coleg„,

Œnainte de a interveni dumneavoastr„, am spus c„ toate propunerile de la pct. 40 ∫i pct. 41 nu pot fi sus ˛ inute, pentru c„ nu este Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„.

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

M„ scuza ˛ i!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La propunerea legislativ„ de la pct. 42 din ordinea de zi, pe care tocmai v-am citit-o, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„ ˛ i a propus respingerea ei.

Cine din partea comisiei sus ˛ ine aceast„ propunere? Domnul pre∫edinte Neagu? Propunerea de respingere de la pct. 42.

## Stima ˛ i colegi,

Se apropie ora 12,30, pe care am anun ˛ at-o or„ de vot final. Am senza ˛ ia c„ va trebui s„ facem vot nominal. Rog to ˛ i colegii care sunt pe la comisii, pe culoare, s„ pofteasc„ Ón sal„.

## Pofti ˛ i!

La pct. 43, stima ˛ i colegi, modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Comisia a fost sesizat„ cu propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observa ˛ ii, ∫i propunerea legislativ„ care face obiectul dezbaterii.

Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat, de asemenea, favorabil propunerea legislativ„.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale a avizat favorabil propunerea legislativ„.

Guvernul Rom‚niei a transmis punctul s„u de vedere Ón care s-au prezentat observa ˛ ii ∫i propuneri, preciz‚nd c„ nu sus ˛ ine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 70/’91 privind alegerile locale, Ón sensul alegerii pre∫edin ˛ ilor consiliilor jude ˛ ene prin votul universal, egal, direct, secret ∫i liber exprimat al cet„ ˛ enilor, a∫a cum sunt ale∫i consilierii jude ˛ eni, consilieri locali ∫i primarii.

Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat c„, potrivit prevederilor constitu ˛ ionale ale art. 121, numai consiliul jude ˛ ean este autoritatea administra ˛ iei publice aleas„ Ón mod direct, Ón condi ˛ iile prev„zute de lege; ∫i conform dispozi ˛ iilor art. 113 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administra ˛ ia public„ local„, consilierii jude ˛ eni Ó∫i aleg dintre ei un pre∫edinte ∫i doi vicepre∫edin ˛ i.

Ca atare, apare evident c„, Ón aceste condi ˛ ii, propunerea legislativ„ ar crea o neconcordan ˛ „ Óntre Legea nr. 70/1991 ∫i Legea nr. 215/2001, ambele fiind legi organice.

De asemenea, s-a constatat c„ din textul propunerii legislative lipsesc prevederi referitoare la modelul buletinului de vot, modalitatea de consemnare a rezultatului votului, procedura valid„rii ∫i procedura depunerii jur„m‚ntului de c„tre pre∫edintele consiliului jude ˛ ean.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei s-a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ se propun„ plenului Camerei Deputa ˛ ilor respingerea acestei ini ˛ iative legislative privind modificarea Legii nr. 70/1991 referitoare la alegerile locale.

Dac„ din partea ini ˛ iatorului dore∫te s„ intervin„? Nu. Vom supune votului final aceast„ propunere de respingere.

La pct. 44, de asemenea, modificarea ∫i completarea Legii nr. 70.

Domnul pre∫edinte Neagu, v„ rog s„ lua ˛ i cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/20.VI.2003

Comisia a fost sesizat„ cu o propunere legislativ„ privind modificarea aceleia∫i legi ∫i completarea ei. E vorba de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Consiliul Legislativ cu avizul nr. ... din 16 septembrie a avizat favorabil, cu observa ˛ ii.

Comisia pentru administra ˛ ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat negativ, deci respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale a avizat negativ propunerea legislativ„.

Guvernul Rom‚niei a transmis punctul s„u de vedere Ón care s-au prezentat observa ˛ ii preciz‚nd c„ nu sus ˛ ine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale ∫i vizeaz„, Ón principal, instituirea caracterului obligatoriu Ón cadrul alegerilor locale ∫i stabilirea unui regim sanc ˛ ionator pentru cet„ ˛ enii cu drept de vot care nu particip„ la vot ∫i aplicarea unei amenzi contraven ˛ ionale acestora.

Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat c„ ini ˛ iativa este neconstitu ˛ ional„, Óntruc‚t urm„re∫te transformarea prin lege Ón obliga ˛ ie a unui drept subiectiv fundamental al persoanei fizice, consacrat Ón legea noastr„ fundamental„. Astfel art. 34 din Constitu ˛ ie consacr„ dreptul la vot ca drept fundamental care se Óncadreaz„ Ón categoria drepturilor, exclusiv politice, care prin con ˛ inutul lor poate fi folosit de cet„ ˛ ean numai pentru participare la guvernare.

De asemenea, s-a constatat c„ propunerea legislativ„ cuprinde prevederi care contravin principiilor ∫i normelor privind stabilirea sanc ˛ iunii contraven ˛ ionale prev„zute de art. 3 alin. 1 din Ordonan ˛ a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven ˛ iilor, aprobat„ prin Legea nr. 180/2002.

Potrivit acestei dispozi ˛ ii, se prevede Ón mod expres c„ Ón cazul sanc ˛ iunii cu amend„ trebuie s„ se stabileasc„

limita minim„ ∫i maxim„ a acesteia sau, dup„ caz, cote procentuale din anumite valori.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei s-a hot„r‚t Ón unanimitate s„ se propun„ plenului Camerei Deputa ˛ ilor respingerea ini ˛ iativei legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ini ˛ iatorul dac„ este prezent? Nu este. Vom supune votului final aceast„ propunere. Stima ˛ i colegi,

Œnainte de a trage o concluzie cu privire la situa ˛ ia cvorumului, v-a∫ ruga s„-mi permite ˛ i dou„ momente procedurale.

Œn primul r‚nd, cu privire la mo ˛ iunea depus„ de colegii no∫tri de la P.R.M. — îTragedia tinerei genera ˛ ii“, care vizeaz„ problema tineretului. Œn virtutea prerogativelor care Ómi revin, am stabilit data dezbaterii: luni, 16 iunie orele 19,00. Deci, repet, luni, 16 iunie orele 19,00 vom dezbate mo ˛ iunea colegilor no∫tri de la P.R.M.

Un alt moment de procedur„ care va depinde de prezen ˛ a colegului nostru Ón sal„, un coleg de la P.U.R. dore∫te s„-∫i prezinte demisia. Este aici colegul nostru? Nu este.

Stima ˛ i colegi,

Œn sal„ suntem 148 de deputa ˛ i, deci sub cvorumul de vot. Pentru c„ nici cu apelul nominal nu rezolv„m nimic, Ón jum„tate de or„ expir„ practic timpul de lucru, eu rog pe to ˛ i liderii grupurilor parlamentare s„ ne Ónt‚lnim pentru a discuta aceast„ chestiune Ón sala Biroului permanent. ™i, cu aceasta, Óntrerup lucr„rile Ón plen de ast„zi. Dup„-amiaz„: activit„ ˛ i Ón comisii, ca ∫i m‚ine ∫i poim‚ine.

Rog ∫efii grupurilor parlamentare s„ vin„ Ón sala Biroului permanent.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTA fi ILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 77/20.VI.2003 con ˛ ine 36 de pagini.**

Pre ˛ ul 44.496 lei