Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ propunem s„ deschidem ∫edin˛a de ast„zi. Lucr„rile vor fi conduse de mine, Marin Dinu, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 139 de senatori avem 9 absen˛i motivat, din care 3 la Guvern ∫i 6 Ón delega˛ii Ón str„in„tate. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 70 de senatori.

A˛i primit la caset„ programul ∫i ordinea de zi.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de ast„zi ave˛i observa˛ii? Deci, conform tradi˛iei, ast„zi avem declara˛ii politice, Ón prima parte, urmate de dezbateri pe proiecte de lege ∫i, Ón final, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Guvernului, astfel Ónc‚t s„ Óncheiem ∫edin˛a Ón jurul orei 19,30.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Cu 86 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului.

Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, au propus ordinea de zi de ast„zi. A˛i primit-o din timp la casete.

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi sunt observa˛ii sau propuneri? Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Eu v-a∫ ruga ca punctele 11, 12, respectiv 19 s„ fie am‚nate, dac„ este posibil, pe joi. Este vorba de propuneri legislative ai c„ror ini˛iatori — la punctele 11 ∫i 12 domnul senator Németh, la nr. 19 domnul senator Frunda —, din motive obiective, nu vor fi prezen˛i ast„zi Ón Senat. F„r„ ini˛iator cred c„ nu este bine s„ le lu„m Ón dezbatere. Ca atare, solicit s„ le am‚na˛i pe joi.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt ∫i alte observa˛ii sau propuneri Ón leg„tur„ cu ordinea de zi? Dac„ nu mai sunt,

Cu aceast„ corec˛ie, supun aprob„rii dumneavoastr„ ordinea de zi de ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 73 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, a fost aprobat„ ordinea de zi de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Trecem, la primul punct pe ordinea de zi — declara˛ii politice.

Dau cuv‚ntul domnului senator Adrian P„unescu, din partea Grupului Social Democrat.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, domnilor colegi, nu ∫tiu dac„ e bine spus îdin partea Grupului socialdemocrat“, cum mi-a anun˛at pre∫edintele de ∫edin˛„ venirea la tribun„. Cred c„ îdin Grupul social-democrat“ e mai exact, pentru a nu m„ sim˛i obligat s„ exprim opinii pe care nu le cunosc p‚n„ la cap„t.

Doamne ∫i domni, experien˛a prin care am trecut Ón ultimele zile m„ oblig„ s„ v„ Ómp„rt„∫esc ∫i dumneavoastr„ Ónv„˛„mintele la care am ajuns. Pentru c„ e o chestiune extrem de delicat„ ∫i de important„, am

scris ast„-noapte acest text pe care vi-l citesc. Am condus Ón urm„ cu c‚teva zile lucr„rile comune ale Comisiilor de cultur„ din Senat ∫i din Camera Deputa˛ilor, consacrate raportului de activitate pe 2003 al ROMPRES, S.R.R., S.R.P. ∫i C.N.A. Œmpreun„ cu colegii mei, senatori ∫i deputa˛i, am exprimat opinii, am pus Óntreb„ri, am participat la dialog, am votat cu îda“ sau înu“ fiecare raport. Trei dintre aceste rapoarte au primit avizul favorabil al comisiilor. Raportul Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune a fost votat nefavorabil, Ómpotrivindu-i-se nou„ votan˛i (Óntre care ∫i eu), aprob‚ndu-l ∫apte ∫i ab˛in‚ndu-se un parlamentar. Nu ar fi fost cazul s„ m„ explic Ón acest plen, dac„ Ónt‚mpl„rile din timpul ∫edin˛ei ∫i de dup„ nu m-ar obliga la aceste dezv„luiri.

M„ cunoa∫te˛i, domnilor colegi, ∫i ∫ti˛i c„ nu sunt un fanatic. Mai precis, defectul meu nu e fanatismul. Nu sunt nici m„car un Ónc„p„˛‚nat ∫i un ranchiunos. Cred Óns„ Ón dreptul meu la opinie, m„car Óntr-o chestiune la care m„ pricep c‚t de c‚t, cum este televiziunea. ™i m„car Óntr-o chestiune Ón care am, prin lege, o responsabilitate precis„. Nu a∫ sim˛i nevoia s„ v„ ocup con∫tiin˛ele cu aceste fapte, chiar dac„, surprinz„tor, diverse organiza˛ii — unele sindicale —, diverse publica˛ii — prietene cu pre∫edinteledirector general, ∫i nu prietene neap„rat Ón sens intelectual — ∫i diverse emisiuni ale chiar televiziunii oficiale — fa˛„ de care mi-am exprimat Ómpreun„ cu al˛i colegi o opinie — nu ar fi transformat faptele la care m„ refer Óntr-un fel de cataclism de semnifica˛ie interna˛ional„ ∫i nu m-ar fi Ónjurat Ón toate aceste zile, cu toat„ abjec˛ia posibil„, pe mine ∫i pe al˛ii care nu au avut o p„rere pozitiv„, obligatorie, probabil, pentru ace∫ti oameni ∫i pentru c„ i-am atras aten˛ia pre∫edintelui-director general c„ nu e cazul s„ dea note celor aduna˛i acolo, s„-i dea d‚n∫ii note dumnealui, ∫i pentru c„ am votat negativ raportul.

Mul˛umim domnului senator P„unescu.

Invit, pentru a face declara˛ie politic„, pe domnul senator Ilie Ila∫cu, Grupul parlamentar P.R.M.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Zilele acestea, Parlamentul de la Chi∫in„u a adoptat o declara˛ie prin care condamn„ ac˛iunile regimului separatist de la Tiraspol ∫i cere ajutor din partea institu˛iilor interna˛ionale ∫i statelor vecine Ón redresarea situa˛iei.

Potrivit documentului, citez: îParlamentul este Óngrijorat de situa˛ia creat„ la ∫colile din st‚nga Nistrului care, p‚n„ Ón prezent, nu ∫i-au Ónceput activitatea.

Œn pofida eforturilor depuse de Chi∫in„u pentru a nu permite escaladarea conflictului ∫i de a g„si solu˛ii optime pentru situa˛ia creat„, ∫colile subordonate Ministerului Educa˛iei sunt reprimate. Autorit„˛ile transnistrene continu„ s„ manipuleze soarta miilor de copii nevinova˛i, Óntr-un mod barbar, Ón scopul ob˛inerii unor dividende politice.

Sunt Ónc„lcate drepturile omului, dreptul copiilor la educa˛ie ∫i sfidate un ∫ir de documente interna˛ionale care consfin˛esc valorile democratice ∫i general umane. Œnc„lcarea drepturilor ∫i libert„˛ilor omului trebuie s„ preocupe nu numai statele care se confrunt„ cu fenomenul separatismului, c‚t ∫i Óntreaga comunitate interna˛ional„. Acestea trebuie s„ fie sanc˛ionate ∫i s„ constituie preocuparea legitim„ a institu˛iilor interna˛ionale.

Citez mai departe din declara˛ie: îNe adres„m Consiliului Europei, parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei ∫i Uniunii Europene, C.S.I. ∫i organiza˛iilor interna˛ionale s„ se implice activ Ón solu˛ionarea problemelor ∫colilor moldovene∫ti din st‚nga Nistrului, pentru a restabili condi˛iile adecvate de activitate a institu˛iilor respective.

Solicit„m statelor garante, Federa˛ia Rus„ ∫i Ucraina, s„ se implice mai activ Ón rezolvarea acestor probleme. Doar consolidarea voin˛ei ∫i demnit„˛ii politice interna˛ionale poate conduce la reglementarea definitiv„ a consecin˛elor conflictului transnistrean.“ — am Óncheiat citatul — se mai ar„ta Ón acest document.

La ora actual„, liceele îEvrica“ din RÓbni˛a ∫i îLucian Blaga“ din Tiraspol sunt Ónchise definitiv. Celelalte licee lucreaz„ pe ascuns. Peste 1.000 de elevi continu„ vacan˛a din cauz„ c„, Ón luna iunie a anului curent, sediile celor dou„ institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt au fost devastate de mili˛ia transnistrean„, iar administra˛ia ora∫elor refuz„ s„ ofere alte edificii.

™i eu mul˛umesc domnului senator Ila∫cu. Invit, pentru declara˛ie politic„, pe domnul senator Radu Alexandru Feldman, Grupul parlamentar al P.N.L.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

A∫a cum bine se ∫tie, pe parcursul recentei vizite Ón Canada, pre∫edintele Ion Iliescu a fost victima unei agresiuni fizice. Faptul mi se pare de o gravitate extrem„ ∫i, de la tribuna Senatului Rom‚niei...

V„ rug„m s„ vorbi˛i mai tare!

Faptul mi se pare de o gravitate extrem„... s„ reiau?

Acum e prea tare!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Faptul mi se pare de o gravitate extrem„ ∫i, de la tribuna Senatului Rom‚niei, Ómi exprim dezacordul total fa˛„ de asemenea manifest„ri. Nu pun Ón discu˛ie motivele care l-au Ómpins pe agresor la protestul lui, dar sunt sigur c„ folosirea violen˛ei nu are nimic comun cu democra˛ia autentic„ ∫i c„ nu exist„ ra˛iune care s„ ne poat„ face s„ subscriem la transformarea confrunt„rilor politice Óntr-o lupt„ dus„ cu mijloacele agresiunii fizice.

Cred c„ ast„zi, poate mai mult ca oric‚nd, nu avem voie s„ uit„m nici lec˛iile dureroase ale istoriei ∫i nici convulsiile s‚ngeroase ale timpului pe care Ól tr„im ∫i lansez un apel c„tre toate partidele parlamentare, c„tre Óntreaga clas„ politic„, s„ ne adun„m Óntr-o pozi˛ie comun„, ferm„, de respingere a oric„rei forme de violen˛„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, din nefericire, Óns„, gestul de agresiune invocat a primit un r„spuns inadmisibil din partea pre∫edintelui Iliescu, pentru care manifestarea protestatarilor din Pia˛a Rom‚niei nu a Ónsemnat altceva dec‚t manifestarea unor retarda˛i.

Pentru a Ón˛elege dimensiunea exact„ a erorii preziden˛iale, e suficient s„ ne reamintim c„, Ón situa˛ii similare, Ónalte personalit„˛i numite Constantinescu, Bush, Blair, Schröder sau Berlusconi nu ∫i-au permis nici m„car un singur cuv‚nt Ómpotriva celor care i-au agresat, precum ∫i faptul c„ nu este prima dat„ c‚nd pre∫edintele Iliescu ∫ocheaz„ opinia public„ prin felul Ón care Ó∫i permite s„ se exprime despre oameni care se plaseaz„ pe pozi˛ii divergente cu cea a lui.

Dar, trec‚nd peste similitudini sau antecedente, s„ ne punem Óntrebarea esen˛ial„ al c„rei r„spuns trebuie clarificat: a fost vorba de o reac˛ie imediat„, emo˛ional„ a unui om care a reac˛ionat sub semnul furiei provocate de un accident sau, din contr„, am fost martorii unei m„rturisiri a felului Ón care cei care conduc ast„zi destinele Rom‚niei g‚ndesc despre rom‚ni?

R„spunsul la aceast„ Óntrebare este con˛inut, dincolo de orice echivoc, Ón cele dou„ interven˛ii ale ministrului culturii ∫i cultelor, academician R„zvan Theodorescu, prezent Ón delega˛ia care l-a Ónso˛it pe pre∫edintele Ion Iliescu Ón vizita Ón Canada.

**:**

A˛i mai Óntors-o o dat„!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

lider ∫i capitalul de simpatie de care se bucur„ Ón r‚ndul partidului va fi utilizat Ón campania electoral„.“

Œi mai explic„m, f„r„ s„ ne facem vreo iluzie, domnului ™erban, c„ vorbe∫te, totu∫i, despre pre∫edintele Rom‚niei, despre pre∫edintele Ón exerci˛iu al Rom‚niei, care, citez, de data aceasta, din Constitu˛ie: îvegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice“ ∫i c„ cererea parlamentarilor Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. de a nu promulga Legea electoral„, care Óncalc„ principiul constitu˛ional, se adreseaz„ pre∫edintelui, strict, din aceast„ perspectiv„.

A∫tept„m ca pre∫edintele Ion Iliescu s„ precizeze public dac„ este, citez, îo personalitate de for˛„ a P.S.D.“ ∫i dac„ îva fi utilizat Ón campania electoral„“. Dac„ nu este a∫a, dac„ aceste afirma˛ii apar˛in unui demnitar f„r„ demnitate, din punctul nostru de vedere, a∫tept„m ca primul-ministru s„-l demit„ urgent. ™erban Nicolae nu poate fi ministru, ∫i cu at‚t mai pu˛in ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul. Are prea mult de Ónv„˛at — de la Constitu˛ia Rom‚niei la legile comunic„rii civilizate.

Dac„ tot nu l-am auzit Ónc„ ∫i nu l-am v„zut prin Senat, sper„m s„ nici nu-l mai vedem, pentru c„ Ó∫i Óncurc„ prea tare rolul.

V„ mul˛umesc.

™i noi v„ mul˛umim.

Invit la microfon pe domnul Eckstein-Kovács Péter, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

O mai Óntoarcem! O s-o mai Óntoarcem o dat„!

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

## **Doamna Maria Petre:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se adreseaz„ ministrului pentru rela˛ia cu partidul...

... cu partidul, ∫i v„ promit c„ este prima ∫i ultima oar„ c‚nd abordez un asemenea subiect!

Cel mai bun semn c‚nd o putere se pierde este goana haotic„ a unora dintre oamenii ei, care nu s-au remarcat prin nimic sau prin rele, pentru un loc de munc„ sigur ∫i ceva imunitate pentru perioada u∫or nepl„cut„ de a se acomoda cu opozi˛ia.

Doar a∫a poate fi explicat„ fuga de la Cotroceni la Palatul Victoria, pe locul eliberat de domnul Acsinte Gaspar, a celui ce ar trebui s„ fie ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul, a marelui om politic, c‚∫tig„tor Ón preliminarele P.S.D. de la Bucure∫ti, fostul consilier preziden˛ial ™erban Nicolae. Dac„ la Cotroceni se ocupa de rela˛ia cu P.N.A., la noul serviciu n-a avut timp s„ priceap„ ce ar trebui s„ fac„, pe la Senat nu l-am z„rit Ónc„, ∫i atunci se ocup„ de rela˛ia pre∫edintelui Rom‚niei cu partidul.

Œntr-o manier„ care ne treze∫te dorul de Dan MateiAgathon, sau care Ól face invidios pe cel din urm„, domnul ministru pentru rela˛ia cu partidul ne explic„ cum, citez: îPre∫edintele Ion Iliescu e posibil s„ se implice Ón campania P.S.D. din Bucure∫ti ∫i Ón alte zone din ˛ar„. E o personalitate de for˛„ a P.S.D., iar imaginea sa de

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la Ónceperea anului ∫colar ∫i universitar cu privire la care am Ónt‚mpinat — spun eu, am Ónt‚mpinat, ca cet„˛ean rom‚n ∫i ca parlamentar — dificult„˛i. Exist„ dificult„˛i privind starea Ón care se afl„ unit„˛ile ∫colare, exist„ dificult„˛i Ón ceea ce prive∫te dotarea cu manuale a ∫colilor Ón care Ónva˛„ copiii no∫tri.

Totu∫i, ast„zi, a∫ vrea s„ vorbesc despre o categorie mai special„ de dasc„li, care au o problem„ care a ap„rut acum, la Ónceput de an ∫colar. Este vorba despre acei profesori care activeaz„ la ∫coli ocazionale, la liceele de muzic„ ∫i care au activat, pot s„ spun, de zeci de ani Ón calitate de dasc„li, care sunt corepetitori, profesori corepetitori-acompaniatori. Este o munc„, de altfel, prev„zut„ ∫i Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, respectiv Ón Statutul corpului didactic, dar Ón care exist„ o lacun„, o mic„ lacun„ care, din cauza unor — ∫tiu eu — practici birocratice, a ajuns la osul acestei categorii de dasc„li, care desf„∫oar„ o activitate care nu cred c„ trebuie s„ demonstrez c‚t este de util„ ∫i important„ Ón cre∫terea talentelor Ón domeniul muzicii. Datorit„ unor lacune Ón Statutul personalului didactic, aceast„ func˛ie de corepetitor figureaz„ ca ∫i personal auxiliar. Or, ace∫ti corepetitori sunt dasc„li. Œn Cluj, mie Ómi vine Ón minte exemplul domnului doctor profesor Ghircoia∫u, care lucreaz„ la Liceul de Muzic„, corepetitor, ∫i care este de reputa˛ie interna˛ional„, pot s„ spun. ™i ace∫ti dasc„li care au lucrat — ∫tiu eu — din 1989 sau pot s„ spun c„ din 1945 Óncoace ca ∫i dasc„li, pentru c„ au grade ∫i sunt, practic, dasc„li, sunt acum pe cale de a fi redu∫i la statut de personal auxiliar, ceea ce este impardonabil. Ei pierd at‚t la venituri, ei sunt obliga˛i s„ predea ore, ca ∫i

™i noi mul˛umim.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghi Pris„caru, Grupul parlamentar P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn primul r‚nd, eu a∫ dori s„ Ói mul˛umesc domnului senator Ilie Ila∫cu pentru faptul c„ ne-a informat Ón leg„tur„ cu declara˛ia Parlamentului de la Chi∫in„u Ón privin˛a ∫colilor rom‚ne∫ti din Transnistria, cunoscute pe plan interna˛ional ca fiind ∫coli cu grafie latin„, Ón fapt, sunt ∫coli rom‚ne∫ti, unde se Ónva˛„ Ón limba rom‚n„, dup„ c„r˛i rom‚ne∫ti, ∫i sunt sprijinite ∫i de c„tre Guvernul rom‚n.

Doresc, totodat„, s„ salut faptul c„, Ón sf‚r∫it, Parlamentul de la Chi∫in„u adopt„ o pozi˛ie clar„ Óntr-o problem„ grav„ intervenit„ pe teritoriul s„u, cunoscut fiind faptul c„ Transnistria este o regiune ce face parte integrant„ din Republica Moldova. Spun îÓn sf‚r∫it“ pentru c„, p‚n„ acum, Parlamentul Republici Moldova nu adoptase o pozi˛ie limpede Ón privin˛a ∫colilor rom‚ne∫ti.

Œn acela∫i timp, eu a∫ dori s„ resping o serie de acuza˛ii aduse de domnul senator, mai ales acelea privind aspectul de înecunoa∫tere“, de îla∫itate“ ∫i a∫a mai departe. Sunt cuvinte grele, care nu au un fundament real Ón ceea ce prive∫te atitudinea pe care Rom‚nia ∫i autorit„˛ile rom‚ne au adoptat-o fa˛„ de situa˛ia grav„ Ón care se afl„ ∫colile rom‚ne∫ti din Transnistria, ∫coli care au fost Ónchise pentru simplul motiv sau pentru marea vin„ c„, acolo, copiii Ónva˛„ rom‚ne∫te.

Eu doresc s„ Ól informez pe domnul senator c„ noi nu am a∫teptat pasivi evolu˛ia situa˛iei din ∫colile rom‚ne∫ti ∫i am ac˛ionat pe dou„ planuri.

Œn primul r‚nd, la nivelul Senatului, unde am adoptat, deja, o declara˛ie a Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului, care Ói st„ la dispozi˛ie domnului senator ∫i care se g„se∫te pe site-ul Senatului, Ón care ne-am exprimat punctul de vedere, practic, nu numai al membrilor Comisiei pentru politic„ extern„, ci al Senatului, legat de aceast„ problem„.

™i, apoi, noi am ac˛ionat ∫i la nivelul Consiliului Europei. Am avut o interven˛ie — sigur, nu Ón mod direct, dar dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, domnule senator, c„ Ón asemenea cazuri, la asemenea reuniuni se ac˛ioneaz„ ∫i prin alte persoane — la ultima sesiune a Comisiei permanente a Adun„rii Parlamentare de la Oslo i s-a adresat o Óntrebare pre∫edintelui Comitetului de Mini∫tri al Consiliului Europei Ón leg„tur„ cu ce a f„cut Comitetul de

## **Domnul Marin Dinu:**

Mul˛umim domnului senator Gheorghi Pris„caru. Invit la microfon pe domnul senator George Pruteanu, Grupul parlamentar P.R.M.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

P.S.D. cenzureaz„ dezbaterile politice!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œnainte de a v„ spune ceea ce am Ón fond de spus, lucruri preg„tite — ca ∫i al˛i colegi — de cu sear„, sub forma unui text scris, vreau s„ v„ ar„t, foarte Ón treac„t, ∫i nu ca pe un lucru catastrofal, ci ca pe un m„run˛i∫, aceast„ diplom„ pe care am primit-o ast„zi, Ómpreun„ cu al˛i colegi ∫i care — e regretabil c„ fiind emis„ de o institu˛ie de importan˛a Senatului — are un stil, ca limb„ rom‚n„, foarte ∫chiop.

Ea este intitulat„, telegrafic, îCertificat-Medalie“! Ce este asta?! Ca ∫i cum asta s-ar chema sal„-∫edin˛„, acesta ar fi birou-vorbit, pre∫edinte-∫edin˛„, este f„r„ sens. Iar formularea: îSe acord„ domnului cutare medalia 140 de ani de la constituirea corpului ponderator Senatul Rom‚niei, ca pre˛uire a prodigioasei activit„˛i Óntru «Parlamentarism-Democra˛ie»“, dar parlamentarism ∫i democra˛ie sunt puse Ón ghilimele, ca ∫i cum ar fi o ironie, ∫i cu litere mari, nu Ón˛eleg de ce.

E p„cat c„ nu s-a acordat mai mult„ acurate˛e redact„rii acestui certificat care, Ón fond, este un gest gentil — zic eu — din partea Senatului.

Fondul a ceea ce am s„ v„ spun, stima˛i colegi ∫i stimate colege, s-ar putea s„ repete, Óntr-o anumit„ m„sur„, unele lucruri spuse de senatorul Adrian P„unescu, dar m„ Óntemeiez pe un g‚nd reluat de Eminescu, Óntr-o poezie a lui, c„ înon idem est si duo dicunt idem“, nu-i acela∫i lucru c‚nd doi oameni spun acela∫i lucru.

Mai vreau s„ spun, tot Ón preambul, c„, Ón ceea ce voi spune ast„zi, nu sunt animat de dorin˛a de a t„ia capete — la figurat, fire∫te — ∫i zumz„ie Ón mine dictonul popular c„ îSchimbarea domnilor, bucuria nebunilor“. Nu fac parte dintre nebuni, ca ∫i to˛i cei din aceast„ sal„, a∫a Ónc‚t, v„ rog, sub acest semn, s„ asculta˛i cele ce am de spus.

Ar exista ∫i un titlu pentru aceast„ declara˛ie politic„, titlul ar putea fi: î«Jurnalul» Televiziunii Rom‚ne demasc„ du∫manii poporului!“ ™i ar putea s„ aib„ ∫i un moto, care sun„ astfel: Óntr-o Tablet„ a optimistului, a acelui geniu al literelor rom‚ne care a fost G. C„linescu, se afl„ urm„toarea mic„ parabol„, pe care o reproduc din memorie: un profesor i se adreseaz„ altuia: îDomnule, Ón lucrarea dumitale am g„sit c‚teva gre∫eli“, la care, cel„lalt: îDumneata vorbe∫ti, domne’, mai bine vezi c„ te Ón∫eal„ nevasta“.

Œn cel politic acuzam servitutea vizibil„, jenant„, a Televiziunii Rom‚ne fa˛„ de partidul de guvern„m‚nt ∫i fa˛„ de cel mai iubit fiu al acestuia. Œn aceast„ privin˛„, ca s„ vede˛i c„ spuneam un lucru s„ritor Ón ochi — v„ citez, ∫i pentru expresivitatea ei, opinia unui scriitor de valoare, un eseist excep˛ional, neÓnregimentat Ón nici un partid, publicat„ Ón revista îRom‚nia Literar„“ nr. 34 din 1 septembrie — v„ citez, nu neg, nu ascund, cu voluptate. Este vorba de Mircea Mih„ie∫. Citez: îDeocamdat„ N„stase beneficiaz„ de sprijinul necondi˛ionat al ling„ilor din televiziuni. Imaginea sa multilateral catodizat„, ˛ipetele triumfaliste, ca la o confruntare Óntre babuini, zv‚rlitul cu promisiuni f„r„ nici cea mai vag„ acoperire nu las„ loc nici unei alte opinii la televiziunile aservite. De la∫itatea colabora˛ionist„, de la director general la ultimul prezentator ce d„ Ón b‚lbe c‚nd pronun˛„ ilustrele nume al pesedeilor, nu mai vorbesc.“ Citez din Mircea Mih„ie∫.

îCanalul public din Doroban˛i a reu∫it s„ ating„ cote ale slug„rniciei ce l-ar umple de invidie pe Ónsu∫i Pingelic„.“ Prin îPingelic„“ domnul Mircea Mih„ie∫ Ól Ón˛elege pe Nicolae Ceau∫escu.

îNici PRO TV-ul cel Ónglodat Ón datorii nu se las„ mai prejos.“ Mai citez o dat„ fraza dinainte, ca s„ fie limpede. îCanalul public din Doroban˛i a reu∫it s„ ating„ cote ale slug„rniciei ce l-ar umple de invidie pe Ónsu∫i Pingelic„“ — spune Mircea Mih„ie∫ Ón îRom‚nia Literar„“.

îNici PRO TV-ul cel Ónglodat Ón datorii nu se las„ mai prejos. C‚t despre alte alea, canale de familie sau de cartier, pupatul dosului prim-ministerial a devenit un ritual f„r„ de care nici nu se aprind luminile Ón studiouri. Vizitele de lucru Ón mar∫ for˛at, Ómbr„˛i∫„rile demagogice cu muncitorii ∫i ˛„ranii patriei, filmarea din unghiuri avantajoase a frun˛ii br„zdate de grija fa˛„ de soarta ˛„rii, citatele me∫te∫ugite din rostirea sapien˛ial„ a ciucurelului, promovarea c‚t mai intens„ a Cabinetului Doi, ba chiar ∫i a mo∫tenitorilor coroanei, face parte din déjà-vu-ul unei societ„˛i putrefacte.

PRO TV ∫i Antena 1 sunt cu ochii pe ceea ce transmite TVR 1, c„ m„ ∫i mir c„ s-au mai obosit s„-∫i pun„ conduceri separate, un singur om ar fi fost suficient la Óntregul car cu oale colorate.“ Am Óncheiat citatul dintr-un eseu al lui Mircea Mih„ie∫, publicat Ón îRom‚nia Literar„“ din 1 septembrie 2004.

Œn palierul cultural, criticile mele vizau cantitatea insuportabil„ de derizoriu, de grosol„nie, de vulgaritate rev„rsat„ de pe micul ecran cu sigla TVR, am vorbit despre calitatea slab„ a filmelor prezentate ∫i lipsa filmelor de art„, am vorbit despre deficitul grav de cultivare a limbii rom‚ne. Ideea esen˛ial„ a interven˛iei mele a fost c„ TVR este principalul factor educativ al societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i are, Ón acest sens, o mare datorie moral„ ∫i intelectual-formativ„. Ei bine, at‚ta mi-a trebuit. Mi s-a atribuit un mobil josnic: nu ce am spus m„ sup„r„ pe mine, ci faptul c„ nu am eu emisiune la TVR! Conform legii, azi, nici n-a∫ putea s-o am. Nu mai am emisiunea din martie ’99, acu∫i sunt 6 ani. Nu conteaz„. E limpede c„ „sta e motivul meu, restul sunt paravane.

**:**

Gurz„u.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

... Gurz„u? Gurz„u, de la P.D.... ™i nu Ónt‚mpl„tor tovar„∫ul Pruteanu, de la P.R.M., a rostit... pentru c„... ∫i ia s„ umbl„m la dosar!

Oribil este, stima˛i colegi, stimate colege, derapajul deontologic. TVR — îJurnalul“ Televiziunii Rom‚ne — face din acel vot negativ Ón comisii un îcaz grav“, ca o Óncercare de lovitur„ de stat, ca o tentativ„ de asasinat, ca o periclitare a siguran˛ei na˛ionale. ™i revine 4 zile la r‚nd asupra chestiunii, de parc-ar fi Televiziunea Rom‚n„ o televiziune privat„, care-∫i sluje∫te propriile interese, nu interese de anvergur„ na˛ional„, cum s-ar cuveni. Cine o critic„, devine obiect de pamflet Ón îJurnalul“ de sear„, ceea ce este o lupt„ profund necinstit„, cu mijloace grotesc inegale. Noi am criticat Óntre pere˛ii unei s„li de ∫edin˛„ ∫i s-au dat pe post dou„-trei vorbe, replica lor dureaz„ zeci de minute pe postul na˛ional, cu milioane de ochi privitori. Repet: este un derapaj deontologic hidos.

Œn concluzie, ∫ti˛i cu ce seam„n„, spus pe ∫leau, omene∫te, ceea ce a f„cut TVR, îJurnalul“ de la TVR? Seam„n„ cu situa˛ia Ón care, undeva, Óntr-un bloc dintr-o mahala, cineva Ó∫i roag„ vecinul s„ dea mai Óncet manelele ∫i a doua zi Ó∫i g„se∫te clan˛a m‚njit„ cu fecale!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Buza.

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru timpul acordat.

Stima˛i colegi,

V-a∫ solicita aten˛ia pentru a v„ supune anumite aspecte, fierbin˛i, zic eu, pe care, recent, le-am aflat din teritoriu.

M„ voi referi, concret, la efectele aplic„rii a dou„ acte normative care creeaz„, zic eu, anumite tensiuni Ón teritoriu ∫i pe care Guvernul le-ar putea preveni sau rezolva.

Œn primul r‚nd, vreau s„ m„ refer la efectele aplic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2004, care a modificat Legea nr. 7/1996 cu privire la organizarea cadastrului imobiliar.

Cet„˛enii care au nevoie de un extras de carte funciar„ sau care doresc s„ consulte situa˛ia juridic„ a unui imobil vor fi nevoi˛i ca, Óncep‚nd din luna decembrie, s„ se deplaseze la re∫edin˛a de jude˛, unde va func˛iona un singur oficiu de cadastru, subordonat Agen˛iei Na˛ionale de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„.

Œn practic„, Óns„, lucrurile se complic„, Óntruc‚t, de cele mai multe ori, sunt necesare mai multe deplas„ri la biroul de carte funciar„ pentru ob˛inerea actelor necesare. Administra˛iile locale, la fel ca majoritatea cet„˛enilor, apreciaz„ c„ efectele negative sunt numeroase. Se vor pierde, astfel, numeroase locuri de munc„, ∫tiut fiind faptul c„ birourile de carte funciar„ func˛ionau Ón jude˛e pe l‚ng„ fiecare judec„torie. Bugetele locale vor pierde ∫i ele importante sume de bani percepute pentru serviciile de carte funciar„. La fel vor fi afectate ∫i birourile notariale.

Din p„cate, se pare c„ Guvernul a pierdut din vedere acest impact negativ atunci c‚nd a emis aceast„ ordonan˛„. Se pune Óntrebarea: de ce Guvernul nu a reglementat concomitent ∫i Ónfiin˛area unor servicii publice descentralizate p‚n„ la nivel comunal, care s„ preia aceste atribu˛ii, care s„ previn„ efectele negative semnalate mai sus, pentru a se realiza o apropiere a unor institu˛ii foarte importante ca birourile de carte funciar„ ∫i de cadastru, c‚t mai aproape de cet„˛ean. Ar fi normal ca Guvernul s„ am‚ne aplicarea acestei ordonan˛e p‚n„ la g„sirea unor solu˛ii Ón interesul cet„˛eanului, pentru realizarea unor servicii publice descentralizate, a∫a cum am ar„tat.

... c‚nd toate autoriza˛iile vechi vor deveni nule. Hiatusul care se va crea Ón aceast„ activitate va perturba Ón mod grav ∫i Ón mod sigur rela˛iile economice ∫i comerciale Ón care sunt implicate firme str„ine, f„r„ a mai pomeni de activitatea notarial„ ∫i cea judec„toreasc„.

Din analiza acestei legi ∫i a instruc˛iunilor Ministerului Culturii, cei viza˛i sunt Óndrept„˛i˛i s„ sus˛in„ c„ Ón realitate se dore∫te Óncasarea unor fonduri suplimentare pentru Ministerul Justi˛iei ∫i, mai ales, pentru Ministerul

Culturii, nemul˛umite de fondurile primite de la buget. Legea Ói oblig„ practic pe to˛i traduc„torii autoriza˛i deja s„ mai sus˛in„ cel pu˛in un examen, dac„ nu chiar dou„, taxa de examen fiind de 2.730.000 lei, cu o reducere pentru pensionari ∫i studen˛i la numai 2.184.000 lei.

Cu alte cuvinte, pentru a putea efectua traduceri, cei viza˛i vor trebui s„ pl„teasc„ suma de circa de 5 milioane sau, respectiv, 4 milioane pentru o limb„ str„in„...

V„ rog s„ limita˛i, domnule senator.

... media de trecere fiind 7. Œn cazul Ón care 50% nu vor fi nota˛i corespunz„tor, mul˛i vor face contesta˛ii, taxabile din nou cu numai 906.000 lei. Este surprinz„tor c„ aceste taxe trebuie pl„tite urgent, p‚n„ la 6 octombrie 2004, de∫i examenele vor avea loc dup„ 28 ianuarie 2005.

Ne Óntreb„m, pe bun„ dreptate, cui folose∫te aceast„ grab„ Ón colectarea de fonduri? Atragem aten˛ia c„ Ón art. 2 al legii...

V-am rugat s„ limita˛i, domnule senator.

Un minut, domnule pre∫edinte.

Este foarte mult un minut _. (Rumoare, discu˛ii.)_

## **Domnul Tiberiu Simion Buza:**

30 de secunde. Dup„ ce traduc„torul este reautorizat, el trebuie s„ mai pl„teasc„ o nou„ tax„ c„tre Ministerul Justi˛iei.

P.N.L. sus˛ine cauza traduc„torilor autoriza˛i, care se v„d confrunta˛i cu o lege profund neeuropean„, cu o fiscalizare exagerat„ ∫i repetat„ ∫i atrage aten˛ia c„ avem de-a face cu o discriminare fa˛„ de traduc„torii str„ini, care, Ón ˛„rile lor de origine, nu sunt obliga˛i s„ Óndeplineasc„ aceste condi˛ii exagerate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Marin Dinu:**

™i noi v„ mul˛umim.

Domnul senator Buza a vorbit ∫i pe timpul rezervat Grupului parlamentar P.D.

Am epuizat lista Ónscrierilor pentru declara˛ii politice, iar Grupul parlamentar P.R.M. a epuizat timpul rezervat.

**Domnul Ilie Ila∫cu**

**:**

Drept la replic„!

## **Domnul Marin Dinu:**

Intr„m Ón ordinea de zi.

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

Drept la replic„! Toat„ lumea a avut dreptul!

Domnul senator Ilie Ila∫cu, pentru drept la replic„, un minut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

Eu vreau s„-i mul˛umesc de la aceast„ tribun„ pre∫edintelui Comisiei pentru politic„ extern„, domnului Pris„caru. Sunt de acord cu tot ce a spus el, numai c„ ceea ce a spus el este p„rerea lui personal„. Basarabenii, rom‚nii din Transnistria vor o p„rere a Senatului Rom‚niei, a Parlamentului Rom‚niei. De aceea se nume∫te ˛ara-mam„!

At‚ta am vrut s„ spun. Nu exist„ a∫a ceva, ∫i este o ru∫ine, totu∫i, c„ am a∫teptat un regim comunist de la Chi∫in„u s„ dea o declara˛ie, ∫i noi, un regim democratic, pare-mi-se, nu am f„cut acest lucru!

V„ mul˛umesc.

**Din sal„**

**:**

Bravo!... Bravo!...

## **Domnul Marin Dinu:**

Deci trebuie s„ constat c„ aproape toate grupurile parlamentare au solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 17.

Totu∫i,

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi.

Œl invit pe domnul senator Roibu Aristide, pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ prezinte raportul legat de punctul 2 de pe ordinea de zi. Este vorba de validarea unui mandat de senator — domnul Nicolae Rovinaru.

Domnul senator Roibu, pentru procedur„.

Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord ca punctul 17 s„ fie retrimis la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Óntruc‚t s-au produs ni∫te erori Ón redactarea amendamentelor. Ca s„ nu le mai discut„m aici, s„ fi˛i de acord s„ le rediscut„m Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Consult plenul Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare. Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Domnule pre∫edinte, nu am de ad„ugat dec‚t c„ este vorba de Codul de procedur„ penal„, la care am primit amendamente Ón ziua ∫edin˛ei. Efectiv, cererea f„cut„ de pre∫edintele comisiei este Óndrept„˛it„ ∫i solicit plenului s„ dea curs acestei cereri.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Norica Nicolai, pentru procedur„.

™i Grupul parlamentar liberal este de acord cu aceast„ solicitare, mai ales c„ amendamentele introduc ni∫te institu˛ii care sunt total nejuridice ∫i admit c„ este vorba de o eroare material„ cu privire la un amendament, dar care nu poate face obiectul supunerii Ón plen. ™i noi v„ solicit„m s„ retragem de pe ordinea de zi acest proiect.

V„ mul˛umesc.

™i Grupul P.R.M. este de acord cu restituirea la comisie.

Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

Œn urma demisiei domnului Ion Buraga, apar˛in‚nd Grupului parlamentar P.S.D., Senatul Rom‚niei, prin Hot„r‚rea nr. 50 din 13 septembrie a.c., declar„ vacant locul de senator de˛inut de acesta.

Prin adresa nr. 258/22 septembrie 2004, Delega˛ia permanent„ a Partidului Social Democrat confirm„ ∫i sus˛ine candidatura domnului Nicolae Rovinaru Ón vederea valid„rii mandatului de senator.

Cercet‚nd Monitorul Oficial, partea I, nr. 627 din 4 decembrie 2000, se constat„ c„ Ón Anexa nr. 3S figureaz„ la Circumscrip˛ia electoral„ Ilfov, pozi˛ia 88, ca membru supleant, Nicolae Rovinaru.

La dosarul de validare se afl„ adeverin˛a nr. 258 din 22 septembrie 2004 a P.S.D., filiala Ilfov, prin care confirm„ c„ domnul Nicolae Rovinaru este membru Ón Organiza˛ia Jude˛ean„ Ilfov a P.S.D. ∫i Ól sus˛ine pentru ocuparea func˛iei de senator, precum ∫i declara˛ia acestuia, prin care accept„ validarea mandatului de senator Ón Circumscrip˛ia electoral„ Ilfov, pentru legislatura 2000—2004.

De asemenea, domnul Nicolae Rovinaru a depus la dosar declara˛ia pe proprie r„spundere c„ nu a f„cut parte, ca agent sau colaborator, din organele de securitate, ca poli˛ie politic„, potrivit art. (2) ∫i (3) din Legea nr. 187 din 1999.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 23 septembrie 2004, constat‚nd c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile prev„zute de Legea nr. 68 din 1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, cu modific„rile ulterioare, Ón unanimitate, adopt„ raport favorabil ∫i, Ón temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Nicolae Rovinaru Ón Circumscrip˛ia electoral„ Ilfov, pentru diferen˛a de mandat Ón legislatura 2000—2004. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Exist„ o singur„ concluzie Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

V„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a ordinar„ ∫i declar, Ón acela∫i timp, deschis„ ∫edin˛a solemn„ a Senatului consacrat„ depunerii jur„m‚ntului de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor de c„tre domnul senator Nicolae Rovinaru.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae Rovinaru, pentru a depune jur„m‚ntul solemn.

## **Domnul Nicolae Rovinaru:**

îEu, Rovinaru Nicolae, Ón calitate de senator ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 25 Ilfov,

Jur credin˛„ patriei mele, Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„-mi ajute Dumnezeu!“

V„ mul˛umesc, domnilor senatori, pentru votul care mi s-a acordat ∫i pentru acest mandat. De∫i este destul de restr‚ns pentru mine, vreau s„ v„ spun c„, a∫a cum am slujit 24 de ani o comunitate, Ón timpul care a mai r„mas, o s„-mi fac datoria pe deplin. V„ mul˛umesc.

Œn numele Biroului permanent, Ól felicit„m pe domnul senator Nicolae Rovinaru ∫i Ói ur„m succes Ón Óndeplinirea mandatului Óncredin˛at.

Œnchidem ∫edin˛a solemn„.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi: constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.

Partidul Social Democrat, 4 propuneri. V„ rog s„ face˛i propunerile.

Grupul nostru parlamentar propune pe domnii senatori Novolan Traian, Pricop Radu, Dinu Marin ∫i ™erb„noiu Constantin Dilly.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., o propunere.

Grupul Partidului Rom‚nia Mare propune pe domnul senator Constantin BÓciu.

Mul˛umesc. Din partea Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Dan Dumitru.

Mul˛umesc. Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ™tefan.

## **Domnul Marin Dinu:**

Mul˛umesc.

S-au f„cut cele 7 propuneri.

## V„ mul˛umesc.

Urm„torul punct de pe ordinea de zi — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea num„rului de exemplare din speciile urs, pisic„ s„lbatic„ ∫i lup care se pot recolta Ón cadrul sezonului de v‚n„toare 2004—2005.

V„ reamintesc c„ Ón ultima ∫edin˛„ Ón plen s-a dezb„tut acest proiect de lege. Urma ca ast„zi s„ ascult„m r„spunsuri documentate din partea ministerului care a promovat acest proiect de lege.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adam Cr„ciunescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la proiectul de lege care vizeaz„ aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 87/2004, pot s„ v„ spun c„ aceast„ ordonan˛„ se refer„ la cele trei specii, respectiv urs, lup ∫i pisic„ s„lbatic„. Eu am Ónaintat grupurilor parlamentare baza de calcul pentru num„rul de exemplare care pot fi recoltate Ón sezonul de v‚n„toare 2004—2005.

Vin cu precizarea c„ toate cele trei specii se Óncadreaz„ Ón prevederile Conven˛iei de la Berna, conven˛ie la care se pot face derog„ri, prin lege, Ón situa˛iile c‚nd efectivele din aceste specii produc pagube sau influen˛eaz„ habitatele Ón care tr„iesc.

Lu‚nd Ón considerare cele prezentate Ón ∫edin˛a de data trecut„, c‚t ∫i baza de calcul prezentat„ ast„zi grupurilor parlamentare, supun spre aprobare acest proiect de lege plenului Senatului. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea comisiei sesizate Ón fond...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Nu mai este nimic de ad„ugat.

Nu sunt lucruri suplimentare la raportul prezentat de comisia sesizat„ Ón fond.

V„ consult dac„ ave˛i comentarii Ón leg„tur„ cu r„spunsurile date de domnul secretar de stat. V„ rog, domnule senator Ofileanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu am foarte pu˛in de completat la ce am spus Ón ∫edin˛a trecut„. Cred c„ se face o nedreptate acestor animale. Eu a∫ pune o Óntrebare tuturor colegilor din Senat. De ce crede˛i dumneavoastr„ c„ aceste animale sunt protejate de Conven˛ia de la Berna? Tocmai pentru faptul c„ ele au disp„rut din anumite ˛„ri civilizate, dar care s-au amestecat grosolan Ón via˛a acestor vie˛uitoare.

Eu mai pot spune c„ specia urs se Ónmul˛e∫te foarte greu Ón Rom‚nia, iar cifra pe care a solicitat-o Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Regia Na˛ional„ a P„durilor este mai mare ∫i va diminua din popula˛ia speciei respective, dac„ se respect„ aceast„ cifr„.

Animalele care ies din habitatul lor ∫i atac„ gospod„riile sunt de ordinul zecilor. Cifra care se cere pentru a fi v‚nat„ este de 5,7%. Sporul natural este de 7%. Repet, ni∫te cifre. Pierderile naturale ∫i braconajul se ridic„ la 3%. Deci Ón viitor vom constata cu to˛ii c„ specia urs va disp„rea din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. Grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriv„. V„ mul˛umesc.

cifr„. Acesta a fost amendamentul pe care l-am sus˛inut Ón comisie. Dar prin sporirea... am repetat... prin calcule matematice... eu am studiat ∫i din Vasile Cota, care este unul din oamenii care au scris Ón Rom‚nia despre v‚natul din Rom‚nia, am studiat ∫i îTratatul“ lui Bhrems, am studiat ∫i colec˛ia îV‚n„torul ∫i pescarul sportiv“, unde se vorbe∫te foarte clar c„ aceast„ specie trebuie protejat„. Œn nici o ˛ar„ civilizat„ din lume nu se diminueaz„ efectivul prin c‚te o solicitare at‚t de numeroas„ pentru a fi decimat.

Este vorba c„ aceast„ specie este c„utat„ pentru trofeu.

Este p„cat s„ pierdem o specie care este unic„ ∫i avem un genofond deosebit Ón ˛ara noastr„, unic Ón Europa ∫i Ón lume.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Consult dac„ Guvernul are de ad„ugat ceva Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Guvernul nu este de acord cu propunerea domnului senator, pentru c„ aceste specii sunt caracterizate prin mobilitate foarte mare Ón teritoriu, se deplaseaz„ pentru c„utarea hranei, iar cifra de 349 de exemplare este fundamentat„ Ón documenta˛ia pe care am prezentat-o grupurilor parlamentare c‚nd, pe fiecare fond de v‚n„toare este stabilit prin cheia de diagnoz„ num„rul de exemplare care poate fi... pentru c„ fiecare gestionar al fondului de v‚n„toare, acolo unde exist„, s„ aib„ posibilitatea s„ elibereze autoriza˛ie ca s„ poat„ se recolteze exemplarele care atac„ cirezi de vite sau produc omucideri sau atac„ oameni.

Mul˛umesc, domnule senator Ofileanu. V„ consult dac„ mai sunt alte interven˛ii.

Dac„ nu, a∫ dori o precizare din partea comisiei sesizate Ón fond Ón leg„tur„ cu men˛iunea de la pagina 2, legat de amendament, dac„ este un amendament acceptat.

Noi ne men˛inem hot„r‚rea luat„ Ón comisie ∫i amendamentul domnului Ofileanu Vasile este respins. Deci nu au fost alte amendamente acceptate.

Deci s„ Ón˛eleg c„ amendamentul...

A fost un singur amendament, care a fost respins.

... propus la art. 1 lit. a) este un amendament respins. Consult dac„ domnul senator Ofileanu Ó∫i sus˛ine Ón continuare amendamentul.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Marius Constantinescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Vreau s„-i amintesc domnului secretar de stat c„ nu ne afl„m la o Óntrecere. Hot„r‚m ce se va Ónt‚mpla cu fauna acestei ˛„ri Ón perspectiv„ ∫i vreau s„ ∫ti˛i, domnule secretar de stat, c„ pagubele pe care le provoac„ c‚te un animal — Ón jude˛ul Buz„u, de exemplu, am avut asemenea situa˛ie de care vorbea˛i dumneavoastr„ mai Ónainte, pagubele sunt absolut minime. Nu a atacat oameni, nici un exemplar din cele dou„-trei exemplare care au umblat Ón sate nu a atacat niciodat„ oameni ∫i nici nu au produs pagube pe care cineva s„ le invoce ca argument Ón sprijinul a ceea ce cere Guvernul.

Pe baza calculelor foarte exacte pe care le-a˛i f„cut dumneavoastr„, a˛i putea s„ ne spune˛i Ón c‚˛i ani va fi decimat„ complet specia urs Ón Rom‚nia? V„ mul˛umesc.

Da. Œl sus˛in. E vorba s„ r„m‚n„ aceea∫i cifr„. Œn anul calendaristic trecut s-a cerut v‚narea a 290 de indivizi din popula˛ia de specie urs. S„ r„m‚n„ aceast„

Domnule senator, v„ reamintesc c„ am Ónchis dezbaterile generale.

Era problema dac„ sunte˛i sau nu de acord cu amendamentul propus de domnul senator Ofileanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Evident c„ sunt de acord cu amendamentul respectiv ∫i, dac„ este posibil s„ reducem aceast„ cifr„, este ∫i mai bine.

Rog reprezentantul Guvernului s„ prezinte punctul de vedere.

## **Domnul Ionu˛ Bazac** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## **Domnul Marin Dinu:**

Dac„ mai sunt interven˛ii Ón leg„tur„ cu acest amendament?

Constat c„ nu mai sunt.

V„ reamintesc c„ la art. 1 lit. a) s-a f„cut un amendament de c„tre domnul senator Ofileanu, amendament respins de c„tre comisia sesizat„ Ón fond ∫i nesus˛inut de c„tre Guvern.

V-a∫ ruga s„ vota˛i acest amendament.

Cu 42 de voturi pentru ∫i 49 de voturi Ómpotriv„ amendamentul a fost respins.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ raportul comisiei sesizate Ón fond.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 49 de voturi pentru, 48 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul comisiei sesizate Ón fond a fost adoptat.

V„ rog s„ vota˛i textul legii.

V„ reamintesc c„, urmare a valid„rii domnului Nicolae Rovinaru, avem cvorumul de ∫edin˛„ de 71, d‚nsul nu are cartel„, a votat prin ridicare de m‚n„.

Domnilor senatori, v„ rog s„ vota˛i textul de lege Ón ansamblul s„u. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 54 de voturi pentru, 51 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege...

A c„zut... a trecut... este egal...

... privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea num„rului de exemplare din speciile urs, pisic„ s„lbatic„ ∫i lup care se pot recolta Ón cadrul sezonului de v‚n„toare 2004—2005 a fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, v„ rog, o list„ pentru toate grupurile parlamentare.

O list„ pentru grupurile parlamentare.

™i s„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, eu protestez, s„ ∫ti˛i, Ón numele grupului parlamentar, legat de modul cum evalua˛i rezultatul vot„rii. Nu-i corect a∫a.

V„ reamintesc, domnule senator, este vorba de o lege ordinar„.

A fost adoptat„ cu num„rul majoritar de voturi dintre cei prezen˛i Ón sal„.

Trecem la punctul urm„tor din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Trebuie s„ men˛ionez c„ prezentul proiect de lege face parte din programul legislativ prioritar pentru integrare Ón Uniunea European„ pentru semestrul al II-lea.

Œn esen˛„, legea se refer„ la implementarea unei directive a Uniunii Europene privind libera circula˛ie a medicilor ∫i recunoa∫terea reciproc„ a diplomelor ∫i a altor calific„ri profesionale.

Prin prezentul proiect de lege, Ministerul S„n„t„˛ii a desfiin˛at stagiatura de un an ca modalitate neconform„ cu dob‚ndirea dreptului de liber„ practic„ Ón profesie, Óncep‚nd cu promo˛ia 2005 de absolven˛i licen˛ia˛i ai facult„˛ilor de medicin„, medicin„ dentar„ ∫i farmacie.

A acordat dreptul de liber„ practic„ Ón profesiile de medic dentist ∫i farmacist o dat„ cu promovarea examenului de licen˛„ ∫i, Óncep‚nd cu promo˛ia 2005, absolven˛ii licen˛ia˛i ai facult„˛ilor de medicin„ dob‚ndesc dreptul de liber„ practic„ Ón profesie, o dat„ cu promovarea examenului de medic specialist.

Trebuie s„ men˛ionez c„ prezentul proiect de lege este, de asemenea, o m„sur„ de monitorizare din partea Comisiei Europene, legat de capitolul îLibera circula˛ie a persoanelor“.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Rog unul din reprezentan˛ii celor dou„ comisii sesizate Ón fond, Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, s„ prezinte raportul.

Ambele comisii au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ∫i aviz favorabil din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Œn urma dezbaterilor, membrii ambelor comisii au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Deschid dezbaterile generale.

Constat c„ nu sunt interven˛ii Ón leg„tur„ cu acest proiect de lege.

V„ reamintesc c„ Ón raportul celor dou„ comisii nu exist„ amendamente.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ raportul comisiilor sesizate Ón fond. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 75 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri ∫i corectura votului exprimat Ón mod direct de domnul senator Rovinaru, 76 de voturi pentru, raportul a fost aprobat.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Cu 70 de voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ∫i finan˛area reziden˛iatului, stagiaturii ∫i activit„˛ii de cercetare medical„ Ón sectorul sanitar a fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma (greco-catolic„).

Rog pe domnul ministru R„zvan Theodorescu s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul R„zvan Theodorescu** — _ministrul culturii ∫i cultelor_ **:**

Œn primele luni dup„ revolu˛ie s-a dat un decret-lege care instituia pentru vechiul contencios existent Óntre Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma ∫i Biserica Ortodox„ Rom‚n„ o comisie de dialog. O comisie de dialog care s-a Ónt‚lnit de foarte multe ori ∫i ale c„rei rezultate, Ón genere, au fost, ca s„-l citez pe Shakespeare, îcuvinte, cuvinte, cuvinte“. Prea pu˛ine rezultate.

Pentru armonizarea cu dreptul comun, pentru armonizarea cu situa˛ia din Europa exista o singur„ posibilitate, recursul automat, conform legii, la justi˛ie.

Œn aceast„ situa˛ie, Guvernul a elaborat aceast„ ordonan˛„ pe care v-o supunem ∫i care adaug„ la textul vechiului decret-lege urm„toarele pasaje:

îŒn cazul Ón care reprezentan˛ii clericali ai celor dou„ culte religioase nu ajung la un acord Ón cadrul comisiei mixte prev„zute, partea interesat„ are deschis„ calea ac˛iunii Ón justi˛ie, potrivit dreptului comun.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Rog comisia sesizat„ Ón fond s„ prezinte raportul suplimentar.

V„ reamintesc c„ Ón ultima ∫edin˛„ plenar„ noi am ascultat raportul comisiei sesizate Ón fond, iar ast„zi audiem raportul suplimentar al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Œn ∫edin˛a din 22 septembrie Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i a reanalizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ men˛in„ raportul favorabil, cu amendamente, conform anexei 1.

Men˛ion„m c„ am primit, de asemenea, aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i din partea Consiliului Legislativ. V„ mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc doamnei senator Stoica Fevronia. Declar„m deschise dezbaterile generale. Domnul senator Eckstein-Kovács.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei. Principiul, desigur, este unul corect ∫i l„udabil ca, Ón spirit ecumenic, cultele s„ se Ón˛eleag„ Ón problemele care se pot ivi Óntre ele, dar, Ón ultim„ instan˛„, dac„ nu se pot Ón˛elege, Óntr-un stat de drept, este normal ca instan˛ele de judecat„ s„ hot„rasc„ Ón aceste litigii.

Eu cred c„ este, pe undeva, obligatoriu s„ fim de acord cu prevederile acestei ordonan˛e, pentru c„ sunt Ón consonan˛„ ∫i pun Ón practic„ art. 6 din Conven˛ia european„ a drepturilor omului, conven˛ie ratificat„ de Rom‚nia ∫i care face parte din dreptul intern.

Ca atare, vom vota acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii? Constat c„ nu mai sunt.

Œmi permite˛i ∫i mie o observa˛ie, v„ rog!

V„ rog, domnule ministru.

A ap„rut de multe ori eronat informa˛ia c„ Ón acest fel se curm„ dialogul, c„ nu mai exist„ Comisia de dialog, Comisia de dialog exist„, dar dac„ acest dialog nu duce la un rezultat imediat, se recurge la justi˛ie, ∫i justi˛ia a mai fost de mai multe ori intervenient Ón aceste cazuri, dar trebuie s„ statu„m definitiv acest lucru.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Liviu-Doru Bindea, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau, Ón primul r‚nd, s„ eviden˛iez faptul c„ tot ceea ce s-a discutat ca ∫i argument de trimitere a acestui proiect nu-l v„d reg„sit ca probleme rezolvate ast„zi.

S-a ridicat aici problema constitu˛ional„, care prevede scoaterea de sub autoritatea statului a bisericilor, dar nu vreau s„ revin asupra acestui fapt, nu vreau s„ bulversez ni∫te idei care v„d c„ persist„ ∫i, dac„ prea mult„ lume consider„ c„ acestea sunt corecte, nu voi reveni cu argumentele de la ∫edin˛a anterioar„, Óns„ vreau s„ atrag aten˛ia la urm„toarea chestiune: ne imagin„m c„ Ón fa˛a justi˛iei probele, care vor fi hot„r‚toare pentru a se pronun˛a instan˛a de judecat„, vor fi probe pe care nu le vor avea datorit„ unor situa˛ii istorice dec‚t o anumit„ biseric„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Se ∫tie c„, Ón perioada anterioar„ anului 1947, bisericile greco-catolice au avut posibilitatea ∫i ∫i-au intabulat, ∫i-au Ónscris Ón cartea funciar„ terenurile, imobilele, Ón general. Ulterior, bisericile ortodoxe nu au putut s„ fac„ acest lucru, se va crea o situa˛ie _ab initio_ defavorabil„ unei anumite biserici, Ón spe˛„ Bisericii Ortodoxe, ∫i, repet, situa˛ie defavorabil„ datorit„ faptului c„ a∫a au fost vremurile atunci, iar acum mergem pe aceast„ reglementare ∫i, repet, Ón fa˛a justi˛iei, proba mai puternic„ dec‚t Ónscrierea Ón carte funciar„, c‚nd este vorba de imobile, nu exist„. Ce va ie∫i de aici e lesne de prev„zut!

Eu nu doresc s„ ridic aceast„ problem„ pentru a influen˛a votul cuiva, ci doresc ca ea s„ r„m‚n„, s„ nu cumva s„ se considere c„ s-a discutat o chestiune at‚t de grav„, at‚t de serioas„ Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i nu a v„zut nimeni aceast„ chestiune care, Ón practic„, va crea o stare pe care nu pot s„-mi imaginez cine va reu∫i s„ o a∫eze Ón cadrul Ón care trebuie aceste solu˛ii a∫ezate Ón 2004, sau Ón viitor, pentru c„ ast„zi este altceva, ∫i num„rul enoria∫ilor, ∫i sunt o mie ∫i una de lucruri la care va conduce aceast„ reglementare ∫i, repet, la care Biserica Ortodox„ va fi defavorizat„.

Eu, personal, Ómi rezerv dreptul de a vota Ón conformitate cu con∫tiin˛a mea ∫i nu solicit, nu am f„cut aceast„ argumenta˛ie pentru ca s„ solicit un anume fel de vot din partea unuia sau a altuia dintre colegi, ci doar am ridicat-o ca problem„ practic„ ce va interveni Ón mod sigur.

Mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ acest act normativ este incomplet pentru ca justi˛ia s„ poat„ lua o decizie corect„. A∫ reaminti c„, Ón tradi˛ia celor dou„ biserici na˛ionale rom‚ne∫ti, tot ceea ce biserica a avut a fost bun comunitar, p„durile, bisericile, toate s-au construit prin efortul comunit„˛ii locale; Ón instan˛„ ce va conta, va conta faptul c„ am 5% enoria∫i greco-catolici ∫i 95% ortodoc∫i. A∫ putea s„ v„ dau exemple deja de conflicte create Ón jude˛ul Cluj, Biserica Greco-catolic„ ∫i-a revendicat p„durea ∫i a ob˛inut-o, iar toat„ comunitatea este ortodox„, ∫i s-a ajuns la conflicte care chiar au ∫i degenerat la anumite situa˛ii. Deci problema este cum rezolv„m fondul acestei probleme f„r„ s„ ˛inem cont de aceast„ istorie care este adev„rat„ ∫i exist„.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu.

## Domnilor colegi,

Aici, sub aparen˛a unui accident de g‚ndire, domnul senator Liviu-Doru Bindea a spus un lucru foarte grav ∫i, dac„ lucrul acesta nu este luat Ón calcul ∫i nu este rezolvat Ón momentul Ón care se trece la vot, vom deveni

vinova˛i fa˛„ de una dintre p„r˛i ∫i nu ar fi prima oar„ c‚nd, Ón efortul de a face dreptate uneia dintre p„r˛i, nu se ˛ine seama de interesul celeilalte p„r˛i, de aceast„ dat„, Biserica Ortodox„.

Noi nu avem voie s„ fim p„rtinitori, de aceea, ∫i dup„ ceea ce ne-au spus aici senatorii Bindea ∫i P„curariu, oameni care nu pot fi b„nui˛i c„ sunt complici la cine ∫tie ce zvonistic„ sau legend„, eu cred c„ trebuie s„-l rug„m pe domnul ministru Emil R„zvan Theodorescu s„-∫i spun„ punctul de vedere ∫i cred c„ nu trebuie s„ vot„m ast„zi aceast„ lege, p‚n„ c‚nd nu cercet„m posibilele ei consecin˛e.

Domnul senator Liviu-Doru Bindea nu ne-a cerut s„ fim de acord cu dumnealui, dar nici nu este nevoie s„ ne cear„. Dac„ un adev„r ni se Ónf„˛i∫eaz„, nu conteaz„ de unde vine, nu conteaz„ cine-l spune ∫i nu conteaz„ c‚nd se spune, conteaz„ c„ Ón ultima clip„ ne-a pus Ón fa˛a unei realit„˛i pe care nu o putem accepta.

Nu putem Ónvinov„˛i ∫i nu putem pedepsi, prin ceea ce vot„m, ortodoxia. A∫ vrea s„ fim corec˛i ∫i nu cred c„ e bine s„ vot„m f„r„ a studia consecin˛ele ∫i f„r„ a evalua cursul nefavorabil pe care l-ar lua evenimentele dintre cele dou„ biserici.

Mul˛umesc,

Are cuv‚ntul domnul senator Simion Buza.

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Eu am totu∫i o nel„murire — Ón sine, pe fond, este foarte bun„ aceast„ reglementare, dar pot ap„rea anumite consecin˛e ∫i, pe bun„ dreptate, domnul senator Adrian P„unescu atr„gea aten˛ia c„ Ón practic„ vor ap„rea totu∫i anumite incidente care nu vor duce la o rezolvare real„ a acestei chestiuni care, din 1990, se pare, nu a g„sit rezolvare ∫i a∫ vrea s„ Óntreb reprezentantul, ini˛iatorul acestui proiect dac„ Ón situa˛ia Ón care cei care s-au judecat cu prima reglementare din 1990, vorbim de Decretul-lege nr. 126/1990, ce se Ónt‚mpl„ cu ace∫tia care, Ón mod definitiv ∫i irevocabil, au pierdut procesele, Ón special Ón Ardeal sunt sute de procese pierdute Ón mod definitiv ∫i irevocabil, dac„ vor e∫ua Ón comisia de mediere, vor fi invita˛i la tribunal, acolo partea advers„, p‚r‚tul nu va putea ridica cu succes excep˛ia de autoritate de lucru judecat ∫i atunci ce facem?

Deci m„ g‚ndesc c„ acest act normativ nu era r„u dac„ ar fi prev„zut Ón mod expres c„ cei care au pierdut procesele Ón mod definitiv ∫i irevocabil pentru lipsa de reglementare, pentru ac˛iunile Óntemeiate Ón drept pe Decretul-lege nr. 126/1990 sunt repu∫i Ón termen ∫i pot ini˛ia ac˛iuni Ón revendicare pe temeiul acestui nou act normativ, fiindc„, altfel, v„ da˛i seama, relu„m un ciclu procesual, pierdem Ónc„ o dat„, dup„ ce oamenii ∫i-au epuizat nervii, r„bdarea ∫i banii prin tribunalele din Rom‚nia, ∫i ar fi regretabil ca Ón final s„ se adreseze la instan˛ele interna˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein-Kovács Peter, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe de-o parte, problema ridicat„ de domnul coleg senator Simion Buza este una real„, pe de alt„ parte, argumentul adus de colegul senator Liviu-Doru Bindea este unul fals. Cum s„ spun, exist„ ∫i a existat regim de carte funciar„ Ón Transilvania ∫i Bucovina, acest regim de carte funciar„ a func˛ionat at‚t pentru ortodoc∫i, c‚t ∫i pentru greco-catolici.

Eu nu fac parte din nici una dintre aceste confesiuni, din cauza aceasta nu-mi permit s„ spun c„ acest act normativ nu face altceva dec‚t s„ reitereze practic un principiu constitu˛ional, care este suprema˛ia legii, pe de alt„ parte, s„ pun„ Ón concordan˛„ un act normativ din 1990, Ónainte ca noi s„ ratific„m Conven˛ia european„, cu situa˛ia actual„.

Deci aici, cum s„ spun, ceea ce a spus ∫i domnul Buza, practic, de∫i legea prevedea c„ numai pe cale amiabil„ Ón aceast„ comisie paritar„ se pot discuta, totu∫i, cultele, ∫i aici au f„cut ac˛iuni ∫i ortodoc∫ii, ∫i greco-catolicii, s-au adresat instan˛elor de judecat„, ∫i instan˛ele nu au avut cum s„ resping„ solu˛ionarea acestor cauze. Dac„ s-a respins nu ∫tiu, pentru c„ nu sunt expert Ón materie, atunci acel care a fost respins c„ nu are drept de a sta Ón instan˛„ s-a dus la Strasbourg sau se duce ∫i c‚∫tig„ procesul acesta... este, practic, nu facem altceva dec‚t s„ Ónveder„m Ón mod expres c„ instan˛ele nu au dreptul s„ refuze judecarea acestor cauze, cum Ón practic„ nici nu au refuzat, Ón cele mai multe cazuri.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Declar Ónchise dezbaterile generale.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Nu! V„ rog!

Lu„m dezbaterea de la Ónceput, domnule senator?

Este vorba de o problem„ de con∫tiin˛„, pe care nu o putem trata cu superficialitate. Dac„ e cazul, o lu„m de la Ónceput.

Din 1947 nu s-au mai f„cut Ónscrieri Ón cartea funciar„, ceea ce este Ón arhive este de dinainte, c‚nd Ónscrierile erau numai ale greco-catolicilor, a∫a c„ v„ rog s„ medit„m profund la aceast„ chestiune.

Am declarat Óncheiate...

Domnul senator Ion Solcanu, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ca unul care m„ aflu Ón Senatul Rom‚niei de 15 ani, vreau s„ v„ m„rturisesc c„ acest aspect a constituit ∫i dreptul multor comisii pentru drepturile omului, dar ∫i al comisiilor juridice.

Œn fond, este problema disputei dintre Biserica Ortodox„ ∫i Biserica Greco-catolic„ asupra anumitor bunuri pe care le-au avut cele dou„ biserici.

Indiscutabil c„ distin∫ii colegi antevorbitori, domnul senator Liviu-Doru Bindea, domnul senator Adrian P„unescu ∫i al˛i colegi aduc Ón discu˛ie un element real, ∫i anume faptul c„, dup„ 1947 Óncoace, nu s-au mai f„cut Ónscrieri ale acestor bunuri ∫i, atunci, Ón momentul Ón care una dintre cele dou„ biserici se prezint„ Ón justi˛ie pentru a dezbate dreptul de proprietate, este favorizat„ biserica aceea care are documentul respectiv, cartea funciar„.

De regul„, Biserica Ortodox„ nu are acest document, de regul„, repet, Biserica Ortodox„ nu are acest document ∫i fire∫te c„ Ón instan˛„, pe dreptul ∫i pe documentul prezentat, pierde procesul.

Aceasta fiind situa˛ia, eu a∫ propune returnarea la comisie a proiectului de lege, pentru a mai discuta, dar ∫i Ómpreun„ cu Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, solu˛ia care s„ fie cea mai Óndrept„˛it„ spre binele celor dou„ culte, care sunt de aceea∫i valoare, de aceea∫i dragoste pentru to˛i credincio∫ii din Rom‚nia. Deci v„ rog s„ fi˛i de acord, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului propunerea grupului nostru de returnare la comisie a acestui proiect de lege.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc.

Œn fond, sunt dou„ propuneri: una de retrimitere la comisie, dar ∫i de sesizare Ón fond a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru elaborarea unui raport comun al celor dou„ comisii: Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Care?

Deci propunerea de retrimitere la cele dou„ comisii: Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, pentru elaborarea unui raport comun suplimentar.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 95 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma (greco-catolic„) a fost retrimis la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i pentru raport comun suplimentar.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2004 privind unele m„suri referitoare la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate.

Rog reprezentantul Guvernului s„ prezinte punctul de vedere.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

## **Domnul Marius Sorin Bota** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Restructurarea sectorului feroviar reprezint„ un obiectiv major al Guvernului Rom‚niei asumat Ón negocierile cu Fondul Monetar Interna˛ional, Banca Mondial„ ∫i Comisia European„.

Prezentul act normativ are ca obiect stabilirea listei societ„˛ilor comerciale prestatoare de servicii care s-au desprins din sistemul na˛ional feroviar ∫i care urmeaz„ a fi privatizate prin metoda licita˛iei cu strigare. Acestea sunt: Societatea Comercial„ îŒntre˛inere ∫i Repara˛ii Vagoane“ — S.A., Societatea Comercial„ îBaza de Aprovizionare C.F.R.“ — S.A. ∫i Societatea Comercial„ îSere ∫i Pepiniere C.F.R.“ — S.A.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Carol Dina, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru privatizare.

Societ„˛ile comerciale prev„zute Ón prezenta ordonan˛„ se vor privatiza Ón condi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2003, aprobat„ prin Legea nr. 453/2003, precum ∫i ale prevederilor din prezentul act normativ. Privatizarea acestor societ„˛i nu s-a putut efectua doar Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2003, Óntruc‚t ele sunt societ„˛i nou-Ónfiin˛ate, f„r„ a avea un exerci˛iu financiar Óncheiat, ∫i urmeaz„ s„ fie evaluate de unit„˛i specializate, desemnate pe baz„ de licita˛ie, dup„ care ele vor fi v‚ndute tot prin licita˛ii deschise la Bursa Rom‚n„ de M„rfuri.

De asemenea, Ón prezenta ordonan˛„ se prevede scoaterea de la privatizare a cl„dirii Palatului C.F.R., care este sediul Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i alte companii ∫i societ„˛i na˛ionale subordonate acestui minister.

Œntrunit„ Ón ∫edin˛a din data de 14 septembrie, Comisia pentru privatizare a analizat ∫i dezb„tut prezentul proiect de lege ∫i a adoptat raport favorabil.

Legea are un caracter ordinar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dezbateri generale? Dac„ sunt interven˛ii? Constat c„ nu sunt. V„ sesizez c„ Ón raportul comisiei nu sunt amendamente ∫i se propune adoptarea legii Ón forma prezentat„ de Guvern.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ raportul Comisiei pentru privatizare. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 75 voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, raportul comisiei a fost adoptat.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi — proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Rog reprezentan˛ii Guvernului s„ prezinte punctul de vedere.

## **Domnul Nagy Ferdinand** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege supus dezbaterii la acest punct de pe ordinea de zi a Senatului Rom‚niei a fost ini˛iat ca urmare a aprob„rii Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei.

Œn acest act normativ se prevede faptul c„ salarizarea membrilor Corpului diplomatic ∫i consular vor fi reglementate prin lege special„.

Con˛inutul proiectului de lege urm„re∫te crearea unui sistem de salarizare echitabil care s„ permit„ o just„ ierarhizare a func˛iilor, o motiva˛ie suplimentar„ pentru evolu˛ia Ón carier„ a personalului Ministerului Afacerilor Externe.

Totodat„, sunt concretizate Ón mod corespunz„tor celelalte drepturi de natur„ salarial„ stabilite prin Legea nr. 269/2003, asigur‚ndu-se o relativ„ apropiere, Ón func˛ie de posibilit„˛ile din etapa actual„, fa˛„ de legisla˛ia Ón materie din alte ˛„ri europene care pot fi comparate cu ˛ara noastr„.

Pentru promovarea acestei legi, analizele desf„∫urate Ón cadrul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i, respectiv, Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„, Ómpreun„ cu reprezentan˛i ai Ministerului Afacerilor Externe, au condus la modific„ri ale proiectului ini˛ial.

Raportul comun, precum ∫i raportul suplimentar comun elaborate de c„tre comisiile men˛ionate con˛in concluzii Ónsu∫ite de c„tre ini˛iator, Ministerul Afacerilor Externe neav‚nd nici un fel de obiec˛iuni fa˛„ de acestea.

f n‚nd cont de cele ar„tate, Ministerul Afacerilor Externe sus˛ine prezentul proiect de lege Ón forma prezentat„ dumneavoastr„, corespunz„toare rapoartelor comisiilor de specialitate ale Senatului Rom‚niei, fiind Óncredin˛at de sprijinul pe care doamnele ∫i domnii senatori, aici prezen˛i, Ól vor acorda diploma˛iei rom‚ne∫ti prin aprobarea prezentului proiect de lege.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Ghiorghi Pris„caru s„ prezinte raportul celor dou„ comisii sesizate Ón fond.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫adar, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru politic„ extern„ au fost sesizate Ón leg„tur„ cu acest proiect de Lege privind salarizarea personalului din centrala Ministerului Afacerilor Externe, din str„in„tate, de la toate misiunile diplomatice, la oficiile consulare ∫i la institutele culturale. S-a Óntocmit un prim raport ∫i s-a Óntocmit ∫i un al doilea raport suplimentar, nu pentru a contrazice primul raport, ci pentru c„, Óntre timp, au intervenit dou„ hot„r‚ri de Guvern care completau reglementarea respectiv„. Acesta este un prim element pe care am dorit s„ Ól subliniez.

Al doilea element este c„ la discu˛ii au participat reprezentan˛ii Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i ai Ministerului Afacerilor Externe.

Raportul a fost adoptat cu amendamente, amendamente Ónsu∫ite Ón totalitate de c„tre Ministerul Afacerilor Externe. Deci sunt incluse amendamentele admise ∫i votate cu majoritate de voturi de c„tre membrii celor dou„ comisii.

Eu v„ rog, stima˛i colegi, s„ da˛i un vot favorabil acestui proiect de lege, pentru c„ el este o continuare a Legii privind Statutul personalului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei, av‚nd Ón vedere c„ Ón Legea privind Statutul corpului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei se spunea c„ o serie de aspecte specifice, precum salarizarea personalului din Ministerul Afacerilor Externe, se va realiza prin lege special„. Deci aceasta este una din legile care decurg din Legea privind Statutul Corpului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei.

Legea are un caracter ordinar ∫i eu cred c„, prin crearea unui cadru unitar ∫i coerent pentru salarizarea corpului diplomatic ∫i consular din centrala Ministerului Afacerilor Externe ca ∫i de la misiunile diplomatice, de la oficiile consulare ∫i de la institutele culturale din str„in„tate, noi venim Ón sprijinul diploma˛iei rom‚ne∫ti. Vrem s„ avem Ón diploma˛ie un personal de elit„, care s„ tr„iasc„ Ón condi˛ii decente, sigur, sub nivelul altora, dar cred c„ trebuie s„ facem un efort pentru a realiza acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale. Domnul senator Bindea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„ Óncep prin a v„ ruga s„ nu vota˛i acest proiect de lege, pentru c„ el vine Ónaintea altor proiecte de lege mult mai necesare ∫i pe care le-ar dori mult mai mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei. Vreau doar s„ aduc aici aminte Domniilor voastre dorin˛a justificat„ a medicilor, a profesorilor ∫i a altor categorii de oameni care Ó∫i fac datoria ∫i pe care, citez din sus˛inerea raportului, din expunerea de motive: îTrebuie s„-i pl„tim la nivelul muncii pe care o presteaz„, importan˛ei pe care aceast„ munc„ o are...“ Iat„, deci, c„ toate argumentele care sunt pentru acest proiect de lege pot s„ fie _mutatis mutandis_ ∫i pentru alte categorii care de mult„ vreme solicit„ ridicarea salariilor ∫i pentru care se motiveaz„ simplu: îNu exist„ resurse financiare.“

Poate c„ aceste chestiuni spuse de c„tre mine, chestiuni generale, chestiuni de politic„ Ón domeniu, ar putea s„ fie criticate cu foarte multe motive.

Se discut„ c„ aceast„ lege a trebuit s„ fie acum adoptat„ pentru a se stimula cei care lucreaz„ Ón str„in„tate, pentru a-∫i realiza sarcinile pe care le vor avea. M„ refer la sarcinile de organizare la alegerile generale.

Se discut„, de asemenea, c„ o alt„ motiva˛ie ar fi stimularea unor viitori Óncadra˛i Ón aceste func˛ii diplomatice, dar este foarte important s„ se observe c„ acest proiect de lege nu se refer„ doar la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institute, ci, Ón primul r‚nd, la salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe. Deci o lege pentru personalul unui minister. Ce vor spune ceilal˛i salaria˛i ale celorlalte ministere este lesne de Ón˛eles.

De asemenea, nu se mai spune aici, atunci c‚nd se sus˛ine c„ aceste salarii îaduc o via˛„ decent„, dar nu la nivelul celorlal˛i diploma˛i din celelalte ˛„ri“, nu se spune c„ aceast„ exprimare, de fapt, trebuie f„cut„ ∫i cu privire la celelalte categorii. Ce, medicii au salarii la nivelul celorlalte ˛„ri? Profesorii au salarii la nivelul celorlalte ˛„ri? Func˛ionarii publici la fel? Nu Ón˛eleg pe ce criteriu s-a ales acest segment. Pentru c„ a∫ fi dorit s„ repudiez argumentele pe care le-am spus anterior c„ circul„ prin diverse medii politice. Vreau Óns„ s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, doamnelor ∫i domnilor senatori, acelora care nu a˛i lucrat la aceast„ lege direct Ón comisie, c„ ceea ce inventeaz„ aceast„ comisie Ón domeniul drepturilor b„ne∫ti este foarte greu de imaginat. S„ nu Ón˛eleag„ cineva c„ eu doresc... sau am o anume antipatie fa˛„ de acest corp diplomatic. Doamne, fere∫te! Nici nu se poate discuta a∫a ceva. Dar, iat„ cu ce propuneri vine aceast„ lege.

Domnule senator!

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

Toate aceste indemniza˛ii, doamnelor ∫i domnilor colegi, sunt numai pentru diploma˛i. Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ dumneavoastr„, senatorii, ∫i al˛i demnitari nu le au. Aceasta este problema.

La art. 13, din nou, ceea ce nu au alte categorii, nici m„car parlamentarii, 15% pentru titlul de doctor, spor de confiden˛ialitate de 15%, spor de 10% de care beneficiaz„ diploma˛ii, calculat, de asemenea, asupra salariului de baz„ corespunz„tor func˛iei de Óncadrare. Acestea sunt doar exemplificativ, pentru c„ — vreau s„ v„ spun — mai sunt, dar sigur cred c„ ajunge at‚t c‚t v-am exemplificat, repet, pentru colegii care nu au lucrat efectiv la lege.

™i acum, v-a∫ ruga, Ón final, s„-mi permite˛i s„ aduc un singur argument care, probabil, nu va putea fi repudiat at‚t de facil cum unii dintre colegi Óncearc„ s„ repudieze acum ceea ce eu spun sau, mai precis, ceea ce citez din textul proiectului de lege.

De altfel, ∫i Ón raport se spune, Ón trecere, c„ exist„ un punct de vedere al Consiliului Economic ∫i Social. A∫a este. Exist„ un punct de vedere semnat de domnul pre∫edinte al acestui consiliu, Ion Giurescu, Ón care se arat„ c„ 7 membri au votat pentru aviz favorabil, 8 membri au votat pentru aviz negativ, cu urm„toarea motivare: este necesar s„ existe un cadru unitar de salarizare pentru sectorul bugetar, nu legi distincte pentru fiecare categorie de salaria˛i retribui˛i din bugetul de stat.

Iat„, doamnelor ∫i domnilor senatori, argumentele pentru care eu consider c„, prin aceast„ lege, se face o favorizare nejustificat„ ∫i dispropor˛ionat„ Ón raport cu posibilit„˛ile bugetului de stat ∫i, de asemenea, Ón raport cu celelalte categorii bugetare, care vor trebui, probabil, mult„ vreme s„ mai a∫tepte p‚n„ s„ beneficieze de un asemenea act normativ.

Eu v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i noi v„ mul˛umim. Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul senator Iustian.

## **Domnul Mircea Teodor Iustian:**

Trebuie s„ remarc acela∫i lucru ca antevorbitorul meu, faptul c„ importan˛a social„ a activit„˛ii fiec„rui cet„˛ean din Rom‚nia nu este cuantificat„ Óntr-un mod clar. Pentru medici, pentru profesori, pentru alte categorii bugetare nu exist„ legi speciale. Œn schimb, pentru anumite categorii care au o posibilitate de lobby, mai ales guvernamental, se fac astfel de reglement„ri Ónc‚t s„ creeze o discrepan˛„ major„ Óntre anumite categorii profesionale ∫i alte categorii profesionale.

Eu, Ón calitate nu de reprezentant al Grupului parlamentar liberal, ci ca medic, o s„ votez Ómpotriv„, ca persoan„ solidar„ cu corpul medical din care fac parte. Sunt zeci de mii de medici Ón Rom‚nia care sunt dispre˛ui˛i, sunt zeci de mii de medici Ón Rom‚nia care, atunci c‚nd ies de pe b„ncile ∫colii, iau o leaf„ de portar. Nu pot, cu tot respectul pe care-l port Corpului diplomatic, nu pot s„ m„ solidarizez cu astfel de lege ∫i, ca medic, o s„ votez Ómpotriva acestui proiect de lege.

## Domnul Eckstein Peter.

Mul˛umesc.

Nu pot s„ fiu de acord cu argumentarea antevorbitorului meu. Cum s„ zic, cu to˛ii am cam fost Ón str„in„tate, sau cei mai mul˛i dintre noi, ∫i ∫tim condi˛iile materiale cu care trebuie s„ ne descurc„m nu sunt str„lucitoare.

Aici trebuie s„ facem... Dac„ ne compar„m ∫i cu ˛„rile din jurul nostru care se afl„ pe acela∫i picior cu noi, ˛„ri candidate la aderare sau care au aderat acum, condi˛iile materiale ale Corpului diplomatic... Eu vorbesc acum de Corpul diplomatic dar, cum s„ zic, nici noi, suntem din aceia∫i ˛ar„, ∫i nici noi, chiar dac„ presa scrie c‚teodat„ altfel, condi˛iile materiale nu sunt grozave.

Noi putem vorbi despre — ∫tiu eu — imaginea Rom‚niei Ón lume ∫i s„ facem nu ∫tiu c‚te comitete ∫i comisii. Cei care lucreaz„ Ón str„in„tate trebuie s„ beneficieze de un anumit standard.

Eu nu zic c„ unele prevederi pe care onoratul meu coleg Bindea le-a enumerat nu sunt excesive. Sunt unele care sunt ∫i pot fi discutate. Dar acum, iertat s„-mi fie, dac„ noi trimitem pe cineva Ón misiune Ón str„in„tate ∫i acela are înefericirea“, Ón ghilimele, s„ fie familist ∫i s„ aib„ copii de ∫coal„, atunci nu este cel mai normal lucru s„-i cre„m condi˛iile materiale ca s„-∫i trimit„ copilul la ∫coal„? Mi se pare c„ cele mai multe argumente... ™tim c„ profesorii, medicii, cam toat„ suflarea asta rom‚neasc„ este Ón suferin˛„ ∫i Ón lips„ de bani, dar este un specific al muncii diplomatice potrivit c„ruia...

Eu cred c„ trebuie s„ ne aplec„m cu grij„ asupra acestui proiect, dar s„ nu cre„m o atmosfer„ prin care s„ respingem de plano ideea de a crea o situa˛ie, zic eu, onorabil„ pentru cei care fac parte din Corpul diplomatic.

Mul˛umesc, domnule Eckstein. Are cuv‚ntul domnul senator Ion Solcanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

## **Domnul Ion Solcanu:**

Stima˛i colegi, fire∫te c„ suntem Óntr-o situa˛ie destul de delicat„, pentru c„ abord„m un proiect de lege privind salarizarea, o lege special„, dac„ vre˛i, salarizarea unui anumit segment.

Sunt de acord cu domnul senator liberal c„ medicii sunt salariza˛i r„u, foarte r„u. Sunt de acord c„ ∫i profesorii sunt la fel de prost salariza˛i.

Aici Óns„ discut„m o situa˛ie cu totul special„ ∫i domnul senator Eckstein a surprins, dac„ vre˛i, esen˛a lucrurilor. Personalul nostru diplomatic nu tr„ie∫te Ón Rom‚nia. Este vorba despre cel care pleac„ Ón misiune diplomatic„. Este cel care se afl„ la Geneva, la Londra, la Paris, la Berlin ∫i a∫a mai departe unde standardul Ón care se mi∫c„ reprezentantul ˛„rii noastre este cu totul altul. El nu poate merge la o recep˛ie cu pantofii sc‚lcia˛i, el nu poate s„ mearg„ acolo, s„ reprezinte ˛ara, cu o c„ma∫„ cu gulerul rupt. Este o ˛inut„ pe care i-o impune statutul de diplomat ∫i de reprezentant al Rom‚niei.

Este drept c„ prime∫te o serie Óntreag„ de indemniza˛ii la care f„cea colegul Bindea referire, dar, de exemplu indemniza˛ia pentru ∫colarizarea copilului mi se pare fireasc„. Noi n-am spus acolo care este cuantumul ∫i fire∫te c„ acesta este la latitudinea Guvernului.

Domnule coleg, unde vre˛i s„-∫i trimit„ copilul la ∫coal„? ™ti˛i foarte bine, pentru un student, de exemplu, la o universitate, sunt c‚teva mii de dolari pe an. Copilul acela nu are dreptul la studii? Diplomatul este reprezentantul Rom‚niei!

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

De 4 ani nu a avut timp s„ fac„ asta?

Domnul Pop vede peste tot maghiarii de vin„. Nu este cazul s„ vedem a∫a ceva aici, stima˛i colegi.

Dac„ ar fi, Óns„, s„ t„iem de acolo o indemniza˛ie, v„ rog s„ fi˛i de acord cu amendamentul domnului IonescuQuintus, care nu este aici, dar sunt sigur c„ l-ar sus˛ine, este indemniza˛ia pentru limba str„in„ pe care o cunoa∫te. Nu v„ sup„ra˛i, intr„ Ón diploma˛ie f„r„ s„ cunoasc„ limbi str„ine? Sus˛in amendamentul domnului Ionescu-Quintus, de eliminare a acestei indemniza˛ii de cunoa∫tere a limbilor str„ine, pentru c„ nu-l trimit acolo s„ vorbeasc„ moldovene∫te.

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Stima˛i colegi, am fi ipocri˛i dac„ n-am recunoa∫te c„ lista citit„ aici de colegul Bindea este o list„ impresionant„. Aveam sentimentul c„ o s„ se termine alfabetul. Ajunsese pe la m), n) ∫i a∫a mai departe. Domnul Solcanu, evoc‚ndu-∫i...

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Solcanu, cu îu“ la urm„.

Poftim? Dar cum am spus? Nu, n-a˛i auzit bine.

Domnul Solcanu, evoc‚ndu-l ∫i pe respectatul ∫i venerabilul domn Quintus, sunt amabili. Nu una din indemniza˛ii ar trebui t„iat„, ci trei sferturi din lista aceea, pentru c„ multe dintre ele sunt de-a dreptul st‚njenitoare. Se creeaz„ un statut de privilegii acestei profesii care, a∫a cum spunea bine colegul liberal, este una Óntre altele, chiar dac„ ne reprezint„ Ón str„in„tate ∫i, vorba unui coleg, n-am pomenit Ónc„ diplomat care s„ se cear„ Ónapoi Ón ˛ar„ din cauza mizeriei. O duc, slav„ Domnului, bine. Imaginea mizerabilist„ a diplomatului, promovat„ aici cu talent, altminteri, de domnul Solcanu, cu gulerul rupt, cu pantofii sc‚lcia˛i, cu privirea pierdut„, cu stomacul ghior„ind de foame, jalnic pe la col˛uri, are hazul ei, dar uita˛i-v„ la domnul Geoan„. Uita˛i-v„ ce economii excep˛ionale a putut s„ fac„ din salariul de 3.000 dolari, a str‚ns 200.000 dolari, pun‚nd dol„ra∫ cu dol„ra∫, m‚nc‚nd probabil un col˛ de p‚ine ∫i un sfert de chiftelu˛„ ∫i a adunat 200.000 dolari. Deci eu cred c„ lefurile sunt prea mari dac„ se pot face asemenea economii, ∫i nu prea mici.

L„s‚nd orice ironie de-o parte, dac„ se taie trei sferturi din acele indemniza˛ii, am putea vota acest proiect de lege.

Drept la replic„, domnule pre∫edinte, mi s-a pronun˛at numele.

Domnul senator Bindea, a∫tepta˛i, c„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt. A∫tepta˛i un moment. Domnul senator Acatrinei.

Depinde unde Ól trimi˛i. Poate Ól trimi˛i la Chi∫in„u.

Sigur c„ da. ™ti˛i dumneavoastr„ unde vre˛i s„ pleca˛i. Nu la Chi∫in„u, Ón nici un caz.

Aici a∫ fi de acord cu amendamentul domnului Quintus, de eliminare a acestui spor de salarizare, mi se pare, de 10%, pentru c„ ∫tie o limb„ str„in„. P„i trebuie s„ ∫tie trei, nu una, dac„ Ól trimit ambasador s„ m„ reprezinte ca ˛ar„.

Grupul nostru parlamentar sus˛ine proiectul de lege, dar, Ón acela∫i timp, sus˛ine ∫i amendamentul domnului Quintus.

Mul˛umim domnului senator Solcanu. Domnul senator George Pruteanu.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Sigur, noi examin„m aici un proiect de lege, un proiect de lege care prive∫te o anumit„ categorie de salaria˛i, adic„ cei care, practic, ne reprezint„ peste grani˛„. Judec‚nd cu capul aceste treburi, asta cred eu, trebuie s„ fim de acord, totu∫i, cu acest proiect de lege. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba de Rom‚nia, este vorba de ˛ara noastr„. Œn discu˛iile, Ón tratativele care se poart„ peste grani˛„, ace∫ti oameni trebuie s„ ne reprezinte cu demnitate ∫i s„ se ∫tie c„ vin din partea unei ˛„ri cu tradi˛ie Ón diploma˛ie, din partea Rom‚niei. Chiar dac„ noi suntem a∫a cum suntem, cu bugetul „sta s„rac, nu avem, Ónc„, pentru c„ at‚t timp c‚t nu merg motoarele economice, e greu s„ faci bani, e greu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Œns„, p„rerea mea — Ón calitate de vicepre∫edinte al Grupului parlamentar al P.R.M. — este s„ vot„m acest proiect de lege. Este un act de demnitate. A∫a cum am f„cut pentru al˛ii, chiar dac„ profesorii, medicii... ™i noi suntem profesori ∫i a∫a mai departe, al˛ii cu titluri ∫tiin˛ifice, ∫i nu beneficiem de indemniza˛ii, dar, Ón interesul ˛„rii, al prestigiului ∫i ca oamenii ace∫tia s„-∫i fac„ datoria peste grani˛„, eu zic s„ sus˛inem, s„ vot„m acest proiect de lege.

Sunt de acord cu acest proiect de lege.

Mul˛umim domnului senator Gheorghe Acatrinei. Doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Œn calitatea mea de membru al Comisiei pentru politic„ extern„, deci Ón calitate de senator, care mi-am f„cut datoria s„ fiu prezent„ la dezbaterile care au avut loc Ón cadrul comisiei privind at‚t Statutul diplomatului, c‚t ∫i acest proiect de lege, a∫ vrea s„ v„ fac cunoscut faptul c„ am ajuns la o situa˛ie Ón care predomin„ exigen˛a.

Acum, din discu˛iile pe care le-au avut vorbitorii, senatorii colegi Ón acest plen, am observat puncte de vedere pro ∫i puncte de vedere contra. Desigur, eu voi sus˛ine acest proiect de lege ∫i vin cu un argument, f„r„ a repeta ceea ce au spus c‚˛iva dintre colegii no∫tri ∫i cu care sunt Óntru totul de acord, prin, Óns„, a sublinia faptul c„ se dore∫te o puternic„ exigen˛„ Ón selec˛ia corpului diplomatic, atunci c‚nd ace∫tia merg la misiune Ón str„in„tate.

Din acest punct de vedere, sus˛in c„ este de demnitatea ˛„rii noastre ∫i a noastr„, ca Senat, s„ aprob„m proiectul de lege ∫i s„ le d„m posibilitatea s„ se reprezinte, ∫i s„ ne reprezinte cu demnitate, acolo unde ˛ara Ói trimite.

Dar, repet, exigen˛a acelora care merg Ón misiune este cea care trebuie s„ conteze foarte mult. Este foarte important s„ cunoasc„ limbi str„ine ∫i sunt Óntru totul de acord cu sus˛inerea amendamentului colegului nostru, distinsului senator ∫i pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus, ∫i am fost, Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„, de acord cu acele puncte de vedere care vizeaz„ preg„tirea diplomatului.

™i v„ reamintesc c„ Ón cadrul proiectului de lege care vizeaz„ Statutul diplomatului s-a insistat foarte mult pentru ca treptele ierarhice Ón Óndeplinirea misiunii acestuia s„ fie cotate a∫a cum trebuie, prin examene de exigen˛„.

Deci ∫i remunera˛ia lor, care ne reprezint„ pe noi ca ˛ar„, acolo, Óntr-o misiune, trebuie s„ o Ón˛elegem cu toate eforturile. ™i apreciez pe ultimul vorbitor, nu-i mai dau numele, ca s„ nu mai fie drept la replic„, pentru c„ a g‚ndit cu Ón˛elepciunea omului care, probabil, a v„zut multe, de-a lungul timpului ∫i merit„ s„ apreciem cu to˛ii nevoia de a fi la Ón„l˛ime Óntr-o misiune diplomatic„.

Mul˛umim, doamna senator. Are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi.

Sunt absolut de acord cu to˛i colegii, care au vorbit Ónaintea mea, cu privire la faptul c„ personalul diplomatic aflat Ón misiune permanent„ sau temporar„ Ón str„in„tate trebuie s„ fie pl„tit Óntr-o manier„ care s„ Ól fac„ s„-∫i Óndeplineasc„ la standard misiunea.

Sunt, Óns„, foarte derutat„ de felul cum a fost construit„ — jenant, din punctul meu de vedere — aceast„ lege. V„ spune asta un om care, o bun„ parte din cariera profesional„, Ónainte de a face politic„, s-a ocupat de salarizare. Sunt geloas„ c„ exist„ Ónc„ func˛ionari care scriu asemenea proiecte de lege ∫i care au adunat Óntr-o lege at‚t de important„ toate categoriile de sporuri care au fost vreodat„ Ón legisla˛ia muncii din Rom‚nia, ∫i le-au v„rsat peste capul diploma˛ilor, ∫i cred c„ asta ne pune tuturor semne de Óntrebare.

Deci, una este s„ vorbim despre salarizarea decent„ a diploma˛ilor, alta este s„ vorbim despre salarizarea decent„ a personalului din aparatul propriu al Ministerului Afacerilor Externe ∫i alta e s„ — mai aveam foarte pu˛in ∫i reglementam, Ómi este jen„ s„ v„ spun ce-mi trece prin cap — dreptul la îPampers“ al copiilor diploma˛ilor, gratuit, eventual, sau dreptul la lapte ∫i corn al copiilor care au v‚rsta de gr„dini˛„ sau, m„ rog, p‚n„ la nivelul la care se acord„ asta ∫i Ón interior.

A∫adar, ce credem c„ ar trebui f„cut este ca aceast„ lege s„ porneasc„ de la un coeficient de ierarhizare foarte bun, pe fiecare din rela˛iile externe pe care ea le reglementeaz„, s„ periem un pic toate aceste sporuri de munc„ peste program ∫i tot felul de nebunii care sunt cuprinse, inclusiv s„ admitem amendamente de genul despre care au vorbit domnul senator Ion Solcanu ∫i ceilal˛i colegi ai mei.

Ca atare, propunerea noastr„ este ca legea s„ fie retrimis„ celor dou„ comisii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii, Ón afar„ de dreptul la replic„? Domnul senator Adrian P„unescu.

Eu cred c„ abia Óncepem s„ ne d„m seama de complexitatea situa˛iei ∫i c„, de fapt, se impune s„ g‚ndim o lege a salariz„rii care s„ r„spund„ interesului social ∫i na˛ional ∫i c„ aici trebuie s„ ne decidem: dac„ exist„ excep˛ii de la regula salariilor mici Ón Rom‚nia, noi suntem cei Óndrept„˛i˛i s„ pretindem aceste excep˛ii, pentru c„ suntem ale∫i s„ reprezent„m interesul na˛ional, iar dac„ nu exist„ dreptul acestor excep˛ii, haide˛i s„ renun˛„m la toate salariile care se despart de regula jocului, Ón primul r‚nd la ale noastre.

A∫adar, eu cred c„ e normal s„ adopt„m o perspectiv„, care s„ ne dea voie, Ón momentul de fa˛„, c‚nd nu exist„ o lege a salariz„rii a∫a cum s-ar cuveni, s„ adopt„m o pozi˛ie care s„ ne dea voie s„ salariz„m, cu prioritate, pe cei care reprezint„, Ón clipa de fa˛„ ce e urgent, s„ salariz„m bine, cu prioritate, pe cei care reprezint„ urgen˛ele Rom‚niei.

Dac„ vom c„dea de acord c„ diploma˛ii ∫i personalul din diploma˛ie reprezint„ o asemenea urgen˛„, cred c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 nu putem invoca faptul c„ alte categorii au salarii mici. Va trebui s„ le facem ∫i acelora salarii corespunz„toare, dup„ gradul de importan˛„ al muncii lor. E adev„rat, medicii, profesorii sunt urgen˛e na˛ionale, dar nu putem, dup„ p„rerea mea, s„ bloc„m efortul de a se da liber acestei ini˛iative, Ón clipa de fa˛„ (at‚t de important„ pentru prestigiul nostru Ón lume, at‚t de important„ ∫i a∫ zice din ce Ón ce mai important„, cu c‚t Ón loc s„ scad„ agresiunile la adresa noastr„ au crescut, nu putem s„ renun˛„m la acest proiect). Ar suna foarte r„u dac„ l-am respinge.

Dac„ apuca s„ nu se discute, poate c„ era mai lini∫titoare situa˛ia, dar dac„ am apucat s„ discut„m, ∫i am respinge un asemenea proiect, ar fi, dup„ p„rerea mea, descurajator pentru diploma˛i.

Ca atare, propunerea care s-a f„cut, de retrimitere la comisie ∫i de formulare a acestei legi, strict din punct de vedere al diplomatului aflat la post, mi se pare perfect Óntemeiat„.

Aceast„ prevedere privind administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe poate crea confuzii nedorite. A∫ vota un sistem de indemniza˛ie pentru diplomatul aflat la post, ca o prioritate, Óntr-adev„r, na˛ional„, dar nu cred c„, ast„zi, problema personalului din minister este Ón aceea∫i ordine de prioritate.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Radu Alexandru Feldman.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Am stat de vorb„, pe parcursul anilor, cu diploma˛i rom‚ni care Ómi spuneau c„ au ap„ cald„ de trei ori pe s„pt„m‚n„ la ambasad„, c‚teva ore diminea˛a, c‚nd trebuie s„ se spele ∫i s„ arate cura˛i, proaspe˛i ∫i, Óntr-adev„r, Ónfloritori.

Am stat de vorb„ cu ambasadori care ne spuneau — ambasadori Ón capitale importante ale lumii — c„ serviciul de salubritate din capitala respectiv„ nu mai ridic„ gunoiul de la ambasad„, pentru c„ nu s-a pl„tit taxa de salubrizare, ∫i nu vine s„ li se mai ridice gunoiul.

Am stat de vorb„ cu diploma˛i rom‚ni care, venind Ón delega˛ie parlamentar„, ne Óntrebau dac„ avem ceva ziare, pentru c„ ei nu erau conecta˛i la Internet ∫i nu ∫tiau ce se mai Ónt‚mpl„ prin ˛ar„.

Am f„cut parte din delega˛ii parlamentare Ón care st„team la hotel de dou„ stele sau de 3 stele, Ón timp ce toate celelalte delega˛ii parlamentare st„teau la hoteluri de 5 stele.

Am f„cut parte din delega˛ii parlamentare Ón care ne-am Ónt‚lnit cu colegi parlamentari din alte ˛„ri ∫i care, Ón momentul Ón care, dup„ lucr„ri, ne-au invitat s„ continu„m discu˛iile din sala de ∫edin˛„, la un local de ˛inut„, am invocat motive mai mult sau mai pu˛in jenante ∫i mai mult sau mai pu˛in plauzibile, s„ ne retragem la hotel, pentru c„ nu puteam s„ onor„m o invita˛ie fireasc„ Ón lumea parlamentar„ ∫i Ón lumea rela˛iilor interna˛ionale. Ce vreau s„ v„ spun?

Nu avem voie nici pe noi s„ ne min˛im, ∫i s„ nu ne imagin„m c„ putem s„ min˛im pe cineva din afar„. Este normal ca un diplomat s„ duc„ o via˛„ civilizat„, este normal ca un diplomat s„ aib„ acea asigurare de s„n„tate, care s„-l scuteasc„ de situa˛ia Óngrozitoare de a fi internat ∫i de a trebui s„-∫i pl„teasc„ din propriul buzunar spitalizarea, este absolut normal ca un diplomat s„-∫i poat„ trimite copilul la ∫coal„ acolo unde serve∫te interesele ˛„rii.

Dar este foarte important s„ nu cre„m nici un fel de discriminare cu foarte multe categorii profesionale din ˛ar„, de oameni care Ó∫i fac datoria Ón condi˛ii Ón care, realmente, munca lor nu este pl„tit„ ∫i via˛a lor este sub semnul chinului.

V„ mul˛umesc.

V„ propun ultima Ónscriere la cuv‚nt, domnul senator Ghiorghi Pris„caru.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

A cerut cuv‚ntul domnul senator Mihail Lupoi.

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc pentru amabilitatea domnului senator Pris„caru.

De ce ˛in s„ iau cuv‚ntul?

Sunt vicepre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i unul dintre cei care a atacat cel mai mult legea Ón comisie. Domnul senator Pris„caru Ómi este martor, ∫i ceilal˛i colegi. N-a∫ vrea s„ tr„iasc„ cineva cu impresia c„ noi, acolo, juc„m ping-pong ∫i trecem legile a∫a, ca g‚sca prin ap„. ™i am s„ v„ dau numai c‚teva exemple, ca s„ Ón˛elege˛i cum s-a ajuns la aceast„ form„, pe care a o retrimite Ónapoi, la comisie, mi se pare, Óntr-un fel, o palm„ dat„ nou„, celor din comisie.

Au fost prevederi care spuneau c„ diplomatul poate s„ pl„teasc„ ∫coala Ón orice ˛ar„. Am restric˛ionat teribil chestiunea aceasta ∫i am spus, numai dac„ Ón ˛ara Ón care se g„se∫te nu exist„ Ónv„˛„m‚nt gratuit de stat ∫i am limitat suma la 500 de euro, ca s„ fie clar pentru toat„ lumea. Nu e o sum„ la bun„voin˛a nu ∫tiu cui.

Au fost articole de lege create pentru anumite persoane, nu am s„ spun numele, ca s„ nu cap„t replic„, dar se numea emisar special Ón Irak, care avea un coeficient de multiplicare a salariului de 7 ∫i ceva, Ón timp ce ambasadorul, care tr„ia zilnic Ón Irak, avea numai 4. Nu ave˛i nici o grij„, am t„iat acest privilegiu.

A existat un alt privilegiu f„cut pentru o anumit„ persoan„, iar nu Ói spun numele, care avea vreo 8 coeficientul de multiplicare, se ajungea la salarii din astea de 10.000 euro pe lun„, cu toate sporurile. Nu ave˛i nici o grij„, am avut noi grij„ s„ t„iem ∫i s„ vin„ la un salariu normal, ca orice alt ambasador.

Acum, fiind Ón Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Ón Adunarea Parlamentar„ NATO, cum spunea ∫i domnul senator Feldman Alexandru, am avut ∫i noi ocazia s„ c„l„torim.

Totu∫i, diploma˛ia se face la restaurant, la recep˛ii, la un joc de golf, la un joc de tenis, toate lucrurile astea nu se pl„tesc din fondurile ambasadei.

Pe l‚ng„ asta, s„ nu uit„m c„ de c‚te ori sunt vizite, chiar de-ale noastre, deputa˛ilor ∫i senatorilor, de multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 ori, protocolul se asigur„ ∫i din buzunarul propriu al celor care sunt la misiune, pentru c„ misiunea are ni∫te fonduri relativ mici fa˛„ de obliga˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„.

V„ mul˛umesc.

O ultim„ interven˛ie Ón cadrul dezbaterilor generale, domnul Gheorghi Pris„caru.

## **Domnul Gheorghi Pris„caru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, eu voi fi scurt. Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ Ói mul˛umesc distinsului nostru coleg Bindea pentru faptul c„ ne-a citit din proiectul de lege, eu aveam sentimentul c„ suntem cu to˛ii cititori de carte. Documentul a fost distribuit cu mult timp Ónainte ∫i cred c„, av‚nd Ón vedere importan˛a acestui subiect, cu to˛ii l-au parcurs.

Dar vreau s„ Ói spun distinsului nostru coleg c„ discutarea acestui document acum, Ón Senat, nu are conota˛ii electorale. Noi am vrut s„ le discut„m Ón luna iunie, Óns„, din criz„ de timp, pur ∫i simplu, nu le-am discutat. Œntre timp au intervenit ∫i alte dou„ hot„r‚ri ale guvernului ∫i acum l-am adus Ón discu˛ie. Deci nu putem fi acuza˛i noi, P.S.D.-ul, sau P.R.M.-ul, sau al˛ii, sau U.D.M.R.-ul, c„ am acceptat s„ introducem acest document pe ordinea de zi, s„ Ól dezbatem ast„zi, din motive electorale, ca s„ facem diploma˛ii s„ sprijine o anumit„ forma˛iune politic„. Este fals.

Dimpotriv„, am sentimentul c„ unele lu„ri de cuv‚nt, aici, au avut un anumit caracter populist.

Vreau s„ v„ reamintesc, stima˛i colegi, ce zicea marele diplomat Titulescu, fost ministru de externe al Rom‚niei, ∫i care, atunci c‚nd Ónc„ era ministru, fiind acuzat de faptul c„ achizi˛ioneaz„ prea multe sedii pentru misiunile Rom‚niei Ón str„in„tate ∫i pentru faptul c„ acorda o serie de drepturi diploma˛ilor, domnia sa spunea urm„torul lucru: îEste suficient c„ sunt s„rac Ón ˛ar„ pentru a-mi ar„ta s„r„cia ∫i Ón afara ˛„rii“, ∫i eu cred c„ acest lucru este valabil ∫i pentru diploma˛ii rom‚ni.

Eu continuu s„ cred c„ avem nevoie de o asemenea lege ∫i le mul˛umesc tuturor colegilor — din Senat, vreau s„ spun — care au sus˛inut adoptarea acestei legi.

Sunt Óntru totul de acord cu domnul senator P„unescu ∫i cu domnul senator Lupoi cu faptul c„ noi, parlamentarii, nu dispunem Ónc„ de un statut special care s„ ne acorde o serie de drepturi, pe m„sura importan˛ei activit„˛ii noastre, dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ le refuz„m altora un asemenea drept.

Din acest motiv — eu nu vreau s„ elaborez mai mult — nu cred c„, la ora actual„, retrimiterea acestui proiect de lege la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru politic„ extern„ are vreun sens. Noi am lucrat cu foarte mult„ r„spundere la amendamentele respective. Dac„ v„ uita˛i pe amendamente, de unele amendamente a amintit domnul Lupoi, ve˛i vedea c„ sunt foarte multe lucruri pe care noi le-am discutat timp Óndelungat ∫i Ón leg„tur„ cu care am g„sit solu˛ii, de aceea, eu v„ rog, stima˛i colegi, s„ vot„m Ón favoarea acestui proiect de lege.

S-au terminat dezbaterile! A fost ultimul!

Am Ónchis dezbaterile generale.

Pentru un minut, drept la replic„, domnul senator Bindea.

A vorbit destul!

Este dreptul meu, doamnelor ∫i domnilor colegi ∫i, mai ales, este dreptul meu ca dup„ at‚tea referiri la ce am spus eu s„ nu fi˛i at‚t de restrictivi cu privire la un minut, ∫i voi Óncerca s„ m„ Óncadrez Ón acest timp. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cred c„ problema unora dintre colegii mei care au luat cuv‚ntul ∫i care m-au criticat vehement este aceea c„ nu au sesizat faptul c„ eu nu am discutat aceste privilegii Ón raport cu parlamentarii.

Cine dore∫te s„ discute a∫a, nu are dec‚t s„ Ó∫i asume responsabilitatea politic„ atunci c‚nd se face Ón raport cu parlamentarii. Nu, eu am discutat aceast„ chestiune Ón raport cu marea majoritate a cet„˛enilor Rom‚niei.

™i ca s„ fiu foarte scurt, domnule pre∫edinte, s-a ar„tat aici c„ este nevoie de acest proiect de lege pentru a fi foarte bine selec˛iona˛i, s„ fie extraordinar de exigen˛i cei care Ói duc acolo. Atunci, cum se Ómpac„ aceast„ afirma˛ie cu titlul Capitolul IV îAlte drepturi“, la lit. a) art. 42 pct. 1, care spune: îdrepturi salariale pe perioada preg„tirii ∫i instruirii Ón ˛ar„“ — adic„ eu pl„tesc pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 cineva ca s„ Ól instruiesc pentru c„ pleac„ la un post?! Credeam c„ Ól aleg instruit gata!

Este limpede c„ aceste lucruri vin Ón contradic˛ie cu principiile care au fost expuse aici.

™i ca s„ nu dau eu o tent„ jenant„ discu˛iei, nu fac altceva dec‚t s„ citez, domnule pre∫edinte, Ónc„ un singur titlu: îCheltuieli pentru transportul bagajelor personale“.

Eu am spus c„ nu am dat citire tuturor drepturilor, s„ nu m„ acuze nimeni c„ am citit din textul de lege. Eu a∫a ∫tiu c„ se face o analiz„ pe textul de lege, ∫i nu pe amintiri sau nu pe chestiuni care, poate, unii dintre colegi nu au ajuns s„ le citeasc„.

Am Ón˛eles, domnule senator.

™i, Ón fine, Ón nume propriu — pentru c„ s-a Ón˛eles aici c„ nu am cum s„ sus˛in altfel dec‚t ca senator — Ón nume propriu, eu voi vota Ómpotriva acestui proiect de lege, solicit ∫i celorlal˛i colegi s„ fac„ acela∫i lucru, pentru c„ eu, personal, reprezint prea mul˛i rom‚ni din Maramure∫ care au plecat din ˛ar„, de s„raci, s„ Ó∫i c‚∫tige o p‚ine Ón afar„ ∫i nu reprezint pe nici unul dintre acei care nu au mai putut de s„raci la ambasade ∫i au venit Ón Rom‚nia!

## **Domnul Marin Dinu:**

Ministerul a fost de acord.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ cele dou„ rapoarte cu amendamentele admise. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 78 de voturi pentru, 31 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, rapoartele celor dou„ comisii au fost adoptate.

Supun aprob„rii dumenavoastr„ proiectul de lege Ón ansamblu, cu includerea amendamentelor admise de plenul Senatului. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 75 de voturi pentru, 31 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate a fost adoptat.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ propun, Óntruc‚t avem de fa˛„ reprezentan˛ii ministerelor, s„ mai lu„m Ón dezbatere dou„ proiecte de lege, foarte pe scurt. Dac„ admite˛i, Óntruc‚t partea ultim„ a plenului nu este radiodifuzat„.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Care sunt acelea?

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

Reamintesc c„ Ón cadrul dezbaterilor doi senatori au f„cut propunerea de a se retrimite la comisie textul de lege.

De asemenea, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón raportul comisiei sesizate Ón fond avem dou„ amendamente respinse. Dac„ sunt sus˛inute cele dou„ amendamente?

Nu este prezent ini˛iatorul.

Domnul senator Mircea-Ionescu Quintus.

Nu este ini˛iatorul aici.

Nu este ini˛iatorul aici.

V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele admise de c„tre comisie at‚t Ón raportul de fond, c‚t ∫i Ón raportul suplimentar, sunt propuneri, observa˛ii?

## **Domnul Gheorghi Pris„caru:**

Ministerul a fost de acord.

Proiectul de lege de la punctul 10 ∫i proiectul de lege de la punctul 13.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Nici unul nu este scurt, domnule pre∫edinte, sunt legi organice.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i...

V„ rog.

Punctul 10 a fost am‚nat, punctul 11 ∫i punctul 12 au fost am‚nate, deci mai avem punctele 9, 10, 13 ∫i 14, de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

## **Domnul Marin Dinu:**

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Domnule pre∫edinte,

Am o rug„minte. Sunt a∫teptat la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci de la Camera Deputa˛ilor, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 valid„m un membru al Consiliului de administra˛ie al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei ∫i, dac„ permite˛i, s„ primesc r„spunsul de la domnul secretar de stat Jura, care este aici.

De acord. Am vrea s„ ascult„m...

Œntrebarea am pus-o, nu o mai repet. Vreau r„spunsul domnului secretar de stat.

V„ rog. Domnul Cristian Jura, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

## **Domnul Cristian Jura** — _secretar de stat_

_la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

Am primit din partea dumneavoastr„ o Óntrebare. Voi fi foarte scurt.

A∫a cum spune˛i ∫i dumneavoastr„ Ón Óntrebarea pe care am primit-o, datorit„ unei disfunc˛ionalit„˛i administrative, nedepunerea Ón termen a unei facturi de aproximativ 554.462.870 lei nu a fost pl„tit„ de c„tre prim„rie.

Din p„cate, ∫ti˛i la fel de bine ca mine c„ nici p‚n„ Ón ziua de azi prim„ria nu a depus facturile pentru a putea fi achitate. Eu am preg„tit o documenta˛ie extrem de stufoas„, un dosar Óntreg, pe care dumneavoastr„ Ól ve˛i primi, cu toate contractele care s-au Óncheiat, cu toate termenele la care trebuiau depuse pl„˛ile ∫i a∫a mai departe.

Œn condi˛iile Ón care primim documenta˛ia de la prim„rie, eu cred c„ putem g„si o solu˛ie pentru a acoperi suma respectiv„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Mul˛umesc domnului secretar de stat. Totu∫i, a∫ dori s„ se re˛in„ c„ de un an de zile Óncerc s„ rezolv aceast„ problem„. Din suma de 860 de milioane — sau c‚t a fost — s-au f„cut aproape 3 km de drum, dintr-un motiv simplu... Prim„ria, comunitatea local„, a ob˛inut dou„ finan˛„ri prin Fondul de Dezvoltare Social„, toat„ organizarea de ∫antier a fost Ón teren, cu 800 milioane nu prea faci mare lucru... doar s„-˛i deplasezi utilajele p‚n„ Ón zona respectiv„. Œn aceste condi˛ii, ∫i f„r„ s„ ne ascundem, prim„ria a Ónceput execu˛ia Ónainte chiar de a primi contractul, de a fi semnat contractul cu dumneavoastr„, au zis s„ fac„ un lucru foarte bun.

Aici ne-am izbit de neglijen˛a unor func˛ionare din Secretariatul General al Guvernului. Am vorbit personal cu toate... de un an de zile m„ bat s„ ob˛in aceast„ plat„... dar nu au fost capabile p‚n„ la sf‚r∫itul anului s„ vad„ ce factur„ au de primit, s„ ia fiecare prim„rie ∫i s„ dea telefon primarului...

Nu au primit, Óntr-adev„r. A fost recep˛ia lucr„rii Ón 10 noiembrie. A fost invitat reprezentatul SGG-ului, nu a fost prezent acolo. Nu s-a depus, Ón consecin˛„, factura, iar din ianuarie, februarie, martie, aprilie nu fac dec‚t... orice demers fac mi se spune c„ nu se mai pot deconta banii, fiindc„ s-a Óncheiat exerci˛iul bugetar pe anul 2003 ∫i nu am cum s„ pl„tesc Ón 2004.

Acesta era r„spunsul pe care trebuia s„-l primesc... L„s‚nd la o parte faptul c„ nu am fost Ón stare s„ vorbesc nici m„car telefonic cu domnul ministru Bejenariu, un an de zile. Deci un senator al Rom‚niei dorea s„ aib„ o convorbire de dou„ minute cu domnul ministru, s„-i spun care este situa˛ia.

Deci acestea sunt datele problemei. V„ spun, prin interven˛ia unui coleg parlamentar la nivelul SGG-ului s-au trimis inspectorii de teren la prim„rie. Au constatat c„ lucrarea este irepro∫abil„. Œn materialul depus, am vorbit ∫i cu dumneavoastr„ la telefon, s-a ar„tat c„ lucrarea corespunde din toate punctele de vedere, dar prim„ria nu a primit telefonul: îVino cu actele, c„ Ó˛i decontez.“

Deci pot spune ast„zi c„ dac„ prim„ria sau primarul — s„pt„m‚na asta sau viitoare — este la dumneavoastr„, cu toat„ decontarea f„cut„, aduc‚nd documenta˛ia necesar„, Guvernul pl„te∫te? Am stat de vorb„ ∫i cu doamna Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finan˛elor Publice... Nu este nici un motiv legal s„ nu po˛i pl„ti, s„ faci decontarea, at‚ta timp c‚t programul pentru romi este program Ón continuare.

Domnule senator, a∫a cum spune˛i ∫i dumneavoastr„, de un an de zile, chiar dac„ dumneavoastr„ acuza˛i Guvernul, ei nu au venit cu documentele, deci noi nu am avut cum s„ pl„tim. Mai mult dec‚t at‚t, Ón contractul de finan˛are pe care Guvernul l-a Óncheiat cu prim„ria, se precizeaz„ foarte clar: îNeprezentarea de c„tre beneficiar — deci era de datoria prim„riei — a documentelor, echivaleaz„ cu neexecutarea obliga˛iilor sale contractuale.“

Œn alin. (3) se prevede ca obliga˛ie a beneficiarului îprezentarea decontului de cheltuieli, Óntocmit conform legilor. Neprezentarea acestora duc‚nd la neplata din partea finan˛atorului“. Ideea este...

Deci, Ón urma demersului, dumneavoastr„ a˛i trimis, Ón luna mai, un inspector de teren. Am fost foarte bucuros. A f„cut un referat care a fost favorabil, da? De atunci nu a mai urmat nimic. Eu v-am sunat ∫i pe dumneavoastr„. ™ti˛i s„ pl„ti˛i? Am Óntrebat. P„i, avem probleme, trebuie s„ rezolv„m calea legal„... Reprezentantul Ministerului Finan˛elor Publice care a fost Ón sal„ c‚nd am pus Óntrebarea, pur ∫i simplu a r‚s: îCum adic„, nu pot s„ pl„teasc„?“

Adic„, la nivelul unui minister, al Guvernului Rom‚niei, nu po˛i achita jum„tate de miliard de lei pe o lucrare executat„, f„cut„ Óntr-un termen extrem de scurt. Nu ∫tiu c‚te lucr„ri s-au f„cut Ón programul pentru romi, dar asta a fost extrem de bine f„cut„, prompt ∫i chiar foarte bun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Deci nu primesc Ónc„ r„spuns. Prim„ria va veni cu documenta˛ia Ón dou„ zile. Abia a∫teapt„ s„ vin„. Problema este — sper c„ nu mai pun Ónc„ o Óntrebare, nici nu mai avem timp p‚n„ intr„m Ón campania electoral„ — s„ pl„ti˛i pe documenta˛ia depus„.

Œn condi˛iile Ón care prim„ria vine cu toat„ documenta˛ia, putem Óncerca s„ g„sim o solu˛ie.

Deci v„ caut„ domnul primar pe dumneavoastr„ la Guvern. Bine?

A∫tept, domnule ministru, r„spunsul dumneavoastr„ Ón scris, dar ∫i Ón plenul Senatului, precum ∫i m„surile pe care le-a˛i luat Ón aceast„ situa˛ie.

Anexez la prezenta interpelare demersurile cadrelor didactice din ∫coal„ c„tre organele decidente jude˛ene, precum ∫i o parte din reac˛ia mass-media local„. Este un xerox.

Dac„-mi permite˛i, am ∫i o Óntrebare.

V„ rugasem s„ Óncepe˛i cu Óntrebarea, dar acum, m„ rog, am re˛inut interpelarea.

Da.

V„ mul˛umesc.

Revenim la ordinea fireasc„. Œntreb„ri. Domnul senator Vasile Ofileanu.

O interpelare adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu.

Domnule ministru,

Legisla˛ia care dirijeaz„ Ónv„˛„m‚ntul de stat nu permite sub nici o form„ amestecul politicului Ón via˛a ∫colii. Promovarea Ón func˛iile de conducere a cadrelor didactice trebuie s„ fie f„cut„ numai ∫i numai dup„ competen˛ele, abilit„˛ile probate prin concursuri serioase, organizate dup„ normele legale.

V„ prezint un caz care tulbur„ ∫i trimite Ón derizoriu via˛a ™colii nr. 5 î™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt“ din Vaslui, unitate ∫colar„ care, Ón urm„ cu c‚˛iva ani, reprezenta un l„ca∫ de referin˛„ pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar vasluian ∫i chiar na˛ional.

Dup„ decesul fostului director al ∫colii, este numit, Ón anul 2003, pentru merite politice, un alt cadru didactic, un soi de comisar care, instalat Ón fotoliul de baron al ∫colii, se comport„ cu elevii ∫i cadrele didactice ca pe propria feud„.

Majoritatea dasc„lilor, uni˛i prin corectitudine, munc„ asidu„ ∫i performan˛e jude˛ene ∫i na˛ionale, nu pot accepta acest nou statut de î∫coal„ dec„zut„“, precum nici atmosfera exploziv„ ∫i pernicioas„ din ∫coal„. Ace∫tia s-au adresat organelor care au obliga˛ia de a veghea la buna desf„∫urare a activit„˛ilor specifice unei ∫coli. Datorit„ p„rin˛ilor ∫i elevilor care s-au sim˛it frustra˛i de o gestionare corect„ a managementului educa˛ional ∫i administrativ al ∫colii, mass-media local„ a luat atitudine pentru a sensibiliza organismele decidente de la v‚rful politicii jude˛ene.

Contrar tuturor a∫tept„rilor, prin amestecul grosolan ∫i agresiv al politicului Ón deciziile Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Vaslui, situa˛ia tensionat„ de la unitatea ∫colar„ Ón cauz„ continu„ cu o mai mare impertinen˛„, ce frizeaz„ acum grotescul.

Cine are de pierdut? Œn primul r‚nd, ora∫ul Vaslui, Inspectoratul ™colar, un colectiv format din aproximativ 60 de cadre didactice ∫i circa 1.000 de elevi nevinova˛i.

Asta a fost interpelarea ∫i mai am o Óntrebare. Sunt Ónscris ∫i cu Óntrebare, ∫i cu interpelare.

Da. V„ rog, domnule senator.

Pentru domnul pre∫edinte al A.V.A.S.-ului. Con˛inutul Óntreb„rii:

Domnule pre∫edinte, cum pot fi ajuta˛i disponibiliza˛ii de la S.C. ABROM — S.A B‚rlad, prin aplicarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2004, valabil„ doar p‚n„ la 30.09.2004?

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i noi.

Domnul senator Mircea Iustian. Œntrebare ∫i interpelare.

Œntrebare adresat„ domnului ministru Marian S„niu˛„.

Œn data de 14 iunie 2004, Ón comuna Horia, jude˛ul Constan˛a, a avut loc ∫edin˛a de constituire a consiliului local. Œn aceast„ ∫edin˛„ au fost validate mandatele consilierilor locali ∫i a fost ales viceprimarul.

Precizez c„ Ón acea ∫edin˛„ primarul nu a depus jur„m‚ntul, neexist‚nd hot„r‚rea judec„toreasc„ de validare. Cu toate c„ au trecut peste 3 luni de la alegeri, primarul comunei nu a depus Ónc„ jur„m‚ntul, intr‚nd astfel sub inciden˛a prevederilor imperative ale Legii nr. 215/2001, conform c„rora primarul este demis de drept Ón cazul Ón care nu depune jur„m‚ntul.

Precizez c„, Ón acest interval (14.06 — 20.09.2004), nici Consiliul Local al Comunei Horia nu s-a Óntrunit Ón nici o ∫edin˛„ ordinar„ sau extraordinar„, fapt ce duce la dizolvarea de drept a acestuia.

Av‚nd Ón vedere c„ prefectul jude˛ului Constan˛a nu a constatat aceste Ónc„lc„ri ale legii ∫i nu a solicitat organizarea de alegeri anticipate Ón comuna Horia, v„ adresez, domnule ministru, urm„toarea Óntrebare: ce m„suri ve˛i lua pentru ca prefectul jude˛ului Constan˛a s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile legale ce-i revin? Dac„ pot trece ∫i la interpelare.

V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004

Adresat„ tot domnului ministru Marian S„niu˛„, ministrul administra˛iei ∫i Internelor.

Consiliul Jude˛ean Constan˛a a adoptat, Ón data de 19 august 2004, Hot„r‚rea cu nr. 149, care prevede trecerea Ón domeniul privat al Consiliului jude˛ean a tuturor suprafe˛elor de teren situate Ón raza jude˛ului Constan˛a, care nu sunt de˛inute cu titlu valabil de c„tre persoanele fizice sau juridice.

Conform legii, terenurile aflate pe raza teritorial„ a localit„˛ilor pentru care nu exist„ titlu valabil al unei persoane fizice sau juridice trebuie trecute Ón domeniul public al acelor localit„˛i, urm‚nd s„ primeasc„ destina˛ia de utilitate public„, numai Ón situa˛ia Ón care o asemenea afecta˛iune nu exist„, aceste terenuri vor fi trecute Ón domeniul privat al localit„˛ilor, ∫i nu Ón cel al Consiliului jude˛ean.

Trecerea acestor terenuri Ón domeniul privat al Consiliului jude˛ean ar echivala cu o expropriere sau o na˛ionalizare Ón beneficiul Consiliului jude˛ean.

Trebuie avut Ón vedere, totodat„, c„ trecerea din domeniul public Ón cel privat al terenurilor ce apar˛in din punct de vedere administrativ localit„˛ilor din jude˛ este prerogativa consiliilor locale, ∫i nu a Consiliului jude˛ean, temei legal, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/2004.

Prin Hot„r‚rea nr. 149/19.08.2004, Consiliul Jude˛ean Constan˛a a subminat atribu˛iile consiliilor locale, Ónc„lc‚nd principiile ce stau la baza Legii nr. 215/2001 prev„zute explicit la art. 2 al legii.

Hot„r‚rea Consiliului Jude˛ean Constan˛a Óncalc„ ∫i principiul separ„rii puterilor Ón stat, Óntruc‚t acest organism se substituie instan˛elor de judecat„, singurele Ón m„sur„ s„ aprecieze dac„ un imobil este de˛inut cu titlu sau f„r„ titlu valabil.

Dat fiind faptul c„ efectele hot„r‚rii sus-men˛ionate vor aduce prejudicii Ónsemnate tuturor consiliilor locale din jude˛ul Constan˛a, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ hot„r‚re este ilegal„ ∫i c„ prefectul nu a uzat de prerogativele sale pentru a ataca Ón instan˛a de contencios decizia respectiv„, v„ solicit, domnule ministru, demiterea domnului Gheorghe Martin, prefectul jude˛ului Constan˛a. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator Mircea Iustian. Domnul senator Valentin Ciocan, Óntrebare.

participante la activit„˛ile amintite mai Ónainte nu ∫i-au primit integral drepturile b„ne∫ti cuvenite.

De aceea, domnule ministru, v„ Óntreb cine este vinovat de nesocotirea flagrant„ a drepturilor cadrelor didactice, Ón cazul de fa˛„, privind plata activit„˛ilor depuse, ∫i ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru a preveni alte asemenea provoc„ri? Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Mul˛umim domnului senator Valentin Ciocan. Trecem la r„spunsuri la Óntreb„ri. Da... Domnul senator...

Din c‚te Ómi amintesc eu, conform Regulamentului Senatului, am dreptul s„ pun Óntreb„ri Ón plen, mai ales c„ acestea sunt din ultima clip„.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ Óntreb unde se afl„ ministrul secretar de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul, fiindc„ observ c„ vorbim noi Óntre noi?! ™i aceast„ Óntrebare se leag„ de cea pe care voiam s„ o pun.

A∫ vrea s„ Óntreb Guvernul Rom‚niei ce m„suri a luat pentru rezolvarea problemei copiilor str„zii. ™i nu o pun ca s„ m„ aflu Ón treab„, pun aceast„ Óntrebare ∫tiind foarte bine dumneavoastr„, colegii mei din Senatul Rom‚niei, c„ Ómpreun„ cu fostul nostru coleg, domnul senator Dumitru Badea, Ónc„ de acum doi ani aveam depus„ o ini˛iativ„ legislativ„ care se referea tocmai la protec˛ia minorilor ∫i tinerilor defavoriza˛i, care aducea o serie de m„suri pentru rezolvarea problemei acestor nenoroci˛i ai sor˛ii.

Acest flagel a cuprins ast„zi societatea rom‚neasc„, devenind chiar un pericol pentru copiii no∫tri, pentru b„tr‚nii no∫tri, care circul„ pe str„zi ∫i se poticnesc de ace∫ti am„r‚˛i, efectiv, fiindu-le team„ s„ mai circule noaptea prin zonele populate de ace∫ti oameni.

A∫ vrea s„ Óntreb Guvernul, care, la momentul respectiv, Ómi respingea mie, cu hot„r‚re, ini˛iativa legislativ„, pe temeiul c„ are preg„tit un pachet legislativ, ce a f„cut sau ce are Ón g‚nd s„ fac„ pentru rezolvarea problemei copiilor str„zii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Alexandru Athanasiu.

Cre∫terea nemul˛umirii cadrelor didactice Ón vara trecut„ a fost determinat„ ∫i de Ónt‚rzierea exagerat„ ∫i neÓntemeiat„ a pl„˛ii drepturilor b„ne∫ti cuvenite ca urmare a particip„rii lor la test„rile na˛ionale ∫i examenele de bacalaureat ale absolven˛ilor claselor a VIII-a ∫i, respectiv, a XII-a.

Cu diferite ocazii, domnule ministru, a˛i declarat c„ aceste drepturi au fost pl„tite integral. Poate a˛i fost dezinformat de subalternii dumneavoastr„, dezinform‚nd la r‚ndul dumneavoastr„ opinia public„.

Astfel, Ón jude˛ul V‚lcea, nici p‚n„ la aceast„ dat„, dup„ aproape 3 luni de a∫tept„ri, cadrele didactice

Facem, totu∫i, precizarea c„ Ón sal„ se afl„ reprezentantul Guvernului, care re˛ine Óntreb„rile dumneavoastr„, la care ve˛i primi r„spuns Ón termen legal.

Œl rog pe domnul secretar de stat de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ r„spund„ domnului senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ referitoare la prevenirea ∫i combaterea furturilor de fier vechi, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2004 Œn vederea prevenirii ∫i combaterii furturilor de fier vechi, Óncep‚nd cu luna februarie 2004, Ón baza unui program de ac˛iune, pe raza Regionalei C.F. Constan˛a, Poli˛ia, Jandarmeria, Ómpreun„ cu personalul C.F.R., Garda Financiar„, autorit„˛i locale ∫i societ„˛i de paz„ au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ pentru prevenirea ∫i descoperirea autorilor furturilor, c‚t ∫i pentru descoperirea ∫i cercetarea altor nereguli cu privire la achizi˛ia, transportul ∫i valorificarea fierului vechi.

Œn urma aplic„rii acestor m„suri, s-au executat 243 de ac˛iuni, fiind verificate 765 de societ„˛i comerciale cu acest obiect de activitate, ∫i au fost constatate 402 infrac˛iuni, din care 103 furturi.

Au fost aplicate un num„r de 235 amenzi contraven˛ionale pentru Ónc„lcarea legisla˛iei ce reglementeaz„ aceast„ activitate — este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001 ∫i Legea nr. 12/1990, republicat„ —, amenzi Ón valoare total„ de 2.656 milioane lei, ∫i au fost ridicate Ón vederea confisc„rii aproximativ 700 tone de∫euri feroase ∫i 50 tone de∫euri neferoase ∫i s-au confiscat valori b„ne∫ti Ón sum„ de aproximativ 1 miliard de lei.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule secretar de stat. Domnule senator Ionel Alexandru, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn parte, sunt mul˛umit. Referitor la situa˛ia de la Constan˛a, Óntr-adev„r, r„spunsul este destul de bun, Óns„ privitor la problema de principiu, r„spunsul este doar teoretic, pentru c„, practic, constat„m cu to˛ii c„ legile nu sunt aplicate.

Dac„ a˛i citit Óntrebarea mea bine, eu am Óntrebat ce m„suri noi ave˛i Ón vedere pentru stoparea acestui fenomen. Nu sunt absurd s„ cred c„ se va stopa 100%, dar m„car s„ vedem un procentaj Ón aceast„ situa˛ie. Au fost cazuri c‚nd s-a furat chiar ma∫ina poli˛iei, ∫i lucrul acesta, v„ da˛i seama, a creat numeroase Óntreb„ri.

Citi˛i Ón pres„ zilnic astfel de cazuri, ∫i un lucru foarte semnificativ se refer„ la ceea ce s-a Ónt‚mplat la Por˛ile de Fier. S-au furat st‚lpi de Ónalt„ tensiune, distrug‚ndu-se sistemul energetic na˛ional. M‚ine s-ar putea s„ ne fure... eu ∫tiu, gardul din fa˛a Senatului sau alte situa˛ii de acest gen.

Deci, a∫ vrea ca data viitoare, domnule ministru, s„-mi trimite˛i Ón scris r„spunsul privind noile m„suri pe care le ave˛i Ón vedere. Cele vechi, care se pun Ón practic„ Ón momentul de fa˛„, le cunoa∫tem.

V„ mul˛umesc mult.

Mul˛umesc ∫i eu foarte mult.... precum ∫i rezultatul acestor m„suri vechi. Problema este c„ dac„ lucrurile vor merge a∫a cum este Ón derulare Ón momentul de fa˛„ programul de ac˛iune pentru combaterea furtului de fier vechi, s-ar putea ca lucrurile s„ mearg„, Ón ceea ce prive∫te constatarea faptelor, din ce Ón ce mai bine. V„ mul˛umesc.

De acord, dar da˛i-ne m„surile pe care le ave˛i Ón vedere. Ave˛i programul „sta? S„-l cunoa∫tem ∫i noi sau... exact ce se prevede. Da? A∫tept r„spunsul. Mul˛umesc.

## **Domnul Marin Dinu:**

V„ mul˛umim.

Constat„m c„ am epuizat ordinea de zi. Declar„m Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

|Valoarea<br>Nr.<br>Denumirea publica˛iei<br>abonamentului<br>crt.<br>anual<br>— lei —|Valoarea<br>abonamentului trimestrial<br>— lei —| |---|---| ||Trim. I<br>Trim. II<br>Trim. III<br>Trim. IV| |1.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„<br>9.875.000<br>2.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba rom‚n„,<br>1.780.000<br>numere bis*)<br>3.<br>Monitorul Oficial, Partea I, Ón limba maghiar„<br>7.900.000<br>4.<br>Monitorul Oficial, Partea a II-a<br>12.500.000<br>5.<br>Monitorul Oficial, Partea a III-a<br>2.530.000<br>6.<br>Monitorul Oficial, Partea a IV-a<br>10.680.000<br>7.<br>Monitorul Oficial, Partea a VI-a<br>9.850.000<br>8.<br>Colec˛ia Legisla˛ia Rom‚niei<br>2.500.000<br>9.<br>Colec˛ia de hot„r‚ri ale Guvernului ∫i alte<br>4.150.000<br>acte normative<br>10.<br>Repertoriul actelor normative<br>625.000<br>11.<br>Decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale<br>470.000<br>12.<br>Edi˛ii trilingve<br>2.500.000|2.468.750<br>2.715.750<br>2.987.500<br>3.286.000<br>—<br>—<br>—<br>—<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>1.975.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>3.125.000<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>632.500<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.670.000<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>2.462.500<br>625.000<br>687.500<br>756.500<br>832.500<br>1.038.000<br>1.141.500<br>1.255.500<br>1.381.500<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—<br>—|

**) Cu excep˛ia numerelor bis Ón care se public„ acte cu un volum extins ∫i care intereseaz„ doar un num„r restr‚ns de utilizatori.

**Toate publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purt„toare de T.V.A. Ón cot„ de 9%, aceasta fiind inclus„ Ón pre˛ul de abonament.**

**Pentru siguran˛a clien˛ilor, abonamentele la publica˛iile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin urm„torii difuzori:**

- u COMPANIA NAfiIONAL√ îPO™TA ROM¬N√“ — S.A. — prin oficiile sale po∫tale u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

- prin toate filialele

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 125/5.X.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei