Stenogramă plen

2. Nati Meir a escrocat foarte mul˛i cet„˛eni din Rom‚nia ∫i Republica Moldova, c„rora le-a promis locuri de munc„ Ón str„in„tate, dar le-a furat banii ∫i a disp„rut. Una dintre victime este Olga Iovu din Basarabia, care a trimis un memoriu pe adresa mea ∫i a senatorului Ilie Ila∫cu, unde Ól acuz„ pe escrocul din Israel c„ i-a luat 13.000 de euro, bani proveni˛i din v‚nzarea modestului ei apartament, promi˛‚nd c„ o va trimite la munc„ Ón Marea Britanie ∫i c„ Ói va acorda cet„˛enia englez„. O alt„ victim„ e Larisa Bunescu M‚∫u, care ∫i ea a fost deposedat„ de mai multe mii de euro. De altfel, complicea lui Nati Meir Ón Republica Moldova, Svetlana Ulkina, a fost arestat„ recent la Chi∫in„u. O lovitur„ de amploare a dat Nati Meir ∫i muncitorilor basarabeni, care prin mijlocirea firmei conduse de Ludmila Jalb„ i-au pl„tit mai multe zeci de mii de euro pentru a pleca Ón Israel, dar au r„mas cu buza umflat„.

Exemplele sunt cu mult mai numeroase. Exist„ un amplu dosar penal, iar dac„ Nati Meir va pune piciorul peste Prut va intra automat la pu∫c„rie. Eu nu pot l„sa liber un asemenea ∫arpe printre picioarele rom‚nilor. Noi

nu ne putem numi Rom‚nia Mare, dar s„ toler„m t‚lh„rirea fra˛ilor no∫tri din Basarabia, dintre care unii nu au nici m„car dup„ ce bea ap„?!

3. Escrocul Nati Meir a jefuit ∫i o firm„ din Asia, angaj‚ndu-se c„ va trimite muncitori thailandezi Ón agricultura israelian„. Suma Ónsu∫it„ fraudulos a fost de 212.000 de dolari.

4. Œn anul 2004 Nati Meir a intrat Ón febra marilor lovituri electorale, pretinz‚nd ∫i chiar primind bani de la tot felul de indivizi. De la Nicu Cr„ciun, din Constan˛a, a luat 30.000 de dolari pentru a-l face consilier jude˛ean. Fire∫te, nu a reu∫it s„-l fac„, pentru c„ am aflat la timp. De la Florea Sava, directorul REBU, a cerut ∫i se pare c„ a ∫i ob˛inut 50.000 de dolari pentru a-l face parlamentar etc.

Conducerea Partidului Popular Rom‚nia Mare a aflat de toate acestea ∫i i-a atras aten˛ia s„ se ast‚mpere fiindc„ va da de bucluc. Totodat„, dup„ ce a devenit deputat de Tulcea, post pentru care a pl‚ns ca un milog, de∫i acum nu mai recunoa∫te, a escrocat mai mul˛i locuitori ai jude˛ului. Practic, nu ai de unde s„ ∫tii ce zace Ón fiecare, ∫i un partid politic nu e o agen˛ie de detectivi.

E aici!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

...s„ se sesizeze, pentru c„ nu e normal ce se Ónt‚mpl„. Degeaba sunt plimba˛i prin cu∫ca televizoarelor ni∫te mafio˛i, dac„ parlamentari, indiferent de la ce partide, se duc ∫i transmit mesaje ∫i primesc mesaje cu ce au nevoie „ia Ón pu∫c„rie. Ca s„ vede˛i ce c„r„u∫ie se creeaz„ Ón felul acesta.

Pentru a pricepe lumea ce tic„los e acest personaj voi spune c„, Ón mai multe r‚nduri, el a pretins c„ banii din contractul de consultan˛„ cu firma îArad Communications“ ajung direct la primul-ministru al Israelului Ariel Sharon ∫i la 5 membri ai Cabinetului acestuia, printre care ∫i adjunctul ministrului muncii, Miha Ratzon. La aceste afirma˛ii ale lui, care pot arunca Ón aer Guvernul israelian, pe fondul permanentelor acuza˛ii de corup˛ie la adresa lui Ariel Sharon ∫i a fiilor s„i, au fost mai mul˛i martori, printre care ∫i consilierul meu, doctor Radu Toma, cet„˛ean american. Din fericire, noi am anulat contractul la timp, dup„ plata unei sume destul de modeste, pentru c„ Eyal Arad nu ∫i-a achitat nici una dintre obliga˛iile asumate. Noi am avut toat„ bun„voin˛a, dar se vede treaba c„ nu ai cu cine vorbi.

Œn concluzie, cerem G„rzii Financiare efectuarea unui control riguros la firma îOrwalsam“ a acestui ∫arlatan interna˛ional pe nume Nati Meir.

Totodat„, solicit„m public Parchetului General declan∫area urm„ririi penale ∫i arestarea lui Nati Meir pentru escrocarea unui mare num„r de persoane ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i care ˛in de criminalitatea economico-financiar„. Aici nu e vorba de nici un fel de antisemitism, cum pretinde mafiotul, ci de dorin˛a noastr„ de a lupta Ón mod concret Ómpotriva marii corup˛ii. Pe mine nu m„ ∫antajeaz„ nimeni, fiindc„ nu sunt amestecat Ón nici un fel de afacere ∫i am o via˛„ de familie irepro∫abil„.

™i dac„ tot ne-am hot„r‚t s„ elimin„m din Rom‚nia mafia arab„, atunci hai s„ elimin„m toate tipurile de mafie, ∫i israelian„, ∫i chinez„, ∫i italian„, ∫i rus„, ∫i de orice na˛ionalitate o fi.

M‚ine vom lansa un Armaghedon al afacerilor de tip mafiot ale lui Nati Meir. Œn cur‚nd ne vom ocupa ∫i de afacerile celorlal˛i infractori care ne scuip„ Ón ochi acuza˛ia ridicol„ de antisemitism, dar au pus m‚na pe Hotelul Bucure∫ti, pe fabricile din industria u∫oar„, pe o parte mare a turismului rom‚nesc, pe Cazinoul îPalace“, fosta Cas„ Vernescu ∫i alte localuri de unde scot,

s„pt„m‚nal, sume enorme de bani, sub paz„ proprie armat„, prin Aeroportul Otopeni.

Dac„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„, atunci trebuie s„ facem cur„˛enie general„.

Mai precizez Ónc„ o dat„, dac„ e nevoie, c„ n-am fost, nu sunt ∫i nu voi putea fi niciodat„ antisemit, nici xenofob, dar aici este vorba de gangsteri, nu de str„ini. V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Vergil ™erbu, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator TÓlv„r Angel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la controversatul proiect de Lege a lustra˛iei.

De ce am avea nevoie, doamnelor ∫i domnilor senatori, de o Lege a lustra˛iei? R„spunsul este simplu: fiindc„ avem nevoie de o schimbare necesar„ a clasei politice rom‚ne∫ti.

Este o decizie personal„ dac„ acest proiect de lege va fi sau nu acceptat de dumneavoastr„, dar v-a∫ ruga s„ v„ g‚ndi˛i la consecin˛ele ei.

Œn momentul actual societatea rom‚neasc„ traverseaz„ o criz„ a valorilor care are efecte economice, sociale, culturale ∫i politice de care, Ón mare m„sur„, noi suntem cei vinova˛i. Cred c„ este timpul s„ ne dep„∫im barierele mentalit„˛ii noastre Ónvechite ∫i s„ accept„m o reformare a noastr„, ca politicieni. Chiar dac„ am fost sau nu membri ai P.C.R., trebuie s„ accept„m acest fapt. Dac„ am fost, Ón schimb, persoane influente ∫i cu decizie politic„ Ón sistemul comunist, consider c„ ar fi cazul s„ ne retragem ∫i s„ l„s„m pe cei capabili s„ ne conduc„, pe cei pe care nu i-a cuprins microbul comunismului. ™tiu c„ este greu, dar Ón momentul de fa˛„ consider c„ este cazul s„ Óncepem o reformare a clasei politice rom‚ne∫ti, s„ ne schimb„m mentalitatea cu care am fost obi∫nui˛i, pentru a putea face fa˛„ exigen˛elor europene.

O lege prin care se diminueaz„ accesul politic al fo∫tilor demnitari comuni∫ti ∫i lideri ai Securit„˛ii statului nu Ónseamn„ c„ este o v‚n„toare de vr„jitoare a oamenilor capabili ce au fost Ón structurile de conducere economico-sociale p‚n„ Ón anul 1989. Un astfel de proiect legislativ nu ar trebui s„ se Óndrepte spre astfel de oameni. El se refer„, Ón schimb, la acele persoane care s-au folosit de regimul comunist pentru a justifica ac˛iunile Ón rezolvarea propriilor interese, a∫a cum au continuat s„ o fac„ ∫i dup„ 1989, utiliz‚nd p‚rghii politice.

Prin lustra˛ie s-ar face cur„˛enia clasei politice ∫i administrative rom‚ne∫ti de fo∫ti propagandi∫ti comuni∫ti, de activi∫ti ∫i tor˛ionari bol∫evici, de ofi˛eri ai Securit„˛ii care au instituit teroarea Ón r‚ndul opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i care au l„sat sechele psihice p„strate p‚n„ azi Ón mintea multor rom‚ni.

Dau cuv‚ntul domnului senator TÓlv„r Angel, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

Urmeaz„ la microfon doamna senator Verginia Vedina∫.

Mul˛umesc frumos. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Programul de guvernare al coali˛iei P.N.L.-P.D.U.D.M.R.-P.U.R. anun˛„ la capitolul XV, citez, îpromovarea unei politici de dezvoltare urban„ policentric„ prin identificarea ∫i stabilirea zonelor de dezvoltare urban„ policentric„“ — am Óncheiat citatul —, dezvoltare rural„ ∫i realizarea unei sinergii Óntre zonele urbane ∫i cele rurale.

La capitolul XVI, acela∫i Program de guvernare anun˛„ dezvoltarea re˛elelor de transport, continuarea lucr„rilor privind construirea locuin˛elor sociale pentru familii cu venit modest, continuarea lucr„rilor privind alimentarea cu ap„ a satelor ∫i aplicarea programului na˛ional privind asfaltarea drumurilor comunale.

Cuprinse Ón Programul de guvernare, aceste inten˛ii devin liter„ de lege. Œnainte fuseser„ promisiuni electorale care au determinat pe rom‚ni s„ voteze ∫i partidele ce alc„tuiesc actuala coali˛ie de guvernare.

™i Ón jude˛ul Vrancea aceste partide au avut votan˛i, care acum a∫teapt„ dac„ nu dezvoltarea policentric„ sau realizarea sinergiei dintre sat ∫i ora∫, atunci m„car continuarea investi˛iilor Ón domeniul edilitar-gospod„resc, a investi˛iilor mai mult dec‚t necesare pentru popula˛ia jude˛ului, acum, c‚nd ne apropiem de integrarea Ón Uniunea European„.

Œn jude˛ul pe care-l reprezint, Ón perioada 2000—2004 a fost realizat un consistent program investi˛ional, care a fost extins ∫i pentru 2005, ∫i pentru anii urm„tori. El const„ Ón locuin˛e, aliment„ri cu ap„, modernizarea ∫i asfaltarea drumurilor Ón mediul rural, modernizarea DN2D, DN2L, DN2M ∫i DN2R, pia˛a noii g„ri din Foc∫ani, inaugurat„ Ón 2004, refacerea sistemelor stradale, terminarea Spitalului de Boli Contagioase din Foc∫ani ∫i altele.

Din nefericire, p‚n„ la acest moment, Ón ceea ce prive∫te nevoia de finan˛are guvernamental„ pentru 2005, jude˛ul Vrancea a fost asigurat c„ va primi doar fonduri pentru finalizarea lucr„rilor la 160 de apartamente din prima etap„ a A.N.L. R„m‚n neacoperite finan˛„ri la 228 de apartamente din etapa a II-a, aflate Ón diferite stadii de construc˛ie ∫i care urmeaz„ s„ fie puse Ón conservare. Mai este confirmat„ finan˛area pentru 4 s„li de sport Ón Foc∫ani ∫i c‚te una la Dumitre∫ti ∫i Panciu ∫i finalizarea aliment„rii cu ap„, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 687/1997, Ón dou„ comune. Œns„ aliment„rile cu ap„ prev„zute Ón temeiul aceleia∫i hot„r‚ri de guvern Ón 9 comune vor fi oprite din lipsa finan˛„rii.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe David.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

Domnule pre∫edinte, Distins Senat,

Voi prezenta un alt punct de vedere fa˛„ de colegul meu cu privire la proiectul de Lege a lustra˛iei, proiect de lege pe care-l consider„m inacceptabil din punct de vedere juridic, politic ∫i moral, Ón plan intern ∫i interna˛ional Ón egal„ m„sur„.

Scopul declarat al legii este acela de a interzice accesul fo∫tilor nomenclaturi∫ti la func˛ii ∫i demnit„˛i Ón stat. Œn ciuda acestui scop, ini˛iatorii ei apreciaz„ c„ legea nu are caracter punitiv sau discriminatoriu, adoptarea unor legi asem„n„toare Ón state foste comuniste reprezent‚nd precedente care exclud asemenea interpret„ri. Este adev„rat c„ Ón unele foste ˛„ri socialiste s-au adoptat astfel de legi la Ónceputul anilor ’90, dar, la presiunea organismelor interna˛ionale, au fost abrogate sau s-a renun˛at _de facto_ la aplicarea lor. Este vorba despre Cehoslovacia, unde a existat o asemenea lege, ∫i, dup„ ce s-a desp„r˛it Cehia de Slovacia, s-a renun˛at la aplicarea ei. Œn Bulgaria a existat doar pentru sectorul bancar, dar a fost declarat„ neconstitu˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Vom demonstra, Ón cele ce urmeaz„, c„ propunerea contravine spiritului ∫i literei Constitu˛iei.

Constitu˛ia noastr„ garanteaz„, Ón art. 36—38, trei drepturi fundamentale cu caracter exclusiv politic. Este vorba despre dreptul de a alege ∫i de a fi ales. Œn urma revizuirii Constitu˛iei, a fost completat catalogul drepturilor electorale, ad„ug‚ndu-se unul nou, dreptul de a fi ales Ón Parlamentul European. Completarea era necesar„ de vreme ce viitoarea Constitu˛ie european„ prevede c„ Parlamentul European este ales prin vot universal, direct de c„tre cet„˛enii europeni pentru un mandat de 5 ani, precum ∫i Ón cadrul alegerilor locale, Ón statul membru unde Ó∫i au re∫edin˛a. Dreptul de a fi ales este garantat tuturor cet„˛enilor care au drept de vot, cet„˛enia rom‚n„ ∫i domiciliul Ón ˛ar„ ∫i nu le este interzis„ asocierea Ón partide politice.

Art. 4 proclam„ Rom‚nia ca patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor, f„r„ deosebire de vreunul dintre criteriile enun˛ate, Óntre care reg„sim, la pozi˛ia 8, apartenen˛a politic„. Art. 16 garanteaz„ egalitatea cet„˛enilor f„r„ privilegii ∫i discrimin„ri.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare a epuizat timpul.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Urmeaz„...

Domnul senator Adrian P„unescu este aici?

- Dac„ nu este, Ól invit„m pe domnul senator Aurel

- Gabriel Simionescu.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am s„ prezint un material, poate, mult mai atractiv pentru toat„ lumea, ∫i anume îPrezentul ∫i perspectivele zonei ora∫ul-sta˛iune Buzia∫ din jude˛ul Timi∫“.

Spre deosebire de alte localit„˛i din categoria ora∫elor mici, Buzia∫ul se distinge prin faptul c„ dezvoltarea sa economico-social„, care i-a asigurat un loc distinct pe plan na˛ional ∫i interna˛ional, a fost centrat„ Ón jurul resursei de ape minerale ∫i termale t„m„duitoare, temeinic dovedite. De-a lungul timpului, pe seama acesteia s-a dezvoltat infrastructura menit„ s„-i sus˛in„ valorificarea Ón scopuri terapeutice.

Œn afara acestei resurse, Buzia∫ul s-a impus, pe plan regional ∫i na˛ional, prin podgoriile sale, o Óndeletnicire care, de asemenea, d„inuie de secole pe aceste meleaguri. Din p„cate, din motive asupra c„rora nu voi insista, pentru c„ sunt bine ∫tiute, dup„ 1989 viile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 existente ∫i baza tehnic„ de valorificare a strugurilor s-au pr„p„dit. Din c‚te am aflat, relansarea acestei Óndeletniciri are toate ∫ansele a se produce prin investi˛iile Óncepute recent de c„tre un om de afaceri din zon„.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, Buzia∫ul nu se poate bizui exclusiv pe apele termale ∫i pe relansarea Ón jurul acestora a sta˛iunii balneare, prin dezvoltarea ∫i echiparea serviciilor terapeutice, bazate pe atragerea de personal medical foarte bine calificat ∫i pe aparatur„ modern„. Cea de a doua resurs„ disponibil„ — readucerea Ón circuitul economic a viticulturii, este bine venit„, dar nu ∫i suficient„.

Œn elaborarea unui concept unitar de dezvoltare trebuie, obligatoriu, s„ ˛inem seama de celelalte resurse. Este vorba, pe de o parte, de terenurile agricole, iar pe de alt„ parte, de o mai bun„ punere Ón valoare a poten˛ialului uman existent at‚t Ón localitate, c‚t ∫i Ón localit„˛ile rurale din jurul Buzia∫ului.

Oricum, conceptul la care m„ g‚ndesc ∫i pe care Ól consider extrem de important Ón contextul apropiatei integr„ri a Rom‚niei Ón structurile comunitare nu poate fi dec‚t cel al dezvolt„rii durabile. Œn esen˛„ este vorba despre o cerin˛„ care s„ satisfac„, deopotriv„, criteriile de eficien˛„ economic„, indispensabile asigur„rii bun„st„rii oamenilor, iar pe de alt„ parte s„ conserve, dac„ nu chiar s„ Ómbun„t„˛easc„, Ónsu∫irile calitative ale factorilor de mediu: sol, ap„, aer. Œn cazul Buzia∫ului, aceast„ cerin˛„ se impune cu at‚t mai mult cu c‚t este vorba despre o sta˛iune balnear„ al c„rei aer are o valoare terapeutic„ recunoscut„, o ionizare superioar„ mediei.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Declara˛ia mea politic„ va avea dou„ dimensiuni: una care vine direct din locul Ón care am fost ales senator P.S.D., ∫i anume jude˛ul Hunedoara, ∫i a doua se va referi la alegerile din Republica Moldova. De fapt, am‚ndou„ sunt o Óncercare de a ataca ∫i de a istovi ceea ce a∫ numi îputerile malefice ale fa˛adei“.

Œnainte de a vorbi despre c‚teva dintre problemele grele cu care se confrunt„ oamenii din jude˛ul Hunedoara, cu deosebire, din Valea Jiului, dar nu numai din Valea Jiului, a∫ vrea s„ reamintesc faptul c„, Ón acest context, Ón acest conclav, s„pt„m‚na trecut„, c‚nd minutele noastre de grup se terminaser„, n-am putut s„ vin la microfon s„ salut declara˛ia plin„ de responsabilitate, pe care un senator al puterii, domnul Arion Viorel, a f„cut-o cu privire la aceea∫i realitate, care nu poate fi interpretat„ diferit de la partid la partid, pentru c„ este o realitate cumplit„ ∫i care pune grave

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 probleme oric„rei con∫tiin˛e care ia cuno∫tin˛„ de ea. Acestei realit„˛i i-am consacrat ∫i eu, Ón urm„ cu opt, nou„ s„pt„m‚ni, declara˛ia mea amar„, pornit„ tot de la situa˛ia cumplit„ Ón care tr„iesc at‚˛ia oameni din jude˛ul Hunedoara.

Œn orice caz, fa˛„ de situa˛ia dificil„ Ón care se afl„ localit„˛i Óntregi, cum ar fi Lupeni, Hunedoara, Brad, Petrila, Ghelari, Geoagiu, Bo∫orod, apare aceast„ constant„ a c„derii economice, care, Ón mod fatal, dup„ at‚ta vreme de neÓntrebuin˛are a for˛ei de munc„, uneori foarte calificate, din zon„, duce la crize sociale grave.

Iat„, primarul municipiului Lupeni, Cornel R„zmeri˛„, este disperat s„ constate c„, pe l‚ng„ necazurile obiective, apar necazuri subiective ∫i jocuri politice ale Regiei Autonome a Apelor Valea Jiului, bloc‚ndu-se conturile Prim„riei Lupeni. A∫adar, nu numai c„ sunt bani pu˛ini, dar nici accesul la ei nu-i este Óng„duit prim„riei unui mare ora∫ Óns‚ngerat al istoriei, Lupeni. La datoriile pe care le-a pl„tit prim„ria se r„spunde cu Ónmul˛irea acestor datorii Ón mod formal, ∫i anume datoriile sunt de 3,4 miliarde de lei, dar pre∫edin˛ia jude˛ului sus˛ine c„ sunt de 15 miliarde de lei. De ce?

O situa˛ie grav„ este ∫i la Petrila, unde primarul Ilie P„ducel recunoa∫te c„ are datorii de 1,53 miliarde de lei, dar Ón bugetul local pe 2005, care e mai mic cu 120 miliarde de lei fa˛„ de 2004, nu au fost incluse sume pentru subven˛ii dec‚t Ón valoare total„ de 300 milioane de lei. De ce?

Numai o clip„!

Domnule ministru Olteanu, v„ rog, este o treab„ de respect. Dac„ dori˛i, ie∫i˛i afar„, pe hol ∫i discuta˛i c‚t dori˛i dumneavoastr„ acolo. Acela∫i apel Ól adresez ∫i celorlal˛i colegi.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte, dac„ un reprezentant de frunte al Guvernului este aici, e cu at‚t mai bine, pentru c„ lucrurile acestea trebuie auzite ∫i eu cred c„ noi trebuie s„ ne orient„m cu to˛ii c„tre for˛ele s„n„toase din Republica Moldova.

— Œnlocuirea for˛elor de pace ruse prin trupe interna˛ionale ale O.N.U., U.E. sau NATO. Asta nu o cere proeuropeanul de ultim„ or„ Voronin, ci o cere Serafim Urecheanu cel batjocorit, din p„cate, Ón presa de la Bucure∫ti ∫i uitat de puterea de la Bucure∫ti, nesprijinit nici de fosta putere de la Bucure∫ti, Ón mare m„sur„, uitat, pur ∫i simplu, la Bucure∫ti.

— Denun˛area Acordului privind crearea Comunit„˛ii Statelor Independente.

— Schimbarea denumirii limbii de stat din moldoveneasc„ Ón limba rom‚n„.

Ridic ochii ∫i Ól v„d Ón sal„ pe Ilie Ila∫cu ∫i Ómi amintesc criticile pe care i le aducea lui Ro∫ca ∫i felul Ón care Ómi ∫i ne atr„gea aten˛ia c„ nu trebuie s„ ne l„s„m domina˛i de cuvinte, pentru c„ realitatea este alta ∫i a∫a este, domnule Ila∫cu, realitatea s-a dovedit a fi alta. Nimeni nu l-a ajutat pe Voronin, nici chiar propriul s„u partid, ca anticomunistul Ro∫ca ∫i ca anticomunistul Serebrean. Din p„cate.

— Crearea Ón structura noului Guvern a Ministerului Integr„rii Europene ∫i a Comisiei pentru integrarea european„, Ón Parlament.

— Renun˛area la persecutarea oponen˛ilor politici. Asta ar putea fi valabil„ de-a lungul tuturor r‚urilor, ∫i dincoace, ∫i dincolo de Prut.

— Œncetarea folosirii structurilor Ministerului Afacerilor Interne ca instrumente de poli˛ie politic„ ∫i de persecutare a persoanelor incomode puterii.

— Anularea neutralit„˛ii permanente a Republicii Moldova.

— Proclamarea, la nivel de stat, a orient„rii Republicii Moldova spre integrarea Ón structurile euroatlantice.

— Excluderea din Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele a manualelor de istorie integrat„ ∫i revenirea la examenul de istorie a rom‚nilor.

— Depolitizarea serviciului public ∫i promovarea Ón func˛ii pe baz„ de concurs.

— Acceptarea unui statut pentru raioanele din st‚nga Nistrului, Ón cadrul actualei Constitu˛ii a Republicii Moldova, ca stat unitar.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ doamna senator Maria Petre.

Nu mai e cazul, da? Mul˛umesc foarte mult. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,

Declara˛ia mea v„ vorbe∫te despre un subiect care a fost cap de afi∫ Ón toate jurnalele din s„pt„m‚na trecut„, anume cum se mai simte dup„ gratii îLuceaf„rul huilei rom‚ne∫ti“. Cum o mai duce cu s„n„tatea, c‚t de mult i-a priit cafeaua de diminea˛„, c‚t de bine i-ar face seara un televizor sau dac„ nu, m„car o convorbire la telefonul mobil. Miron Cozma r„m‚ne o persoan„ v‚nat„ de mass-media, iar noi am Ónceput s„ uit„m. Ne uit„m la Cozma ca la un star mediatic. Practic, lumea a uitat de ce se afl„ Miron Cozma Ón Ónchisoare. Acum este mai interesant c‚te cornule˛e serve∫te diminea˛a la micul dejun ∫i c‚t aer condi˛ionat trebuie s„ i serveasc„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 ma∫in„, pe drumul de la Ónchisoare la tribunal. Am uitat oare ce a f„cut Miron Cozma Rom‚niei? Am uitat cei zece ani de teroare prin care a trecut ˛ara? Am uitat mineriadele ∫i lan˛urile ortacilor care au m„turat tot ce au Ónt‚lnit Ón cale din Valea Jiului ∫i p‚n„ Ón Pia˛a Universit„˛ii? Oare acum toate acestea ni se par simple pove∫ti, pe care doar televiziunile se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ ni le reaminteasc„?

Miron Cozma se pl‚nge c„ nu poate rezista Ón Penitenciarul de Maxim„ Siguran˛„ din Craiova. Spune c„ via˛a este prea dur„ pentru el acolo. Mai c„ nu se pl‚nge c„ nu mai poate compune poezii ∫i rosti ∫oapte dulci la mobil. Locul lui unde este atunci? De ce ne g‚ndim doar la pedeapsa de 18 ani pe care a primit-o pentru mineriada din 1991? Chiar ∫i a∫a, ∫i tot ar trebui s„ stea la Craiova. Dincolo de pedeaps„, Miron Cozma poart„, Óns„, ∫i acuza˛iile dovedite. A subminat autoritatea statului. Nu a mai recunoscut Guvernul ∫i a Óncercat s„-l Ónl„ture cu b‚ta. Practic, Ón istoria Rom‚niei a∫a ceva nu s-a mai Ónt‚mplat niciodat„, ca o clas„ social„ s„ fie manipulat„ ∫i s„ se Óntoarc„ Ómpotriva Guvernului ∫i a celorlalte p„turi sociale. Mineriadele conduse toate de Miron Cozma au tras Rom‚nia Ónapoi cu zeci de ani. O perioad„ pe care era c‚t pe aici s„ n-o mai recuper„m niciodat„, dac„ opinia public„ nu se revolta anul trecut.

Are cuv‚ntul domnul senator Simionescu Aurel, Grupul social-democrat.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Zilele acestea, Rom‚nia va cunoa∫te un moment istoric. La 13 aprilie ∫i, apoi, la 25 aprilie Rom‚nia va face pa∫ii finali pentru semnarea Tratatului de integrare Ón Uniunea European„. Nu doresc s„ v„ vorbesc despre acest eveniment extraordinar, care, evident, domin„ via˛a noastr„ politic„, de∫i trebuie s„ reamintim celor afla˛i ast„zi la putere c„ acest lucru este posibil pentru c„, patru ani, Guvernul P.S.D. a construit, a construit bine, temeinic o Rom‚nie care poate s„ semneze Ón aceste zile Tratatul de aderare. Lucru pe care P.S.D. nu l-a putut face, dup„ mo∫tenirea primit„ de la fosta guvernare C.D.R., din care azi lipse∫te doar P.N.fi.C.D. Este ∫i aceasta una dintre deosebirile dintre mo∫tenirea primit„ ∫i cea l„sat„ de P.S.D. Acest lucru cred c„ trebuie spus ∫i trebuie reamintit celor ce au tendin˛a s„ ia de la cap„t ni∫te lucruri bine f„cute, numai pentru a nu recunoa∫te c„ ele au fost, Óntr-adev„r, bine f„cute.

Voiam, Óns„, s„ v„ vorbesc nu despre acest eveniment, ci, din perspectiva derul„rii sale, de un alt eveniment — Conferin˛a parlamentar„ îRegiunea extins„ a M„rii Negre Óntr-o nou„ arhitectur„ european„“, la care am avut ocazia s„ particip s„pt„m‚na trecut„. Pentru c„ integrarea Rom‚niei ∫i a Bulgariei Ón Uniunea European„, precum ∫i, Óntr-un viitor apropiat, a Turciei aduce Uniunea European„ la ˛„rmul M„rii Negre, iar ˛„rile noastre, Ómpreun„ cu Grecia, deja membr„ Ón Uniunea European„, pot constitui un puternic centru care s„ focalizeze interesul ∫i proiectele Uniunii Europene, Óndeosebi cele legate de infrastructur„. Aceasta ∫i pentru c„ at‚t Uniunea European„, c‚t ∫i ˛„rile de la Marea Neagr„ reprezint„ zone vaste, cu particularit„˛i ∫i interese diferite, dar care nu mai pot g‚ndi ∫i ac˛iona f„r„ s„ ˛in„ seama de fiecare Ón parte ∫i de ansamblu, Ón general.

De aceea, consider c„ ∫i participarea Rom‚niei, Ónc„ de la Ónceputul existen˛ei organiza˛iei, constituie un element de politic„ general„ Óndreptat„ spre viitor, pe care Guvernul P.D.S.R. de atunci l-a realizat. Sunt mai bine de zece ani de c‚nd construim la Marea Neagr„, Óntr-o zon„ extrem de fierbinte din punct de vedere social, cultural, religios, dar Óntr-o zon„ extrem de bogat„,

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, am Óncheiat declara˛iile politice.

Intr„m Ón partea a doua a programului nostru.

Œnainte de asta, Óns„, a∫ dori s„

Supun acum votului dumneavoastr„ programul de lucru.

Programul de lucru a fost votat cu 82 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o ab˛inere.

Intr„m, stima˛i colegi, cu raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea ∫i completarea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate nr. 145/1997.

Stima˛i colegi, comisia de mediere ne propune, pentru toate cele 7 texte, s„ mergem pe formula Camerei Deputa˛ilor. Propunerea este f„cut„ Ón unanimitate de c„tre comisia de mediere.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe vreunul din aceste texte? Nu sunt.

Punctul urm„tor, proiectul de Lege privind ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la cadrul general pentru finan˛area ac˛iunilor comunit„˛ii Ón sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004—2007, semnat la Bruxelles la 22 octombrie 2004.

V„ rog, Comisia economic„. V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnul C„t„lin Florin Teodorescu, secretar de stat, ne prezint„ acest proiect de lege, da?

Pofti˛i, domnule secretar de stat.

**Domnul C„t„lin Florin Teodorescu** — _pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor_ **:**

Stimate domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i domni senatori...

V„ rog s„ trage˛i un pic microfonul spre dumneavoastr„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Contribu˛ia Rom‚niei la acest cadru general va acoperi costurile cu privire la preg„tirea, dezvoltarea ∫i executarea proiectelor de interes comun Ón domeniul protec˛iei consumatorilor: pentru anul 2005, achitarea sumei de 112.327 euro, pentru anul 2006, achitarea sumei de 115.260 euro, pentru anul 2007, achitarea sumei de 118.923 euro. Pentru anul 2005, suma de 112.327 euro a fost inclus„ Ón bugetul A.N.P.C.

Fa˛„ de cele de mai sus, v„ rug„m s„ aproba˛i ratificarea, prin lege, a acestui memorandum. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Gheorghe Constantin s„ prezinte raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege urmeaz„ s„ fie adoptat Ón procedur„ de urgen˛„, av‚nd Ón vedere faptul c„ prin art. 5 din memorandum se prevede c„ acesta Ó∫i va produce efectele Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2005, dat„ p‚n„ la care Rom‚nia ar fi trebuit s„ comunice Comisiei Europene Óndeplinirea procedurilor interne de ratificare, precum ∫i necesitatea respect„rii obliga˛iilor asumate Ón cadrul Capitolului 23 de negocieri, îProtec˛ia consumatorilor ∫i a s„n„t„˛ii“.

Men˛ion„m c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.

Œn concluzie, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei economice au hot„r‚t s„ adopte raport favorabil f„r„ amendamente. Men˛ion„m c„ Senatul este Camera decizional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale.

Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stima˛i colegi, avem un raport, f„r„ amendamente, de sus˛inere a proiectului de lege. Pe cale de consecin˛„,

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare. Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, da? Ave˛i cuv‚ntul.

Comisia pentru administra˛ia public„, domnul C‚rlan, este la datorie.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare, care a fost 1 ianuarie 2005, s-a constatat c„ exist„ unele disfunc˛ionalit„˛i de natur„ obiectiv„ Ón procesul de Ónfiin˛are a institu˛iei respective, determinate chiar de unele lacune normative, sub aspectul reglement„rii unor situa˛ii tranzitorii care au rezultat din procesul de reorganizare a fostelor corpuri ale gardienilor publici, precum ∫i lipsa unei detalieri corespunz„toare referitoare la transferul de personal ∫i de patrimoniu.

Œn numeroase situa˛ii aceste disfunc˛ionalit„˛i au pus Ón imposibilitate autorit„˛ile locale s„ Óntreprind„ demersurile corespunz„toare pentru realizarea procesului de reorganizare, precum ∫i de preluare a personalului ∫i a patrimoniului, implica˛ia cea mai important„ const‚nd Ón Ónt‚rzierea Ónfiin˛„rii Poli˛iei Comunitare Ón unele unit„˛i administrativ-teritoriale.

Prin adoptarea de c„tre Guvern a ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 23/2005, supus„ azi adopt„rii, au fost introduse Ón con˛inutul Legii nr. 371/2004 unele modific„ri ∫i complet„ri de natur„ s„ elimine disfunc˛ionalit„˛ile constatate ∫i s„ opera˛ionalizeze Poli˛ia Comunitar„, cre‚ndu-se Ón acest fel cadrul corespunz„tor pentru aceast„ institu˛ie, astfel:

— se restr‚ng competen˛ele Poli˛iei Comunitare pe linie de asigurare a pazei la obiectivele ∫i bunurile de interes public ∫i privat ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale;

— patrimoniul fostelor corpuri ale gardienilor publici se preia, dup„ caz, de c„tre consiliile locale, care au obliga˛ia de a-l repartiza Poli˛iei Comunitare Ónfiin˛ate la nivel local, sau de c„tre consiliile jude˛ene, care Ól repartizeaz„ serviciilor publice jude˛ene competente s„ efectueze activit„˛i de paz„ a obiectivelor de interes jude˛ean.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a adoptat raport favorabil cu un amendament. Exist„, de asemenea, dou„ amendamente respinse de comisie, prezentate Ón anexa la raport.

Exist„ avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale, stima˛i colegi. Sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Szabó.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Problema institu˛iilor din sfera aceasta, s„-i spunem special„, care p‚n„ acum a avut un caracter eminamente centralizat ∫i care, Ón conformitate cu tendin˛a de descentralizare a administra˛iei publice, cap„t„ culoare local„ ∫i elemente de specific local, este deosebit de important„.

Sigur c„ s-au putut constata pe parcursul a∫a-zisei aplic„ri a Legii nr. 371/2004 anumite tendin˛e de a prezerva anumite structuri existente, respectiv de a asigura continuitate Ón slujba unei categorii care a fost Ónfiin˛at„ prin Legea nr. 26/1993 privind Ónfiin˛area Corpului gardienilor publici.

F„r„ Óndoial„, precizarea ariei de responsabilitate, a∫a cum a fost f„cut„ Ón expunerea de motive Ón prezentarea proiectului, este deosebit de important„. Ordinea public„ este o chestiune eminamente local„, care are un specific legat de tradi˛ii, de o sumedenie de alte aspecte ∫i Ón acest mod autorit„˛ile administra˛iei publice, Ón conformitate cu legile care le guverneaz„, trebuie s„ aib„ instrumente la dispozi˛ie. Unul dintre aceste instrumente este aceast„ cvasipoli˛ie numit„ Poli˛ia Comunitar„.

Oricum, nu ar trebui s„ c„dem Ón gre∫eala de a face protec˛ie social„ pentru o categorie profesional„ care-∫i poate g„si loc de munc„ Ón sfera privat„, Ón acela∫i domeniu, Ón domeniul firmelor de paz„ ∫i protec˛ie, ∫i, de asemenea, ceea ce este ∫i mai important, ∫i cred c„ este deosebit de important s„ remarc„m Ón proiectul Guvernului, Ón opozi˛ie cu unele dintre amendamentele care au fost, din fericire, zic eu, respinse, dar ele vor putea fi sus˛inute, elementul op˛ional trebuie s„ r„m‚n„. Cu alte cuvinte, este important ca aceast„ institu˛ie s„ poat„ fi Ónfiin˛at„ prin hot„r‚re a consiliului local, nu s„ o Ónfiin˛„m noi Ón mod obligatoriu prin lege.

Grupul nostru parlamentar va sprijini adoptarea acestui proiect de lege Ón forma Ón care a fost prezentat prin raportul comisiei sesizate Ón fond.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

V„ mul˛umesc. V„ rog, mai sunt interven˛ii? Domnul senator Simionescu.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. este convins, ca noi to˛i, de fapt, de necesitatea acestei legi, care a fost elaborat„ de Guvernul P.S.D. ∫i aprobat„ Ón mandatul trecut. Suntem convin∫i c„ bani suficien˛i nu vor fi niciodat„ ∫i de fiecare dat„ vom avea o astfel de pozi˛ie de a ne ascunde dup„ lipsa banilor, de∫i trebuie s„ spunem c„ legile Ón vigoare ast„zi spun c„ atunci c‚nd se d„ un atribut c„tre administra˛ia local„ el trebuie ∫i sus˛inut financiar.

D‚ndu-se un asemenea, un astfel de atribut, respectiv Poli˛ia Comunitar„, o parte din activitatea poli˛iei din momentul acesta, acela de lini∫te ∫i ordine public„, ar trebuie s„ fie Ónso˛it„ ∫i de o anumit„ sum„ de bani. Probabil insuficient„, dar va trebui s„ fie Ónso˛it„.

Œn plus, noi credem c„ trebuie s„ existe o viziune unitar„ asupra a ceea ce Ónseamn„ Poli˛ia Comunitar„. Nu putem avea ora∫e sau mari municipii, Ón special, care au Poli˛ie Comunitar„ ∫i altele care nu au, pentru c„ unii pot ∫i al˛ii nu pot s„ aib„ a∫a ceva. Nu pot, Ón sens financiar, nu Ón sens...

De asemenea, noi credem c„, de∫i este un atribut local, ordinea ∫i lini∫tea public„ sunt o problem„ na˛ional„. Nu ne putem duce la Cluj, Br„ila, Satu Mare, din alt ora∫ fiind, ∫i, acolo, Óntr-un loc s„ avem un anumit standard, o anumit„ poli˛ie, o anumit„ form„ de ordine public„, iar Ón alt ora∫ s„ nu avem aceast„ form„ de ordine public„.

De aceea noi consider„m c„ este necesar„ Poli˛ia Comunitar„. Este necesar s„ avem o reglementare foarte bine stabilit„ Ón acest domeniu. Poate ducem termenele respective pu˛in mai lungi, ca s„ fie fezabile pentru toate municipiile, pentru toate ora∫ele, dar trebuie s„ existe obligativitatea prev„zut„ Ón lege ca municipiile, cel pu˛in, dar ∫i ora∫ele s„ aib„ Ónfiin˛at„ aceast„ Poli˛ie Comunitar„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii.

Stima˛i colegi, avem un raport cu 3 amendamente: un amendament admis, cu care Ón˛eleg c„ ∫i Guvernul este de acord...

Da.

Revenim.

V„ dau cuv‚ntul imediat.

Doamna senator, v„ rog, la microfon. La pozi˛ia 1.

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Primul nostru amendament la pozi˛ia 1 a constat Ón Ónlocuirea formei permisive îse poate Ónfiin˛a“ ∫i îse pot constitui“ cu forma imperativ„ îse Ónfiin˛eaz„“ ∫i îse constituie“.

Eu r„m‚n oarecum surprins„ de discursul colegului Simionescu care, din c‚te Ómi aduc aminte, Ón comisie s-a ab˛inut asupra amendamentului meu, de∫i prin argumentele pe care le-a evocat Ónainte nu a f„cut dec‚t s„ Ól sus˛in„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci asta o spune˛i ca s„ ∫tie cum voteaz„.

Ca s„ ∫tie de acum Óncolo cum voteaz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Continua˛i.

Ca s„ ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ ce face Ón comisie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Continua˛i, da.

## A∫a, ca pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, dac„ avem Ón vedere faptul c„ scopul acestei reglement„ri este asigurarea ordinii ∫i lini∫tii publice, cre∫terea eficien˛ei pazei etc., nu se justific„, Óntr-un stat de drept, consacrarea prin lege a posibilit„˛ii ca Ón unele unit„˛i administrativ-teritoriale s„ se constituie ∫i Ón altele nu.

Aceast„ formul„ imperativ„ nu afecteaz„ ∫i nu are nimic cu autonomia local„. Autonomia r„m‚ne. Œn ce fel? Œn faptul c„ modul concret de constituire a Poli˛iei Comunitare Ón fiecare unitate administrativ-teritorial„ r„m‚ne s„ se reglementeze prin hot„r‚re a consiliului local, care, Ón func˛ie de propriile posibilit„˛i materiale, logistice etc., o va stabili Ón mod concret.

Dar a crea posibilitatea prin lege ca unele s„ aib„ ∫i altele s„ nu aib„, unele autorit„˛i administrativ-teritoriale, credem noi c„ ea contravine semnifica˛iei ordinii publice pentru toate unit„˛ile administrativ-teritoriale, care este o valoare care trebuie, Ón egal„ m„sur„, ocrotit„ ∫i de aceea noi sus˛inem Ón continuare amendamentul ∫i solicit„m ∫i colegilor no∫tri s„ ni-l sus˛in„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## ...∫i dou„ respinse.

Dac„ se sus˛in amendamentele respinse? Doamna senator Vedina∫.

## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

Domnule pre∫edinte, la amendamente admise, dac„ se poate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Nu ∫tiu ce va face domnul Simionescu.

V„ mul˛umim foarte mult.

La acest amendament dac„ mai sunt interven˛ii? Nu ave˛i la amendamentul acesta.

Stima˛i colegi, Ól

Œn leg„tur„ cu amendamentul doamnei senator Vedina∫ ∫i al domnului senator Gheorghe Funar, v„ cer Óng„duin˛a s„ fac o precizare, ∫i cu aceasta fac referire ∫i la cele spuse de domnul senator Simiona∫... Ierta˛i-m„, Simionescu.

Sigur c„ ordinea public„ este o chestiune ∫i o valoare, p‚n„ la urm„, de interes local. Este o chestiune ∫i o valoare de interes na˛ional ∫i, mai mult dec‚t at‚t, a∫ ad„uga faptul c„ ordinea ∫i lini∫tea public„ pentru Rom‚nia, ast„zi, este o chestiune ∫i o valoare de interes european, pentru c„ intereseaz„ nu numai pe locuitorii dintr-un ora∫ mic, fost„ comun„, C„z„ne∫ti, de exemplu, anul trecut f„cut„ de noi, la o propunere legislativ„, ora∫. Deci nu intereseaz„ numai pe locuitorii respectiv, ci ∫i pe bucure∫teanul care trece c„tre mare prin comuna respectiv„. Deci intereseaz„ standardul de ordine public„... Dar intereseaz„ ∫i pe cet„˛eanul vest-german care merge c„tre mare. Deci ordinea ∫i lini∫tea public„ este o chestiune de interes larg, nu numai local. Pentru aceasta statul ∫i-a creat institu˛ii care s„ se ocupe de ordinea public„.

Pe plan na˛ional exist„ Poli˛ia Rom‚n„ care are atribu˛ii precis stabilite prin lege ∫i a∫ spune eu c„ se str„duie∫te s„ fie asiguratoare. Cel pu˛in Ón plan legislativ exist„ cadrul adecvat ca s„ se asigure ordine public„ la nivelul acesta, inclusiv cooperarea interna˛ional„ prin Europol, Interpol ∫i institu˛iile Poli˛iei Rom‚ne care coopereaz„ la nivel european. Œns„, pe plan local, s-a creat aceast„ institu˛ie, Poli˛ia Comunitar„, care s„ fie un instrument ∫i o component„ de interes local ale primarului, ale puterii locale alese de cet„˛eni, care ∫i-a luat un angajament s„ dispun„ Óntr-un anumit fel.

™i atunci se pune problema dac„ trebuie s„ oblig„m prin lege, de la nivel central, toate comunit„˛ile locale s„-∫i fac„ poli˛ie comunitar„. Varianta Guvernului a fost s„ cre„m posibilitatea, dup„ mai multe consult„ri. Aceast„ creare a posibilit„˛ii Ói creeaz„ atributul s„ fac„ atunci c‚nd sunt Óntrunite condi˛iile, c‚nd nevoile locale cer, efectiv, s„ existe o poli˛ie comunitar„. Altfel, facem o poli˛ie comunitar„ ast„zi, c‚nd nu este neap„rat„ nevoie.

Mai mult dec‚t at‚t, Ói spun doamnei profesoare o chestiune pe care d‚nsa o spune studen˛ilor ∫i am Ónv„˛at-o cu to˛ii de la Modestino: _îLegis virtus haec est: imperare, vetare, permittere, punire.“_

™i noi v„ mul˛umim.

O Óntrebare: dac„ o creeaz„, Óntr-un caz, cine e mai mare, ∫eful poli˛iei comunitare sau ∫eful poli˛iei locale?

Deci ∫eful poli˛iei locale are atribu˛ii... Nu am Ón˛eles exact Óntrebarea. V„ rog s„ m„ ierta˛i.

Nu e vorba pe rang. Aici sunt institu˛ii diferite. Poli˛ia Comunitar„ func˛ioneaz„ Ón cadrul autorit„˛ii locale, iar poli˛ia municipiului ˛ine de poli˛ia na˛ional„ ∫i are atribu˛iile de sine st„t„toare. Deci sunt diferite.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun. Am Ón˛eles.

Am Óncheiat dezbaterile. V„ rog eu.

Dac„ la amendament mai are cineva observa˛ii?

™i reprezentantul comisiei. La amendament vreau s„ v„ referi˛i.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

Comisia ∫i-a Ónsu∫it punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a vorbit din partea grupului. C‚te un reprezentant din fiecare grup. Doamna Vedina∫ a sus˛inut amendamentul.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

La sus˛inerea amendamentului putem vorbi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Vre˛i s„ continu„m?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi ne sus˛inem amendamentul ∫i, Ón opinia noastr„, a∫a cum a ar„tat Ón pledoaria sa ∫i reprezentantul Guvernului, este necesar ca to˛i cet„˛enii Rom‚niei s„ se bucure de existen˛a poli˛iei comunitare. S-a dat exemplu cu cet„˛eanul vest-german, cu altul care trece prin comuna cutare sau or„∫elul cutare. Dac„ acolo nu exist„ poli˛ie comunitar„, ce face?

Eu pledez pentru ca rom‚nii din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫ s„ aib„ poli˛ie comunitar„, s„ le fie ap„rate drepturile ∫i interesele. Nu putem l„sa la latitudinea unui primar sau a unui consiliu local dac„ s„ existe sau nu poli˛ie comunitar„. Risc„m s„ devenim...

Unde nu se face, avem gardienii publici, care r„m‚n.

Nu r„m‚n, domnule pre∫edinte. V„ rog s„ fi˛i atent. Este vorba de transformarea gardienilor publici Ón Poli˛ie Comunitar„. ™i ajungem, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, Óntr-o situa˛ie ridicol„. P‚n„ acum am avut gardieni publici ∫i acum, pentru c„ nu vrea un primar sau un consiliu local, nu vom avea poli˛ie comunitar„. Este necesar ca poli˛ie comunitar„ s„ existe Ón toate localit„˛ile Rom‚niei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca rang, cine e mai mare?

S-a Ón˛eles. Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Szabó.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Eu sunt sigur c„ locuitorii din jude˛ul men˛ionat de c„tre antevorbitor se vor bucura. Nu ∫tiu dac„ acesta este un motiv de bucurie.

Eu a∫ fi procedat la luarea Ón considerare a acestui amendament dac„ ini˛iatorul amendamentului ar fi propus ca, neap„rat, dintr-un alt jude˛ ∫i, dac„ se poate, nevorbitori de limb„ local„ s„ fie cei din poli˛ia comunitar„, Óns„ prev„d c„ se va Ónfiin˛a Ón jude˛ul respectiv, Ón c‚t mai multe localit„˛i, poli˛ie comunitar„ ∫i c„ cet„˛eni localnici se vor Ónrola acolo pentru men˛inerea ordinii ∫i lini∫tii publice.

™i cu dotare cu armament?

A∫a cum prevede legea.

Atunci, cet„˛eanul trebuie s„ fac„ o ∫coal„.

Cum s„ nu? Sunt prev„zute Ón lege condi˛iile care trebuie Óndeplinite pentru a putea face parte ∫i tocmai acesta este progresul Ón legiferare, c„ s-a ridicat ∫tacheta criteriilor pentru a putea face parte din acest corp.

De aceea eu sprijin varianta Guvernului ∫i v„ rog ∫i pe Domniile voastre s„ face˛i tot a∫a.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Simionescu, referitor la amendament.

Domnule pre∫edinte, zece secunde.

Colegii mei ∫tiu, la ∫edin˛a de comisie eu am votat Ómpotriva formei Ón care a fost prezentat„ Ordonan˛a privind Poli˛ia Comunitar„. Deci am votat Ómpotriv„, tocmai pentru c„ era vorba de îÓnfiin˛area“, ∫i nu de îpoate Ónfiin˛a“.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Mai dore∫te reprezentantul Guvernului s„ adauge ceva?

## **Domnul Alexandru Mircea:**

O singur„ precizare. S-a spus c„ cet„˛enii care trec printr-o comun„ nu au asigurat„ protec˛ie dac„ nu este poli˛ie comunitar„. Precizez c„ exist„ jandarmerie na˛ional„ ∫i exist„ poli˛ia na˛ional„, cu structuri, cu ∫ef de post, cel pu˛in, Ón fiecare localitate a ˛„rii, c‚t o fi ea de mic„.

Mul˛umesc.

Ave˛i o nel„murire, domnule senator? V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt consternat de interven˛ia reprezentantului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i constat c„ am avut dreptate atunci c‚nd m-am adresat, Ón scris, domnului ministru Blaga ∫i i-am solicitat s„-l dea afar„. Din ce cauz„? ™i acum a dovedit c„ nu cunoa∫te realitatea. Permite˛i-mi s„-l informez.

Jandarmii au fost retra∫i din mediul rural, domnule secretar de stat. V„ rog s„ afla˛i de la mine. V„ rog, de asemenea, s„ afla˛i c„ poli˛i∫tii de la nivel de comun„ nu au nici un mijloc de transport. Nu au nici m„car cal, nici biciclet„. Deci Ón aceast„ situa˛ie sunt, domnule secretar de stat. Nu-i dezinforma˛i pe domnii senatori ca s„ voteze Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Din p„cate, aceasta este realitatea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles, domnule senator. Œn orice caz, s„ fi˛i convins c„ vor avea uniforme diferite.

Stima˛i colegi, supun la vot acest amendament al doamnei senator Verginia Vedina∫ ∫i al domnului senator Funar. Comisia a votat Ómpotriv„. A˛i auzit punctele de vedere ∫i de o parte, ∫i de cealalt„.

Deci, Ón loc de îse poate Ónfiin˛a“, îse Ónfiin˛eaz„“.

Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendament. Vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriva lui.

V„ rog s„ vota˛i.

56 de voturi pentru, 56 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Sincer, Ómi pare r„u.

Liste, domnule pre∫edinte!

Liste. Am Ón˛eles. Nici m„car pre∫edintele Senatului nu are drept de decizie Ón cazul acesta.

Trecem mai departe. Al doilea amendament se mai sus˛ine?

Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Al doilea amendament pune Ón mare Óncurc„tur„ echipa din mijlocul s„lii Senatului, pentru c„ amendamentul nostru este identic cu punctul de vedere al ∫efului Guvernului, al domnului prim-ministru T„riceanu.

Œn expunerea de motive, Domnia sa precizeaz„: îPatrimoniul Corpului gardienilor publici se preia...“ — subliniez — î...se preia Ón condi˛iile legii, de c„tre consiliile jude˛ene.“

Œmpreun„ cu doamna senator Vedina∫ am venit cu un amendament care preia, practic, ideea domnului prim-ministru ∫i, fa˛„ de textul actual din proiectul de lege, îpatrimoniul poate fi preluat“, noi am preluat ideea primului-ministru, îpatrimoniul prev„zut la alin. 1 este preluat de aceste consilii locale“.

Nu cred c„ Alian˛a D.A. va vota îNu“.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Am Ón˛eles. Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog.

Comisia a aprobat un alt amendament, care rezolv„, pe fond, chestiunea ∫i, din acest motiv, amendamentul propus de domnul senator Funar a fost respins.

Este vorba de situa˛iile punctuale Ón care consiliile jude˛ene Ónfiin˛eaz„ servicii de poli˛ie comunitar„ la nivel jude˛ean, Ón afara celor Ónfiin˛ate la nivel local. Œn aceast„ situa˛ie, Ón mod normal, acel serviciu de nivel jude˛ean trebuie s„ participe la repartizarea patrimoniului Corpului gardienilor publici, Ón mod echitabil, al„turi de celelalte servicii Ónfiin˛ate la nivel local.

Dac„ s-ar adopta amendamentul Ón forma propus„ de domnul senator Funar, ar Ónsemna c„ simpla Ónfiin˛are a unui serviciu de interes jude˛ean implic„ preluarea, Ón mod obligatoriu, imperativ, a Óntregului patrimoniu al Corpului gardienilor publici ∫i repartizarea c„tre acel serviciu de nivel jude˛ean, ∫i toate serviciile de poli˛ie comunitar„ Ónfiin˛ate la nivel local r„m‚n f„r„ patrimoniu.

Solicit„m respingerea acestui al doilea amendament, respins de comisie, ∫i adoptarea amendamentului adoptat de comisie.

Deci trebuie citit art. 20 cu ambele alineate.

M-a˛i derutat. A˛i reu∫it s„ m„ deruta˛i prin interven˛ie. Nu Ón˛eleg. Dac„-i spun îconsiliul jude˛ean preia patrimoniul...“, la alin. 1, de ce trebuie s„-l d„d„cesc eu, s„-i spun îpropor˛ional“? Domnule, Ói credem chiar a∫a neputincio∫i? S„-i spun eu Ón lege? Este interesul lui. A preluat faxuri... Spune: îTrei camere ave˛i voi, cinci acela...“ Œi spun eu îpropor˛ional cu...“ N-am Ón˛eles. V„ rog. E o nedumerire a mea. Œmi cer scuze c„ am vorbit.

Alte lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Funar ∫i dup„ aceea reprezentantul Guvernului.

Domnule pre∫edinte, renun˛.

ipotez„, c„ Ón jude˛ele Ón care consiliile jude˛ene Ónfiin˛eaz„, Ón condi˛iile legii, servicii publice destinate asigur„rii pazei, patrimoniul prev„zut poate fi preluat de aceste consilii, care au obliga˛ia de a-l repartiza ∫i serviciilor respective. Deci se introduce o ipotez„ nou„, care justific„ posibilitatea de a-l distribui.

Deci nu sunte˛i de acord cu amendamentul comisiei?

Eu sunt de acord cu amendamentul comisiei.

Atunci nu mai citi˛i alin. 2 al dumneavoastr„. Nu mai este îpoate fi preluat“.

Domnule, sunte˛i de acord cu respingerea amendamentului?

Cu amendamentul domnului Funar.

Stimate coleg...

Domnule Alexandru Mircea, a˛i sus˛inut amendamentul de la alin. 2 din ordonan˛a de urgen˛„. Comisia propune la alin. 2 o alt„ formulare. Se repartizeaz„ propor˛ional acest patrimoniu c„tre serviciile respective. Propor˛ional. E bine, nu ∫tiu... Œn func˛ie de cap de om, de... Nu asta este problema.

Mai ave˛i de ad„ugat ceva? Domnule C‚rlan, ave˛i cuv‚ntul.

Dac„ dezbatem amendamentul adoptat de comisie, am de ad„ugat. Dac„ r„m‚nem la dezbaterea amendamentului sus˛inut de c„tre domnul Funar...

Vorbesc de amendamentul comisiei.

S„ se respecte regulamentul, domnule pre∫edinte. Da˛i o dat„ cuv‚ntul, nu de trei ori.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog eu, pu˛in„ r„bdare. P‚n„ la 19,30, v„ rog eu s„ ave˛i r„bdare. Dup„ aceea... Promit c„ nu dep„∫im ora 19,30.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Am luat numai lista, domnule pre∫edinte.

Reprezentantul Guvernului, dac„ nu mai sunt interven˛ii.

Œn expunerea de motive, Óntr-adev„r, spune c„ se preia, dar se preia Ón conformitate cu reglementarea prev„zut„ la art. 20 alin. 1. Œn alin. 2 se introduce o

Nu vorbim de propor˛ionalitate, pentru c„ propor˛ionalitatea apare la amendamentul adoptat de comisie.

Bun. Spune˛i la amendamentul adoptat de comisie.

Amendamentul adoptat de comisie este u∫or de Ón˛eles dac„ citim ambele alineate ale art. 20.

La alin. 1: îPatrimoniul Corpului gardienilor publici se preia de c„tre consiliile jude˛ene ∫i se repartizeaz„ c„tre serviciile de poli˛ie comunitar„ Ónfiin˛ate la nivel local.“

Alin. 2 aduce Ón discu˛ie acea ipotez„ c„ se poate Ónfiin˛a un serviciu ∫i la nivel jude˛ean ∫i, dac„ am p„stra formularea ini˛ial„, observa˛i c„ implic„ obliga˛ia de a-l repartiza serviciilor respective. Care respective? Œn art. 2, respective sunt serviciile de la nivel jude˛ean ∫i ar Ónsemna c„ consiliul...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Care sunt acelea? Ce servicii iau? Sunt mai multe, nu?

Alin. 2: îŒn jude˛ele Ón care consiliile jude˛ene Ónfiin˛eaz„, Ón condi˛iile legii, servicii publice de interes jude˛ean, patrimoniul prev„zut la alin. 1 poate fi preluat de c„tre aceste consilii, care au obliga˛ia de a-l repartiza serviciilor respective.“ Respective, adic„ cele de nivel jude˛ean.

Stimate coleg...

Suntem la alin. 2, Ón formularea ini˛ial„.

Pentru Ón˛elegerea noastr„... Sunt de acord cu dumneavoastr„.

Deci, spune˛i îservicii de ap„rare a obiectivelor“. Sunt mai multe servicii?

Da.

Care sunt acelea?

Cele Ónfiin˛ate la nivel local, Ón subordonarea primarilor. ™i, ca ipotez„ introdus„ la alin. 2, ∫i un serviciu Ónfiin˛at de consiliul jude˛ean, la nivel jude˛ean. Œn aceast„ ipotez„, consiliul jude˛ean, conform formul„rii ini˛iale, preia patrimoniul Corpului gardienilor publici ∫i are obliga˛ia s„-l repartizeze acestor servicii de nivel jude˛ean. Practic, tot patrimoniul r„m‚ne la nivel jude˛ean. A∫a sun„ formularea ini˛ial„ ∫i de aceea comisia a sim˛it nevoia s„ reformuleze, ar„t‚nd c„...

Stimate coleg...

...serviciul de nivel jude˛ean intr„ la repartizare...

Domnule pre∫edinte, alin. 2 se refer„ la î... jude˛ele Ón care consiliile jude˛ene Ónfiin˛eaz„...“. Nu-i vorba de nici un consiliu local.

Consiliile locale au Ónfiin˛at, deja, la alin. 1, le-am dat dreptul prin lege ∫i au Ónfiin˛at... Una, dou„, ∫apte, nou„ prim„rii au Ónfiin˛at deja servicii de nivel local.

Stima˛i colegi, pentru alin. 2 de la art. 20 avem dou„ alineate. Unul, propus de comisie: îAcestea se repartizeaz„ propor˛ional“, deci se refer„ la... ™i tot la alin. 2 avem varianta care a fost propus„ de cei doi colegi, doamna senator Vedina∫ ∫i domnul senator Funar... ™i trebuie s„ lu„m o decizie.

Sigur c„ supun Ónt‚i la vot varianta propus„ de comisie.

Domnul ™tefan Viorel, v„ rog.

Domnul senator Radu Stroe cere procedur„...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Observa˛ia mea se refer„ la amendamentul admis, dar, a∫a cum a˛i spus ∫i dumneavoastr„, cele dou„ probleme, deci amendamentul respins, de la punctul 2 din anexa nr. 2, vizeaz„ aceea∫i problem„ ca ∫i amendamentul admis din anexa nr. 1.

Deci eu vreau s„ vorbesc despre forma Ón care a fost admis la comisie acest amendament.

Sigur, eu, personal, sunt de acord, subscriu la ideea c„ trebuie s„ existe o propor˛ionalitate atunci c‚nd se repartizeaz„ patrimoniul care se preia de la Corpul gardienilor publici, de principiu.

Accept‚nd aceast„ premis„, cred c„ textul, a∫a cum a fost formulat la comisie, este Ón suferin˛„, pentru c„ vorbim despre modul Ón care aceste noi servicii Ónfiin˛ate vor beneficia de un patrimoniu care se repartizeaz„ ∫i nu vorbim de modul Ón care vor participa la constituirea patrimoniului serviciilor, a∫a cum s-ar putea Ón˛elege din redactare.

Deci prima observa˛ie este legat„ de aceast„ redactare, unde v„ propun ca Ón locul sintagmei îvor participa“ s„ introducem sintagma îacestea vor beneficia Ón mod propor˛ional“. Œn loc de îla“ introducem îde repartizarea patrimoniului prev„zut la alin. 1“.

A doua observa˛ie este c„ atunci c‚nd introducem Óntr-un text de lege ideea unei repartiz„ri propor˛ionale, Ón mod aproape obligatoriu decurge faptul c„ trebuie s„ introducem ∫i un criteriu, pentru c„ ideea de propor˛ionalitate, f„r„ s„ facem trimitere la un criteriu, nu spune nimic. ™i atunci Ómi este foarte greu s„ spun aici care ar putea s„ fie criteriul, pentru c„ dac„ Óntre municipii, ora∫e, comune ∫i a∫a mai departe putem s„ ne imagin„m ceva legat de suprafa˛„, de popula˛ie, aici, deja, fiind vorba de repartizare Óntr-un serviciu Ónfiin˛at Ón mod expres pentru a ap„ra obiective de interes jude˛ean ∫i o astfel de structur„ Ónfiin˛at„ la nivelul municipiilor, ora∫elor, nu ∫tiu cum ar putea s„ fie f„cut„ aceast„ compara˛ie, func˛ie de care s„ respect„m principiul propor˛ionalit„˛ii.

Ne spune˛i despre ce fel de patrimoniu e vorba?

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Domnule pre∫edinte, dup„ p„rerea mea, prin respingerea primului amendament al domnului senator Gheorghe Funar, Ón textul de lege va r„m‚ne o contradic˛ie. Legea spune a∫a: îŒn mod imperativ, p‚n„ la 30 noiembrie 2005, se desfiin˛eaz„ Corpul gardienilor publici, iar patrimoniul se preia la nivelul consiliilor jude˛ene.“ Nu las„ loc de Óntors.

Deci dup„ 30 noiembrie 2005, pe tot teritoriul Rom‚niei, patrimoniul Corpului gardienilor publici va trece la consiliile jude˛ene. Cel„lalt text, Óns„, introduce posibilitatea op˛iunii locale.

Deci unele jude˛e vor dori ca din acest patrimoniu s„ Ónfiin˛eze Poli˛ia Comunitar„, altele nu vor dori. ™i atunci vom avea jude˛e cu comunit„˛i care au Ón func˛iune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Poli˛ie Comunitar„, care gestioneaz„ ceea ce preiau din patrimoniul Corpului gardienilor publici, ∫i vom avea jude˛e sau localit„˛i care nu vor Ónfiin˛a acest serviciu, ∫i atunci Ómi pun, firesc, Óntrebarea: patrimoniul preluat prin desfiin˛area Corpului gardienilor publici ce destina˛ie va avea ∫i cine se va ocupa de el?

Deci a∫a este f„cut„ legea acum, prin respingerea amendamentului domnului senator Funar.

™i de aici pleac„ toate nedumeririle ulterioare. ™i am ajuns la aceast„ chestiune. Se desfiin˛eaz„ o entitate, r„m‚ne un patrimoniu pe care Ól distribuim c„tre comune, ora∫e, municipii ∫i...

Deci asta ca regul„, iar ca excep˛ie, Ón unele jude˛e, unde este cazul, vor lua fiin˛„ astfel de servicii de paz„ ∫i ordine, dar constituite pe alt criteriu, nu pe criteriul de a p„zi comunitatea, ci de a p„zi ni∫te obiective de interes jude˛ean. ™i acum, la art. 20 alin. 2 se pune problema cum Ómp„r˛im acest patrimoniu Óntre aceste entit„˛i. Comisia spune îpropor˛ional“. ™i eu pun Óntrebarea: propor˛ional cu ce? Care este criteriul la care ne raport„m?

Ar putea s„ fie un criteriu ∫i mie mi se pare c„ este singurul: personalul preluat. Pentru c„, altminteri, ajungem la situa˛ii necomparabile. Un serviciu care vrea s„ apere un obiectiv jude˛ean nu poate s„ fie comparat cu un serviciu care ap„r„ un ora∫ sau un municipiu. ™i atunci...

Domnule senator, ∫i asta este facultativ, unul hot„r„∫te s„ nu preia personalul, unde scrie Ón lege c„ e obligatoriu s„ preia doar dintre gardienii publici, s„ le schimbe ∫epcile ∫i s„ scrie îPoli˛ie Comunitar„“. C„ noi asta vrem acum, ne punem alt„ ∫apc„...

Nu, dar e posibil s„ nu mai punem nici o ∫apc„ ∫i s„ r„m‚n„ un patrimoniu la dispozi˛ia consiliului jude˛ean, care nu ∫tiu ce face cu el...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am Ón˛eles.

Bine...

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i?

Deci propunerile mele concrete sunt: s„ reformul„m aici prin introducerea sintagmei îacestea vor beneficia Ón mod propor˛ional“ ∫i, a doua, s„ introducem îÓn mod propor˛ional, pe criteriul num„rului de personal preluat de structura respectiv„“.

V„ mul˛umesc.

Da, doamna senator Maria Petre.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Din p„cate, textul cu care vine Guvernul — ∫i dac„ domnul secretar de stat m„ urm„re∫te cu aten˛ie, cu siguran˛„, va fi de acord — a∫a cum s-a Óncercat rezolvarea lui prin cele dou„ variante de amendamente, sunt Ón deficit Ón acest moment, pentru c„ nu dau nici un fel de rezultate clare, dac„ am putea s„ aplic„m vreunul dintre ele. Istoria patrimoniului, ∫i nu vreau s„ intru deloc Ón detalii pe tema gardienilor publici, este mult mai complicat„, pentru c„ cei care, ca ∫i mine, Ónainte de a fi

senatori, vin din administra˛ia public„ local„ ∫tiu foarte bine c„ aceste corpuri ale gardienilor publici care au func˛ionat, Ón totalitate, pe venituri extrabugetare, prin autofinan˛are, au avut ini˛ial ni∫te cheltuieli de Ónfiin˛are care au fost finan˛ate de la bugetul de stat ∫i pe care le-au restituit. Deci nu vreau s„ intru Ón con˛inut, Ón dezbaterea care este pe patrimoniu.

Ce vreau s„ v„ propun, domnule pre∫edinte? ™i sper ca domnul secretar de stat s„ fie de acord. S„ Óncerc„m s„ return„m legea la comisie, Guvernul s„ reformuleze articolele, a∫a cum au plecat la origine, pentru c„ avem probleme cu textul ini˛ial, dincolo de amendamente, Ón a∫a fel Ónc‚t legea s„ fie clar„ ∫i s„ poat„ fi aplicat„ de autorit„˛ile administra˛iei publice locale.

Deci aceasta este propunerea pe care voiam s„ o formulez, de fapt, ∫i nu vreau s„ intru Ón istoria Legii privind Ónfiin˛area Poli˛iei Comunitare, care se pare c„ s-a n„scut pentru a fi prorogat„ de nenum„rate ori ∫i care, pe fond, domnule pre∫edinte, v-a∫ da dreptate Ón mare m„sur„, cred c„ Ónlocuie∫te inscrip˛ia de pe ∫apc„, Ón loc de a lucra pe fond, pe Poli˛ia Comunitar„.

V„ mul˛umesc.

Da, domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Punctul nostru de vedere, dup„ ce am urm„rit dezbaterile de p‚n„ acum la aceast„ lege, este acela∫i cu punctul de vedere formulat de doamna senator Maria Petre.

Este limpede, nu exist„, p‚n„ la urm„, nici m„car o viziune asupra a ceea ce se dore∫te. Cel pu˛in asta a rezultat din dezbateri. Este necesar ca, Ón temeiul art. 100 din Regulamentul Senatului, s„ fie retrimis„ la comisie, pentru a se l„muri toate problemele care ˛in de textele discutate p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Fekete Szabó.

Domnule pre∫edinte,

Prea mult discut„m de acest patrimoniu care... Nu ∫tiu dac„ prea mul˛i dintre colegi cunosc despre ce fel de patrimoniu vorbim. Vorbim de uniform„? Vorbim de pistol? Vorbim, poate, de o mas„ de birou pe care o de˛ine sau dou„ mese pe care le de˛ine Corpul gardienilor publici, corp care a fost Ónfiin˛at de c„tre consiliile jude˛ene ∫i care, Ón marea majoritate a cazurilor, stau cu chirie. Nu au putut pl„ti nici m„car chiriile, nu au putut Óncasa contravaloarea serviciului pe care l-au asigurat. Ei pl„tesc, la ora actual„, chirie. Nu ∫tiu ce patrimoniu tot Ómp„r˛im! Este vorba de ni∫te oameni, oamenii nu sunt patrimoniu, care vor fi unde ∫i unde, oamenii vor fi prelua˛i, care au preg„tire ∫i a∫a mai departe, la aceast„ Poli˛ie Comunitar„, cu acea uniform„ sau nu. Dac„ se schimb„ uniforma, nici m„car uniforma nu avem s„ repartiz„m. Eventual, acele pistoale ∫i ce mai au, c‚te o ma∫in„ pentru colonel sau ce grad are la diferite jude˛e acel ∫ef al Corpului gardienilor publici, o ma∫in„ de 20 de ani sau de 15 ani sau...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Nu avem ce Ómp„r˛i ∫i tot discut„m de acest patrimoniu care este, practic, un nonsens.

Bine, noi trebuie s„ discut„m c„ avem o redactare. Avem un articol. E bun, nu e bun...

Ultima luare de cuv‚nt, domnul senator C‚rlan.

## Domnule pre∫edinte,

Problema nu este chiar at‚t de complicat„ pe c‚t s-a spus aici ∫i cred c„ poate fi rezolvat„ pe loc. Singura problem„ care necesit„ discu˛ie ast„zi este urm„toarea. Dac„ textul legii a fost foarte clar Ón privin˛a obliga˛iei consiliului jude˛ean de a prelua Óntregul patrimoniu al Corpului gardienilor publici ∫i de a-l repartiza c„tre serviciile publice de interes local, deci subordonate primarilor, ∫i nu stabile∫te nici un fel de criteriu, Ónseamn„ c„ Ón acea form„ legea poate fi aplicat„.

A ap„rut o excep˛ie Óntr-un jude˛ din ˛ar„, ∫i anume Ón jude˛ul Ia∫i, Ónt‚mpl„tor, unde consiliul jude˛ean a Ón˛eles s„ creeze ∫i un serviciu de interes jude˛ean ∫i a ap„rut dilema. Ce facem? Are dreptul de a participa la distribu˛ia acelui patrimoniu? Dac„ da, Ó∫i ia tot patrimoniul sau particip„ Ón mod echitabil, al„turi de serviciile publice de interes local? Aceasta este chestiunea pe care textul dore∫te s„ o rezolve.

Sunt de acord cu domnul senator c„ formularea ini˛ial„ a amendamentului nostru este Ón suferin˛„ ∫i fac o propunere care cred c„ rezolv„ Ón mod corect.

V„ rog.

Deci sunt ini˛iatorul amendamentului ∫i v„ fac o propunere de modificare.

Nu prea pute˛i, dar spune˛i... Vedem noi pe urm„...

Deci, îŒn jude˛ele Ón care consiliile jude˛ene Ónfiin˛eaz„, Ón condi˛iile legii, servicii publice destinate asigur„rii pazei obiectivelor de interes jude˛ean...“ — formularea Ón continuare curge a∫a — î...acestea vor beneficia Ón mod echitabil de repartizarea patrimoniului prev„zut la alin. 1, al„turi de serviciile de interes local.“

Dac„ la alin. 1 am stabilit consiliului jude˛ean sarcina de a prelua patrimoniul ∫i de a-l distribui f„r„ a-i pune nici o condi˛ie — cum anume, am acceptat ipoteza c„, Ón mod rezonabil, consiliul jude˛ean va ∫ti s„ distribuie acest patrimoniu c„tre serviciile de interes local —, nu dorim dec‚t s„ stabilim faptul c„ un serviciu de interes jude˛ean, o dat„ Ónfiin˛at, pe de o parte, are dreptul s„ participe la patrimoniu, pe de alt„ parte, excludem ipoteza c„ preia Óntregul patrimoniu ∫i v„duve∫te serviciile de interes local.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, v„ rog s„ lua˛i loc. V„ dau imediat cuv‚ntul, domnul Bindea.

For˛am nota dac„ formularea mergea. Dar trebuie pu˛in....

De ce? Haide˛i s„ v„ citesc, ca s„ vede˛i ce iese: î...acestea vor beneficia Ón mod propor˛ional“ — deci

acestea, serviciile — îde repartizarea“, potrivit alin. 1, îal„turi de serviciile“. P„i, aici, la prima parte, sunt b„gate toate.

Deci trebuie umblat la redactare.

- V„ propun s„ le retrimitem la comisie ∫i joi s„ le

- discut„m. Eu ∫tiu ce spune˛i. C„ nu se fac amendamente.

-

- ab˛inere.

V„ rog s„ redacta˛i m‚ine textul ∫i vom rediscuta joi. Stima˛i colegi, trecem la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Valea Teilor prin reorganizarea comunei Izvoarele, jude˛ul Tulcea.

- Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea

- teritoriului.

Domnule secretar de stat Alexandru, sus˛ine˛i?

Da!

Mul˛umesc foarte mult!

Domnule pre∫edinte C‚rlan, v„ rog, ascult„m raportul.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului are raport favorabil cu un amendament admis ∫i un amendament respins. Fac precizarea c„ amendamentul respins nu se g„se∫te la raportul ini˛ial, l-am scris ∫i l-am adus acum jum„tate de or„, m„rturisesc c„ Ómi asum gre∫eala, am crezut c„ este o glum„, din p„cate a fost serios, ∫i Ómi asum gre∫eala de a nu fi redactat Ón forma ini˛ial„ amendamentul...

Am Ón˛eles. Domnul Funar a vrut s„ le dea o sugestie, pentru c„ se nume∫te Valea Teilor, s„ se pun„ un tei acolo.

Stima˛i colegi,

Avem un amendament admis.

Dac„ sunt interven˛ii generale? V„ rog!

Pe amendament!

Care amendament, pe acesta admis?

Domnule pre∫edinte, V„ mul˛umesc.

Eu vreau s„ informez plenul Senatului c„ noi, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, manifest„m toat„ responsabilitatea atunci c‚nd este vorba despre un asemenea proiect de lege.

™tim foarte bine c„ s-au f„cut pe band„ rulant„ modific„ri, transform„ri de unit„˛i administrativ-teritoriale ∫i, de aceea, consider„m c„ nu ne mai este permis s„ privim cu foarte mult„ u∫urin˛„.

De aceast„ dat„ am considerat c„ putem s„ fim de acord cu proiectul de lege, Óns„ am instituit o anumit„ procedur„ Ón care se reg„sesc ∫i ni∫te proiecte anterioare, dat fiind faptul c„ nu se prevedea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 con˛inutul legii c‚nd se vor organiza alegerile, ∫i numai p‚n„ la data organiz„rii alegerilor, ∫i erau ni∫te dispozi˛ii tranzitorii. Ni s-a p„rut normal, pentru a fi consecven˛i cu noi Ón∫ine, s„ instituim un termen, motiv pentru care s-a instituit termenul de ∫ase luni.

Reprezentantul Guvernului, de acord?

De acord.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt alte interven˛ii?

spunem bulevardul Nicolae Iorga, Ónseamn„ c„ neap„rat trebuie s„ punem trei busturi la intrare ∫i la ie∫ire.

V„ rog, l„sa˛i a∫a, este o denumire pe care ∫i-au ales-o. Dac„ doresc s„-∫i pun„... Uite, o s„ vede˛i c„ exist„ un tei acolo!

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vreau s„-l informez pe domnul senator Funar, ca fost prefect al jude˛ului Tulcea m-am ocupat de Ónfiin˛area acestei comune, ∫i Ón Valea Teilor sau Ón aceast„ zon„ sunt numai tei, este o p„dure de tei, deci...

V„ mul˛umesc.

Vom cultiva Ónc„ dou„ mii, dac„ dori˛i.

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, da˛i-mi cuv‚ntul!

Scuze, eu am Ón˛eles, referitor la tei. S-a votat legea cu 102 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Spune˛i!

Eu am Ón˛eles c„ s-a f„cut o eroare la comisie ∫i amendamentul respins nu a fost transmis colegilor no∫tri, am Ón˛eles c„ a ajuns Ón m‚na dumneavoastr„ ∫i nu l-a˛i v„zut, ajungem Óntr-o situa˛ie caraghioas„, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor senatori, dumneavoastr„ a˛i aprobat ∫i ve˛i aproba ca aceast„ localitate s„ devin„ comuna Valea Teilor. Am Óntrebat pe reprezentan˛ii ministerului ∫i al˛i parlamentari care cunosc situa˛ia din zon„, au fost acolo, Ón viitoarea comun„ Valea Teilor nu exist„ nici un tei ∫i, ca s„ nu fie Valea Teilor f„r„ tei, am venit cu un amendament, care s-a respins la comisie, Ón care am propus ca Ón textul de lege s„ se Ónscrie c„ primarul ∫i consiliul local, Ón urm„torii doi ani, vor asigura plantarea a cel pu˛in o mie de tei, ca s„ fie concordan˛„ Óntre denumirea localit„˛ii ∫i existen˛a teilor.

V„ rog s„ supune˛i, domnule pre∫edinte, acest amendament votului.

Œn primul r‚nd c„ nu se mai poate ∫i vreau s„ v„ spun c„ eu am luat-o drept o glum„, pentru c„ nu se poate introduce a∫a ceva Ón contextul unei legi. C‚nd

La baz„ au fost salc‚mi ∫i pe urm„ s-au transformat Ón tei...

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor.

Domnule secretar de stat Marian Eftimescu, v„ ascult„m.

Cine prezint„?

V„ ascult„m, domnule secretar general. V„ rog.

## — **Domnul Bogdan Olteanu** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Este ini˛iativa predecesorului, dac„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte.

Numai o secund„, v„ rog! Domnul Moraru, v„ rog. Pe procedur„?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu era vorba de procedur„. Domnul ministru a spus c„ nu este ini˛iativa Guvernului, este o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i noi suntem gata s„ o sus˛inem, eu sunt unul dintre ini˛iatori.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Vede˛i, v„ rog s„ veni˛i aici s„ sus˛ine˛i proiectul.

## **Domnul Ion Moraru**

**:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

C‚nd e∫ti Ón opozi˛ie mai greu este s„ ai un scaun, dar, dac„-mi Óng„dui˛i, o s„ sus˛in de aici aceast„ propunere.

Este vorba de modificarea unui singur articol al Legii nr. 90/2001, prin care se prevede obligativitatea ca toate deciziile emise de primul-ministru s„ fie publicate Ón îMonitorul Oficial“, a∫a cum se public„ ∫i celelalte acte normative.

Prin adoptarea acestei ini˛iative legislative, a acestui proiect de lege, Ón ultim„ instan˛„, nu se Ónt‚mpl„ altceva dec‚t se materializeaz„ acest principiu al transparen˛ei Ón administra˛ia public„, principiu unanim acceptat de c„tre toat„ lumea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Mai men˛ionez faptul c„ s„pt„m‚na trecut„ Camera Deputa˛ilor a adoptat Ón unanimitate aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului, dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?

## **Domnul Mihai Voicu** — _secretar general al Guvernului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum, ∫i la Camera Deputa˛ilor, Guvernul a sus˛inut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón spiritul transparen˛ei, ∫i aici, Ón Senat, sus˛inem ini˛iativa celor doi senatori.

De asemenea, apreciem Ón mod deosebit recunoa∫terea informal„ a faptului c„ ini˛iatorii s-au trezit dup„ ceva vreme c„ este o m„sur„ care cre∫te transparen˛a actului guvernamental. Doresc s„ men˛ionez c„ domnul senator ™erban Mih„ilescu a fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, iar domnul senator Ion Moraru a fost secretar de stat Ón cadrul aceluia∫i minister. Chiar ∫i dup„ patru ani apreciem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i o sus˛inem, ne pare r„u doar c„ nu am beneficiat de lectura Ón îMonitorul Oficial“ a deciziilor domnului prim-ministru Adrian N„stase, timp de patru ani.

Domnule pre∫edinte, de ce s-au trezit?

Lua˛i cuv‚ntul ∫i spune˛i de la tribun„.

A gre∫it domnul secretar general, a uitat c„ este Ón fa˛a Senatului.

## **Din sal„:**

Atunci am gre∫it domnule, nu v-a˛i trezit!

Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi Óng„dui˛i, dincolo de aprecierile din sal„ ale fostului deputat Radu Stroe, totu∫i, dincolo de faptul c„ nici parlamentarii actualei puteri nu au avut o astfel de ini˛iativ„ timp de patru ani, cum nu au avut nici patru ani c‚nd au mai fost la putere, mi se pare c„ este o remarc„ deplasat„ ∫i total inutil„, care nu-∫i avea rostul, mai ales dac„ Guvernul face o astfel de sus˛inere. Totu∫i, i-a∫ fi spus c„ un secretar de stat, chiar de la Secretariatul General al Guvernului, nu are drept de ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

Cam a∫a este, v„ dau dreptate. Œn˛eleg c„ treaz este numai S.R.I.-ul. Domnul Radu Stroe, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Stroe:**

Domnule pre∫edinte,

Aveam ∫i eu o simpl„ curiozitate. Procedurile, Ón Senat, pe care, eu recunosc, nu le cunosc foarte bine, prev„d aceast„ posibilitate ca un membru al opozi˛iei s„ vin„ s„ fac„ sus˛inerea proiectului de lege?

Stimate coleg, eu am crezut c„ S.R.I.-ul este treaz, dar nu este.

Este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ a domnului Moraru. S-a Ón˛eles.

S„ dep„∫im momentul acesta, mai avem 10 minute ∫i trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Stima˛i colegi, haide˛i s„ nu complic„m lucrurile mai mult dec‚t trebuie.

Œn˛eleg c„ sunte˛i de acord ∫i cu amendamentul, da?

Inclusiv cu amendamentul.

Mul˛umesc foarte mult.

Supun, stima˛i colegi, votului dumneavoastr„ raportul...

Asculta˛i ∫i p„rerea comisiei, nu?

Mai este cazul?

Domnule pre∫edinte,

Credem c„, totu∫i, procedurile parlamentare, chiar c‚nd ini˛iativa legislativ„ este sus˛inut„, trebuie respectate.

Este un raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, este un raport de admitere, cu un amendament al doamnei senator Verginia Vedina∫, potrivit c„ruia nepublicarea atrage inexisten˛a deciziilor ∫i este fundamentat corect din punct de vedere juridic: dac„ legile nepublicate nu Ó∫i produc efectele, ca atare nici deciziile primului-ministru nu Ó∫i produc efectele dac„ nu sunt publicate.

Proiectul de lege urmeaz„ s„ fie adoptat de Senat Ón calitate de Camer„ decizional„ ∫i este vorba de o lege organic„.

Mai sunt interven˛ii? Mul˛umesc.

V„ rog, la dezbateri generale.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, v„ rog.

Noi suntem de acord cu amendamentul, dar, din punct de vedere juridic, s„ m„ scuze colegii, nu este o demonstra˛ie didactic„, ci, pentru puritatea limbajului la care suntem obliga˛i, nu exist„ îinexistent“ Ón drept. Deci, Ón teoria dreptului, este fie inopozabilitate, de∫i este valid actul respectiv, el nu produce efecte fa˛„ de adresan˛ii lui, ori este nul. îInexisten˛a“ este un termen pe care doctrina Ón Óntregime Ól repudiaz„.

Deci nu a∫ vrea, ∫i domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫tie, nu a∫ vrea ca Senatul s„ apar„ cu o terminologie care este total Ón afara conceptelor juridice.

V„ rog, doamna Verginia Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul pentru distinsul meu profesor, care va r„m‚ne profesorul meu, vreau s„ fac precizarea Ón fa˛a Senatului c„ potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, art. 108, se prevede Ón mod expres c„ nepublicarea Ón îMonitorul Oficial“ a decretului pre∫edintelui, a hot„r‚rii ∫i a ordonan˛ei de Guvern atrage inexisten˛a actului. Œn dreptul public exist„ o Óntreag„ teorie a inexisten˛ei actului administrativ, care se deosebe∫te de nulitate sau de alte forme, dar nu este cazul ∫i locul s„ o dezvolt aici.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule profesor, ave˛i drept la replic„, dac„ dori˛i.

Am Ón˛eles.

V„ rog, discu˛ii generale!

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, v„ rog, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu am o pl„cere mai mare dec‚t s„ v„ ascult. V„ rog, pofti˛i la microfon.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

A avut dreptate!

Vreau s„ fac o leg„tur„ Óntre interven˛ia domnului Solcanu ∫i ziua de 24 ianuarie, c‚nd aceast„ expunere de motive a fost Ónregistrat„.

Este corect ceea ce a spus domnul ministru, ∫i anume c„ doi oameni reprezentan˛i ai fostului Guvern, Ón 24 ianuarie 2005, deci de Ziua Unirii, au realizat c„ patru ani de zile nu a existat transparen˛„ Ón Guvernul N„stase ∫i, conform, a∫a cum motiveaz„ Domniile lor Ón expunerea de motive, conform Programului de guvernare 2005—2008, aprobat de Parlament, trebuie s„ existe transparen˛„.

Deci le mul˛umim pe aceast„ cale ∫i vom vota ini˛iativa.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Asta este tot? Am crezut c„...

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

V„ rog s„ fi˛i de acord s„ trecem la proiectul de Lege privind repara˛iile morale ∫i materiale pentru fostele cadre militare active, Óndep„rtate abuziv din armat„ Ón perioada 23 august 1944—1958. Propunere legislativ„. Ini˛iatorul este aici?

Nu este ini˛iatorul! Era domnul Sergiu Nicolaescu, care nu mai e parlamentar.

Procedur„, domnule pre∫edinte.

V„ ascult„m.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i.

S-a votat o ordine de zi Ón care urm„torul punct este altul dec‚t cel pe care l-a˛i propus dumneavoastr„. Este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 pentru modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese.

Stimate coleg, pentru c„ e o lege care necesit„ dezbateri, cu lu„ri de cuv‚nt... Mai avem 5 minute...

Domnule pre∫edinte, Ón situa˛ia aceasta v„ rog s„ supune˛i votului plenului modificarea ordinii de zi. Nu pute˛i s„ modifica˛i dumneavoastr„ o ordine de zi care a fost aprobat„ prin ordinea ei...

Ba da. Legat de actele normative, pre∫edintele poate propune un alt act normativ...

Domnule pre∫edinte, plenul s-a pronun˛at asupra unei ordini de zi punctuale: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8...

Supune˛i la vot plenului dac„ accept„ s„ se modifice ordinea de zi, Ón sensul ca dup„ punctul 6 s„ se ia Ón dezbatere punctul 8 sau 9.

Stimate coleg, ordinea de zi a r„mas aceea∫i. Mai sunt 5 minute, respect„m ordinea de zi. Œn ceea ce prive∫te pozi˛ia diferitelor legi, este dreptul pre∫edintelui de ∫edin˛„. Nu v„ sup„ra˛i. Nu am scos de pe ordinea de zi.

Nu a˛i scos, domnule pre∫edinte, dar a˛i modificat ordinea dezbaterii, votat„ de c„tre plenul Senatului, ∫i nu pute˛i s-o face˛i f„r„ votul plenului Senatului, domnule pre∫edinte.

Senatul, ca s„ scap de domnul Bindea, sunte˛i de acord s„ r„m‚n„ ultimul punct, acesta cu declara˛ia de avere?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

S„ sc„pa˛i de regulament, domnule pre∫edinte, nu de mine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S„ r„m‚n„ ultimul punct, acela cu declara˛ia de avere.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 79 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, s-a aprobat.

V-am dat satisfac˛ia asta.

Mul˛umesc foarte mult.

**Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

M„

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ave˛i grij„ s„ nu r„m‚ne˛i supus de tot.

Domnule pre∫edinte, Ón raport cu votul plenului r„m‚n supus oric‚t, dar nu Ón raport cu ni∫te dispozi˛ii pe care le d„ inclusiv pre∫edintele de ∫edin˛„.

V„ rog s„ lua˛i loc. Felicit„ri! V„ rog, la acest proiect de lege dac„... Avem ini˛iator? Nu este.

Ini˛iator este domnul Sergiu Nicolaescu.

Domnule Talpe∫, v„ rog s„ prezenta˛i raportul. V„ ascult„m.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ a fost sesizat„ cu adresa nr. 290 din 2002 pentru Óntocmirea raportului la propunerea legislativ„ privind repara˛iile morale ∫i materiale pentru fostele cadre militare active, Óndep„rtate abuziv din armat„ dup„ 23 august 1944, ini˛iativ„ respins„ de Camera Deputa˛ilor pe 21 martie ∫i trimis„ pentru o nou„ dezbatere Ón 30 martie 2005.

Con˛inutul propunerii legislative are Ón vedere, prin unele repara˛ii morale ∫i materiale, completarea cadrului legislativ existent, conform c„ruia s-au acordat unele drepturi anumitor categorii de persoane persecutate din motive politice Ón timpul regimului comunist. De aceste prevederi reparatorii ar urma s„ beneficieze aproximativ 450 cadre militare Ón retragere care s-au constituit Ón Uniunea Fo∫tilor Ofi˛eri Activi Oprima˛i Politic din Rom‚nia.

Œn ∫edin˛a sa din 5 aprilie a.c., analiz‚nd con˛inutul propunerii legislative, comisia noastr„ ∫i-a Ónsu∫it hot„r‚rea adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, re˛in‚nd Ón concluzie urm„toarele:

1. P‚n„ Ón anul 1949 to˛i ofi˛erii trecu˛i Ón rezerv„ au fost victime ale prevederilor Conven˛iei de armisti˛iu ∫i a Tratatului de pace, conform obliga˛iei impuse Rom‚niei, ca ˛ar„ Ónvins„, de a reduce num„rul acestora la nivelul prev„zut pentru efectivele de pace.

2. Œntruc‚t o parte a situa˛iilor prev„zute Ón con˛inutul art. 3 al propunerii legislative a stat la baza deciziilor de Óndep„rtare din armat„ ∫i a altor cadre militare, inclusiv Ón perioada 1958—1989, s-ar crea o discriminare a acestora fa˛„ de cei trecu˛i Ón rezerv„ Ón perioada 1940—1958.

3. Amenin˛area ∫i presiunea la care au fost supuse unele cadre militare pentru a solicita trecerea Ón rezerv„ sunt afirma˛ii care trebuie dovedite conform legii, or, nu exist„ ∫i nici nu se pot stabili criterii clare pentru ca aceste situa˛ii s„ poat„ fi identificate f„r„ dubii. Dintr-un alt punct de vedere, Óns„∫i depunerea cererii de trecere Ón rezerv„ de c„tre un cadru militar, ca manifestare unilateral„ a unui act de voin˛„, exclude ideea Óndep„rt„rii abuzive din armat„.

4. La baza trecerii Ón rezerv„, Ón acea perioad„, a cadrelor militare au stat prevederi legale. Ca urmare, nu se poate distinge Óntre cei care au fost trecu˛i Ón rezerv„ din motive politice, de∫i erau disciplina˛i ∫i buni profesioni∫ti, ∫i cei care au fost Óndep„rta˛i din armat„ chiar ∫i Óntr-o societate democratic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Interven˛ii dac„ sunt?

Deci a˛i auzit toate argumentele pentru care comisia a propus respingerea.

Trecem la propunerea legislativ„ privind studierea istoriei Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt?

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi Óng„dui˛i o chestiune de procedur„? Eu v-a∫ propune, timpul ne Óng„duie, s„ revenim la punctul anterior ∫i avem o propunere de f„cut...

Stimate coleg, nu pot, c„ am supus la vot. Te rog eu foarte mult.

Da, dar tot Senatul a hot„r‚t...

Imediat v„ dau cuv‚ntul. ™tiu ce vre˛i, ave˛i r„bdare. Nu ne putem juca. Fiecare, cum Ó∫i dore∫te, propune ceva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Deci, stima˛i colegi, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare ∫tiin˛ific„. V„ rog s„ lua˛i loc.

Stima˛i colegi, am solicitat Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare ∫tiin˛ific„ s„ mai analizeze Ónc„ o dat„ ∫i ne propune din nou raport de respingere. Da?

Da.

A˛i re˛inut? Domnule pre∫edinte, sunte˛i de acord?

Absolut.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun. Deci

Trecem acum la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 pentru modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese.

Domnul ™erban Nicolae.

Da, mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Propunerea era de retrimitere la comisie a acestui proiect. S-a vorbit de mai multe ori de complexitatea acestui proiect ∫i de faptul c„ el a fost Ón dezbaterea a trei comisii pe fond. Discu˛iile au fost destul de aprinse. Sunt o serie de neclarit„˛i chiar ∫i Ón forma final„ a acestui raport ∫i Ón textul care a rezultat din dezbaterile de la comisii.

De aceea, eu rog s„ supune˛i plenului propunerea de retrimitere la comisie, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem p‚n„ joi s„ relu„m Ón discu˛ie textele sensibile. Mul˛umesc.

Domnule senator Popa, v„ rog.

At‚t vreau s„ spun, suntem de acord. Mai sunt... Nu mai vreau s„ adaug, au fost ∫i probleme de procedur„, dar suntem de acord.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Bindea.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu cred c„ Ón ultima vreme se face un obicei Ón Senat ca, atunci c‚nd unul sau altul dintre grupurile parlamentare nu este preg„tit pentru dezbaterea unei legi

sau chiar pentru a trece prin vot aceast„ lege, s„ se uziteze de aceast„ institu˛ie procedural„, a trimiterii la comisii. Aceasta se face...

Hot„r„∫te Senatul...

Pofti˛i?

Hot„r„∫te Senatul. V„ ascult„m.

Da, domnule pre∫edinte, Senatul hot„r„∫te, Ón func˛ie de prevederile regulamentului. ™i eu la aceasta vreau s„ fac trimitere Ón discursul meu care se refer„ la aceast„ chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte. Art 67 din regulament spune: îDac„ Ón urma dezbaterilor Ón plen sunt necesare modific„ri importante ale con˛inutului proiectului sau propunerii legislative, pre∫edintele Senatului, la cererea oric„rui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor ∫i trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate Ón fond.“ Œn acest stadiu, art. 67 din noul regulament nu este aplicabil pentru c„ cererea nu a venit ca urmare a dezbaterilor Ón plen.

Al doilea text de lege din regulament care se refer„ la aceast„ chestiune procedural„ este art. 100, care spune: îDac„ din dezbaterile desf„∫urate Ón condi˛iile art. 97...“ — nu mai dau citire acestuia — î...rezult„ necesitatea reexamin„rii de c„tre comisia sesizat„ Ón fond a unor texte, plenul poate decide, prin vot deschis, cu votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i, suspendarea dezbaterilor ∫i trimiterea spre reexaminare a textului.“ Este evident, domnule pre∫edinte, c„ nu ne g„sim Ón nici unul dintre aceste texte. Este evident c„ se solicit„ aceast„ trimitere pentru c„ un grup nu este preg„tit pentru dezbateri, iar alt grup nu are num„rul de voturi necesare s„ treac„.

Œn aceast„ situa˛ie, eu, Ónc„ o dat„, cu tot respectul, atrag aten˛ia c„ s-a f„cut o practic„ Ón ultimele luni Ón Senat ca Ón aceste situa˛ii s„ se supun„ la vot ∫i, Ón baza votului plenului, dar Ón afara ∫i cu Ónc„lcarea prevederilor regulamentare, s„ se dea un nou termen de...

Mul˛umesc, domnule senator. Lua˛i loc, domnule senator.

Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile legislative. Ne vedem joi pe program legislativ.

Noroc cu aceast„ solu˛ie genial„ a dumneavoastr„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog eu s„ lua˛i loc. Nu v-am mai dat cuv‚ntul. Haide˛i, lua˛i loc, v„ rog. Fi˛i om serios, a∫a cum v„ ∫tiu eu, un om deosebit.

Stima˛i colegi, este o problem„ Óns„ care ne intereseaz„. Trebuie s„ scoatem o lege bun„. Eu fac un apel la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, m‚ine ∫i poim‚ine, chiar dac„ avem raportul, considera˛i c„ sunt unele elemente, le pune˛i Ón discu˛ie ∫i se poate veni suplimentar cu un amendament, dou„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

- o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

V„ anun˛, stima˛i colegi, c„ pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, cu urm„toarele legi:

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze privind dezvoltarea proiectelor îImplementare Ón comun“ pe baza art. 6 al Protocolului de la Kyoto la Conven˛ia-cadru a Na˛iunilor Unite asupra schimb„rilor climatice, semnat la Bucure∫ti la 28 septembrie 2004;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/1999 pentru modificarea art. 101 din Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate nr. 145/1997;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate nr. 145/1007;

— Legea privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal.

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Invit pe domnul Ilie S‚rbu. Are o interpelare. V„ ascult„m.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare... De fapt, revin la interpelarea precedent„ adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, Óntruc‚t nu am fost mul˛umit ∫i nu sunt mul˛umit de r„spunsul care mi-a fost dat.

La actuala interpelare, am anexat ∫i unele documente care arat„ c„ aveam dreptate, nu este aceea∫i practic„ Ón toate universit„˛ile privind organizarea doctoratului. A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu care are o interpelare legat„ de infrastructura rutier„.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre, Grupul parlamentar Partidul Popular Rom‚nia Mare.

Domnule ministru, Ón Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul 17, îPolitica Ón domeniul transporturilor“, punctul B, îStrategia Ón domeniul infrastructurii rutiere“, sunt vizate componentele Ón domeniul structurii rutiere: satisfacerea deplin„ a utilizatorului, corelarea dezvolt„rii re˛elei de drumuri publice cu priorit„˛ile dezvolt„rii economice a Rom‚niei, dezvoltarea re˛elei de drumuri. Politicile rutiere pe care Guvernul le va promova prev„d: repararea, Óntre˛inerea curent„ ∫i periodic„, repara˛ii

capitale ∫i modernizare; legarea tuturor localit„˛ilor Ón re˛eaua de drumuri publice.

Fa˛„ de cele enun˛ate Ón Programul de guvernare, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare: Ón jude˛ul Gorj, ce program ave˛i Ón domeniul drumurilor na˛ionale, jude˛ene ∫i locale, Óntre ce localit„˛i, ce fonduri s-au prev„zut pentru anul 2005? Aceea∫i Óntrebare v-o adresez ∫i referitor la perioada 2005—2008.

- V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule Petrescu.

Anun˛, conform prevederilor regulamentului, domnule senator Bindea, c„ pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri Grupul parlamentar Rom‚nia Mare mai are 4 minute, conform aprob„rii Biroului permanent.

Domnul senator Gabriel Simionescu, o interpelare. Grupul parlamentar P.S.D. are 8 minute.

V„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Prin Legea nr. 451/2003 s-a aprobat modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor ∫i a drumurilor na˛ionale cu patru benzi de circula˛ie ∫i a anexelor respective. Œn conformitate cu Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european, Ón termen de 90 de zile de la intrarea Ón vigoare, trebuia s„ se Ónfiin˛eze un comitet interministerial pentru re˛eaua de transport de interes na˛ional. Œn termen de 18 luni de la data intr„rii Ón vigoare a acesteia — ∫i asta s-a Ónt‚mplat Ón mai 2003 — Ministerul Apelor ∫i Protec˛iei Mediului va elabora ∫i va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiz„ pentru evaluarea strategic„ a impactului ansamblului re˛elei asupra mediului.

Av‚nd Ón vedere c„ au trecut aproape doi ani de la intrarea Ón vigoare a Legii nr. 203/2003, v„ rug„m s„ ne comunica˛i, domnule ministru, care sunt concluziile analizei efectuate Ón leg„tur„ cu drumul na˛ional 2B Buz„u—Br„ila—Gala˛i, prev„zut a fi realizat Ón Programul prioritar cu patru benzi de circula˛ie.

V„ mul˛umesc.

Aurel Simionescu.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu, care are de pus o Óntrebare.

Dou„ Óntreb„ri.

Dou„ Óntreb„ri. Aten˛ie la timp!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei. Doamn„ ministru, Óntrebarea pe care o pun prive∫te cererile de redob‚ndire a cet„˛eniei.

Care este calea prin care un membru al Parlamentului Rom‚niei se poate informa ∫i de la cine, Ón Ministerul Justi˛iei, pentru a afla stadiul unei cereri de redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne?

Pun aceast„ Óntrebare deoarece din partea func˛ionarilor de resort ai ministerului, pe care, cu onoare, Ól conduce˛i, ni s-a transmis c„ informa˛iile de acest fel nu pot fi dob‚ndite dec‚t de persoana care a f„cut cererea de redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne.

Exist„ o lege care secretizeaz„ aceste informa˛ii Ón rela˛ia dintre Camerele Parlamentului ∫i Guvern?

Aceasta este prima Óntrebare.

A doua Óntrebare este c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor, doamnei ministru Monica Octavia Musc„.

Œn ziua de 9 mai a.c. se Ómplinesc 110 ani de la na∫terea marelui poet ∫i filozof Lucian Blaga. Aniversarea risc„ s„ fie umbrit„ de nerezolvarea problemei semnalate Ón memoriul de protest, Ónso˛it de 214 semn„turi ale unor personalit„˛i, oameni de cultur„ ∫i rude ale familiei Blaga, Ón leg„tur„ cu sala de sport aflat„ Ón construc˛ie chiar l‚ng„ morm‚ntul lui Lucian Blaga.

V„ solicit„m, doamn„ ministru, s„ ne comunica˛i ce demersuri a˛i f„cut pentru a fi respectat testamentul marelui poet ∫i filozof Lucian Blaga, exprimat Ón romanul autobiografic îLuntrea lui Caron“.

Cu mul˛umiri anticipate, senator Mihai Ungheanu.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator George Sabin Cuta∫, care are de f„cut o interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Œn cadrul activit„˛ilor desf„∫urate la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii 14—20 martie 2005 Ón circumscrip˛ia electoral„ pe care o reprezint, jude˛ul Teleorman, deplas‚ndu-m„ Ón localitatea Buzescu, am constatat c„ podul de pe r‚ul Vedea, care face leg„tura Óntre comunele Buzescu ∫i Mavrodin, a suferit o avarie grav„ la unul dintre picioarele de sus˛inere.

Din discu˛iile purtate cu reprezentan˛ii autorit„˛ilor locale ∫i cu cet„˛enii din cele dou„ comune a rezultat c„ sunt necesare Ón albia r‚ului lucr„ri urgente pentru refacerea pragului de fund, regularizarea r‚ului Vedea Ón amonte pe circa 500 m ∫i Ón aval pe circa 300 m ∫i refacerea ap„r„rii de mal Ón amonte ∫i aval. Sumele estimate de autorit„˛i sunt de aproximativ 13 miliarde lei pentru refacerea pragului de fund ∫i 20 miliarde lei pentru refacerea c„ii de rulare.

Œn aceast„ situa˛ie de for˛„ major„ ∫i ˛in‚nd cont de faptul c„ bugetul Consiliului Jude˛ean Teleorman nu poate asigura sursele financiare necesare regulariz„rii cursului r‚ului Vedea, solicit„m repartizarea sumelor necesare, din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, Consiliului Jude˛ean Teleorman pentru executarea de urgen˛„ a acestor lucr„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Sever ™ter pentru a pune o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pentru ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.

Œn ultimele Ónt‚lniri cu aleg„torii, mai mul˛i dintre ace∫tia, care au stupini, s-au pl‚ns Ón leg„tur„ cu faptul c„ trebuie s„ pl„teasc„ integral pre˛ul taxei de drum a rovignetei pentru autostupinele cu care transport„ albinele, de∫i acestea sunt folosite doar de 2—4 ori pe an, ele av‚nd platforme pe care sunt montate acestea, ∫i care r„m‚n Ón zona melifer„ pe Óntreaga durat„ a sezonului.

Fa˛„ de aceasta, cer s„ se ia act de acest fapt ∫i am urm„toarea Óntrebare: dac„ se inten˛ioneaz„ reglementarea acestei situa˛ii Ón sensul reducerii acestei taxe pentru aceast„ categorie de utilizatori a drumurilor, propor˛ional cu folosirea lor.

Rog s„ mi se comunice Ón scris r„spunsul. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu care are o Óntrebare de pus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri.

Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Ón Capitolul V, îPolitica Ón domeniul educa˛iei“, sunt Ónscrise obiectivele majore ce vor fi realizate de actuala putere. Guvernul Rom‚niei s-a angajat s„ aplice o nou„ filozofie Ón domeniul finan˛„rii educa˛iei ∫i s„ aloce anual 6% din P.I.B.

Av‚nd Ón vedere anun˛ata rectificare de buget Ón luna aprilie, v„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i dac„ a˛i respectat legea ∫i a˛i prev„zut cel pu˛in 4% din P.I.B. pentru finan˛area educa˛iei.

V„ mul˛umesc.

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult. Invit pe domnul senator...

Am ∫i dou„ Óntreb„ri.

Una pentru Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul: Ón Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul IX, îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“, sunt prezentate ∫i obiectivele viz‚nd alocarea eficient„ a resurselor bugetare pentru sprijinirea produc„torilor agricoli. Œn acest sens, Guvernul a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 privind acordarea acestui sprijin.

Statul sprijin„ produc„torii agricoli prin acordarea a 2,5 milioane lei/hectar pentru suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 2004 ∫i a 1,5 milioane lei/hectar pentru suprafe˛ele ce se Óns„m‚n˛eaz„ Ón prim„vara anului 2005.

Pentru a da inutil de lucru angaja˛ilor din prim„rii, o echip„ de Ónal˛i speciali∫ti din ministerul pe care-l conduce˛i a stabilit s„ fie tip„rite cupoane Ón valoare de 25.000 lei bucata. Œn aceast„ situa˛ie, pentru un produc„tor agricol care are de primit bonuri valorice Ón valoare de 1,5 milioane de lei trebuie s„ fie completate la prim„rie 60 de cupoane a 25.000 lei bucata. A fost, probabil, reÓnfiin˛at„ Cooperativa îMunca Ón zadar“.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i cine a dispus tip„rirea ∫i distribuirea cupoanelor Ón valoare de 25.000 lei/bucat„ ∫i ce sanc˛iuni a˛i luat Ómpotriva speciali∫tilor dumneavoastr„.

Ultima Óntrebare, foarte scurt„, este c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, domnului ministru Mircea Cintez„.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la capitolul VIII, îPolitica Ón domeniul s„n„t„˛ii“, Óntre responsabilit„˛ile ce revin Cabinetului T„riceanu Ón planul strategiei din domeniul s„n„t„˛ii este Ónscris„ asigurarea finan˛„rii adecvate pentru s„n„tate.

Œn acest context v„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i care au fost datoriile, Ón sistemul sanitar, c„tre furnizori la 31 decembrie 2004, la 31 martie 2005 ∫i care este programul pentru achitarea lor.

R„spuns Ón scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Partidului Social Democrat, care are o Óntrebare. Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc c„ Ómi da˛i posibilitatea s„ adresez domnului ministru Gheorghe Dobre, ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, dou„ Óntreb„ri.

Dup„ ∫tiin˛a mea, la sediul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a fost semnat Acordul de proiect Ón parteneriat public-privat pentru, citez, îReabilitarea drumului na˛ional Foc∫ani—T‚rgul Secuiesc, prin Ojdula (DN2D)“, am Óncheiat citatul. Ca obiectiv principal men˛ionez facilitarea ∫i promovarea turismului interna˛ional Ón Rom‚nia. Totodat„, aceast„ lucrare se Ónscrie Ón programul prioritar de modernizare a c„ilor de acces Ón domeniul infrastructurii rutiere. Ca efect, a∫ vrea s„ mai men˛ionez realizarea unei conexiuni rutiere rapide ∫i sigure Óntre sud-estul Moldovei, nord-estul Munteniei ∫i estul ∫i centrul Transilvaniei. Valoarea contractului este de aproximativ 167,6 milioane euro, iar investitorul ales pentru acest parteneriat este consor˛iul îSolel Boneh International Holdings NV“.

V„ Óntreb, domnule ministru, care este stadiul derul„rii acestui proiect. A doua Óntrebare este c‚nd va Óncepe modernizarea drumului.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Sunt senatorul Angel TÓlv„r.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œl invit pe domnul senator Aurel Ardelean. Ave˛i o interpelare.

V-a∫ ruga s„ re˛ine˛i, ∫i fac un apel la Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, c„ pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri ave˛i 5 minute.

V„ rog s„ ˛ine˛i seama pentru viitor. V„ rog.

Œntrebarea este comun„ cu domnul senator Gheorghe Funar ∫i este adresat„ domnului Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Œn oferta politic„ a Guvernului, Ón domeniul educa˛iei sunt Ónscrise c‚teva obiective majore, dintre care men˛ion„m: acces egal ∫i sporit la educa˛ie; calitate ridicat„ a educa˛iei, profitabil„ pe termen lung; reconstruc˛ia Ónv„˛„m‚ntului Ón mediul rural.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce s-a Óntreprins Ón primul trimestru din anul 2005 ∫i ce se va Óntreprinde Ón cursul acestui an ∫i Ón perioada 2006—2008 pentru reconstruc˛ia Ónv„˛„m‚ntului Ón mediul rural, cu prezentarea programului de activit„˛i pe jude˛e, inclusiv sumele alocate.

V„ mul˛umim.

Senator Aurel Ardelean, Circumscrip˛ia electoral„ Arad, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc.

Œl invit, pentru a pune Óntrebarea, pe domnul senator Vasile Ioan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. E vorba de dou„ Óntreb„ri.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Œn ultimele s„pt„m‚ni, mai multe cazuri de presupuse abuzuri Ón v„mile rom‚ne∫ti au devenit publice. Cet„˛eni rom‚ni care au vrut s„ p„r„seasc„ ˛ara s-au v„zut nevoi˛i s„ abandoneze c„l„toria, dup„ ce poli˛i∫tii de frontier„ sau vame∫ii rom‚ni au constatat nerespectarea legilor Ón vigoare. Œns„ declara˛iile victimelor vorbesc despre samavolnicii s„v‚r∫ite la frontier„, ceea ce ar trebui s„ declan∫eze ample anchete pentru stabilirea adev„rului. E normal ca o persoan„ ce nu prezint„ toate garan˛iile cerute de lege s„ nu fie l„sat„ Ón afara grani˛elor ˛„rii, Óns„ este trist dac„, sub acoperirea legii, se s„v‚r∫esc abuzuri ce Óngr„desc libera circula˛ie a persoanelor.

V„ Óntreb, domnule ministru, a˛i constatat abuzuri ale poli˛i∫tilor de frontier„ ∫i cum inten˛iona˛i s„ le elimina˛i? De ce informarea cet„˛enilor rom‚ni asupra condi˛iilor ce trebuie Óndeplinite pentru p„r„sirea ˛„rii nu se face ∫i prin materiale tip„rite ∫i distribuite Ón v„mi? Exist„ vreun ordin ministerial prin care verificarea rom‚nilor la p„r„sirea ˛„rii trebuie Ón„sprit„?

A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului prim-ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Problema cur„˛eniei Ón v„mile rom‚ne∫ti este, cu siguran˛„, de interes na˛ional, iar schimbarea st„rii de fapt actuale din punctele de trecere a frontierei reclam„ o interven˛ie energic„ din partea Cabinetului pe care Ól conduce˛i. Cred, Óns„, c„ prejudiciul de imagine creat Rom‚niei prin mizeria ce persist„ la v„mile ar„dene ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 nu numai justific„ interven˛ia direct„ a Guvernului pentru ca normalitatea s„ ia locul dezinteresului.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, cum se face aceast„ cur„˛enie ∫i de c„tre cine? Exist„ o preocupare de a monitoriza aspectul v„milor ∫i cum se face, concret, acest lucru? Ce m„suri ia Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Servicii Publice, ca imaginea de la por˛ile de intrare Ón ˛ar„ s„ se schimbe?

Solicit r„spuns scris ∫i oral la ambele Óntreb„ri. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru a prezenta Óntrebarea.

Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte. Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru al integr„rii europene, Ene Dinga...

Interpelare adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor, ∫i domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.

De-a lungul litoralului rom‚nesc se afl„ ast„zi mai multe vapoare e∫uate ∫i scufundate, care constituie un factor major de pericol asupra mediului natural al M„rii Negre. Respectivele epave se afl„ Ón diferite stadii de degradare, exist‚nd ∫i pericolul ca apele ∫i plajele s„ fie poluate cu mari cantit„˛i de produse petroliere, aflate Ón tancurile de combustibil ∫i Ón b„ile motoarelor acestora.

Av‚nd Ón vedere obliga˛ia protej„rii mediului Ónconjur„tor, legisla˛ia, c‚t ∫i angajamentele asumate de ˛ara noastr„, v„ rog s„-mi comunica˛i dac„ exist„ programe pentru remedierea situa˛iei, iar Ón cazul Ón care nu s-a Óntreprins nimic din ceea ce era ∫i este imperios necesar, v„ rog s„-mi transmite˛i ce inten˛iona˛i s„ face˛i pentru ca epavele s„ fie Ónl„turate Ón cel mai scurt timp.

A∫tept r„spuns ∫i Ón privin˛a epavelor aflate de-a lungul Canalului M„cin, c‚t ∫i Ón numeroase alte locuri de pe parcursul rom‚nesc al Dun„rii.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Senator Viorel Dumitrescu, Circumscrip˛ia electoral„ V‚lcea, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

V„ rog eu, numai o Óntrebare, stimate coleg! O singur„ Óntrebare!

Municipiul Motru are repartizat„ Ón cont suma de 80.000 de euro pentru construc˛ia din strada Macului. A∫ dori s„ m„ informa˛i c‚nd va avea loc demararea acestei lucr„ri ∫i termenul de execu˛ie.

V„ mul˛umesc anticipat.

V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator Ilie Petrescu, Circumscrip˛ia electoral„ Gorj, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru o Óntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ fac referire la o Óntrebare, cum propunea˛i dumneavoastr„, adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnului Gheorghe Dobre.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i c‚te nave maritime mai are ˛ara noastr„ Ón flota comercial„ ∫i c‚te nave de pescuit oceanic mai apar˛in Rom‚niei, dintre cele existente numeric ∫i faptic Ón anul 1990. De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i c‚te nave maritime noi au fost achizi˛ionate de Rom‚nia, Ón perioada 1990—2004.

V„ mul˛umesc.

Senator Gheorghe Funar, Circumscrip˛ia electoral„ Cluj, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc ∫i eu foarte mult.

Invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu pentru o interpelare.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe domnul senator Valentin Dinescu, care are o Óntrebare ∫i o interpelare, Ómpreun„ cu domnul senator Gheorghe Funar.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Œntrebarea este adresat„ domnului Ionel Popescu, ministrul finan˛elor publice.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, dup„ aplicarea cotei unice de impozitare de 16%, au ap„rut o mul˛ime de îg„uri negre“ la capitolul de venituri ale bugetului de stat. Cu toate acestea, Guvernul Popescu-T„riceanu a ini˛iat un proiect de Lege privind plata sumei de 30 de milioane de euro, cu titlul de desp„gubiri, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/2001, pentru fostul rege al Rom‚niei, Mihai I.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce sume a pl„tit statul rom‚n fostului rege Mihai I Ón perioada 1940—1990, pe fiecare an Ón parte. V„ mul˛umim.

™i interpelarea?

™i interpelarea este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Pentru Ómbun„t„˛irea actualului sistem de protec˛ie social„ din Rom‚nia, m„surile Guvernului pentru perioada 2005—2008 au Ón vedere atingerea urm„toarelor ˛inte strategice: reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale; Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice; reducerea progresiv„ a num„rului de persoane asistate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Contrar Programului de guvernare 2005—2008, a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, prin care, cu Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei ∫i a Codului fiscal, a fost generat„ o explozie Ón lan˛ a accizelor, impozitelor, pre˛urilor ∫i taxelor, care vor avea ca efect sigur sc„derea nivelului de trai al popula˛iei. Aceasta este opinia noastr„.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i cu c‚t a˛i estimat c„ va cre∫te nivelul de trai al rom‚nilor, ca efect al major„rilor substan˛iale, de la 1 aprilie a.c., ale pre˛urilor, tarifelor, impozitelor ∫i accizelor.

V„ mul˛umim.

Senator Valentin Dinescu, Circumscrip˛ia electoral„ Timi∫.

Senator Gheorghe Funar, Circumscrip˛ia electoral„ Cluj, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

O invit pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei, ∫i are urm„torul con˛inut.

At‚t Ón campania electoral„ pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, c‚t ∫i dup„ ce Parlamentul Rom‚niei a aprobat Programul Guvernului Popescu-T„riceanu, un obiectiv prioritar l-a constituit ∫i a r„mas lupta Ómpotriva corup˛iei, Ón special, a marilor corup˛i, cel pu˛in, un obiectiv declarat.

Partidul Popular Rom‚nia Mare ∫i, mai ales, pre∫edintele de onoare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, au prezentat, la microfoanele Parlamentului, Ón conferin˛ele de pres„, Ón publica˛iile îRom‚nia Mare“ ∫i îTricolorul“, numeroase cazuri de corup˛ie.

V„ solicit„m, doamn„ ministru, s„ ne comunica˛i care sunt structurile de tip mafiot care coordoneaz„ corup˛ia Ón Rom‚nia ∫i ce ac˛iuni a Óntreprins Parchetul General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie Ómpotriva acestor structuri ∫i, mai ales, a persoanelor care le conduc?

V„ mul˛umim ∫i a∫tept„m r„spunsul scris ∫i oral.

Senator Verginia Vedina∫, Circumscrip˛ia electoral„ Bihor, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc foarte mult.

O invit pe doamna senator Viorica Moisuc, pentru a-∫i sus˛ine interpelarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea, din partea jude˛ului Neam˛, ∫i a domnului senator Gheorghe Funar, din partea jude˛ului Cluj, este adresat„ ministrului culturii ∫i cultelor, doamnei Mona Octavia Musc„.

Con˛inutul interpel„rii. Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón ultimul deceniu au fost solicitate sume Ónsemnate pentru lucr„rile de consolidare ∫i restaurare la una dintre cet„˛ile lui ™tefan cel Mare din jude˛ul Neam˛, la Cetatea Neam˛ului, precum ∫i la Castelul din comuna Bon˛ida, jude˛ul Cluj. Din p„cate, sumele alocate an de an au fost insuficiente pentru executarea lucr„rilor strict necesare la cele dou„ monumente istorice, Ón vederea restaur„rii lor.

V„ solicit„m, doamn„ ministru, s„ ne comunica˛i pentru perioada 1996—2004, separat, pe fiecare an, sumele care au fost alocate pentru lucr„rile de consolidare ∫i restaurare la Cetatea Neam˛ului ∫i la Castelul din comuna Bon˛ida.

A∫tept„m r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umim.

Senator Viorica Moisuc, Circumscrip˛ia electoral„ Neam˛.

Senator Gheorghe Funar, Circumscrip˛ia electoral„ Cluj, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Domnul senator Petru Stan, ave˛i de adresat o Óntrebare.

## **Domnul Petru Stan**

**:**

Am renun˛at, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu mai ave˛i, da? E Ón ordine. Atunci invit pe domnul senator Aurel Ardelean.

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Am renun˛at, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Viorel Senior Duca? Nu este prezent. Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i o interpelare.

Interpelarea mea, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu ∫i se refer„ la Autostrada Transilvania.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ face˛i public contractul Óncheiat cu firma îBechtel“ pentru Autostrada Transilvania.

Totodat„, v„ solicit s„-mi comunica˛i numele persoanelor implicate Ón afacerea, p„guboas„ pentru statul rom‚n, cu firma îBechtel“, comisioanele date de firm„ ∫i care sunt persoanele care au beneficiat de ele.

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, ca s„ nu mai revin la microfon, am o Óntrebare foarte scurt„...

V„ rog.

Dar permite˛i-mi s„ revin la cel„lalt microfon. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu, nu, nu, pofti˛i!

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

O am pe mas„.

Cea de a doua Óntrebare, domnule pre∫edinte, este adresat„ ministrului justi˛iei, doamnei Monica Luisa Macovei.

V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i dac„ Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia este Ónregistrat„ ca partid politic la Tribunalul Municipiului Bucure∫ti, pe ce pozi˛ie ∫i din ce an a dob‚ndit statutul de partid politic.

V„ mul˛umesc.

Senator Gheorghe Funar, Circumscrip˛ia electoral„ Cluj, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Invit pe domnul senator Liviu Doru Bindea. Ave˛i de adresat o Óntrebare.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, mai am ∫i eu o Óntrebare!

Nu, domnule senator Ilie Petrescu, ajunge pentru ziua de ast„zi. Œmi pare r„u! V-am dat cuv‚ntul de dou„ ori, ce s„ fac, mai mult nu se poate.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, din dezbaterile care au avut loc la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón leg„tur„ cu proiectul de Lege privind acordarea unor desp„gubiri Ón sum„ de 30 de milioane de euro, cu titlu de desp„gubiri, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/2001, pentru fostul rege al Rom‚niei, Mihai I, a rezultat c„ Guvernul Rom‚niei, Ón perioada 1996—2000, 2001—2004, a purtat negocieri cu reprezentan˛ii ex-regelui Mihai I.

A∫ dori s„ ∫tiu, domnule prim-ministru, cine au fost negociatorii din partea Guvernelor Rom‚niei, ce mandate au avut la negocieri, ce protocoale scrise sau orale au Óncheiat cu ex-regele Mihai I sau cu persoanele mandatate de acesta.

De asemenea, a∫ dori s„ ∫tiu dac„, din cele 30 de milioane de euro, pentru care s-a f„cut Ón˛elegere s„ fie achitate Ón trei rate anuale, pentru anul 2005 s-a achitat rata, Ón conformitate cu Ón˛elegerile.

Aceasta este Óntrebarea.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral din partea domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Senator Liviu Doru Bindea, Circumscrip˛ia electoral„ Maramure∫, Partidul Popular Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

O invit pe doamna senator Irina Loghin, pentru a sus˛ine o Óntrebare, da?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnului Gheorghe Flutur.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, la Capitolul IX, îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“, este Ónscris ∫i obiectivul îsprijinirea valorific„rii produc˛iei agricole prin m„suri de pia˛„, inclusiv prin extinderea re˛elei pie˛elor de gros“.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i care este programul pentru realizarea unor noi pie˛e de gros Ón perioada 2005—2008.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai dore∫te vreun coleg senator s„...

Ilie Petrescu!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pofti˛i, domnule Ilie Petrescu, pofti˛i. Œntrebare, da?

**Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Da!

V„ rog, v„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Ilie Petrescu, senator de Gorj, ∫i domnul Gheorghe Funar, senator de Cluj.

Con˛inutul Óntreb„rii. V„ este cunoscut faptul c„ Ón primele trei luni ale acestui an au avut loc numeroase inunda˛ii, Ón aproape jum„tate din jude˛ele Rom‚niei, relatate pe larg Ón mass-media. Œn aceea∫i perioad„, din partea autorit„˛ilor locale din jude˛ele care au avut de suferit de pe urma calamit„˛ilor naturale au fost solicitate, pe baz„ de documenta˛ie, multe miliarde de lei, Ón vederea execut„rii mai multor lucr„ri.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i ce fonduri au fost alocate jude˛elor care au avut de suferit Ón urma inunda˛iilor din aceast„ iarn„ ∫i care a fost destina˛ia sumelor alocate din bugetul statului, pe categorii de lucr„ri sau pe obiective.

V„ mul˛umim.

Dorim r„spuns scris ∫i oral, senator de Gorj...

Mul˛umesc foarte mult, a˛i spus-o la Ónceput, nu este nevoie s„ repeta˛i, pentru c„, pe urm„, nu mai ∫tie lumea dac„ sunte˛i acela∫i cu cel de la Ónceputul Óntreb„rii.

Domnul senator Petre Daea, din partea Partidului Social Democrat.

V„ rog, v„ ascult„m, o Óntrebare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Domnule ministru,

Œn data de 8 aprilie 2005, Óntr-un interviu acordat postului na˛ional de televiziune, Ón municipiul Giurgiu, a˛i afirmat c„, Ón 2004, Ón Rom‚nia au fost importa˛i 3.000.000 porci. V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i sursa de informare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Am epuizat capitolul Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. Trecem la partea a doua, r„spunsuri.

Œncepem cu domnul secretar de stat Niculescu Anton. Œn˛eleg c„ are o problem„ mai deosebit„.

Pofti˛i. Ave˛i de r„spuns la o interpelare a domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, referitor la Funda˛ia îGojdu“, da?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 ## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Nu mai este cazul, ne-am Ón˛eles, a primit r„spunsul Ón scris ∫i este Ón ordine.

Deci v-a˛i pus de acord, i-a˛i dat r„spunsul scris, este Ón ordine.

aceasta Ón˛eleg‚nd respectarea normelor obligatorii propuse de adunarea general„ din ultimii trei ani de activitate; s„ nu fi adus p„m‚nt Ón C.A.P. sau suprafa˛a adus„ s„ fie sub 5.000 m2; s„ nu se reg„seasc„ ca mo∫tenitor pe vreunul din titlurile sau reconstituirile validate Ón anexa nr. 3a.

Œn condi˛iile Ón care aceste reguli nu s-au respectat ∫i au avut loc constituiri neÓndrept„˛ite, atunci m„surile cad Ón sarcina comisiilor comunale, a comisiilor jude˛ene.

™i domnul Mih„escu a fost la dumneavoastr„, deci i-am dat.

S-a depus, e foarte bine.

Œl invit„m pe domnul Vasile Lupu. Domnule secretar de stat, v„ rog, pofti˛i.

Domnule Petru Stan, a∫tepta˛i r„spunsul, da?

V„ rog, domnule secretar de stat, Óntrebarea adresat„ de domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea dumneavoastr„ privind retrocedarea, prin care dori˛i s„ sublinia˛i faptul c„ s-a creat o inadverten˛„ Ón exprimarea: îacolo unde este continuitate, vom retroceda terenurile, Óncep‚nd cu 1921“, pentru ca Ón declara˛ia de pres„ din 30 martie 2005 s„ afirm c„ îretroced„rile se vor face la nivelul anului 1945 pentru terenurile agricole ∫i la nivelul anului 1948 pentru p„duri“, doresc s„ v„ fac cunoscut urm„toarele.

Œn primul r‚nd, Óntre cele dou„ afirma˛ii nu exist„ nici un motiv prin care a∫ putea fi acuzat de inconsecven˛„ Ón idei, problema fiind legat„ de modul diferit de Ón˛elegere a aspectului.

Un exemplu consider c„ poate veni Ón sprijinul celor afirmate: sunte˛i posesor al unui act de proprietate dob‚ndit Ón anul 1921, proprietate care a fost ∫i a r„mas Ón administrarea dumneavoastr„ p‚n„ Ón 1945 ∫i chiar dup„, fiind Ónscris Ón primul registru agricol, din 1948. Existen˛a acestor Ónscrisuri reprezint„ dovada continuit„˛ii propriet„˛ii pe care a˛i dovedit-o Ón 1921 ∫i s-a petrecut p‚n„ Ón anii de dup„ 1945. Aceasta este dovada c„ Ón acest interval de timp, din 1921 p‚n„ Ón 1945, respectivul teren nu a fost Ónstr„inat ∫i a existat o proprietate perpetu„ pe tot acest interval de timp.

Prima interven˛ie a statului Ón proprietatea privat„, p‚n„ aici nederanjat„ cu nimic, a avut loc Ón anul 1945, prin Decretul nr. 1.887, din 1945, prin care se luau toate prisosurile de teren, peste 50 hectare. Anul 1945 a fost anul primei interven˛ii a statului Ón proprietatea privat„, dup„ care au urmat anii 1948, 1949, 1953, 1959 ∫i, Ón final, colectivizarea din 1962.

Este firesc ca procesul reconstituirii terenurilor s„ se Óntoarc„ la anul primei interven˛ii a statului Ón proprietatea privat„.

Nu...

Domnule senator Petru Stan, dac„ ave˛i ceva de spus?

Domnule pre∫edinte,

Sunt total nemul˛umit de r„spunsul dat, ca de toate r„spunsurile date de domnul ministrul Flutur. La ni∫te Óntreb„ri clare, precise, face o istorie, f„r„ s„ r„spund„, de fapt, la nimic, asta este culmea, la nimic. La nici o interpelare nu s-a r„spuns.

V„ dau un exemplu. Referitor la anexele nr. 2b, am mai f„cut interpelarea ∫i mi-a r„spuns, corect, c„ am dreptate, c„, Óntr-adev„r, nu s-a aplicat legea ∫i Óntreb din nou: ce m„suri va lua Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, va repune Ón drept statul rom‚n cu acel p„m‚nt, luat Ón mod fals prin anexele nr. 2b, sau va face noi retroced„ri?

Iar dumnealui, din nou, vine ∫i r„spunde cu o istorie, cic„ e r„spunderea comisiilor comunale. Dar de ce nu face˛i anchet„, de la Ministerul Agriculturii P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, s„ vede˛i cine este de vin„, cu prefecturile, sunte˛i la guvernare!

Aceea∫i treab„ cu retroced„rile din 1921. Œn ziarul îAdev„rul“ din ultima s„pt„m‚n„ o dat„ spune domnul ministru c„ se vor retroceda terenurile agricole la nivelul anului 1945, iar de la nivelul anului 1948, p„durile. Œnainte cu circa o lun„ ∫i ceva spunea c„ de la nivelul anului 1921, acolo unde este continuitate. Dar cel care a avut Ón 1921 nu a avut ∫i Ón 1945 sau 1948?! Din nou r„spunde pe ocolite, nu r„spunde clar.

Sigur c„ Ón Ardeal foarte multe acte au fost anulate dup„ Dictatul de la Viena, din 1940, nu s-a revenit la ele ∫i de aceea sunt Ónregistr„ri duble ∫i trebuie clarificate situa˛iile, nu numai s„ d„m Legea fondului funciar, a∫a cum vrea domnul ministru Flutur.

V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„-mi r„spunde˛i din nou la Óntreb„ri.

Da, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Vasile Lupu.

Rug„mintea colegilor senatori este c„ nu le trebuie o istorie Óntreag„, ce s-a Ónt‚mplat, ci m„sura 1, 2, 3, r„spuns prompt, la obiect. Dac„ este cazul, se mai pune o Óntrebare suplimentar„, asta este ideea pe fond, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 c‚∫tig„m ceva ∫i s„ afl„m mai multe de la dumneavoastr„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte, ∫i o s„-i transmit acest lucru ∫i domnului ministru Flutur.

Œn plus, pentru anexele acestea referitoare la retroced„ri, v„ pot spune c„ Ón clipa Ón care s-au pus la dispozi˛ia comisiilor de validare terenurile, eventualele Ónc„lc„ri ale legii, din acest moment, revin doar Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, nu Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

V„ mul˛umesc.

™i aici este o Óntreag„ complica˛ie. At‚t am amestecat problema aceasta a restituirilor, c„ ne apuc„ durerea de cap ∫i se pare c„ o lu„m de la cap„t.

Face˛i un r„spuns scris, clar, domnului senator Stan ∫i, dac„ este cazul, atunci reveni˛i cu Óntrebarea. V„ rog, domnul senator Stan.

Rog s„ mi se fac„ r„spuns scris, inclusiv la interpelarea de acum trei s„pt„m‚ni, c‚nd am cerut s„ mi se comunice cine se face vinovat c„ nu s-a trimis nici un reprezentant de la Œnalta Curte Suprem„ de Justi˛ie ∫i Casa˛ie, iar domnul ministru mi-a descris procesul, c„ era un proces c‚∫tigat de Agen˛ia Domeniilor Statului, iar eu am Óntrebat cine se face vinovat c„ nu s-au prezentat la proces.

Acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i ast„zi Ón leg„tur„ cu cele dou„ Óntreb„ri.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, mai ave˛i un r„spuns de dat, o interpelare din partea doamnei Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D., referitor la subven˛ionarea unor culturi agricole, corect?

Da.

V„ rog, la fel, sintez„.

Prin Legea bugetului de stat din 2004, pentru anul 2005 a fost fundamentat„ finan˛area sprijinului de 2,5 milioane lei/hectar, conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, cu suma de 8.900 miliarde lei.

Dup„ centralizarea solicit„rilor produc„torilor agricoli, la 15 decembrie 2004, a reie∫it c„ suprafa˛a de teren arabil pentru care a fost aprobat sprijinul de 2,5 milioane lei/hectar este de 5.996,3 mii hectare, ceea ce corespunde unui efort financiar de 14.990,7, rezult‚nd un deficit de 4.300 miliarde lei.

Av‚nd Ón vedere c„ p‚n„ acum a existat un dezechilibru Óntre sus˛inerea sectorului vegetal ∫i a sectorului zootehnic, sprijinul pentru zootehnie fiind de 32% din cel acordat pentru sectorul vegetal, Guvernul a considerat necesar„ direc˛ionarea sumelor c„tre zootehnie. Œn acest sens s-au luat m„surile de cre∫tere a

subven˛iilor per kilogramul de carne la speciile porc ∫i pas„re, mari utilizatori ai acestor plante. Astfel, la carnea de porc, de la 8.000 lei s-a trecut la 12.000 lei/kilogram, iar la carnea de pas„re, de la 5.000 lei s-a trecut la 8.000 lei/kilogram.

De aceea, consider„m mai eficient s„ subven˛ion„m produc„torii printr-o subven˛ie mai mare per kilogram de carne dec‚t s„ men˛inem subven˛ii pentru ob˛inere de supraproduc˛ie care deregleaz„ pia˛a de desfacere. V„ mul˛umesc.

Doamna senator Silistru Doina, dac„ ave˛i Óntreb„ri suplimentare?

Œntreb„ri suplimentare nu a∫ avea, dar nu sunt mul˛umit„ de r„spuns, pentru c„ porumbul boabe nu este numai un produs pentru furajarea animalelor.

Eu am explicat Ón interpelare c„ Ón jude˛ul Vaslui lumea tr„ie∫te foarte mult pe baza acestei culturi. Pentru 57% din suprafa˛a arabil„ a jude˛ului Vaslui nu se primesc nici un fel de subven˛ii, pentru c„ oamenii ∫i-au programat s„ cultive porumb.

Explica˛ia dumneavoastr„ c„ se duce subven˛ia mai mult spre zootehnie nu are nici o baz„ pentru omul simplu de la ˛ar„ care, Ón acest caz, nu prime∫te absolut nici un fel de subven˛ie de la stat. El nu o s„ aib„ nici cu ce s„-∫i creasc„ un porc, pentru a-l m‚nca el, nu pentru a da mai departe, ∫i nici pentru a produce m„car porumbul at‚t de necesar ∫i pentru hrana lui.

O foarte mare suprafa˛„ va r„m‚ne Ón acest caz nelucrat„, pentru c„, efectiv, oamenii de la ˛ar„ nu au cu ce lucra p„m‚ntul.

Mul˛umesc.

S-a Ón˛eles, sunt dou„ puncte de vedere diferite, a∫a c„ nu ave˛i cum s„ le concilia˛i, c„ nici dumneavoastr„ nu pute˛i s„ spune˛i c„ porumbul este furajer, c„ aia e o gre∫eal„, am v„zut exprimarea. Este un produs alimentar care este folosit ∫i pentru alimenta˛ia popula˛iei ∫i pentru furajarea animalelor. Asta-i via˛a.

Dori˛i s„ mai da˛i ceva suplimentar? V„ rog, dac„ ave˛i de completat.

Doar un singur aspect, domnule pre∫edinte. A se lua act ∫i de acel deficit de 4.219, 3 miliarde lei care nu a avut sus˛inere bugetar„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Dac„-mi permite˛i?

Numai o secund„! Vede˛i c„ v„ b„ga˛i Óntr-un domeniu foarte complicat. Eu am aprobat bugetul ∫i Ól ∫tiu pe de rost, ∫tiu ce era acolo.

De la c‚t se d„ acum, 7—8.000 de miliarde pe vegetale, fa˛„ de 24.000 de miliarde pe care i-am b„gat Ón buget, unde sunt?...Care sunt Ón buget.

Dumneavoastr„ vorbi˛i de o surs„ suplimentar„, care e cu totul altceva. Dar acelea se realizeaz„ ∫i pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 parcurs, pentru c„ se intr„ Ón campania de toamn„, bugetul se rectific„, apar surse suplimentare ∫i lucrurile circul„. Banul trebuie s„ circule ∫i s„ sprijine cet„˛eanul.

Asta voiam s„ spun ∫i eu, Ón buget au fost prin∫i bani pentru aceste subven˛ii, subven˛ia de 2,5 milioane lei/hectar, inclusiv pentru porumb, dar nu au fost pentru alte subven˛ii pe care le acorda˛i dumneavoastr„ acum.

Bun. Haide˛i, c„ nu putem s„ rezolv„m asta acum. Mul˛umim, domnule secretar de stat Lupu.

Mergem c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Domnul secretar de stat Virgil ™tefan Ni˛ulescu, Ón primul r‚nd, ave˛i dou„ Óntreb„ri ale domnului senator Funar ∫i ale domnului senator Aurel Ardelean, da? V„ rog s„ v„ referi˛i la ele.

## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Domnilor senatori Gheorghe Funar ∫i Aurel Ardelean, am s„ v„ r„spund foarte pe scurt. O s„ primi˛i, evident, ∫i r„spunsul nostru Ón scris.

Œn leg„tur„ cu fondurile primite de Ministerul Culturii ∫i Cultelor pentru finan˛area programelor ∫i proiectelor culturale Ón perioada 1997—2004, am s„ v„ fac, pe scurt, un rezumat.

Œn anul 1997 ele au fost de 19,8 miliarde lei, Ón anul 1998, de 48,3 miliarde. A fost anul cu cel mai Ónalt buget. Œn anul 1999, 25,7 miliarde lei; Ón anul 2004, 42,9 miliarde lei; Ón anul 2001, 20,7 miliarde lei; Ón anul 2002, 20,7 miliarde lei; Ón anul 2003, 27,1 miliarde lei; Ón anul 2004, 39,1 miliarde lei.

Finan˛area programelor ∫i proiectelor culturale s-a realizat av‚nd la baz„ Ordonan˛a Guvernului nr. 51/1998 privind Ómbun„t„˛irea sistemului de finan˛are a programelor ∫i proiectelor culturale, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 245/2001. Œn bugetul ministerului nu au fost prev„zute distinct fonduri pentru programele culturale realizate de ONG-uri ale unor cet„˛eni rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor maghiare sau ale altor minorit„˛i na˛ionale.

Œn aceast„ perioad„ a fost ∫i va fi sus˛inut Programul de lansare, protejare, valorificarea ∫i dezvoltarea culturii minorit„˛ilor na˛ionale îProiect etnic cultural“. Programul are Ón vedere crearea unui cadru permanent favorabil ∫i de specialitate pentru protejarea, conservarea, cercetarea, punerea Ón valoare, dezvoltarea ∫i exprimarea liber„ a elementelor esen˛iale ale minorit„˛ilor etnice, culturale ∫i religioase ale minorit„˛ilor na˛ionale, f„r„ nici o discriminare. Programul îProiect etnic cultural“ este orientat de conducerea ministerului pentru sus˛inerea ∫i protejarea crea˛iilor ∫i obiceiurilor tradi˛ionale ∫i religioase, cercetare istoric„, etnologic„, etnografic„ etc. prin tabere de crea˛ie, concursuri de poezie, de proz„, dramaturgie, crearea unei b„nci de date etc.

Domnule senator, sunte˛i de acord? A doua Óntrebare...

Este vorba despre Óntrebarea pe care ne-a adresat-o domnul senator Gheorghe Funar. Ne referim la un imobil din Cluj-Napoca, Pia˛a Avram Iancu nr. 3.

Imobilul Ón cauz„ nu s-a aflat niciodat„ pe lista monumentelor istorice, Ón nici una dintre variantele sale, din 1955, 1992 ∫i 2004, deoarece nu Óntrunea nici unul dintre criteriile de evaluare, vechime, valoare arhitectural„, valoare ambiental„ etc. Œn mod evident, nefiind Ónscris Ón lista monumentelor, imobilul nu poate face obiectul unei proceduri de declasare.

Imobilul este situat Ón cadrul ansamblului urban Centrul istoric al ora∫ului Cluj, Ón astfel de situa˛ie aplic‚ndu-se prevederea art. 23 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care spune, citez: îInterven˛iile care se efectueaz„ asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afl„ Ón ansambluri, situri sau zone de protec˛ie a monumentelor istorice, se autorizeaz„ pe baza avizului Ministerului Culturii ∫i Cultelor, al Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei ∫i a celorlalte avize, potrivit dispozi˛iilor legale Ón vigoare.“

Documenta˛ia elaborat„ de Societatea Comercial„ îBau“ — S.R.L. din Cluj-Napoca pentru Societatea Comercial„ îBeyfin — Rom‚nia“ S.R.L., Ón faza Planul urbanistic de detaliu, proiect autorizare de desfiin˛are ∫i proiect autorizare de construc˛ii, referitoare la demolarea imobilului parter plus unu ∫i construirea unui hotel parter plus patru, au fost analizate conform Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, Ón ∫edin˛a Comisiei regionale nr. 6 a monumentelor istorice din 23 octombrie 2003. Ca urmare a dezbaterii Ón cadrul comisiei au fost emise de c„tre Direc˛ia jude˛ean„ pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniul Cultural Na˛ional Cluj, cu votul unanim al comisiei, vot exprimat Ón absen˛a proiectantului, Ón deplin„ legalitate, totu∫i, avizele favorabile nr. 436 ∫i 437 din 23 octombrie. Preciz„m c„ este cunoscut„ exigen˛a Comisiei regionale nr. 6, care Ón acest caz a ˛inut s„ precizeze Ón mod expres c„ documenta˛ia se avizeaz„ apreciindu-se calitatea proiectului.

Fa˛„ de celelalte proiecte puse Ón discu˛ie Ón Óntrebare, preciz„m c„ Ón condi˛iile unei investi˛ii din fonduri private, cum este cea de fa˛„, investitorul este liber s„ decid„ c„rui proiectant Ói Óncredin˛eaz„ proiectul sau lucr„rile de execu˛ie, f„r„ imixtiuni din partea institu˛iilor statului, cu condi˛ia ca achizi˛ia s„ urmeze ulterior calea legal„ de avizare, autorizare ∫i executare a lucr„rilor p‚n„ la recep˛ia acestora.

Stimate coleg, v„ rog s„ sintetiza˛i. V„ rog foarte mult, sunte˛i secretari de stat... Domnule, spune pe puncte. Œn trei minute da˛i r„spunsul. Unu, doi, trei, patru. Dac„ senatorul are de pus o Óntrebare, pune o Óntrebare suplimentar„. Nu ne citi˛i zece pagini.

V„ ascult„m.

Ministerul nu are atribu˛ii Ón emiterea de autoriza˛ii de demolare sau de construire ∫i, deci, nu poate r„spunde cu privire la legalitatea acestor documente, responsabilitatea privind modul Ón care acestea au fost elaborate fiind a autorit„˛ilor publice locale, Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca ∫i/sau, dup„ caz, Consiliul Jude˛ean Cluj.

Afirma˛ia potrivit c„reia Consiliul Jude˛ean Cluj ar fi depus o pl‚ngere la Parchetul Cluj cu privire la autorizarea lucr„rilor de demolare, respectiv de construire, este surprinz„toare pentru ministerul nostru, deoarece din documente reiese f„r„ echivoc c„ cele dou„ institu˛ii abilitate ale administra˛iei publice locale au fost de acord cu proiectul Ón cauz„.

V„ mul˛umesc.

Mai dori˛i suplimentar, domnule senator?

Domnule pre∫edinte, sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat. Am Ón˛eles din amplul r„spuns care a fost lecturat aici faptul c„, dac„ un proiect este valoros, nu mai conteaz„ pia˛a, nu mai conteaz„ istoricul acelei pie˛e — pia˛a nr. 1 a municipiului Cluj-Napoca, unde cl„dirile sunt cu P+1, P+2, maximum. Acum a fost ras„ o cl„dire P+1 ∫i Ón locul ei va fi o construc˛ie modern„, P+4, care va ar„ta ca nuca Ón perete. A˛i acceptat s„ se distrug„ acest ansamblu arhitectural care este Pia˛a Avram Iancu din Cluj-Napoca, pentru c„ a fost, practic, trafic de influen˛„, au fost ni∫te interese pe linie de partid acolo, ∫i legea a fost l„sat„ la o parte. Acesta este adev„rul.

Clujenii, niciodat„ nu v„ vor mul˛umi pentru acest r„spuns ∫i pentru ce urmeaz„. Asta Ónsemn„ c„ m‚ine, poim‚ine vor fi rase ∫i celelalte cl„diri.

Œmi amintesc cu triste˛e c„ Ón apropiere, la nici o sut„ de pa∫i, pentru a se Ón„l˛a, pe Bulevardul Eroilor, Biserica Ortodox„ îSchimbarea la fa˛„“, pentru a se stinge un conflict Óntre ortodoc∫i ∫i greco-catolici, a fost o b„t„lie de vreo doi ani de zile. A trebuit Œnaltpreasfin˛ia sa Bartolomeu Anania s„ amenin˛e Guvernul c„ va face greva foamei dac„ nu se d„ aprobarea pentru a Ón„l˛a o biseric„. Era Óntr-o alt„ parte, unde nu se punea problema, a∫a cum este...

S-a Ón˛eles, domnule senator Funar. Œncheia˛i. V-am Ón˛eles eu, problema este grea, de mare amploare. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Mihai Eftimescu, Ministerul Justi˛iei.

Pentru doamna senator Verginia Vedina∫, care nu este aici, Ói da˛i un r„spuns scris. Nu v„d dec‚t Verginia Vedina∫ aici. **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

™i pentru domnul senator Ungureanu.

Ave˛i dou„ Óntreb„ri: una pentru domnul senator Funar, Ómpreun„ cu domnul senator Eugen Mih„escu, referitoare la executarea so˛ilor Ceau∫escu, ∫i pentru colegul senator de la P.S.D., Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, salarizarea personalului auxiliar din justi˛ie. V„ rog.

R„spund mai Ónt‚i Óntreb„rii formulate de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Eugen Mih„escu, dac„ este legal ca pe baza unei decizii politice s„ fie executa˛i oameni ∫i, dac„ s-a Ónc„lcat legea, ce a dispus ministrul justi˛iei. Aceast„ Óntrebare e formulat„ pe marginea unei declara˛ii f„cute de domnul senator Ion Iliescu.

R„spunsul nostru este urm„torul. Dat fiind c„ Óntrebarea este formulat„ la timpul prezent, r„spunsul nostru este: Ón urma Ónl„tur„rii regimului dictatorial condus de Nicolae Ceau∫escu, Ón Rom‚nia a fost abolit„ pedeapsa cu moartea, prin urmare Ón prezent aplicarea unei astfel de pedepse ar fi nelegal„ ∫i neconstitu˛ional„, Ónc„lc‚nd art. 23 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Din dorin˛a de a da un r„spuns complet Óntreb„rii dumneavoastr„, conducerea Ministerului Justi˛iei a solicitat un punct de vedere Sec˛iei Parchetelor Militare din Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. R„spunsul este mai amplu, dar Ómi permit s„ punctez. Procesul s-a desf„∫urat conform reglement„rii procesualpenale existente p‚n„ Ón anul 1989, care permitea instituirea de instan˛e militare, iar din 22 decembrie se declarase stare de necesitate. Acest proces s-a desf„∫urat la cererea Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale din Rom‚nia, infrac˛iunile pentru care au fost condamna˛i so˛ii Ceau∫escu se pedepseau cu moartea ∫i nimeni nu a contestat c„ cei doi ar fi s„v‚r∫it acele infrac˛iuni. Singurii care se puteau pl‚nge de amestec politic Ón decizie ar fi fost judec„torii Popa Gic„, cel care s-a sinucis, ∫i domnul colonel magistrat Nistor, care nu mai lucreaz„ Ón magistratur„ ∫i nu a formulat niciodat„ o asemenea sesizare.

Œn ceea ce prive∫te sus˛inerile f„cute de domnul senator Ion Iliescu, ministrul justi˛iei consider„ c„ nu are obliga˛ia de a explica Ón fa˛a Parlamentului sensul afirma˛iilor unui membru al acestui for ∫i, de asemenea, doamna ministru declar„ c„ nu inten˛ioneaz„ s„ ia nici o alt„ m„sur„ cu privire la acest aspect ∫i c„ s-au mai dat r„spunsuri la astfel de interpel„ri, cu aceast„ tem„, de mai multe ori de-a lungul timpului.

Domnule senator Funar, e o treab„ care ˛ine de 15 ani. Vre˛i s„ lu„m acum ∫i s„ dezbatem aici executarea so˛ilor Ceau∫escu?

V„ rog, dac„ dori˛i ceva suplimentar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005

Nu, domnule pre∫edinte, nu doresc s„ fac deloc istorie. Sunt nemul˛umit de r„spunsul care a fost prezentat.

Am Óntrebat limpede dac„ pe baza unei decizii politice, Ónainte de a avea loc un proces, pot fi executa˛i oameni ∫i mi s-a comunicat c„ a fost organizat un proces dup„ toate regulile artei. Eu am Óntrebat ∫i nu mi s-a r„spuns: pot fi executa˛i Ónainte de a avea loc procesul, se poate lua o decizie ∫i aceast„ decizie s„ fie decisiv„ Ón executarea acelor oameni? Pentru c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón decembrie 1989 se poate repeta, Doamne fere∫te!

Domnule pre∫edinte, dac„ accepta˛i, domnul secretar de stat este preg„tit cu un r„spuns la o Óntrebare pe care am adresat-o Ómpreun„ cu doamna senator Verginia Vedina∫ cu privire la respectarea normelor europene de deten˛ie.

Asta pentru Óntrebarea pe care a˛i pus-o ast„zi?

Nu. A fost pus„ acum o s„pt„m‚n„ sau dou„. Un r„spuns foarte simplu.

Domnule senator Funar, noi ne respect„m mult unul pe altul. Ce s„ Ón˛eleg de aici? Dumneavoastr„ ce crede˛i? Cum s„ se execute cineva f„r„ proces? Nu se poate. Œn nici o ˛ar„ civilizat„ din lume nu se poate a∫a ceva. O execu˛ie f„r„ proces, cu hot„r‚re ∫i cu posibilitatea pedepsei cu moartea, este imposibil„, dec‚t dac„ e altceva. Restul, numai justi˛ia poate decide acest lucru. Œn cazul Ón spe˛„ a fost un caz de excep˛ie major„, se discut„ de 14, 15 ani despre execu˛ia so˛ilor Ceau∫escu. A fost decizia conducerii provizorii. S-a luat m„sura, s-a f„cut procesul a∫a cum s-a f„cut, se poate critica c‚t vre˛i dumneavoastr„, pot vorbi juri∫tii, avoca˛ii aici s„pt„m‚ni Óntregi. Acesta este subiectul.

V„ rog, legat de Óntrebarea domnului Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu...

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea formulat„ de domnul senator Ungureanu a∫ cere Óng„duin˛a s„ o comunic Ón scris. Este foarte tehnic„. Pot, domnule senator, s„ v„ informez c„ ast„zi a trecut legea. Pot s„-i dau ∫i citire, dar a trecut ∫i legea aceea care majora drepturile salariale. Eu pot s„-i dau citire.

Important este dac„ suntem pe Ónregistrare radiofonic„, s„ ∫tie personalul auxiliar din magistratur„ dac„ le cresc salariile sau nu ∫i dac„ a fost nevoie de interven˛ia noastr„ s„ v„ gr„bim Ón cre∫terea salariilor, pentru c„ prin cre∫terea salariilor d„m un suport luptei Ómpotriva corup˛iei.

Domnule senator, a fost, se pare, chiar o unanimitate, ast„zi, Ón Camera Deputa˛ilor Ón sus˛inerea acestui act normativ. A fost o voin˛„ politic„ unanim„ ∫i noi ne bucur„m c„ acest act normativ a trecut. O s„ v„ comunic„m ∫i Ón scris.

V„ mul˛umim, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat Vasile Lupu, Ón˛eleg c„ dumneavoastr„ n-a˛i dat r„spuns la o interpelare a domnului senator Stan?

Da, domnule pre∫edinte.

Mai ave˛i ceva, domnule senator Funar? V„ rog.

E numai pentru doamna senator Vedina∫, dar dac„...

E o Óntrebare comun„, domnule pre∫edinte.

Œnc„ o dat„, domnule senator Funar, eu nu te am ∫i pe dumneata aici. O am numai pe doamna senator Vedina∫.

Mai sunt omisiuni, domnule pre∫edinte. Se mai Ónt‚mpl„, eu nu protestez Ómpotriva acestui lucru.

Domnule pre∫edinte, este real.

Stimate coleg, eu m„ uit pe documentul de azi. Dac„ este la dumneavoastr„, v„ rog eu, da˛i r„spunsul, dar s„ fie scurt ∫i la obiect.

De fapt, era o Óntrebare dubl„. La prima parte a Óntreb„rii, dac„ ministrul justi˛iei a vizitat vreun penitenciar ∫i dac„ dispune de informa˛ii din care s„ rezulte c„ regimul de deten˛ie al de˛inu˛ilor din Rom‚nia se Óncadreaz„ Ón standardele europene, r„spunsul este urm„torul.

Ministrul justi˛iei cunoa∫te extraordinar de bine situa˛ia din penitenciarele rom‚ne∫ti, Óntruc‚t de-a lungul timpului a vizitat aproape toate Ónchisorile, at‚t Ón perioada Ón care a avut statut de procuror, c‚t mai cu seam„ ulterior, c‚nd, Ón calitate de reprezentant al societ„˛ii civile, a participat activ la monitorizarea sistemului, mai ales pe aspecte referitoare la standardele europene.

Œn prezent, standardele men˛ionate nu sunt dec‚t Ón parte respectate, iar realizarea acestui deziderat presupune, printre altele, investi˛ii majore pentru construirea unor penitenciare noi ∫i renovarea sau modernizarea spa˛iilor de deten˛ie dintre cele existente. Evident, aceste obiective nu puteau fi puse Ón practic„ Ón cele c‚teva luni de la numirea Ón func˛ie a actualului ministru, dar ele se reg„sesc men˛ionate expres Ón strategia de reform„ adoptat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 232/2005.

A doua Óntrebare, dac„ Ón cazul de˛inutului Miron Cozma sunt respectate normele europene de deten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 R„spunsul este urm„torul. Preocuparea conducerii Ministerului Justi˛iei este Ón sensul de a asigura condi˛ii de deten˛ie civilizate, Ón mod egal, pentru to˛i de˛inu˛ii, inclusiv pentru persoana nominalizat„ de dumneavoastr„. Men˛iunile anterioare, referitoare la Óndeplinirea par˛ial„ a standardelor europene, r„m‚n valabile, a∫adar, ∫i pentru Miron Cozma. Dorim s„ subliniem Óns„ c„ aspectul neÓngrijit pe care respectivul condamnat Ól afi∫eaz„ nu se datoreaz„ condi˛iilor de deten˛ie, ci refuzului s„u constant de a apela la serviciile frizerilor, iar nu condi˛iilor, a∫a cum am men˛ionat.

Faptul c„ dispune de condi˛ii bune...

Mai scurt! V„ cunosc at‚t de bine... Vorbi˛i, domnule, liber, verbal. Da˛i un r„spuns de trei fraze, nu trebuie s„ ne citi˛i romane acolo.

Domnule Funar, v„ rog, dac„ mai ave˛i vreo Óntrebare.

Nu, domnule pre∫edinte. Am foarte multe Óntreb„ri, dar respect legea economiei de timp. Azi, a∫a cum a˛i remarcat, a fost un coleg care a tunat ∫i a fulgerat Ómpotriva lui Miron Cozma, ce condi˛ii grozave are de deten˛ie. Œi mul˛umesc domnului secretar de stat care ne-a demonstrat, ∫i cred Ón afirma˛iile d‚nsului, c„ nu sunt Óndeplinite Ón penitenciarele rom‚ne∫ti condi˛iile din Ónchisorile europene. Deci nu sunt la standardele europene ∫i este p„cat c„ este acuzat Miron Cozma de un standard deosebit Ón pu∫c„rie.

Cine nu ∫tie s„ mearg„ s„ viziteze. Da.

Orice de˛inut merit„ compasiune, domnule senator.

Asta este...

Chiar ∫i dac„ are acvariu Ón celul„.

## V„ mul˛umesc.

Domnule Vasile Lupu, v„ rog eu, vreau sintez„. Avem restituirea terenurilor agricole ∫i aici vorbi˛i cinci ore. V„ rog, domnule secretar de stat. Scurt!

Domnule pre∫edinte, vin Ón Ónt‚mpinarea dorin˛ei dumneavoastr„. Domnul senator Petru Stan a luat act de con˛inutul acestui document ∫i dac„ este de acord i-l Ónm‚nez pe loc.

Sunte˛i de acord, domnule senator? V„ rog, spune˛i.

Am luat act de con˛inutul documentului. I-am spus domnului secretar de stat c„ nu sunt mul˛umit cu ceea ce scrie Ón acest act. Dumnealor dau un r„spuns de descriere a unui proces, nici m„car nu-l descriu corect. Sus˛in c„ eu a∫ avea interese personale. Probabil c„ am

avut acum cinci ani interese, acum nu am nici un interes personal ∫i niciodat„ nu am avut. Are interes statul rom‚n. Este p„m‚ntul statului rom‚n. Nu cu firma sau cu cine a arendat se judec„ consiliul acela, ci se judec„ cu statul rom‚n. Este p„m‚ntul statului rom‚n.

Ca atare, v„ rog s„ lua˛i act ∫i s„-mi r„spunde˛i corect.

Da. S-a Ón˛eles. Dac„ este cazul, reveni˛i cu un material.

Domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului. Ave˛i dou„ interpel„ri: una a domnului Ovidiu Teodor Cre˛u, Grupul P.S.D., problema drumurilor din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, ∫i Ilie Petrescu, Grupul P.P.R.M., problema locuin˛elor din jude˛ul Gorj.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

**Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Da. Domnului senator Cre˛u. Av‚nd Ón vedere c„, Ón conformitate cu regimul drumurilor, drumul jude˛ean 172, Ilva Mic„—Ilva Mare—Romane∫ti—Podul Cosmei, este Óncadrat Ón categoria de drumuri jude˛ene, este Ón competen˛a consiliului jude˛ean ∫i Ministerul Transporturilor nu de˛ine informa˛ii ∫i nu poate executa sau finan˛a lucr„ri pe acest drum jude˛ean.

R„spunsul scris Ól ve˛i primi.

V„ rog, domnule senator Cre˛u.

Domnule secretar de stat, aceasta este o problem„ cunoscut„ de 90% din popula˛ia din Bistri˛a-N„s„ud, faptul c„ este un drum jude˛ean, ∫i ∫tim c„ Ministerul Transporturilor nu intervine.

Dar depinde de Ministerul Transporturilor ∫i de Guvern ca acest drum s„ se transforme din drum jude˛ean Ón drum na˛ional, iar fundamentarea unei hot„r‚ri o putem face Óntr-o s„pt„m‚n„. Problema este s„ nu muncim degeaba. Eu am Óntrebat, referitor la strategia de dezvoltare a zonelor, ce inten˛ie are ministerul dumneavoastr„. Dac„ numai fundamentarea unei hot„r‚ri de Guvern v„ Ómpiedic„ pentru ridicarea drumului respectiv la rang de drum na˛ional, atunci nu este nici o problem„. Ne-am Ón˛eles!

Dac„ sunt ∫i altele, v-a∫ ruga s„ le spune˛i.

Problema sunt sursele financiare. V„ spun eu ce nu v„ spune d‚nsul.

## Dac„-mi permite˛i?

Este o mare problem„, pentru c„, potrivit Legii drumurilor, acel drum nu poate fi clasificat drum na˛ional. Dac„ v„ uita˛i Ón art. 6, litera care vorbe∫te de defini˛ia drumurilor na˛ionale, nu se Óncadreaz„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 Asta nu Ónseamn„ c„, av‚nd Ón vedere accesul Rom‚niei la programele cu finan˛are extern„, respectiv fondurile structurale care urmeaz„, fie Ón 2006...

Domnule secretar de stat, o secund„!

Da.

Nu avem fonduri structurale. Nu se dau pentru drumuri jude˛ene. D‚nsul ∫tie ce spune.

Urmeaz„ s„ ob˛inem ∫i pentru...

Noi am f„cut un Ómprumut, ac˛iunea a fost de anul trecut, s-au luat sau urmeaz„ s„ se ia acum 200 ∫i ceva de milioane euro, un Ómprumut care se d„ la jude˛e pe o formul„ de garan˛ie pentru drumuri jude˛ene, c‚te 5—10 milioane de euro, c‚t se poate, la fiecare jude˛. ™i din aceia s-ar putea realiza a∫a ceva.

De asemenea, Ministerul Transporturilor trebuie s„-∫i creeze p‚n„ la urm„ ∫i o pozi˛ie de sprijin pentru jude˛e. Noi am discutat-o ∫i pe timpul cel„lalt, de 14 ani tot discut„m. De ce? Pentru c„ fiecare jude˛ are Óntre 1.000 ∫i 1.500 kilometri de drumuri jude˛ene. Nu au voie s„ Ómprumute dec‚t Ón limita a 20% din buget ∫i Ón condi˛iile astea nici de acum Ón 300 de ani nu facem drumurile jude˛ene, pentru c„ se stric„ alea pe care le-am f„cut.

™i atunci asta v„ propunem noi. G„si˛i o formul„, fi˛i mai de∫tep˛i dec‚t au fost aceia dinainte. Eu m-am b„tut cu ei, ca s„ v„ dau un exemplu, s„ iau un miliard euro — se pot lua, c„ bani sunt, ∫i nu avem datorie extern„, nu avem aproape deloc datorie extern„, ce avem noi este nimic fa˛„ de... — ∫i dai la fiecare jude˛, pe garan˛ia statului, c‚te 50—100 milioane de euro sau 50 de milioane de euro ∫i Ó∫i rezolv„ drumurile jude˛ene.

M-am b„tut cu ai mei, nu am reu∫it dec‚t ace∫ti 200 milioane euro care vin acum. Trebuie s„ continua˛i ∫i dumneavoastr„ b„t„lia asta cu ministrul finan˛elor, pentru c„ de el depinde. Restul ne Ónv‚rtim dup„ coad„, c„ nu avem ce face.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i s„-i precizez domnului ministru c„ este vorba de 16 kilometri de drum care trebuie asfaltat. Nu altceva. Deci nu este o sum„ mare. ™i vreau s„ v„ spun c„ ministerul dumneavoastr„ cheltuie∫te multe miliarde Ón fiecare iarn„ pe drumul 17 pentru desz„pezire, deoarece din cauza condi˛iilor specifice din zona respectiv„ trebuie s„ men˛in„ non-stop, de la Ónceputul lui decembrie p‚n„ la sf‚r∫itul lui martie, utilajele Ón lucru. ™i asta pute˛i vedea ∫i la televizor.

Domnule senator Cre˛u, nu rezolva˛i...

Discu˛ia este complex„ ∫i Ón acest moment finan˛area unui drum jude˛ean de c„tre minister ar Ónsemna deturnare de fonduri.

Asta se Ón˛elege.

Domnule Cre˛u, adresantul, de data asta, nu e bun. Dumneavoastr„ pentru drumuri jude˛ene trebuie s„ v„ adresa˛i...

Eu voiam s„ ajungem la o Ón˛elegere s„ fundament„m hot„r‚rea de Guvern, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

...Ministerului Finan˛elor.

Bine. Da˛i al doilea r„spuns. Nu este Ón competen˛a d‚n∫ilor. Era s„ vorbesc eu ceva de deturn„ri de fonduri, c„ a˛i adus vorba. L„sa˛i-o a∫a cum pic„ Ón general Ón ˛ara asta.

Zice˛i la locuin˛ele din Gorj. Ave˛i dreptate, dar asta e! Da.

Domnului senator Ilie Petrescu, legat de construc˛ia de locuin˛e pentru tineri Ón regim de Ónchiriere, program implementat de A.N.L.

Jude˛ul Gorj este cuprins Ón programul 2005—2008 cu un num„r de 317 apartamente, reprezent‚nd obiective de investi˛ie aflate Ón diferite stadii de promovare, Ón localit„˛ile Motru, Rovinari, T‚rgu-Jiu. Dintre acestea, 34 Ón localitatea Motru sunt Ón execu˛ie, iar pentru celelalte continuarea lucr„rilor se va aborda o dat„ cu aprobarea contract„rii unui nou Ómprumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Pentru s„lile de sport, program implementat prin Compania Na˛ional„ de Investi˛ii, jude˛ul Gorj este cuprins Ón 2005 cu un num„r de 5 obiective de investi˛ii. Este ∫i o detaliere a lor. Œncep‚nd cu acest an, prin intermediul companiei, se va derula ∫i programul de reabilitare ∫i consolidare a s„lilor de sport existente, ∫i Ón cadrul acestui program jude˛ul Gorj are Ónregistrat„ o solicitare de reabilitare ∫i consolidare pentru o sal„ de sport din localitatea T‚rgu-Jiu.

Men˛ionez c„ prin Legea nr. 60/2005, care a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2004 privind instituirea unor m„suri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuin˛e situate Ón localit„˛i din zone defavorizate, este posibil pentru aceast„ zon„, Ón m„sura Ón care vom avea solicit„ri, pentru c„ Ministerul Transporturilor a solicitat consiliilor locale inventarierea acestor blocuri de locuin˛e din zone defavorizate, s„ includem Óntr-un program cu finan˛are ∫i aceste blocuri de locuin˛e din zonele defavorizate.

Domnul senator Petrescu.

Domnule ministru, r„spunsul este par˛ial, nu m„ aranjeaz„, s„ zic a∫a, Ón termenii... La ora actual„, Ón interpelarea pe care am avut-o, eu v-am Óntrebat 4 puncte.

La primul punct au fost s„lile de sport, apoi blocurile ∫i finan˛area pe care dumneavoastr„ mi-a˛i dat-o la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/18.IV.2005 general. Dar acolo, mai jos, scrie la ultimul punct, punctul 4, î2005—2008“.

Pentru c„ Ón Motru — eu v„ dau exemplu Motru ∫i zona Gorjului, unde sunt la al doilea mandat — avem un bloc Ón lucru, dar de fapt nu se mai lucreaz„, pentru c„ dumneavoastr„ nu a˛i mai trimis banii la constructor. Sunt lucr„rile oprite ∫i dumneavoastr„ spune˛i c„ se lucreaz„ la el. Eu v„ spun c„ de anul acesta, suntem Ón luna aprilie, avea constructorul 18 luni s„-l dea Ón func˛ie, a Ónceput de doi ani de zile ∫i el este la stadiul de funda˛ie.

Dumneavoastr„ Ómi spune˛i mie acum, Ón acest r„spuns pe care mi-l da˛i, c„, de fapt, se lucreaz„. Nu se lucreaz„, domnule ministru. V„ dau exemplu Motru.

Acela∫i lucru este ∫i la T‚rgu-Jiu, ∫i la Rovinari ∫i nu s-a demarat nici o activitate pe aceast„ treab„.

Am re˛inut.

R„spunsul este Ón scris.

Cred c„ domnul senator nu a fost foarte atent.

V„ dau ∫i r„spunsul scris, ca s„ vede˛i cum este formularea. Este clar c„ continuarea lucr„rilor depinde de Ómprumutul cu B.E.R.D.

2. V-am Óntrebat Ón ce stadiu se afl„ chestiunea cu un bloc, care este aprobat prin hot„r‚rea Guvernului anterior. Dumneavoastr„ nu mi-a˛i spus de treaba asta. Œl mai facem, nu-l mai facem, sunt 700 de cereri Ón zon„ acolo pentru apartamente.

S-ar putea s„ nu fi primit Óntrebarea.

Aici, Ón Óntrebare, nu exist„ dec‚t aceast„...

Verifica˛i, c„ s-ar putea s„ nu fi fost pe puncte.

Domnule ministru, v-am Óntrebat Ón interpelare ∫i programul anterior guvern„rii Ón chestiunea cu locuin˛e.

Dac„ dori˛i, eu citesc interpelarea ∫i o l„rgim sau o discut„m Ón doi, s„ vede˛i ce avem ∫i ce nu avem ∫i complet„m cu ceea ce dori˛i.

Domnule secretar de stat, da˛i-i ∫i scris, c„ ave˛i ∫i scris.

Sigur, ∫i vom completa tot ceea ce este...

Da˛i-i s„ vad„ ∫i, dac„ este ceva suplimentar, dup„ aceea vedem.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.

Aici nu...

Bine.

## **Domnul Ilie Petrescu:**

P„i, r„spunsul e par˛ial. Trebuie s„ vin la dumneavoastr„ ∫i s„ le lu„m pe r‚nd, s„ le analiz„m Ómpreun„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Œnchidem ∫edin˛a de ast„zi.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007420]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 45/18.IV.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,70 lei noi