Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 14 iunie 2005 · monitorul.ai

#12030

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este momentul s„ dovedim Ómpreun„ c„ avem obiective ∫i idealuri comune ∫i, totodat„, s„ demonstram

c„ ∫i Ón Rom‚nia poate exista, nu numai Ón plan teoretic, ci ∫i Ón plan practic, consens politic Ón privin˛a obiectivelor strategice care privesc aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

™tim foarte bine c„ s„pt„m‚na trecut„ comisarul european pentru extindere Olli Rehn a declarat c„ la Summitul Uniunii Europene, ce se va desf„∫ura Ón perioada 16—17 iunie, Rom‚nia ∫i Bulgaria vor primi avertismente cu privire la ritmul insuficient al reformelor de preaderare. Hot„r‚rea Rom‚niei trebuie Óndreptat„ spre reforme, pentru a evita activarea clauzei de salvgardare, care ar putea determina am‚narea cu un an a ader„rii la Uniunea European„.

Avertismentele care vor fi transmise Rom‚niei vizeaz„ 7 domenii. Rom‚nia trebuie s„ continue reforma sistemului judiciar, a poli˛iei, s„ intensifice lupta Ómpotriva corup˛iei, cu cazuri concrete de urm„rit, ∫i s„-∫i consolideze capacit„˛ile Ón domeniul concuren˛ei. Delega˛ia Comisiei Europene a demarat sistemul de monitorizare Ón leg„tur„ cu felul Ón care Rom‚nia Ó∫i Óndepline∫te condi˛iile impuse de fiecare capitol de negociere, urm‚nd ca la 25 octombrie s„ fie prezentat raportul privind progresele Ónregistrate de ˛ara noastr„.

De aceea, reglement„rile propuse de Guvernul Rom‚niei prin cele dou„ pachete de legi privind proprietatea ∫i justi˛ia, pentru care acesta Ó∫i va angaja r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, reprezint„ dou„ componente esen˛iale ∫i fundamentale Ón procesul de modernizare a Rom‚niei ∫i de construc˛ie a proiectului european.

Rom‚nia nu poate func˛iona ca un stat de drept ∫i ca un stat al Uniunii Europene f„r„ m„suri radicale care privesc regimul propriet„˛ii ∫i justi˛ia. De aceea, este momentul s„ d„m dovad„ de maturitate politic„ Óntr-un moment at‚t de important pentru Rom‚nia ∫i s„ punem Ón prim plan interesul na˛ional ∫i obiectivele prioritare pe care le are Rom‚nia Ón procesul de integrare.

Este timpul s„ avem o legisla˛ie modern„, aliniat„ la cerin˛ele europene, pentru ca cet„˛enii acestei ˛„ri s„-∫i recapete Óncrederea Ón autorit„˛ile statului. Legile propriet„˛ii vor asigura rezolvarea deplin„ a problemei propriet„˛ii ∫i vor Ónl„tura consecin˛ele nedrept„˛ilor istorice care au supravie˛uit dictaturii comuniste, consolid‚nd dreptul de proprietate ca fundament al oric„rei economii de pia˛„. Avem nevoie de o justi˛ie eficient„, de o justi˛ie cu adev„rat independent„, nesubordonat„ politic, ∫i de o justi˛ie care s„ nu mai fie corupt„.

Stima˛i colegi,

Indiferent de crezul politic pe care Ól avem, avem prilejul s„ demonstr„m c„ suntem capabili s„ sus˛inem realizarea obiectivelor de integrare Ón Uniunea European„, atunci c‚nd Guvernul Rom‚niei Ó∫i va asuma r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului cu privire la pachetele de legi privind proprietatea ∫i justi˛ia, reflect‚nd totodat„ asupra momentului 25 octombrie, c‚nd Comisia European„ va raporta, printr-o contabilizare riguroas„, progresele pe care Rom‚nia le-a realizat Ón procesul de reform„. Nu mai avem timp de pierdut, fiecare zi care trece este foarte important„ ∫i trebuie exploatat„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 maximum, Ón interesul nostru na˛ional, pentru ca la data de 1 ianuarie 2007 s„ putem deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.

Va mul˛umesc.

Traian Constantin Iga∫

#15621

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntr-un demers propagandistic, specific practicilor comuniste, domnul deputat Ioan Stan a atacat recent Guvernul, acuz‚ndu-l de lucruri pe care le-a f„cut fosta putere. M„ a∫teptam la mai mult„ responsabilitate de la reprezentan˛ii fostei puteri, cu at‚t mai mult cu c‚t unii dintre deputa˛ii de ast„zi au avut mandate parlamentare ∫i Ónainte de 2004. M„ refer aici la confuziile pe care le face, Ón mod inten˛ionat sau din necunoa∫terea situa˛iei, domnul deputat Ioan Stan.

Argumenta˛ia colegului deputat are o baz„ fals„, prin urmare, nu poate fi luat„ Ón considerare. V„ voi da un exemplu. Domnul Stan confund„ dou„ no˛iuni fundamentale: aceea de a administra ∫i aceea de a de˛ine. El afirm„ c„ ministrul Seculici controleaz„ spa˛iile comerciale ale Prim„riei Arad. Este fals, domnule Stan, ∫i ∫ti˛i bine lucrul acesta! Firma la care domnul ministru Seculici este ac˛ionar de˛ine doar 13% din capitalul social al firmei îRecons“, firm„ ce repar„ ∫i Óntre˛ine spa˛iile Prim„riei Arad. Este, deci, vorba despre o situa˛ie Ón care o firm„ de˛ine ac˛iuni la o alt„ firm„, care presteaz„ servicii. Ar fi bine, stimate coleg, s„ face˛i distinc˛ia Óntre dou„ societ„˛i comerciale diferite, Ón numele adev„rului pe care Ól invoca˛i. Se pare, de asemenea, c„ nu cunoa∫te˛i rolul ac˛ionariatului la o societate comercial„, fapt care v-ar putea discredita, Ón primul r‚nd, Ón fa˛a colegilor deputa˛i ∫i, apoi, Ón ochii electoratului.

Ori nu v-a˛i informat ∫i face˛i declara˛ii Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, ori cunoa∫te˛i adev„rul, dar face˛i afirma˛ii r„u inten˛ionate, Óncerc‚nd s„ face˛i publicitate prin calomnierea Guvernului. Actuala guvernare este decis„ s„ Ó∫i pun„ Ón aplicare programul, astfel Ónc‚t promisiunea îS„ tr„i˛i bine!“ s„ devin„ realitate pentru cet„˛eni, ∫i nu pentru structurile clientelare de pe vremea dumneavoastr„.

Trebuie s„ v„ m„rturisesc faptul c„ sunt dezam„git c„ Ón Parlamentul Rom‚niei mai exist„ colegi care, la al doilea mandat fiind, Ó∫i permit s„ lanseze minciuni de la aceast„ tribun„. Un minim de respect pentru oamenii care ne-au dat votul lor ar fi s„ ne inform„m Ónainte de a deschide un subiect. Nu e nici o ru∫ine s„ admi˛i c„ nu ∫tii un anumit lucru. Este Óns„ ru∫inos s„ perseverezi Ón gre∫eal„.

f n s„ v„ amintesc, totodat„, ∫i faptul c„ electoratul ∫i-a spus p„rerea despre îpartidul corup˛ilor“ la alegerile de anul trecut.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Firczak

#18365

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îZilele culturii rutene, Peregu Mare, 3—5 iunie 2005“.

Rutenii sunt o minoritate na˛ional„ Ón Rom‚nia, al„turi de celelalte 19 minorit„˛i cu reprezentare Ón Parlamentul Rom‚niei. fiara noastr„ este singura din Europa Central-R„s„ritean„ care acord„ acest drept minorit„˛ilor na˛ionale, ceea ce este foarte important Ón procesul de afirmare a identit„˛ii noastre, astfel c„ ∫i pe aceast„ cale aducem mul˛umirile noastre poporului rom‚n, Guvernului Rom‚niei.

Uniunea Cultural„ a Rutenilor din Rom‚nia organizeaz„ anual o manifestare semnificativ„: Zilele Culturii Rutene. Œn felul acesta ne putem afirma pe deplin identitatea noastr„, care, Ón a doua jum„tate a secolului al XIX-lea ∫i pe parcursul celui urm„tor, cu pu˛ine excep˛ii, a fost aprig contestat„.

Din anul 2000 fiin˛eaz„ uniunea noastr„ ∫i din acel moment am ob˛inut importante succese, absolut necesare Ón procesul redefinirii identit„˛ii rutene. Ne g‚ndim la ob˛inerea prin vot a reprezent„rii parlamentare pentru dou„ mandate succesive. O victorie cu ecouri deosebite o constituie integrarea rutenilor din Rom‚nia Ón marea familie a rutenilor de pretutindeni, Consiliul Mondial al Rutenilor. Œn anul 2002 am devenit membri asocia˛i ai acestui organism, iar Ón iunie 2003, la cel de Al VII-lea Congres Mondial al Rutenilor, la Presˇov, Ón Slovacia, am fost accepta˛i ca membri cu drepturi depline, av‚nd reprezentare Ón Consiliul Mondial al Rutenilor. Œn toamna anului trecut acest organism a hot„r‚t ca reprezentantul uniunii noastre s„ devin„ vicepre∫edinte al Consiliului Mondial. Aceasta demonstreaz„ c„ activitatea desf„∫urat„ de noi to˛i s-a subsumat idealurilor rutenilor din lumea Óntreag„, de afirmare a con∫tiin˛ei de sine.

Manifest„rile noastre culturale, tip„riturile editate, activitatea parlamentar„ demonstreaz„ cu prisosin˛„ c„ scopul nostru coincide cu cel afirmat de rutenii de pretutindeni. Totodat„, Uniunea Cultural„ a Rutenilor din Rom‚nia a promovat ∫i promoveaz„ cu consecven˛„ obiectivele politice rom‚ne∫ti, care trebuie s„ determine finalizarea cu succes a integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.

Ne bucur„m ∫i noi c„ nu peste mult timp vom fi cet„˛eni europeni ∫i rom‚ni de etnie rutean„, astfel Ónc‚t s„ putem continua Óntr-o diversitate continental„ afirmarea identit„˛ii noastre prin cultur„ ∫i tradi˛ie. Toate acestea nu fac altceva dec‚t s„ apropie oamenii Óntre ei, s„ se cunoasc„ mai bine, s„ se respecte mai mult ∫i, de ce nu, s„ se iubeasc„ mai mult. Noi, rutenii din Rom‚nia, afirm„m cu convingere aceste idealuri. Zilele Culturii Rutene sunt un prilej de concretizare a acestor valori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Chiar dac„ sunt unii care nu ne iubesc, noi nu dorim s„ fim cu nimeni Ón polemic„, dorim s„ respect„m pe toat„ lumea ∫i, Ón acela∫i timp, a∫tept„m respectul tuturor, pe baza promov„rii unor valori umane universal consacrate.

Sufletul rutenilor de pretutindeni, Óncep‚nd cu epoca modern„, este Alexandr Duhnovici, care a sintetizat Óntr-o bine cunoscut„ formul„ obiectivele noastre, Ón˛eleg‚nd parc„ _avant la lettre_ vicisitudinile la care vor fi supu∫i rutenii. Formula este: îAm fost, sunt ∫i voi r„m‚ne rutean!“ Iar eu adaug: îA∫a s„-mi ajute Dumnezeu!“ V„ mul˛umesc.

Drago∫ Ujeniuc

#23807

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul.

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îJusti˛ia Óntre reform„ ∫i diletantism“.

Reforma Ón justi˛ie este un subiect care arde ∫i care va decide aderarea la termen sau am‚narea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Strig„tul de lupt„ al ministrului justi˛iei Ómpotriva vechilor structuri ∫i a mentalit„˛ilor conforme acelor structuri a produs frisoane, dar a ∫i aprins flac„ra speran˛ei pentru magistra˛ii one∫ti.

Iat„, Óns„, c„ un caz de r„sunet vine s„ confirme ideea c„ justi˛ia este populat„ at‚t cu magistra˛i de rea-credin˛„, c‚t ∫i cu diletan˛i Ón profesie. Astfel, s-a Ónceput o h„ituial„ demonstrativ„ a corup˛ilor ∫i presupu∫ilor corup˛i ∫i a∫a se face c„ mon∫trii afacerilor necurate intr„ la beci pe u∫a Parchetului ∫i ies, mai repede sau mai Óncet, pe u∫ile instan˛elor de judecat„. A∫a se face c„ tunuri de mii de miliarde nu sunt suficiente pentru a ˛ine dup„ gratii pe artizanii lor, Ón schimb, g„inarii ∫i bi∫ni˛arii de r‚nd sunt trata˛i cu maxim„ severitate.

Cum spuneam, boala de care sufer„ bun„ parte din magistra˛i este obedien˛a fa˛„ de putere, completat„ de suficien˛„, arogan˛„ ∫i blazare. Se Ónt‚mpl„ astfel c„, f„r„ ca nimeni s„ i-o cear„, procurorul general, personal ∫i prin unii dintre oamenii s„i, alege cazuri care s„ demonstreze c„ Domnia sa pune Ón practic„ dorin˛a, de altfel, legitim„, a pre∫edintelui statului ∫i a Guvernului de a lovi Ón marea corup˛ie.

Numai c„, iat„, alegerea de c„tre procurorul general a cazului Dinu Patriciu a fost una nefericit„, ∫i nu pentru c„ a∫ exclude dovedirea finalmente a unei vinov„˛ii sau nevinov„˛ii, ci pentru c„ acest caz a dezv„luit mai degrab„ vechi tare ale Parchetului, dar ∫i ale justi˛iei. Astfel, ne-am trezit din nou Ón fa˛a unei ordonan˛e de re˛inere emise vinerea Ón miez de noapte, cu tot decorul ∫i recuzita unei piese proaste: audieri de zeci de ore ale unei persoane, Ón timp ce procurorii f„ceau cu schimbul, cohorte de masca˛i care umplu s„lile Parchetului ∫i ale tribunalului ∫i, ce este mai trist, Ónc„lc„ri de neiertat ale procedurii penale.

Iat„ numai una dintre ele: audierea timp de 18 ore, non stop, f„r„ ca aceast„ perioad„ s„ fie inclus„ Ón durata re˛inerii, cu motivarea cinic„ a domnului Boto∫ c„ inculpatul ∫i-a exprimat dorin˛a de a sta at‚ta amar de vreme Óntre patru pere˛i, p‚n„ ce nu acoper„ cu scrisul s„u 65 de pagini. Vine apoi propunerea de arestare preventiv„, pe care Tribunalul Bucure∫ti a respins-o, tot Ón Óntunericul nop˛ii. Implacabilul ∫i rutinierul recurs al Parchetului trimite dosarul ∫i pe inculpat Ón fa˛a Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, nu Ónainte ca domnul procuror general al Rom‚niei s„ ias„ la ramp„ cu un atac furibund la adresa tuturor acelora care nu cuget„ ca el, Óntr-o manier„ at‚t de cunoscut„, menit„ s„ intimideze. ™i, Ón sf‚r∫it, vine ∫i decizia dat„ Ón recurs de c„tre un complet al Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, care arunc„ Ón derizoriu actul de justi˛ie. Spun aceasta Óntruc‚t solu˛ia a fost de casare a Óncheierii tribunalului, prin care s-a respins propunerea de arestare preventiv„ ∫i restituirea cauzei la Parchet, constat‚ndu-se nulitatea absolut„ a sesiz„rii instan˛ei. Cu alte cuvinte, Curtea de Apel las„ liber„ posibilitatea ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 onor Parchetul s„ cear„ din nou arestarea preventiv„ a lui Dinu Patriciu, printr-o sesizare f„cut„ de aceast„ dat„ cu respectarea tuturor condi˛iilor impuse de lege. Dar, _nota bene_ , numai doi dintre cei trei judec„tori au g‚ndit astfel, pentru c„ cel de al treilea a f„cut opinie separat„, Ón sensul c„ a dorit respingerea recursului Parchetului.

De notat este ∫i faptul c„ legea nu prevede solu˛ia dat„ de judec„torii Cur˛ii de Apel, ∫i anume de restituire a cauzei la Parchet, ci numai solu˛ia de admitere sau respingere a propunerii de arestare — cum spunem noi, juri∫tii, _tertium non datur_ —, Ón acest sens art. 149[1] alin. 9 Cod procedur„ penal„ nel„s‚nd loc nici unei alte interpret„ri. Cu toate acestea, printr-o hot„r‚re contrar„ legii, judec„torii au accentuat confuzia Ón cazul Patriciu.

De ce au f„cut-o? Din lips„ de profesionalism? E grav. Din dorin˛a de a da o solu˛ie de compromis? Este ∫i mai grav!

™i atunci ce a∫tept„m? S„ facem reform„ Ón justi˛ie cu asemenea Ónal˛i magistra˛i?

Nu, stima˛i colegi, nu mai este timp nici de Óng„duin˛„, nici de compromisuri. Europa nu ne prime∫te cu jum„t„˛ile noastre de m„sur„, Europa ne vrea sinceri ∫i normali.

Fac„-se a∫adar reforma Ón justi˛ie cu cei care o doresc cu adev„rat, ∫i nicidecum cu cei care Ói Ón„bu∫„ chiar ∫i prima suflare!

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#28621

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima vreme se vorbe∫te despre incapacitatea organelor de cercetare penal„ de a-i prinde pe marii infractori, a∫a-numi˛ii pe∫ti mari. Œns„ marii mafio˛i sunt acoperi˛i de c„tre unii reprezentan˛i ai Poli˛iei sau ai procuraturii. Sus˛inerea mafiei o reprezint„ chiar r„spunsul primit de la Inspectoratul General al Poli˛iei Rom‚ne cu nr. 418.274 din 29 aprilie 2005.

Œn declara˛ia mea politic„ din cursul lunii aprilie 2005 am amintit dispari˛ia celor dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire: registrul de eviden˛„ a documentelor de regim special 1.437 cu nr. 4.119.801-4.119.850 ∫i registrul de eviden˛„ 394 cu nr. 7.380.301-7.380.350, Ón care afirma˛i c„ îAcuzele aduse subcomisarului Boboc Constantin, de favorizare a infractorului, nu sunt Óntemeiate, deoarece ofi˛erul a participat numai la unele dintre activit„˛ile desf„∫urate Ón faza actelor premerg„toare“.

Sus˛inerea mafiei de c„tre organele de poli˛ie, p‚n„ la Ónceputul anului 2004, era un caz dovedit, prin eliberarea din func˛ie a domnului chestor Ioan Negru∫a ∫i destituirea altor comisari de poli˛ie din fruntea Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Harghita. Ofi˛erii de poli˛ie, p‚n„ la numirea Ón func˛ia de comandant a domnului Radu Sandu Moldovan, au sus˛inut mafia, la comanda politic„

din partea unor func˛ionari Ónal˛i din cadrul Prefecturii Harghita.

Prin urmare, eu nu l-am acuzat pe domnul Boboc Constantin, ci am relatat un caz concret, dovedit prin procesul-verbal nr. 2.948 din 13 noiembrie 2003. Dac„ domnul subcomisar ar fi perchezi˛ionat la data respectiv„ dulapul de la Ocolul Silvic Gheorgheni sau lua m„surile necesare pentru efectuarea perchezi˛iei, ar fi recuperat pe loc documentele amintite, Ón lipsa c„rora, Ón prezent, se blocheaz„ cercetarea efectiv„ a furtului de mas„ lemnoas„ de pe Parcela forestier„ U.P. VII Remetea, u.a. 34, pe terenul aflat Ón administrarea Prim„riei L„zarea, ∫i, probabil, comisarii de la Poli˛ia Jude˛ean„ Harghita care lucreaz„ la Dosarul penal nr. 80/P/2004 ar avea un Óndrumar clar pentru clarificarea furturilor din zona amintit„, cu sprijinul efectiv al ∫efului de ocol Melles Elo˝d, al ∫efului de district Incze József ∫i al p„durarilor Gál Pál László, Oláh Zoltán ∫i Ferencz Zoltán, pentru c„, cu aceste dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire, s-a furat mare parte din p„durea Alsóerdo˝.

Echipa de control a Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne de ce nu a efectuat verific„ri cu privire la problema prezentat„ de mine Ón declara˛ia politic„? Mai concret, abuzurile s„v‚r∫ite de fostul ∫ef de ocol Melles Elo˝d sunt legate de aceste blocuri, astfel Ónc‚t, prin falsuri Ón actele de eviden˛„, responsabilitatea pentru aceste blocuri a trecut pe numele lui Bartalis Imre, care a fost interogat Ón acest sens chiar de domnul subcomisar Boboc Constantin.

Dup„ aceast„ declara˛ie ∫i dup„ insisten˛ele mele pentru g„sirea acestor dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire, s-a ajuns la situa˛ia relatat„ de mine, din ziua de 13 noiembrie 2003. Refuzul de perchezi˛ionare din partea domnului Boboc Constantin a dat posibilitatea domnului Melles Elo˝d s„ distrug„ documentele amintite, astfel c„ la sf‚r∫itul anului 2003 a declarat pierderea acestora. Poli˛ia harghitean„ ar fi trebuit s„ verifice la momentul respectiv dac„ era legal„ anun˛area pierderii blocurilor de foi de Ónso˛ire, dup„ ce s-a constatat oficial lipsa acestora ∫i care, anterior, Ón eviden˛a falsificat„ a ocolului de stat din Gheorgheni, prin fals, figurau pe numele lui Bartalis Imre.

Domnule inspector general Dan F„tuloi,

Dup„ zicala popular„, îHo˛ul neprins se consider„ un om cinstit“. Ho˛ia, Óns„, se dovede∫te prin acte ∫i ho˛ul este sprijinit de unii ofi˛eri de poli˛ie, care, Ón loc s„-∫i fac„ datoria, acoper„ faptele ilegale c‚nd cerceteaz„ ho˛ia Ón limitele competen˛elor conferite prin lege. Eu nu-l acuz pe domnul Boboc Constantin, dar a∫tept s„ fie sincer ∫i s„ recunoasc„ faptul c„ a primit dispozi˛ie de la superiorii s„i pentru mu∫amalizarea acestui caz Ón anul 2003.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mircia Giurgiu

#34336

Sticl„ria Ón jude˛ul Cluj are o adev„rat„ istorie. Din p„cate, tradi˛ia ∫i experien˛a nu mai conteaz„ atunci c‚nd este vorba de interese meschine. Un exemplu concludent este cel de la S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla. Aici, angaja˛ii nu mai au dreptul de a afla ce se Ónt‚mpl„ Ón propria lor curte. Œn ciuda insisten˛elor ∫i a interven˛iilor legale pe la diferite autorit„˛i nu s-a rezolvat nimic pentru a se face public efortul noului investitor Ón rezolvarea problemelor salaria˛ilor, a recapitaliz„rii societ„˛ii, precum ∫i a programului public de investi˛ii pe termen scurt ∫i mediu. Conducerea Sindicatului îSomvetra“ Gherla mai solicit„ verificarea tuturor cererilor depuse la A.V.A.S. Ón 2004 pentru achizi˛ionarea pachetului majoritar de ac˛iuni la S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla, verificarea direc˛iei de implicare a A.V.A.S. Bucure∫ti, Ón sensul protej„rii intereselor societ„˛ii, precum ∫i majorarea salariilor angaja˛ilor societ„˛ii.

Situa˛ia de la S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla este, de ceva vreme, tensionat„. Œn data de 16 mai 2005, timp de dou„ ore, de la 11,00 la 13,00, angaja˛ii de la S.C. îSomvetra“ Gherla au declan∫at o grev„ de avertisment, pentru ca Ón data de 31 mai s„ intre Ón grev„ general„ pe durat„ nedeterminat„.

Deputatul independent de Cluj, Mircia Giurgiu, a declarat c„ sus˛ine ac˛iunea angaja˛ilor de la S.C. îSomvetra“ — SA Gherla, revendic„rile salaria˛ilor fiind, Ón opinia parlamentarului clujean, perfect justificate. De altfel, parlamentarul clujean a adresat dou„ Óntreb„ri, una pre∫edintelui A.V.A.S. ∫i una primului-ministru, referitoare la situa˛ia de la societatea gherlean„.

La 13 decembrie 2004 a fost Óncheiat un contract de v‚nzare-cump„rare ac˛iuni Óntre A.V.A.S. Bucure∫ti ∫i S.C. îFeromat“ — S.A., iar transferul dreptului de proprietate s-a realizat la data de 27 decembrie 2004,

confirmat de A.V.A.S. prin adresa nr. 17.245 din 28 decembrie 2004. Œn plus, la data de 30 decembrie 2004 a fost operat contractul de v‚nzare-cump„rare la Registrul Miori˛a Cluj, unde apare îFeromat“ — S.A. ca de˛in„tor a 113.646 ac˛iuni, reprezent‚nd un procent de 51,98%, majoritar, Ón valoare de 19.385.800.578 lei.

La AGA din 20 ianuarie 2005 a fost numit un nou administrator unic, care coordoneaz„ activitatea societ„˛ii, la propunerea ac˛ionariatului majoritar. La preluarea societ„˛ii, datoriile acesteia dep„∫eau suma de 140 miliarde lei, bani care sunt, Ón mare parte, potrivit conducerii Sindicatului îSomvetra“ Gherla, o consecin˛„ a privatiz„rii ini˛iale din perioada 1996—2002. Reprezentan˛ii Sindicatului îSomvetra“ Gherla consider„ c„ toat„ r„spunderea fa˛„ de situa˛ia primei privatiz„ri revine fostului F.P.S., A.P.A.P.S.-ului etc., situa˛ie recunoscut„ prin rezilierea contractului de privatizare din luna ianuarie 2002.

Mai mult, liderii sindicatului îSomvetra“ Gherla sus˛in c„ firma îFeromat“ a pl„tit ac˛iunile cu un pre˛ modic, adic„ 1,25 miliarde lei, f„r„ a face cunoscute obliga˛iile ce Ói revin pe linia capitaliz„rii societ„˛ii, asigurarea capitalului de lucru, precum ∫i programul investi˛ional.

Trebuie precizat faptul c„ administratorul unic ∫i ac˛ionariatul majoritar se prevaleaz„ de confiden˛ialitatea contractului de privatizare Óncheiat cu A.V.A.S. Bucure∫ti pentru a nu r„spunde Óntreb„rilor salaria˛ilor de la îSomvetra“ Gherla referitoare la procesul de privatizare.

La AGA din 20 ianuarie 2005 s-a hot„r‚t reducerea drastic„ a cheltuielilor cu personalul (31,21%). Œn aceste condi˛ii, conducerea Sindicatului îSomvetra“ Gherla solicit„ o serie de l„muriri. Astfel, se dore∫te s„ fie f„cut public efortul noului investitor Ón rezolvarea problemelor salaria˛ilor, a recapitaliz„rii societ„˛ii, precum ∫i a programului public de investi˛ii pe termen scurt ∫i mediu.

Totodat„, conducerea Sindicatului îSomvetra“ Gherla solicit„ verificarea tuturor cererilor depuse la A.V.A.S. Ón 2004 pentru achizi˛ionarea pachetului majoritar de ac˛iuni la S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla, verificarea direc˛iei de implicare a A.V.A.S. Bucure∫ti Ón sensul protej„rii intereselor societ„˛ii, precum ∫i al major„rii salariilor angaja˛ilor societ„˛ii.

Œn plus, administratorul unic al S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla a primit din partea A.V.A.S. o serie de r„spunsuri la demersurile f„cute de reprezentan˛ii sindicali∫tilor de la îSomvetra“ Gherla. Astfel, Ón data de 11 aprilie 2005, A.V.A.S. a transmis c„, Ón urma analiz„rii efectuate privind conversia Ón ac˛iuni a crean˛ei comerciale aferente S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla, preluat„ de A.V.A.S. de la S.C. îDistrigaz Nord“ — S.A., Ón baza prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2004 privind m„suri de diminuare a arieratelor din economie, modificat„ ∫i aprobat„ prin Legea nr. 507/2004, prin aplicarea dispozi˛iilor art. 43[1 ] din Legea nr. 442/2004, rezult„ c„ nu este oportun„ realizarea acestei ac˛iuni. Conversia Ón ac˛iuni a crean˛ei comerciale restante preluate de A.V.A.S. de la S.C. îDistrigaz Nord“ — S.A., cu posibilitatea v‚nz„rii ac˛iunilor rezultate, Ón condi˛ii similare celor din contractul de privatizare nr. 85 din 13 decembrie 2004, nu poate asigura valorificarea acestei crean˛e la nivel superior.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Mai mult dec‚t at‚t, Ón data de 27 aprilie 2005 S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla a primit de la A.V.A.S. r„spunsul la solicitarea de compensare a datoriilor fa˛„ de A.V.A.S., rezultate din sentin˛a civil„ nr. 4.158 din 1 octombrie 2003, cu pre˛ul achitat Ón contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999, contract a c„rui nulitate absolut„ a fost constatat„ prin Decizia nr. 804 din 19 decembrie 2002, pronun˛at„ de Curtea de Apel Suceava. Astfel, A.V.A.S. nu a fost obligat„ printr-o hot„r‚re judec„toreasc„ la plata c„tre S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla a unor sume achitate la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999. Curtea de Apel Suceava, prin care s-a constatat nulitatea absolut„ a contractului de v‚nzarecump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 a re˛inut faptul c„ au fost utilizate manopere dolosive Ón momentul particip„rii la licita˛ia desf„∫urat„ Ón vederea v‚nz„rii ac˛iunilor, precum ∫i Ómprejurarea c„ s-a f„cut plata ac˛iunilor cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor Legii nr. 31/1990. Sumele Óncasate de A.V.A.S. ca pre˛ al ac˛iunilor Ón contul contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 se fac venit la bugetul statului. Una dintre condi˛iile compens„rii legale este caracterul cert al crean˛elor care urmeaz„ a fi compensate. Legat de acest aspect, este discutabil caracterul cert al crean˛ei A.V.A.S. fa˛„ de S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla, Ón condi˛iile Ón care instan˛a a constatat nulitatea absolut„ a contractului, din cauza manoperelor dolosive folosite Ón momentul Óncheierii contractului.

Œn aceste condi˛ii, A.V.A.S. nu poate onora solicitarea S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla, iar ca urmare a desfiin˛„rii contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 sumele achitate de S.C. îSomvetra“ — S.A. Gherla se re˛in cu titlu de daune-interese, Ón conformitate cu prevederile art. 21 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Dat„ fiind situa˛ia existent„, singurii care au de suferit Ón urma acestei privatiz„ri cu c‚ntec sunt angaja˛ii. Societatea are 757 salaria˛i, iar activitatea este una preponderent de export, adic„ aproximativ 98%.

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#41891

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ î1 Iunie“.

La Ónceputul verii, anotimpul bucuriei ∫i al bog„˛iei, comunitatea interna˛ional„ a instituit pentru copiii no∫tri dragi Ziua Interna˛ional„ a Copilului — 1 Iunie.

Este o zi Ón care Óntreaga societate trebuie s„-∫i aduc„ aminte ∫i s„ con∫tientizeze c„ Ón fiecare moment copiii trebuie s„ fie Ón aten˛ia celor mari, a institu˛iilor abilitate, s„ fie Ónconjura˛i cu grij„ ∫i dragoste. Nimic nu este mai important ca problema form„rii lor pentru via˛„

printr-o educa˛ie complet„, care s„ asigure fiec„rui copil egalitatea ∫anselor Óntr-o societate democratic„ rom‚neasc„.

Œn ultimii 4 ani copiii din Rom‚nia, implicit cei din jude˛ul Ia∫i, au avut parte de lucruri minunate din partea celor pe care Ói preocup„ viitorul copiilor. Guvernul N„stase a gestionat foarte bine nevoile copiilor.

A introdus Programul îCornul ∫i laptele“, care reprezint„ s„n„tatea pentru copiii din gr„dini˛ele ∫i ∫colile ˛„rii. Le-a asigurat transportul gratuit cu microbuze ∫colare pentru cei care locuiesc la distan˛e mari de ∫coal„.

Guvernarea Partidului Social Democrat a dotat toate liceele din ˛ar„ cu re˛ele performante de calculatoare ∫i softuri educa˛ionale. A Ónceput derularea programului de dotare a ∫colilor gimnaziale cu re˛ele de calculatoare. Œn Ia∫i au primit deja 6 ∫coli din 6 comune.

Peste 1.000 de elevi din ∫colile de arte ∫i meserii ∫i liceele jude˛ului au primit burse îBani de liceu“.

S-au realizat construc˛ii noi pentru gr„dini˛e, ∫coli ∫i s„li de sport, 400 de s„li Ón toat„ ˛ara, la care se adaug„ 400 de mingi de fotbal de calitate superioar„ pentru fiecare jude˛. Numai Ón jude˛ul Ia∫i, de pe urma programelor Guvernului social-democrat condus de Adrian N„stase, Ón anul 2005 sunt Ón construc˛ie peste 56 de ∫coli, iar Ón 2006 se vor repara capital 52 de ∫coli din zid„rie cu fonduri de la Uniunea European„ ∫i Banca Mondial„.

Peste 57.000 de copii din clasele I—VIII au primit rechizite gratuite ∫i pentru 900 de elevi s-au atribuit 200 de euro pentru achizi˛ionarea unui calculator. De asemenea, peste 500 de copii, Óndeosebi din mediul rural, au beneficiat de locuri gratuite Ón tabere ∫colare la munte ∫i la mare.

Doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie c„ foarte mul˛i pre∫colari ∫i ∫colari din ∫colile urbane ∫i rurale ale jude˛ului sunt antrena˛i Ón derularea multor programe europene, Ia∫iul ocup‚nd locul I pe ˛ar„ Ón anul 2004, cu 3 unit„˛i ce au ob˛inut titulatura de î™coal„ European„“.

Pentru copiii din mediul rural vom men˛iona Programul îProruralis“ ∫i concursul de matematic„ îOlimpici pentru o zi“, consider‚ndu-m„ printre ini˛iatori.

Deci se poate spune c„, Ón domeniul protec˛iei copilului, sub guvernarea N„stase s-au ob˛inut realiz„ri semnificative.

Stima˛i colegi,

O dat„ cu schimbarea puterii ∫i preluarea conducerii ˛„rii de c„tre Alian˛a D.A., format„ din P.N.L. ∫i P.D., Ómpreun„ cu U.D.M.R. ∫i P.U.R., situa˛ia s-a schimbat radical. Cota unic„ de impozitare de 16%, care avantajeaz„ pe cei pu˛ini ∫i boga˛i, introdus„ de Guvernul T„riceanu, a creat un deficit bugetar enorm, cu repercusiuni grave Ón asigurarea condi˛iilor de via˛„ decente pentru copiii din Rom‚nia.

M„ refer la continuarea derul„rii programelor de sus˛inere ∫i protec˛ie social„ enumerate mai sus, care asigur„ ∫colarizarea tuturor copiilor Ón condi˛ii de normalitate ∫i c‚t de c‚t de nivel european. Singurul program despre care s-a f„cut vorbire este cel cu acordarea unui ajutor financiar pentru achizi˛ionarea unui calculator, lista noroco∫ilor afi∫‚ndu-se pe 1 iunie 2005.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Celelalte programe: îCorn ∫i lapte“, rechizite gratuite, manuale gratuite, locuri gratuite Ón tabere ∫colare, re˛ele de calculatoare pentru ∫colile gimnaziale, burse îBani de liceu“, sunt Ón pericol de a nu se derula din cauza unui management prost al fondurilor sau se vor aplica Óntr-un procent foarte sc„zut.

Exemple: necesarul de manuale gratuite pentru anul ∫colar 2005—2006 au fost comandate Ón procent de 25%. Din declara˛iile recente ale Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, finan˛area per elev a unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt este total compromis„ din lips„ de fonduri.

Despre aceste programe de sus˛inere ∫i protec˛ie social„ Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. nu prevede nimic ∫i nu face nici cea mai mic„ referire.

Condi˛iile deosebit de grele din mediul rural ∫i s„r„cia au determinat cre∫terea num„rului de copii care au abandonat Ónv„˛„m‚ntul obligatoriu ∫i, implicit, a num„rului de analfabe˛i ∫i a persoanelor cu studii incomplete.

Singura m„sur„ care Ói determin„ pe copii s„ frecventeze ∫coala este atribuirea acelei aloca˛ii care este foarte mic„, iar, dup„ unii, nefrecventarea cursurilor ∫colare duce la pierderea aloca˛iei. Cum respectivele aloca˛ii sunt Ón unele case singura surs„ de venit, toat„ familia are grij„ cu sfin˛enie s„-l trimit„ Ón fiecare zi pe cel mic la îserviciu“. C‚nd slujba cu cartea nu mai ˛ine, copiii sunt trimi∫i la patron s„ scoat„ un ban ∫i s„ Ónve˛e o meserie. Œn cur‚nd, Ón Parlament se va dezbate Legea uceniciei, care este o poart„ spre sclavie.

Nici nu ne putem a∫tepta s„ fie altfel, deoarece guvernan˛ii nu au pe primul plan problemele importante cu care se confrunt„ popula˛ia, cele din domeniul social, economic, Ónv„˛„m‚nt, agricultur„, protec˛ie social„, ci v‚n„toarea de vr„jitoare ∫i descoperirea c„ilor de Ómbog„˛ire din domeniile pe care le conduc.

îS„ tr„i˛i bine!“ Asta este ˛ara pe care o merit„ unii!

Marian Sorin Paveliu

#47718

Subiectul declara˛iei politice de ast„zi este reglementarea de urgen˛„ a sc„derii indirecte a sumelor suportate de pacien˛i pentru unele medicamente compensate.

Stima˛i colegi,

Œn campania electoral„, Óntr-o emisiune televizat„, am atras aten˛ia unuia dintre contracandida˛ii mei, aflat la guvernare Ón acel moment, c„, pe extrasul activit„˛ii sale parlamentare, Ón dreptul declara˛iilor politice se afla o surprinz„toare cifr„ zero. Mi s-a explicat p„rinte∫te c„, atunci c‚nd te afli la putere, aceste instrumente parlamentare nu-∫i au rostul, fiind mult mai u∫or s„ te adresezi colegilor t„i direct, f„r„ a face public aceste demersuri. Personal, nu Ómbr„˛i∫ez aceasta opinie ∫i cred cu fermitate c„ a evita s„ faci public„ o gre∫eal„ ∫i a nu insista pentru remedierea ei, doar pentru c„ faci parte

dintr-un partid aflat vremelnic la guvernare, nu reprezint„ un act de solidaritate, ci mai degrab„ un act de complicitate Ón dauna aleg„torilor t„i.

Œn urm„ cu aproximativ trei luni am solicitat scoaterea la lumin„ a unui protocol Óncheiat Óntre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate ∫i unii produc„tori ∫i distribuitori de medicamente, prin care ace∫tia din urm„ au acceptat s„ suporte cea mai mare parte a contribu˛iei pacien˛ilor pentru anumite produse. Folosesc sintagma îscoaterea la lumin„“ deoarece protocolul respectiv, semnat de pre∫edintele autorit„˛ii publice, care este C.N.A.S., avea o clauz„ nenatural„ de confiden˛ialitate, care a l„sat sentimentul unei atitudini preferen˛iale fa˛„ de firma respectiv„, atitudine pe care nu doresc s„ o comentez acum ∫i aici.

Œntreb„rile scrise ∫i solicitarea de informare a Parlamentului nu au r„mas f„r„ rezultat ∫i contractele, precum ∫i consecin˛ele financiare au devenit publice pe site-ul Camerei Deputa˛ilor. Respectiva m„sur„ a fost ∫i este nu numai benefic„ pentru pacien˛ii care s-au tratat cu medicamentele respective, ci, Ón acela∫i timp, ∫i o excep˛ional„ decizie de marketing a unui produc„tor, care ∫i-a crescut astfel desfacerea produselor sale cu 20 p‚n„ la 40 de ori fa˛„ de perioada precedent„. Am cerut Ón scris ca C.N.A.S. s„ ia ceea ce este bun din aceast„ ini˛iativ„ ∫i s„ emit„ de urgen˛„ un act normativ prin care orice produc„tor care este dornic s„ urmeze acest exemplu s„ o poat„ face Óntr-un mod transparent, f„r„ a c„uta o rela˛ie aparte cu conduc„torul C.N.A.S. sau cu cineva din clasa politic„ aflat„ la putere.

Men˛ionez c„ pre∫edintele Consiliului Concuren˛ei mi-a certificat Ón scris c„ aceast„ m„sur„ a unei reduceri indirecte de pre˛ nu este o practic„ anticoncuren˛ial„. Pe cale de consecin˛„, trebuie s„ concluzionez c„, dac„ administratorul banilor destina˛i Óngrijirii bolnavilor, respectiv C.N.A.S., nu se folose∫te de aceast„ oportunitate pentru a o generaliza, vina necheltuirii eficiente a fondurilor Ói revine Ón exclusivitate.

Atrag aten˛ia colegului meu de partid care conduce C.N.A.S. c„ reac˛ia sa lent„ Ón acest subiect nu face dec‚t s„ extind„ sentimentul c„ guvernarea noastr„ nu se deosebe∫te cu nimic de cea precedent„. Pe de alt„ parte, doar faptul c„ acuz„m P.S.D. de subfinan˛area dramatic„ a sistemului de compensare cu medicamente, aprobat„ Ón octombrie 2004, nu Ómbun„t„˛e∫te cu nimic accesul popula˛iei la medicamente.

M„sura respectiv„ Ón sine nu duce la cre∫terea bugetului C.N.A.S., Óns„ duce Ón mod cert la cre∫terea bugetului individual al celor care cump„r„ medicamente, majoritatea pensionari, iar acest lucru nu Ól putem trece cu vederea.

De aceea, Ón mod ferm ∫i public, revin pe aceast„ cale procedural„ pentru a-i cere pre∫edintelui C.N.A.S., domnului profesor doctor Cristian Vl„descu, ca Ón cel mai scurt timp s„ dovedeasc„ faptul c„ bogata sa experien˛„ teoretic„ Ón domeniul administr„rii sistemelor de s„n„tate se poate materializa Ón generalizarea unei m„suri care va cre∫te accesul popula˛iei la medicamente, va introduce noi elemente de concuren˛„, de pe urma c„rora poate beneficia orice om bolnav.

Œn ultimul r‚nd, dar nu lipsit de importan˛„, generalizarea procedurii prin care produc„torii pot sc„dea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 voluntar, fie ∫i indirect, pre˛ul medicamentelor poate dovedi c„ Partidului Na˛ional Liberal Ói pas„ mai mult de pacien˛i dec‚t predecesorii no∫tri la guvernare.

Bogdan Pascu

#52166

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ultimele evenimente din ˛„rile europene privind votul pentru Constitu˛ia european„ readuc Rom‚niei ∫i, implicit, tuturor reprezentan˛ilor clasei politice o problem„ de importan˛„ na˛ional„, ∫i anume accelerarea ac˛iunilor de lobby ale parlamentarilor rom‚ni Ón cadrul Parlamentului European, av‚nd ca scop ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i a Bulgariei. Acest tip de lobby se dore∫te o m„sur„ util„ pentru crearea p‚rghiilor institu˛ionale Óntre parlamentarii rom‚ni ∫i, deci, ai Uniunii Europene, at‚t de necesare unor rela˛ii performante de cooperare interparlamentar„.

Œn acest moment istoric, Legislativul rom‚n este Ón m„sur„ s„-∫i aduc„ contribu˛ia Ón dep„∫irea unuia dintre cele mai grele momente Ón integrarea Rom‚niei, ∫i anume euroscepticismul cet„˛enilor Ón privin˛a noilor state membre. Acest scepticism este reg„sit la nivelul tuturor structurilor societale ale Uniunii, cu preponderen˛„ la nivelul unor membri ai grupurilor politice ale Parlamentului European, ∫i poate deveni unul dintre punctele hot„r‚toare Ón acceptarea Rom‚niei ca membru al Uniunii Europene sau Ón am‚narea ader„rii ˛„rii noastre cu cel pu˛in un an.

Œn acest context politic nou creat, prim-ministrul Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, a ini˛iat o Ónt‚lnire cu liderii grupurilor parlamentare din Camer„ ∫i Senat, Ón acest fel pun‚ndu-se bazele unei rela˛ii de parteneriat politic cu toate partidele pentru demararea unor Ónt‚lniri periodice, cu scopul declarat de creare a unei rela˛ii de coordonare interinstitu˛ional„ performant„ Ón vederea asigur„rii integr„rii Ón structurile Uniunii Europene. Astfel, clasa politic„ din Rom‚nia s-a autosesizat asupra importan˛ei constituirii unui flux sporit de informa˛ii de la Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Integr„rii Europene, pentru cre∫terea capacit„˛ii parlamentarilor de a ob˛ine un raport de monitorizare pozitiv din partea Comisiei Europene Ón toamna acestui an.

Partidul Conservator sus˛ine astfel de ini˛iative Ón cadrul Camerei Deputa˛ilor, f„c‚nd apel la nevoia de consens politic pentru realizarea obiectivului na˛ional, ∫i anume aderarea Rom‚niei la structurile Uniunii Europene Ón anul 2007. Œn acest context, consider necesar s„ intensific„m ∫i s„ nuan˛„m rela˛iile de cooperare interparlamentar„ la nivelul grupurilor de prietenie, Ón special cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Astfel, Partidul Conservator consider„ c„ informa˛iile primite prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe nu trebuie doar stocate Ón birourile parlamentare, ci ∫i folosite Ón interesul cet„˛eanului, cel mai important factor

politic al Rom‚niei, ale c„rui interese trebuie s„ primeze pe lista de priorit„˛i a oric„rui parlamentar rom‚n Ón viitorii ani. Aceasta este modalitatea corect„ prin care Rom‚nia trebuie s„ intre Ón Europa, cu toate temele f„cute, ca o democra˛ie puternic„, cu o economie de pia˛„ cu adev„rat func˛ional„ ∫i cu o justi˛ie independent„ ∫i eficient„ Ómpotriva corup˛iei, asigur‚ndu-∫i locul de drept printre statele membre ale Uniunii Europene.

Œn calitate de lider al Grupului parlamentar conservator din Camera Deputa˛ilor, dar ∫i de pre∫edinte al Delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la Ini˛iativa Central-European„, v„ asigur c„, Ómpreun„ cu colegii mei, voi face tot ceea ce este necesar pentru a determina integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i doresc s„ lansez un apel ferm c„tre to˛i membrii Parlamentului ∫i Ón special c„tre pre∫edin˛ii grupurilor de prietenie, pentru stabilirea unor contacte cu toate grupurile omoloage din statele membre Ón Uniunea European„, care s„ fie o punte de leg„tur„ Óntre Parlamentul Rom‚niei ∫i celelalte Parlamente din ˛„rile europene.

Œn contextul evolu˛iei din ultima s„pt„m‚n„ privind votul negativ acordat Constitu˛iei europene de c„tre cet„˛enii Fran˛ei ∫i Olandei, consider necesar s„ intensific„m ∫i s„ nuan˛„m rela˛iile de cooperare interparlamentar„ la nivelul grupurilor de prietenie, Ón special cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Este necesar„ acum, mai mult ca oric‚nd, mobilizarea eforturilor Óntr-o ac˛iune concertat„ a parlamentarilor membri ai acestor grupuri pentru a identifica ∫i l„muri posibilele aspecte ∫i percep˛ii negative legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Œn paralel, consider util„ stabilirea unui program de consult„ri ∫i schimburi de informa˛ii cu reprezentan˛ii misiunilor diplomatice ale acestor ˛„ri la Bucure∫ti.

Totodat„, doresc s„ sesizez pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, importan˛a aloc„rii unor fonduri consistente constituirii unor grupuri de lobby ale parlamentarilor rom‚ni, care s„ permit„ acestora intensificarea rela˛iilor cu toate organiza˛iile politice ∫i apolitice externe pentru o mai bun„ ∫i corect„ informare a acestora privind realitatea politic„, economic„ ∫i social„ a Rom‚niei. Astfel, consider c„ alocarea bugetului Camerei Deputa˛ilor trebuie s„ fie realizat„ cu chibzuin˛„ ∫i aten˛ie special„ pentru satisfacerea obiectivului primordial al Rom‚niei: integrarea Ón Uniunea European„.

Partidul Conservator salut„ decizia Parlamentului European de invitare a observatorilor parlamentari rom‚ni Ón cadrul Parlamentului European din toamna acestui an ∫i dore∫te s„ reafirme sprijinul politic necondi˛ionat pentru ob˛inerea unui raport favorabil integr„rii Rom‚niei Ón 2007, mobiliz‚ndu-∫i to˛i parlamentarii pentru aceast„ cauz„ na˛ional„, de care depinde viitorul tuturor rom‚nilor.

De asemenea, doresc s„-mi exprim speran˛a, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator din Camera Deputa˛ilor, ca, Ón urma ac˛iunilor de la nivel interparlamentar ∫i a misiunilor diplomatice sus˛inute la nivel parlamentar, s„ fie realizat„ ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i a Bulgariei Ón structurile europene la termen, Ón toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene. V„ mul˛umesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005

Ioan Munteanu

#58253

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îAgricultura dup„ cinci luni de guvernare“.

De∫i parlamentarii P.S.D. au semnalat Ón permanen˛„ deficien˛ele ap„rute Ón agricultur„ ∫i au f„cut mereu propuneri de Ómbun„t„˛ire a unor situa˛ii, persist„ Ónc„ Ón toate jude˛ele ˛„rii o serie de aspecte nedorite.

Cu toate c„ au existat suficiente argumente, din partea P.S.D., a ziari∫tilor, a proprietarilor de teren, pentru ca Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 s„ nu fie modificat„, parlamentarii puterii au votat la data de 12 aprilie 2005 Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005, ordonan˛„ ce se refer„ la sprijinul b„nesc acordat agricultorilor care de˛in suprafe˛e de p‚n„ la 5 hectare teren arabil. ™i spuneam noi, cei de la P.S.D., Ón cadrul dezbaterilor care au precedat votarea, c„ politica agrar„ a actualului Guvern va aduce multe nepl„ceri nu doar produc„torilor, dar ∫i consumatorilor, lucru care s-a Ónt‚mplat deja.

Œnainte de a trece Ón revist„ unele dintre neÓmplinirile noii puteri, reamintesc faptul c„ Guvernul N„stase, printr-o politic„ coerent„, eficient„ de subven˛ionare a agriculturii, respectiv 2,5 milioane lei pentru hectar, a reu∫it s„ Ónregistreze Ón 2004 cele mai mari produc˛ii din toate timpurile.

Œn timp ce culturile de p„ioase Óns„m‚n˛ate Ón toamna anului 2004, pe baza acestor subven˛ii, arat„ foarte bine, culturile din aceast„ prim„var„, av‚nd la baz„ un alt sistem de sprijin, sunt Ónt‚rziate, slab dezvoltate, prost Óntre˛inute, afectate de boli, d„un„tori ∫i buruieni. Ca s„ nu mai vorbim de terenurile r„mase necultivate, care, adunate la un loc, Ónseamn„ suprafe˛e considerabile, respectiv produc˛ii ratate din cauzele despre care voi vorbi imediat. C„ nu este nici o exagerare Ón aceast„ prezentare a c‚mpului o ∫tie foarte bine fiecare dintre dumneavoastr„, pentru c„ drumul spre jude˛ele noastre ne permite aceast„ constatare.

Revenind la aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005, care a afectat Ón mod negativ subven˛ionarea ce func˛iona bine, trebuie spus c„ birocra˛ia impus„ de folosirea bonurilor valorice i-a determinat pe mul˛i dintre beneficiari s„ renun˛e la procurarea produselor stabilite de c„tre lege, adic„ semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte.

Consider„m c„ din suma de 3.542,5 miliarde lei, alocat„ subven˛ion„rii culturilor vegetale, s-au consumat p‚n„ acum cel mult 1.300—1.400 miliarde lei, ∫i asta tot din cauza birocra˛iei. Sigur, Ón schimb, domnul ministru Flutur prime∫te recuno∫tin˛a primului-ministru ∫i a colegului Ionu˛ Popescu de la Finan˛e, care i-au solicitat s„ contribuie la bugetul de stat cu 1.500 miliarde lei. De data asta este vorba despre cei care comercializeaz„ aceste produse ∫i care nu au acceptat plata cu bonuri valorice, modalitate care presupune dificult„˛i de

decontare, volum mare de lucru, formulare de completat, proceduri greoaie pentru ace∫ti oameni care n-au nici timp, nici deprinderi, nici chef de scris fi∫e.

Œn aceast„ situa˛ie, beneficiarii subven˛iilor s-au gr„bit s„ v‚nd„ bonurile valorice la 25—30% din pre˛ pentru a-∫i face rost de banii necesari pentru Ónfiin˛area culturilor de prim„var„ sau pentru alte cheltuieli. Mul˛i dintre ei Ónc„ mai ˛in pe acas„ aceste tichete, Ón speran˛a unei mai bune valorific„ri. La r‚ndul lor, cei care cump„r„ ∫i comercializeaz„ aceste cupoane au de ales Óntre a le folosi pentru interes personal ori a le vinde la pre˛ mai bun agricultorilor care exploateaz„ suprafe˛e mari de teren. De∫i domnul ministru Gheorghe Flutur ne asigura c„ prin personalizarea bonurilor valorice vor fi imposibile asemenea manevre, Ói aducem la cuno∫tin˛„ c„ s-a Ón∫elat, c„ sistemul de valorificare de tipul amintit mai sus func˛ioneaz„ f„r„ probleme.

Drept urmare, modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 de c„tre actuala putere nu poate s„ fac„ dec‚t ca cei mai mul˛i s„ fie n„p„stui˛i. Cei care muncesc p„m‚ntul, cei f„r„ resurse financiare, pentru care ace∫ti bani ar fi Ónsemnat un mare bine, s-au trezit Ón situa˛ia de a face agricultur„ primitiv„, neperformant„ ori de a l„sa terenurile nelucrate. Acestea sunt rezultatele mult televizatei ∫i mult a∫teptatei legi care urma s„ Ónlocuiasc„ un mod bun de lucru cu un altul care Ónseamn„ lipsuri ∫i b„taie de cap.

De aceea, parlamentarii P.S.D. consider„ c„ Guvernul T„riceanu promoveaz„ o politic„ de distrugere a agriculturii, Ón ciuda promisiunilor ∫i a reformelor anun˛ate. De asemenea, parlamentarii P.S.D. se simt obliga˛i s„ lanseze un semnal de aten˛ionare celor cu responsabilit„˛i Ón domeniu, Ón vederea schimb„rii politicii p„guboase pe care o promoveaz„ cu una realist„, eficient„, adaptat„ condi˛iilor concrete din fiecare zon„.

Œn caz contrar, Ói avertiz„m c„ se vor face r„spunz„tori de urm„rile acestei politici gre∫ite, cu posibile consecin˛e negative pentru o perioad„ mult mai mare dec‚t Ó∫i pot ei imagina. Totodat„, perioada de aderare la Uniunea European„ pentru agricultur„ este tot mai departe de anul 2007 ∫i nici nu sunt speran˛e c„ va fi mai bine. V„ mul˛umesc.

Cornel Popa

#63454

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Prezenta declara˛ie politic„ se refer„ la Funda˛ia Gojdu.

N„scut la Oradea, Ón anul 1802, de descenden˛„ macedo-rom‚n„, Emanuil Gojdu devine unul dintre cei mai c„uta˛i avoca˛i din Budapesta la jum„tatea secolului al XIX-lea. Adun„ astfel o mare avere, pe care, prin testament, o las„ Ón vederea Ónfiin˛„rii unei funda˛ii care s„ ofere ajutor ∫i burse tinerilor rom‚ni pentru continuarea studiilor medii ∫i universitare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Œn perioada 1871—1918, Funda˛ia Gojdu, cu sediul la Sibiu ∫i reprezentan˛„ la Budapesta, a donat peste 5.300 de burse, ceea ce Ónseamn„ c„ majoritatea intelectualilor rom‚ni din fosta monarhie austro-ungar„ au Ónv„˛at carte din banii Funda˛iei Gojdu. Printre bursierii Gojdu se num„r„ Octavian Goga, Traian Vuia, Victor Babe∫, Ioan Lupa∫ ∫i mul˛i al˛ii.

Œn 1920, Óns„, conturile Funda˛iei au fost blocate ∫i sechestrate de autorit„˛ile maghiare, care au remarcat rezultatele acestora.

Mo∫tenirea Funda˛iei Gojdu este estimat„ la 1.100 miliarde de dolari Ón valori financiare ∫i mobiliare, sum„ ce nu se poate neglija ∫i care nu face posibil„ restric˛ionarea acestei situa˛ii la o simpl„ problem„ privat„. De c‚˛iva ani, problema Gojdu a fost inclus„ Ón agenda comun„ a discu˛iilor bilaterale dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, dar lucrurile s-au blocat, necesit‚nd mai mult„ insisten˛„ din partea rom‚n„.

Principalul obiectiv al rom‚nilor trebuie s„ fie respectarea voin˛ei testamentare a lui Emanuil Gojdu, care Ónf„˛i∫eaz„ foarte clar cum ∫i cui, pentru ce ∫i pentru cine Ó∫i d„ruie∫te averea. A venit vremea ca dreptul de proprietate exprimat ca voin˛„ testamentar„ s„ fie respectat at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón Ungaria. 90% din valoarea Funda˛iei Gojdu trebuie, astfel, s„ revin„ beneficiarilor ei din Rom‚nia, adic„ tinerilor ortodoc∫i rom‚ni din jurisdic˛ia Ardealului, cu re∫edin˛a la Sibiu.

Acordurile semnate Ón 2002 de Guvernul rom‚n ∫i cel maghiar au Óncercat s„ instituie o punte istoric„ de leg„tur„ Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, dar se pare c„ acest lucru nu a Ómpiedicat autorit„˛ile maghiare s„ transfere Cur˛ile Gojdu Ón proprietatea prim„riei de sector care, la r‚ndul ei, a v‚ndut proprietatea la licita˛ie unui agent privat.

Sper ca Rom‚nia ∫i Ungaria s„ g„seasc„ resorturile necesare ∫i, pe aceast„ cale, m„ adresez Ón special Ministerului Culturii ∫i Cultelor, precum ∫i Ministerului Afacerilor Externe, Ón a c„rui sfer„ de interese intr„, Ón principal, aceast„ problem„, s„ nu renun˛e ∫i s„ rezolve aceast„ dilem„ Ón vederea p„str„rii, Ón continuare, a unui bun raport de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria.

Recuperarea mo∫tenirii marelui nostru rom‚n Emanuil Gojdu constituie un drept al nostru, al rom‚nilor, de care nici o institu˛ie, autoritate public„ sau diver∫i particulari nu trebuie s„ ne lipseasc„.

Nicolae Popa

#68181

Declara˛ia politic„ de ast„zi are un titlu sugestiv: îM‚ndria de a fi rom‚n“.

Cople∫i˛i de nevoi ∫i priva˛iuni de tot felul, precum ∫i de goana fireasc„ de a adera c‚t mai repede Ón marea familie european„, rom‚nii, de la politicieni la oamenii simpli, au uitat Ón ultimii ani cu des„v‚r∫ire de identitatea na˛ional„. Acest lucru se manifest„ acut Ón toate domeniile de activitate, dar mai ales Ón sfera produc˛iei ∫i a serviciilor.

Am ajuns s„ asist„m la ingrata ∫i paradoxala situa˛ie de a nu mai avea aproape nimic rom‚nesc Ón Rom‚nia! Unde sunt celebrele cereale din B„r„gan, unde sunt bine cotatele noastre tractoare, unde mai Ónt‚lnim vi˛a de vie de soi nobil?

Am pierdut toate pie˛ele externe pe care le-am cucerit cu mari eforturi prin produse de calitate, bine apreciate pe plan mondial. Am ajuns la ora actual„ s„ nu mai exist„m aproape deloc Ón ceea ce prive∫te exporturile de produse sut„ la sut„ rom‚ne∫ti. Nu mai suntem Ón stare s„ recucerim zone de pe mapamond care, nu de mult, ne erau la Óndem‚n„ ∫i de unde ob˛ineam anual milioane ∫i milioane de dolari.

Tr„im sub zodia importurilor, Ón timp ce exporturile se reduc tot la produse fabricate sub licen˛„ interna˛ional„. Nu mai avem nici m„car fructe ∫i legume tradi˛ionale prin pie˛e, dec‚t cele aduse din afar„. Nu mai producem nici o marc„ îProdus rom‚nesc“, care s„ contribuie la sus˛inerea ∫i dezvoltarea imaginii ˛„rii Ón exterior.

Am ajuns s„ import„m aproape toate produsele, de la cele de strict„ necesitate la h‚rtie igienic„. Suntem de r‚sul curcilor! Œn acest fel, nu facem altceva dec‚t s„ ne pierdem identitatea na˛ional„. Ne vom integra mai mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 ca sigur Ón Uniunea European„. Dar cu ce pre˛? Ce oferim noi cu adev„rat rom‚nesc pentru europeni? Ce ne-a mai r„mas reprezentativ pentru ˛ar„, pentru oamenii ei? Mai nimic. Este o situa˛ie jenant„, chiar dezastruoas„.

Nu vom putea rivaliza niciodat„ cu ˛„rile europene dac„ noi am pierdut tot din ceea ce ne-a f„cut c‚ndva cunoscu˛i ∫i aprecia˛i. Am ajuns s„ ne pierdem Ón acest fel ∫i m‚ndria de a fi rom‚ni. Ne plafon„m cu importuri desuete, la pre˛uri exorbitante, Ón timp ce agricultura noastr„, recunoscut„ cu ani Ón urm„ pe plan mondial, se duce de r‚p„. Oare chiar nu mai avem speciali∫ti, oare chiar nu mai avem profesioni∫ti care s„ creeze pentru Rom‚nia? Oare chiar trebuie s„ fim sufoca˛i de toate produsele, a∫a-zise f„c„turi ∫i imita˛ii nereu∫ite? Nu se poate a∫a ceva!

Œn calitatea mea de deputat, fac un apel ferm la aceast„ situa˛ie disperat„. S„ lans„m o campanie na˛ional„ îProdus rom‚nesc“, Ón care s„ fie angrenate toate institu˛iile statului, Guvern, Parlament ∫i alte institu˛ii, prin care s„ identific„m un sistem de p‚rghii ∫i instrumente de sus˛inere ∫i protejare a capitalului autohton ∫i a produc„torilor, indiferent de domeniul de activitate.

Dar pentru aceasta trebuie s„ fim patrio˛i, s„ sim˛im rom‚ne∫te, s„ fim uni˛i, s„ avem Óncredere Ón noi c„ putem fi mai buni ca al˛ii. S„ Óncerc„m s„ producem ceva rom‚nesc, s„ ie∫im Ón exterior, s„ recucerim pie˛ele de desfacere pierdute. S„ avem identitate, s„ ne m‚ndrim c„ suntem rom‚ni, nu s„ st„m cu m‚na Óntins„ ∫i s„ accept„m tot ceea ce ni se trimite de peste hotare, de multe ori, ce arunc„ al˛ii.

Dac„ nu Óntreprindem de urgen˛„ ceva Ón aceast„ problem„ delicat„, risc„m s„ ne pierdem identitatea na˛ional„. Sau, mai trist, s„ fim asimila˛i de alte ˛„ri, s„ ne pierdem cultura, tradi˛iile, obiceiurile de secole. Ar fi o adev„rat„ tragedie na˛ional„! De aceea, trebuie s„ ac˛ion„m cu fermitate ∫i con∫tiin˛„. S„ intr„m Ón Uniunea European„ cu fruntea sus ∫i cu produse rom‚ne∫ti de calitate.

Fac un apel la unitate na˛ional„ din acest punct de vedere. Trebuie s„ inventariem cauzele care au condus la aceast„ stare de lucruri ∫i s„ le Óndrept„m din mers. Numai a∫a vom reu∫i s„ devenim cet„˛eni europeni respecta˛i ∫i agrea˛i. A nu rezolva Ón regim de urgen˛„ aceast„ problem„ ar Ónsemna un mare pas Ónapoi, pentru care genera˛iile viitoare ne vor judeca aspru.

Trezi˛i-v„, rom‚ni! Recuceri˛i-v„ m‚ndria!

Œnchei prin a v„ reaminti versurile unui celebru c‚ntec rom‚nesc: îNu uita c„ e∫ti rom‚n!“

V„ mul˛umesc.

Mihai Cristian Apostolache

#72536

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ultimele luni au Ónsemnat pentru Rom‚nia o succesiune de provoc„ri, c„rora Guvernul le-a f„cut sau nu fa˛„, dup„ voin˛a ∫i priceperea pe care le are...

Nu am s„ le comentez, ci doar am s„ enum„r c‚teva dintre ele, Óntr-o ordine absolut Ónt‚mpl„toare: inunda˛iile, criza medicamentelor, criza ostaticilor, votul negativ dat Constitu˛iei europene de c„tre Fran˛a ∫i Olanda, cartona∫ul galben primit din partea U.E., degringolada fiscal„ etc.

Aceste ultime luni coincid, Óns„, ∫i cu primele ∫ase ale mandatului nostru de parlamentari. Ne afl„m, deci, la un moment de bilan˛ ∫i pentru institu˛ia Parlamentului care, de∫i formal este cea mai puternic„ din perspectiva votului democratic, trebuie s„ recunoa∫tem c„ nu ∫i-a f„cut auzit„ vocea dec‚t sporadic Ón ceea ce prive∫te exact aceste probleme cu adev„rat importante pentru poporul rom‚n, pentru cei care, prin votul lor, ne-au mandatat s„ le reprezent„m interesele.

S„ ne mai mir„m atunci de ce, conform ultimelor sondaje de opinie, cet„˛enii nu au prea mare Óncredere Ón noi? Œn acelea∫i sondaje, au crescut sau au sc„zut partide ∫i personalit„˛i, Ón mod meritat sau pentru c„ pur ∫i simplu au beneficiat de transferuri de simpatie, reputa˛ie ∫i notorietate de la unele la altele, semn c„, totu∫i, rom‚nii Ónc„ mai uit„ destul de repede, c„ iart„ u∫or ∫i c„ Ónc„ sunt dispu∫i s„ crediteze institu˛ii sau oameni care poate c„ nu ar merita at‚t de mult, dar despre care nu ∫tiu dec‚t ceea ce ajunge la ei prin intermediul presei ori direct, Ón ziua de pensie sau de salariu.

Am Óncercat s„ aflu, chiar de la prahovenii mei, de ce nu cred ∫i Ón Parlament mai mult. Mi-au r„spuns cinstit, pentru c„ au Ón˛eles c„ nu era o Óntrebare formal„, ci una care pe mine chiar m„ macin„: îPentru c„ trece˛i de la un partid la altul, dup„ cum v„ dicteaz„ interesele personale!“, îPentru c„ ave˛i salarii mari ∫i nu v„ pas„ de cei care nu au bani nici de p‚ine!“, îPentru c„ v„ t‚rgui˛i voturile pentru ∫i Ómpotriv„, ca la pia˛„!“, îPentru c„ vota˛i cum v„ dicteaz„ partidul, nu con∫tiin˛a!“, îPentru c„ nu ave˛i nici o putere!“, îPentru c„ da˛i legi proaste!“, îPentru c„ ave˛i salarii mari ∫i nu v„ duce˛i la ∫edin˛e, dar v„ c„lca˛i pe picioare la plec„ri Ón str„in„tate!“, îPentru c„ nu face˛i nimic pentru mine ∫i familia mea!“.

Stima˛i colegi,

Nu ∫tiu c‚t de mult v„ dor aceste r„spunsuri, dar sper c„ Ón aceea∫i m„sur„ Ón care m„ dor ∫i pe mine, d‚ndu-mi seama c„, Ón pofida bunelor mele inten˛ii ∫i a seriozit„˛ii cu care Óncerc s„ Ómi fac datoria, oamenii nu m„ percep ca atare, ci ca f„c‚nd parte dintr-un grup de interese, dintr-o institu˛ie f„r„ fond ∫i f„r„ eficien˛„! Nu aceasta este imaginea real„ a Parlamentului Rom‚niei, dar nu rom‚nii sunt vinova˛i pentru c„ o percep astfel!

De ce oare Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul au avut ∫i au o alt„ notorietate ∫i o alt„ credibilitate? Nu cumva pentru c„ aceste institu˛ii, spre deosebire de a noastr„, chiar Ó∫i construiesc o imagine?

Sigur, Ón orice astfel de institu˛ie, exist„ o echip„ specializat„ Ón rela˛ii publice, care transmite, operativ ∫i eficient, un mesaj unitar al celor pe care Ói reprezint„ — Guvern, Pre∫edin˛ie, minister, agen˛ie etc. — Ón leg„tur„ cu o anumit„ problem„ de actualitate.

Cred c„ a sosit, Óns„, momentul ca, Ón numele salv„rii prestigiului institu˛iei Parlamentului, s„ g„sim ∫i noi o cale de a ne face cunoscu˛i ∫i respecta˛i pentru ceea ce facem aici, ∫i alta dec‚t cea a site-ului nostru, pe care,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Ón vecii vecilor, simplul cet„˛ean din satul Melice∫ti, comuna Telega, jude˛ul Prahova, nu Ól va accesa!

O cale simpl„, direct„, la Óndem‚na oricui, prin care orice rom‚n va putea s„ afle ce face Parlamentul Rom‚niei pentru el ∫i familia lui! Mul˛umesc.

Gra˛iela Denisa Iordache

#78468

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

A∫ fi vrut sau a∫ vrea s„ v„ vorbesc ast„zi despre sistemul sanitar rom‚nesc Ón secolul al XXI-lea. De∫i tema anun˛at„ este foarte generoas„, nu inten˛ionez s„ v„ prezint lucruri pe care le cunoa∫te˛i foarte bine: spitale aflate Ón paragin„, lipsa acut„ de medicamente, cozi

nesf‚r∫ite ale pensionarilor Ón farmacii ∫i multe alte aspecte pe care le cunoa∫tem din p„cate prea bine cu to˛ii ∫i nu am s„ v„ vorbesc despre aceste lucruri, nu pentru c„ nu ar fi importante, ci pentru c„ aceste aspecte sunt foarte des mediatizate. Nici m„car nu avem scuza c„ nu le cunoa∫tem.

Œn schimb, a∫ vrea s„ v„ supun aten˛iei pentru un minut acel medic de familie de la ˛ar„, acel om care d„ un nou Ón˛eles cuv‚ntului îapostolat“. A∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia asupra unuia dintre cazuri, pe care Ól cunosc cel mai bine, din jude˛ul Cluj, Sava P„latca, al unui medic care se scoal„ Ón fiecare diminea˛„, schimb„ c‚te patru mijloace de transport pentru a ajunge Ón satele unde are de lucru, de multe ori Ó∫i practic„ meseria Óntr-o c„m„ru˛„, la propriu, c„m„ru˛„, cu podea pe jos, f„r„ ap„, bineÓn˛eles, nu vorbim de ap„ cald„, f„r„ ap„ curent„, Ón ni∫te condi˛ii absolut la limita decen˛ei.

Comunit„˛ile locale, a∫a e, ele ar trebui s„ ajute, comunitatea local„, format„ din 30—50 de familii, toate Ómb„tr‚nite, s„race, f„r„ pensii, cum pot s„-∫i ajute ei medicul de familie. Dimpotriv„, aceste familii au mai mult„ nevoie de ajutor ca niciodat„.

Partidul Conservator a sus˛inut ∫i va sus˛ine Óntotdeauna clasa de mijloc. Medicii de familie trebuie ∫i au dreptul s„ fac„ parte din aceast„ categorie. Este, dac„ vre˛i, aceast„ declara˛ie un apel c„tre noi to˛i, s„ facem toate eforturile ∫i s„ aducem la un standard de via˛„ civilizat, nu mai mult, doar civilizat, asisten˛a medical„ de la sate, nu numai din punctul de vedere al condi˛iilor pe care trebuie s„ le asigur„m acestor medici, dar ∫i din punctul de vedere al s„n„t„˛ii popula˛iei de acolo.

V„ mul˛umesc.

Marin Alm„janu

#80736

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu 157 de ani, comuna teleorm„nean„ Islaz era martora unui eveniment extrem de important al istoriei noastre. Aici, Ón data de 9 iunie 1848, Ón fa˛a unei mul˛imi de circa 30.000 de oameni, a fost prezentat programul Revolu˛iei din fiara Rom‚neasc„. Pe C‚mpul Regener„rii de l‚ng„ Islaz s-au adunat cei mai importan˛i revolu˛ionari pa∫opti∫ti din fiara Rom‚neasc„, Ón frunte cu Ion Heliade R„dulescu ∫i preotul Popa ™apc„ din Celei, care vor expune Programul revolu˛ionar îProclama˛ia de la Islaz“.

Aceasta a fost cheia Revolu˛iei pa∫optiste, constituind un apogeu al Ónf„ptuirilor rom‚ne∫ti din 1848, aduc‚nd Ón prim-plan valori ale societ„˛ii moderne. îConstitu˛ia“, a∫a cum a fost ini˛ial intitulat programul, preconiza un regim liberal-democrat, bazat pe un ∫ir de libert„˛i individuale ∫i de grup, precum ∫i abolirea unor principii social-economice, asigur‚nd emanciparea ∫i Ómpropriet„rirea cl„ca∫ilor. De asemenea, Unirea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Principatelor era unul dintre punctele importante stipulate Ón Proclama˛ia de la Islaz.

Accentul pus pe îrespectul fa˛„ de proprietate“, pe îrespectul pentru persoane“, pe îspiritul ini˛iativei economice“ a Ónsemnat orientarea c„tre liberalism. Chiar Ón preambulul proclama˛iei erau cuprinse no˛iuni liberale precum îcuv‚ntare liber„“ sau îadun„ri libere“, prin propaganda politic„ fiind r„sp‚ndite Ón r‚ndul maselor populare.

Nicolae B„lcescu, precum ∫i ceilal˛i frunta∫i ai Revolu˛iei s-au dovedit a fi astfel nu numai cutez„tori Ón fa˛a at‚tor adversit„˛i interne ∫i externe, c‚t ∫i anima˛i de principii liberale ∫i democratice. Œn acela∫i timp, liberalismul ∫i-a g„sit o excelent„ Ómprejurare de infiltrare ∫i afirmare Ón timpul Revolu˛iei pa∫optiste.

Astfel, nu putem trece neobservat acest moment important din dou„ mari motive: unul ar fi importan˛a istoric„ a unei comune teleorm„nene, locul Ón care a fost citit„ proclama˛ia pentru libertate ∫i dreptate, unde a Ónceput Revolu˛ia pa∫optist„ din fiara Rom‚neasc„, tot aici Ónfiin˛‚ndu-se ∫i primul Guvern revolu˛ionar, iar al doilea ar fi Ónceputul reformelor de tip liberal, etap„ decisiv„ Ón evolu˛ia mi∫c„rii de rena∫tere na˛ional„. V„ mul˛umesc.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#83204

îRom‚nia european„“

Nici Fran˛a ∫i nici Olanda nu pot decide pentru Óntreaga Europ„.

Probabil c„ la aceast„ or„ fiecare european a luat cuno∫tin˛„ de hot„r‚rea Fran˛ei ∫i a Olandei de a nu ratifica Constitu˛ia european„. Dezam„ge∫te acest gest, dar ofer„ ∫i prilej de reflec˛ie. Motivele pot fi diverse, Ón func˛ie de percep˛ia ∫i experien˛a anali∫tilor, de la criterii politice interne p‚n„ la disensiuni cu privire la metodele ∫i canalele de informare a cet„˛enilor acestor ˛„ri.

Oficialii Uniunii Europene au luat act de deciziile Fran˛ei ∫i Olandei, le respect„, dar mesajul este unul singur: ratificarea Constitu˛iei trebuie s„ continue. Uniunea European„ este deja un organism interna˛ional puternic, o structur„ coordonat„, cu obliga˛ii ∫i prerogative bine stabilite, cu strategii pe termen mediu ∫i lung, bine definite. Articularea tuturor mecanismelor ∫i protocoalelor de colaborare fac din acest moment o etap„ care va fi dep„∫it„ prin evolu˛ia istoric„ a Europei. Tr„im to˛i Ón aceea∫i cas„, ne vom supune to˛i, mai devreme sau mai t‚rziu, acelora∫i legi.

Au ap„rut, cu acest prilej, o serie de specula˛ii privind repercusiunile deciziilor Fran˛ei ∫i Olandei asupra procesului de integrare a Rom‚niei ∫i a Bulgariei. Se impun deci o serie de clarific„ri, pentru a nu pl„ti mai t‚rziu un pre˛ asem„n„tor celui pl„tit acum de Fran˛a ∫i Olanda, pentru deficien˛ele de comunicare.

Calendarul nostru de aderare nu depinde de votul asupra ratific„rii Constitu˛iei europene. Pentru noi,

1 ianuarie 2007 trebuie s„ Ónsemne Óndeplinirea unui deziderat social ∫i politic ∫i trebuie s„ ne propulseze Ón cadrul unei uniuni puternice, cu mecanisme de coordonare independente ∫i eficiente.

Din punct de vedere juridic, nu exist„ nici o leg„tur„ Óntre ratificarea Constitu˛iei europene ∫i semnarea tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Politic, totu∫i, momentul Fran˛a 29 mai 2005 ∫i momentul Olanda 1 iunie 2005 s-ar putea traduce printr-o rigurozitate accentuat„ a partenerilor politici europeni Ón ceea ce prive∫te Óndeplinirea tuturor obiectivelor impuse ˛„rilor care se afl„ Ón graficul calendarului de aderare.

Traiectoria noastr„ trebuie s„ fie mai ferm„ ca niciodat„. Suntem datori, Ónainte de orice comentariu referitor la atitudinea unui alt stat european, cu un parcurs f„r„ ezitare ∫i f„r„ gre∫eli. Scenariile fataliste nu-∫i g„sesc logica ∫i trebuie s„ ne asum„m responsabilitatea propriilor noastre ac˛iuni. Dac„ s-ar Ónt‚mpla ca statele europene s„-∫i schimbe pozi˛ia fa˛„ de Rom‚nia, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ acest lucru se petrece din cauza noastr„, ∫i nu din motive de algoritmi politici interna˛ionali.

Strategia Rom‚niei, strategia Cabinetului T„riceanu Ón ceea ce prive∫te drumul spre aderare, este una ferm„, concret„, vizeaz„ fondul problemelor sociale, morale ∫i economice ∫i vizeaz„ Ón mod categoric starea de bine a na˛iunii. Cu at‚t mai mult trebuie s„ g„sim c„ile directe de a aborda aceste probleme, pentru c„ ele exist„ oricum Ón societatea noastr„ ∫i trebuie s„ primeasc„ un r„spuns.

Fran˛a ∫i Olanda nu pot decide pentru Óntreaga Europ„ ∫i nici Ón numele Rom‚niei. Pentru Rom‚nia decidem noi.

Costache Mircea

#86726

## îDrepturile ∫i libert„˛ile canaliei“

De o bun„ bucat„ de vreme, Ón societatea rom‚neasc„ se manifest„ cele mai mari paradoxuri din lume ∫i din nelume. Aici magna˛ii petrolului sunt scuti˛i de datorii la buget cu sutele de milioane ∫i cu miliardele de dolari, aici patronii fabricilor de ˛ig„ri sunt scuti˛i ∫i ei de sutele de milioane de dolari datora˛i statului ∫i a∫a mai departe.

Tot ce e rentabil prin alte p„r˛i la noi e sus˛inut de c‚rca public„. Aici escroci interna˛ionali, dup„ ce c„ mituiesc autorit„˛ile s„ fie scuti˛i de d„rile c„tre buget, mai fac ∫i colosale return„ri ilegale de T.V.A., de∫el‚nd statul, adus ∫i-a∫a Ón sap„ de lemn de marii mae∫trii ai jafului ∫i ai desfr‚ului. S-a ajuns ca o m‚n„ de descreiera˛i s„ depun„ Ón b„nci str„ine peste 20 miliarde de euro, Ón timp ce ˛ara a ajuns s„ se Óndatoreze cu peste 30 de miliarde de euro.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 BineÓn˛eles c„ maimu˛„reala asta sinistr„ nu ar fi putut r„m‚ne f„r„ riposta dezmo∫teni˛ilor. Oric‚t de r„bd„tor e rom‚nul tot ar fi izbucnit Ómpotriva at‚tor nedrept„˛i ∫i samavolnicii incredibile dac„ nu ar fi fost anesteziat ∫i b„gat Ón cea˛„ de moara infernal„ a intoxic„rilor mediatice.

Se demonteaz„ Ón grab„ aparatura posturilor de televiziune r„mase f„r„ audien˛„ prin ˛„ri cu popula˛ie educat„, imun„ la diversiuni, ∫i se monteaz„ Ón Rom‚nia. Am ajuns, se pare, ˛ara cu cele mai multe ziare, posturi de televiziune ∫i de radio din lume. Oare de ce? Œn primul r‚nd pentru c„ nu se mai munce∫te, c„ nu mai au oamenii unde. Fabricile au fost v‚ndute la fier vechi, iar disponibiliza˛ii de uit„ la televizor, s„ afle cum le cre∫te P.I.B.-ul, cum li se recalculeaz„ ∫i recoreleaz„ pensia ∫i cum cre∫te, de la sine, venitul minim garantat provenit din falimentul maxim garantat al economiei rom‚ne∫ti.

Unul dintre paradoxurile economice se manifest„ la Televiziunea Rom‚n„, post public, finan˛at de cet„˛eanul rom‚n, pl„titor al taxei pe audiovizual. ™i ce dac„ are finan˛are asigurat„?! Ea e folosit„ ca un aspirator de bani din orice. Crede˛i c„ dac„ rom‚nul pl„te∫te televiziunea public„ aceasta Ól las„ s„ vad„ ∫i el lini∫tit un meci sau un film? Nu, c„ din cinci Ón cinci minute Ói sparge auzul ∫i Ói crap„ ochii reclama comercial„ la bere, la ma∫ini, la alte cele, mai r„u ca la televiziunile comerciale, nefinan˛ate de la buget. ™i asta numai ca s„ se scalde Ón bani scursura fanariot„ Nicolau, care se laud„ c„ a f„cut pe anul trecut un profit de 682 miliarde lei. C‚nd a fost audiat la Comisia pentru cultur„ a Parlamentului s„rea de pe scaun, strig‚nd c„ el nu are timp de a∫teptat, c„ e un om liber, iar Parlamentul este institu˛ia fundamental„ a democra˛iei etc., etc. Iat„ ce Ón˛elege grobianul care a Ónfulecat salariul ilegal de 107 milioane lei lunar, Ón timp ce legea Ói permite doar un salariu de ministru de vreo 50 de milioane lei. Iat„ cine vorbe∫te de democra˛ie ∫i cine troneaz„ peste cea mai puternic„ tribun„ de influen˛are a maselor, care e Televiziunea Rom‚n„!

Impostorul care i se adresa Raluc„i Turcan, pre∫edinta comisiei, cu îÓmi plac pozi˛iile dumneavoastr„...“ se laud„ c„ ar fi scris 10 c„r˛i. Eu cred c„ replica cheie din toat„ maculatura lui Valentin Nicolau este aceea rostit„ de Claudiu Bleon˛, al„turi de Ion Lucian, Mircea Albulescu, George Iva∫cu, Óntr-o pies„ de-a magraonului, Ómpins„ pe scena na˛ionalului bucure∫tean, Ón condi˛ii tenebroase, îDumnezeu n-are money!“. ™i fiindc„ Dumnezeu nu are s„-i dea lui bani, foarte mul˛i bani, s-a apucat omul de politic„ ∫i de afaceri cu banii publici, prin smintirea poporului.

Œn loc s„ fie o tribun„ pentru promovarea ∫i conservarea valorilor culturale na˛ionale, TVR a devenit, sub gheara negroidului Valentin Nicolau, o fabric„ de bani, loc de huzur ∫i combina˛ii mafiote ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, un teribil instrument de intoxicare ∫i manipulare a opiniei publice rom‚ne∫ti.

Cum ∫i de ce se permite asta? Guvernan˛ii ∫tiu de ce!

Dan Mihai Marian

#90719

P.S.D. a utilizat protec˛ia social„ pentru a-∫i urm„ri propriile interese electorale ∫i de clientelism politic.

Recent, Ón mass-media din jude˛ul Vaslui au ap„rut o serie de acuze ale unor lideri locali ai P.S.D. cu privire la modul Ón care Guvernul T„riceanu Ón˛elege s„ fac„ protec˛ie ∫i asisten˛„ social„. De pild„, primarul din B‚rlad, confruntat cu cet„˛enii care solicit„ acordarea venitului minim garantat, conform Legii nr. 416/2001, le spune acestora c„ nu le poate onora cererile, deoarece actuala guvernare, de factur„ liberal„, înu agreeaz„ protec˛ia social„ sub forma ajutoarelor b„ne∫ti directe“. Astfel de r„spunsuri nu fac altceva dec‚t s„ Óntre˛in„ o stare de dezinformare ∫i de confuzie Ón r‚ndul cet„˛enilor, cu consecin˛e grave pe termen lung, nu numai Ón plan socioeconomic, ci ∫i Ón cel al mentalit„˛ii colective.

Profit de aceast„ situa˛ie pentru a r„spunde tuturor celor care, din ne∫tiin˛„ sau rea inten˛ie, acuz„ din principiu orice guvernare de dreapta ca fiind mai pu˛in preocupat„ de protec˛ia social„ a persoanelor aflate Ón nevoie.

Domnilor colegi de la P.S.D., principala explica˛ie a acestei situa˛ii nu trebuie c„utat„ Ón principiile ∫i natura doctrinei liberale, ci Ón maniera specific„ Ón care Guvernul T„riceanu Ón˛elege s„ fac„ protec˛ie social„! Preocupat de cheltuirea chibzuit„ a banului public ∫i de prioritizarea solicit„rilor sociale, Guvernul T„riceanu porne∫te de la analiza situa˛iilor concrete Ón care se afl„ persoanele aflate Ón nevoie. Rom‚nia nu a ajuns Ón momentul de fa˛„ la un nivel de bun„stare asem„n„tor statelor europene din anii ’60 — perioada de Ónflorire a _welfare state_ -ului — Ónc‚t s„-∫i permit„ acordarea de ajutoare ∫i beneficii sociale generoase indiferent de nevoile reale ale celor care le solicit„. Orice politic„ social„ ra˛ional„ sau viziunea liberal„ asupra politicii sociale Ón Rom‚nia trebuie s„ porneasc„ de la urm„toarele principii:

— s„ se promoveze politici sociale active care s„ stimuleze capacitatea cet„˛enilor de a-∫i produce resursele necesare traiului, ini˛iativa privat„, investi˛iile care produc capacit„˛i de produc˛ie ∫i locuri de munc„ necesare absorb˛iei popula˛iei active f„r„ ocupa˛ie. Interven˛ia statului cu scopul de a-i ajuta pe cei care se afl„ Ón nevoie nu trebuie s„ produc„ dependen˛„ de serviciile sociale ∫i ajutorul temporar oferit;

— s„ se promoveze politici sociale bazate pe testarea mijloacelor ∫i a resurselor celor care se afl„ Ón nevoie. Œn condi˛iile unui buget de austeritate trebuie identificate acele probleme sociale stringente, a c„ror rezolvare nu mai sufer„ am‚nare: copiii institu˛ionaliza˛i, b„tr‚nii, rezolvarea crizei Ón care se afl„ sistemul sanitar, finan˛area sistemului de pensii de stat etc;

— s„ se promoveze politici sociale preventive, care s„ trateze cauzele problemelor sociale, ∫i nu efectele generate de acestea.

Œn guvernarea precedent„, protec˛ia social„ a fost conceput„ mai mult ca un instrument al strategiilor electorale dec‚t al politicilor de dezvoltare social„ ∫i economic„. Interesele electorale ∫i de clientelism politic au transformat protec˛ia social„ dintr-un instrument cu caracter stimulativ Óntr-un instrument de tip egalitarocolectivist, cu scopul de a men˛ine Ón stare de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 dependen˛„ fa˛„ de suportul statului un num„r c‚t mai mare de cet„˛eni. Œn felul acesta, P.S.D. a putut s„ manevreze segmentele sociale aflate Ón dificultate ∫i s„ le exploateze Ón beneficiul capitalului s„u electoral.

Œn momentul de fa˛„, acela∫i P.S.D. dezinformeaz„ cet„˛enii cum c„ din cauza orient„rii liberale a actualei guvern„ri nu pot beneficia de asisten˛„ ∫i protec˛ie social„.

Prin urmare, problema acelor primari ai P.S.D. este nu lipsa resurselor financiare din cauza politicilor liberale ale actualei guvern„rii, ci imposibilitatea de a controla ∫i manipula mase largi de cet„˛eni prin instrumentele furnizate de protec˛ia social„.

Guvernul T„riceanu inten˛ioneaz„ s„ modifice Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prin ad„ugarea unor responsabilit„˛i suplimentare primarilor Ón monitorizarea ∫i controlul situa˛iei socioeconomice a beneficiarilor acestei legi.

Guvernul T„riceanu Ón˛elege protec˛ia social„ Ón mod activ, Ón sensul construirii unui mediu economic favorizant acumul„rii de capital ∫i ini˛iativei antreprenoriale, capabil nu numai s„ acorde protec˛ie prin crearea de noi locuri de munc„, ci ∫i prin stimularea interesului cet„˛eanului de a ie∫i de sub tutela statului.

Gheorghe Eugen Nicol„escu

#95276

Politica reprezint„ a doua natur„ a venerabilului lider postdecembrist Ion Iliescu, care, la scurt timp dup„ dep„∫irea problemelor de s„n„tate, fapt pentru care ne bucur„m sincer, ia atitudine Ón privin˛a situa˛iei create Ón partidul pe care p‚n„ nu cu mult timp Ón urm„ l-a d„d„cit.

Œnc„ marcat parc„ de trufia colegilor s„i de partid, a celor care de acum Ónainte nu mai pot fi partenerii s„i politici, a∫a cum chiar d‚nsul a afirmat, Ion Iliescu Ó∫i vars„ n„duful ∫i ia o hot„r‚re b„rb„teasc„: renun˛„ la pozi˛ia de lider al social-democra˛ilor din Senat. De∫i afirmase Óntr-un interviu acordat cotidianului îEvenimentul zilei“ c„ la lansarea c„r˛ii îCultura rom‚neasc„ ∫i identitatea european„“, Ón care cu siguran˛„ vom descoperi valen˛e narative de invidiat, nu va face declara˛ii politice, ci numai declara˛ii referitoare la lansarea c„r˛ii, a∫a cum Ól ∫tim, responsabil ∫i parolist, Ion Iliescu s-a ab˛inut. Œns„ doar p‚n„ la un moment dat, c‚nd filmul Ónt‚mpl„rilor care i-au marcat ultima perioad„ i-a trecut din nou prin minte. Vulcanicul om politic a f„cut declara˛ii referitoare la func˛ia ∫i condi˛ia sa Ón P.S.D., z‚mbetul cu care ne-a obi∫nuit pierindu-i o dat„ cu rememorarea manevrelor ce l-au Ómpiedicat s„ accead„ din nou Ón fruntea partidului. Acesta a afirmat, de asemenea, c„ va pleca din Partidul Social Democrat.

P.S.D.-ul devine pe zi ce trece un partid care Ó∫i concentreaz„ din ce Ón ce mai mult aten˛ia asupra luptelor interne, asupra ∫icanelor politice ∫i mai pu˛in asupra vie˛ii politice, Ón general, sau asupra destinelor ˛„rii, ca principal„ preocupare, a∫a cum a afirmat de at‚tea ori c„ este. Totodat„, dac„ st„m s„ analizam, social-democra˛ii trec printr-o criz„ de imagine, schimbarea criv„˛ului Moscovei cu duritatea elegant„ a Washington-ului fiind, Óntr-adev„r, o lovitur„ de imagine.

A∫a cum ne a∫teptam, replica noii conduceri P.S.D. a venit imediat, lui Adrian N„stase fiindu-i Ónc„ proasp„t„

gafa iliescian„ din timpul Congresului, invoc‚nd starea de s„n„tate ∫i de nemul˛umire drept motiva˛ie pentru declara˛iile domnului Iliescu. Œn acela∫i timp, speriat de posibila plecare a lui Ion Iliescu, fapt ce ar crea o criz„ de identitate a partidului ∫i ar da un semnal negativ, Mircea Geoan„ Óncearc„ din nou solu˛ia de compromis. Acesta, pun‚ndu-∫i Ón practic„ valoroasele sale cuno∫tin˛e Ón materie de negociere, Ói ofer„ posibilitatea domnului Iliescu s„ mai r„m‚n„ îm„car pentru o bucat„ de timp“ liderul Grupului P.S.D. din Senat, variant„ neagreat„ de to˛i membrii partidului. Pare-se c„ g‚ndirea inginereasc„ l-a f„cut s„ accepte propunerea conducerii P.S.D. de a finaliza aceast„ sesiune parlamentar„.

Speram totu∫i ca, m„car la final de contract, Ion Iliescu s„ arate c„ ∫tie s„-∫i respecte cuv‚ntul dat. Oare care va fi soarta acestui angajament?

Sublinieri necesare legate de schimb„rile din domeniul fiscalit„˛ii:

Œn ciuda greut„˛ilor cauzate de mo∫tenirea pesedist„, Guvernul T„riceanu Ó∫i face cu abnega˛ie temele. Acesta Ó∫i urm„re∫te agenda, merg‚nd Ón continuare pe acela∫i drum corect, ales la Ónceputul mandatului.

Lunea aceasta, dup„ lungi controverse, dezbateri uneori anevoioase ∫i prelungiri de termene, noul Cod fiscal a intrat Ón vigoare. Forma adoptat„ de Parlament difer„ Ón parte de ordonan˛a Guvernului, Óns„ aspectele esen˛iale au fost p„strate ∫i Ómbun„t„˛ite. Astfel, Guvernul poate bifa ∫i punctul referitor la reglementarea fiscalit„˛ii.

Din acest punct de vedere, putem spune c„ de acum suntem mai aproape de Uniunea European„. Aceste modific„ri urm„resc de asemenea tendin˛a fiscalit„˛ii din fostele ˛„ri socialiste, reduc‚nd impozitele ∫i instituind, Ón acest fel, un spirit de competi˛ie Óntre economiile na˛ionale. Sistemul propus ∫i intrat Ón vigoare creeaz„ premisele unei cre∫teri economice de amploare prin stimularea investi˛iilor care, cu siguran˛„, se vor Ónmul˛i.

Relaxarea fiscal„ a adus cu sine mutarea accentului de pe impozitele directe pe cele indirecte, prin cre∫terea nivelului accizelor la principalele produse supuse accizelor armonizate ∫i introducerea accizelor Ón cazul unor produse noi, Ón conformitate cu angajamentele asumate de Rom‚nia Ón procesul de negociere cu Uniunea European„, rezolv‚nd aceast„ problem„.

Sper„m ca popula˛ia s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ accepte modific„rile aduse Codului fiscal, urm‚nd ca, o dat„ cu modific„rile de ordin fiscal, s„ se modifice ∫i comportamentul economic al contribuabililor, iar Ón final s„ beneficieze de Óncas„ri mai consistente la bugetul ˛„rii, bugetul tuturor cet„˛enilor.

Trebuie s„ privim cu mult„ responsabilitate aceste schimb„ri din domeniul fiscalit„˛ii ∫i s„ salut„m intrarea Ón vigoare a noului Cod fiscal, acum, c‚nd avem mai mult ca oric‚nd nevoie de un cadru legislativ bine stabilit, care aduce libertate economic„, promovarea principiilor de concuren˛„ ∫i competi˛ie.

Miron Ignat

#100153

î12 iunie — Ziua Rusiei“

Pe data de 12 iunie Federa˛ia Rus„ va s„rb„tori ziua na˛ional„, Ziua Rusiei, iar pentru noi, ru∫ii lipoveni din Rom‚nia, cu r„d„cini ad‚nci ∫i sacre Ón p„m‚ntul rusesc,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 este o datorie ∫i o onoare de a o s„rb„tori cum se cuvine.

De Rusia ne leag„ nu numai proximitatea geografic„, dar ∫i repere istorice de net„g„duit.

Œn timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, ideologia fascist„ s-a dovedit invincibil„ p‚n„ la por˛ile Moscovei. Poporul rus ∫i-a ap„rat teritoriul cu jertfele a milioane de vie˛i omene∫ti. Solda˛ii ru∫i nu numai c„ ∫i-au ap„rat p„m‚ntul str„bun, dar au purtat lupte crunte ∫i pe teritoriul altor ˛„ri, eliber‚nd par˛ial sau total zeci de ˛„ri din Europa, cu o popula˛ie de peste 113 milioane de locuitori.

Rom‚nia, de∫i la Ónceputul r„zboiului a fost de partea Germaniei hitleriste, ulterior a intrat Ón coali˛ia antihitlerist„, al„tur‚ndu-se Rusiei. Solda˛ii rom‚ni, lupt‚nd al„turi de trupele ruse∫ti, au eliberat teritorii ∫i localit„˛i aflate sub ocupa˛ie hitlerist„.

Stima˛i colegi,

Prin s„rb„torirea a 60 de ani de la victoria Ómpotriva fascismului, celebr„m victoria p„cii ∫i a stabilit„˛ii Ón Europa ∫i suntem datori tuturor celor ce s-au jertfit pentru pace ∫i libertate cu un pios omagiu ∫i ve∫nic„ pomenire.

De∫i dup„ Óncheierea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Rusia au fost condi˛ionate de aspectul politic, Ón ultimii 15 ani ˛ara a Ónceput cu pa∫i Ónce˛i, dar siguri, apropierea din punct de vedere politic, economic ∫i cultural de Federa˛ia Rus„. Œnt‚lnirile politice la nivel Ónalt au evoluat, culmin‚nd cu semnarea Tratatului politic de baz„ dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, tratat care a impulsionat dezvoltarea rela˛iilor economice ∫i culturale dintre cele dou„ ˛„ri.

Balan˛a comercial„ Ón rela˛iile economice dintre cele dou„ ˛„ri este Ón defavoarea Rom‚niei. Import„m de aproape 50 de ori mai mult dec‚t export„m. De aceea, trebuie s„ studiem Ón profunzime ∫i cu obiectivitate pia˛a intern„ a Rusiei.

Rela˛iile economice rom‚no-ruse sunt tot mai des promovate ∫i sus˛inute prin Ónfiin˛area unei b„nci cu participare rus„, pentru crearea condi˛iilor necesare derul„rii opera˛iunilor bancare dintre cele dou„ ˛„ri. Recent, s-a Ónfiin˛at ∫i Centrul de Afaceri Rom‚no-Rus, care are ca obiectiv principal dezvoltarea activit„˛ii economice, a schimburilor comerciale ∫i a investi˛iilor Ón zon„, prin sprijinirea agen˛ilor economici priva˛i ∫i publici din Rom‚nia ∫i Rusia.

Privind din punct de vedere geografic ∫i istoric, Rom‚nia are nevoie de Federa˛ia Rus„, a∫a cum ∫i Rusia are nevoie de noi.

Ca deputat reprezent‚nd minoritatea ru∫ilor lipoveni din Rom‚nia, Ómi pun speran˛a c„ s„rb„torirea de c„tre noi a Zilei Rusiei va Ónsemna un imbold pozitiv ∫i eficace Ón dezvoltarea ∫i Ónchegarea unor rela˛ii economice, culturale ∫i politice str‚nse, fructuoase ∫i de lung„ durat„.

Gheorghe Dragomir

#104952

Referendumul pentru aprobarea Constitu˛iei europene Ón Fran˛a ∫i, apoi, Ón Olanda a demonstrat c„ voin˛a unui popor obi∫nuit cu exerci˛iul democra˛iei poate fi considerat un du∫ cu ap„ rece pentru Guvernele na˛ionale, dar ∫i pentru ˛„rile candidate.

Totu∫i, acest lucru nu trebuie s„ ne sperie, ba chiar trebuie s„ ne fac„ s„ Ón˛elegem c„ vor mai exista ∫i alte ˛„ri care vor respinge Constitu˛ia Uniunii Europene din cauza situa˛iei politice interne, dar ∫i din cauza l„rgirii familiei europene cu noi state, pe care unii europeni o percep ca pe o amenin˛are la adresa modului Ón care au tr„it membrii Uniunii Europene p‚n„ acum.

Orice schimbare politic„, economic„, social„ sau de alt„ natur„ aduce cu ea opinii negative de mai mic„ sau mai mare Óntindere.

Pe o hart„ a Europei, ˛„ri precum Austria, Belgia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Spania ∫i Ungaria au ratificat, prin vot parlamentar sau prin referendum, acest document fundamental ∫i sunt a∫teptate voturi parlamentare Ón Cipru, la sf‚r∫itul lunii iunie a acestui an, Estonia, Finlanda, Luxemburg, Malta, Suedia ∫i Regatul Unit al Marii Britanii, urm‚nd ca prin referendum s„-∫i exprime opinia Danemarca, Irlanda (Ómpreun„ cu vot parlamentar), iar Cehia ∫i Polonia s„ decid„ ce modalitate vor adopta. Spania, spre exemplu, a ratificat Constitu˛ia prin vot parlamentar, dar ∫i prin referendum consultativ, la care au r„spuns favorabil 76,6% dintre votan˛i.

M„ Óntreb, totu∫i, dac„ locuitorii celor dou„ state europene care au respins Constitu˛ia european„ ∫tiau ceva despre ˛ara noastr„, fapt ce, evident, nu constituie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 o vin„ a popula˛iei sau a guvernan˛ilor locali, ci este o problem„ de imagine a ˛„rilor candidate, care s-a perpetuat de-a lungul vremii. Sper„m c„ acest lucru va fi remediat prin programul Ministerului Integr„rii Europene.

Vreau s„ Ónchei prin a v„ aminti c„, Ón cadrul proiectului european Ónceput Ón 1946, g„sirea unui imn a durat aproape 30 de ani. Decizia ca îOda bucuriei“ s„ fie imnul Europei unite a fost luat„ Ón 1972, iar adoptarea de c„tre ∫efii de stat sau de Guvern s-a Óncheiat Ón 1985. Sper„m ca de aceast„ dat„ lucrurile s„ stea altfel ∫i Constitu˛ia european„ s„ fie adoptat„ c‚t mai repede.

Liviu C‚mpanu

#107286

Criza din s„n„tate a devenit Ón ultimii ani o situa˛ie cvasinormal„, o constant„ neagr„ a spa˛iului socioeconomic ∫i medical rom‚nesc.

Crearea premiselor de legiferare a crizei a f„cut-o Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150, care a permis subordonarea C.N.A.S. fa˛„ de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i controlarea fondurilor asigur„rilor sociale de s„n„tate de c„tre Ministerul de Finan˛e, Ónc„lc‚ndu-se un principiu de baz„ al func˛ion„rii sistemului asigur„rilor sociale de s„n„tate, acela care spune c„ îBanul urmeaz„ bolnavul“.

Am avut parte Ón ultimii ani de evolu˛ia malefic„ pe scena s„n„t„˛ii sau, mai bine zis, a bolii rom‚ne∫ti a celor 3B fatidici: Barto∫-Beuran-BrÓnzan, adev„ra˛ii îbelitori“ ai banilor din sistemul sanitar, a c„ror singur„ grij„ a fost s„ Ónchid„ ochii la acroba˛iile la limit„ ∫i de multe ori Ón afara legii ale n„zdr„vanului fiurlea, pre∫edintele C.N.A.S.

Au Ónchis ochii degeaba, de oboseal„, de sup„rare sau au fost interesa˛i? Sau principiul c„l„uzitor al P.S.D. a fost c„ un popor s„rac ∫i bolnav este mai u∫or de manipulat?

Acum, cei din P.S.D. m‚r‚ie la disfunc˛ionalit„˛ile sistemului, la datoriile acestuia, asemeni unui c‚ine lene∫ ∫i ghiftuit care vrea s„ arate c„ este activ sub privirea st„p‚nului, urm‚nd s„ se ascund„ lini∫tit la umbr„, dup„ plecarea acestuia.

Dup„ ce c„ Ón ultimul trimestru al anului 2004 P.S.D.-ul ∫i-a f„cut campanie pe banii s„n„t„˛ii — spun acest lucru Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, deoarece banii pentru compensatele Ón raport de 90% nu erau prev„zu˛i nici Ón exerci˛iul bugetar pe 2004, nici Ón cel pe 2005 —, spoliind bugetul pe anul Ón curs, acum cei din vechea guvernare au devenit sensibili, Ói doare ∫i se vait„.

Nu uita˛i, domnilor, c„ datoriile de 260 de milioane euro, adic„ aproximativ 9.700 miliarde lei, pe care le are sistemul fa˛„ de distribuitorii de medicamente ∫i farmaci∫ti nu reprezint„ dec‚t mai pu˛in de jum„tate din banii pe care Curtea de Conturi nu i-a g„sit Ón Fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate Ón urma controlului pentru anul 2002 ∫i 2003, deci, dac„ a˛i fi furat pe jum„tate din c‚t a˛i f„cut-o, sistemul nu era Ón criz„.

Ioan Hoban

#109446

Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin care a fost redefinit spa˛iul rural, constituie una dintre m„surile Guvernului care vin Ón sprijinul unei

categorii largi de cet„˛eni. Numai c„ acest ordin trebuie s„ ajung„ la cei care pot beneficia de prevederile lui, fiindc„ exist„ un num„r Ónsemnat de activit„˛i economice — produc˛ie agricol„ vegetal„ sau zootehnic„, silvic„, de pescuit ∫i acvacultur„, procesarea industrial„ a produselor agricole sau silvice, precum ∫i activit„˛i me∫te∫ug„re∫ti, artizanale ∫i de mic„ industrie, servicii de turism ∫i de agrement rural — Ón zonele apar˛in‚nd comunelor, precum ∫i zonele periurbane ale ora∫elor ∫i municipiilor care pot beneficia de reglement„rile ordinului comun al celor dou„ ministere ∫i, implicit, de programele SAPARD sau cele care privesc agricultura.

Aici prim„riile trebuie s„ insiste pentru cunoa∫terea acestor reglement„ri, ele fiind cele care certific„, printr-o adeverin˛„, al c„rei model este anexat ordinului, condi˛iile de Óncadrare Ón ordin ∫i eliminarea unor restric˛ii care Óngr„deau dezvoltarea micilor Óntreprinz„tori, cu at‚t mai mult cu c‚t ace∫tia Ónt‚mpin„ mari greut„˛i Ón atingerea standardelor impuse. fi„ranul de la ora∫ trebuie s„ ∫tie c„ actualul Guvern Óntreprinde ∫i m„suri care vin Ón sprijinul lui, spectrul falimentului, o dat„ cu 1 ianuarie 2007, descuraj‚ndu-i pe foarte mul˛i.

Trebuie g„site solu˛ii pentru combaterea tendin˛ei multor mici Óntreprinz„tori de a nu mai face nici un fel de investi˛ii, c„ oricum Ói a∫teapt„ falimentul o dat„ cu integrarea Ón Uniunea European„. Este nevoie de mai mult„ comunicare Óntre Direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i locuitorii satelor. Informa˛iile trimise Ón teritoriu trebuie s„ fie mai accesibile ∫i la obiect, pentru perceperea exact„ a realit„˛ilor, dar ∫i pentru schimbarea atitudinii popula˛iei rurale, care trebuie s„ priveasc„ cu Óncredere spre ianuarie 2007.

Ovidiu Ioan Silaghi

#111474

Fostul ministru al ap„r„rii, domnul Ioan Mircea Pa∫cu, actualmente vicepre∫edinte al P.S.D., a ie∫it s‚mb„t„ la atac, acuz‚nd partidul din care fac parte, spun‚nd, citat de Agen˛ia Mediafax: îLiberalii Ó∫i asum„ responsabilitatea aproape total„ asupra a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ ∫i aceea∫i gre∫eal„ au f„cut-o ˛„r„ni∫tii Ón timpul guvern„rii 1996—2000, iar consecin˛ele au fost c„ ceilal˛i, adic„ P.N.L., s-au disociat de ei, i-au l„sat cu gre∫eala Ón bra˛e ∫i au p„strat toat„ vina ei Ón∫i∫i, iar ast„zi au ie∫it practic din istorie, nu din via˛a politic„. Mi-e team„ c„ acela∫i lucru se va Ónt‚mpla cu liberalii, dac„ vor proceda exact cum au procedat ˛„r„ni∫tii la momentul respectiv.“

Sincer s„ fiu, nu am Ón˛eles prea multe din aceast„ exprimare. Dar m-am l„murit, dup„ ce am v„zut ∫i urm„torul flux al agen˛iei de ∫tiri. Aici, domnul Pa∫cu Ó∫i concretiza atacurile: îReprezentan˛ii P.N.L. fac presiuni asupra ale∫ilor locali ai P.S.D. pentru ca ace∫tia s„ demisioneze din func˛iile Ón care au fost ale∫i Ón urm„ cu un an, copiind modelul Guvern„rii C.D.R. Sunt o serie de ∫antaje care se practic„, oamenii sunt amenin˛a˛i. Œn felul acesta, eu cred c„ cei de la putere comit mai multe gre∫eli capitale. Una este legat„ de func˛ionarea democra˛iei. Sunt oameni care au fost ale∫i ∫i nu po˛i s„-i Ónl„turi pres‚ndu-i s„-∫i dea demisia, s„ Óntorci rezultatul votului.“

La ce ∫i la cine se refer„ domnul Pa∫cu? La faptul c„ prefec˛ii de Sibiu ∫i de Bistri˛a — aici este prefect U.D.M.R., dar care a ac˛ionat perfect legal — au solicitat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Óncetarea mandatului pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Bistri˛a ∫i vicepre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Sibiu pe motiv c„ se afl„ Ón fruntea Autorit„˛ii Teritoriale de Ordine Public„, A.T.O.P., de˛in deci o func˛ie remunerat„ ∫i, conform Legii nr. 161/2003, sunt Ón stare de incompatibilitate.

Iat„ deci la ce fel de presiuni se refer„ domnul Pa∫cu, la presiuni de a se respecta legea, la presiuni de a se intra Ón legalitate. Eu nu cred c„ domnul Pa∫cu nu cunoa∫te faptul c„ prefectul este reprezentantul Ón teritoriu al Guvernului ∫i trebuie s„ vegheze asupra legalit„˛ii actelor ale∫ilor locali. C‚nd cineva Óncalc„ legea, nu mai conteaz„ c„ se afl„ Óntr-o func˛ie numit„ sau Óntr-o func˛ie aleas„. R„spunde pentru Ónc„lcarea legii.

Este adev„rat, domnul Pa∫cu s-a lansat Ón aceste acuza˛ii gratuite afl‚ndu-se Ón jude˛ul Bistri˛a Ón plin„ campanie electoral„ Ón localit„˛ile unde vor fi alegeri par˛iale locale. Totu∫i, a∫ dori s„-i reamintesc c„ Legea nr. 161/2003 este opera P.S.D. ∫i c„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute domnul Marian Opri∫an, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea, ∫i-a dat demisia din func˛ia de ∫ef al A.T.O.P. Œmi este greu s„ cred c„ un personaj cum este Marian Opri∫an ar fi putut fi ∫antajat, mai ales Óntr-un jude˛ cu majoritate P.S.D.-ist„, cum este Vrancea.

P.S. Domnul Adrian N„stase a declarat c„ asupra domnului Ion Iliescu se fac presiuni pentru a-l orienta spre o direc˛ie sau alta. Poate ∫i Ón spatele acestor presiuni se afl„ reprezentan˛ii P.N.L.? Sau c‚nd este vorba de lucruri care nu convin conducerii P.S.D. se arunc„ Ón fa˛„ termenul îpresiune“ pentru a ascunde adev„rata stare de lucruri? Cred c„ aceasta este explica˛ia.

Relu Fenechiu

#116138

Dup„ cum se ∫tie, premierul C„lin Popescu-T„riceanu a transmis joi parlamentarilor o scrisoare deschis„ prin care face apel la senatori ∫i la deputa˛i s„ sus˛in„ legile privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, pentru care Guvernul Ó∫i va asuma r„spunderea. O solicitare legal„ ∫i normal„ adresat„ Óntregului spectru politic parlamentar.

Am aflat ieri c„ pre∫edintele executiv al P.S.D., domnul Adrian N„stase, i-a transmis o scrisoare premierului C„lin Popescu-T„riceanu, Ón replic„ la cea adresat„ de acesta Parlamentului pe tema legilor justi˛iei ∫i propriet„˛ii.

Am s„ citez un fragment din aceast„ scrisoare a domnului N„stase, care a fost dat„ publicit„˛ii: îProfit de prilej pentru a v„ informa c„ Parlamentul Rom‚niei are misiunea de a dezbate ∫i de a se pronun˛a asupra legilor ∫i nu are rolul de ghi∫eu de Ónregistrare pentru «pachete». Sprijinul forului legislativ Ón chestiuni privitoare la integrarea european„ a Rom‚niei nu se poate manifesta sub forma unui referendum cu «da» ∫i «nu» Ón cazul a 18 legi eterogene, care con˛in multe prevederi inutile sau discutabile.“

Dac„ aceast„ scrisoare din care am citat nu a∫ fi ∫tiut c„ vine din partea unui pre∫edinte de Camer„ legislativ„, fost prim-ministru, fost pre∫edinte de partid de guvern„m‚nt ∫i actualmente pre∫edinte executiv al celui mai important partid din opozi˛ie, a∫ fi crezut c„ reprezint„ un text din repertoriul celor de la îVacan˛a Mare“, pentru c„ stilul este al lor.

Nu este pentru prima oar„ c‚nd, inten˛ion‚nd s„ par„ ironic, domnul Adrian N„stase utilizeaz„ un limbaj care nu cred c„ mai exist„ nici Ón vocabularul subalternilor lui Marian Vanghelie. S„ ne aducem aminte de acel celebru îS„-mi num„ra˛i ou„le!“ sau de so˛iile jurnali∫tilor de la îEvenimentul zilei“. Numai c„ Ón respectivele cazuri polemica s-a iscat din subiecte mai pu˛in importante dec‚t legile necesare integr„rii Ón Uniunea European„.

S„ iei Ón r‚s un astfel de subiect mi se pare extrem de deplasat, mai ales pentru cineva care este cotat datorit„ func˛iei sale ca fiind al treilea om Ón stat. S„ iei Ón b„∫c„lie o scrisoare, repet, ce reprezint„ o solicitare legal„ ∫i normal„ a primului-ministru reprezint„ mai mult dec‚t caren˛e la nivelul educa˛iei politice. Reprezint„ cu totul altceva. Domnul Adrian N„stase, personal sau Ón calitatea de lider al unui partid de opozi˛ie, Ó∫i poate exprima politic dezacordul fa˛„ de pachetul legislativ asupra c„ruia Guvernul T„riceanu Ó∫i va asuma r„spunderea. Exist„ acea cale democratic„ de atac, numit„ mo˛iune de cenzur„. Cred c„ nimeni din sfera puterii nu ar putea acuza un partid de opozi˛ie pentru c„ apeleaz„ la o cale democratic„ de atac. Dar oricine poate acuza b„∫c„lia ieftin„.

Afar„, un astfel de comportament nu poate fi taxat dec‚t astfel: un puseu de antireform„, un puseu antiintegrare. S„ nu ne mai mir„m de ce suntem privi˛i cu suspiciune Ón str„in„tate?!

C‚nd are un pre∫edinte de Camer„ legislativ„ care trateaz„ cu ironie legile integr„rii, Rom‚nia nu va fi niciodat„ tratat„ ca un partener european serios.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005

Gheorghe S‚rb

#119287

Declara˛ie politic„ intitulat„: îMinisterul S„n„t„˛ii dore∫te un sistem european, performant, dar cu oameni pu˛ini ∫i prost pl„ti˛i“.

Œn ultima vreme s-a discutat foarte mult despre criza sistemului de s„n„tate din Rom‚nia, despre criza medicamentelor ∫i acum, ac˛iunile de protest ale Federa˛iei îSanitas“. Dac„ p‚n„ acum am considerat c„ cei mai Ón m„sur„ s„-∫i exprime opinia Ón leg„tur„ cu acest fenomen sunt persoanele care lucreaz„ sau care cunosc foarte bine mecanismul din domeniul s„n„t„˛ii, o ∫tire tratat„ pe larg de mass-media din Bihor — jude˛ul pe care am onoarea s„-l reprezint — m-a determinat s„ vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a-mi exprima opinia ∫i pentru a trage Ónc„ un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu sistemul de s„n„tate.

Mai exact, m„ refer la ordinul prin care Ministerul S„n„t„˛ii cerea Direc˛iei pentru S„n„tate Public„ Bihor s„ opereze reduceri de personal Ón sistemul bihorean, de 2—2,5%, aproximativ 100 de persoane.

Œn perspectiva mitingului de protest organizat de sindicali∫tii din s„n„tate, desf„∫urat joi, 2 iulie, Ón Capital„, domnul ministru Mircea Cintez„ a Óncercat s„ tempereze spiritele. Astfel, printr-un comunicat de pres„ angaja˛ii din domeniul sanitar sunt asigura˛i c„ prin anun˛atele reduceri de personal nu se Ón˛elege disponibilizare, ci doar eliminarea unor posturi din schema de personal, dar, aten˛ie, numai acolo unde spitalele func˛ioneaz„ cu schema de personal incomplet„.

Chiar ∫i sub aceast„ form„, vestea mi se pare destul de ∫ocant„. Av‚nd Ón vedere c„ Ón jude˛ul Bihor num„rul personalului din spitale este sub normative, adic„ se lucreaz„ cu 60% din necesarul de persoane, ministerul ar fi trebuit s„ g„seasc„ solu˛ii pentru ocuparea posturilor, nu s„ Óncerce a face economie prin eliminarea acestora. Se pare c„ ministerul dore∫te un sistem performant, dar cu oameni pu˛ini ∫i prost pl„ti˛i.

Iat„ cum Ónc„ una dintre promisiunile cuprinse Ón Programul de guvernare, crearea de locuri de munc„ Ón domeniul sanitar, r„m‚ne doar la acest stadiu, de cuvinte scrise, dar care sun„ bine.

Un alt fapt care mi-a atras aten˛ia a fost modalitatea Ón care ministerul motiveaz„ fie criza medicamentelor, fie mi∫c„rile de protest prin îgreaua mo∫tenire“. Mai concret, Ón opinia d‚n∫ilor criza sistemului de s„n„tate este consecin˛a elabor„rii necorespunz„toare a bugetului pentru s„n„tate aferent anului 2005.

Ei bine, bugetul pentru anul Ón curs a fost adoptat de Parlamentul Rom‚niei, ∫i nu de Partidul Social Democrat, iar la momentul respectiv nu s-au auzit voci din partea opozi˛iei Ón leg„tur„ cu acest capitol.

Œn Programul de guvernare au prev„zut: îGuvernul Rom‚niei va asigura finan˛area adecvat„ pentru s„n„tate.“ E dificil s„ se recunoasc„ faptul c„ nu-∫i pot respecta angajamentele luate, c„ aceste g„uri reprezint„ Ón primul r‚nd efectul secundar al pilulei ce s-a dovedit a fi amar„ pentru rom‚ni, ∫i anume cota unic„.

E mult mai simplu s„ pasezi responsabilitatea altcuiva, s„ declari senin, dup„ 6 luni de guvernare, c„ P.S.D. este principalul vinovat.

Sincer, m„ surprind aceste subterfugii la care apeleaz„ domnul Cintez„, o persoan„ care a venit din sistem, cadru medical ∫i pre∫edintele Colegiului Medicilor din Rom‚nia. Œn aceast„ calitate a monitorizat foarte atent ce s-a petrecut Ón domeniul s„n„t„˛ii Ón perioada guvern„rii Partidului Social Democrat. Œn momentul Ón care a schimbat tab„ra, s-a presupus c„ toat„ aceast„ activitate va fi transpus„ Óntr-un program foarte clar ∫i foarte realist. Se dovede∫te c„ premisa a fost gre∫it„. Mai mult de at‚t, prin deciziile luate Ón calitate de ministru nu mai recunoa∫te ceea ce sus˛inea Ón calitate de pre∫edinte al Colegiului Medicilor. Astfel, bugetul pentru s„n„tate nu e 6% din PIB, ci doar 3,4%, iar despre consultarea cadrelor medicale Ón deciziile majore ale ministerului Ón alc„tuirea listelor de compensate nu se mai aude nimic.

Stima˛i colegi, am impresia c„ pentru guvernarea actual„ totul se reduce la campanii de imagine, care Óns„ nu se finalizeaz„ cu beneficii la nivelul cet„˛eanului de r‚nd. E una a dori puterea ∫i cu totul altceva s„ ∫tii ce s„ faci cu ea, astfel Ónc‚t binele societ„˛ii s„ fie o realitate. Cel mai bogat Guvern postdecembrist nu poate ∫i nu vrea s„ Ó∫i recunoasc„ incapacitatea ∫i incompeten˛a. Managementul public are ca valoare central„ echitatea social„ ∫i dezvoltarea comunit„˛ii, ∫i nu profitul persoanelor particulare implicate Ón luarea deciziilor. Aceasta este o lec˛ie fundamental„ pe care, din p„cate, guvernan˛ii se pare c„ nu o Ón˛eleg sau nu vor s„ ∫i-o Ónsu∫easc„. ™i tot cet„˛eanul este cel care suport„ costurile acestei abord„ri.

S„n„tatea este un domeniu strategic al oric„rei ˛„ri, un element esen˛ial care marcheaz„ cartea sa de vizit„. Dup„ cum Guvernul T„riceanu se zbate s„ inventeze noi taxe ∫i impozite, ar trebui s„ asigure implementarea ∫i controlul unor servicii medicale calitative pentru cei care urmeaz„ s„ suporte direct sau indirect aceste noi biruri.

Au f„cut promisiuni demagogice poporului ∫i acum Ól oblig„ s„ suporte incompeten˛a unora care, culmea, se mai ∫i m‚ndresc cu ea.

Petru T„rniceru

#124411

Declara˛ie politic„ privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti.

Œn anul 1998, un grup de parlamentari din Senatul Rom‚niei a depus proiectul Legii de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, care a fost luat Ón discu˛ie ∫i adoptat la data de 30.06.1998.

Œn acela∫i an, Guvernul Rom‚niei a Ónaintat Camerei Deputa˛ilor proiectul Legii de organizare a coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, adoptat de Senatul Rom‚niei, cu recomandarea de a fi luat Ón discu˛ie ∫i adoptat Ón forma Ón care a fost aprobat.

Œns„ Camera Deputa˛ilor, dup„ lungi dezbateri politice Ón r‚ndul coali˛iei parlamentare, a hot„r‚t, la 17 mai 2003, luarea Ón discu˛ie a proiectului Legii de organizare a coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, ce a fost adoptat de Parlamentul Rom‚niei ca Legea nr. 1/2005 de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei.

Œntrebare: care au fost motivele ∫i ra˛iunea Cabinetului pe care-l conduce˛i atunci c‚nd a dat avizul negativ discut„rii Ón Camera Deputa˛ilor a Legii de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, lege cerut„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 mod expres de art. 121 alin. (1) din Legea de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei, care prevede urm„toarele: îAsocia˛ia Na˛ional„ a Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti, Ónfiin˛at„ prin Decretul-lege nr. 66/1990 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, ∫i Uniunea Na˛ional„ a Cooperativelor de Consum — CENTROCOOP, Ónfiin˛at„ prin Legea nr. 109/1996...“, referitoare la organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei de consum, î...cu modific„rile ulterioare, se vor reorganiza cu respectarea prevederilor prezentei legi ∫i Ó∫i vor modifica statutele Ón termen de 6 luni de la intrarea Ón vigoare a legilor speciale, dar nu mai mult de 18 luni de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi...“?

De∫i s-a recunoscut de c„tre ini˛iatorii acestei legi, prin expunerea de motive, c‚t ∫i de c„tre cei chema˛i s„ legifereze acest proiect de lege cu caracter de norm„ general„ de reglementare a coopera˛iei, astfel cum este ∫i intitulat„, prin includerea unor prevederi ce fac trimiteri la legi speciale, punctul de vedere al Guvernului, transmis Camerei Deputa˛ilor prin Adresa nr. 241/3.05.2005, este nefondat ∫i nejustificat, referitor la nesus˛inerea Proiectului de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, care se afl„ Ón procesul de legiferare din anul 1995.

Œn argumenta˛ie, invoc„m urm„toarele prevederi cuprinse Ón Legea nr. 1/2005 privind organizarea coopera˛iei:

— art. 1: îPrezenta lege reglementeaz„ cadrul general de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei“;

— art. 6 lit. n): î _uniune_ — persoana juridic„ f„r„ scop patrimonial, dac„ prin lege special„ nu se prevede altfel, constituit„ de c„tre societ„˛i cooperative de aceea∫i form„ ∫i de asocia˛iile acestora, la nivel jude˛ean, al municipiului Bucure∫ti ∫i la nivel na˛ional, Ón scopul reprezent„rii ∫i promov„rii intereselor economice, sociale ∫i culturale ale membrilor prezentei legi“;

— art. 33 alin. (3): îPentru societ„˛ile cooperative, raporturile de munc„ ale membrilor cooperatori se pot reglementa prin lege special„“.

Din cele de mai sus rezult„ c„ legile speciale nu se elaboreaz„ numai pentru aprobarea unor facilit„˛i. Ele au ca scop reglementarea unor aspecte specifice fiec„rui domeniu cooperatist, care le individualizeaz„ ∫i le asigur„ continuitatea.

Excep˛iile cuprinse la art. 3 din Legea nr. 1/2005 prin care se precizeaz„ c„ îNu fac obiectul prezentei legi cooperativele de credit ∫i casele centrale ale cooperativelor de credit, care sunt reglementate prin lege special„“, aceasta fiind Legea nr. 200/2002, sunt un alt argument al necesit„˛ii adopt„rii unor legi speciale.

Din acelea∫i considerente, invoc„m ∫i existen˛a Legii coopera˛iei agricole nr. 566/2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 1.236 din 22 decembrie 2004.

Red„m Ón continuare exemple de legisla˛ie cooperatist„ din alte ˛„ri:

— Fran˛a: legea general„, nr. 47/1775; legi speciale: Legea societ„˛ilor cooperatiste de comer˛ nr. 66-537/1966, Legea societ„˛ilor din agricultur„ — Decret nr. 81.276 din 18 martie 1981, Legea cooperativelor bancare nr. 82-409/1982, Legea cooperativelor de construc˛ii nr. 71-579/1971, Legea cooperativelor de consum

nr. 7/1917, Legea cooperativelor de produc˛ie nr. 78-763/1978;

— Italia: Legea b„ncii populare — Decret nr. 105/1948, Lega caselor rurale de artizan — Decret nr. 1.706/1937, Legea cooperativelor agricole nr. 526/07.07.1907, Legea cooperativelor de produc˛ie nr. 178/1904, Legea cooperativelor de consum nr. 1735/1925, Legea cooperativelor de locuin˛e nr. 1.865/1938.

— Portugalia: Legea general„ a cooperativelor; legi speciale pentru coopera˛ie: agricol„, nr. 394/1982, artizanat, nr. 303/1981, consum, nr. 304/1981, credit, nr. 24/1991, pescuit, nr. 312/1981, servicii, nr. 323/1981, munc„ asociat„, nr. 309/1981, locuin˛ei, nr. 218/1982, mixte, nr. 31/1984.

Valeriu Tab„r„

#129397

Declara˛ie politic„ intitulat„: îProprietatea funciar„, element esen˛ial pentru dezvoltarea economic„ na˛ional„ ∫i pentru integrarea european„“.

Legile propriet„˛ii funciare ∫i cele conexe acestora dau na∫tere la tot felul de discu˛ii, care nu de pu˛ine ori cap„t„ un caracter politicianist, te fac s„ te Óntrebi: cei care g‚ndesc a∫a cunosc problema propriet„˛ii Ón esen˛a ei, ∫tiu oare c„ problema propriet„˛ii funciare la rom‚ni nu este una a ultimilor 15 ani din istoria noastr„? Problema propriet„˛ii funciare Ón Rom‚nia d„inuie de secole ∫i a constituit un element esen˛ial care a generat mari probleme Ón lumea rural„ rom‚neasc„. Nedefinirea clar„ a propriet„˛ii rurale ∫i readucerea ei Óntr-o zon„ economic„ real„ au f„cut ca Ón Rom‚nia s„ existe secole de-a r‚ndul o adev„rat„ problem„ rural„, care nu de pu˛ine ori a creat mari convulsii Ón lumea satului.

O rea∫ezare a propriet„˛ii funciare Ón lumea rural„ rom‚neasc„ pe principii moderne a Ónceput Ón urm„ cu peste 140 de ani, c‚nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a f„cut prima reform„ agrar„ de fond prin care s-a Óncercat o redistribuire Ón lumea satului a propriet„˛ii funciare.

Reformele agrare-funciare au continuat cu alte dou„ momente: cele din anii ’20 ∫i ’40 ai secolului al XX-lea, ca ∫i cea din anul 1991, aceasta din urm„ fiind completat„ cu alte momente de dup„ anul 2000, urm‚nd, probabil, ca aceast„ ultim„ reform„ s„ se Óncheie Ón perioada 2005—2007.

De∫i aceste reforme s-au dorit a fi ac˛iuni cu un efect profund Ón societatea rom‚neasc„, ele s-au limitat la dou„ elemente principale:

1. Reducerea marilor propriet„˛i-mo∫ii, Ón primele trei reforme: 1864, 1921, 1945, care au eliminat un monopol rural ∫i au l„rgit baza de produc˛ie rural„.

2. Caracterul social al tuturor reformelor agrare realizate Ón Rom‚nia, care au determinat caracterul social de subzisten˛„ al agriculturii rom‚ne∫ti, care ne pune azi ∫i Ón viitorul apropiat foarte mari probleme Ón adaptarea acesteia la condi˛iile agriculturii Uniunii European.

Prima problem„, reducerea suprafe˛elor marilor latifundii s-a impus datorit„ faptului c„ acestea nu au creat niciodat„ o baz„ de bun„stare Ón lumea satului, din contr„, ele au acutizat s„r„cia.

A∫ spune c„ aceste mari latifundii s-au ref„cut dup„ 1946 Ón mari suprafe˛e gestionate Ón gostaturi sau C.A.P.-uri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 care, doar la suprafa˛„ ∫i limitat, au creat bun„stare Ón perioada comunist„. Dac„ suntem reali∫ti ∫i judec„m cinstit, Ón cea mai mare parte, acest tip de unit„˛i agricole cu mari suprafe˛e funciare la noi nu au determinat progres pentru lumea satului ∫i pentru Rom‚nia, Ón general. Aceasta se datore∫te modului abuziv Ón care era administrat„ proprietatea, at‚t la nivelul C.A.P.-urilor, c‚t ∫i al I.A.S.-urilor. Aceast„ administrare nu a diferit prea mult de cea a marilor mo∫ii existente Ónainte de 1920.

Œn cazul doi, caracterul social al reformelor agrare rom‚ne∫ti este dat de Ónsu∫i obiectivul acestor reforme, asigurarea unei suprafe˛e de teren pentru ca cel care-l primea s„ poat„ tr„i Ómpreun„ cu familia la un nivel minim.

Caracterul social al reformelor agrare rom‚ne∫ti s-a accentuat la reformele din 1945 ∫i 1991. Marea problem„ a reformelor agrare rom‚ne∫ti este aceea c„ acestea au creat simultan cu proprietatea ∫i sistemele de valorificare a acesteia. Din p„cate, o dat„ cu reformele, nu s-au creat acele mijloace prin care proprietatea funciar„ s„ se transforme Ón baza de produc˛ie performant„ din punct de vedere al randamentului ∫i al economicit„˛ii ei.

Iat„ de ce cred c„ elaborarea noilor legi ale propriet„˛ii funciare nu va rezolva ∫i performan˛ele care trebuie s„ se realizeze Ón agricultura Rom‚niei. Aceste m„suri trebuie obligatoriu s„ apar„ Ón planul doi al legilor propriet„˛ii, pentru a crea posibilitatea valorific„rii propriet„˛ii Ón produc˛ie agricol„ performant„. V„ mul˛umesc.

Constantin T„mag„

#133335

S„pt„m‚na trecut„, la Centrul Cultural îLiviu Rebreanu“ din Moz„ceni a avut loc lansarea c„r˛ii îMoz„ceni, o veche a∫ezare din fosta ˛ar„ Vla∫ca.“ Volumul, ap„rut Ón ni∫te condi˛ii grafice excep˛ionale, prin grija autorit„˛ilor locale ∫i sub atenta supraveghere a Editurii îParalela 45“, evoc„ istoria milenar„ a acestei comune arge∫ene.

Personal m„ leag„ amintiri deosebit de frumoase ∫i de fiecare dat„ c‚nd m„ g‚ndesc la anii de ∫coala pe care i-am petrecut acolo m„ Óncearc„ emo˛ii foarte puternice.

Titlul acestei lucr„ri vorbe∫te despre apartenen˛a acestei a∫ez„ri milenare la bine cunoscuta îVla∫ca“, pe care marele nostru istoric Constantin C. Giurescu, Ón lucrarea sa îIstoria rom‚nilor. I. Din cele mai vechi timpuri p‚n„ la moartea lu’ Alexandru cel Bun“ o identifica, f„r„ putin˛„ de t„gad„, cu fiara Vlahilor. De aici vine denumirea de vlahi, nume care ne-a fost dat de bizantini.

Comuna Moz„ceni poart„ un nume str„vechi ∫i frumos, Ónc„rcat cu semnifica˛ii profunde. Na∫ i-a fost p‚r‚ul Mozacu, hidronim unic Ón Rom‚nia, prin numele s„u, îMozac“, plus sufixul îeni“ egal Moz„ceni. Prin unicitatea ∫i rezonan˛a sa putem afirma cu m‚ndrie c„ acest cuv‚nt face parte din fondul autohton, geto-dac.

Comuna Moz„ceni este o a∫ezare cu o puternic„ tradi˛ie, izvor‚t„ din con∫tiin˛a colectiv„ cu privire la importan˛a mo∫iei lor. Acest sentiment nobil a ˛inut unit„ Óntreaga provincie istoric„ ∫i ne d„ ast„zi prilejul s„ putem invoca istoria sa milenar„ ∫i tradi˛ia care a

supravie˛uit chiar ∫i celor mai tragice momente ale existen˛ei sale.

Ast„zi, mai mult dec‚t oric‚nd, avem nevoie de valori spirituale autohtone puternice. Acestea Óns„ sunt date doar de tradi˛ia str„mo∫easc„, ˛inut„ vie de oamenii locului, de moz„cenii adev„ra˛i care oriunde s-ar afla Ó∫i afirm„ cu m‚ndrie originea ∫i lupt„ pentru a ˛ine ve∫nic aprins„ lumina spiritual„ pe care le-a dat-o Ónainta∫ii.

Vin ∫i declar cu m‚ndrie Ón fa˛a dumneavoastr„ c„ sunt moz„cean ∫i, Ón calitate de deputat de Arge∫ ∫i fost prefect al acestui jude˛, am avut ∫i voi avea Óntotdeauna grij„ s„ p„strez ve∫nic vie tradi˛ia ∫i s„ promovez valorile locale ale acestei zone.

Vlad Gabriel Hogea

#135513

## îAfacerea «Transgold»“

M„ voi referi ast„zi la una dintre cele mai murdare afaceri de dup„ 1989: Cazul îTransgold“, o megaescrocherie prin care s-a lichidat, practic, mineritul rom‚nesc din Maramure∫. Acum mai bine de 2 ani, la 11 februarie 2003, atr„geam aten˛ia, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, asupra situa˛iei dezastruoase Ón care se afla compania îRemin“ din Baia Mare, Ón urma asocierii p„guboase cu firma australian„ îEsmeralda“.

V„ aminti˛i, poate, de accidentul ecologic de propor˛ii din anul 2000 care prin poluarea r‚urilor Some∫ ∫i Tisa ∫i, mai ales, prin mediatizarea interna˛ional„ a consecin˛elor acestei ac˛iuni a adus grave prejudicii imaginii Rom‚niei. Dup„ acea catastrof„, S.C. îAurul“ — S.A. ∫i-a schimbat denumirea Ón S.C. îTransgold“ — S.A. Componen˛a grupului de ac˛ionari era urm„toarea: îEsmeralda“, care s-a rebotezat îEurogold“, 50%, Compania îRemin“, 44,5%, îGeomin“ — S.A. Bucure∫ti, 5%, al˛ii, 0,5%.

Œn zona Baia Mare existau trei mari iazuri de decantare: Meda, Flota˛ia Central„ ∫i Aurum. Dintre acestea, iazul Meda fusese drenat deja, p‚n„ Ón 2003, la cantitatea de aproximativ 60 de tone. Cum la Meda cantitatea de aur era cuprins„ Óntre 8—12 grame la tona de steril, totalul aurului extras ar fi trebuit s„ fie Ón jur de 45 de tone, iar cantitatea de argint, de aproximativ 300 de tone. Unde a ajuns diferen˛a dintre cantitatea estimat„ ∫i cantitatea extras„?

Se ∫tie c„ Ón Rom‚nia exist„ o singur„ uzin„ de ob˛inere a aurului din minereul dor, aur-argint, îPhoenix“, din Baia Mare. Administratorii de la îTransgold“ au refuzat, Óns„, prelucrarea local„, aleg‚nd s„ transporte minereul dor, ob˛inut dup„ prelucr„ri succesive ale haldei de steril, Ón Anglia ∫i, mai nou, Ón Elve˛ia. Oare Ónt‚mpl„tor? Ei ∫tiau c„ autorit„˛ile vamale rom‚ne nu aveau posibilitatea tehnic„ de a verifica con˛inutul real al acestui aliaj. Pe l‚ng„ aur ∫i argint, Ón cantit„˛i de zeci de ori mai mari dec‚t cele declarate, minereul trimis Ón str„in„tate con˛inea ∫i alte metale extrem de rare, ∫i chiar mai pre˛ioase dec‚t aurul, folosite Ón tehnica spa˛ial„: wolfram, cesiu, stron˛iu, radiu, beriliu, iridiu.

Nu Ónt‚mpl„tor, ochii celor de la îEsmeralda“ au r„mas mereu a˛inti˛i spre perimetrele aurifere S„sar, Ilba, Nistru, unde aurul poate fi exploatat prin cariere de suprafa˛„. Dac„ ne g‚ndim c„ exploatarea la suprafa˛„ a unui z„c„m‚nt cost„ mai pu˛in de jum„tate dec‚t exploatarea Ón subteran, este de Ón˛eles de ce australienii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 au f„cut tot ce este posibil pentru a intra ∫i Ón posesia carierelor L„pu∫na ∫i ™uior, Ón ultima exploatare exist‚nd un stoc imens de pirit„, cu o valoare estimat„ de 50 de milioane de dolari.

Procesul tehnologic de ob˛inere a aurului ∫i a argintului folosit de c„tre îTransgold“ se bazeaz„ pe utilizarea cianurii Ón cantit„˛i suprasaturate, Ón mediu deschis, la o distan˛„ de 50 de metri de cartierele b„im„rene! Œn aprilie 2005, Corpul de control al Ministerului Economiei a demarat o anchet„ privind modul Ón care s-au Óncheiat contractele de procesare a minereului aurifer Óntre compania ∫i firma îTransgold“. Sper„m c„ nu se va Óncerca Ón vreun fel mu∫amalizarea cazului.

™i, ca un ultim element, Compania îTransgold“ va trebui s„-∫i reduc„ produc˛ia cu 85%, Ón urma unei decizii luate Ón acest sens de justi˛ia ungar„, Óntr-un proces vechi de 4 ani. Vasile f ntea, directorul general al îRemin“, unul dintre principalii ac˛ionari ai îTransgold“, spune Óns„ c„ nu este Óngrijorat de sentin˛a dat„ de statul vecin: îCapacitatea «Transgold» este foarte mare, ei nu au folosit-o Ónc„ niciodat„, cota de 15% este suficient„ pentru nevoile noastre.“

C„ va fi sau nu aplicat„ Ón Rom‚nia, hot„r‚rea luat„ de tribunalul budapestan oricum nu-i va clinti pe australienii care fac ce vor cu aurul rom‚nesc, Ón dispre˛ul total al legilor ˛„rii ∫i al contractelor Óncheiate...

Ion Dumitru

#139450

Œmi intitulez declara˛ia politic„ de azi îPolitica minciunii“, promovat„ de Alian˛a D.A. Ón leg„tur„ cu introducerea impozitului pe fiecare hectar de teren agricol, Ón cuantum cuprins Óntre 200.000 ∫i 600.000 lei, Ón func˛ie de fertilitate ∫i folosin˛„.

Ne aducem bine aminte de campania vehement„, din cas„ Ón cas„, dus„ de Alian˛a D.A. Ómpotriva inten˛iei Guvernului P.S.D. din perioada 2001—2004 de a introduce impozitul pe hectarul de teren agricol, din dorin˛a de a se crea venituri suplimentare la bugetele locale.

Cu toate c„ sumele preconizate la hectarul de teren erau de 10, 15 ori mai mici dec‚t nivelurile de impozitare preconizate de Alian˛a D.A. Ón prezent, atacurile la adresa P.S.D. au fost extrem de vehemente, duc‚ndu-se o campanie, a∫a cum am mai spus, din cas„ Ón cas„. Oare electoratul rom‚n a uitat de acea ac˛iune cu conota˛ii demagogice? Oare ce au de spus, ce au de justificat partidele Alian˛ei D.A., ∫i anume P.D. ∫i P.N.L., vizavi de inten˛ia lor de a introduce impozitul pe hectarul de teren de circa 20 la 60 de ori mai mare dec‚t impozitul actual? Este momentul ca electoratul rom‚n s„ perceap„ la adev„rata realitate inten˛iile actualei puteri.

Nu este pentru prima dat„ c‚nd partidele care alc„tuiesc Alian˛a D.A. una spun ∫i alta fac. Sunt numeroase exemple de acest fel. Practic‚nd o politic„ a minciunii, Alian˛a D.A. se preg„te∫te s„ intre Ón opozi˛ie, nu de alta, dar, parafraz‚nd o zical„ rom‚neasc„, îUlciorul nu merge de multe ori la ap„“. Este momentul ca noi s„ trecem la un dialog cu oamenii pentru a deconspira ac˛iunile actualei puteri, unele dintre ele cu un v„dit caracter de atentat la siguran˛a na˛ional„.

Œn acest sens, sunt de v„zut ∫i de analizat unele prevederi anacronice din pachetul de legi pe care actualul Guvern dore∫te s„-∫i asume r„spunderea guvernamental„ Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei.

Romeo Marius Raicu

#144618

Declara˛ie politic„ privind conceptul de îgood governance“ ∫i noul mediu de securitate.

Œn acest secol al globaliz„rii, securitatea global„ a devenit securitate individual„. Securitatea global„ nu mai reprezint„ de mult o statistic„, este un concept Ón schimbare ∫i, totodat„, o realitate, la ale c„rei riscuri suntem expu∫i zi de zi.

Evenimente precum 11 septembrie 2001, atacurile teroriste din Washington ∫i New York, sau 11 martie 2004, atacurile teroriste din Madrid, dar ∫i 14 august 2003, pana general„ de curent din Statele Unite, au devenit puncte de referin˛„ Ón Óncercarea de identificare a c„ilor de Ón˛elegere ∫i reformare a unui nou concept de securitate, dar ∫i a metodei prin care acesta poate fi transpus at‚t la nivel interna˛ional, c‚t mai ales la nivel individual.

Ini˛ial, o preocupare a domeniului militar, conceptul de securitate a devenit un bun comun. Aceast„ tendin˛„ se datoreaz„ intereselor actuale Ón domeniul economic ∫i politic, globaliz„rii ∫i diferen˛elor majore dintre diverse regiuni ale globului. La Ónceputul acestui nou secol, comunitatea interna˛ional„ trebuie s„ g„seasc„ modalit„˛i de a face fa˛„ noilor riscuri sistemice care survin pe baza celor anterioare.

De aceea, trebuie aflate noi solu˛ii, agreate ∫i implementate la nivel global. Noile riscuri de securitate reprezint„ marea provocare a unei guvern„ri valabile, iar solu˛iile adecvate vor fi cruciale pentru asigurarea unei calit„˛i superioare a vie˛ii individuale pentru deceniile ce vor urma.

Pentru a putea ajunge Ón mod eficient la o stare de normalitate, este foarte important s„ o putem descrie, s„ putem identifica implica˛iile ∫i magnitudinea situa˛iilor de criz„, s„ putem evalua corect riscurile, dar ∫i rezultatele m„surilor luate. Dar ce standarde calitative pot fi aplicate pentru ac˛iunile de a Óncerca s„ stabilizezi instabilitatea?

Exist„, la diferite nivele de expertiz„, problema transferului dezbaterii c„tre nespeciali∫ti, utilizatorii finali ai m„surilor de cre∫tere a securit„˛ii, dar ∫i cea a identific„rii unor c„i de comunicare Óntre cele dou„ categorii, mai ales Ón situa˛ii de criz„. De aceea, Ón condi˛iile Ón care instabilitatea ∫i riscurile multiple au escaladat, este imperativ„ existen˛a unor c„i de comunicare efective Óntre actori ∫i utilizatori, pe de o parte, dar ∫i Óntre diferite categorii ale deciden˛ilor, pe de alt„ parte.

C‚teva Óntreb„ri la care ar trebui s„ r„spund„ cercurile de dezbatere din domeniul securit„˛ii ar fi:

C‚t de accesibil„ este informa˛ia, informa˛ie care ar trebui s„ provin„ at‚t din partea autorit„˛ilor, deciden˛ilor, dar ∫i din partea societ„˛ii civile, mediilor academice? Ce mecanisme exist„ pentru a stimula prevenirea? Ce instruire este disponibil„ pentru nespeciali∫ti pentru a putea cre∫te nivelul de Ón˛elegere ∫i cooperare? Care este stadiul interoperabilit„˛ii? C‚t este de eficient„ cooperarea Óntre actori ∫i utilizatori?

Este foarte important ca deciden˛ii, at‚t la nivel na˛ional, dar mai ales la nivel global, s„ fie foarte corect informa˛i asupra aspectelor referitoare la nivelul de securitate, la posibilele amenin˛„ri ∫i riscuri. Cel mai eficient mod de a combate ∫i solu˛iona eventuale probleme este de a cunoa∫te toate aspectele lor. De aceea, dezbaterile comune ale factorului politic ∫i ale speciali∫tilor Ón domeniu, Ómpreun„ cu reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, reprezint„ un important mijloc de identificare a solu˛iilor necesare.

Printre cele mai mari riscuri actuale se afl„ atacarea infrastructurii critice Ón procesul de distribuire. Acesta este un mijloc foarte eficient de inducere a insecurit„˛ii globale, cu costuri foarte ridicate ∫i pe un termen destul de lung.

Ce Ónseamn„ infrastructura critic„? Petrol, gaze naturale, ap„, sistemul bancar ∫i financiar, asigur„ri sociale, telecomunica˛ii, tehnologie informa˛ional„, sistemul sanitar ∫i serviciile de urgen˛„, sistemul legislativ, toate acestea fiind esen˛ialmente interconectate.

Œn leg„tur„ cu aceast„ ampl„ problematic„ se ridic„ nenum„rate Óntreb„ri, ale c„ror solu˛ii trebuie rapid identificare ∫i adaptate realit„˛ii actuale. Care sunt responsabilit„˛ile Guvernului? C‚nd ar trebui acesta s„ intervin„? Ce rol ar trebui s„ aib„ Guvernul Ón privin˛a sectorului privat? Care sunt responsabilit„˛ile companiilor na˛ionale ∫i multina˛ionale?

Sunt problemele actuale ale unui mediu interna˛ional caracterizat de situa˛ii noi, cu implica˛ii majore, Ón care conceptul de securitate a Óncetat de mult s„ reprezinte apanajul strategilor militari sau al cercurilor academice de specialitate. Securitatea nu mai este de mult o teorie, ci o realitate din ce Ón ce mai vulnerabil„. De aceea, acest concept trebuie privit ca fiind un drept fundamental ∫i tratat ca atare, deoarece securitatea cet„˛eanului Ónseamn„ securitatea unei na˛iuni.

Rom‚nia, ca participant activ al comunit„˛ii interna˛ionale, con∫tientizeaz„ ∫i accept„ noile abord„ri ale conceptului de securitate. Œn plus, prin participarea la diferite ac˛iuni interne, dar ∫i interna˛ionale, implic„ Ón aceast„ dezbatere at‚t deciden˛i politici ∫i autorit„˛i Ón domeniu, dar ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, ai cercurilor academice ∫i ai mass-media, pentru a construi o imagine clar„ ∫i corect„ a mediului interna˛ional de securitate Ón care ne afl„m, dar, mai ales, pentru a elabora solu˛ii pertinente, viabile, adecvate riscurilor actuale.

Mihai Tudose

#150025

Interven˛ie politic„ intitulat„: îGuvernarea Ón interes propriu“.

Œn calitate de parlamentar am fost martor la un eveniment deosebit! Am fost martor la un moment de sinceritate al unui reprezentant de frunte al Alian˛ei D.A.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 moment concretizat Óntr-o fraz„ rostit„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón cadrul dezbaterii modific„rilor aduse de Guvern la Codul fiscal: î...∫i a∫ dori s„ se Ón˛eleag„ de to˛i deputa˛ii prezen˛i Ón sal„ c„ interesul nostru, al parlamentarilor, acum, este s„ adopt„m acest proiect de lege...“!

Cinismul sau sinceritatea acestei informa˛ii ne anun˛„ ∫i Ón acela∫i timp ne explic„ lucruri m„re˛e:

— Codul fiscal a fost modificat de P.D.-P.N.L. pentru a r„spunde intereselor reprezentan˛ilor s„i;

— modific„rile ce se inten˛ioneaz„ a fi aduse Codului muncii vor trebui s„ r„spund„ a∫tept„rilor patronilor din P.D.-P.N.L.;

— preconizatele legi de restituire a tuturor propriet„˛ilor, indiferent de orice ∫i Ón pofida oric„rui argument de bun-sim˛, se adreseaz„ intereselor lor, ale lor, ale reprezentan˛ilor de frunte ai P.D.—P.N.L.

Toate cele trei m„suri de mai sus au cel pu˛in un element comun: binele a foarte, foarte pu˛ini ∫i un dezastru previzibil Ón vie˛ile celor foarte, foarte mul˛i rom‚ni.

Dintre ace∫tia din urm„, foarte, foarte mul˛i care, ca urmare a guvern„rii Ón folosul a celor foarte, foarte pu˛ini, vor pl„ti mai multe ∫i mai mari impozite, taxe, accize, vor r„m‚ne f„r„ case ∫i vor avea oportunitatea de a r„m‚ne mai repede f„r„ serviciu, sunt mul˛i rom‚ni care ∫i-au dat voturile pentru D.A. ™i-au dat voturile ∫i cu speran˛a c„ cineva va guverna pentru ei, cei mul˛i!

Momentul de sinceritate la care m-am referit, practic, reprezint„ momentul de aducere a electoratului cu picioarele pe p„m‚nt cu un mesaj clar: îNoi, P.D.-P.N.L., guvern„m Ón interesul nostru, cei pu˛ini, iar voi, cei foarte, foarte mul˛i, p‚n„ la viitoarele alegeri, s„ supravie˛ui˛i cu bine! Dac„ pute˛i!“

™tefan Baban

#152054

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRezumatul unei r„piri... anun˛ate“.

Criza jurnali∫tilor rom‚ni ostatici Ón Irak s-a Óncheiat. Dup„ 55 de zile de calvar, ace∫ti semeni ai no∫tri s-au Óntors Ón ˛ar„ ∫i au fost Ónt‚mpina˛i cu lacrimi, flori, Ómbr„˛i∫a˛i de c„tre familie, cunoscu˛i ∫i colegi de serviciu. Dincolo de teroarea relatat„ de mass-media, dar ∫i de ei Ón ultimele zile, r„m‚n multe semne de Óntrebare, ale c„ror r„spunsuri nu cred c„ le vom afla niciodat„.

Dac„ Ón timpul celor 55 de zile de prizonierat nu am f„cut nici un comentariu public, nu a fost pentru c„ sunt o persoan„ insensibil„, ci pentru c„, stima˛i colegi, am avut oarece re˛ineri. Re˛ineri care nu au disp„rut nici Ón acest moment, ba chiar mai mult, faptul c„ multe Óntreb„ri aflate pe buzele tuturor au r„mas f„r„ r„spunsuri Ómi Ónt„re∫te convingerea c„ am asistat cu to˛ii la o fars„ sinistr„ ∫i de prost gust. S„ fim bine Ón˛ele∫i. Nu Ónvinuiesc pe nimeni, nu sunt lipsit de sentimente, dar s„ pui pe jar circa 20 de milioane de cet„˛eni ai unei ˛„ri, s„ ˛ii prima pagin„ a jurnalelor ∫i a emisiunilor de informa˛ii Ó˛i trebuie mult curaj ∫i mult tupeu.

Œnc„ de la anun˛ul f„cut de mass-media privind r„pirea celor trei jurnali∫ti trebuie s„ recunosc c„ am avut un s‚mbure de Óndoial„ privind r„pirea acestora de c„tre rebelii irakieni. Œndoiala a fost confirmat„ atunci c‚nd s-a comunicat c„ cei trei jurnali∫ti au plecat Ón Irak Ón baza

unei sponsoriz„ri f„cute de un om de afaceri arab, care ulterior s-a descoperit c„ avea multe rela˛ii Óntr-un partid, dar ∫i multe rela˛ii de afaceri cu reprezentantul familiei unuia dintre cei r„pi˛i. Atunci c‚nd reporterii acredita˛i Ón Irak de la televiziunile rom‚ne∫ti au povestit care sunt toate demersurile oficiale pe care trebuie s„ le fac„ un post pentru a ob˛ine acreditarea Ón acea zon„, dar mai ales pentru a-∫i proteja angaja˛ii, am r„mas stupefiat de diletantismul ziari∫tilor. Oric‚t de mult ˛i-ai dori s„ devii celebru, s„ fii primul care s„ transmi˛i o informa˛ie, ∫tire senza˛ional„, e∫ti totu∫i un incon∫tient dac„ nu ˛ii seama de pericolele la care te expui.

Zi dup„ zi, evenimentele au scos la iveal„ prea multe incertitudini ∫i neconcordan˛e care s„ nu te fac„ s„-˛i pui Óntreb„ri simple ∫i la obiect. Œn acest timp, Ón ˛ar„ mass-media Ó∫i mobiliza toate resursele at‚t pentru cauze de solidaritate cu cei r„pi˛i, dar ∫i pentru a descoperi i˛ele tenebroasei sponsoriz„ri a acestei c„l„torii. Din ce Ón ce mai pu˛ini oameni credeau Ón cuvintele, solicit„rile ∫i lacrimile domnului Vasile Ion, tat„l lui Marie-Jeanne Ion, at‚ta timp c‚t to˛i erau informa˛i de afacerile dubioase ale acestuia cu sponsorul principal al c„l„toriei, ca s„ nu spunem al excursiei. Nu sunt un inuman, sunt ∫i eu p„rinte, dar nu cred c„ a∫ putea juca at‚ta teatru Ón fa˛a unei ˛„ri cer‚nd actualei guvern„ri retragerea trupelor armate din Irak, eu, care fac parte tocmai din partidul care a propus ∫i a votat plecarea acestora acolo.

Mass-media, ca una dintre puterile reprezentative ale statului de drept, demonteaz„ pe zi ce trece cacealmaua r„pirii celor trei ziari∫ti. Dovad„ c„ toat„ povestea lor din conferin˛a de pres„ sus˛inut„ acum c‚teva zile de ace∫tia este un fals grosolan o reprezint„ ∫i re˛inerea unuia dintre cei trei Ón a face afirma˛ii gratuite, dar mai ales a se Ónscrie Ón linia trasat„ de echipa r„pit„ Ón Irak.

Celula de criz„ constituit„ pentru eliberarea celor trei persoane r„pite a f„cut tot ceea ce era omene∫te posibil, ba chiar mult mai mult dec‚t ar fi fost necesar Ón aceste condi˛ii dubioase. C„ s-au dat sau nu bani drept r„scump„rare nu mai are acum nici o importan˛„. Cert este faptul c„, timp de peste o lun„ ∫i jum„tate, am stat cu sufletul la gur„ pentru a afla dac„ vor fi sau nu elibera˛i ace∫ti cet„˛eni. Acum afl„m cu stupoare ∫i poate cu indignare c„ aceast„ plecare Ón Irak a fost premeditat„ ∫i calculat„ pentru a ob˛ine renume ∫i beneficii materiale, dar a fost, Ón acela∫i timp, ∫i un gest incon∫tient, care a costat statul rom‚n timp, bani ∫i rela˛ii, lucruri care niciodat„ nu vor putea fi acoperite.

îTotul este bine c‚nd se termin„ cu bine“, zice o vorb„ rom‚neasc„, dar pe zi ce trece, o dat„ cu dezv„luirile f„cute chiar de breasla celor care au fost r„pi˛i, ne d„m cu to˛ii seama c„ am fost manipula˛i, c„ am participat la mitinguri ∫i rug„ciuni crez‚nd cu adev„rat c„ toate sunt reale, ∫i nu puse la cale pentru a ob˛ine laurii nemerita˛i ai unei meserii. Presa a fost cea care a dezv„luit farsa sinistr„ la care am asistat to˛i rom‚nii circa 55 de zile, iar Óntrebarea bine venit„ a unei ziariste de la conferin˛a de pres„ a celor trei jurnali∫ti, ∫i anume: îVoi a˛i crede aceast„ poveste pe care ne-a˛i v‚ndut-o acum?“, spune totul, f„r„ a mai fi nevoie de un comentariu.

Reprezentan˛ii postului de televiziune unde sunt angajate dou„ dintre cele trei persoane aflate Ón aceast„ situa˛ie sus˛in cu vehemen˛„ versiunea r„pirii lor. Colegii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 lor de breasl„ demonstreaz„ logic, Óncep‚nd de la mesajele de pe telefonul mobil ∫i termin‚nd cu toate faptele povestite, c„ totul a fost o Ónscenare, ∫i nu una dintre cele mai reu∫ite.

Trist este faptul c„ rom‚nii ∫i-ar putea pierde iar Óncrederea fa˛„ de una dintre cele mai redutabile puteri ale statului: mass-media. Foamea de senza˛ional, c„lcarea pe cadavre pentru a-∫i atinge scopul urm„rit, au f„cut ca din aceste zile mul˛i concet„˛eni de-ai no∫tri s„ fie circumspec˛i fa˛„ de informa˛iile din pres„, c„ci îCine s-a fript o dat„ cu ciorb„ sufl„ ∫i Ón iaurt“, spune o veche zical„ rom‚neasc„. Iar noi avem pe zi ce trece dovada c„ am fost fraieri˛i ∫i min˛i˛i, pun‚ndu-se accentul pe umanitatea ∫i noble˛ea sufletului acestui popor. Faptele care demonstreaz„ realitatea nu fac altceva dec‚t s„ Ónt„reasc„ p„rerea celor mai mul˛i c„ totul a fost orchestrat din timp ∫i cu mare fine˛e. Ca urmare, ∫i anun˛ata victorie a actualei guvern„ri fa˛„ de eliberarea celor trei r„pi˛i devine Ón acest moment o comedie grotesc„, care Ón nici un caz nu aduce un c‚∫tig de imagine, ci, mai degrab„, o pierdere de popularitate.

Totul se pl„te∫te Ón aceast„ via˛„. A∫a se va Ónt‚mpla ∫i Ón cazul celor trei ziari∫ti care au mizat pe o minciun„, dar care vor pl„ti cu neÓmpliniri Ón meseria lor pentru c„ au vrut s„ devin„ doar renumi˛i. Popularitatea se pl„te∫te amarnic ∫i cr‚ncen.

Valer Dorneanu

#158451

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPensionarii, primele victime ale politicii noului Guvern“.

V„ propunem, domnilor guvernan˛i, spre reflec˛ie, un mic exemplu privind veniturile reale din pensii Ón anul 2005 pentru o familie format„ din 2 pensionari care locuiesc Óntr-o garsonier„ la bloc ∫i beneficiaz„ ambii de c‚te o pensie lunar„ egal„ cu pensia medie a sistemului public de pensii, adic„ 2.340.752 lei.

Presupunem, av‚nd Ón vedere procentul de 30, 40% al celor ce vor primi Ón cursul anului 2005 major„ri, urmare procesului de recalculare, c„ doar unul dintre cei doi pensionari ai familiei prime∫te un cuantum suplimentar egal cu cuantumul mediu al recalcul„rii, de 234.075 lei, adic„ 10,2%. Men˛ionez c„ premisele acestui studiu de caz sunt foarte optimiste.

De la Ónceput putem afirma c„ acest efect al recalcul„rii s-a pierdut de la 1 aprilie, datorit„ introducerii abonamentului la gaz metan, iar Ón continuare se va pierde datorit„ major„rii excesive a pre˛ului unui metru cub de gaz prin introducerea Ón valoarea acestuia a pre˛ului abonamentului.

Mai mult, p‚n„ Ón luna ianuarie 2006, nici unul dintre cei doi pensionari nu va mai primi nici o indexare. Œn acest fel, Ón decembrie 2005, veniturile lor reale vor sc„dea cel pu˛in cu rata prognozat„ a infla˛iei (7%).

Œncep‚nd cu luna ianuarie 2006, so˛ul pensionar care a beneficiat de recalculare va primi indexarea anual„, iar cel de-al doilea are Ónc„ de a∫teptat o perioad„ necunoscut„ de timp, Ón virtutea efectului de Ónghe˛are impus de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005.

Presupunem c„ familia noastr„ de pensionari nu este afectat„ de restul m„surilor de impozitare ∫i accizare ce rezult„ din aplicarea cotei unice, nefum‚nd, neconsum‚nd

b„uturi alcoolice, neposed‚nd ∫i neav‚nd inten˛ia achizi˛ion„rii unei ma∫ini. Ea este, Óns„, afectat„ de cre∫terea pre˛urilor. Totodat„, cele c‚teva milioane, cu greu adunate Ón vederea inevitabilului eveniment, ˛inute la C.E.C. sau la o banc„, vor fi ∫i ele Ómpu˛inate, c„ci dob‚nda real„ pozitiv„ scontat„ a r„mas doar o ipotez„ de calcul.

Concluzia? Œncep‚nd cu 1990, pensiile reale nu s-au diminuat niciodat„ cu procente de 7%, ci cu procente mult mai mici. Œngrijor„tor este faptul c„ trendul de sc„dere se va men˛ine, ˛in‚nd seama de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 care Ónghea˛„, adic„ nu mai indexeaz„ pensiile care nu au beneficiat de recalculare, poate pentru ani de zile. Acest lucru va afecta 60—70% din pensionari, adic„ marea majoritate.

Este posibil ca momentul ianuarie 2005 s„ fi fost ultimul Ón care mul˛i au primit indexare. Ca rezultat, vom vedea familii Óntregi de pensionari care renun˛„ la aragazul cu gaz metan sau la plita electric„, la termoficare, la iluminat ∫i la medicamente.

Ace∫tia sunt pensionarii pe care dorim s„-i Ónaint„m la gradul de cet„˛eni europeni Ón timpul guvern„rii Alian˛ei D.A.!

Marin Diaconescu

#161361

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSe continu„ tot a∫a Ón Ónv„˛„m‚ntul oltean“.

Cu ceva timp Ón urm„, am f„cut o alt„ declara˛ie politic„ cu privire la abuzurile ce se fac pe linia schimb„rilor comandate politic a inspectorilor ∫colari de la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Olt. Efectul acelei interven˛ii a fost acela c„ au Ónceput s„ se g„seasc„ tot felul de motiva˛ii copil„re∫ti ∫i chiar grote∫ti Ón leg„tur„ cu motivul schimb„rilor.

Inspectorul general al Inspectoratului ™colar Jude˛ean Olt afirm„ chiar c„ îi-a rugat pe fo∫tii inspectori s„ mai r„m‚n„ o lun„ de zile, dar ei au refuzat, prezent‚ndu-∫i demisiile“. S-a uitat s„ se spun„ c„ au fost amenin˛a˛i inspectorii Ón permanen˛„ ∫i li s-au adus Ónlocuitori din acel moment. Œnsu∫i inspectorul general recunoa∫te c„ înoii inspectori au fost propu∫i de c„tre partid, este adev„rat, dar au trecut prin biroul meu 42 de profesori, din care am ales“. Dup„ ce criterii or fi fost ale∫i, r„m‚ne de v„zut!

Cu toate c„ suntem Ón plin„ activitate de materializare a muncii depuse Óntr-un ciclu ∫colar, preg„tirea examenelor, la Olt se deruleaz„ acum v‚n„toarea de directori. Amenin˛„rile, intimid„rile, ∫antajul sunt doar c‚teva din arsenalul de metode liberal-democratice ce se aplic„ directorilor ce ocup„ aceste func˛ii prin concurs, dar care au marele ghinion c„ au promovat acel concurs Ón perioada 2001—2004.

S„pt„m‚na trecut„ a fost r‚ndul conduc„torilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt din Caracal s„-∫i depun„ demisiile, a∫a Ónc‚t directorul de la Grupul ™colar Agricol, Colegiul Na˛ional îI. Asan“, directorii de la ∫colile generale nr. 1, 2, 6, 7, Grupul ™colar Industrial, de la gr„dini˛ele cu program prelungit s-au conformat insistentelor solicit„ri ale conducerii Inspectoratului ™colar Jude˛ean Olt. Urmeaz„ conducerea ∫colilor din Bal∫, Slatina, Corabia, Scornice∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 L„s‚nd la o parte dorin˛a ardent„ de realizare a schimb„rilor de directori, care va avea un efect negativ accentuat Ón ce prive∫te derularea programului de desf„∫urare a calendarului ∫colar Ón aceast„ perioad„ Ónc„rcat„ pentru Ónv„˛„m‚nt, se Óncalc„ flagrant Legea nr. 128/1997. Astfel, au fost schimba˛i directori care nu ∫i-au depus demisiile ∫i, Ón aceste condi˛ii, Inspectoratul ™colar Jude˛ean Olt nu poate emite nici decizie de eliberare ∫i nici de numire, exemplu, ™tefan Marin, Cuc Vicen˛iu. La Colegiul Na˛ional îI. Asan“ Caracal au fost numi˛i directori care nu activeaz„ Ón unitatea respectiv„ de Ónv„˛„m‚nt, de exemplu a fost numit„ director la Colegiul Na˛ional îI. Asan“ doamna Popescu Mihaela, care func˛iona Ón cadrul Universit„˛ii Craiova, la Grupul ™colar Agricol Caracal au fost numi˛i director ∫i director adjunct doi ingineri, Moise Gheorghe ∫i Brad Ion, iar conform legii unul trebuie s„ fie profesor.

Controalele care se fac au ca protagoni∫ti inspectori nou-numi˛i, f„r„ experien˛„ Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i al manageriatului ∫colar. Aceste controale sunt evident sub comanda politic„ ∫i nu au o tematic„ bine stabilit„, dec‚t g„sirea nodului Ón papur„.

Clientela politic„ a P.N.L.-P.D. poate sta lini∫tit„, va ajunge la conducerea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt din Olt, pentru c„ cei de la conducerea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Olt vegheaz„ pentru ea. Despre calitatea Ónv„˛„m‚ntului ∫i implicarea celor abilita˛i Ón crearea condi˛iilor de Ónv„˛„tur„ pentru elevi vom mai avea timp s„ vorbim.

Valeriu ™tefan Zgonea

#164819

Guvernul T„riceanu Ó∫i va asuma r„spunderea pentru un pachet de 17 legi privind proprietatea, justi˛ia ∫i, probabil, minorit„˛ile na˛ionale. Av‚nd Ón vedere importan˛a fundamental„ a domeniilor pe care aceste legi le reglementeaz„, dezbaterea lor Ón plenul Parlamentului era absolut necesar„. Cu toate acestea, sub deviza îCine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„“, premierul T„riceanu se lanseaz„ Ón declara˛ii ∫oc, demagogice, menite s„ distrag„ aten˛ia opiniei publice de la haosul general Ón care ne-au adus. C„ci ce altceva s-ar putea ascunde Ón spatele afirma˛iei: îO mo˛iune de cenzur„ ar echivala cu o ac˛iune Ómpotriva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“, dac„ nu doar o Óncercare lamentabil„ de a c‚∫tiga capital de imagine, f„r„ a ˛ine cont de dorin˛ele ∫i interesele popula˛iei? Mai bine se plimb„ cu motocicleta!

Partidul Social Democrat trebuie s„ atrag„ aten˛ia opiniei publice asupra jocurilor de culise derulate de actuala putere asupra acestui simulacru de reform„ Ón domeniul justi˛iei, a c„rei principal„ realizare va fi faptul c„ de acum Ónainte procurorii vor fi subordona˛i ministrului justi˛iei.

Cu alte cuvinte, afirma˛ia îcuno∫ti un procuror, ai c‚∫tigat procesul“ va deveni din nou de actualitate. ™i asta dup„ 15 ani de democra˛ie!

Dar la ce te po˛i a∫tepta din partea acestui Guvern care nu a avut nici m„car decen˛a de a consulta, cel pu˛in din respect, Consiliul Superior al Magistraturii Ón aceast„ problem„? Acesta este respectul pe care actualii guvernan˛i, Ónc„lc‚nd principiile europene la care dorim s„ ne aliniem, Ól arat„ institu˛iilor statului.

Œn ceea ce prive∫te legile privind proprietatea, trebuie spus clar c„ acestea reprezint„ un alt abuz grosolan al actualilor guvernan˛i. Astfel, dup„ 15 ani Ón care au fost eliberate aproape 95% din titlurile de proprietate persoanelor c„rora le-au fost validate cererile Ón baza legilor fondului funciar, munca a mii de oameni va fi ∫tears„ cu buretele. ™i, mai important, Guvernul promite s„ dea oamenilor ∫i ceea ce nu exist„ ∫i, mai mult, toate titlurile de proprietate eliberate p‚n„ acum ar putea fi lovite de nulitate. Halal reform„!

Iat„, deci, c„ agenda public„ a Guvernului nu este deloc ∫i a cet„˛eanului: ˛„ranii au vrut bani pentru a-∫i cultiva terenurile, Guvernul le-a dat cupoane care Óntre timp s-au devalorizat, fiind ast„zi inutile. Cet„˛enii au dorit s„ pl„teasc„ consumul real de energie, Guvernul le-a dat abonamente la gaze. Partidul Social Democrat a Ónceput programe eficiente de protec˛ie social„, iar actualii guvernan˛i au eliminat subven˛iile la medicamente! Nu peste mult timp va trebui s„ aviz„m o propunere legislativ„ a Guvernului privind subven˛ionarea cu 90% a Ónmorm‚nt„rilor!

Merg‚nd pe ideea s„ schimb„m tot, interpret‚nd gre∫it, dar voit, Legea nr. 215/2001, actuala putere urm„re∫te, cu ajutorul prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor, s„ suspende/revoce pre∫edin˛ii ∫i/sau vicepre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, reprezentan˛i ai Partidului Social Democrat, ai P.U.R. ∫i ai Partidului Rom‚nia Mare, ce prin vot democratic au fost ale∫i Ón iunie 2004, rescrierea istoriei ∫i confirmarea faptului c„ vechile obiceiuri nu se uit„: îS„ tr„im bine!“

™i, Ón tot acest timp, Guvernul T„riceanu prime∫te cartona∫e galbene de la Uniunea European„, care, c‚t de cur‚nd, vor deveni ro∫ii! Dar ce mai conteaz„ at‚t timp c‚t am‚narea cu un an a ader„rii avantajeaz„ Alian˛a P.N.L.-P.D. care, Óntre timp, va avea r„gazul de a-∫i a∫eza oamenii potrivi˛i la locurile potrivite. Popula˛ia va fi oricum tot s„rac„.

Ca partid de opozi˛ie, Partidul Social Democrat vegheaz„ la respectarea legilor ∫i a promisiunilor f„cute ∫i consider„ c„ depunerea unei mo˛iuni de cenzur„ pe aceast„ tem„ nu Ónseamn„ stoparea accesului Rom‚niei c„tre Uniunea European„. Dac„ scoatem la iveal„ un adev„r at‚t de evident ∫i nu ne l„s„m du∫i de nas de actualii guvernan˛i, nu Ónseamn„ c„ dorim s„ Ónt‚rziem integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ci doar c„ tr„im Óntr-o ˛ar„ liber„ ∫i democrat„, unde dialogul politic trebuie s„ fie transparent ∫i, mai ales, Ón beneficiul ˛„rii.

Partidul Social Democrat va milita pentru statul de drept, pentru egalitatea tuturor Ón fa˛a justi˛iei, pentru ca nimeni s„ nu fie mai presus de lege!

Partidul Social Democrat va ac˛iona pentru p„strarea tuturor angajamentelor cu Uniunea European„ ∫i NATO ∫i, de aceea, va ini˛ia o mo˛iune de cenzur„ la coletul trimis de Palatul Victoria cu Citroënul.

Horia V„sioiu

#169287

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o fapt„ de o gravitate extrem„. Mai clar spus, este vorba despre un atentat terorist comis la Br„ila, menit s„ intimideze for˛ele Poli˛iei ∫i s„ submineze, Ónc„ o dat„, Óncrederea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 oamenilor Ón capacitatea acestora de a asigura siguran˛a cet„˛enilor Rom‚niei.

S‚mb„t„, 28 mai, la ora 3,00, comisarul Ionel Iorga, fost ∫ef al Serviciului de combatere a crimei organizate din cadrul inspectoratului jude˛ean de poli˛ie, ∫i familia acestuia au fost victimele unui atac f„r„ precedent Ón rol. Atacatorii, neidentifica˛i Ónc„, au spart geamul ferestrei de la dormitorul Ón care se aflau comisarul, so˛ia acestuia ∫i copilul lor de un an ∫i jum„tate cu un bolovan ∫i au aruncat Ón Ónc„pere dou„ sticle incendiare. Œntr-o conjunctur„ cu totul suspect„, Ón blocul respectiv, locuit numai de angaja˛i ai Ministerului de Interne, la acea or„ nu curgea nici un fir de ap„, iar alimentarea cu energie electric„ ∫i iluminatul public din zon„ erau Óntrerupte. Doar interven˛ia unui coleg, care de-abia se Óntorsese dintr-o misiune, a f„cut ca familia Iorga s„ nu sufere nici o v„t„mare fizic„, aleg‚ndu-se doar cu sperietura ∫i pagubele materiale produse de incendiul ce le-a cuprins apartamentul.

Nu se cunosc motivele pentru care elemente periculoase ale crimei organizate au semnat condamnarea la moarte a familiei Iorga, dar putem s„ ne punem cu to˛ii o Óntrebare: de unde, stima˛i parlamentari, at‚t tupeu Ón lumea interlop„ Ónc‚t s„ atace Ón asemenea mod un poli˛ist ∫i pe membrii familiei lui?

Cu asentimentul dumneavoastr„ Óncerc eu, acum, s„ g„sesc unele r„spunsuri la aceast„ Óntrebare. Sunt dou„ motive principale care fac ca for˛ele r„ului s„ capete at‚ta Óncredere Ón faptul c„ f„r„delegile lor nu vor fi pedepsite a∫a cum trebuie: Codul penal prea indulgent, la care se adaug„ complicitatea ∫i incompeten˛a unor oameni din poli˛ie ∫i justi˛ie.

Da, doamnelor ∫i domnilor! Am auzit cu to˛ii de poli˛i∫ti care au plecat la furat m‚n„ Ón m‚n„ cu infractorii, poli˛i∫ti care au asigurat protec˛ia unor vaste re˛ele de trafic de persoane ∫i stupefiante, poli˛i∫ti ∫i procurori specializa˛i Ón mu∫amalizarea unor dosare sau Ón pierderea unor probe, de procurori cu afinit„˛i spre mediul infrac˛ional, care administreaz„ probele de a∫a manier„ Ónc‚t s„ duc„, inevitabil, la preasf‚ntul îNUP“, de procurori care, dintr-o cras„ incompeten˛„, sunt Ónvin∫i Ón instan˛„ de un avocat mai iste˛el, de judec„tori care Ómpart dreptatea Ón func˛ie de m„rimea ∫p„gii sau de consisten˛a sprijinului politic oferit infractorului.

De aceea, trebuie s„ recunoa∫tem, singura solu˛ie este reformarea din temelii a Poli˛iei ∫i a sistemului judiciar. ™i mai trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón Poli˛ie lucrurile au demarat Ón acest sens. Domnul ministru Vasile Blaga a Ónceput cea mai vast„ opera˛ie de Óntinerire ∫i de cur„˛are a inspectoratelor jude˛ene. Aceasta trebuie s„ continue p‚n„ la ultimul c„tun, p‚n„ la ultimul ∫ef de post sau agent, pentru c„ avem nevoie de poli˛i∫ti tineri, nep„ta˛i, competen˛i, devota˛i meseriei ∫i cet„˛enilor.

Acela∫i lucru este valabil ∫i Ón justi˛ie. Din p„cate, aici, din cauza sistemului legislativ ∫i a structurilor Ónvechite, lucrurile se mi∫c„ mai greu, dar am Óncredere c„ ∫i doamna ministru Macovei va aduce sistemul judiciar pe calea cea dreapt„.

Trebuie doar s„ avem voin˛a politic„ de a-i sprijini, prin toate c„ile posibile, dac„ vrem s„ tr„im Óntr-o ˛ar„ mai sigur„ ∫i mai dreapt„ pentru orice cet„˛ean. V„ mul˛umesc.

Marian Hoinaru

#172915

Declara˛ie politic„: îSprijinul acordat ˛„ranului rom‚n“. Prin prezenta declara˛ie politic„ doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ó∫i d„ tot interesul Ón a sprijini ˛„ranii rom‚ni ∫i, implicit, agricultura rom‚neasc„.

Œn primul r‚nd este m„sura acord„rii cupoanelor pentru cump„rarea de semin˛e, pesticide ∫i Óngr„∫„minte. S-a preferat acordarea de cupoane, ∫i nu de bani, cum se acorda p‚n„ acum, pentru a fi siguri c„ ace∫ti bani vor ajunge Ón agricultur„.

Un al doilea mod de sprijin adoptat de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este acordarea subven˛iei pentru motorin„, care este de 5.000 lei/litru pentru motorina folosit„ Ón lucr„rile agricole, sprijin ce se acord„ tuturor produc„torilor ∫i indiferent de suprafa˛a de teren pe care o de˛in pentru sem„nat, recoltat ∫i lucr„ri agricole de Óntre˛inere.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale preg„te∫te un pachet de legi importante Ón domeniul agricol. Œn primul r‚nd, e vorba de Legea creditului pentru investi˛ii Ón agricultur„, credit ce va fi acordat micilor fermieri pe o durat„ de 10 ani, cu o perioad„ de gra˛ie de 1—5 ani. Totodat„, aceast„ lege va Óncuraja performan˛a prin acordarea unei prime de succes, const‚nd Ón scutirea de a rambursa 20% din creditul luat. Cea de-a doua lege este Programul fermierului, care propune s„ finan˛eze crearea a 3.000 de ferme vegetale ∫i tot at‚tea de animale, dup„ modelul european, pentru ca Rom‚nia s„-∫i creasc„ produc˛ia vegetal„ ∫i de lapte. Nu Ón ultimul r‚nd, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a promovat deja Legea acceler„rii absorb˛iei fondurilor SAPARD.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ un important procent din popula˛ia Rom‚niei lucreaz„ Ón domeniul agricol, este absolut necesar acest sprijin acordat produc„torilor ∫i consider c„ este obliga˛ia noastr„ s„ le aducem la cuno∫tin˛„ aceste metode de sprijin ∫i faptul c„ pot beneficia de ele.

Petru Lificiu

#174939

## Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ informez c„ duminic„, 5 iunie 2005, de Ziua Mondial„ a Mediului, a avut loc Congresul extraordinar al Partidului Ecologist Rom‚n, la care s-a hot„r‚t asocierea P.E.R. cu Forumul Ecologi∫tilor din Rom‚nia, organiza˛ie neguvernamental„ de tip funda˛ie, care reune∫te persoane fizice, persoane juridice, O.N.G.-uri ∫i asocia˛ii ale societ„˛ii civile de protec˛ie a mediului, personalit„˛i ale vie˛ii politice, ∫tiin˛ifice, culturale etc.

Particip‚nd la acest congres extraordinar, Ón calitate de pre∫edinte fondator al Forumului Ecologi∫tilor din Rom‚nia ∫i ca membru al P.E.R., din data de 1 iunie 2005, delegat al organiza˛iei P.E.R. Bucure∫ti, am fost ales pre∫edinte al Partidului Ecologist Rom‚n.

Ca fondator al Forumului Ecologi∫tilor din Rom‚nia, av‚nd o preocupare constant„ de peste 10 ani Ón domeniul ecologiei ∫i protej„rii mediului ambiant, precum ∫i o experien˛„ de peste 4 ani de zile Ón acest domeniu, at‚t ca demnitar al Guvernului Rom‚niei, c‚t ∫i ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 membru al Parlamentului, am apreciat c„ activitatea mea trebuie canalizat„ Ón direc˛ia doctrinei ecologiste europene, pentru relansarea mi∫c„rii ecologiste Ón Rom‚nia ∫i rena∫terea con∫tiin˛ei ecologiste a cet„˛enilor.

Am luat hot„r‚rea de a m„ Ónscrie Ón Partidul Ecologist Rom‚n f„r„ resentimente fa˛„ de colegii din Partidul Social Democrat, urm„rind numai ceea ce am considerat Óntotdeauna c„ este drumul cel mai important pe care ∫tiu s„ merg, care constituie o doctrin„ politic„ onest„ ∫i generoas„, dar, Ón acela∫i timp, indispensabil„ pentru dezvoltarea unei ˛„ri civilizate.

V„ rog s„ lua˛i not„, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, c„ Óncep‚nd de ast„zi voi ac˛iona Ón Parlamentul Rom‚niei ca deputat care reprezint„ Partidul Ecologist Rom‚n ∫i sper ca Ón viitor, prin voin˛a cet„˛enilor, ecologi∫tii s„ fie reprezenta˛i de un puternic grup parlamentar.

Costel Ovidenie

#176935

îAgricultura anului 2005“

Dup„ decembrie 1989, agricultura din Rom‚nia a fost examenul c„zut de toate Guvernele care s-au succedat, indiferent de orientarea politic„ a acestora.

P„m‚ntul, pentru care mul˛i ˛„rani ∫i-au dat via˛a atunci c‚nd cu for˛a acesta le-a fost luat, a revenit proprietarilor de drept.

Mare bucurie pentru ˛„rani Ón primii ani de dup„ revolu˛ie ∫i motiv de a uita s„ cear„ ∫i mijloacele cu care s„ lucreze acest p„m‚nt, mijloace care, fiind bunuri ale Óntregului popor, au r„mas Ón administrarea ∫i apoi Ón proprietatea reprezentan˛ilor acestuia.

P„m‚ntul bun, udat de apele Ialomi˛ei, lucrat la timp de oameni harnici, agricultori din tat„-n fiu, a f„cut s„ fie vestit„ prin recoltele cantitative ∫i mai ales calitative de legume ob˛inute comuna Nuci din jude˛ul Ilfov. Pentru a nu fi afecta˛i de secete, locuitorii comunei, din banii poporului ∫i prin munc„ voluntar„, au construit dou„ sta˛ii de pompare pentru iriga˛ii pe malul Ialomi˛ei.

Dup„ revolu˛ie, costurile de exploatare a acestor sta˛ii au fost din ce Ón ce mai mari, ceea ce a f„cut ca foarte mul˛i locuitori s„ renun˛e la a folosi ceea ce pentru ei construiser„.

Anul 2005 avea s„ le rezerve o surpriz„ ∫i mai mare prin renun˛area de c„tre stat la subven˛ionarea energiei electrice folosite la aceste sta˛ii de pompare. Œn acest fel, costurile de exploatare au crescut la un nivel insuportabil pentru cultivatorii de legume din comun„.

Cu pu˛inii bani pe care Ói aveau au Ónfiin˛at culturile de gr‚u ∫i porumb, iar speran˛a locuitorilor, cultura legumelor, s-a stins o dat„ cu anun˛area de c„tre cei care administreaz„ sta˛iile de pompare a costurilor pe unitatea de suprafa˛„ cultivat„, costuri ridicate Ón cea mai mare parte datorit„ energiei electrice.

Din culturile de gr‚u ∫i porumb ˛„ranii nu pot face bani, deoarece nu au unde s„ le v‚nd„ la un pre˛ rentabil, ∫i f„r„ bani nu pot Ónfiin˛a culturile de legume. Un cerc vicios din care nu pot ie∫i f„r„ ajutorul statului, a∫a cum se face Ón ˛„rile din Europa.

Œn numele locuitorilor comunei Nuci, solicit interven˛ia imediat„ a factorilor responsabili la nivelul Guvernului Rom‚niei ∫i ai jude˛ului Ilfov de a g„si solu˛ie de ajutorare a acestora Ón a face ceea ce ∫tiu din tat„-n fiu,

s„ cultive p„m‚ntul pentru ei, familiile lor ∫i pentru poporul rom‚n.

Ilie Merce

#179276

Duminic„, 22 mai 2005, dou„ grupuri de copii, unii maneli∫ti, al˛ii rockeri, s-au h„r˛uit, Ón centrul municipiului rom‚nesc Sf‚ntu Gheorghe. Un grup era format din copii rom‚ni, altul din copii unguri. A fost o alterca˛ie banal„ ∫i c‚teva Ómbr‚nceli. Nici unul dintre combatan˛i nu a avut vreo zg‚rietur„ ∫i nici vreo urm„ de violen˛„, a∫a cum a constatat ∫i poli˛ia. Iat„ un pasaj din declara˛ia dat„ la Poli˛ie de c„tre unul dintre participan˛i: îDoi indivizi s-au apucat, din senin, s„ se Ónjure Ón limba maghiar„. Noi am trecut mai departe, dar ei o ˛ineau pe a lor, p‚n„ la un moment dat, c‚nd au ˛ipat la noi pe rom‚ne∫te, c„ suntem maneli∫ti ∫i c„ avem nevoie de viz„ ca s„ st„m Ón Sf‚ntu Gheorghe. Tot atunci ne-au mai spus c„ mai avem doar trei s„pt„m‚ni de tr„it. Œn acel moment, m-am Óntors ∫i i-am tras o palm„ dup„ ceaf„ unuia dintre ei, ca s„ ne lase Ón pace ∫i s„ vad„ c„ nu ne este fric„ de ei... Ne-am Ómp„r˛it c‚˛iva pumni, dar ei au fugit ∫i s-a terminat totul repede.“

Primarul din Sf‚ntu Gheorghe, Albert Almos, pre∫edintele local al U.D.M.R., a ie∫it imediat Ón mass-media cu o declara˛ie bomb„: îA fost un incident interetnic“. Aceasta face parte dintr-o ac˛iune mai larg„, premeditat„, organizat„, antimaghiar„, grupul de copii rom‚ni erau o îband„ de agresori“, de vin„ sunt profesorii de la toate ∫colile rom‚ne∫ti din ora∫, ace∫ti profesori Ói educ„ pe elevi Ón spirit na˛ionalist-∫ovin, antimaghiar.

Domnul primar, un cunoscut na˛ionalist-∫ovin ungur, a folosit prilejul ciocnirii dintre cele dou„ grupuri de copii pentru a lansa un atac furibund Ómpotriva pu˛inilor rom‚ni care mai tr„iesc Ón Sf‚ntu Gheorghe. Domnului primar nu-i pas„ de legi, a divulgat numele copiilor rom‚ni, de∫i legea interzice acest lucru, a anun˛at c„ va cere destituirea, de c„tre Ministerul Educa˛iei, a profesoarei Rodica P‚rvan, directoarea Grupului ™colar îConstantin Br‚ncu∫i“, considerat„ drept principal vinovat. Motivul, Ón decembrie 2004, pe zidul ∫colii rom‚ne∫ti a fost amplasat„ abuziv o plac„ ce-l comemora pe savantul maghiar Lósy-Schmidt Ede. Profesoara Rodica P‚rvan s-a opus, ca ∫i elevii ∫colii. Placa era amplasat„ ilegal, dar avea ∫i un text mincinos, savantul ungur nu se n„scuse Ón acea cl„dire.

Mass-media de limb„ maghiar„ din Covasna a s„rit ∫i ea, la fel de turbat„ ca ∫i primarul Almos, Ómpotriva profesorilor rom‚ni, iar senatorul udemerist Puskás Balint a l„rgit incrimin„rile, cer‚nd S.R.I.-ului s„ cerceteze urgent cazul care ar putea periclita siguran˛a na˛ional„. Solicita imperativ: îTrebuie g„si˛i ∫i tra∫i la r„spundere cei care se ascund Ón spatele evenimentelor.“ Œn cazul Ón care nu va primi garan˛ii Ón leg„tur„ cu rezolvarea cazului, senatorul va sesiza institu˛iile ∫i organismele Uniunii Europene. ™i, ca o Óncununare a minciunii ungure∫ti, pe 4 iunie, la Budapesta, Ón contextul comemor„rii Tratatului de la Trianon, incidentul dintre copiii cov„sneni a fost men˛ionat ca dovad„ a îsuferin˛elor maghiarilor“ Ón urma Trianonului, iar profesoara Rodica P‚rvan a fost din nou incriminat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Principalul incriminat, doamna profesoar„ Rodica P‚rvan, a transmis presei un protest, pe 3 iunie 2005, Ón care se men˛ioneaz„ c„ îDomnul primar este deranjat de faptul c„ aceast„ ∫coal„ este o unitate cu limba de predare rom‚n„, iar eu sunt consilier local al P.S.D. S-a dezl„n˛uit Ómpotriva mea, Ón calitate de conduc„tor al Grupului ™colar «Constantin Br‚ncu∫i», o adev„rat„ prigoan„, fiind amenin˛at„, Ón permanen˛„, cu demiterea de c„tre domnul primar... Œmi exprim protestul Ómpotriva ac˛iunii antirom‚ne∫ti, m„ declar umilit„ ∫i h„r˛uit„, fapt pentru care m„ voi adresa tuturor forurilor competente, inclusiv institu˛iilor ∫i organiza˛iilor Uniunii Europene, pentru a cere protec˛ie.“

Iat„ unde s-a ajuns, prin tolerarea permanentelor ac˛iuni na˛ionalist-∫ovine maghiare. O solidarizare a noastr„, a tuturor, Ón jurul profesorilor rom‚ni ∫i Ón jurul tuturor rom‚nilor din Covasna ∫i Harghita este absolut necesar„. Ea ar fi un act de patriotism.

Dumitru Gheorghe Mircea Co∫ea

#183367

îEfectele pozitive ale politicii de liberalizare a economiei“

La nici ∫ase luni de la preluarea mandatului, Guvernul T„riceanu a reu∫it s„ impulsioneze procesul de ridicare a gradului de competitivitate a economiei rom‚ne∫ti printr-o politic„ curajoas„ de cre∫tere a gradului de liberalizare economic„. Introduc‚nd principiul cotei unice, Guvernul Alian˛ei D.A a Ón˛eles c„ efectul pozitiv al acesteia nu poate apare dec‚t Ón condi˛iile Ón care accept„ politica B„ncii Na˛ionale de apreciere a leului ∫i de liberalizare a contului de capital, Ón pofida protestelor unei importante p„r˛i a exportatorilor care Ó∫i vedeau amenin˛ate privilegiile ob˛inute printr-un leu devalorizat. Situa˛ia creat„ s-ar putea sintetiza printr-o Óntrebare nu numai simpl„, dar si simplist„: cum este mai bine s„ mori, de inani˛ie sau de indigestie?

Desigur, nici una, nici alta. Este mai bine s„ tr„ie∫ti, numai c„, ∫i Óntr-un caz, ∫i Ón altul, pentru a r„m‚ne Ón via˛„ trebuie s„ dai dovad„ de cump„tare ∫i Ón˛elepciune. Paradoxal, Ón ambele cazuri, supravie˛uirea nu depinde de penuria sau abunden˛a m‚nc„rii, ci de modul Ón care se reu∫e∫te s„ se determine limita minim„ ∫i cea maxim„ a cantit„˛ii necesare organismului respectiv.

Organismul economiei rom‚ne∫ti tr„ie∫te Ón prezent acest paradox. Dup„ o foame chinuitoare ∫i dup„ desele le∫inuri Ón perioadele de iarn„, c‚nd Ó∫i sacrific„ ultimele firimituri pentru plata importului de energie, s-a trezit Ón capul unei mese pline de bun„t„˛i. Dup„ ani de zile de penurie valutar„ a ajuns, aproape brusc, la o abunden˛„ de valut„.

Am putea r„sufla u∫ura˛i, dar s„ nu uit„m p„˛ania unui erou al lui Anton Pan care, Ónfometat ∫i obosit dup„ o lung„ c„l„torie, a m‚ncat at‚t de repede ∫i de mult, la primul han Ónt‚lnit Ón cale, Ónc‚t a sucombat.

Nu cred c„ trebuie s„ ne sperie proverbul îCe-i prea mult stric„“, dar asta nu Ónseamn„ c„ nu trebuie ca aceast„ intrare important„ de valut„ s„ nu fie permanent observat„ ∫i analizat„ pentru a nu strica ceva din fragilul echilibru macroeconomic pe care ne chinuim de c‚˛iva ani s„-l construim.

Banca Na˛ional„ a luat o prim„ m„sur„ Ón acest sens, liberaliz‚nd cursul, ceea ce a dus la o imediat„ apreciere

a leului fa˛„ de dolar ∫i euro. M„sura nu a fost bine primit„ de c„tre exportatori, care ∫i-au v„zut mult diminuat poten˛ialul competitiv ∫i a adus Ón discu˛ie o posibil„ dezechilibrare major„ a soldului contului curent.

A∫a dup„ cum am mai afirmat Ón mod public, apreciez favorabil politica B„ncii Na˛ionale ∫i am convingerea c„ liberalizarea cursului este una dintre cele mai importante politici de preg„tire a economiei rom‚ne∫ti pentru aderarea de la 1 ianuarie 2007. Este, Ón esen˛„, o m„sur„ care va contribui direct ∫i eficient la restructurarea economiei ∫i, Ón consecin˛„, la ridicarea gradului ei de competitivitate Ón context interna˛ional, deoarece elimin„ unul dintre factorii artificiali ai avantajului comparativ care era cursul de schimb. Œn perspectiva ader„rii, exportatorii trebuie s„ aib„ Ón vedere c„ avantajul comparativ/competitiv nu poate fi dec‚t de natura productivit„˛ii, structural, Ón nici un caz de natur„ monetar„, subven˛ional.

Cred c„ liberalizarea ratei de schimb marcheaz„ Óncheierea tranzi˛iei Ón Rom‚nia, deoarece am eliminat cea mai puternic„ ∫i pervers„ unealt„ de control centralizat a economiei, aceea a interven˛iei constante ∫i institu˛ionalizate a B.N.R. pe pia˛a valutar„. P‚n„ acum, centrul de comand„ ∫i control al economiei s-a aflat la B.N.R., care prin interven˛ia pe pia˛a valutar„ a determinat Ón mod centralizat men˛inerea unui fals avantaj comparativ la export al unor ramuri ∫i activit„˛i economice care prin capacitatea lor real„ de productivitate nu ar fi putut intra pe pia˛a interna˛ional„. Men˛inerea stabilit„˛ii cursului prin interven˛ia pe pia˛a valutar„ a reprezentat o barier„ Ón calea ob˛inerii unei reale ∫i sustenabile cre∫teri de competitivitate. Degeaba am liberalizat diferite tipuri de pia˛„ ∫i am demonopolizat economia dac„ nu liberaliz„m pia˛a valutar„ care devine centrul vital al sistemului de pie˛e na˛ionale, Ón condi˛iile globaliz„rii ∫i integr„rii economice.

Trendul de apreciere actual al leului nu Ól consider, Óns„, un factor suficient de important pentru a putea elabora o previziune viabil„ asupra evolu˛iei cursului Ón acest an, deoarece aceast„ apreciere este doar efectul interac˛iunii dintre cerere ∫i ofert„ pe pia˛a valutar„. Œn cazul politicii monetare, pia˛a nu poate determina nivelul raportului de schimb cu preciziunea pe care o face pentru majoritatea celorlalte tipuri de m„rfuri ∫i servicii. Banii sunt un produs special prin faptul c„ exprim„ Óntr-o form„ sintetic„ gradul de eficien˛„, productivitatea social„, cu care o na˛iune reu∫e∫te s„ utilizeze poten˛ialul na˛ional de resurse Ón scopul acoperirii nevoilor exprimate la un moment dat. Aceasta Ónseamn„ c„ raportul de schimb dintre dou„ monede este, Ón realitate, un indice al comparabilit„˛ii diferitelor grade de eficien˛„ Ónregistrate de diferite na˛iuni sau comunit„˛i de na˛iuni, Ón cazul euro.

Teoria economic„ are mai multe posibilit„˛i de analiz„ a acestei comparabilit„˛i, dar cea mai frecvent utilizat„ este aceea a substituirii eficien˛ei na˛ionale cu rezultatul comensurabil al acesteia Ón economia real„, care este puterea de cump„rare. Sistemul de comparabilitate prin puterea de cump„rare PPA — _parité des pouvoirs d’achat_ , teorie elaborat„ de G. Cassel Ón 1923 — ne arat„ c„ paritatea leului fa˛„ de dolar ∫i euro ar trebui s„ fie alta fa˛„ de cea stabilit„ prin liberalizarea pie˛ei valutare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Chiar dac„ trebuie s„ dau o veste proast„ exportatorilor, trebuie s„ spun c„, Ón conformitate cu datele publicate de c„tre îThe Economist“, Ón decembrie 2004, aprecierea leului ar fi mult mai important„ dec‚t cea afi∫at„ Ón prezent. Analiza comparativ„ a puterii de cump„rare arat„ deci c„ gradul de eficien˛„ a economiei rom‚ne∫ti este mai mare dec‚t apare el prin rata de schimb stabilit„ doar prin jocul cererii ∫i al ofertei pe pia˛a valutar„.

Cum se explic„ acest lucru? Cea mai acceptat„ explica˛ie este aceea dat„ de a∫a-numita îTeorie a scoicii“, conform c„reia îPerla nu poate fi scoas„ dec‚t dac„ se deschide scoica“, a lui Bertil Ohlin.

Valoarea real„ a ceea ce Ónseamn„ economie rom‚neasc„ ∫i poten˛ialul ei de eficacitate a crescut, indiscutabil, o dat„ cu deschiderea ei. Deschiderea, exprimat„ esen˛ial prin cre∫terea gradului de liberalizare a pie˛elor ∫i garantarea constitu˛ional„ a propriet„˛ii private, a condus la cre∫terea interesului investi˛ional fa˛„ de Rom‚nia. Nu trebuie s„ omitem nici sustenabilitatea mai evident„ a echilibrului macroeconomic din ultimii ani, acceptarea Ón NATO ∫i avansul negocierilor de aderare la U.E.

O foarte recent„ m„sur„ a B„ncii Na˛ionale, aceea de a ridica orice fel de restric˛ie din calea v‚nz„rilor ∫i cump„r„rilor de valut„, at‚t pentru reziden˛i, c‚t ∫i pentru nereziden˛i, reprezint„ Ónc„ un factor favorabil tendin˛ei de apreciere a leului fa˛„ de dolar ∫i euro. M„sura nu este, desigur, un act de decizie unilateral al B.N.R., ci se Ónscrie Ón setul obligatoriu de m„suri ce trebuie luate Ón vederea liberaliz„rii contului de capital, ca o condi˛ie a respect„rii calendarului de aderare.

lat„ c„, cel pu˛in teoretic, o dat„ cu Ónaintarea Rom‚niei pe calea integr„rii, una dintre cele mai importante teme ale tranzi˛iei, aceea de a avea o economie nu numai func˛ional„ de pia˛„, dar ∫i concuren˛ional„, impune cu obiectivitate ∫i o reevaluare a ratei de schimb, Ón sensul aprecierii leului.

Nu ∫tiu la ce valoare va ajunge aceast„ apreciere pe parcursul acestui an, dar ∫tiu c„ nu va fi pe placul tuturor, Ón primul r‚nd, al exportatorilor. Efectele nu vor fi u∫or de suportat pentru to˛i cei care sunt dependen˛i de export ∫i, din p„cate, nu sunt pu˛ini. Rom‚nia are Ónc„ un important segment al for˛ei de munc„ Ón activit„˛i de lohn care, probabil, vor suferi cel mai mult datorit„ aprecierii leului. Este previzibil un trend cresc„tor al importurilor de bunuri de consum Óndelungat, ceea ce, corelat cu cre∫terea veniturilor, poate duce nu numai la debalansarea contului curent, dar ∫i la puseuri infla˛ioniste.

S„ ne Óntoarcem la Anton Pan. Fabula sa are ca moral„ Óndemnul la cump„tare. Ceea ce este necesar Ón politica economic„ a acestui an este cump„tarea, adic„ ∫tiin˛a prelu„rii avantajelor abunden˛ei de valut„ Óntr-o propor˛ie mai mare dec‚t dezavantajele ei. Poate mul˛i dintre noi ne a∫tept„m ca aceast„ cump„tare Ón utilizarea valutei ∫i a g„sirii echilibrului ratei de schimb s„ fie nu numai apanajul, dar ∫i responsabilitatea B„ncii Na˛ionale.

Am o cu totul alt„ p„rere. Cred c„ rolul B„ncii Na˛ionale devine marginal ∫i din ce Ón ce mai pu˛in eficient Ón ceea ce prive∫te prevenirea sau atenuarea efectelor negative ale aprecierii leului. Banca Na˛ional„ nu

va putea avea rol dec‚t pe pia˛a valutar„, dar adev„ratele resorturi ale echilibr„rii ratei de schimb se g„sesc Ón economia real„. Ele devin apanajul ini˛iativei manageriale, fie ea privat„ sau public„, care va trebui s„ perceap„ liberalizarea ratei ca pe un stimulent al restructur„rii ∫i al competitivit„˛ii. De altfel, acesta este ∫i dezideratul actualei guvern„ri, care pune principiul liberaliz„rii economiei la baza politicii de dezvoltare ∫i integrare economic„ a Rom‚niei.

Horea Dorin Uioreanu

#194572

Doresc s„ am o pozi˛ie referitoare la inten˛ia colegilor de la P.S.D. de a Ónainta o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva pachetului de legi privind proprietatea ∫i justi˛ia. Adrian N„stase a afirmat cu non∫alan˛„ c„, Ón acest mod, se Óncearc„ o minimalizare a rolului Parlamentului.

Œn primul r‚nd, doresc s„ precizez c„, de-a lungul celor mul˛i ani de opozi˛ie, P.S.D. a t„r„g„nat aplicarea legilor propriet„˛ii Ón scopul protej„rii propriilor lachei ∫i a realizat o subordonare nemaiÓnt‚lnit„ a actului de justi˛ie, drept pentru care Rom‚nia a fost aten˛ionat„ Ón fiecare raport de ˛ar„. Pe l‚ng„ faptul c„ depunerea unei mo˛iuni de cenzur„ ar Ónsemna un vot Ómpotriva integr„rii Ón Uniunea European„, parlamentarii P.S.D. ar ar„ta c„ cele spuse mai sus nu sunt doar cuvinte goale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 Coali˛ia de guvern„m‚nt s-a constituit pe sintagma îdrept„˛ii ∫i adev„rului“, iar promovarea acestui set de acte normative sunt o dovad„ de net„g„duit c„ Alian˛a a trecut, dup„ 15 ani de promisiuni, la fapte: Dreptatea, const‚nd Ón retrocedarea propriet„˛ilor, ∫i Adev„rul, c„utat de actul justi˛iei care nu trebuie s„ mai fie vorbe Ón v‚nt. Rezolvarea problemelor propriet„˛ii va regla o nedreptate istoric„ promovat„ de dictatura comunist„, consolid‚nd proprietatea ca fundament al economiei de pia˛„. Eliberarea justi˛iei de corup˛ie ∫i ineficien˛„ reprezint„ o condi˛ie necesar„ pentru ca cet„˛enii s„ Ó∫i recapete Óncrederea Ón autorit„˛ile publice.

Le propun colegilor de la P.S.D. s„ fac„ un inventar al ordonan˛elor de urgen˛„ cu care a condus ˛ara domnul Adrian N„stase Ón perioada 2000—2004, transform‚nd aceast„ institu˛ie Óntr-un decor necesar. Mai mult, precizez c„ r„spunderea Guvernului T„riceanu pentru un set de legi at‚t de importante este un exerci˛iu democratic Ónt‚lnit Ón toate ˛„rile democratice ∫i, de asemenea, reprezint„ un exerci˛iu istoric de mare curaj.

Ovidiu BrÓnzan

#196543

Œn ciuda semnalelor de alarm„ pe care P.S.D. le-a tras Ón ultimele luni, situa˛ia din sistemul sanitar rom‚nesc se degradeaz„ alarmant de repede. La Ónceput a fost haosul cauzat de amatorismul echipei de la Ministerul S„n„t„˛ii condus de Mircea Cintez„. Pe acest fond a urmat dezastrul generat de lipsa banilor, c„ci introducerea cotei unice de 16% a l„sat bugetul s„n„t„˛ii f„r„ banii de care era neap„rat nevoie.

La ora actual„, situa˛ia este at‚t de grav„ Ónc‚t putem vorbi de un genocid Ómpotriva poporului rom‚n care afecteaz„ Ón special v‚rstnicii ∫i copiii. Spitalele nu mai au materiale de baz„, perfuzii, seringi, pansamente etc., ∫i trateaz„ doar cazurile acute, dac„ bolnavii Ó∫i aduc medicamente de acas„. Furnizorii de materiale sanitare nu mai livreaz„ produse medicale deoarece nu ∫i-au primit banii ∫i, chiar dac„ ar relua livr„rile, nu exist„ fonduri pentru noi achizi˛ii. Marea majoritate a farmaciilor nu mai elibereaz„ medicamente gratuite ∫i compensate, iar bolnavii, Ón mare parte b„tr‚ni, sunt condamna˛i la suferin˛„ ∫i moarte c„ci nu au bani s„ pl„teasc„ integral costul tratamentului de care au nevoie. O ultim„ m„sur„ aberant„ a Cabinetului T„riceanu las„ copiii ∫i femeile gravide f„r„ medicamentele gratuite de care beneficiau p‚n„ acum, lucru de neÓn˛eles Óntr-o ˛ar„ cu spor demografic negativ.

Œn toat„ aceast„ degringolad„, premierul T„riceanu se pl‚nge c„ îfinan˛area insuficient„ ∫i gestiunea catastrofal„ a fondurilor alocate“ s„n„t„˛ii Ói dau dureri de cap. Nu Ón˛elegem de ce nu Ó∫i trateaz„ migrenele g„sind urgent banii necesari sistemului sanitar ∫i schimb‚nd de urgen˛„ acel management catastrofal despre care vorbe∫te ∫i care apar˛ine Ón fond echipei guvernamentale pe care o p„store∫te.

O nou„ dovad„ a lipsei de interes pentru nevoile bolnavilor, dar ∫i a iresponsabilit„˛ii Ón folosirea banului public o reprezint„ situa˛ia Centrului de Excelen˛„ Ón Neurochirurgie de la Spitalul Bagdasar-Arseni. Proiectul acestui centru a Ónceput Ón anul 2000 ∫i a fost finalizat Ón noiembrie 2004. Rezultatul este un spital ultramodern, cu aparatur„ de ultim„ genera˛ie, unele aparate, cum ar fi sistemul Gamma Knife, fiind o premier„ nu numai pentru

Rom‚nia, dar ∫i pentru aceast„ zon„ a Europei. Panglica inaugural„ a fost t„iat„ cu fast de ministrul Mircea Cintez„, care ∫i-a asumat realizarea de∫i nu avea nici un merit. Iar apoi nimic. Spitalul nou-nou˛ st„ Ónchis pentru c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu consider„ oportun s„ finan˛eze cea mai modern„ unitate spitaliceasc„ din Rom‚nia, care ar putea realmente salva sute de vie˛i.

Este o dovad„ de cinism ∫i iresponsabilitate. Solicit„m de urgen˛„ interven˛ia primului-ministru pentru ca o investi˛ie de 32 milioane euro, finan˛at„ de statul rom‚n, s„ fie folosit„ Ón interesul pacien˛ilor, nu ˛inut„ Ónchis„ din cine ∫tie ce interese obscure.

Ion Mocioalc„

#199406

îRisc„m ratarea ader„rii din vina justi˛iei?“

C„ justi˛ia e unul dintre punctele nevralgice ale Rom‚niei de azi nu mai e nici o noutate. Func˛ionarea tot mai defectuoas„ a acestui domeniu poate, Óns„, pune Ón pericol, Óntr-un mod c‚t se poate de serios, aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„, mai ales Ón acest context extraordinar de sensibil ∫i delicat Ón care au intrat planurile de extindere a acestei construc˛ii politice, economice ∫i sociale f„r„ precedent, dup„ votul negativ asupra viitoarei Constitu˛ii Europene dat de Fran˛a ∫i Olanda. Acum, mai mult ca niciodat„, nu e loc de gre∫eli, rea inten˛ie sau tot felul de balcanisme menite a ne bloca undeva, la periferia Uniunii Europene.

Func˛ionarea proast„ a justi˛iei, inclusiv a P.N.A., au exasperat-o chiar ∫i pe diriguitoarea puterii judec„tore∫ti, ministrul Monica Macovei, care, Ón urma numeroaselor semnale de la oficialii europeni, ar vrea s„ schimbe conducerea acestui parchet. Ea a remarcat c„ dore∫te eficientizarea P.N.A., pentru c„ aceast„ institu˛ie nu a f„cut mai nimic Ómpotriva corup˛iei ∫i c„ nu ofer„ cazuri concrete de corup˛i.

Fie-mi permis, Óns„, s„ observ c„, dincolo de tunurile puse pe P.N.A., poate justificate Óntr-o oarecare m„sur„, ministrul Macovei ar trebui s„ se Óntoarc„ spre propria ograd„ a justi˛iabililor din aceast„ ˛ar„, pentru c„ ineficien˛a unui sistem poate veni ∫i Ón urma blocajelor la angrenajele mai mici. Europenii doresc, dincolo de eradicarea marii corup˛ii, un proces justi˛ionar corect pentru orice cet„˛ean, sentin˛e judec„tore∫ti Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i neumbrite de tot felul de interven˛ii ∫i interese. Dincolo de corup˛ia mare, care, desigur, e o problem„ grav„ ∫i ea trebuie rezolvat„ c‚t mai cur‚nd, cred c„ ∫i aici, pe scar„ mai mic„, trebuie Óndreptate lucrurile, pentru c„ sistemul se poate eroda ∫i de jos, iar ministrul justi˛iei e obligat s„ coboare din turnul de filde∫ pentru a vedea ce se Ónt‚mpl„ Ón zona bazic„ a elabor„rii actului de justi˛iei. O justi˛ie s„n„toas„ moral ∫i economic nu poate dec‚t impune Rom‚nia ca un partener serios, cu drepturi egale, Ón Uniunea European„.

Cristian Silviu Bu∫oi

#203431

Stima˛i colegi,

Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Respingerea de c„tre Senat a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2005 pentru aprobarea concesion„rii unor servicii publice Ón cadrul Institutului Clinic Fundeni reprezint„ un semnal foarte Óngrijor„tor pentru reforma sistemului sanitar din Rom‚nia. Sunt profund dezam„git de faptul c„ parlamentari cu experien˛„ Ón medicina rom‚neasc„, indiferent de partidul din care fac parte, s-au aliat Ón Senat pentru respingerea acestei ordonan˛e.

™tiu c„ Ón sistemul spitalicesc interesele sunt foarte mari, iar bugetele care se vehiculeaz„ sunt Ónsemnate. Acest proiect pilot se poate dovedi unul de succes ∫i ar trebui urmat ∫i de concesionarea serviciilor publice ∫i Ón alte spitale mari, lucru care deranjeaz„ pe foarte mul˛i dintre cei care au putere de decizie Ón aceste spitale. Sunt, de asemenea, pu˛in credibile argumentele de respingere ale Senatului, cum c„ nu ar exista deficite financiare generate de managementul actual al institutului, c„ managementul privat nu ar asigura retehnologizarea, c„ asisten˛a medical„ privat„ ar trebui legat„ Ón primul r‚nd de sistemul privat de asigur„ri. Cu astfel de argumente, desprinse din sloganul anilor ’90, îNu ne vindem ˛ara!“, reforma sistemului sanitar nu poate merge Ónainte.

Este adev„rat c„ sistemul sanitar din Rom‚nia nu beneficiaz„ de resurse de finan˛are suficiente, mai ales dac„ facem compara˛ie cu alte ˛„ri din Europa, ∫i asta Ón ciuda faptului c„ Ón 2005 bugetul s„n„t„˛ii a fost de patru ori mai mare dec‚t acum c‚˛iva ani, Ónainte de introducerea sistemului de asigur„ri. Din p„cate Óns„ ∫i ace∫ti pu˛ini bani sunt cheltui˛i de multe ori f„r„ eficien˛„,

pentru c„ Ón acest moment nu sunt reguli clare Ón sistem. ™i, Ón condi˛iile Ón care 70% din fonduri sunt cheltuite Ón spitale, este de Ón˛eles preocuparea Guvernului pentru asigurarea unui mod c‚t mai eficient de cheltuire a acestor bani Ón spitale, iar concesionarea serviciilor de management reprezint„ f„r„ doar ∫i poate o solu˛ie care ar putea cre∫te eficien˛a ∫i responsabilitatea cheltuirii banilor Ón spitale, o solu˛ie care ar cre∫te calitatea serviciilor ∫i ar controla costurile.

Avem nevoie, f„r„ doar ∫i poate, de profesionalizarea managementului din spitale. De aceea, Ón cel mai scurt timp, voi propune modificarea Legii spitalelor, astfel Ónc‚t pozi˛ia de manager de spital s„ fie ob˛inut„ pe baza Óncheierii unui contract de management, iar aceast„ func˛ie s„ fie incompatibil„ cu orice alt„ func˛ie Ón cadrul spitalului. Legea spitalelor va trebui s„ permit„, de asemenea, concesionarea serviciilor de management ∫i s„ Óncurajeze construc˛ia de spitale private Ón Rom‚nia.

Stima˛i colegi,

Eficientizarea cheltuirii banilor Ón sistemul sanitar ∫i organizarea Ón mod profesionist a serviciilor Ón spitalele din Rom‚nia reprezint„ elemente esen˛iale ale reformei sistemului. Cei care Ó∫i simt amenin˛ate interesele se vor opune din r„sputeri oric„ror schimb„ri semnificative. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului pentru aprobarea concesion„rii unor servicii publice Ón cadrul Institutului Cinic Fundeni reprezint„ o etap„ a acestei reforme reale. V„ solicit dumneavoastr„, stima˛i colegi deputa˛i, ca Ón momentul dezbaterii Legii privind aprobarea ordonan˛ei Ón Camera Deputa˛ilor s„ vota˛i pentru aprobarea acestui proiect.

Adrian N„stase

#208434

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. V„ anun˛ c„ din cei 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 289. Sunt absen˛i 42, din care 15 colegi particip„ la diverse ac˛iuni parlamentare.

Pentru Ónceput v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativa legislativ„ Ónregistrat„ la Biroul permanent pentru care Guvernul a hot„r‚t s„-∫i asume r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului.

## Stima˛i colegi,

Am discutat Ón cadrul ∫edin˛ei celor dou„ Birouri permanente Ón leg„tur„ cu procedura de urmat. Datorit„ modific„rilor constitu˛ionale fa˛„ de procedura pe care o cunoa∫te˛i, a intervenit o faz„ suplimentar„, prealabil„ anun˛„rii proiectului de lege Ón fa˛a Parlamentului, care Ónseamn„ o procedur„ care se compune din depunerea unor amendamente de c„tre parlamentari, amendamente care sunt transmise Guvernului ∫i pe care le poate accepta sau nu, f„r„ a justifica aceast„ decizie, ∫i care poate, deci, Ón aceste condi˛ii, s„ modifice textul proiectului de lege a∫a cum a fost avansat c„tre Parlament Ón faza ini˛ial„.

Œn aceste condi˛ii, am convenit ca termenul pentru depunerea amendamentelor s„ fie 10 iunie. Este vorba de ziua de vineri p‚n„ la ora 24,00, urm‚nd ca s‚mb„t„ diminea˛a aceste amendamente s„ fie transmise la Guvern. Amendamentele se vor depune la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, urm‚nd ca proiectul de lege, Ón forma, eventual, amendat„, s„ fie prezentat Ón plenul celor dou„ Camere Ón ziua de 14 iunie, la ora 15,00.

Dup„ aceea, urmeaz„ procedura cunoscut„ care, sigur, v„ vom anun˛a-o Ón timp util. Ast„zi, de altfel, la ora 15,00 vom relua ∫edin˛a celor dou„ Birouri permanente.

A∫ vrea, de asemenea, s„ v„ anun˛ unele modific„ri Ón componen˛a nominal„ a unor comisii permanente ale Camerei.

Grupul parlamentar al P.S.D. propune trecerea domnului deputat George B„e∫u de la Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, Ón calitate de membru, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Dac„ sunt comentarii? Dac„ nu,

Adrian N„stase

#223438

## Stima˛i colegi,

Noi am avut o Ón˛elegere c„ vom discuta ast„zi proiectul de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a bunurilor care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei.

Domnul ministru Olteanu, este cumva aici?

A fost o solicitare expres„ din partea reprezentantului Guvernului, de a participa la dezbaterea acestui proiect de lege.

Imediat, ∫i v„ rog s„ lua˛i loc, domnule ministru. Stima˛i colegi,

Din partea ini˛iatorilor, dau cuv‚ntul domnului ministru Bogdan Olteanu. Ave˛i cuv‚ntul.

Rog Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ se prezinte pentru dezbateri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 80/14.VI.2005 ## **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne afl„m Ón fa˛a unui proiect legislativ care este rodul unor discu˛ii ce s-au purtat de-a lungul mai multor ani, de c„tre dou„ Guverne succesive ale Rom‚niei. Este un proiect legislativ cu o semnificativ„ Ónc„rc„tur„ politic„, este un proiect legislativ cu o semnificativ„ Ónc„rc„tur„ istoric„, este ceea ce Óndr„znim s„ spunem c„ poate fi v„zut ca o Ómp„care cu o parte a istoriei Rom‚niei.

Prin acest proiect legislativ propunem Parlamentului Rom‚niei solu˛ionarea situa˛iei bunurilor imobile ce au apar˛inut regelui Mihai. Este o formul„ care, Ón acela∫i timp, rezolv„ un litigiu de proprietate istoric, permite, de asemenea, men˛inerea domeniului Pele∫ Ón proprietate public„. Guvernele Rom‚niei, Ón ultimii ani, au considerat c„ domeniul Pele∫ trebuie s„ r„m‚n„ poporului rom‚n, trebuie s„ fie accesibil, Ón continuare, oric„ruia dintre rom‚ni. Œn cursul anilor trecu˛i s-a purtat o negociere Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Casa Regal„. S-a ajuns la o tranzac˛ie. Pre˛ul acelei tranzac˛ii este, pot s„ v„ declar, sub jum„tate din valoarea evalu„rii domeniului, f„cute de un evaluator independent. Aceast„ tranzac˛ie este acceptat„ de ambele p„r˛i. La acest proiect legislativ s-au adus o serie de amendamente Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor, amendamente pe care Guvernul ∫i le Ónsu∫e∫te.

™i, av‚nd Ón vedere at‚t chestiunile de natur„ istoric„ ∫i politic„, c‚t ∫i chestiunile de natur„ juridic„ pe care le-am prezent, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ acestui proiect de lege.

Cuprins

Stenograma

Ședința