Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc, domnule senator Bobeș. Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru. Domnule senator, vă rog, tribuna vă așteaptă. Nu trebuie să puneți mâna pe Biblie, puteți vorbi fără...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

Vă propun să începem declarațiile politice, după care vom intra în ordinea de zi.

Domnul senator Chelaru este prezent?

Dau cuvântul domnului...

Nu. O să vă dau cuvântul după ce terminăm declarațiile politice, să mai vină senatori în sală.

Haideți să-l ascultăm pe domnul Bobeș Marin. Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Marin Bobeș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Începând de joi, 13 decembrie 2007, nu mai sunt membru al Partidului Democrat, urmând ca activitatea de senator s-o desfășor în Grupul parlamentar al P.S.D., al cărui membru sunt de astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „România perplexă sau pantele deziluziei”.

Ceea ce mă determină să intervin din nou de la această tribună este aproape întotdeauna un gest al puterii sau un șiretlic al acesteia, sau un abuz, sau o expresie a nonsensului. Nu le pot lăsa să treacă nebăgate în seamă, nu-mi pot permite să cad în miopie și să trec cu vederea.

Ca reprezentant al opoziției, răfuiala metodică vizavi de puterea activă este firească, dar recunosc că nu asta mă motivează mereu.

Mi-a fost dat să aud în ultima vreme atâtea inepții încât am tendința de a abandona orice dispută, de a mă instala în perplexitatea meditativă și neinteresantă, ca aproape toată țara, de altfel.

Oamenii au renunțat să manifeste interes politic, pentru că sunt epuizați, excedați, dezamăgiți peste măsură și dau impresia că așa înțeleg să sancționeze toată clasa politică. Și, tocmai acum, pe acest fond, s-a ridicat la orizont o formațiune politică de centru-dreapta care își alimentează – de unde, oare?! – iluzia că va forma singură Guvernul după alegerile de anul ce vine. Mă rog, este posibil ca lucrurile să stea tocmai astfel, pentru că amnezia și lehamitea electoratului pot lăsa necenzurate adevăratele intenții ale acestei formațiuni politice – și veche, și nouă.

Ieri-dimineață lecturam un consistent material relativ la aranjamentele care au dus către constituirea prin comasare, fuziune, absorbție sau ce-o mai fi fost, a P.D.-L.-ului. La capitolul „Proiecte pragmatice” am citit, și acum citez: „P.D.-L. susține modificarea Constituției și militează pentru o națiune civică al cărei liant afectiv este patriotismul constituțional”. Am încheiat citatul.

Presa, printr-un cotidian central recunoscut ca fiind de dreapta, transferă cititorului textul de mai sus, dar nu dezvăluie autorul. Rămâne să ne imaginăm că este o eminență pedelistă, de factură suprakantiană, atât de deștept încât plutesc ideile prin eter și sunt imposibil de decriptat.

Recunosc că am citit de mai multe ori și mă aflu și acum în perplexitate. Aș dori să mă ajute cineva dintre colegii de la P.D.-L. Salvați-mă, vă rog, de ignoranță, pentru că nu știu, n-am orizontul necesar, nici viziunea hermeneutică, pentru a-mi reprezenta corect sintagme de genul: „națiune civică”, „liant afectiv” și „patriotism constituțional”.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., urmează domnul senator Aurel Ardelean.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Miercuri, 12 decembrie 2007, domnul Băsescu a lansat, a câta oară nu mai știe nimeni, o serie de atacuri violente la adresa premierului Călin Popescu-Tăriceanu, președintelui Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, și domnului Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro-Democrația, printr-o declarație de presă.

Astfel, uitând că subiectul principal al declarației sale de presă era votul uninominal, mai precis decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor articole din Legea privind alegerile parlamentare, domnul Băsescu, nemulțumit, probabil, de faptul că Asociația Pro-Democrația, autoarea proiectului inițial, a susținut varianta de uninominal promovată de Guvern, și nu cea promovată de Domnia Sa, a simțit nevoia să treacă la atacuri personale la adresa președintelui onorabilei instituții.

Urmând nefasta deviză care s-a mai spus și de către cel care a vorbit înainte mea, senatorul Chelaru: „Cine nu-i cu mine este împotriva mea!”, domnul Băsescu a implicat-o în răfuiala politică pe soția domnului Pârvulescu, criticând faptul că lucrează la Guvern, ceea ce înseamnă pentru Domnia Sa că domnul Pârvulescu nu este credibil. Să înțeleg că în viziunea Președintelui României toți cei care lucrează la Guvern - pentru acest simplu motiv - sunt imorali? Că toți aceștia sunt lipsiți de credibilitate numai pentru faptul că-și desfășoară activitatea la Palatul Victoria? Să înțeleg că domnul Băsescu extinde acum războiul dintre Palate și la nivelul simplilor funcționari? Este trist și îngrijorător pentru societatea românească în ansamblul ei, nu mai puțin pentru toată scena noastră politică.

Aș mai avea ceva de adăugat în legătură cu declarația de presă a domnului președinte. Cu tot respectul, țin să-l anunț pe domnul Băsescu că 22 minus 16 este egal cu 6, pentru că domnul Traian Băsescu afirma: „Am primit 22 de scrisori în care domnul Bogdan Olteanu îmi cerea să promulg legea. Acestea sunt scrisorile, acestea sunt plicurile intacte, în număr de 16, după ce am văzut minciunile pe care le scria în primele 5”. Să mă scuze domnul președinte, dar din această, dacă o putem numi așa, aritmetică cotrocenistă lipsește un plic. Poate că primul stătător în stat se visează regizor și vrea să pună într-o nouă montare capodopera lui Caragiale „O scrisoare pierdută”.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., se pregătește domnul senator Ivan Cismaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice de astăzi este situația actuală a Fundației Emanuil Gojdu, din Budapesta.

Patrimoniul Fundației Emanuil Gojdu a avut ca scop clar, definit prin testamentul lăsat de Emanuil Gojdu, finanțarea învățământului românesc prin acordarea de burse pentru tinerii ce urmau a fi școliți în licee și universități.

Cu toate acestea, se pare că destinația patrimoniului fundației este folosită în prezent în alte scopuri. Recent, clădirile lui Emanuil Gojdu din Budapesta au fost renovate și închiriate pentru activități comerciale și de business.

Fundația Gojdu ar trebui, dacă ar fi respectat dreptul internațional, să administreze aproape 9 miliarde de dolari și să fie repusă în posesia bunurilor din Ungaria, lucru care nu s-a realizat nici până în prezent.

O parte dintre clădirile din centrul Budapestei, care au aparținut celebrului avocat român Emanuil Gojdu, pe care acesta le-a lăsat prin testament Fundației Gojdu – entitate românească cu sediul la Sibiu, administrată de Mitropolia Ardealului –, au fost transformate de către o companie de dezvoltare imobiliară maghiară în sedii de birouri, complex comercial și parcare subterană. Investiția este promovată pe piața budapestană uzându-se de notorietatea avocatului Gojdu.

„Gojdu Court” este numele unui complex comercial dezvoltat în capitala Ungariei, Budapesta, prin modernizarea și refacerea clădirilor istorice din zona centrală a capitalei, care au aparținut celebrului avocat român. Proiectul cuprinde o amenajare de 60.000 metri pătrați, din care 12.000 metri pătrați sunt ocupați de zona comercială, de galerii și magazine. Restul de spații este destinat birourilor sau hotelurilor și a fost inaugurat în toamna acestui an, cu toate că încă nu este complet reamenajat.

Clădirile lui Gojdu sunt amplasate, după cum se cunoaște, în zona considerată de maghiari „kilometrul 0”, din punct de vedere al potențialului de business și turism, iar dezvoltatorii imobiliari estimează mii de vizitatori pe zi.

Potrivit investitorului care își promovează proiectul prin mediile economice maghiare, curțile renovate ale proprietății Gojdu oferă aceeași atmosferă ca și Váci Utca, echivalent cu Champs-Élysées din Paris, și este nu numai un monument arhitectonic de neegalat, dar și o sursă de venituri culturale a orașului, oferind constant evenimente în lanț. Ansamblul are 249 de apartamente de lux, constituite atât în fostele curți Gojdu, cât și în două clădiri vecine incluse în proiect.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar P.D., se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru început aș vrea să-mi exprim regretul personal pentru plecarea colegului nostru Marin Bobeș. Este o decizie personală, trăim într-un stat democratic și fiecare decide asupra vieții lui politice.

Domnilor colegi de la Partidul Social Democrat, vreau să vă spun că ați primit un politician de acțiune, un bun coleg și un om de echipă _. (Aplauze.)_

Doamnelor și domnilor senatori ai României,

Mi-am intitulat intervenția mea de astăzi „Pe voi ce vă interesează?”.

Noi am fost atenționați de foarte mult timp, și chiar amenințați de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului că vom fi năpădiți de pachetul de legi pe care îl va lansa. S-au lansat odată pe undeva, prin teritoriu, și acum urmează să fie... lansate. De fapt, au fost lansate în Capitala țării și noi nu prea știm – noi fiind Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului. În fața cui se lansează acest pachet de legi și ce legi sunt cuprinse în el? Oare Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului cu al său ministru și cu ai săi secretari de stat, cu ai săi directori etc. nu știu cu ce se ocupă Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului? Dacă nu știu e grav! Dacă nu vor să știe este și mai grav! Trebuie să spun că la nivelul comisiei, în această legislatură, colaborarea a fost și văd că se dorește să rămână foarte slabă. Noi ne-am arătat toată disponibilitatea, dar acest lucru nu este suficient.

Este foarte important de analizat momentul în care se lansează pachetul de legi sau mai bine zis coletul de legi: aproximativ la mijlocul lunii decembrie, cu o lună perioadă de dezbatere publică. Cine va face dezbaterea publică? Oricum, noi, parlamentarii, fiind în vacanță și nedoriți a ne implica, vom putea participa doar dacă vom fi invitați și nu vom putea organiza și monitoriza noi această dezbatere. Deci dezbaterile se vor desfășura în sistem închis între două mese și două șprițuri, în mod sigur vor fi încununate de succes, așa încât acest colet cu legi va fi trimis Parlamentului spre dezbateri și, probabil, în regim de urgență în sesiunea următoare.

Noi, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, vă promitem dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, și promitem întregului sistem de învățământ că vom analiza cu seriozitatea care ne caracterizează aceste legi, așa încât ele să cuprindă toate măsurile pe care le-am aprobat până în prezent în cadrul acestui for legislativ, precum și ideile care să reprezinte cu adevărat restructurarea sistemului. Pe noi chiar ne interesează aceste legi și am fi dorit ca ele să fie rezultatul unor discuții și al unei colaborări între membrii celor două comisii parlamentare, ale Senatului și Camerei Deputaților, și specialiștii și conducerea ministerului. Am fost tratați cu titlul intervenției mele: „Pe voi ce vă interesează?”.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, senator independent, și se pregătește domnul senator Vasile Dîncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice este „Tratatul de la Lisabona — un nou tratat pentru Europa și România“.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Unul dintre evenimentele majore care au marcat săptămâna trecută a fost, cu siguranță, semnarea Tratatului de la Lisabona, pe 13 decembrie 2007, deoarece prin acesta se pune capăt dificultăților cu care s-a confruntat Uniunea Europeană începând cu anul 2005 și care, indirect, s-au răsfrânt și asupra țării noastre. Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene au semnat la Lisabona Tratatul de reformă a instituțiilor europene, care înlocuiește îndelung criticata Constituție, blocată de Franța și Olanda în 2005.

Consider că semnarea Tratatului de la Lisabona are o însemnătate extrem de importantă și o mare semnificație pentru Europa, dar și pentru țara noastră. Tratatul acordă Uniunii Europene un cadru instituțional stabil, menit să facă față noilor provocări cum ar fi schimbările climatice, globalizarea, lupta împotriva terorismului, extinderea spațiului Schengen sau migrația dinspre Africa.

Europa a trebuit să răspundă provocărilor globalizării și migrației care au un impact direct asupra evoluției dezvoltării economice. Dezvoltarea economică a ajutat la scoaterea din sărăcie a milioane de oameni din întreaga lume. Cu câțiva ani în urmă ar fi fost imposibil ca lideri europeni să ajungă la un acord asupra unei declarații privind globalizarea, pe care acum o sprijină.

Astfel, este foarte clar că obiectivele Uniunii Europene nu sunt doar interne, ci și globale.

Un alt aspect care vizează în mod deosebit țara noastră se referă la faptul că tratatul oferă caracterul coercitiv al Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale, care înglobează un număr considerabil de drepturi ale lucrătorilor. Din acest punct de vedere, împărtășesc opinia liderului Grupului P.P.D. din Parlamentul European privind extinderea cooperării polițienești și judiciare ca o metodă de luptă împotriva traficului cu ființe umane și a emigrării ilegale, dar nicidecum împotriva muncitorilor români cinstiți care aleg calea Europei în speranța unui trai mai bun.

## Mulțumesc.

Îl invit, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe domnul senator Vasile Dîncu, urmează domnul Adrian Păunescu.

## **Domnul Vasile Dîncu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Bugetul pe anul 2008 – între logica mijloacelor și cultura performanței”.

Pare abstract acest titlu, dar o să vedeți, stimați colegi, că încerc să mă refer la o problemă care este una foarte actuală.

În general, sfârșitul de an ne găsește în discuții, dispute, negocieri legate de bugetul de stat al României.

În mod normal, ar trebui să fie o perioadă importantă pentru planificare atât în politică, cât și în administrație. În realitate, chiar și această perioadă este una care nu iese din trista anormalitate a vieții politice. Activitatea Guvernului este luată în discuție de pe poziții emoționale legate de interese înguste, câteodată, sau doar din punct de vedere al unor partizanate politice.

Observăm, în discuțiile de la buget, că unii apreciază Guvernul pentru că le acordă protecție, alții pentru că primesc bani direct pe localități sau spre județele lor pentru drumuri, poduri sau altceva.

Unii susțin Guvernul din perspectiva unei spaime privind dictatura prezidențială, astfel că, în conformitate cu teoria răului cel mic, ne trezim cu susținători puternici pentru P.N.L. și Guvernul Tăriceanu, care sacrifică ideologii politice doar pentru un echilibru politic, câteodată, gândit cu bună-credință.

La fel stăm și cu criticile. Prim-ministrul este criticat de foarte mulți pentru că i-a eliminat pe alții de la guvernare din cauza intereselor private care le-au fost afectate. Unii îl critică pentru poziția ideologică, pentru că este de dreapta, pentru că a impus o măsură sau alta sau pentru că a făcut sau n-a făcut cine știe ce proiect drag lor.

## Stimați colegi,

Nici susținerile, și nici criticile nu au valoare dacă nu se întemeiază pe o evaluare cât se poate de obiectivă. Atât timp cât vom discuta partinic despre administrație, țara va rămâne într-o zonă de subdezvoltare și politica va fi mai mult un zgomot, iar noi, parlamentarii, ne vom păstra o imagine care nu este justă, dar este o imagine de mutanți somnolenți ce se trezesc doar pentru a vota privilegii.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

A vorbit aici, pe bună dreptate, un coleg senator despre situația Fundației Gojdu, despre care eu însumi vorbisem în mai multe rânduri. Am încercat, și până într-un punct am reușit, să mă opun acelei monstruoase înțelegeri dintre cele două guverne, de la Budapesta și de la București, care făcea pierdută averea Gojdu în schimbul unui ciubuc de câteva sute de mii de euro, cu care să fie scoși ochii celor interesați.

Din păcate, domnule președinte Văcăroiu, vă spun cu adresă directă și dumneavoastră, deși ați avut înțelegerea și curajul de a cere să se rezolve lucrurile prin ceea ce ați cerut în Biroul permanent – unde am ridicat din nou problema la ultima noastră întâlnire –, nu s-a făcut nimic. Trebuia să se desfășoare o ședință comună a Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu s-a putut face, și eu vă propun, domnule președinte, să fiți de acord ca fiecare comisie să-și facă raportul ei și să judece plenul, pentru că, între timp, repet, monstruoasa înțelegere dintre Guvernul român și Guvernul maghiar funcționează. Ceea ce ne-a spus aici domnul senator este perfect adevărat. Eu am ridicat problema și acum 3 săptămâni din nou.

Se face comerț ordinar pe seama sudorii și demnității unui mare român care a fost Gojdu.

În aceeași vreme, copii supradotați ai românilor rămân pe viață înaintea gărilor de unde nu-i ia niciun tren, pentru că nu au cu ce să se urce în trenuri. Aceasta este o chestiune urgentă și nu putem lăsa generațiilor viitoare o moștenire de minusuri, o moștenire de haos.

Este o nerușinare fără margini, este un atac la adresa siguranței naționale ceea ce se întâmplă cu moștenirea Gojdu, nu numai prin ceea ce face Guvernul de la Budapesta, dar și prin complicitatea Guvernului de la București. Se cunoaște, sper, că nu sunt un pornit, un damblagiu care să ceară mereu căderea Guvernului.

Și nici acum nu asta vreau eu să spun. Vreau să conștientizez, însă, acest Guvern și pe noul ministru de externe că așa ceva este inadmisibil, să existe câteva miliarde de euro într-o fundație care n-are niciun motiv să nu funcționeze și să le lași colegilor de la Budapesta, că vrei tu și o parte din mușchii tăi, să le lași acelui guvern străin contra oricărei reglementări europene, și nu numai europene. În ultimul copac din Congo – Kinshasa nu există acest tratament față de moștenirea lăsată de un generos, de un mare generos.

Poate încheiați, domnule senator.

Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru faptul că m-ați readus în realitate.

Avem multe probleme azi.

Repet, nemulțumirea de astăzi este mai difuză, dar nu e mai mică.

Repet, cuceririle sociale s-au prăbușit. Gratuitatea învățământului, gratuitatea sănătății și celelalte nu pot fi călcate în picioare numai că vrea cineva ca toată perioada veche să pară neagră, și niciunul dintre cei care au muncit în acea perioadă să nu aibă justificare pentru faptul că a fost în această bătălie, mulți dintre ei de partea binelui, cum au fost, e drept, unii și de partea răului.

Unde este economia? Unde este știința românească? Se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple cu cultura națională? Sărăcia e un ideal? Ce se întâmplă cu starea de spirit din societate? Acestea nu sunt tot în contul nostru? Egoismul abject poate să se opună colectivismului abject? Nu! Mai există și calea acelei solidarități a valorilor și a valorilor morale, și calea asta am uitat-o. Nu era bună presa de stat, dar e bună presa de violent interes personal în care acționează, disimulat, mai cu seamă, private costuri economice care nu dau voie, până la capăt, libertății de opinie. Este o libertate de opinie dirijată. Acestea toate nu trebuie uitate.

Faptul că politica se bagă peste tot este un semn bun? Faptul că stagnăm, faptul că familiile românești sunt risipite în Occident de dorul pâinii, iar copiii cresc oricum acasă, înseamnă neapărat un progres? Poate că, pe moment, este un progres pentru bugetul și așa sărac al României, dar nu cred că aspirația poporului român a fost să culeagă căpșuni în Spania și să ajungă în marginea marilor orașe italiene.

Poate încheiați, domnule senator.

Închei, domnule președinte, într-un minut.

Vă rugăm foarte mult.

Ultima chestiune pe care vreau s-o spun, pentru că merită spusă, este că o acțiune despre care a vorbit aici și colegul nostru, admirabilul nostru coleg, senatorul Otilian Neagoe, și anume, Agenția Națională a Muntelui și-a desfășurat cu bine lucrările, dar a primit vestea proastă că în bugetul pe 2008 ea nu există, deși este o agenție aprobată prin lege. Probabil, dorim să se dărâme munții pe noi, să se pustiască satele României din zona de munte, să treacă direct la orfelinate, și totul să fie în contul progresului nostru de natură ideologică. Mai este un aspect. I s-a cerut Serbiei...

Domnule senator, vă rog mult de tot să înțelegeți. Avem un program și mai sunt vorbitori.

Da, domnule președinte.

Vă rog mult.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Da.

I s-a cerut Serbiei să cedeze în problema Kosovo, pentru că, astfel, va intra în vederile Uniunii Europene. Eu propun mai mult decât atât: conducerea Serbiei să cedeze Belgradul și, atunci, va ajunge la conducerea Uniunii Europene. Sau Serbia să cedeze Serbia și, atunci, îi putem organiza un parastas gratuit la nivel european.

Cum acest an aproape că și trece, la întâi ianuarie mă rog să vină 1 Decembrie din anul sfânt o mie nouă sute optsprezece.

Dau cuvântul domnului senator Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Ion Iliescu:**

## Doamnelor și domnilor, Dragi colegi,

Săptămâna aceasta are o deosebită încărcătură și semnificație pentru istoria noastră națională. Se împlinesc 18 ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Această victorie, precum știm, s-a obținut cu un greu tribut de sânge, iar ziua de astăzi, 17 decembrie, marchează 18 ani de la începutul acțiunii de reprimare a demonstranților de la Timișoara, care a continuat și în zilele următoare, până pe 20 decembrie, odată cu ieșirea masivă a muncitorimii timișorene și, apoi, a întregii populații pe străzile orașului, ceea ce a obligat armata să fraternizeze cu populația. Același fenomen s-a repetat și în București. După încercarea de reprimare a tinerilor temerari care au construit baricada de la Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, ieșirea muncitorimii bucureștene de la periferiile orașului și îndreptarea unor coloane masive spre centrul orașului l-au forțat pe Ceaușescu să părăsească clădirea Comitetului

Central, să fugă cu elicopterul, imagine care a devenit simbol al victoriei Revoluției Române.

Sigur că acești 18 ani ne impun și un bilanț, așa cum propunea domnul senator Păunescu. Putem constata că, din păcate, perdanții transformărilor pe care le-a cunoscut România în acești 18 ani sunt mai mulți decât beneficiarii acestor transformări, dar acum nu cu acest bilanț vreau să mă ocup, ci vreau să mă limitez la o propunere pe care o fac Senatului României, membrilor Senatului, să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor care s-au sacrificat pentru victoria Revoluției Române.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru mulți o nouă speranță în domeniul economic și social în care au crezut, gândindu-se că le va aduce un trai mai bun și condiții de viață civilizate.

Toți românii își doresc o educație și un viitor mai bun pentru copiii lor, dar, din păcate, învățământul românesc este încă foarte departe de europenizare.

În acest moment, la nivel național, sistemul de învățământ se confruntă cu o criză, și spun criză deoarece problemele sunt multiple: deficit de cadre didactice calificate, școli insalubre și lipsite de cele mai elementare dotări necesare desfășurării actului educațional în condiții optime, deficit de creșe și grădinițe, abandon școlar, iar, în ultima perioadă, lipsa de încredere în sistemul de evaluare a elevilor clasei a VIII-a, care sunt din ce în ce mai derutați, simțind permanent o notă de subiectivitate în procesul de evaluare.

Din păcate, statisticile arată că și în acest an au fost încadrați mulți profesori necalificați, deoarece unii nu au promovat examenul de titularizare, iar foarte mulți nu s-au prezentat la catedră și au încercat o reorientare profesională, nefiind motivați financiar.

La nivelul județului Tulcea, și nu numai, locurile în grădinițe și creșe sunt insuficiente, iar acest deficit de locuri se înregistrează de câțiva ani în toată țara, deși natalitatea nu a avut o creștere spectaculoasă.

Toate aceste aspecte se întâmplă într-o țară europeană unde învățământul trebuie promovat și susținut, iar calitatea actului educațional trebuie să fie pentru Guvern și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului prioritatea numărul unu.

În cei trei ani au avut loc cele mai ample greve din sistemul de învățământ. Au protestat atât cadrele didactice, personalul auxiliar, cercetătorii, cât și studenții – care au introdus acțiune în instanță împotriva ministrului educației, cercetării și tineretului – și, cu toate acestea, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a refuzat permanent să promoveze descentralizarea în învățământ pentru ca funcționarii din minister și inspectorate să nu-și piardă privilegiile.

Încheiem, stimați colegi, declarațiile politice aici. Lucrările ședinței de astăzi vor fi conduse de mine, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi. Sunt obiecții?

Da, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În Biroul permanent al Senatului, dumneavoastră, domnule președinte, ați stabilit, și membrii Biroului permanent v-au secondat, să se vină până astăzi cu raportul suplimentar al celor două comisii – Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare „Gojdu”.

Distinsul nostru coleg, domnul senator Păunescu, ne-a făcut o propunere.

Astăzi este, probabil, ultima luni din acest an când suntem în acest cadru.

Am constatat că din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a existat rea-voință, nu avem raportul și se amână, probabil, până în luna februarie 2008.

V-aș ruga, domnule președinte, înainte de a vota ordinea de zi să-l întrebați pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de ce a tras din nou de timp.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc.

O să-l întrebăm imediat. Mai sunt probleme la ordinea de zi?

Rog toată lumea să voteze.

Dacă nu, opresc calculatorul.

Suntem 70 de senatori prezenți în sală și votează 55 de senatori. Dacă se repetă aceeași poveste și o serie de colegi nu vor să voteze „pentru”, „contra”, se abțin sau cum doresc dumnealor, vom trece la votul prin ridicare de mână.

Sunt obiecții la programul de lucru? Nu sunt.

- Stimați colegi,

Pentru această săptămână, începând de mâine-dimineață, de la ora 9,00 până la ora 22,00, în fiecare zi, până vineri inclusiv, cu o pauză de două ore, de la ora 13,00 la ora 15,00, vom dezbate bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale, la care se adaugă o serie de probleme urgente care au fost aprobate astăzi de Birourile permanente reunite.

Sâmbătă – activități în circumscripții electorale și, bineînțeles, în cursul zilei de joi vom lua decizia, împreună cu Camera Deputaților, în legătură cu programul pentru săptămâna de după Crăciun, 27 – 30.12.2007.

De fiecare dată începem cu o oră și jumătate mai târziu programul nostru.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 31 mai 2007.

Da.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi, Vreau să fac un anunț.

Începând de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat își schimbă denumirea în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimate coleg, acest lucru nu-l faceți în plenul Senatului, ci veniți cu o cerere scrisă la Biroul permanent și, după ce veniți mâine la Biroul permanent, vom vedea. Vă rog foarte mult.

Stimate coleg, v-am înregistrat, mai mult de atât nu am ce să fac.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă rog să aplicați aceeași procedură care a fost aplicată și Partidului Conservator, pentru că am stenograma din care reiese că s-a făcut în același mod schimbarea numelui, în plen, fără nicio hârtie la Biroul permanent al Senatului.

Eu vă spun care este procedura: vă adresați Biroului permanent, iar Biroul permanent ia act scris de acest lucru. Vom analiza în ce măsură este un partid nou sau nu, un grup nou sau nu.

Domnule senator Berceanu, am luat act, ce doriți mai mult?

Pe procedură, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Nicăieri în regulament nu este prevăzut faptul că trebuie să depunem o cerere scrisă în acest sens. De altfel, nici nu am avea cui să ne adresăm. O cerere înseamnă să soliciți ceva. Aici este cazul unui anunț. Toate grupurile parlamentare au făcut astfel de anunțuri. Există și acest precedent, există mai demult și alte precedente. Grupurile

parlamentare anunță în plen anumite lucruri, cum ar fi titulatura, conducerea grupului, schimbările și așa mai departe. Nu trebuie să ceară Biroului permanent ceva, pentru că nu este o cerere, ci este un anunț. Este un drept al grupului parlamentar să se intituleze în felul acesta. Vă mulțumesc.

Stimate coleg, inclusiv modificările nominale în grupuri, schimbarea denumirilor și așa mai departe, toate trec prin Biroul permanent. Nu dezvoltați o altă procedură.

Domnul senator, doriți să spuneți că Partidul Liberal Democrat se unește cu Partidul Democrat?

Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fie complet anunțul, vreau să vă informez în plenul Senatului, în calitate de senator independent, eu și alți colegi de-ai mei... Dar anunț pentru mine că voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal începând de astăzi.

Am înțeles. Domnul senator Cinteză.

## **Domnul Mircea Cinteză:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de senator independent, vreau să vă anunț că, începând de astăzi, doresc și eu să activez în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Nu este nimic de râs aici.

Vreți să dăm cuvântul la toți foștii P.D.-iști și P.L.D.-iști să spună același lucru? Dacă vreți o părere personală – o să discutăm –, toți sunteți senatori independenți.

Vom vedea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, stimate coleg. Din această cauză v-am spus că va trebui să vă adresați întâi Biroului permanent. Domnul senator Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să le reamintesc colegilor, care se bucură și au dat năvală la microfon, că noi am depus cu toții un jurământ să respectăm legea. În baza Legii partidelor politice, P.D.-L.-ul apare după ce este înregistrat la Tribunalul Municipiului București. Până atunci, este un partid prezidențial, născut la comandă, l-am văzut la televizor, dar legea este lege, trebuie respectată. După ce s-au înregistrat, mai departe se decide în Biroul permanent, cum ați stabilit corect. Până atunci, așteptăm să se înregistreze conform legii.

Le dorim succes!

Mulțumesc. ## **Domnul Viorel Arion**

**:**

Domnule președinte, doresc să iau și eu cuvântul.

Domnul senator Arion. Microfonul 1.

Mulțumesc.

Vreau să anunț și eu în plenul Senatului că, de astăzi, încetez activitatea ca senator independent și voi activa în cadrul Grupului parlamentar al P.D.-L.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vreau să vă spun că puteți activa, conform regulamentului, dar tot senator independent sunteți, ca să fie foarte clar, să nu fie niciun fel de dubiu.

Domnul senator Eckstein.

Microfonul 2.

Să nu spuneți același lucru, pentru că nu vă cred.

Eu știu că vă așteptați să spun că mă înscriu și eu la P.D.-L. Nu este cazul.

Aici, litera și spiritul regulamentului fac ca principiul de organizare a Senatului, a grupurilor parlamentare să fie rezultatul alegerilor în urma cărora am obținut un mandat de senator.

Ca atare, această problemă organizatorică a celor două partide care s-au hotărât să-și unească destinele este o problemă juridică în care, fără doar și poate, Biroul permanent este în măsură să facă o propunere plenului Senatului. Cred că și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are un punct de vedere de exprimat. Eu cred că trebuie să luăm act de dorința unor colegi de a scăpa de statutul de independent, dar care nu este creatoare de drepturi. Este o afirmație făcută în public și nimic mai mult, fără consecințe juridice.

Domnul senator Berceanu.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnule președinte,

Probabil că nu se știe sau nu se înțelege exact despre ce este vorba. Grupul parlamentar al Partidului Democrat dorește să-și facă o modificare de nume. Nu are nicio legătură această chestiune cu existența unui partid înregistrat sau neînregistrat. Grupul parlamentar al P.D. din Senat, acela care a fost, fără alte drepturi, fără drepturi noi, fără alte persoane sau orice altceva, dorește să-și schimbe numele din Grupul parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Atâta tot. Nu există niciun fel de prevedere în regulament care să împiedice așa ceva.

Nu are nicio importanță dacă acest partid există sau nu există. Sunt aceiași senatori care au intrat în Parlament, au drepturile lor, partidul este partid parlamentar și dacă grupul dorește să-și schimbe numele trebuie să aibă acest drept, așa cum Grupul parlamentar al P.U.R. și-a schimbat denumirea din Grupul Umanist în Grupul Partidului Conservator.

## Nu are nicio legătură...

În primul rând, în momentul în care s-a produs această schimbare de nume, când s-a făcut declarația, vă rog să vă uitați la date, nu era înregistrat partidul. Ați avut dreptate. Puteați să vă schimbați numele grupului. Ați avut congresul sâmbătă și ați făcut această declarație luni, când nu era înregistrat partidul, dar ați avut dreptate, nu are nicio legătură. Un grup parlamentar existent în Senat poate să-și modifice numele. Este dreptul său să-și dea un anumit nume. Atâta vreme cât nu încearcă să reprezinte un partid care nu a participat la alegeri, are dreptul să-și ia ce nume dorește, iar noi dorim să avem numele Grupul Partidului Democrat Liberal.

După aceasta, dacă niște senatori independenți doresc să activeze ca independenți în cadrul grupului, lucru care nu mărește nici drepturile grupului, nici alte utilități ale grupului, au dreptul să o facă. Așa cum puteau să adere ca independenți la oricare alt grup, pot adera ca independenți și la acest grup. Cred că nu este niciun fel de legătură între ceea ce discutăm noi aici și probleme juridice...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator, pierdem timpul. Vă rog eu mult.

## **Domnul Adrian Păunescu**

**:**

Sâmbătă ce a fost?

## Domnule președinte,

Eu nu cred că dumneavoastră aveți căderea să stabiliți când pierdem timpul și când nu. Dacă dumneavoastră nu făceați comentariile pe care le-ați făcut, așa cum atunci când un reprezentant al Grupului parlamentar umanist a venit la microfon și a spus „de astăzi dorim să ne numim Grupul Partidului Conservator”, și nu a fost niciun fel de problemă, putea și acum să fie același lucru, dar dumneavoastră vreți să interpretați sau să vă spuneți părerile personale, ceea ce nu cred că este în regulă.

Noi avem aici niște drepturi care sunt consfințite de Constituție, de regulament și nu se poate dincolo de aceste drepturi sau sub aceste drepturi să facă oricine tot felul de comentarii.

Stimate coleg, am înțeles perfect.

Deci exprimarea mea de acum va fi așa: Are cuvântul domnul Berceanu de la Grupul P.D.-L., aparținând Partidului Democrat.

Am înțeles bine, da?

O să discutăm la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări toate treburile astea. Domnul senator Tărăcilă.

Cum doriți dumneavoastră, domnule președinte.

Vom clarifica prin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule Tărăcilă, vă rog. Microfonul 3.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/27.XII.2007

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, astăzi se pare că este ultima ședință de plen a Senatului și avem extrem de multe legi pe care vom încerca să le finalizăm. Totuși, ca până la viitoarea ședință să încercăm să clarificăm câteva lucruri, îi rog pe colegii din Partidul Democrat să recitească prevederile art. 16 alin. (7): „Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau care să poarte denumirea unui partid, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, a unei alianțe electorale sau alianțe politice ce nu au obținut mandate de senator în alegeri este interzisă”.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimați colegi...

Vă rog să păstrați liniștea.

Deci, domnule Berceanu, putem spune... grupul gospodinelor, dar suntem de la Partidul Democrat până nu se înregistrează.

Domnule Gavrilă Vasilescu, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Vreau să dau un răspuns colegilor care fac analogie cu Partidul Conservator și cu ceea ce se propune aici să acceptăm. Partidul Conservator nu a făcut altceva decât să-și schimbe denumirea din Partidul Umanist din România în Partidul Conservator.

În situația care ne este prezentată azi au loc niște fuziuni, sunt cu totul și cu totul alte situații în care, pe bună dreptate, va trebui să se facă o dovadă că justiția, pe noua denumire și cu tot ceea ce se constituie între două formațiuni politice, acceptă și se dă o hotărâre în acest sens. Deci nu comparați cu conservatorii, că nu aveți aceeași situație, domnilor.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Văd că s-au născut anumite polemici, situația este identică cu a Partidului Conservator. Forul de conducere al partidului nostru a hotărât schimbarea denumirii, la asta ne referim. Ce va urma după aceea, că vom absorbi verzii, albaștrii, ecologiștii, e cu totul altă problemă. Noi vrem să anunțăm schimbarea denumirii, cum au anunțat și conservatorii. Ulterior, și conservatorii au fuzionat prin absorbție cu niște partide mici, și asta nu mai contează.

Deci noi am hotărât sâmbătă schimbarea denumirii. Nu constituim un grup nou, doar anunțăm schimbarea denumirii, atât.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule Gheorghe Constantin, sunteți senator independent. În numele cui ați vorbit? Care noi? În numele cui... ca senator independent?

Numai puțin, dacă îmi permiteți.

Dacă luați stenograma din luna mai, veți vedea că sunt senator independent afiliat Grupului parlamentar al P.D. Acest fapt este consemnat în stenogramă.

Vă mulțumesc.

Știu, dar nu vorbiți în numele grupului. Domnule senator Pascu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i întreb pe colegii de la Partidul Democrat dacă le este rușine de actul pe care l-au făcut, deoarece în ziare au declarat că s-au unit cu Partidul Liberal Democrat.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toată deferența față de ceilalți colegi care s-au înscris la cuvânt, vă rog să supuneți la vot sistarea dezbaterilor pe această chestiune, având în vedere că nu avem ce să decidem.

Am luat act, dânșii oricum pot vota cum doresc, vom discuta aceste chestiuni pe procedura regulamentară pe care ați amintit-o, mai întâi la Biroul permanent, după care vom discuta în plen, de aceea vă propun sistarea dezbaterilor pe această chestiune și să trecem la procedurile legislative.

Mulțumesc.

Doamna senator Rodica Stănoiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Cu domnul Rădoi am înțeles, spune că a hotărât să treacă...

Domnule Rădoi, felicitări!

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Pe mine mă interesează în această situație numai argumentele ca atare. A invoca situația Partidului Conservator este foarte bine, dar atunci nu au fost obiecții. A-l invoca ca precedent, precedentul nu este obligatoriu. Este o chestiune de curtuazie, de înțelegere, dar nu este obligatorie.

Dacă atunci nu a fost cum trebuie, dar nu s-a invocat, a trecut, asta nu înseamnă că ne obligă.

Deci, eu spun, Comisia juridică, de numiri, disciplină imunități și validări...

Domnule Rădoi, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț și eu plenul Senatului că voi activa ca senator independent în Grupul parlamentar al P.D.-L. Vă mulțumesc.

Domnul senator Szabó.

Mulțumesc foarte mult. Aveți cuvântul.

Vă rog să-mi permiteți să anunț conducerea Grupului parlamentar al P.D.-L.: lider rămâne subsemnatul, vicelideri – domnii senatori Cristache Rădulescu și Viorel Arion, iar secretar – domnul senator Gheorghe Constantin. Mulțumesc.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

De bună seamă, anunțurile care se fac aici trebuie consemnate ca atare și nimeni nu are nicio opreliște regulamentară în a face un astfel de anunț, ba chiar este bine că o face, și noi facem bine dacă luăm act de aceste anunțuri. Ele nu schimbă cu nimic situația celor care, părăsind un grup parlamentar, și-au pierdut dreptul de a-și forma altul. Nu vreau să intru în fond, dar vreau să spun că există o formațiune în Parlamentul României, una singură, care nu

și-a schimbat denumirea din 1990 până astăzi, și eu cu mândrie sunt...

Dar vreau să vă propun respectuos, domnule președinte...

Am luat act demult, domnule senator...

...să alocăm o ședință, cel puțin una, consacrată anume dezbaterii acestui subiect, după ce Biroul permanent va lua act de anunțurile care s-au făcut aici și se vor mai face. Vă propun ca acest lucru să se întâmple în luna ianuarie. Nu îndrăznesc să vă propun data.

Mulțumesc foarte mult pentru atenție.

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog foarte mult. Chiar nu vreți să discutăm o lege astăzi?

Domnule senator Ioțcu, aveți cuvântul.

Colegii de la Grupul parlamentar al P.D. și al P.L.D., dacă doresc să vină la microfon să spună că sunt independenți și lucrează în noul partid, să o facă.

Domnule președinte, vreau să mai fac un anunț, dar înainte de aceasta vreau să vă rog să-mi dați o explicație. De ce pe doamna senator Stănoiu nu ați întrebat-o în numele cărui grup parlamentar vorbește, ca să aplicați aceeași măsură pentru toți senatorii?

Dar dumneavoastră în numele cărui grup parlamentar vorbiți?

În numele Grupului parlamentar al P.D.-L. din Senat.

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții, declarații? Nu sunt? Domnul Ionel Popescu. Nu ne puteți spune de pe calculator. Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, vreau să anunț că de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al P.D.-L. Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Vă dorim succes!

## Stimați colegi,

Vă propun prelungirea programului legislativ până la ora 19,00, urmând să anunțați la radio, chiar dacă este oră fixată de difuzare, că se prelungește programul până la ora 19,00, program legislativ, după care urmează întrebări, interpelări.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 31 mai 2007.

Rog Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să-și exprime punctul de vedere. Domnule Aron, vă rog să poftiți aici.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Pocora. Aveți cuvântul.

Microfonul 10.

## **Doamna Cristina Ancuța Pocora** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Convenția dintre România și Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital a fost semnată la București la 31 mai 2007 _._

Textul semnat al convenției este în concordanță cu legislația din țara noastră și corespunde practicii promovate de România în acest domeniu, fiind în acord și cu reglementările Uniunii Europene în acest domeniu. De aceea, vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să votați prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Să ascultăm raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul președinte Aron.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere cu amendamente. Amendamentele vin să transpună Directiva Uniunii Europene 2005/68.

Vreau să fac precizarea că în cuprinsul legii termenul „autovehicul” se înlocuiește cu termenul „vehicul”, termenul „asigurator” va fi completat și cu „reasigurator”, iar sintagma „broker de asigurare” se înlocuiește cu sintagma „societate de brokeraj în asigurări”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Luări de cuvânt? Nu sunt.

Raport favorabil, fără amendamente.

Haideți, domnule Ioțcu, vă rog să fiți calm.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, două împotrivă și două abțineri, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și a Protocolului la aceasta, semnate la San Marino la 23 mai 2007.

Doamna secretar de stat Cristina Pocora, vă rog. Microfonul 10.

## Vă mulțumesc.

Pentru dezvoltarea cooperării economice, intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre România și Republica San Marino, precum și pentru lărgirea actualului cadru juridic bilateral, s-a convenit ca între autoritățile competente ale celor două state să se încheie Convenția dintre România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, proiect de lege pe care vi-l supunem astăzi aprobării Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Rog, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul președinte Aron.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia vă supune spre adoptare un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor.

Comisia juridică?

Doamna secretar de stat Kibedi Katalin, vă ascultăm. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Actul normativ supus aprobării dumneavoastră înseamnă o transpunere a Directivei 2004/80. Ea este menită să asigure procedura și competența detaliată în materia despăgubirii victimelor infracțiunilor transfrontaliere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Eckstein, vă rog.

Vă mulțumesc.

Raportul este de admitere, fără amendamente. E vorba de transpunerea unei directive.

Comisiile pentru drepturile omului și egalitatea de șanse au trimis avize favorabile.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil, fără amendamente.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale.

Doamna secretar de stat Kibedi, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Suntem în situația transpunerii Directivei 2000/35, care combate întârzierea plăților în tranzacțiile comerciale, și unde, la fel, asigurăm o procedură pentru a putea răspunde creanțelor certe lichide exigibile pentru țările membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Eckstein. Vă rog să prezentați raportul.

Raportul este de admitere, fără amendamente, adoptat în unanimitate.

Comisia economică, industrie și servicii a transmis aviz favorabil.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Domnul senator Ștefan Viorel. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, nu este prima dată când ne aflăm în situația în care printr-un act normativ să se preia o directivă europeană, dar, în opinia mea, este prima dată când ne aflăm în fața unei traduceri extraordinar de deficitare din punct de vedere al exprimării în limba română. Vă citesc o frază de la art. 1 alin. 2 lit. b), unde întâlnim o exprimare de genul:

„...și care se află în cel puțin în una din următoarele situații.”

Păi se află cel puțin într-una dintre următoarele situații, dar în niciun caz „în cel puțin într-una”. Nu prea sună românește.

După aceea, ne ducem la art. 3 alin. 1, unde se dă o definiție implicită creanței, care nu corespunde cu definiția creanței din dreptul comercial român.

„Creanța constând în plata prețului...”

Poate îmi scapă mie, dar dacă aceasta e definiția creanței și creanța înseamnă plata prețului, înseamnă că nu am înțeles eu bine despre ce este vorba.

Putem merge mai departe, unde se vorbește, la art. 4 alin. 1, despre rata dobânzii ca fiind „un accesoriu al unui contract de vânzare-cumpărare”. Eu știam că o regăsim într-un contract de credit.

Și, probabil, dacă mai citim, mai găsim astfel de chestiuni. Sunt de acord să traducem directive, dar să le traducem corect și să le armonizăm cu legislația românească.

Propunerea mea concretă, pentru că riscăm să ne facem de pomină, este să fiți de acord să retrimitem la comisie. Eventual să fie sesizată și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru că sunt chestiuni care vizează tehnica bancară, legislația din domeniul bancar, și să revenim în plen cu un raport care să corecteze aceste scăpări.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În sintagma care a fost prima amintită, respectiv, „se află în cel puțin în una dintre următoarele situații”, nu consider că ar fi chiar așa de nejuridic exprimată. Cea care vizează creanța constând în plata prețului... Creanțele sunt de mai multe tipuri. Ceea ce se referă la art. 3 alin. 1, atunci când creanța constă în plata prețului, trebuia să transpunem directiva sub aspectul modului în care se reglementează dobânda, și tocmai aceasta este noutatea: că ea trebuie realizată în cuantum determinat, raportat la cuantumul dobânzii Băncii Centrale Europene.

În consecință, noi apreciem – și dat fiind faptul că suntem oricum destul de întârziați cu transpunerea acestei directive – că dacă sunt observații întemeiate Senatul este doar prima Cameră și se pot face amendamente așa cum, de altfel, se puteau depune și până acum.

Faptul că a fost sesizată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este explicat prin aceea că în ordonanța de urgență, practic, găsim similitudine în legislația internă, procedura somației de plată, și este de resortul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că aici se prevede și competența în materie, și modalitatea în care devine titlu executor și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimată doamnă, lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu ne dați nouă indicații cum să facem un proiect de lege, că lăsați... ne ducem la cealaltă Cameră!

Înțeleg că nu aveți răspunsuri adecvate la problemele care au fost ridicate aici. Ori traducerea directivei este proastă, ori se întâmplă ceva. De ce? Noi ne dăm votul aici sau nu vă interesează votul Senatului? Poate să fie și asta o treabă. Lăsați că vedem la Camera Deputaților... Acolo veți spune că ne trebuie foarte repede, întrucât directiva trebuie să intre în funcțiune, și când ajunge să fie difuzată la toți în teritoriu se uită unul la altul și spun: „Domne, pe ce lume sunt ăștia?!”

Vreau să vă spun că domnul senator Ștefan Viorel are dreptate. Cum să spui că plata prețului este creanța? Prețul cui?

Puneți-vă întrebări. Eu sper că nu traduce unul pe care îl luați proaspăt ieșit din facultate și îl puneți să traducă directive tehnice, comerciale, financiare, fiindcă ar fi o tragedie. Înseamnă că nu mai avem încredere în nimic din ceea ce faceți de acum încolo și trebuie să luăm la puricat și să ne facem aici aparat de lucru să vedem dacă traducerea directivei este bună.

Domnule președinte Eckstein, ce părere aveți?

## Domnule președinte,

Eu cred, de altfel, că doamna secretar de stat a dat un răspuns concret la două dintre cele trei probleme ridicate de colegul nostru. Dacă termenul de adoptare tacită ne permite, atunci nu ne opunem la o retrimitere și, într-adevăr, cred că și până acum trebuia să beneficiem de sprijinul expertizei colegilor noștri de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Nu ne opunem, de principiu, dacă timpul ne permite. Nu cred, de altfel, că legea este una – cum să zic? – amendabilă pe conținut.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Da. Sigur că din două rele, vreau să spun – este o părere personală – că preferăm să treacă tacit decât să dăm un vot pozitiv pe un proiect de lege care, din plecare, știm că are o serie de lacune. Dar mă rog...

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Validarea!

O vom face.

Domnul Ioțcu a apelat la toată lumea.

Știu, domnule Ioțcu, vom face și validarea. Nu fiți îngrijorat. Să aștepte puțin, că nu se întâmplă nimic cu candidatul dacă așteaptă puțin.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu – microfonul 10 –, vă ascultăm.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul legii este de a crea și utiliza sistemul propus pentru a asigura, pe de o parte, o calitate superioară a actului de justiție prin aportul informației genetice cu privire la făptuitor și, pe de altă parte, de a contribui la prevenirea și combaterea infracțiunilor cu pericol deosebit prin care se aduce o gravă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

Prin elaborarea acestui proiect de act normativ se asigură contabilitatea internațională a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare cu baze de date similare existente în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Eckstein.

Domnule președinte,

Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt.

Vă consult dacă sunt obiecțiuni la cele șapte amendamente – dacă nu mă înșel – propuse de comisie. Nu sunt.

Guvernul, de acord cu amendamentele? Microfonul 10.

De acord, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială „Termoelectrica” – S.A., Societatea Comercială „Electrocentrale” București – S.A., Societatea Comercială „Electrocentrale” Galați – S.A., Regia Autonomă pentru Activități Nucleare – Sucursala ROMAG-TERMO, Societatea Comercială „Complexul Energetic Rovinari” – S.A., Societatea Comercială „Complexul Energetic Turceni” – S.A., Societatea Comercială „Complexul Energetic Craiova” – S.A. și pentru centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această ordonanță de urgență se aprobă scoaterea din rezerva de stat, sub formă de împrumut, până la 31 octombrie 2008, a unor cantități de cărbune energetic și păcură pentru centralele termice, cât și pentru cele aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Neluarea acestor măsuri pune în pericol funcționarea sistemului energetic național. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Dinescu Valentin ne prezintă raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele prezentate de domnul Pătuleanu, vreau să vă spun că la nivelul Comisiei economice, industrii și servicii s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Acestea ar fi întrebările, iar la partea de comentarii vă mărturisesc că nu am văzut până acum în experiența mea parlamentară atâtea lucruri încâlcite în doar trei articole de lege.

Cum a putut cel care a scris această ordonanță să amestece dobânda cu penalitatea, vânzarea cu împrumutul... Iese de la rezerva de stat păcură cu sulf peste 1%, este condiție să intre păcură cu sulf sub 1%, administrația rezervelor plătește diferență de preț... Pe ce preț? Cum? În ce fel?

Suntem într-o piață în care prețul la produsele petroliere se schimbă de la zi la zi, de la oră la oră. Noi vorbim aici de prețuri și diferență de preț ca și cum ar fi niște prețuri fixe, nu se modifică cu nimic și, dacă nu-mi plătește, îi pun penalizare 1% pe lună. La ce preț? La cel de anul trecut.

De unde știți, domnule secretar de stat, că peste un an prețul nu va fi cu 50% mai mare la păcură, iar penalizarea de 1% nu mai are absolut nicio relevanță?

Vă mărturisesc că nu avem încotro, trebuie să votăm, dar vă mărturisesc că este cea mai încâlcită soluție pe care vreun guvern, vreodată, a dat-o în această materie. Toate guvernele au venit la începutul iernii cu o astfel de ordonanță, dar e prima dată când se vine cu o asemenea încâlceală. Vă mulțumesc.

## Da.

O să-l rog pe domnul secretar de stat să vă răspundă, domnule senator. Eu pot să vă spun că practica cu rezervele de stat există în toată lumea de când e lumea și Pământul și va fi atâta timp cât trăim. Pentru asta avem rezervă de stat, dar, mă rog, lucrurile sunt mai complexe.

Domnul senator Berceanu.

Mulțumesc. Vă rog. Sunt intervenții? Domnul senator Ștefan Viorel.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Suntem cu toții conștienți de importanța acestei ordonanțe și, ca să nu aibă emoții nici Executivul, nici comisia, noi vom vota pentru această ordonanță, dar, totuși, niște comentarii se impun, niște comentarii și niște întrebări.

Prima întrebare: Când credeți că aceste companii transferate în administrarea consiliilor județene și locale vor avea capacitatea să funcționeze fără să ceară, în fiecare an, ajutor de la statul român prin acest împrumut de la rezervele de stat?

A doua întrebare: Ce s-a întâmplat cu împrumutul de care au beneficiat pentru iarna 2006–2007?

A devenit un reflex, cum vine luna decembrie Guvernul vine cu un astfel de act normativ, noi îl votăm și viața merge înainte, dar nu e deloc în regulă, nu se identifică soluția corectă, soluția definitivă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Întâmplător, suntem aici, în sală, doi senatori care am fost miniștri în zona aceasta și ne-am consultat... Amândoi credem că, de data aceasta, ar trebui făcută o notificare la Uniunea Europeană. Până acum s-a mers pe sistemul acesta, dar această operațiune – dincolo de faptul că sunt de acord cu colegul că este în neregulă prezentată –, această operațiune care s-a făcut din 1990 încoace în toate guvernele și de către toți miniștrii de data aceasta credem că ar trebui notificată și la Uniunea Europeană, pentru că intră, chiar dacă ea se rambursează, intră în categoria operațiunilor care trebuie notificate pentru că sunt considerate ajutor de stat pe perioada respectivă.

## O să ne interesăm, domnule Berceanu.

Vreau să vă spun că toate țările Uniunii Europene practică acest sistem permanent. Problema e ca rezerva de stat să aibă o evidență clară, prin contracte încheiate, și nu prin lege, să-i spun cu ce preț, când, ce și cum. El nu trebuie să piardă și, atunci, își ia măsuri asiguratorii.

Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

La prima întrebare cred că a răspuns domnul senator Berceanu, iar în ce privește întrebarea a doua vreau să vă informez că toate stocurile au fost restituite.

Domnul Ștefan Viorel. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu câteva întrebări legate de această ordonanță. Prima întrebare: Ce strategie a avut Guvernul în vara acestui an pentru a asigura stocurile de cărbune și de păcură?

Așa cum știm, domnule președinte, ni se aplică politica faptului împlinit. Vine Guvernul...

Domnule președinte, poate nu am fost eu suficient de clar...

Mai puneți întrebarea o dată.

Sigur, este o practică din 1990 încoace, în fiecare an, dar acum nu știu câți ani s-a operat un transfer către administrația locală și, în mod excepțional, atunci s-a spus că vor mai avea nevoie de ajutor doar o iarnă sau două. Era o gândire, era o strategie în materie. Și, atunci, eu revin cu întrebarea: Actuala guvernare are o strategie care să ne ducă undeva sau rămâne situația așa definitiv? Există undeva, se întrevede un moment la care administrațiile locale vor fi capabile să-și rezolve această problemă fără ajutor de stat sau nu? Și un răspuns, și celălalt mă satisfac, dar vreau să aud de la domnul secretar de stat.

## Domnule secretar de stat,

V-aș ruga să răspundeți, dar faceți distincție, pentru că aici s-a înțeles greșit, și anume că ce scot din rezerva de stat e ajutor de stat, ceea ce nu e adevărat. Este un împrumut cu obligația restituirii, și nu ajutor de stat.

Vă rog să dați răspunsul cuvenit. Microfonul 10.

Nu e adevărat!

## **Domnul Gheorghe Funar:**

...și apelează la conștiința noastră, în fiecare an în luna decembrie, și ne pune în fața faptului împlinit: nu avem stocuri de cărbune, nu avem stocuri de păcură, ca atare există riscul să nu se asigure încălzirea populației în marile orașe, în special.

Am înțeles, domnule lider de grup, foarte bine. De aceea pun întrebarea, pentru că anul viitor riscăm să ne întâlnim cu aceeași situație.

Deci ce strategie a avut Guvernul în această vară?

Și mă limitez la a doua întrebare: Care dintre membrii Guvernului, respectiv dintre conducătorii de consilii județene, nu au aplicat strategia pe care ați stabilit-o?

Mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Domnule președinte,

Doresc să informez onoratul Senat că o strategie există. Stocurile sunt asigurate chiar peste necesar. Măsura pe care o solicităm prin această ordonanță este o măsură asiguratorie.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați menționat și dumneavoastră, acesta nu este un ajutor, ci este un împrumut care se restituie. Când? Există o strategie adoptată cu consultarea acestor centrale și, în măsura în care colectarea costurilor va fi mai bună decât acum, atunci se vor redresa și aceste centrale termice. Până atunci, ele vor apela la împrumuturile de stat pe care le vor restitui.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Mai sunt intervenții?

Domnul senator Berceanu.

Domnule Berceanu, te rog eu să mă scuzi. Domnul Funar e de mult cu mâna pe sus...

Luați loc acolo, lângă microfon. Domnule Funar, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Am scăpat din vedere. Vă cer scuze. Vă rog.

Domnul senator Berceanu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Eu am încercat să dau un sfat bun celor de la minister, să verifice acest lucru. Dacă o să vă uitați în ordonanță, se scoate o cantitate și se restituie cu dobânzi, eventuale penalități, deci este ca un credit. Creditul intră la ajutoare de stat. Deci trebuie făcută notificarea, o notificare nu doare. E o chestiune care este mai mult sau mai puțin de rutină. Toate țările care folosesc sistemul cu rezerve de stat – și în Uniunea Europeană există și o obligație de o anumită rezervă – fac notificări de fiecare dată când procedează la așa ceva.

Dacă-mi permiteți, am să mai spun două cuvinte legate de întrebarea domnului Funar.

Tocmai faptul că există aceste rezerve de stat arată că, totuși, s-au preocupat cei din minerit și ministerul în timpul verii, pentru că mecanismul, de fapt, funcționează așa: în timpul verii, când producția e mare, dar consumul e mic, se introduce la rezerva de stat care rămâne pentru perioade de tipul acesta, iar dumnealor, în general, cer aprobarea de a scoate, pentru că nu știu exact cum o să evolueze vremea în următoarele luni, și atunci au un tampon și, dacă există o problemă legată de consum foarte mare din cauza vremii, cu temperaturi foarte scăzute, să aibă aprobarea noastră să poată să scoată de acolo, după care în timpul verii următoare pun înapoi.

Sigur, domnule Berceanu, acesta este sistemul. Știți la fel de bine ca și mine că noi l-am complicat. Din lipsă de surse financiare am dus în rezerva de stat stocul de cărbune pentru iarnă, vreo 3,5 milioane de tone, și acum se scoate și se dă înapoi. Notificarea... sunt convins că o fac, dar trebuie să verifice.

Da.

Domnule Dinescu, vă rog. Microfonul 6.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Domnule președinte,

Probabil că este și o oarecare confuzie la mijloc, pentru că, de fapt, aici vorbim despre o ordonanță de urgență care nu a produs efecte. Acesta este, dacă vreți, temeiul legal în baza căruia...

Exact. Pe de o parte, iar, dacă ne referim concret la o strategie, vă spun, strategia a excelat prin faptul că a preluat năravul și îl va perpetua.

Domnul senator Neagoe Otilian.

Domnule, cred că nu merită atâta discuție. Vă rog eu foarte mult... Am pierdut o jumătate de oră cu o chestiune care este uzuală, a fost practicată în fiecare an și se va mai practica 100 de ani de acum încolo.

Domnule senator Neagoe.

Stimate coleg, sunteți greșit informat.

Rezervele de stat au un statut aparte, beneficiază de o lege aparte, de un tip de contract aparte. Când a venit termenul, oprește centrala și își ia combustibilul.

Lăsați, că lucrăm de mult! Și dumneavoastră lucrați de mult...

Domnule președinte,

Nu așa stau lucrurile.

La Brașov, la C.E.T.-ul de la Brașov, rezerva de stat e acolo. Deci acolo este rezerva...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc. Am înțeles.

Haideți să depășim momentul.

Domnule senator Berceanu, nu putem lămuri toate acestea acum.

au fost adoptate raportul și proiectul de lege.

Stimați colegi,

Am trecut de legile ordinare, continuăm cu cele organice, dar, înainte de aceasta, vom trece la validarea mandatului de senator al domnului Panțuru Tudor, Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița.

Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Eckstein Kovács Péter. Vă așteptăm.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter, pentru a prezenta raportul de validare.

Microfonul 3.

Da, dar aici sunt niște lucruri pe care nu le explicăm până la capăt, că, de fapt, problema este a unor centrale electrotermice care au datorii imense și care nu au cum să treacă iarna și, de fapt, ele se împrumută acum de la rezerva de stat și nu se știe când vor da înapoi.

Concret, C.E.T.-ul de la Brașov, care are o rezervă de stat de 800.000 de tone de cărbune, în momentul de față are vreo 300.000 de tone în stoc și, de fapt, statul plătește până la 800.000 de tone ca să completeze rezerva. Se consumă de acolo, în condițiile în care C.E.T.-ul de la Brașov are 34 de milioane de euro datorii și 314 miliarde penalități. În rest, în legătură cu ce s-a vorbit aici despre circuit, despre nu știu ce... Situația este alta, iar eu, acum o lună și jumătate, am adresat Ministerului Internelor și Reformei Administrative o interpelare prin care doream să aflu ce se va întreprinde pentru a sprijini aceste centrale electrotermice care au datorii și care nu vor face față pentru aprovizionarea populației. Și atunci mi s-a spus că ministerul nu are nicio obligație, întrucât există autonomie locală și că aceste centrale sunt în subordinea consiliilor locale. Iar acum se spune că este o strategie bine pusă la punct...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raportul este favorabil.

În urma vacantării postului de senator aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat din România, prin demisia doamnei senator Maria Petre, Organizația Județeană Ialomița confirmă că domnul Panțuru Tudor este membru al P.D. și susține candidatura acestuia pentru validarea ca senator.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune adoptarea unui raport favorabil și, în temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului, propune plenului validarea mandatului de senator al domnului Panțuru I. Tudor, Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, pentru diferența de mandat din legislatura 2004–2008.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Observații, întrebări? Nu sunt. Stimați colegi,

Declar deschisă ședința solemnă consacrată depunerii jurământului.

Să ascultăm imnul.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Panțuru Tudor să depună jurământul aici, la tribună.

## **Domnul Tudor Panțuru:**

Eu, Panțuru Tudor, în calitate de senator, ales în Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița, jur credință patriei mele România, jur să respect Constituția și legile țării, jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

Vă mulțumim. Vă rog să semnați. Îi dorim succes domnului senator Panțuru!

Sunt convins că vom face treabă bună împreună. Stimați colegi, continuăm cu legi organice. Invit colegii senatori în sală.

La punctul 8 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2007 pentru modificarea alin. (19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Invit Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la pupitru.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să rămâneți pe loc, pentru că dumneavoastră veți intra la punctul următor.

Domnule președinte Aron, vă rog să vă ocupați locul. Doamna președinte Angela Toncescu – microfonul 8 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 32/2000 reglementează activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2007 a fost modificat alin. (19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000, acordându-li-se brokerilor de asigurare posibilitatea să desfășoare activități de marketing al fondului de pensii administrate privat.

Având în vedere că legislația nu prevede modalitatea de organizare și funcționare a societăților de asigurare-

reasigurare, precum și obligația asumată de țara noastră de a transpune Directiva 2005/68 a Comisiei Europene privind reasigurarea, prezentele modificări vizează, în principal, transpunerea directivei sus-menționate, aplicându-se societăților de reasigurare aceleași principii ca și în cazul societăților de asigurare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm pe domnul președinte Aron Popa, prezentându-ne raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele pe care le-am prins în anexă.

Amendamentele transpun Directiva 2005/68 a Uniunii Europene.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Stimați colegi, suntem în fața unui raport și a unui proiect

de lege la care s-a muncit mult. Sunt 37 de amendamente. Întreb Guvernul dacă este de acord cu amendamentele. Vă mulțumesc.

Guvernul și le-a însușit.

Sunt observații asupra celor 37 de amendamente admise? Nu sunt.

Stimați colegi, legea are caracter organic. Avem nevoie de votul tuturor.

Rog secretarii să-mi comunice prezența.

La punctul 9 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (3) al art. 36 al Legii nr. 35 din 1997, republicată, privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Suntem la vot pe raport și vot final.

Am avut patru amendamente admise. Au fost acceptate.

La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind personalul Curții Constituționale.

Este vorba de un raport suplimentar.

Legea are caracter de lege organică.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentați raportul celor două comisii, raportul suplimentar.

## Domnule președinte,

Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente. Majoritatea amendamentelor sunt adoptate la solicitarea domnului senator Doru Ioan Tărăcilă. Aici este vorba de personalul Curții Constituționale, asimilat celui cu funcții similare din structurile Parlamentului. Necesitatea acestor amendamente a reieșit cu ocazia discuțiilor pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007, care a făcut foarte dificil ca funcționarii noștri să beneficieze de anumite drepturi, în raport cu cei din magistratură.

Ca atare am găsit această soluție cu care cerem să fiți de acord.

Legea are caracter organic, iar Senatul este Cameră decizională, nu?

Da.

Mulțumesc.

Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și îngăduiți-mi să nu rămân cu gustul amar că la sfârșitul anului, printr-o formulare probabil nefericită, v-aș fi jignit pe dumneavoastră personal sau pe oricare dintre distinșii senatori prezenți. Vă rog să-mi acceptați scuzele, ele sunt sincere.

Nu s-a pus această problemă. A fost doar o observație legată de modul de interpretare.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

În ceea ce privește inițiativa legislativă, văzând că punctul de vedere comunicat de Guvern conținea propuneri și observații care s-au reflectat în amendamentele care fac parte integrantă din raportul comisiei, ne menținem susținerea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

De acord cu amendamentele?

Da, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe și/sau metode interzise.

De asemenea, este lege organică.

Doamna președinte Graziela Vâjială, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Având în vedere faptul că aria de răspândire a substanțelor și metodelor interzise în sport a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai extinsă, utilizarea acestora punând în pericol sănătatea, precum și principiile etice și educative consacrate la nivel mondial, s-a impus crearea unui cadru legislativ coerent, unitar în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit de astfel de substanțe. Acest fapt, de altfel, a fost solicitat și de către Uniunea Europeană, și de Agenția Mondială Anti-Doping tuturor statelor care au ratificat Convenția internațională împotriva dopajului în sport, România numărându-se printre ele.

Proiectul de act normativ urmărește să stabilească un cadru legal de colaborare între Agenția Națională Anti-Doping și celelalte instituții publice cu atribuții în domeniul combaterii și prevenirii diverselor forme de criminalitate organizată. Menționăm că suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter, pentru a ne prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere cu amendamentele destul de consistente din anexa nr. 1, cu care și reprezentanta ministerului a fost de acord.

De asemenea, am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Există și o anexă nr. 2 cu amendamente respinse.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt. Stimați colegi, Avem șase amendamente admise. Sunt intervenții asupra lor? Nu sunt.

Avem două amendamente respinse din partea unor comisii.

Se susțin? Înțeleg că nu.

Vă rog să numărați în permanență voturile din sală, ca să nu avem surprize.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea și completarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul. Domnule vicepreședinte Nicolae Opriș, aveți cuvântul. Vă rog, foarte pe scurt. Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Sunt vizate patru puncte.

În primul rând, modificarea definiției Sistemului național de transport, astfel încât să se permită implementarea Proiectului Nabucco.

O a doua problemă este legată de trecerea în unități de energie, față de cele volumetrice, în ceea ce privește măsurarea gazului.

O alta este legată de înăsprirea sancțiunilor și, nu în ultimul rând, continuarea sistemului de coș până la egalizarea prețurilor de intern cu cele de export.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Dinescu Valentin să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

## Domnule președinte,

Comisia economică, industrii și servicii a adoptat un raport de admitere, cu amendamentul din anexă, dar, ulterior acestui raport, ne-a parvenit și avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care, de asemenea, a propus și ea un amendament pe care vă rog să-l luați în calcul.

Am înțeles.

Domnule vicepreședinte, reprezentantul Guvernului, sunteți de acord cu amendamentul?

De acord.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Dezbateri generale. Luări de cuvânt sunt? Nu sunt.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea gazelor nr. 351/2004.

Inițiatorii sunt? Nu sunt. Au fost anunțați, da?

Da!

Bine.

Mulțumesc.

Domnule Dinescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnule președinte,

Propunerea legislativă urmărește să elimine aspectele inechitabile conform cărora titularii de utilaje petroliere pot folosi numai gaze din producția internă, care sunt mai ieftine, în dauna celorlalți consumatori.

Comisia noastră a adoptat un raport de admitere cu amendamentele din anexă.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Opriș, aveți cuvântul pentru a vă prezenta punctul de vedere.

Microfonul 8, vă rog.

Noi nu susținem această inițiativă legislativă, întrucât problema vizează un cadru mai larg, legat și de Legea petrolului, și de concurență și, dacă se dorește acest lucru, în opinia noastră, trebuie văzut într-un cadru mult mai larg.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă rog.

Sunt intervenții, dezbateri generale? Nu sunt.

Deci avem, pe de o parte, raport favorabil, cu cele trei amendamente admise, și avem un punct de vedere negativ din partea Guvernului, motivat de faptul că este în lucru o legislație mai largă. Asta am înțeles. Dar poate se preia și acesta și nu deranjează pe nimeni. Mă rog, nu deranjează prea mult, dar este în lucru o propunere de genul acesta.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2007 privind stabilirea orei de începere și de închidere a votării la referendumul național din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Stimați colegi, este vorba de un singur articol.

Raportul este favorabil.

Este domnul Simionescu aici.

Și la alegerile europarlamentare și la referendum au fost aceleași ore: 7,00–21,00.

Nu am avut amendamente.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 36 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Suntem în fața unui raport suplimentar care a fost solicitat.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Cismaru, pentru a ne prezenta acest raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am reluat în discuție această propunere de modificare legislativă pentru că, data trecută, inițiatorul nu a fost prezent. Venind inițiatorul și căzând de acord asupra unor modificări în text la amendamentul adoptat, credem că prin această nouă formulă reușim să echivalăm titlul de doctor cu gradul didactic I.

Mulțumesc foarte mult. Așadar, ați audiat raportul suplimentar. Îl invit pe inițiator.

Doamna deputat Olguța Vasilescu, aveți cuvântul. Să auzim părerea dumneavoastră. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce a ieșit acum de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului este exact proiectul meu inițial de lege. La Camera Deputaților se făcuse o oarecare modificare, în sensul că pot beneficia de recunoașterea gradului I didactic toți profesorii care au doctoratul. La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport de la Senat s-a revenit la textul meu inițial: „numai cei care au doctoratul în domeniul fundamental”. Asta înseamnă – ca să fie foarte clar – că un profesor de limba română poate să-și ia gradul I dacă își dă doctoratul în engleză sau în franceză, deci în domeniul imediat alăturat, sau cel de matematică, dacă își dă doctoratul în fizică.

Pentru că au fost discuții aici în sală, aș vrea să fie foarte clar: nu se poate ca un profesor de matematică să obțină gradul I dacă și-a obținut doctoratul în limba română, de exemplu. Deci așa ceva nu se poate sub nicio formă.

Cred că varianta care a ieșit de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este cea mai bună. Vreau să vă spun că nu este vorba de niciun efort bugetar, pentru că în toată țara sunt maximum 100 de asemenea cazuri, însă credem că este bine să stimulăm profesorii din învățământul preuniversitar să meargă mai departe, să se formeze continuu, adică să-și facă masterate și doctorate, pentru că asta nu este decât în beneficiul elevilor cărora le predau.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnule senator Ardelean, aveți cuvântul.

Întrucât are un caracter reparatoriu, pentru că face o extensie la domeniul fundamental, ceea ce se încadrează în legislația actuală și privește și un aspect al legislației europene, susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc. Domnule senator Tîlvăr, aveți cuvântul.

Apoi, am avut în vedere și faptul că dorim o creștere, o îmbunătățire a calității învățământului, și aceasta este o cale prin care putem să susținem lucrul acesta.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții?

Înțeleg că punctul de vedere al Guvernului a rămas negativ.

Stimați colegi, ați auzit aici toate argumentele.

Mai mult de-atât, nu se pune problema unor efecte financiare asupra bugetului, dar dumneavoastră hotărâți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să felicit inițiatorul.

Este un proiect legislativ care, din punctul nostru de vedere, are un merit foarte mare, și anume acela de a încuraja cadrele didactice din învățământul preuniversitar să-și dea doctoratul.

Totodată, dat fiind faptul că în această perioadă se vorbește din ce în ce mai mult de interdisciplinaritate, cred că este un lucru foarte bun ca un profesor care are o anumită pregătire să încerce să-și aprofundeze studiile într-un domeniu înrudit. Din acest motiv și ca urmare a cvasiunanimității care a fost la comisie, dar și ca urmare a felului în care social-democrații văd lucrurile în domeniul educației, noi vom încuraja și vom vota acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule Tîlvăr. Dau cuvântul domnului senator Cismaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul comisiei am luat în dezbatere această modificare pe care a prezentat-o și inițiatorul și am găsit de cuviință că formula este, într-adevăr, în concordanță cu conținutul acestor domenii stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Acolo sunt stabilite clar disciplinele care intră în fiecare domeniu fundamental și, ca atare, nu mai există absolut nicio ambiguitate în a acorda corect sau incorect echivalarea între titlul de doctor și cel de profesor cu gradul didactic I.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 282 din 5.10.2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, cu modificările și completările ulterioare.

Vă invit, din partea Comisiei pentru sănătate publică, să luați loc.

Domnule secretar de stat Székely Ervin Zoltán, vă rog să luați loc și să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că promovarea donării de sânge este deja reglementată în legislația actuală.

În ceea ce privește cealaltă modificare, și anume preconizarea ca donarea de sânge să se realizeze în unitățile mobile, aceasta ar fi o reglementare restrictivă, având în vedere că în prezent nu este limitat locul unde se poate realiza această donare de sânge.

Vă rog să ascultăm și inițiatorul.

Sunt doi inițiatori, domnii senatori Marius Marinescu și Sorin Mircea Oprescu.

Domnule senator Marius Marinescu – microfonul 8 –, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi, inițiatorii, am văzut că în Uniunea Europeană această recoltare de sânge se face numai prin intermediul ambulanțelor care se deplasează la diferite instituții pentru a putea satisface necesarul de sânge. La ora actuală necesarul de sânge este satisfăcut în proporție de 50%. Cea mai bună soluție este cea cu aceste ambulanțe pentru recoltat sânge.

Am discutat și cu domnul ministru Eugen Nicolăescu, care a fost de acord să repartizăm celor opt euroregiuni câte o ambulanță mobilă dotată pentru recoltare de sânge.

Inițial, noi am vrut 47 de ambulanțe mobile, pentru fiecare județ și pentru fiecare sector câte una. Dânsul a spus că ar fi mai bine să mergem, deocamdată, pe fiecare regiune. Deci costul acestor ambulanțe pentru recoltat sânge nu depășește 500 de milioane de euro... mă scuzați, 500 de mii de euro. Înseamnă foarte puțin, dar putem rezolva într-o mare parte această necesitate de sânge.

Vreau să vă spun – și o să vă spună domnul senator Sorin Oprescu mult mai multe – că la ora actuală sunt probleme în spitale, în spitalele de urgență, din cauza acestei lipse de sânge.

Și eu sunt donator, merg cam din trei în trei luni să donez sânge, și v-aș ruga să votați această propunere legislativă pentru că este o necesitate, iar, la urma urmei, banii necesari pentru cumpărarea acestor ambulanțe mobile pentru recoltarea de sânge, cei 500 de mii de euro, sunt prevăzuți deja în bugetul pe 2008.

Vă mulțumesc.

Votați, pentru că nici nu știți ce pierdeți!

Așa este.

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate publică ne prezintă raportul întocmit de aceasta.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Așa cum a spus și domnul inițiator, s-a renunțat la acea propunere cu 38 de unități mobile, mergându-se pe soluția unor unități mobile regionale de recoltare de sânge.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul senator Dan Sabău, după care domnul senator Sorin Mircea Oprescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

După cum s-a auzit, este vorba de 50% din necesarul de sânge din România, motiv pentru care s-a născut această inițiativă legislativă care în varianta cu opt ambulanțe în cele opt regiuni sau euroregiuni de dezvoltare nu ar însemna o cheltuială foarte mare, și o să vă machetez o anumită variantă. Într-un anume sat are loc un accident. Accidentatul este din satul respectiv și, în momentul acela, câțiva din familia lui ar vrea să doneze sânge, numai că trebuie să-i trimitem în capitala de județ pentru recoltare, iar asta îi și costă. Deci nu numai că dau sânge, dar dau și bani în situația respectivă. Pe când, dacă am trimite o astfel de ambulanță în zona respectivă, am rezolva o problemă într-un moment în care există intenția de a dona, dar posibilitățile sunt reduse.

Cu permisiunea dumneavoastră, susțin o dată în plus această inițiativă care nu costă foarte mult și vine să completeze o zonă care se cheamă transplant de organe, sângele fiind un țesut.

Cu stimă...

## Mulțumesc.

Domnule senator Sorin Micea Oprescu, aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervin tot în susținerea acestei inițiative, fiindcă problemele sunt acute în ceea ce privește lipsa de sânge. El nu lipsește de azi, de ieri, el lipsește de aproape 50 de ani. Astăzi aveți ocazia să vă confruntați cu oameni care „nu au sânge în instalație”, dar asta este cu totul și cu totul altceva.

Ideea este următoarea, ideea este... Și m-a impresionat poziția Guvernului, pentru că Guvernul, cred eu, domnule secretar de stat, habar nu are ce se întâmplă în sistemul sanitar din cauza lipsei de sânge, habar nu are când se întâmplă accidente pe șosea, și vine S.M.U.R.D.-ul, și vine Arafat, subsecretarul de stat, și salvează omul, iar B3 nu se găsește. V-am dat un exemplu.

Nu B59, domnule secretar de stat, B3 nu se găsește decât foarte, foarte rar, și atunci trebuie să improvizăm ca să putem să scăpăm acele persoane care au nevoie de sănătate. Ce preț să aibă alea? Opt ambulanțe dotate este prea mult pentru Ministerul Sănătății Publice, care anunță pe toate posturile de radio și televiziune că o să cumpere 1.500 de ambulanțe? Este mult, domnule secretar de stat? Vă spun eu că nu este mult, domnilor!

Deci, stimați colegi, vă rog să aveți amabilitatea și să subscrieți la votul favorabil pentru această propunere legislativă, pentru că, realmente, dacă vorbim de altruism și educație civică – facem parte cu toții din același neam –, ca românul să fie altruist, el este altruist la locul lui de muncă, unde dorește să doneze sânge. Ca să-l chemi și să nu folosească bonurile acelea de masă de 51,7 RON, dacă nu mă înșel eu prea tare, acela înseamnă și civism, acela înseamnă și altruism.

Vă mulțumesc respectuos.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/27.XII.2007

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnule senator Radu Terinte, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte,

Nu înțeleg opoziția Guvernului, având în vedere faptul că, totuși, în ultimii ani nu s-a făcut nimic în domeniul recoltării sângelui, nu s-a îmbunătățit cu nimic situația, din contră, criza și lipsa de sânge s-au acutizat, iar o măsură menită să îmbunătățească clar cantitatea de sânge recoltată de la populație și care nu presupune un cost extraordinar nu are decât un efect benefic.

Nu înțeleg opoziția Guvernului. Există o altă soluție în afara măsurii legislative de care se vorbea aici? Până la urmă nu există cointeresare clară și nu avem o mulțime de oameni care să stea la rând la centrele de recoltare. Pe de altă parte, avem oameni care vor să doneze benevol.

Deci este o măsură care, oricum, nu aduce prejudicii în ceea ce privește recoltarea sângelui.

Grupul parlamentar al P.C. susține inițiativa.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Gheorghe Funar – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al P.R.M. susține această propunere legislativă.

Rugămintea este, domnule președinte și doamnelor și domnilor colegi, de a sista lucrările că să putem să parcurgem și următoarele două puncte și să putem prinde și o parte din transmisia radio.

Imediat.

Vă rog.

Domnule secretar de stat Székely Ervin Zoltán, aveți cuvântul.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Poate că nu am fost suficient de explicit și vă cer scuze. În prezent, cadrul legislativ permite asigurarea recoltării de sânge prin intermediul acestor ambulanțe.

Ministerul Sănătății Publice a achiziționat 1.100 de ambulanțe. Aceste ambulanțe sunt la dispoziția sistemului sanitar și nu este nevoie de o lege pentru a fi folosite pentru donarea de sânge. De aceea, am susținut că nu este necesar un act normativ pentru a realiza acest scop pe care îl are domnul senator și pe care îl are Ministerul Sănătății Publice.

Stimați colegi,

Nu o luăm de la capăt, vă rog foarte mult.

Domnul secretar de stat vrea să spună, domnule Lupoi, că avem ambulanțe. Legea se referă la ambulanțe care să

aibă această destinație strictă, nu la ambulanțe care se duc, iau bolnavul și pe urmă merg să mai facă o colectare, pentru că e posibil să și infecteze sângele acela. Cele 10 ambulanțe, câte s-au menționat acolo, 10, 20, 30, care numai asta fac, circulă prin țară și colectează sânge, nu sunt folosite pentru altceva.

Deci propunerea legislativă servește pentru a vă obliga ca, din cele 1.100 de ambulanțe de care vorbiți, să dotați nu știu câte pentru colectare. Așa am înțeles eu.

Domnule Șerban Cezar Strătilă, vă rog, aveți cuvântul.

Eu voiam să-i ajut pe reprezentanții Executivului.

Domnul secretar de stat a prezentat punctul de vedere negativ. Evident că nu poate fi decât negativ referitor la propunerea inițială, cu cele 37 de, să le spunem, centre de recoltare mobile, și nu ambulanțe, dar eu cred că varianta cu 8 centre regionale este mai rezonabilă, se poate realiza, nu este o obligație pentru actualul Guvern, neapărat. Pot și guvernele ulterioare să contribuie la aceste achiziții, și chiar în cursul dezbaterilor din comisie reprezentanții Guvernului au achiesat, să spunem, la acest amendament.

Deci susținem raportul comisiei cu amendamentele admise.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Mulțumesc.

Cine este pentru raportul cu cele 4 amendamente admise?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Invit, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, să ne prezinte raportul întocmit.

Nu este prezent niciun membru al comisiei aici? Nu se poate!

Este prezent domnul senator Radu Terinte!

Domnule senator Radu Terinte, vă rog să luați loc. Din partea inițiatorului, vă rog, aveți cuvântul.

Nu este inițiatorul!

Nu este prezent.

Stimați colegi, dau cuvântul domnului Terinte, să prezinte raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 noiembrie membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și, pe baza discuțiilor pe care le-am avut și, în plus, a avizului primit de la Comisia pentru sănătate publică, avem raport de respingere.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc.

Sunt luări de cuvânt?

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri în cazul calamităților produse de seceta excesivă în agricultură în anul 2007.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Pascu.

Inițiatorul a fost anunțat, da? N-a venit. Vă ascultăm, domnul senator.

Raportul este negativ, de respingere, întrucât propunerea instituie o măsură discriminatorie între producătorii agricoli care și-au asigurat culturile și cei care nu le-au asigurat și, de asemenea, propune instituirea și constatarea pagubelor de către un organism, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care nu e menționat în legislația referitoare la acordarea despăgubirilor.

Și, în fapt, nu mai pot fi constatate pagubele la această dată.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Înainte de a trece la întrebări și interpelări, stimați colegi, vă puteți adresa Curții Constituționale în legătură cu următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2007 pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011;

– Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale „Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM” – S.A.;

– Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului;

Da.

Domnule Sabău, vă rog. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să-mi anunț colegii că, de astăzi, calitatea de independent se transferă Grupului democrat-liberal, din care fac parte.

S-a înțeles, domnule senator. S-a luat act.

Sunteți independent. Activați în acest grup care încă nu e înregistrat, dar vom vedea.

Trecem la întrebări și interpelări.

Vă consult rapid, punem întâi întrebările. Răspunsul îl vom primi după vacanță, bineînțeles.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

Aveți de pus o întrebare și o interpelare. Vă rog.

Vă ascultăm cu amândouă.

Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Stimate domnule ministru,

Mă alătur și eu colegilor mei parlamentari care v-au adresat interpelări legate de aplicarea Legii nr. 509/2006 referitoare la acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru școlari și elevi.

Deși legea a fost aprobată încă din 2006, în acest an nu a fost prevăzută nicio sumă pentru implementarea ei.

Din acest motiv, vă întreb, domnule ministru, ce sumă ați prevăzut în bugetul ministerului pentru anul 2008 în vederea aplicării prevederilor acestei legi și care va fi actul normativ pe baza căruia legea va putea fi, în sfârșit, implementată.

Solicit răspuns în scris și oral.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru,

Așa cum au constatat experții Comisiei Europene și cum, de altfel, am sesizat și eu personal în nenumărate rânduri, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură nu lucrează din cauza slabei pregătiri a personalului.

Încă de la numirea dumneavoastră în funcție, ați promis reorganizarea și regândirea atribuțiilor A.P.I.A. pentru eliminarea deficiențelor menționate.

Vă rog, domnule ministru, să ne comunicați care sunt măsurile dispuse pentru ca A.P.I.A. să devină în sfârșit funcțională, dar, mai ales, cum intenționați să reformați

structurile teritoriale pentru ca acestea să ajungă să beneficieze de încrederea agricultorilor.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc foarte mult. Îl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Aveți două întrebări și o interpelare. Vă rog, foarte rapid și pe scurt. Microfonul numărul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Am aflat din presă de situația creată în cadrul S.N.L.O. Târgu Jiu, prin faptul că societatea BNB Consulting – S.R.L. Craiova vrea ca o parte din S.N.L.O. Târgu Jiu să fie vândută sau recuperată, din cauza datoriilor pe care le are societatea.

Vă solicit să mă informați asupra următoarelor:

1. dacă S.N.L.O. Târgu Jiu se confruntă cu această situație;

2. când va fi trimisă comisia guvernamentală pentru a analiza și decide redeschiderea haldei Știucani;

3. dacă nu se redeschide halda Știucani, cariera Roșiuța se află în situația de a se închide;

4. în ce perioadă s-a creat această societate BNB Consulting Craiova și în ce guvernare;

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereș.... Cum să spun? De la P.D.-L.?

Microfonul numărul 2.

De la P.D., deocamdată, pe urmă mai vedem. Aveți o întrebare și o interpelare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Localitățile Arieșeni și Albac, declarate stațiuni turistice de interes local prin hotărâre de guvern, așezate într-o zonă cu frumuseți naturale deosebite, nu pot fi puse în valoare din cauza căilor de acces, respectiv a drumurilor naționale aflate într-o degradare totală.

Mai menționez că, în urma stopării în justiție a proiectului minier de la Roșia Montană, doar turismul și agroturismul mai pot fi surse aducătoare de venituri populației din această zonă a Munților Apuseni.

Vă întreb, domnule ministru, când se vor moderniza drumurile DN74 Turda–Câmpeni, DN74 Alba Iulia–Abrud–Brad și DN74A Abrud–Câmpeni.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată tot domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Municipiul Sebeș, important nod rutier, este traversat zilnic de circa 40.000 mașini, din care câteva mii de mare tonaj, conform datelor Poliției Rutiere.

Având în vedere disconfortul și poluarea excesivă create de această situație locuitorilor municipiului Sebeș, remedierea se poate face prin devierea pe o șosea de centură.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când este prevăzută realizarea șoselei de centură în municipiul Sebeș și de unde provin sumele necesare.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Interpelarea este adresată ministrului sănătății publice, domnul Eugen Nicolăescu.

## Domnule ministru,

Cu toate că susțineți cu orice ocazie reforma în domeniul sănătății, se pare că acest lucru a rămas doar la nivel de zvon, existând în continuare celebra „mafie a sănătății”, axată pe obținerea unui profit material folosit în scopul personal al medicilor și colectivului medical, decât a rezolva problemele bolnavilor plătitori de asigurări medicale.

În contextul acestei situații alarmante, vă rog să analizați și să-mi răspundeți cum vedeți rezolvarea următoarei situații: când și cum aveți de gând să împiedicați practica de a mai chema pacienții la cabinetele particulare sau la clinici private pe motiv că au nevoie de analize suplimentare, unde cetățenii sunt obligați să plătească cel puțin consultația, al cărei preț devine câteodată fabulos, când toate acestea ar

putea fi făcute cu ușurință în spitale, unde pacienții să beneficieze de ele în mod gratuit?

Domnule ministru, cât timp...

Dacă citiți tot textul acesta, vă opresc, că durează minute multe. Știți că aveți doar 3 minute. Pe urmă, domnul Cismaru ce face?

Vă rog să scurtați.

## Domnule ministru,

Cât timp veți mai permite jecmănirea cetățenilor, aflați și așa în suferință, de către o parte dintre medicii care, în fuga după înavuțire, încalcă principiul nobil pentru care au depus jurământul lui Hipocrat?

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Angel Tîlvăr.

Aveți o întrebare și o interpelare. Să vă rezumați la atât, ca să dăm cuvântul tuturor colegilor.

Sunt foarte scurte, domnule președinte, și vă mulțumesc.

O întrebare și o interpelare am spus, atât, vă rog mult de tot. Data viitoare mai puneți...

## Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru,

În ultimele zile, mass-media a semnalat numeroase cazuri în care sute de pensionari s-au călcat efectiv în picioare în fața caselor județene de pensii, încercând să obțină bilete de tratament în stațiuni.

Este regretabil faptul că, după ce a fost semnalat un prim eveniment de acest gen, nu a existat o reacție puternică din partea ministerului pe care-l conduceți, astfel încât asemenea evenimente să nu mai aibă loc.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb de ce s-a ajuns la această situație și care sunt măsurile pe care le veți lua pentru ca acest lucru să nu se mai repete.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să citesc și interpelarea.

Vă mulțumesc.

Este adresată domnului László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

În condițiile creșterii aproape exponențiale a facturilor pentru apă caldă și căldură, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe poate fi una dintre soluțiile viabile pentru reducerea costurilor suportate de către populație.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și raportându-ne la existența unui program guvernamental care privește reabilitarea termică a blocurilor și la faptul că odată cu aderarea României la Uniunea Europeană țara noastră este obligată să elaboreze și să implementeze programe referitoare la eficiența energetică în sectorul construcțiilor, vă întreb câte blocuri au fost reabilitate din punct de vedere termic în cadrul acestui program până în acest moment și ce fonduri veți aloca pentru derularea sa în anul 2008.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1.

Aveți două întrebări.

Vă ascultăm.

Mulțumesc, domnule președinte. Două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru.

Recent, Parlamentul European a început dezbaterile pe tema interzicerii folosirii cianurilor la exploatarea aurului în Europa, urmând să fie adoptată o directivă pe această temă.

La noi în țară, cu încălcarea Constituției României, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a închiriat, concesionat și chiar înstrăinat numeroase resurse naturale, încheind peste 1.000 de contracte fără știința și aprobarea Parlamentului.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când v-ați programat să informați Parlamentul și poporul român în legătură cu aceste contracte, inclusiv despre cel referitor la Roșia Montană, unde, în loc de 800 tone aur și 2.000 tone argint, s-au înscris în contractul secret încheiat cu „Gold Corporation” numai 10 tone de aur.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

Se știe că „Roșia Montană Gold Corporation” a prevăzut să folosească în Munții Apuseni 200 milioane kilograme cianură pentru extragerea rapidă a peste 800 tone de aur și peste 2.000 tone argint.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă opinia dumneavoastră și poziția Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile este identică sau contrară celei exprimate în cadrul Parlamentului European cu privire la folosirea cianurii la exploatarea aurului și argintului de la Roșia Montană.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul senator Ivan Cismaru, Grupul parlamentar al P.D., pentru o interpelare către ministrul transporturilor.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Scaunele ministeriale sunt goale. Sperăm, cel puțin, să ne asculte prin radio.

Domnule ministru,

Am informații că în municipiul Brașov se află 18 vagoane de călători importate de firme din România cu documente vamale dubioase. Ele sunt în depoul CFR, unde se repară, se revopsesc, se fac „ca noi” pentru a fi vândute Ministerului Transporturilor. Aceste vagoane au sistemul de izolare termică realizat din straturi termoizolante din azbest, material interzis pentru a fi utilizat în acest scop nu numai de către Uniunea Europeană, dar și de România prin legile pe care le are în vigoare.

Din acest motiv, vă solicit să declanșați urgent un control pentru a verifica această informație și pentru a nu pune în pericol viața românilor care vor călători cu aceste vagoane.

De asemenea, vă atenționez că eu am declanșat o astfel de acțiune în cadrul municipiului Brașov și aștept să facem o confruntare a datelor rezultate. Am inclusiv seriile acestor vagoane.

Aștept răspunsul în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al P.S.D., vă rog, aveți o întrebare și o interpelare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății Publice.

În prezent, se află în derulare Programul privind evaluarea stării de sănătate a populației, program derulat prin intermediul medicilor de familie pe baza taloanelor emise de Casa Națională de Sănătate. Sunt, însă, numeroase cazuri de cetățeni care și-au schimbat domiciliul și nu au intrat în posesia acestor taloane, fiind puși în situația de a nu-și putea efectua analizele respective.

Având în vedere această situație, vă întreb, domnule ministru, cum se pot soluționa aceste stări de fapt, astfel încât toți cetățenii să poată beneficia de acest program, de asemenea, care este destinația bugetului de practică medicală pe care îl primește un medic de familie.

Solicit răspuns oral și în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.

Inundațiile din anul 2006 au adus grave prejudicii cetățenilor din județul Tulcea, care mai resimt și acum, după un an de zile, efectele acestor inundații. În dreptul localității Pătlăgeanca, de exemplu, malul stâng al Brațului Tulcea pe o lungime de 500 de metri, ca urmare a viiturilor din perioada 2005–2006, este afectat de eroziuni și prăbușiri care avansează rapid și pun în pericol locuințele, anexele gospodărești și grădinile din imediata apropiere.

Cetățenii s-au adresat Ministeriului Mediului și Dezvoltării Durabile printr-o adresă, solicitând alocarea sumei necesare efectuării lucrărilor de consolidare, și au primit asigurări că va fi promovată o hotărâre de guvern, în regim de urgență, pentru aprobarea sumei respective. Din datele pe care le dețin, investiția respectivă a rămas doar la stadiu de proiect și promisiune.

În aceste condiții, vă rog să precizați, domnule ministru, când va intra în vigoare o astfel de hotărâre de guvern și când vor fi alocate sumele necesare pentru realizarea consolidării malului respectiv, astfel încât cetățenilor din zonă să nu le mai fie amenințate locuințele și viețile.

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M., aveți o interpelare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare, dar regret că...

Nu văd cele două întrebări, nu știu de unde le aveți, aici nu sunt...

Sunt! Sunt, domnule președinte.

Aveți dreptate.

Îmi pare rău că nu se transmite la radio, domnule președinte, aveam un cadou special...

Se transmite, stimate coleg, până la ora 19,10. Deci vă rog eu, toată lumea vă ascultă cu sufletul la gură. Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Am un cadou special pentru Președintele României, domnul Traian Băsescu.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Presa a relatat că, în timp ce era ministru și, apoi, primar general al Capitalei, domnul Traian Băsescu, care avea un apartament de patru camere în Constanța, pe Aleea Zmeurei nr. 2, pe care l-a cumpărat în 1992, a beneficiat, ilegal, în București de o locuință în strada Mareșal Constantin Prezan, de o vilă în Strada Aviatorilor nr. 57 și de un apartament de numai 370 de metri pătrați în strada Ștefan Mihăileanu nr. 2.

Nu știu dacă acum, în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, Președintele României are sau nu un confort moral. Sigur, are trei case de lux obținute, ilegal, de la stat.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce acțiuni concrete ați întreprins pentru intrarea în legalitate în privința celor trei imobile dobândite ilegal de către familia Băsescu sau dacă i-ați sugerat Președintelui României să

doneze acele locuințe unor familii care au fost evacuate în stradă sau unor familii cu mulți copii și care trăiesc în condiții de sărăcie extremă.

A doua întrebare este adresată aceluiași premier Popescu-Tăriceanu.

Se știe că în luna august 2008 vor avea loc, la Beijing, Jocurile Olimpice de Vară. Primăria din Capitala Chinei a pus la dispoziția participanților un „Parc al Lumii”, unde, pe o suprafață de 250 metri pătrați, să fie reprezentată fiecare țară.

Parlamentarii P.R.M. au făcut o propunere legislativă privind reprezentarea țării noastre în „Parcul Lumii” de la Beijing, propunere care nu a fost susținută de Guvern.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce s-a amplasat reprezentativ din partea României în „Parcul Lumii” din Capitala Chinei.

Și ultima interpelare este adresată premierului PopescuTăriceanu.

În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128 din 2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, fără să existe avizul Consiliului Concurenței și fără să fie sesizată Comisia Europeană, Guvernul a hotărât să ierte de plata datoriilor la bugetul de stat o serie de societăți comerciale. Ordonanța nu precizează care este suma acestor scutiri.

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, Grupul parlamentar al P.S.D., pentru o întrebare tot către prim-ministru.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată premierului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, retrocedarea pădurilor grănicerești a început odată cu apariția Legii nr. 1 din ianuarie 2000.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102 din iunie 2001 modifică și completează Legea nr. 1/2000, dar nu aduce atingere suprafețelor care se retrocedează.

Legea nr. 400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 introduce, la art. 26, un alineat nou, alin. 2[4] , care, practic, înjumătățește suprafața de pădure care se retrocedează foștilor proprietari sau urmașilor acestora, cealaltă jumătate urmând a se retroceda comunelor pe raza cărora sunt situate pădurile respective.

Legea nr. 247 din 19 iulie 2005, prin modificarea art. 26, care precizează faptul că „Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate.”, face dreptate foștilor grăniceri sau urmașilor acestora.

## Domnule prim-ministru,

Vă solicit să dispuneți Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților întocmirea unei situații, la nivel de țară, cu suprafețele pădurilor grănicerești retrocedate pe fiecare beneficiar, cu specificarea teritoriilor cadastrale pe raza cărora se află pădurile retrocedate.

Solicit să fie menționate distinct pădurile care s-au retrocedat în baza Legii nr. 400 din 2002, cu precizarea suprafețelor și a beneficiarilor retrocedării.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Îl invităm pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pentru anii 2006 și 2007, pe județe, cazurile de nerespectare a prevederilor legale la fundațiile construcțiilor, precum și măsurile și sancțiunile dispuse.

Am și o interpelare adresată prim-ministrului.

Viața a confirmat poziția corectă și fermă a Partidului România Mare în privința votului uninominal pentru alegerea Parlamentului. La referendumul național din 25 noiembrie 2007 poporul român nu a fost de acord cu votul uninominal pentru alegerea parlamentarilor și, ca urmare, Curtea Constituțională a invalidat rezultatul acestui referendum, înregistrându-se cel mai mare eșec din viața politică a domnului Traian Băsescu.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați cât i-a costat pe contribuabilii români, respectiv, ce sumă s-a cheltuit pentru referendumul național din 25 noiembrie 2007.

Solicit răspunsuri scrise și verbale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al P.S.D., cu o întrebare către ministrul afacerilor externe.

Microfonul 3.

Aveți două întrebări.

Vă ascultăm cu mare atenție. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată prim-ministrului Călin PopescuTăriceanu.

Este bine că, în sfârșit, după anul 2000, guvernele României sunt preocupate de construirea mai multor autostrăzi. Românii, pe de o parte, se bucură, dar, pe de altă parte, sunt de-a dreptul șocați de prețurile uriașe, cele mai mari din lume, pe kilometrul de autostradă. De pildă, pe tronsonul Comarnic–Brașov, prin studiu de fezabilitate, s-a stabilit că un kilometru de autostradă va costa cel puțin 25 de milioane euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru autostrăzile din România cât s-a realizat, respectiv, cât s-a realizat pentru fiecare kilometru.

A doua întrebare este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

Presa centrală și cea locală din aproape toate județele a comentat prevederile legale privind fundațiile construcțiilor. De cele mai multe ori nu se respectă marca betonului și nu se pune armătură de fier în fundație, nerespectându-se proiectul de structură al multor construcții.

Pentru a putea urmări și controla respectarea prevederilor legale la fundațiile construcțiilor, se impune, după opinia mea, să propuneți și să asigurați creșterea numărului de inspectori, în special, în municipii.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

În urma problemelor apărute în ultima vreme în Italia și nu numai, Guvernul a adoptat mai multe acte normative pentru dezvoltarea serviciilor consulare.

Din această perspectivă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați lista consulatelor României care funcționează în statele Uniunii Europene și numărul celor pe care intenționați să le înființați până în vara anului 2008, precum și numărul personalului consular de specialitate juridică de la fiecare din aceste consulate, cu precizarea vechimii în activitatea juridică.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Trecem, acum, stimați colegi, la răspunsuri.

Îl invit pe domnul secretar de stat Tőke István. Vă rog să luați loc.

Aveți la dispoziție microfonul 8.

Aveți o întrebare adresată de către domnul senator Petre Daea, de la Grupul parlamentar al P.S.D., legată de culturile de toamnă, și vă rog să răspundeți la această întrebare.

Domnului senator Ilie Petrescu îi trimiteți răspunsul în scris, pentru că nu mai este aici. De asemenea, aveți de răspuns interpelării domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al P.S.D., legată de gripa aviară în județul Tulcea.

Domnului senator Daea Petre, legat de Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al P.S.D., legat de contractul de achiziție a puietului de sturioni. Cam atât. Este destul.

Vă dau cuvântul, răspundeți în ordinea în care doriți dumneavoastră.

Da.

Domnului senator Petre Daea.

În legătură cu suprafețele însămânțate în toamna anului 2007, pe culturi, sunt următoarele date:

- grâu, secară, triticale – 2.120.000 de hectare, 107% față de programul prevăzut, de 1.988.000 de hectare;

- orz – 173.000 de hectare, program realizat: doar 166.000 de hectare – 96%;

- orzoaică de toamnă – 71.000 de hectare prevăzut, realizat: 70.000 de hectare – 99%;

- rapiță – 304 hectare, program realizat: 449.148 de hectare.

Situația suprafețelor însămânțate, pe județe, este prezentată în anexe.

Domnule senator Daea, aveți de pus vreo întrebare suplimentară?

Microfonul 3, vă rog.

Vă ascultăm.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Sigur, sunt date pe care le-a înregistrat ministerul. Pentru mine este un mare semn de întrebare vizavi de veridicitatea acestor date, motiv pentru care l-aș ruga pe distinsul demnitar să ne spună cel puțin pentru două județe, a căror situație o știu foarte bine, care este statistica: în Mehedinți și în Dolj ce suprafață însămânțată există, ca să-mi dau seama cât de mare este diferența între realitate și situația scriptică.

Să vedem dacă le are domnul secretar de stat. La Dolj, vă rog.

De exemplu, la orz de toamnă...

Nu. La grâu mă interesează.

La grâu sunt prevăzute în program 55.000 de hectare, la grâu, secară, plus triticale, și s-au realizat 46.000 de hectare. Deci 85%.

Vă mulțumesc.

Este trist și va fi extrem de dificil pentru România să contabilizeze, în date statistice, aceste cifre care, din punctul meu de vedere, sunt dincolo de realitate. Nu întâmplător am pus o asemenea întrebare, pentru că România s-a confruntat în acest an cu o situație fără precedent: nu a avut sămânță pentru a realiza programul. Ne aflăm acum pe un suport de informații, cum că România ar avea peste 2.000.000 hectare de grâu, ceea ce este dincolo de orice situație reală în teren. Vă mulțumesc.

Vă rog, continuați, domnule secretar de stat, cu interpelările.

Gripa aviară în județul Tulcea sau Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Voi răspunde interpelării domnului senator Ion Vărgău, în legătură cu gripa aviară din județul Tulcea.

Focarele de gripă aviară diagnosticate în toamna anului 2005 erau primele cazuri semnalate în țara noastră, după mai mult de 60 de ani de la ultima evoluție a bolii în România. Acest impact, la care se adaugă contextul epidemiologic internațional sub raportul gripei aviare, îndeosebi în cazurile de mortalitate înregistrate la om în mai multe țări, și efortul instituțiilor de stat care doreau ca informația să ajungă la toți locuitorii, inclusiv la cei care nu aveau acces la mijloace mass-media, au generat acea stare de panică. În prezent, când gripa aviară continuă să domine situația epidemiologică internațională, iar în țara noastră s-a confirmat existența unui focar în județul Tulcea, localitatea Murighiol, măsurile instituite de România sunt aceleași cu cele care se aplică în toată Europa.

Menționăm câteva dintre acestea: activarea Comandamentului Antiepizootic Central, Comandamentul antiepizootic județean Tulcea și Comandamentul antiepizootic local Murighiol; asigurarea supravegherii populației în scopul prevenirii transmiterii bolii de la păsări la om; eliminarea păsărilor din focarul confirmat de gripă aviară, monitorizarea activă a statusului de sănătate al păsărilor și prelevări de probe din localitățile cu risc major de apariție a influenței aviare din fiecare județ; colaborarea continuă cu Comisia Europeană, autoritățile sanitar-veterinare competente teritoriale: Societatea Medicilor Veterinari, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România și Inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, gestionarea fondurilor de vânătoare, respectiv, controlul circulației păsărilor și înăsprirea măsurilor de biosecuritate la nivel teritorial atât în exploatațiile comerciale de păsări, cât și în cele noncomerciale.

Domnule senator Vărgău, vă rog. Microfonul 3.

Domnule ministru, din cuvântul dumneavoastră nu am înțeles dacă în 2007, acum, am avut confirmată gripa aviară.

Da.

Pentru că noi nu am primit, de la Tulcea, informații că s-a confirmat, dar am o rugăminte la dumneavoastră și la ministerul pe care-l reprezentanți, să fim puțin mai atenți în momentul în care facem declarații, pentru că, atunci când nu se confirmă, un asemenea zvon afectează zona și cred că ultimele resurse ale cetățenilor le terminăm în câteva zile, inclusiv pe cele ale agenților economici, prin turismul care se practică în această perioadă. Este interesant că la cele 15 găini s-a găsit gripa aviară, însă nu s-a mai înregistrat în dreapta-stânga gospodăriei nimic. Dar nu contest rezultatelor laboratorului din Anglia.

Vă mulțumesc.

În orice caz, este un lucru pozitiv că nu s-a mai făcut atâta agitație ca în trecut. Era o întreagă poveste acolo.

Vă rog să dați răspunsul în legătură cu interpelarea domnului senator Daea Petre privind Programul Național de Dezvoltare Rurală sau răspunsul referitor la contractul pentru sturioni... pe care îl aveți la îndemână.

## Ambele.

În vederea aprobării Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, Comisia Europeană a stabilit un calendar specific ale cărui termene și condiții sunt aplicabile tuturor statelor membre. Acesta prevede un termen de aprobare de șase luni de la data depunerii oficiale a documentului. Astfel, vă informăm că Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost înaintat Comisiei Europene în data de 29 iunie 2007. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit în cursul lunii iulie anul curent din partea serviciilor Comisiei Europene avizul de admisibilitate pentru programul înaintat, fapt ce reprezintă prima etapă a procesului de aprobare. Aceasta confirmă faptul că documentul depus este complet și respectă prevederile regulamentelor comunitare din domeniu.

În prezent, Programul Național de Dezvoltare Rurală se află în etapa de negociere finală, documentul urmând procedura obținerii avizului Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Programul va fi aprobat prin decizia Comisiei

Europene, având la bază avizul favorabil al Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Totodată, în vederea asigurării transparenței modului de elaborare a programului, pe site-ul ministerului se află postat calendarul de negocieri cu Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, vă rog. Microfonul 3.

Aveți ceva la ureche?

Am, domnule președinte! Cred că întrebările...

Nu se vede de aici, este distanță mare. Vă ascultăm cu mare atenție.

...întrebările acestea și, uneori, inutilitatea lor. Dar aceasta este, numai pentru mine, un reflex al omului care înțelege și ceea ce se ascunde dincolo de cifre. De aceea, îmi îngădui ca în Senatul României, în prezența a 5-6 senatori care au avut și răbdare, și interes pentru această parte a ședinței noastre, să fac o apreciere sau câteva considerații vizavi de acest răspuns.

Eu am solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să-mi comunice nu care sunt pașii, pentru că-i știam – este un exercițiu pe care l-am parcurs și în Programul SAPARD, deci nu era o noutate pentru cel care a pus întrebarea, vezi, Doamne, că începe să înțeleagă și el pașii pe care trebuie să-i facă un Plan Național de Dezvoltare Rurală –, am solicitat, în întrebarea mea, să ni se spună când se vor accesa fondurile pentru agricultură pentru români. Dacă aveți un asemenea răspuns concret, aș socoti că întrebarea mea are și răspuns pe măsura ei. Dacă nu, v-aș ruga să-l completați și în partea scrisă, pentru că am solicitat răspuns oral și în scris, să-mi comunicați și să-mi dați răspuns exact la întrebarea pe care am pus-o eu. Dacă îl aveți acum, v-aș ruga să mi-l comunicați, dacă nu, aveți îngăduința mea pentru un răspuns complet la o întrebare pe măsura celor care o primesc, o înregistrează și formulează un răspuns, având în vedere că răspunsul este și calificat, și calificabil.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Eu propun, domnule secretar de stat István Tőke, să transmiteți răspunsul în scris. După aceea, domnule senator Daea, dacă este necesar, reveniți.

Vă rog să răspundeți acum domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., referitor la contractul de achiziție a puietului de sturioni.

Potrivit Programului pentru popularea de susținere cu pui de sturioni a Dunării, program aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și dezvoltării durabile, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a demarat procedura de achiziție publică pentru atribuirea de contracte de furnizare de puiet de sturioni din speciile parentale: păstrugă, nisetru și morun, proceduri organizate în condițiile prevăzute în legislația națională în vigoare, și anume licitație deschisă. Facem precizarea că A.N.P.A. – Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură – a demarat proceduri de achiziție distincte pentru fiecare specie de sturion în parte, prin licitație deschisă organizată în conformitate cu art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, pentru fiecare dintre cele trei proceduri de licitație deschisă, pe fiecare specie în parte, A.N.P.A. a respectat criteriul de aplicare a procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice prin intermediul S.E.A.P.; regulile de elaborare a documentației de atribuire, conform legislației în materie; regulile de publicare a anunțurilor de participare, în funcție de pragul valoric al licitației, pe destinațiile prevăzute de lege; reguli de evitare a conflictului de interese; termenele legale corespunzătoare fiecărei etape a procedurii.

Procedura de achiziție publică organizată de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură pentru furnizarea puietului de sturioni din specia parentală nisetru s-a finalizat prin încheierea contractului de furnizare cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare prin aplicarea criteriului „prețul cel mai scăzut”, în conformitate cu prevederile art. 200 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006. Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și dezvoltării durabile nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Acesta a avut ca temei art. 4 din Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 262/2006 privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale și dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, care prevede că autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor și autoritatea publică centrală pentru agricultură, păduri și dezvoltare rurală adoptă, la propunerea Autorității Științifice C.I.T.E.S. pentru Acipenseriforme și a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, programe de repopulare, de populare de susținere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art. 1, a căror reproducere în mediul natural este deficitară.

Domnul senator Ion Vărgău. Microfonul 3.

## Domnule ministru,

Apreciez informațiile pe care le-ați adus. Am solicitat, de mai multe ori, să se precizeze prin ce metodă faceți numărarea puietului, pentru că a afla că dăm un milion de euro pe puiet, fără să știm câte bucăți, parcă bate la ochi! Ne-a interesat, în mod deosebit, să vedem unde se deversează puietul și în ce moment al zilei facem lucrul acesta, tocmai pentru a fi mai mulți oameni, mai mulți specialiști care asistă la acest lucru.

Vedeți dumneavoastră, puietul nu se produce în județul Tulcea – informațiile sunt clare – și sunt niște probleme tehnice, eu sunt piscicultor de meserie, printre care recoltarea reproducătorilor din mediul natural; transportul reproducătorilor spre zona de reproducere; operațiunile tehnice care se fac acolo, de injectare, de maturare a icrelor, deci sunt niște probleme pe care dumneavoastră nu mi le puteți explica, cum ar fi dacă firma care lucrează în județul Ilfov sau nu știu unde, care a câștigat contractul, va deversa un număr suficient de puieți acolo. Și vă mai dau un amănunt: tot puietul pe care-l obțineți dumneavoastră aici, din cauza condițiilor de mediu, are malformații, unul are ciocul într-o parte...

Să vedeți dacă persoana – nu dau numele – care a câștigat această licitație îndeplinește și condițiile de a produce acest puiet. Nu țin cu firmele din Tulcea sub nicio formă. Am fost prefect la Tulcea și mafioții erau foarte atenți să pună mâna pe aceste contracte importante, pentru că te faci că dai ceva în apă, nimeni nu numără, nimeni nu vede, Dumnezeu știe!

Am rugămintea la dumneavoastră, în calitate de specialist, să urmăriți cu mare atenție dacă banii pe care-i investim merg acolo unde trebuie să meargă și dacă ați ales bine și firma.

Vă mulțumesc.

S-a înțeles, domnule secretar de stat. Sigur că trebuie o supraveghere atentă, sunt probleme de specialitate.

Eu sunt convins că acolo este vorba despre o comisie de specialiști care se ocupă, numai că trebuie urmărit cu atenție pentru că, într-adevăr, pot apărea probleme de natura aceasta.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Székely Ervin Zoltán, pentru a răspunde domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al P.S.D., referitor la înființarea unei substații de ambulanță la Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator, Ministerul Sănătății Publice răspunde că este de acord cu înființarea unei substații de intervenții a serviciului de ambulanță sau a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare în localitatea Sfântu Gheorghe, din județul Tulcea.

Menționăm că o adresă din partea Serviciului Județean de Ambulanță Tulcea a fost trimisă Ministerului Sănătății Publice pentru aprobarea înființării unui număr de 8 substații, fără să fie oferite date suplimentare asupra personalului ce urmează a deservi această structură, motiv pentru care ministerul a solicitat Autorității de Sănătate Publică a Județului Tulcea clarificări în această privință, în scopul rezolvării solicitării.

Menționăm că numărul de ambulanțe distribuit județului Tulcea pentru Serviciul Județean de Ambulanță, precum și pentru S.M.U.R.D. va permite înființarea mai multor stații care să acopere nevoile populației, iar ministerul este în curs de a rezolva toate aspectele în vederea înființării acestor puncte de intervenție.

de Sfântu Gheorghe, ci și de localitățile limitrofe, dar folosind Brațul Sfântu Gheorghe. Eu aștept de la dumneavoastră un răspuns documentat cu altă ocazie, să vedem pe transportul pe apă, dacă veți fi și dumneavoastră – și cred că sunteți – interesați să aveți acolo o navă care să fie funcțională 24 din 24 de ore, pentru că sunt 104 kilometri. Faceți o socoteală, acești 104 kilometri de la Tulcea la Sfântu Gheorghe se parcurg în 3-4 ore, deci în cazul unui bolnav care are nevoie de îngrijiri urgente îl duce direct la morgă.

Aș dori să vă informez că Ministerul Sănătății Publice a făcut o licitație pentru o șalupă medicalizată, însă nu s-a prezentat niciun ofertant. Intenționăm să repetăm această licitație publică în vederea achiziționării mai multor șalupe, pentru că este nevoie în zonă.

În perioada 2001–2004 s-au achiziționat, în sistem de urgență, 4 nave ultramedicalizate care au reușit să le înlocuiască pe cele din 1914.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Ion Vărgău, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Cred că nu ați înțeles bine întrebarea mea. Localitatea Sfântu Gheorghe se află la 104 kilometri de orașul Tulcea. Transportul se face pe apă. Nu este vorba despre ambulanțe... transport rutier.

În perioada 2001–2004 la Sfântu Gheorghe am avut o navă care asigura urgențele, pentru că nu este vorba numai

S-a înțeles.

Deci rugămintea este să urmăriți mai departe această acțiune.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, și dumneavoastră, domnule senator Ion Vărgău.

Închidem ședința noastră de astăzi.

Ne vedem mâine la ședința comună a celor două Camere, care va începe de la ora 9,00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17,25._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202887]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/27.XII.2007 conține 40 de pagini.**

Prețul: 10,00 lei