Stenogramă plen

Stimați colegi, îmi face o deosebită plăcere să vă salut. Se vede că a fost o vacanță prelungită.

Deschidem ședința Senatului de astăzi, 7 aprilie 2008, cu programul de declarații politice.

Fac un apel și la ceilalți colegi care s-au înscris la cuvânt să poftească în sală, pentru a-și susține declarațiile politice.

Domnule senator Aurel Ardelean, v-ați afirmat intenția de a susține o declarație politică.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să prezint o situație delicată privind spațiile de învățământ de la nivelul județului Arad, deoarece problema retrocedărilor pune piedici, în momentul de față, bunei desfășurări a întregului proces de învățământ arădean.

O mulțime de clădiri din oraș și din județ, clădiri în care se desfășoară activitatea didactică, fie sunt revendicate, deci cu un statut incert, fie sunt retrocedate foștilor proprietari.

Nu mai puțin de 42 de astfel de clădiri se află în această situație în județul Arad. Ne situăm printre județele fruntașe în această situație a clădirilor.

Un exemplu concret îl constituie clădirea Grădiniței cu program săptămânal nr. 2, din zona „UTA” a municipiului Arad, clădirea fiind retrocedată moștenitorului baronului Neumann.

În 1994 a apărut un proiect de lege prin care inspectoratul școlar trebuia să revendice toate clădirile fostelor întreprinderi, printre care se număra și această grădiniță. Asta în situația în care, cu puțin timp înainte, Consiliul Județean Arad a hotărât ca atât grădinița, cât și stadionul să aparțină Fabricii „UTA”.

Inspectoratul școlar nu a făcut însă, din păcate, niciun demers. Grădinița este în stare foarte bună datorită grijii părinților care s-au implicat în amenajarea ei. Marea majoritate a copiilor aparținea familiilor nevoiașe, dar fiecare ajuta după posibilități.

Îngrijorător este faptul că numărul clădirilor de învățământ retrocedate în județul nostru este extrem de ridicat. În această situație sunt 8 grădinițe, 11 școli generale, 6 grupuri școlare și licee și o sală de sport. Pe lângă acestea, mai există și clădirile revendicate: 5 grădinițe, două școli generale, 4 licee și grupuri școlare și alte 5 clădiri, însăși clădirea Inspectoratului Școlar al Județului Arad, Palatul Copiilor, Centrul Școlar și două cluburi pentru elevi.

În municipiul Arad există 11 clădiri în care funcționează unități de învățământ și care au fost deja retrocedate foștilor proprietari. Printre acestea se numără Liceul German, două imobile, Liceul „Csiki Gergely”, Școala Generală nr. 1 și Școala Generală nr. 2.

După retrocedare, Primăria Municipiului Arad a încheiat contracte de închiriere cu proprietarii imobilelor, costul acestor chirii fiind însă foarte mare.

Se impune o strategie cu privire la această situație, deoarece costul chiriilor în unele spații de învățământ nu se justifică, aceste fonduri fiind, în unele cazuri, mai mari decât costul procesului de învățământ în sine.

Solicit ministerului de resort o poziție oficială cu privire la proiectele concrete care există pentru reglementarea situației spațiilor de învățământ din județul Arad. Nu este o situație care, la ora actuală, poate fi abordată cu superficialitate.

O altă problemă pe care doresc să o aduc în atenția dumneavoastră este cea a copiilor nevăzători.

În Arad sunt aproximativ 300 de copii, sub 18 ani, cu deficiențe de vedere. Aceștia primesc alocația de stat de 40 de lei dublată, dar banii nu le ajung în condițiile în care urmează cursurile Școlii speciale și locuiesc la Centrul de plasament, ca un blestem asupra dorinței de a învăța carte sau de a se profesionaliza într-o meserie care, eventual, i-ar ajuta să-și câștige pâinea.

Mulțumesc. Domnul senator Ungureanu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi, declarația mea politică se intitulează „A fost Summit-ul NATO. Și acum...?!”.

Am asistat cu toții, săptămâna trecută, la ceea ce ne-a fost prezentat drept un eveniment istoric, cu implicații dintre cele mai serioase pentru România.

Prezența multora dintre personalitățile participante ar fi fost, fără îndoială, adevărate evenimente și fiecare în parte. Nu se întâmplă în fiecare zi ca unei țări precum România să-i calce pragul Angela Merkel sau Gordon Brown, ca să nu mai vorbim de George W. Bush sau de Vladimir Putin.

Departe de mine gândul de a minimaliza importanța vizitelor pe care le-am primit din partea numeroșilor șefi de stat și guvern ce au fost la București în perioada Summit-ului NATO, dar, cu toate acestea, acum, după plecarea tuturor delegațiilor, după stingerea becurilor și tragerea cortinei, rămâne o întrebare: cu ce s-a ales România? Ce a rămas, în afara rondurilor de panseluțe frumos amenajate în centrul Capitalei și a sutelor de pahare și farfurii ce trebuie spălate? Ce a înțeles românul din toată această desfășurare de forțe la care am asistat? Ce, în afara dorinței legitime de a veni summit-ul și pe strada lui, aceasta părând a fi singura modalitate de a beneficia și el de străzi asfaltate, de canale la nivel cu asfaltul, de stratul de panseluțe, de salubrizare cu șampon, de pază și protecție în cartier?

Din păcate, nu aflăm, după acest summit, că primim mai ușor vizele pentru Statele Unite sau că vom fi respectați de atotputernica Americă prin gesturi de minimă curtoazie și respect față de familia regretatului Teo Peter. Nu aflăm nici că gazul rusesc ne va fi livrat constant, în condiții de maximă siguranță, la prețuri decente. Nu aflăm nici că Insula Șerpilor redevine a noastră sau că Ucraina a suspendat lucrările devastatoare demarate unilateral pe Canalul Bâstroe, lucrări ce încalcă tratatele internaționale.

Ne alegem, în schimb, cu promisiunea extinderii scutului antirachetă, dar pentru care nu se știe, deocamdată, de unde vor proveni fondurile la care, foarte probabil, vom contribui financiar din greu. Ne alegem însă cu un angajament de continuare a luptei împotriva terorismului, dar acesta ne va costa un alt contingent de soldați, pe care îl vom trimite spre nicăieri, de unde s-ar putea întoarce în sicrie.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Gheorghe David nu este în sală. Domnul senator Iorga? Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „László Tőkés – un europarlamentar terorist”, pentru că nu pot califica altfel afirmațiile Domniei Sale transmise printr-o scrisoare deschisă statelor participante la Summit-ul NATO, adică tuturor statelor care fac parte din NATO, inclusiv României.

El ne scrie nouă, aș zice eu. Și ce zice acest Tőkés? Îmi permit să-l citez, pentru că scrisoarea lui deschisă a fost publicată, unde altundeva decât într-un ziar maghiar, în „Népszabadság”, dacă am pronunțat eu bine. Poate îmi spun colegii de la UDMR.

Dumnealui spune: „Securitatea regională în Balcani și – i-auzi! – în Europa de Est este de neimaginat fără garantarea autonomiei maghiarilor din România, Slovacia, Serbia, Croația și Ucraina.” Cu alte cuvinte, este de neimaginat fără autonomie. Și mai zice europarlamentarul român – pentru că el este acolo europarlamentar român, ales de români, nu? –: „Fără autonomie nu se va soluționa situația maghiarilor din România.”

Care situație a maghiarilor? A senatorilor, colegi cu noi, aici? A fostului viceprim-ministru Markó Béla, a ministrului de acum al dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor? N-au drepturi maghiarii din România, dar sunt la guvernare de m-am plictisit eu de ei.

Și mai zice în continuare: „Pentru teritoriile luate din Transilvania” – de unde sunt și eu, iertați-mă –, „maghiarii de acolo, din Transilvania, ar trebui să beneficieze de modelul israelian”, adică de teritorii contra păcii.

Asta ca să știe românii pe cine au trimis în Parlamentul European. Nu-i place puțin lui „popa Tőkés” modelul acela rusesc, poate să fie și țarist, cu trimiterea lui în Siberia, ca să vadă cum este pe la Vladivostok, pe acolo?

Nu îi este rușine acestui om care, efectiv, bate câmpii? Iar dacă senatorul Iorga, cu voia dumneavoastră, îl combate într-o conferință de presă la Brașov, vin „fanii lu’ Băselu” și zic: „Senatorul Iorga sare la gâtul lui László Tőkés.” Între noi fie vorba, în buletin este Ladislau, nu este László, ca să știe lumea cum vorbim.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea se referă la cetățenii care cer, în ultimele luni, mutații și vize de flotant.

Aș semnala faptul că începutul anului 2008, așa cum știm cu toții, a adus și multă agitație, așa cum era normal într-un an electoral. Acest lucru s-a observat mai ales la unii primari în funcție, cu un mandat sau cu mai multe, care-și pregătesc cu multă atenție fiecare amănunt care le-ar fi benefic pentru a câștiga un nou mandat.

Până aici, nimic rău, numai că în unele localități se cam repetă obiceiul ca, înainte de alegeri, mulți oameni să ceară mutații și vize de flotant. Nici acest lucru nu este rău, pentru că dorim cu toții ca cetățenii să aibă clarificat domiciliul și fiecare să poată vota acolo unde-și are domiciliul.

Ce trebuie semnalat este faptul că, dacă totul este legal, iar partea scriptică este conformă cu realitatea, atunci, toți suntem bucuroși, numai că ar fi de interes, de exemplu, verificarea celor care în ultimele luni au obținut vize de flotant și dacă acestea corespund cu realitatea.

În comuna Bara, județul Timiș, de exemplu, au venit cam multe persoane noi, persoane pe care cetățenii spun că le au ca vecini, dar pe care nu le cunosc și pe care nu le-au văzut, poate, niciodată.

Trag acest semnal, care poate să fie valabil în țara noastră și pentru alte comune, pentru alte localități, ca autoritățile în drept să verifice dacă nu cumva acești „flotanți” vin numai atunci când este vorba de a alege un primar și, după aceea, nu mai există. Este un semnal pe care autoritățile în drept trebuie să-l dea înainte de alegeri. Pentru toți cei care-și clarifică domiciliul este un lucru benefic, pe care ni-l dorim înainte de alegeri, tocmai ca să nu existe probleme în ziua votului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

S-a înscris la declarații politice și domnul senator Adrian Păunescu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Valea Frumoasei sau patria nodului din gât”.

Vineri, sătul de toate, după un somn aiurit de după-amiază, mă întrebam dacă să citesc o carte, să mă apuc de băut sau dacă să sun pe careva să-mi țină de urât. Și ploua. Era o după-amiază în care îmi mângâiam câinele. Nu mă puteam hotărî la nimic, când îmi sună mobilul. Un prieten drag mie, care nu știu cum se face, dar mă scoate mereu din impas, spune:

„Ce faci, Ionică? Salut!”

„Grea întrebare «Ce faci?». Auzi, «Ce faci?». Stau degeaba.”

„Nu mai sta! Ia-ți niște haine groase și hai să mergem să-i duc bătrânului meu medicamentele! Hai să mergem pe Valea Frumoasei!”

„Mă duci la capătul lumii. Nu merg.”

„Haide, Ionică, orice capăt este un bun început!” și mi-a urnit ceva în creier.

Am bătut Valea Frumoasei de multe ori, în zile cu soare, cu soția și fiica mea. Acum era cu totul altfel. Un drum foarte prost, șănțuit cum nu vă imaginați. Mă felicitam în gând că nu m-am oferit să-mi iau eu mașina.

„Nu te speria, Ionică!”, îmi spune bunul meu prieten, care avea guturai și fularul sub ochi — dovadă, guturaiul l-am luat și eu. „Cum ai vrea să fie? Cară ăștia atâta lemn, mai ales noaptea. În țara lemnului se mai uită careva la drumuri?”

„Și unde-l duc?” întreb eu.

„Tu trebuie să știi. Dacă tu nu știi, dacă voi nu știți, pe mine mă întrebi? Îl duc. Fură din ogrăzile fără stăpân. Nici câinii nu latră, nici paznic nu au la porți.”

Am ajuns, în final, la moș Mina. Purta un trening pe care-l avea prietenul meu cândva, un fes sucit, o haină pe umeri. A deschis repede porțile mari și: „Hai, hai, intrați, intrați! Dacă trăia a mea, era mai ușor cu oaspeți, dar așa...”

Am văzut privirea de reproș către feciorul lui. Nu vă mai spun toată încâlceala de la primire, cu veselie și stânjeneală – eu eram când tu, când mata, când dumneavoastră –, cu bagaje și daruri, iar ultimul lucru pe care l-a scos amicul meu din portbagaj a fost o sticlă de whisky. Moșului Mina i-au licărit ochii: „Lichid vesel, lichid vesel! Bun, bun! Ședeți, dară, să vă înveselesc și eu olecuță.” Se duce moșul Mina și cotrobăie, și scurge, și vine cu o cană mare, de sticlă, de afinată, deasupra căreia stăteau, de un deget, afine negre încrețite de alcool.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Adrian Păunescu, care și-a exprimat dorința de a susține o declarație politică, lipsește.

Stimați colegi,

Am încheiat primul punct din ordinea de zi, cel referitor la declarațiile politice.

Conform programului aprobat, la ora 16.30 urmează să trecem la dezbaterea inițiativelor legislative.

Eu vă solicit să facem câțiva pași înainte și să trecem la ordinea de zi.

Vă aduc la cunoștință că și mâine, și poimâine, începând cu ora 9.00, Senatul se va reuni în plen, urmând ca mâine, la ora 13.00, să se întrunească Biroul permanent al Senatului și, după-amiază, marți și miercuri, comisiile de specialitate.

Sunt chestiuni organizatorice la care reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să ia cuvântul?

Vă rog, domnule senator Radu Țîrle, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Doresc să informez plenul Senatului că, începând de astăzi, îmi voi continua activitatea împreună cu Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Majoritatea colegilor senatori cunoaște faptul că la ora 16.30 urmează să intrăm în procedură legislativă și nu aș dori să îi privez pe colegii noștri de exercitarea dreptului de vot, fapt pentru care vă propun să luăm o pauză până la ora 16.20, când vom începe ședința cu un apel nominal.

În acest sens, îi rog pe colegii senatori, liderii grupurilor parlamentare, să-i mobilizeze pe colegii noștri în sală, pentru că astăzi urmează, conform hotărârii Biroului permanent și a dumneavoastră, să acordăm votul pe legi organice.

Deci 20 de minute pauză, după care, la ora 16.20, domnul senator Daniel Ilușcă, secretar de ședință, va face apelul nominal.

|**Domnul Daniel Ilușcă:**|| |---|---| |Antonie Ștefan Mihail<br>Apostol Neculai|prezent<br>absent| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Aurel|absent<br>prezent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobeș Marin|prezent| |Cazacu Cornelia|prezentă| |Câmpeanu Radu Anton|absent| |Cârlan Dan|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|absentă| |Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozmâncă Octav|absent| |Crețu Ovidiu Teodor|delegație| |Cucuian Cristian|absent| |Cutaș George Sabin|absent| Daea Petre prezent Pereș Alexandru prezent David Cristian Guvern Pete Ștefan prezent David Gheorghe prezent Petrescu Ilie prezent Diaconescu Cristian absent Popa Aron Ioan absent Dina Carol prezent Popa Dan Gabriel prezent Dîncu Vasile prezent Popescu Dan Mircea prezent Duca Viorel sr absent Popescu Ionel prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Popescu Irinel absent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Popescu Mihail absent Dumitru Constantin absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Eckstein Kovács Péter absent Rădoi Ion absent Fekete Szabó Andras Levente prezent Rădoi Ovidiu prezent Florescu Ion absent Rădulescu Cristache absent Flutur Gheorghe absent Rebreanu Nora Cecilia prezentă Frunda György absent Roibu Aristide absent Funar Gheorghe prezent Sabău Dan absent Găucan Constantin prezent Savu Daniel absent Geoană Mircea Dan absent Sârbu Ilie prezent Georgescu Radu Cristian absent Silistru Doina absentă Gheorghe Constantin prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Hașotti Puiu prezent Solcanu Ion prezent Ilașcu Ilie prezent Iliescu Ion absent Stan Petru prezent Ilușcă Daniel prezent Stănoiu Mihaela Rodica prezentă Ion Vasile absent Stoica Ilie absent Iordănescu Anghel prezent Strătilă Șerban Cezar absent Iorga Nicolae prezent Stroe Radu prezent Ioțcu Petru Nicolae prezent Szabó Ilona prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Szabó Károly Ferenc delegație Jurcan Dorel prezent Șerbănescu Verginia absentă Loghin Irina absentă Șerbu Gheorghe Vergil prezent Lupoi Mihail prezent Șereș Ioan Codruț absent Mardare Radu Cătălin absent Ștefan Viorel prezent Marinescu Marius absent Șter Sever prezent Markó Béla absent Talpeș Ioan prezent Mărășescu Niculae prezent Tănăsescu Carmen Felicia prezentă Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Tănăsescu Claudiu absent Mereuță Mircea prezent Tărăcilă Doru Ioan prezent Mihăescu Eugen absent Terinte Radu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Theodorescu Emil Răzvan prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezentă Tîlvăr Angel absent Moraru Ion absent Toma Ion absent Morțun Alexandru Ioan absent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Nasleu Ioan absent Tudor Corneliu Vadim absent Neagoe Otilian absent Țâbuleac Mihai prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Țîrle Radu prezent Nicolae Șerban absent Ungheanu Mihai prezent Nicolai Norica prezentă Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Novolan Traian prezent Vasilescu Gavrilă prezent Văcăroiu Nicolae absent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Vărgău Ion prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Vedinaș Verginia absentă Panțuru Tudor absent Verestóy Attila prezent Pascu Corneliu absent Vosganian Varujan Guvern Păcuraru Paul Guvern Vraciu Jan delegație Păunescu Adrian absent Zsombori Vilmos prezent

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.

Stimați colegi,

Am anunțat deja ordinea de zi și programul de lucru.

Mâine și poimâine vor fi ședințe în plenul Senatului, după-amiaza se vor desfășura lucrări în cadrul comisiilor permanente.

Mâine, la ora 13.00, se va întruni Biroul permanent al Senatului.

Următoarele zile sunt dedicate activităților în teritoriu.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport suplimentar.

Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să luați loc și să prezentați raportul suplimentar.

Dezbaterile generale au fost încheiate.

Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamnă președinte. Onorat Senat,

La comisie, în urma analizei privind reexaminarea acestui proiect de lege, s-a ajuns la concluzia că trebuie menținut raportul în forma inițială.

Dacă dorim să modificăm legea, este necesară o nouă inițiativă legislativă.

Drept urmare, în unanimitate, a fost adoptat un raport suplimentar, un raport de admitere și, de aceea, vă rugăm să luați în considerare un raport de admitere în forma propusă de Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna secretar de stat, microfonul 8.

## **Doamna Theodora Bertzi –** _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că punctul de vedere al Guvernului este acela de a susține această ordonanță, tocmai pentru că, altfel, s-ar îngreuna foarte mult modalitățile prin care acest sprijin financiar ar ajunge la familiile vizate.

Este bine să existe o inițiativă legislativă înspre finele acestui an.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Dezbaterile au fost încheiate.

Practic, avem un raport de admitere, fără amendamente. Legea are caracter ordinar.

Îi rog pe colegii mei senatori să își ocupe locurile în sală, pentru a-și exercita dreptul de vot.

Este valabil și pentru domnul senator Vasilescu.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 459/2003.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Inițiator este domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă pornește de la Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României.

Am ținut seama de prevederile Capitolului VII – „Politica de protecție socială”. Guvernul a prevăzut să ia mai multe măsuri în vederea atingerii următoarelor ținte strategice: reducerea sărăciei și a marginalizării sociale și îmbunătățirea standardului de viață pentru persoanele vârstnice.

De asemenea, am ținut seama de faptul că, până acum – și bine am făcut –, Guvernul a venit în fața Parlamentului – și Guvernul precedent, și cel de acum –, iar Parlamentul a adoptat mai multe inițiative legislative speciale, în baza cărora se asigură pensii de serviciu pentru șapte categorii de pensionari. S-a mers în etape cu politica pașilor mărunți.

Noi propunem să se extindă numărul beneficiarilor acestor pensii speciale și pentru cei care au lucrat în agricultură, respectiv pentru inginerii agronomi, horticultori, zootehniști, medici veterinari, mecanizatori și, în acest sens, am propus ca aceștia să beneficieze de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, luând ca bază de referință câștigurile brute lunare ale specialiștilor și mecanizatorilor care sunt angajați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Guvernul, punctul de vedere? Microfonul 8. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

## Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este acela că nu poate să susțină această inițiativă legislativă, considerând că Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii este cea care se aplică acestor persoane.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Da, domnule senator Stan. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Domnilor colegi,

Inițiativa legislativă este deosebit de bună și va fi susținută de Grupul parlamentar al PRM.

Dacă merită cineva pensie specială sau privilegiată, cum se cheamă, cu siguranță că aceștia trebuie să fie cei din corpul agronomilor: inginerii agronomi, medicii veterinari, zootehniștii, horticultorii și alți agricultori.

În primul rând, programul de lucru zilnic a fost și va fi toată viața lor de 14–16 ore. Șefii de fermă încep programul la ora 5.00 dimineața, așa au început întotdeauna în ferme, în

CAP-uri, în IAS-uri, în fermele particulare, suportă un miros incredibil în complexele de porci și păsări.

Indiferent cine ar merge de aici din sală la un complex de păsări sau porci și ar sta doar o oră, cu siguranță ar aproba acest proiect de lege, dar nu cred că sunt 5-6 persoane în sală care cunosc acest lucru: condiții grele de lucru vara, temperaturi ridicate, condiții grele de lucru iarna, organizarea muncii în fiecare zi de două-trei ori, în funcție de condițiile de afară.

Din analizele sociologice, agronomii trăiesc cu 5-6 ani mai puțin decât restul categoriilor sociale. De la agricultură se cerea întotdeauna foarte mult și înainte de 1989 – și, sigur, cu mijloace mai slabe –, acum 20–30 de ani.

Din propunerile și observațiile Guvernului se vede foarte clar că Guvernul nici la ora actuală nu cunoaște de fapt ce lucrează direcțiile agricole județene, ce lucrează cei din agricultură. Se compară cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură spunându-se că acolo sunt funcționari publici, pe când cei de la direcțiile agricole județene nu ar fi funcționari publici. Vă dau câteva exemple.

Ce face direcția agricolă județeană la ora actuală? Am mai dezbătut problema aceasta o dată, când am cerut salarii ca la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În primul rând, implementează programele de dezvoltare rurală în agricultură conform politicilor europene.

În al doilea rând, realizează inspecția în agricultură în toate domeniile.

Până anul trecut când nu a existat APIA, cine făcea toate lucrurile acestea? Personalul din direcțiile agricole județene. Cine derula toți banii din agricultură fără APIA? Nu erau tot funcționari publici cei care până acum derulau toate aceste fonduri?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Da.

Domnule senator Prodan, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dacă nu am avut plăcerea să primesc cuvântul din partea dumneavoastră în calitate de președinte al comisiei, vă rog să-mi permiteți să iau cuvântul în nume personal.

Inițiativa este una cât se poate de generoasă.

Agricultorii, zootehniștii și toți ceilalți specialiști merită mult mai mult decât alții să beneficieze de pensii de serviciu.

Judecând însă realist problema, domnul senator Stan spunea de ce să facem referire la personalul din APIA. Sunt oameni care, conform legii, beneficiază de acele sporuri de 75% plus sporul de fidelitate de 10% pentru că lucrează cu fonduri europene.

Cei care au lucrat în agricultură și în zootehnie, și o spun la modul serios, că știu cum s-a făcut acest lucru, pentru că și tatăl meu – Dumnezeu să-l odihnească! – a lucrat 40 de ani în agricultură, am și un frate agronom, beneficiază, la ora actuală, de pensia de asigurări sociale. Dacă dorim să le dăm o pensie de serviciu – și eu, personal, aș fi de acord – trebuie să ne gândim de unde luăm acei bani, pentru că îi luăm de la bugetul de stat. Noi am votat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale în luna decembrie.

Eu aș fi de acord și, poate, dacă acum nu este momentul să obținem acești bani, trebuie să ne gândim, pe viitor, cum să-i obținem.

Dar să ne întoarcem la fondul problemei: căror categorii sociale le vom acorda pensii de serviciu? Avem judecători, poliție, armată și toți ceilalți care beneficiază de aceste pensii. La ce alte categorii sociale acordăm pensii de serviciu? Revizuim complet Legea nr. 19/2000 și o facem egală pentru toți sau cum facem?

Guvernul, știți foarte bine, intenționează ca în luna octombrie să mai mărească cu 30% valoarea punctului de pensie, iar, începând cu anul 2010, pensiile să se indexeze cum se indexează și salariile.

Pentru moment, chiar dacă îmi doresc din suflet să se mărească pensiile agricultorilor și să aibă și o pensie de serviciu, totuși, nu pot să fiu de acord cu faptul că noi nu avem o rezervă bugetară la ora actuală. Însă trebuie să judecăm.

Problema este corect ridicată pe fond. De ce se face această discriminare în continuare între anumite categorii sociale favorizate și celelalte care ar trebui să primească și ele pensie mai mare?

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Funar, vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Permiteți-mi o scurtă intervenție față de poziția exprimată de distinsa reprezentantă a Guvernului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Noi am propus să crească pensiile pentru cei care au lucrat în agricultură. În urma creșterii pe care o propunem noi, ar urma ca beneficiarii să aibă o pensie de 10 ori mai mică – vă rog să rețineți! – decât un judecător sau procuror. Judecătorii și procurorii au ajuns la pensii între 10.000 și 24.000 de lei pe lună. Adică de la 100 de milioane până la 240 de milioane.

Cei care au lucrat în agricultură, inclusiv specialiștii la care s-a referit distinsul coleg, domnul senator Petru Stan, au acum pensii între 700 de lei și 1.200 de lei.

De aceea, am venit cu această propunere legislativă și mă bucură faptul că, personal, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială ne susține.

Păcat însă că partidul una spune în Programul de guvernare și alta face.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa colegului Funar își are sorgintea în preocuparea Domniei Sale de a regla acolo unde este nevoie de intervenție și de a pune accent pe nevoia de reglementare acolo unde aceasta este șubredă.

Am ascultat intervențiile colegilor care au pedalat pe zona de interes privind acceptarea unui asemenea demers, dar el are portița închisă, dată fiind soluția financiară.

Agronomul din mine nu poate să nu zăbovească, măcar sentimental vorbind, în a spune că este nevoie de a interpreta corect această partitură în care suferința unora se poate traduce în termeni juridici prin discriminare în domeniul legislativ.

De aceea, socotesc, dincolo de interpretarea pro și contra, să nu obturăm canalul acesta de reglementare și să-i propunem domnului coleg Funar să accepte, dacă plenul va considera necesar, să retrimitem propunerea legislativă la comisie, pentru o analiză mai profundă, mai atentă, astfel încât să fim cu toții convinși că am explorat toate posibilitățile prin analiza atentă a domeniului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. O secundă!

Domnul Constantin Gheorghe, microfonul 3.

Înțeleg că formulați o cerere de retrimitere la comisie în numele Grupului parlamentar al PSD?

Nu aveți calitatea care să vă îndreptățească. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sigur că dacă legea este și după aprecierea președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială una generoasă și eu pot afirma același lucru, numai că m-am oprit cu atenție la punctul de vedere al Guvernului și, pur și simplu, am niște nedumeriri.

Una dintre ele este o justificare referitoare la ceea ce se invocă de către inițiatori în expunerea de motive, adică pensia de serviciu aferentă judecătorilor și procurorilor, iar Guvernul spune că având în vedere acest aspect, precum și faptul că în cazul judecătorilor și procurorilor diferența dintre pensia de serviciu și pensia de asigurări sociale de stat se suportă din bugetul de stat și invocă în continuare faptul că, dacă s-ar aproba această lege, sigur, tot din bugetul de stat va trebui să se suporte această diferență.

Dumneavoastră, prin propunerile și observațiile pe care le-ați făcut la această inițiativă, susțineți ferm o discriminare reală. Cred că punctul de vedere al Guvernului este total greșit și nu așa trebuia făcut, pentru că, pe mine cel puțin, mă derutează complet. Din bugetul de stat se pot acorda pensii de serviciu, adică diferențele se suportă pentru anumite categorii socio-profesionale, pentru această categorie nu.

Cum ați hotărât dumneavoastră că pentru unii se poate și pentru alții nu se poate?

În ceea ce privește solidarizarea Guvernului cu agenții economici din domeniul agriculturii, care vor avea niște cheltuieli mult mai mari, mi se pare, totuși, că nu este în consens cu prevederile legii.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul Șerban Nicolae.

Mulțumesc.

Am o întrebare pentru inițiatori și pentru reprezentanții Guvernului.

În urmă cu ceva vreme, cu aproximativ un an, un lider de partid spunea, legat de Legea referendumului, că, dacă va fi declarată constituțională, Domnia Sa își aruncă diploma de jurist și se declară agronom. Aș fi avut o întrebare pentru colegii noștri care au practicat această nobilă meserie: dacă nu găsesc că este nepotrivită o astfel de formulă și dacă nu era normal să protesteze față de o astfel de formulă. Mai mult decât atât, acum, inițiatorii – că pentru Domniile Lor am luat cuvântul – vin cu o propunere care leagă, într-un fel, pregătirile de specialitate între juriști și agronomi.

Poate, până când vom decide prin vot, vom avea și un răspuns, dar eu, unul, recunosc, ca unul care m-am îmbogățit cu o diplomă de jurist, că am considerat nepotrivit ca atunci când nu îți mai recunoști propria diplomă de jurist să te declari agronom, ca și cum asta ar fi un fel de treaptă inferioară.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator. Nu știu cine este acest domn...

Da, domnule senator Daea. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Aș vrea să vă ajut, în calitatea dumneavoastră de președinte și colegă cu noi în Senatul României, față de care, pentru mine, prețuirea nu are limite vizavi de atitudinea și comportamentul dumneavoastră în Senatul României.

Mi-ați invocat lipsa de calitate. Am o calitate, aceea de a înțelege și de a interpreta.

Vă înțeleg situația în care vă aflați, interpretez cum se cuvine momentul, motiv pentru care adaug la această intervenție calitatea de purtător de cuvânt al domnului prim-vicelider Otilian Neagoe, care m-a rugat ca, în numele grupului, să susțin retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sprijin.

Prețuirea rămâne în aceleași limite pe care le-am precizat.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule senator, pentru bunele sentimente pe care le aveți față de mine.

Chestiunea ține de regulament și înțeleg că domnul Neagoe face această susținere în numele Grupului parlamentar al PSD.

Îl rog foarte mult s-o facă, dacă dorește, numai că, pe data de 10 aprilie, această propunere legislativă urmează să se adopte tacit și vă învederez și acest lucru.

Dacă Grupul parlamentar al PSD face această cerere, sunt obligată s-o pun în dezbatere și s-o

Propunem Senatului să retrimitem la comisie această propunere legislativă și, dacă se va decide în consecință, atunci...

## **Doamna Norica Nicolai:**

Deci cu rugămintea, stimați colegi, ca, dacă va fi acceptată această propunere...

Da, domnul senator Frunda.

Vă atrag încă o dată atenția că termenul de adoptare tacită este 10 aprilie. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

La Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități vin toate proiectele de lege care vizează modificarea Legii privind sistemul public de pensii.

Ne-am înțeles cu toți colegii din comisie, din toate partidele politice, ca, de principiu, la aceste proiecte să dăm un vot negativ, nu din rea intenție, nu pentru că nu vrem să modificăm Legea privind sistemul public de pensii și nu vrem să creștem pensiile, dar Legea privind sistemul public de pensii este o lege întreagă, este bine gândită, sunt anumite puncte de pensie, au o anumită valoare, există o valoare maximală, cred că 5,8, la ora actuală.

Dacă noi încercăm reglementări segmentare, fragmentare, pe anumite domenii, nu vom ajunge să avem o reglementare unică a legii. Eu cred că Parlamentul a greșit atunci când a acceptat niște reglementări pe diferite plaje profesionale: judecători, procurori, polițiști.

După părerea mea, a fost o greșeală, dar a duce greșeala mai departe, a reglementa, astăzi, pensia agronomilor, mâine, de exemplu, pensia grefierilor, care cer același lucru, a medicilor, care cer același lucru, înseamnă să nu avem o aplicare unitară a unei legi care este, vă spun încă o dată, o lege care are un fir roșu, are o gândire logică și se poate aplica. Dacă acceptăm astfel de reglementări segmentare, vom ajunge ca legea de bază să fie inaplicabilă.

De aceea, eu cred că toate aceste încercări de modificare a legii pe diferite domenii ar trebui coagulate, conexate într-o singură lege și să modificăm legea în fondul ei, ca puncte de acordare a pensiilor, ca valoarea de acordare a pensiilor să crească, dar eu cred că reglementările segmentare sunt contraproductive.

Nu pot fi de acord nici cu cererea de amânare formulată de către colegii de la PSD, pentru că asta înseamnă, de fapt, acceptarea tacită a propunerii legislative în 3 zile.

De aceea, eu cred că este onest, cu toate că suntem într-un an electoral, să spunem că adoptarea acestei legi ar însemna o nedreptate pentru cei care nu beneficiază de o creștere a pensiei.

Să ne asumăm responsabilitatea ca, într-o comisie paritară, formată din reprezentanți ai tuturor partidelor politice, 1-2 membri, să găsim o rezolvare coerentă, proporțională pentru toate profesiile sau toți oamenii care ajung la pensie și, atunci, vom avea ce să dăm oamenilor.

Mulțumesc.

Domnule Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Eu vreau să vă învederez două aspecte.

Primul: cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședință comună, au propus un raport de respingere.

Cum spunea domnul senator Frunda, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz negativ.

Când se vor întruni cele două comisii împreună pentru a face un alt raport, stimați colegi de la PSD? Nicicând.

De ce să adoptăm tacit o propunere legislativă asupra căreia însuși Consiliul Legislativ se pronunța la punctul 2, dați-mi voie să citez: „Fără a ne pronunța asupra oportunității demersului propus, menționăm că luarea ca bază de referință a câștigurilor brute ale specialiștilor și mecanizatorilor angajați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru calculul pensiilor de serviciu ale membrilor Corpului Agronomilor din România este improprie cadrului legislativ existent în materie.”

Este Consiliul Legislativ, și asupra obiecțiunilor Consiliului Legislativ putem comenta.

A trimite înapoi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială această propunere legislativă este mai mult decât inoportun. Doar dacă nu dorim decât să adoptăm o propunere legislativă care, iată, conform Consiliului Legislativ, nu este oportună.

Pentru ce să mai trimitem înapoi la comisiile reunite această propunere legislativă?

Mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al PSD, microfonul 3. Domnul Șerban Nicolae.

Mulțumesc, doamnă președinte. Voiam doar să fac o precizare.

După cum spunea un „filozof contemporan”, „Iarna nu-i ca vara”, nici 7 aprilie nu poate să fie 10 aprilie, de aceea, având în vedere că am aprobat un program care presupune activitate în plen și mâine, 8 aprilie, și poimâine, 9 aprilie, eu cred că cele două comisii, cu bună-credință și bunăvoință, se pot întruni, astfel încât să rezolve, dacă este posibil, acele probleme. Dacă nu, vor veni în plen cu o decizie comună, dar propunerea noastră nu poate fi privită ca un fel de încercare de a trece prin aprobare tacită, pe 7 aprilie, o propunere legislativă al cărei termen este pe 10 aprilie.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, s-au exprimat mai multe puncte de vedere...

Domnule senator Funar, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 6.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Inițiatorii sunt de acord cu această solicitare a Grupului parlamentar al PSD, de a fi retrimisă la comisie această propunere legislativă, și eu am convingerea că, după succesul reuniunii NATO, punctul de vedere al comisiilor se va schimba.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

S-a formulat o cerere procedurală, conform regulamentului, de către Grupul parlamentar al PSD.

Îi rog pe colegii noștri de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială ca mâine să participe, împreună cu cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, la reanalizarea acestei propuneri legislative.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul.

Domnule vicepreședinte...

Guvernul întâi, doamna președinte.

## Microfonul 9.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte. Distins Senat,

Modificarea s-a impus din pricina faptului că la data la care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Camerei Deputaților a apreciat că acest corp profesional, respectiv executorii judecătorești, trebuie să aibă stabilite onorariile nu prin ordinul Ministerului Justiției, așa cum a fost în reglementarea veche, respectiv așa cum este valabil pentru alte corpuri profesionale, și anume notarii și avocații care acordă asistență judiciară în materie penală gratuită, ci să se fixeze totuși niște baremuri prin lege...

S-au strecurat câteva... să le numim erori în ce privește stabilirea limitelor, astfel încât s-au lăsat descoperite anumite situații care au născut litigii, respectiv înregistrări de contestații la executare, care au culminat și cu faptul că aceste soluții ale hotărârilor judecătorești sunt contradictorii.

Deci aceasta este argumentarea pentru motivația de a rectifica aceste neajunsuri prin ordonanță de urgență.

Cu prilejul dezbaterilor în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a stabilit că sunt în regulă, s-au observat și s-au justificat aceste neregularități, dar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

a venit cu alte propuneri în ce privește aceste limite. Ele scad foarte mult nivelul, comparativ cu alte corpuri profesionale.

De aceea, noi nu am achiesat la această formă de tratament, situație în care vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență în sensul în care aceasta a fost elaborată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat. Domnule vicepreședinte, microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere, în ședința din 26 februarie 2008, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea art. 37 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, iar din dezbatere a rezultat, pe de o parte, faptul că în preambulul proiectului de lege este motivată doar necesitatea emiterii acestei ordonanțe, fără a se indica însă și acea situație extraordinară care impune o urgență pentru o asemenea reglementare prin lege, având în vedere și sensibilitatea pe care fixarea unor tarife într-o asemenea activitate, considerată profesie liberă, o generează ori de câte ori apare în dezbaterea publică.

Pe de altă parte, senatorii membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au opinat că tarifele sunt, în forma ordonanței, foarte mari, exagerat de mari, creează disfuncționalități în procedura de executare silită și inconveniente majore participanților la această procedură.

S-a mai spus că propunerea nu asigură nici proporționalitatea între valoarea obiectului creanței ce urmează a fi executată silit și cuantumul onorariului cuvenit executorului judecătoresc, și nici înfăptuirea cu celeritate a actelor de executare silită în materie.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007.

Fac precizarea că acest proiect de lege, prin obiectul de activitate, intră în categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Domnule președinte, raportul este de admitere, cu un amendament. Nu știu ce...

Domnule senator Vasilescu, vă rog, microfonul 3. Aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

Dacă îmi permiteți, vreau să spun câteva cuvinte și să fac și o propunere.

M-am consultat și cu colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este adevărat că nu cu toți, dar cu o mare parte dintre ei. M-am consultat și cu doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Sistemul care exista și modul în care era acesta reglementat înainte consider că erau mult mai bune, în sensul în care, prin lege, stabilești cuantumul onorariilor pentru executorii judecătorești. S-a făcut aici o precizare, anume că și alte profesii liberale au un sistem mult mai flexibil.

De aceea, vă propun să încercăm, deși termenul de adoptare tacită este pe data de 9 aprilie.

Avem posibilitatea ca, mâine, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să poată veni cu un raport suplimentar.

Propunerea mea este să retrimitem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ca mâine să vină cu un raport suplimentar, în care ministrul justiției, cu avizul ministrului finanțelor și consultând Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, prin ordin, să stabilească onorariile maximale pentru aceștia.

Cred că ar fi cel mai bine, pentru că orice modificare ar trebui făcută în funcție de evoluția vieții social-economice a țării. Să vii să faci niște modificări, printr-o lege, este foarte greu, dar este și în spirit liberal. Această flexibilitate dă posibilitatea să pui de acord aceste onorarii cu ceea ce înseamnă viața reală și cu ceea ce înseamnă situația reală.

De aceea, v-aș ruga să luați în considerație această propunere.

Vă mulțumesc.

## Domnule coleg,

Nu pot să fac un proces de intenție domnului senator Vasilescu, care, probabil, reflectând la propunerea legislativă, s-a gândit că ea creează o serie de inechități. Nu cred că dânsul trebuie să vă dea explicații.

Domnule senator Vasilescu, o propunere concretă, din partea Grupului parlamentar al PC, vă rog.

## Doamnă președinte,

Vreau să spun următorul lucru: sistemul care a fost propus, precum și amendamentul pe care l-am făcut au mers pe varianta cu care venise Guvernul. După aceea, am meditat și am constatat că sistemul este rigid și că noi, dacă dumneavoastră vreți să înțelegeți și dacă plenul înțelege acest lucru, avem nevoie de un sistem flexibil în care ministrul justiției... deci actul de executare este un act care are o încărcătură foarte importantă.

În aceste situații, modul în care va evolua această instituție a executării în societatea românească trebuie să aibă și o flexibilitate în ceea ce înseamnă stabilirea onorariilor.

Acesta este motivul, dragi colegi, pentru care vin cu această propunere.

Este adevărat, am făcut-o atunci. La vremea respectivă am lucrat pe ceea ce ne-a propus și ne-a dat Guvernul. Ulterior, am constatat că, de fapt, sistemul bun și sistemul corect este cel care a fost înainte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog, microfonul 3.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință, rămân surprins. Nu știu ce să mai înțeleg.

Sunt membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am participat la aceste dezbateri, am hotărât să-l delegăm pe domnul senator Vasilescu să stabilească aceste plafoane, doamna Kibedi a fost de față.

Acum, domnul Vasilescu, inițiatorul acestui amendament pe care l-am susținut în unanimitate în comisie, vine și ne spune că nu e bine. Păi, când nu e bine? Când propunem și aprobăm în unanimitate sau după două săptămâni de Summit NATO ne gândim că nu e bine?!

Eu nu mai înțeleg, pentru că toți am fost de acord că sumele erau enorme, am căzut de acord să stabilim niște plafoane maximale, domnul senator Vasilescu le-a propus, noi le-am agreat, le-am votat în unanimitate.

Nu știu ce se întâmplă. Poate mă lămurește și pe mine cineva, că nu mai înțeleg.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Eckstein a solicitat cuvântul. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Eu consider că ceea ce a expus domnul vicepreședinte Șerban Nicolae este perfect valabil și legal. Doamna secretar de stat Katalin Kibedi a încercat să ne explice situația extraordinară pentru care Guvernul României, printr-o ordonanță de urgență, intervine pentru a stabili anumite limite la onorariile experților. Mi se pare ceva chiar jignitor.

Noi facem parte din comisia guvernamentală, dar, pe de o parte, inițiativa făcută în acest fel este neconstituțională, am stabilit într-o primă fază a discuțiilor, și pe fond nu s-a rezolvat problema. Ulterior, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a cerut reexaminarea, s-a revenit la sentimente mai bune în a ajuta Guvernul, dar eu tind să sprijin inițiativa colegului Vasilescu.

Termenele sunt foarte scurte, deci este clar că mâine Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuie să se aplece asupra acestui lucru.

Dacă este o cale de a scăpa Guvernul de a nu i se respinge ordonanța de urgență, eu sprijin acest demers, dar, pe fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a ținut să facă o atenționare puternică Guvernului, ca să nu abuzeze de ordonanțele de urgență.

Vă mulțumesc.

Corectă opinia dumneavoastră.

Domnule senator Frunda, doriți și dumneavoastră să interveniți?

Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția mea este procedurală.

Un amendament acceptat cu majoritate de voturi sau, în această situație, cu unanimitate, nu poate fi retras de către inițiatorul său. Este un amendament care este al comisiei și trebuie votat. Este simplu.

Problema de fond este mult mai serioasă și văd altfel lucrurile. Vorbim de multe ori despre accesul liber la justiție. Accesul liber la justiție nu înseamnă doar să mi se dea posibilitatea să intru într-o instanță și să-mi înregistrez acțiunea.

Accesul liber la justiție înseamnă să nu mi se pună bariere de niciun fel, nici materiale, nici de limbă, nici procedurale, nici de distanță, nici de termen, nici de lipsă de reprezentare, nici de executare a hotărârilor respective.

În sistemul judiciar românesc, doamnelor și domnilor senatori, am super bariere materiale, care sunt, exemplificativ vă spun, taxa de timbru, insurmontabil de mare în multe cazuri pentru omul simplu, onorariile avocațiale, care, am spus, au mai scăzut, dar, uneori, sunt tot mai mari, mai ales la avocații renumiți, taxele notariale, punctul de vedere al domnului Vasilescu, care frustrează pe foarte mulți oameni de posibilitatea de a face procese de succesiune pentru că sunt inacceptabil de mari.

Dați-mi voie să vă dau un singur exemplu. După părerea mea este absolut anormal că în 2008, dacă copilul tău pleacă într-o excursie într-o țară membră a Uniunii Europene, trebuie să dai o declarație notarială. Totuși, trebuie să o faci. Fiica mea pleacă acum în străinătate. Pentru că am dat o declarație, împreună cu soția mea, ca să plece copilul în străinătate, a trebuit să plătesc 400.000 lei pentru trei rânduri pe care puteam să le semnez singur. Nu este un efort material pentru mine. Ar fi incorect să spun acest lucru, dar copilul meu are colegi care nu-și pot permite acest lucru și nu cred că un notar cu conștiința curată poate dormi liniștit când un copil nu poate pleca în străinătate pentru că declarația pe care trebuie să o facă în fața notarului costă mai mult.

Omul câștigă foarte greu procesul. Ajunge la faza de execuție. Trebuie să-și găsească un executor. Nu-l găsește în zona în care a avut loc procesul, trebuie să-l ia dintr-o altă rază teritorială, de obicei de acolo unde se execută hotărârea respectivă. Este planificat, replanificat, i se cer anumite sume cu titlu de avans, i se pun anumite _success fees_ (onorarii de succes), pe care trebuie să le plătească, iar când trage omul

Doamna senator Vedinaș, microfonul 2, Grupul parlamentar al PRM.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

S-au adus destule argumente și am luat o pauză prea mare ca să nu conștientizăm că avem multe de făcut și că din acest punct de vedere trebuie să lucrăm în mod serios, dar nu mă pot abține să nu fac câteva remarci.

În ceea ce privește inițiativa domnului senator Vasilescu, mie nu mi se pare bulversant că a revenit asupra opiniei inițiale. Dimpotrivă, cred că este un lucru de maximă seriozitate și o chestiune care relevă o gravitate a problemei, pentru că, așa cum a spus și domnul senator Frunda, de foarte multe ori oamenii câștigă în instanță, obțin hotărâri judecătorești pe care le pun în ramă, pentru că nu le pot pune efectiv în executare.

De aceea, dacă tot s-a apelat la ordonanța de urgență, haideți să mai dăm posibilitate Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să mai reflecteze încă o dată asupra conținutului ei și susțin, în numele Grupului parlamentar al PRM, ideea retrimiterii la comisie!

Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Eu vreau să încep cu _mea culpa_ .

Probabil că atmosfera de summit, care m-a sensibilizat în mod deosebit, m-a făcut să citesc doar raportul inițial al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și nu și pe cel suplimentar.

Într-adevăr, așa cum ați spun dumneavoastră, doamnă președinte de ședință, în data de 18 martie anul curent, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect, în urma solicitării plenului, ca reexaminare, și a hotărât să întocmească un raport de admitere cu amendamentul de care s-a făcut deja vorbire, propus de domnul senator Gavrilă Vasilescu și adoptat de comisie cu majoritate de voturi, nu cu unanimitate.

Aș vrea să fac însă o precizare și în numele comisiei, pentru că acest lucru a apărut în dezbaterile noastre.

Această ordonanță este dată în anul 2007. Suntem în luna aprilie 2008. În mod normal, în patru luni de zile ar fi trebuit să avem o primă estimare asupra efectelor pe care această ordonanță le-a produs în viața societății românești. Cum s-a reflectat ea, pentru că ordonanța a intrat în vigoare și se aplică în materia executărilor silite în ceea ce privește cuantumurile creanțelor și onorariilor pe care executorii le-au introdus deja în procesul lor de activitate?

Dacă până la reuniunea comisiei vom avea și o astfel de situație, vom avea o imagine mult mai corectă asupra impactului pe care actul normativ l-a avut în societate și vom vedea dacă acest act normativ, reclamat cu insistență, așa cum a arătat și domnul Frunda, de societate, și-a produs efectele, în sensul că a asigurat pentru cetățenii români cu venituri mai reduse un acces egal la justiție, pentru că nu au fost obligați de o practică oarecum arbitrară, neconcurențială a executorilor judecătorești să plătească sume foarte mari pentru a-și obține executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe.

În ceea ce privește însă propunerea, bineînțeles că plenul este suveran și va decide. Comisia se va supune hotărârii plenului.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat, rugămintea mea este ca mâine să prezentați comisiei, la ora 15.00, când vom pune pe rol această ordonanță, solicitările colegului nostru.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Și dumneavoastră sunteți inițiator al acestei propuneri legislative.

Noi urmărim, prin această propunere legislativă, să stopăm distrugerea spațiilor verzi. Astfel, dorim să constituie consiliile locale minimum 26 m[2] de spațiu verde/cap de locuitor. Aceasta este norma europeană.

Vreau să vă spun că Guvernul a preluat această inițiativă legislativă a noastră, această idee, a emis o ordonanță de urgență care este, în momentul de față, la Camera Deputaților, Cameră decizională. Stă la Comisia pentru administrație publică de câteva luni de zile, nediscutată, și mi-e teamă că este o capcană, această ordonanță de urgență va cădea, și, de aceea, insist ca astăzi să adoptăm această inițiativă legislativă sau s-o retrimitem la comisia de specialitate, pentru a vedea ce se întâmplă și cu ordonanța de urgență, fiindcă nu vrem ca în loc de flori pe spațiile verzi să crească blocuri de beton, cum s-a întâmplat până în momentul de față.

Deci solicit colegilor să retrimitem această inițiativă la comisia de specialitate, pentru a vedea ce se întâmplă și cu ordonanța de urgență care este la Camera Deputaților, să nu greșim.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Am fost sesizați cu o solicitare de retrimitere la comisie. În măsura în care plenul va accepta că este nevoie de o dezbatere mult mai aprofundată asupra proiectului de lege, îl rog pe reprezentantul Guvernului ca, în ședința în care vom dezbate această lege, să facă evaluarea pe care domnul vicepreședinte a solicitat-o și să o prezinte comisiei.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Cârlan, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de respingere, motivat, în principal, de faptul că la această oră avem în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007, care rezolvă toate propunerile inițiatorilor cuprinse în propunerea legislativă pe care o avem în dezbatere. Despre ipoteza că ordonanța ar putea să nu fie adoptată la Camera Deputaților, dacă s-ar întâmpla așa, nimic nu împiedică Camera Deputaților să nu adopte și această inițiativă legislativă.

Noi credem că un act normativ aflat în vigoare și care rezolvă chestiunile de aici este un motiv procedural, potrivit cu prevederile legale, să dăm un raport de respingere.

Aceasta a fost opinia Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, și eu o susțin aici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vreau să fac o precizare. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului, noi am preluat, de fapt, am stabilit, pe de o parte, să nu se taie spațiile verzi, iar, pe de altă parte, suprafața minimă de 20 m[2] /cap de locuitor până în 2010 și de 26 m[2] /cap de locuitor până în 2013.

Mai mult, pentru a fi siguri că această ordonanță răspunde tuturor cerințelor, am făcut o dezbatere publică, la care am invitat domni senatori și domni deputați și, în urma dezbaterii publice, am tras ultimele concluzii și am prezentat Guvernului ordonanța.

Prin urmare, pentru precizare, a fost înainte ordonanța și apoi inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule Hașotti, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am venit la microfonul central poate pentru a vă capta mai mult atenția.

Eu cred că, acum câteva zeci de ani, Kafka ar fi luat notițe pe genunchi. Noi suntem într-o zonă kafkiană. Este al treilea punct pe ordinea de zi pentru care se solicită retrimiterea la comisie și esențială este întrebarea dacă, indiferent de structura politică a Parlamentului, noi mai legiferăm sau nu.

Acum, întorcându-mă la propunerea propriu-zisă, însuși colegul nostru, distinsul coleg, senatorul Marinescu, a spus că la Camera Deputaților se află o ordonanță de urgență care își face efectele, care a trecut de Senat fără niciun fel de amendament.

De ce propune retrimiterea la comisie și termenul de adoptare tacită este la 10 aprilie 2008? Pentru a avea două acte normative identice? Pentru că, dacă se va întâmpla cumva ca la Camera Deputaților să nu se adopte ordonanța asupra căreia toate forțele politice au fost de acord, să mai avem încă una...

Și foarte bine a spus președintele comisiei: cine garantează cuiva că în situația în care Camera Deputaților va respinge ordonanța nu va respinge și acest proiect? Pentru ce să trimitem la comisie când termenul de adoptare tacită este 10 aprilie 2008, când avem un act normativ care își face efectele? Că presupunem noi că dacă se va întâmpla la Camera Deputaților să se respingă ordonanța mi se pare ceva dincolo de orice fel de imaginație.

Iată de ce, evident, este o chestie de bun-simț. Nu putem fi de acord cu așa ceva. Nu mai evoc ceea ce a spus aici doamna secretar de stat Lucia Varga.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Da, domnule senator Simionescu. Aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamna președinte,

Și la dezbaterea ordonanței care acum este la Camera Deputaților, despre care s-a vorbit, și la dezbaterea acestei propuneri legislative, au existat foarte multe discuții și în prezența doamnei secretar de stat, unele au fost mai aprinse, altele mai puțin aprinse.

Cert este că problema articolului 71, și în special alin. (2) de la articolul 71, a constituit un permanent nod gordian, pe care noi l-am dezbătut tot timpul și asupra căruia a fost o serie întreagă de disensiuni, să spunem așa.

Sigur că, în condițiile în care ordonanța respectivă nu va trece de Camera Deputaților sau va trece într-o altă formă decât cea care este în momentul de față, vom avea o problemă. Discuțiile pe care le-am avut și cu colegii noștri sunt legate de acest moment, dacă vom putea avea o altă poziție la Senat, prin această propunere legislativă, care ne-a fost prezentată astăzi.

De aici este discuția legată de prelungirea termenului sau de amânarea aceasta cu 15 zile, sau de retrimitere la comisie, deci o procedură prin care să păstrăm un anumit demers posibil din partea Senatului în legătură cu acest articol 71, în special art. 71 alin. (2) din Legea protecției mediului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, însă nu s-a formulat de către un grup parlamentar o cerere de retrimitere la comisie.

Doamna senator Stănoiu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Asocierea cu Kafka nu mi se pare cea mai potrivită, dar pentru că s-a făcut, aș vrea s-o comentez puțin.

Suntem în plin spirit kafkian dacă venim să spunem că această ordonanță de urgență a rezolvat problema. Atentatele la spațiile verzi le avem în fiecare zi prezente și semnalate de media și de noi toți. Și spunem, aici, cu nonșalanță, și doamna secretar de stat, și domnul lider, că această ordonanță a rezolvat problema. Asta este Kafka.

Kafka mai este și faptul că dăm ordonanțe peste ordonanțe de urgență, apropo de intervenția colegului nostru, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, anterior, când ar fi trebuit să mai adauge ceva și nici nu mai știm dacă, vreodată, legea pentru aprobare mai vine sau nu în Parlamentul României.

Ar trebui să facem, poate, o statistică și să vedem câte ordonanțe avem în momentul de față, ce vechime au și unde sunt proiectele pentru aprobarea acestor ordonanțe de urgență.

Și vă cer, doamnă vicepreședinte al Senatului și președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să faceți o asemenea statistică.

Revenind, acum, la subiectul respectiv, sigur, a înăbuși într-un fel sau altul toate inițiativele legislative ale parlamentarilor, fie că venim repede cu o ordonanță – acum înțeleg că a fost anterioară, nu este cazul –, dar a le face întotdeauna să treacă cu destul de multă greutate reducem un drept constituțional la un eufemism. Și așa, în aceste condiții, Parlamentul devine kafkian când senatorii și deputații nu mai pot să aibă inițiative legislative, pentru că, dacă sunt bune, le fură Guvernul – m-am împotrivit și când eram membru al Guvernului acestor practici – sau Guvernul vine cu ordonanțe peste ordonanțe.

Revenind la subiect, eu cred că, așa cum spunea și colegul meu, este un semnal că noi avem în atenție această problemă, că Parlamentul nu a părăsit-o, pentru că ordonanța de urgență a Guvernului a rezolvat toate problemele privind spațiile verzi.

Este o mare minciună și în fiecare zi pierdem spații verzi!

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Domnule președinte Iliescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Pentru că formal s-a ridicat problema inexistenței unei propuneri pentru trimitere la comisie, fac această propunere, din partea Grupului parlamentar al PSD, s-o trimitem la comisie.

Eu mă tem de trădare în legătură cu ordonanța de urgență a Guvernului.

Deci eu propun s-o trimitem la comisie, așteptăm să vedem rezultatele de la Camera Deputaților, pentru că eu vreau, în afară de ceea ce se spune aici, să se asigure o anumită suprafață. Eu aș vrea să prevedem un lucru mai clar: să se interzică în mod absolut, de acum înainte, amplasarea de construcții pe spații verzi, parcuri, scuaruri și așa mai departe, indiferent că aparține spațiul verde sectorului public sau sectorului privat.

Ceea ce vedem în capitală este sălbăticie, pădurea Băneasa și alte parcuri, care sunt agresate pentru că sunt afacerea zilei, investițiile imobiliare care aduc mari profituri unor oameni și nu mai țin seamă de nimic, se conjugă interese și ale funcționarilor din primărie, și ale arhitecților-șefi, și ale altor oameni care concură la așa ceva.

Trebuie să punem piciorul în prag și să prevedem explicit, printr-o lege, interdicția absolută de a se mai amplasa construcții pe spațiile verzi și să refacem spațiul verde.

Nu știu care dintre dumneavoastră ați fost în Berlin în ultima vreme. La o suprafață egală cu a Parisului, Berlinul, orașul propriu-zis, are o populație de două ori mai mică, este un oraș aerisit, cu spații verzi, cu luciuri de apă și așa mai departe.

Noi am avut un oraș, din acest punct de vedere, mai bine așezat, cu mai multă vegetație. Pentru aceasta era apreciat Bucureștiul, nu numai pentru așa-zisul micul Paris, care viza un centru al Capitalei, dar și periferiile erau înecate în verdeață. Orașul a început să se sufoce, pe lângă circulația foarte aglomerată și spațiile verzi sunt sistematic reduse.

Legea prevede să ajungem la o normă de spațiu verde pe cap de locuitor, ca să ne aliniem la normele europene.

De aceea, propun să mai reflectăm și să vedem ce iese și de la Camera Deputaților, și, la nevoie, să completăm textul acestei legi cu un articol expres de interdicție absolută de a se mai proiecta construcții pe spații verzi.

Aceasta este propunerea mea și propunerea formală de a trimite propunerea legislativă la comisie.

Domnule președinte Cârlan, cred că putem găsi o soluție ca să putem prelungi termenul considerând-o o lege complexă.

Aveți cuvântul, domnule președinte Cârlan.

## **Domnul Dan Cârlan:**

## Stimați colegi,

Domnul președinte Iliescu se teme de trădare. Eu nu mă tem de trădare, dar mă tem de dentist. Și, aici, suntem în situația în care am avut o durere de măsele, am mers la dentist, adică la Guvern, și printr-o ordonanță de urgență a scos măseaua. Amintirea durerii de măsele pe care am avut-o ne face să venim din nou la dentist și să vrem să scoatem aceeași măsea încă o dată, dar n-o mai avem în gură.

Propunerea legislativă dorește să modifice un text care deja a fost modificat în sensul pe care îl găsim în această propunere legislativă. Cum să-l modificăm? Eu vă rog, dacă veți lua în considerare și veți vota retrimiterea la comisie, să ne dați și mandat, adică să ne spuneți ce anume să modificăm sau ce anume să facem la raportul de respingere pe care l-am propus plenului, pentru că dacă am da un raport de admitere, am modifica un text dintr-o lege în sensul de a rămâne fix așa cum este și nu știu cum se redactează raportul de admitere a propunerii legislative.

Repet, textul a fost modificat, exact așa cum propune inițiatorul, prin ordonanță de urgență, Ordonanța nr. 195/22.12.2005, care este deja modificată și are forma cerută de inițiator astăzi.

Noi cum vom veni? Cum arată raportul pe care îl voi face?

A doua chestiune, dacă-mi spuneți că trebuie să așteptăm până pe data de 10 aprilie să se adopte tacit, este în regulă. Știu ce am de făcut. O așezăm de-o parte și ne întâlnim după data de 10 aprilie și vom avea două legi care spun același lucru.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă**

**:**

Vă rog să-mi dați cuvântul.

## Mulțumesc.

Sigur, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă are soluții. Bănuiesc că toată lumea caută soluții la spațiile verzi, dar îi dau șansa domnului senator Doru Ioan Tărăcilă de a o găsi pe prima.

Nu la spațiul verde, ci o soluție pentru a ieși din impas în procesul legislativ.

Două chestiuni foarte simple: prima, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, propunerea legislativă să fie restituită la comisie, și cea de-a doua, plenul, care este suveran, să prelungească termenul de la 45 de zile la 60 de zile.

Vă mulțumesc.

Aceasta era și soluția pe care o propuneam. Restituim la comisie și prelungim termenul la 60 de zile. Doamna senator Verginia Vedinaș, bănuiesc că același lucru doreați și dumneavoastră să spuneți.

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 2. Se poate. Și nu ieșim nici din termen.

## Da, doamna președinte.

Și eu apreciez că problema este mult prea serioasă.

Marin Preda vorbea despre „barbaria concretului”. Noi asistăm acum la o barbarie împotriva naturii și o resimțim mergând și străbătând țara aceasta. Putem să găsim soluții,

și faptul că Guvernul a preluat cea mai mare parte din această inițiativă legislativă nu ne împiedică pe noi să venim cu alte propuneri, cum este cea pe care a formulat-o domnul președinte Ion Iliescu, și cu soluții care să elimine în viitor ceea ce se întâmplă astăzi cu natura noastră și cu mediul în general.

De aceea, și grupul nostru parlamentar susține propunerea de retrimitere la comisie și vă mulțumim.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Avem votul final pentru Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Este un vot final, pentru că acest proiect de lege de respingere a ordonanței nu a întrunit votul de lege organică.

Constat că nici în acest moment nu sunt șanse să-l îndeplinească și cer acordul dumneavoastră ca mâine, la ora 10.00, să dăm acest vot, pentru a nu intra într-un incident de legiferare.

La punctul 8 din ordinea de zi, Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Vă rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, luați loc.

Este vorba despre o reexaminare.

Este lege organică și, atunci, vă rog să-mi permiteți, totuși, ca mâine la ora 10.00...

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnule vicepreședinte, aveți vreo propunere constructivă?

E neconstituțională în integralitatea ei.

## Da, doamna președinte.

## Asta era propunerea.

În esență, în cazul acesta, Senatul trebuie să se pronunțe. Camera Deputaților este Cameră decizională, dar este vorba despre un proiect de lege în legătură cu care s-a pronunțat Curtea Constituțională și a constatat că este vorba despre o dispoziție, despre o propunere care încalcă norma constituțională.

De aceea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport, din câte cunosc eu, de admitere a cererii de reexaminare și, în esență, de respingere a legii.

Este vorba despre o reexaminare în baza unei decizii a Curții Constituționale. Eu cred că putem să ne pronunțăm, întrucât pentru aprobarea raportului și a cererii de reexaminare nu cred că este nevoie de cvorum calificat de lege organică, întrucât în Constituție se spune: „legile organice se adoptă cu jumătate plus unu din numărul senatorilor”, nu se resping cu jumătate plus unu din numărul senatorilor.

De aceea, pentru a ne pronunța pe lege, și nu pe cererea de reexaminare, eu cred că putem să considerăm că suntem prezenți în cvorum statutar regulamentar de ședință și putem să dăm un vot.

Repet, comisia vă propune o respingere a propunerii legislative și doar o însușire a deciziei Curții Constituționale. Noi nu putem să aprobăm sau să respingem o decizie a Curții Constituționale.

De aceea, luând act de decizia Curții Constituționale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune respingerea propunerii legislative.

## Stimate coleg,

Suntem în prezența unei cereri de reexaminare a legii, formulată de președinte, sigur, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care declară în integralitatea sa neconstituțională Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Eu cred că este necesar votul pe lege organică și vă rog să acceptați să-l dăm mâine, pentru că nu cred că suntem, totuși, într-un cvorum care să ne permită un punct de vedere.

La punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

La fel, vot pe lege organică, tot mâine la ora 10.00.

La punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Este vorba despre o propunere legislativă.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Șerban Nicolae, pentru a prezenta raportul.

Este organică, doamna președinte.

Toate sunt organice, însă aceasta nu a fost dezbătută. Este un raport de admitere, fără amendamente, dar îl rog pe domnul senator să facă o prezentare succintă a acestui raport, pentru ca dezbaterile generale să aibă loc acum și votul mâine.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege și Decizia Curții Constituționale nr. 660/4 iulie 2007 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, a Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma adoptată de Camera Deputaților.

Pentru a pune de acord prevederile legii cu decizia Curții Constituționale, atât Camera Deputaților, cât și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat inițiativa de a modifica alin. (1), după cum urmează: „persoana vătămată într-un drept al său, ori într-un interes legitim prin ordonanță sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță”.

Pentru aceste considerente, așa cum am spus, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege cu care Senatul a fost sesizat în calitate de Cameră decizională.

Legea are caracter organic. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții din sală? Constat că nu sunt. Mâine, la ora 10.00, votul final.

În aceeași situație se află toate proiectele de lege care sunt organice.

Sunt voturi finale până la punctul 20.

La punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 pentru organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog să prezentați raportul.

Este o inițiativă a mai multor colegi senatori și deputați din toate grupurile parlamentare.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul la microfonul 7.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Cameră decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Gheorghe Albu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Albu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Referitor la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 pentru organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare, vreau să vă spun că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, deoarece există acte normative, Legile fondului funciar, prin care pot rezolva cele solicitate de Academia Română.

Vă mulțumesc.

Sunteți de cord și cu amendamentele formulate, domnule secretar de stat?

Raportul este de admitere, cu amendamente.

Da.

Perfect.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnilor colegi, dacă aveți intervenții?

Sunt foarte mulți colegi senatori inițiatori. Practic, fac parte din toate grupurile politice.

Microfonul 1, vă rog.

Propunerea legislativă prevede modificarea art. 4 al Legii nr. 752/2001, în sensul eliminării unor necorelări cu legile proprietății în ceea ce privește patrimoniul Academiei Române și pentru a avea un cadru legislativ clar cu prevederi neechivoce prin care să se rezolve drepturile patrimoniale ale instituției cu aplicarea principiului, facem trimitere la _restitutio in integrum_ .

Facem această propunere referitoare la terenurile agricole și forestiere pe care Academia Română le-a deținut în proprietate și care au fost preluate în mod abuziv în perioada 1945–1989, inclusiv după hotărârea Consiliului de Miniștri din 1948.

Așa cum ați audiat și dumneavoastră ceea ce domnul președinte a prezentat în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport

de admitere, cu amendamentele care sunt prezentate în raport.

Vreau să menționez, Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceste propuneri.

Este necesar să reîntregim patrimoniul Academiei Române, forul științific reprezentativ al țării noastre, cu acest patrimoniu și cred că vom găsi înțelegerea cuvenită la domnii senatori din toate partidele, dat fiind că această inițiativă legislativă cuprinde reprezentanți ai tuturor partidelor.

Ar fi o chestiune de consens pentru a sprijini Academia Română, mai ales că mâine au și sărbătoarea Zilei Academiei Române. Le-am face un cadou extrem de frumos. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator David are cuvântul tot la dezbateri generale.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Tot la dezbateri generale și în calitate de inițiator am luat cuvântul, în primul rând, pentru că nu știu ce caută la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă o asemenea propunere legislativă. Probabil că a fost, totuși, o greșeală din partea Biroului permanent. Trebuie să fim puțin mai atenți. Sunt lucruri care pot ajunge acolo, dar patrimoniul, terenuri forestiere, agricole nu știu de ce ar putea fi acolo, dar ne bucură raportul favorabil pe care-l are.

Pe de altă parte, în poziția Guvernului, am aflat mai înainte că există legile funciare care pot rezolva această problemă. Sunt de acord. Sunt de acord și cu Legea nr. 247/2005, și cu celelalte care pot rezolva aceste lucruri. Problema este că nu s-a rezolvat prin aceste legi.

De aceea, a apărut această inițiativă legislativă.

Probabil că până aici trebuiau corelate cele două părți, poziția Guvernului și problema Academiei Române privind acest patrimoniu. Nu s-a ajuns momentan și nici nu cred că...

Așa cum este precizat, Guvernul nu este de acord nici cu amendamentele care au reieșit.

Suntem într-o situație în care, cred eu, ar trebui, la Camera Deputaților, Guvernul împreună cu Academia Română și cu inițiatorii să găsească, totuși, o soluție care cred că e cea mai potrivită pentru rezolvarea patrimoniului, fie prin această propunere legislativă, fie găsită o soluție prin legile funciare, ceea ce mă îndoiesc, pentru că, până acum, nu s-a putut găsi.

Totuși, ar fi o cale pentru a rezolva problema patrimoniului Academiei Române, o excepție de la legile funciare existente, o modificare a lor și poate că aceasta ar fi singura soluție viabilă în acest sens.

Desigur, susținem această propunere, suntem inițiatori din toate grupurile parlamentare.

Repet încă o dată, cred că, totuși, Guvernul ar trebui să stea la masă cu Academia Română și cu inițiatorii, pentru a găsi soluția care ar fi cea mai potrivită.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mai sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Dacă nu sunt, declar închise dezbaterile generale.

Votul pe raport și propunerea legislativă mâine, la ora 10.00, ca să vă dau prilejul să faceți un cadou Academiei Române.

Stimați colegi, la punctul 21, ultimul punct în ordinea de zi, avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Vă propun să nu-l luăm în dezbatere, fiind o lege complexă.

Nu mai avem decât 5 minute, pentru că, ulterior, se radiodifuzează sesiunea de întrebări și interpelări, și acest proiect de lege trebuie să fie înscris în ordinea de zi într-o ședință ulterioară.

Vă mulțumesc.

La ora 18.10