Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Salutăm colegii prezenţi.

Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa plenului Senatului din 8 aprilie 2008, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, domnii senatori Ilie Sârbu şi Gavrilă Vasilescu.

Cvorumul de şedinţă este de 69 de parlamentari. Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune ca program de lucru pentru ziua de astăzi lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00; la ora 13.00 va avea loc şedinţa Biroului permanent al Senatului; după-amiază, de la ora 15.00, avem lucrări în comisiile permanente. Mâine dimineaţă, miercuri, avem din nou lucrări în plenul Senatului.

Ordinea de zi este, aş spune, destul de încărcată. Avem mai multe proiecte de lege cu caracter ordinar, dar avem şi o serie de legi cu caracter organic.

Invit colegii senatori în sală.

Consult colegii prezenţi dacă au observaţii legate de programul de lucru sau de ordinea de zi.

Nu sunt observaţii.

Vă rog, domnule secretar, să nu număraţi colegii prezenţi, pentru că cei care sunt interesaţi de dezbaterile parlamentare şi de adoptarea proiectelor de lege sigur sunt prezenţi. În momentul în care vom trece la vot, vom avea, eventual, o problemă legată de cvorum�

## **Domnul Gavrilă Vasilescu**

**:**

Sunt 103 absenţi, domnule preşedinte. Nu vă spun prezenţii, vă spun absenţii.

Nu vă faceţi probleme, că putem să citim şi de la dreapta la stânga şi atunci� Este bine.

Stimaţi colegi, dacă nu aveţi observaţii legate de ordinea de zi�

La punctul 1 din ordinea de zi avem înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării.

Este o cerere de reexaminare din partea Preşedintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii şi servicii, cea care a şi dat raport la dezbaterea şi adoptarea legii.

O invit pe doamna preşedinte Silvia Ciornei să prezinte raportul întocmit.

Aveţi cuvântul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin cererea de reexaminare, preşedintele ţării apreciază că textul articolului 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/2007 este corect formulat în textul ordonanţei şi consideră inoportună introducerea condiţionării valorificării sau reutilizării componentelor, prevăzute la articolul 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/2007, de aprobare a ministrului transporturilor. Textul criticat a fost introdus prin amendamente de către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Comisia economică, industrii şi servicii consideră critica Preşedintelui României întemeiată şi propune eliminarea articolului 5, considerând că prevederile articolului sunt cuprinse în articolul 3 din ordonanţă. Mai mult, prin statutul Societăţii de Căi Ferate şi prin Hotărârea de Guvern nr. 581/1998 sunt detaliate atribuţiile consiliului de administraţie şi ale directorului general.

Prin acest amendament, comisia îşi menţine punctul de vedere din raportul iniţial. Menţionăm că există avizul favorabil al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Faţă de cele prezentate, propunem plenului Senatului pentru dezbatere şi aprobare raportul de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă. Precizez, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Îl invit pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului, legat de cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Suntem de acord cu raportul întocmit de comisie în forma prezentată, care este practic identică cu raportul iniţial. �i la dezbaterea iniţială am susţinut varianta care a plecat din Senat, deci suntem de acord.

Mulţumesc.

## Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri.

Nu sunt intervenţii.

Vă rog să îmi permiteţi să ofer cuvântul, în primul rând, reprezentantului Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul preşedinte Nicolae Opriş, aveţi cuvântul. Microfonul 10.

Urmează să dăm vot pe raport şi vot final pe lege.

La punctul 2 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Din partea Guvernului participă domnul preşedinte Nicolae Opriş.

Din partea iniţiatorilor, colegul nostru, domnul deputat Iulian Iancu.

Vă rog.

## Stimaţi colegi,

Avem astăzi pe ordinea de zi o propunere legislativă extrem de importantă, din două motive: primul motiv este că, la nivel european – şi România și-a asumat aceste ţinte –, sursele regenerabile de energie devin o componentă extrem de importantă, respectiv 20% din consumul final de energie în anul 2020 va trebui să fie acoperit din surse regenerabile de energie. România însă şi-a angajat un procent mult mai mare, respectiv 24,1% din consumul final de energie al României va trebui să fie acoperit din surse regenerabile de energie. Aş vrea să vă spun că acest lucru presupune un efort investiţional uriaş. Din acest punct de vedere, timpul pentru noi a expirat deja.

S-au făcut calcule pentru consumul suplimentar de energie pe care trebuie să şi-l acopere Europa în fiecare an: doar din consumul suplimentar de energie ar însemna să se execute o autostradă din turbine eoliene de la Bucureşti până la Beijing şi să se acopere suprafaţa a 50.000 de stadioane de fotbal cu panouri solare şi fotovoltaice. Vă daţi seama ce înseamnă din punct de vedere tehnologic, din punct de vedere al resurselor umane, în special din punct de vedere al susţinerii financiare? Practic, această propunere legislativă dă soluţie, în primul rând, investitorilor care doresc să investească în surse regenerabile de energie în România.

Din fericire, România are posibilitatea să ofere soluţie pe toată paleta de surse regenerabile şi de tehnologii în acest domeniu, de la energie solară până la biomasă, şi, totodată, oferă soluţie atât privind accesul la reţea – o problemă încă nesoluţionată în multe state europene –, cât şi la pârghiile financiare: oferim investitorilor susţinerea financiară în vederea promovării şi susţinerii acestor tehnologii.

Un lucru este sigur, stimaţi colegi. Nimeni nu mai poate să îşi permită să neglijeze vreo formă de energie sau să demonizeze vreo formă de energie. În consecinţă, trebuie să ne adresăm unui mix de energie care trebuie să cuprindă atât cărbunele, hidroenergia, energia nucleară, cât mai ales sursele regenerabile de energie. Practic, acestui obiectiv îi este dedicată această propunere legislativă de astăzi. Sunt proiecte de mai bine de 4.000 de megawaţi în România, care sunt adresate în special surselor regenerabile de energie produse din energie eoliană, dar care aşteaptă pentru că lipseşte acest cadru legal.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

## **Domnul Nicolae Opriş** – _preşedintele_

_Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei_ **:**

## Domnule preşedinte,

## Doamnelor şi domnilor senatori,

Într-adevăr, România are un potenţial eolian peste obligaţiile ce-i revin ca stat membru, pe care şi le-a asumat. Aşa cum s-a mai precizat, în momentul de faţă noi am dat autorizaţie de înfiinţare pentru capacităţi de peste 300 de megawaţi eolieni, iar solicitările depăşesc 1.500 de megawaţi, puterea limită pe care în acest moment sistemul şi-o poate permite.

Vreau să punctez că energia eoliană este o energie imprevizibilă, energia nu se poate stoca şi, din acest considerent, trebuie să avem în spate surse clasice care să preia absenţa vântului şi să compenseze aceste centrale, motiv pentru care investiţiile sunt foarte mari. �i, în acest moment, pentru că solicitările sunt foarte mari, se va face o comisie la nivelul Ministerului Economiei şi Finanţelor, împreună cu Transelectrica şi ANRE, ca să se stabilească criterii de limitare a investiţiilor în domeniul eolian în această perioadă, pentru că sistemul nu este în stare să preia solicitările pe care le avem.

În plus, schema de certificate verzi este în conformitate cu ghidul emis la 1 aprilie anul acesta de Uniunea Europeană, o schemă pentru ajutor de stat – sunt în categoria ajutoarelor de stat şi trebuie să aibă un regim foarte strict în aplicarea lor şi să se evite supracompensarea.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O invit pe doamna preşedinte Silvia Ciornei să prezinte raportul întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii. Aveţi cuvântul, microfonul 7.

## Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma analizării propunerii legislative, a contextului politicilor şi legislaţiei europene în domeniul energiei, precum şi a legislaţiei naţionale în materie, Comisia economică, industrii şi servicii a constatat necesitatea adoptării cât mai rapide a unui act normativ coerent la nivel de lege, care să ofere suportul legislativ pentru transpunerea directivelor europene privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în scopul atingerii ţintelor naţionale impuse de Uniunea Europeană şi creşterii securităţii energetice naţionale şi, în unanimitate, a hotărât adoptarea unui raport de admitere cu amendamente.

Prin amendamentele propuse, se operează modificări ce privesc în primul rând lărgirea domeniului de reglementare, dându-se posibilitatea ca pe lângă energia electrică să fie luate în considerare şi celelalte sectoare vizate de domeniul energiei regenerabile. S-au introdus clarificări privind modul de aplicare a schemelor de susţinere şi s-au introdus clarificări privind susţinerea consumatorilor care deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu.

Vă mulţumesc.

## Vă mulţumesc.

Îl întreb pe reprezentantul Guvernului dacă este de acord cu amendamentele prezentate de colegii din comisie. Domnule Opriş, vă rog.

Nu în totalitate.

Cea cu două certificate. Noi propunem un singur certificat pentru energia�.

Vom discuta la articolul respectiv. Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuvântul domnului senator Aurel Ardelean.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Faptul că Uniunea Europeană este preocupată, prin directivele care sunt în vigoare, de aspectul legat de energie este o problemă care trebuie să ne preocupe şi pe noi.

Susţinerea domnului deputat Iancu de la tribuna Senatului cred că nu mai ridică semne de întrebare. Combustibilii fosili sunt la ora actuală pe terminate, nu mai oferă posibilităţile de asigurare a resurselor energetice.

Ce aş vrea să spun este că cei care sunt iniţiatorii acestei propuneri legislative ar trebui să se apropie şi de mediul academic. Există la ora actuală multe preocupări pentru obţinerea biocombustibililor din sorgul zaharat şi din rapiţă – sigur este mai greu de procurat acea instalaţie de rafinare pentru biodiesel, la fel şi pentru culturile _in vitro_ din plopi şi salcie –, precum şi din ceea ce rezultă de la fast-fooduri, uleiuri care se pot folosi regenerate.

Grupul nostru parlamentar susţine iniţiativa aceasta privind extinderea surselor din materiale regenerabile. Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să precizaţi, domnule preşedinte Opriş, care este amendamentul pe care nu-l agreaţi, la ce poziţie în raport.

Art. 5 alin. (2) lit. b)...

Numai puţin, să găsim. Deci poziţia 8 în raport, art. 5. La alin. (1) aveţi observaţii?

Nu.

La alin. (2)?

Da. La lit. b).

Alin. (2) lit. b) – două certificate verzi pentru fiecare.

Dorim un certificat.

Vă rog să precizaţi punctul dumneavoastră de vedere.

Noi propunem să fie un certificat.

Doar un certificat.

Îl rog pe domnul deputat Iancu să dea explicaţii. Vă rog să veniţi la microfon.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă, practic, stabileşte posibilitatea de susţinere financiară prin două modalităţi. O modalitate este cea reprezentată de „ _feed-in tariff_ ” – deci o taxă fixă –, iar cealaltă este cea a „certificatelor verzi”.

Dacă ne uităm la celălalt alineat, vom observa că această succesiune şi numărul de certificate acordate se adresează tipului de tehnologie şi, totodată, el este menit a încuraja valorificarea tehnologiilor noi, de ultimă generaţie. Prin această succesiune, 1, 2, respectiv 3 certificate, dacă reglementatorul este de acord la următorul alineat cu trei certificate, cred că ar fi bine să rămână şi la acest punct acordarea a două certificate, cu atât mai mult cu cât el se adresează, în special, energiei eoliene de ultimă generaţie, deci o tehnologie nouă, şi, doi, la următorul alineat, încurajăm pe acelaşi principiu şi acordăm trei certificate.

Deci nu ar avea nicio raţiune aici – în mod special la eolian – să nu avem acest mijloc de susţinere în vederea promovării, mai ales că cele mai multe solicitări, aşa cum a spus şi Domnia Sa, le are şi se înregistrează astăzi la energia eoliană.

Vă mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi? Aveţi cuvântul.

Aş vrea doar să precizez că, în momentul de faţă, valoarea unui certificat are 42 de euro pe megawatt, valoare maximă, şi deja avem solicitări care depăşesc posibilităţile tehnice. Două certificate, coroborate cu valoarea de 55 de euro, propusă la art. 10, duc la o supracompensare şi se încalcă regimul ajutorului de stat prin supracompensare, conform ghidului Uniunii Europene. Există riscul supracompensării. Totuşi este un ajutor de stat. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, să oferiţi explicaţii colegilor senatori.

Da.

Guvernul are libertatea, dacă ne vom uita atent în propunerea legislativă, să aleagă forma de susţinere şi modalitatea în care o va face. Principala îngrijorare pe care o observăm astăzi, aici, a reglementatorului, este cea legată de incapacitatea sistemului de a prelua numărul mare de solicitări cu care se confruntă. Cu alte cuvinte, avem o barieră tehnică. Eu vreau să vă spun că mai avem o barieră tehnologică şi o barieră impusă de resursele umane cu care suntem într-un continuu deficit.

Cu alte cuvinte, România nu-şi va putea îndeplini ţinta de 24,1% în 2020 dacă nu-şi elimină, începând de la acest proiect de lege, aceste bariere. Ce înseamnă acest lucru? S-a menţionat puţin mai înainte că energia eoliană este o energie dependentă de condiţiile meteo – şi nu numai energia eoliană, ci energia regenerabilă, în general – şi, în aceste condiţii, este obligatoriu de avut în vedere investiţia într-o tehnologie de înaltă eficienţă, în capacităţi care folosesc gaze naturale. Ce înseamnă acest lucru? Un alt efort investiţional. Or, deocamdată, cu această abordare suntem în faţa unei simple bariere prin care spunem că nu avem cum să susţinem, pentru că nu are sistemul capacitate.

Tocmai acest lucru îl face propunerea legislativă. Având în vedere ansamblul de măsuri, respectiv măsurile de investiţie în sistemul naţional de transport – măsurile pe care trebuie să le ia pentru noile capacităţi în generarea de energie de înaltă eficienţă pe gaze naturale etc. –, Guvernul trebuie să-şi creeze un program naţional care, în final, va fi subsumat aplicării acestor măsuri.

Nu este atât de simplu, însă noi nu avem posibilitatea să atragem aceste investiţii – care sunt de ordinul a miliarde de euro – în România, dacă îi vom descuraja din start.

Vă mulţumesc, domnule deputat. Alte observaţii la alte articole?

Senatul se va pronunţa prin vot asupra acestui amendament.

Vă rog, domnule preşedinte.

Coroborat cu aceasta, am spus art. 10 punctul 1 literele a) şi b), unde se dau valorile maxime şi minime.

Noi am solicitat să nu se treacă în lege aceste valori, să se lase la latitudinea reglementatorului pentru a fi calculate.

Deci nu sunteţi de acord, solicitaţi eliminarea.

Da.

Vă rog, domnule deputat Iancu, să luaţi loc lângă colega noastră, doamna senator Ciornei, ca să nu ne acuzaţi după aceea că nu v-am tratat cu respect, oferindu-vă nu numai scaun, ci şi microfon.

Mişcarea face bine, mai ales dimineaţa. Vă mulţumesc.

## Stimaţi colegi,

Observ din partea reglementatorului că, deşi în comisie a susţinut, nu a avut obiecţii legate de aceste limite minime şi maxime, cu toate acestea acum, la susţinerea în plen, doreşte să le elimine. Dacă eliminăm, pe de o parte, numărul

de certificate pe care le acordăm celor care investesc în tehnologie de ultimă generaţie, iar pe de altă parte eliminăm această plajă minimă şi maximă care, în final, tot la îndemâna reglementatorului este, tot el va stabili această limită, dacă nu-i acordăm o limită, va fixa de la sine putere o limită prin care va descuraja investiţia, fiindcă el o va face în permanenţă, într-un dialog continuu cu operatorul de sistem de transport.

Sistemul naţional de transport, aşa cum bine aţi spus aici, se confruntă acum cu o dificultate de natură tehnică, va interveni la reglementator şi îi va spune: „Te rog să stabileşti o limită descurajantă pentru că încă nu sunt pregătit pentru preluarea acestor cantităţi.”

Or, el are o plajă de la 28 la 50 şi ceva în care poate să stabilească cum doreşte, în aşa măsură încât să rămână tentantă investiţia în România. Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc. Domnul vicepreşedinte Radu Berceanu. Microfonul 2.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă am fi dorit să punem atâtea limite, noi am fi spus de la începutul dezbaterilor că reglementatorul nu poate să reprezinte Guvernul şi atunci Guvernul nu ar fi fost reprezentat aici.

Eu rog Autoritatea de Reglementare să nu încerce să facă politici energetice.

Politicile energetice le face Guvernul, indiferent care guvern este el. Autoritatea de Reglementare reglementează şi atât, nu reprezintă Guvernul.

�i aşa este în neregulă aici că Guvernul este reprezentat de preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii de Reglementare.

Vă rog să acceptaţi că explicaţiile sunt doar tehnice.

Eu vă rog să lăsăm aşa cum e propunerea iniţiatorilor, pentru că lucrurile acestea sunt într-o dinamică şi trebuie puse într-un anumit fel, şi nu lăsate toate la îndemâna reglementărilor prea stricte.

Vă mulţumesc.

Alte observaţii din partea Autorităţii mai aveţi?

Nu.

Vă mulţumesc. Stimaţi colegi,

Urmează să ne pronunţăm în legătură cu cele două amendamente de la art. 5 alin. (2) şi art. 10 literele a) şi b), propuse de iniţiator.

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă. Raport întocmit de Comisia economică, industrie şi servicii.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Alice Bîtu.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat, microfonul 8.

Suntem de acord cu proiectul de lege, cu amendamentele adoptate de Comisia economică, industrii şi servicii. Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

## **Doamna Alice Cezarina Bîtu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei şi Finanţelor_ **:**

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul actului normativ îşi propune să transpună prevederile Directivei nr. 114 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, din decembrie 2006, privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

Principalul obiectiv este asigurarea unui mediu concurenţial normal din punct de vedere al loialităţii competiţiei, în care agenţii economici să folosească mijloace publicitare decente, oneste şi legale în scopul promovării produselor şi serviciilor lor prin armonizarea dispoziţiilor legale la nivel naţional privind publicitatea înşelătoare şi comparativă.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna senator Silvia Ciornei, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii, să prezinte raportul întocmit de comisie.

## Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma analizării proiectului de lege, Comisia economică, industrii şi servicii a adoptat raport de admitere cu un amendament, pe care îl supunem Senatului spre dezbatere şi adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Precizăm că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi.

Nu sunt intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final pe lege.

La punctul 4 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă.

Participă la dezbateri, din partea Guvernului, domnul vicepreşedinte Gheorghe Ciubotaru, ANPC. Aveţi cuvântul.

Microfonul 8.

## **Domnul Gheorghe Ciubotaru** – _vicepreşedinte_

## _la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor_ **:**

Nu suntem noi iniţiatorii, dar suntem de acord cu proiectul de lege care va interzice plata restului către consumatori sub orice altă formă decât în numerar.

O invit pe doamna preşedinte Silvia Ciornei să prezinte raportul.

Având în vedere scopul nobil al acestei iniţiative, şi anume acela de a descuraja continuarea practicilor comercianţilor de a acorda consumatorilor plata restului sub orice altă formă decât numerar, comisia a decis, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamentele din anexă, prin care au fost preluate propunerile din avizul Consiliului Legislativ şi al Guvernului.

Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri. Dacă nu, vom da vot pe raportul cu amendamente şi vot final.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Din partea Executivului participă domnul secretar general Alexandru Mircea.

Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Dacă sunt prezenţi iniţiatorii, îi invit.

Iniţiativa legislativă aduce trei modificări la actuala reglementare privind transportul în regim de taxi, și anume:

1. să se elimine condiţia ca autoturismele pentru care se acordă autorizaţie de funcţionare în regim de taxi să depăşească o vechime mai mare de cinci ani;

2. să se elimine condiţia de limitare a numărului de licenţe pentru taxi care există în momentul de faţă;

Vă rog să concluzionaţi: nu sunteţi de acord cu propunerea legislativă.

Categoric, nu.

O invit pe doamna preşedinte să prezinte raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât Legea nr. 38/2003 vizează înnoirea parcului de autovehicule destinate transportului în regim de taxi, astfel încât să se asigure protecţia mediului, siguranţa şi confortul călătorilor, iar măsurile propuse a fi introduse ar vicia acest scop.

## Mulţumesc.

Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Kibedi.

Nu ştiu dacă sunt prezenţi iniţiatorii�

Nu sunt prezenţi colegii noştri deputaţi.

Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

## Raportul este negativ.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri.

Nu sunt intervenţii.

Raportul comisiei este negativ.

Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea activităţii agenţilor imobiliari şi a societăţilor de intermediere imobiliară din care fac parte aceştia.

Din partea Guvernului, o invit pe doamna secretar de stat Cristina Pocora să prezinte punctul de vedere. Vă rog, aveţi cuvântul.

## **Doamna Cristina Ancuţa Pocora** – _secretar de stat_

## _în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul_ **:**

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine prezenta propunere legislativă în forma prezentată, deoarece aceasta reia dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 3/2000, deşi a eliminat articolele 13 şi 32, declarate neconstituţionale, fără însă a propune o soluţie juridică viabilă, coerentă şi constituţională de reglementare a activităţii agenţilor imobiliari.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

O invit pe doamna preşedinte Silvia Ciornei să prezinte raportul întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii.

## Mulţumesc.

Analizând această propunere legislativă, comisia a constatat că se încearcă instituirea unui monopol al celor două asociaţii profesionale – Uniunea Naţională a Agenţiilor Imobiliare şi Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare – încercând, totodată, să instituie o profesie de agent imobiliar, deşi aceasta este o activitate care se desfăşoară în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport de respingere, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare.

Vă mulţumesc.

## Vă mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final.

Următoarele trei propuneri legislative au caracter de lege organică.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.

Comisia economică, industrii şi servicii este raportoare.

## Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat,

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată, având în vedere că prezintă inconveniente şi din perspectiva Codului de procedură civilă, care nu obligă citarea asociaţilor unei societăţi comerciale, aceasta fiind reprezentată prin organele sale de conducere.

Pe de altă parte, apreciem că sunt suficiente garanţii ca, în situaţia în care se cere dizolvarea unei societăţi comerciale, şi părţile interesate să afle, având în vedere obligaţiile care incumbă de a se publica hotărârea respectivă, de a se comunica Registrului Comerţului.

Noi am propus totuşi, având în vedere că am înţeles raţionamentele iniţiatorilor, să se publice această hotărâre pe pagina de internet proprie sau să se afişeze la sediile oficiilor Registrului Comerţului, însă această propunere nu a fost însuşită de iniţiatori, de aceea nu susţinem iniţiativa în forma prezentată.

Mulţumesc.

## Vă mulţumesc.

O invit pe doamna preşedinte Silvia Ciornei să prezinte raportul comisiei.

## Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au constatat faptul că Oficiul Naţional al Registrului Comerţului se află în imposibilitatea îndeplinirii obligaţiei de a notifica acţionarii, aşa cum se propune prin această iniţiativă legislativă. Propunerea făcută de Guvern, de a se afişa pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, s-a considerat că ar face obiectul unei alte iniţiative legislative şi nu şi-ar avea locul în această iniţiativă. De aceea, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de respingere, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare.

## Vă mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum şi amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică şi spaţii verzi.

Iniţiatorul este prezent?

Vă rog, domnule senator Marinescu, aveţi cuvântul.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă, noi, cei 65 de senatori, urmărim ca unităţile militare dezafectate să fie declarate de utilitate publică şi, la cerere, să fie transferate către consiliile locale sau alte autorităţi numai pentru interes public.

Vreau să vă spun că, până în prezent, s-au dat 527 de hotărâri de guvern pentru 527 de unităţi militare dezafectate şi o mare parte din aceste unităţi militare dezafectate a ajuns în mâinile dezvoltatorilor imobiliari. V-aş da un exemplu: unitatea militară de la Chiajna a ajuns pe mâna firmei Titan Mar. Este vorba de o suprafaţă de 8,6 hectare. �tiţi şi dumneavoastră cine are interes la Titan Mar: edilul Bucureştiului.

Aceste unităţi militare dezafectate până în momentul de faţă reprezintă aproximativ 15.000 de hectare, deci de 7 ori suprafaţa Bucureştiului.

Prin această iniţiativă legislativă urmărim ca aceste unităţi militare dezafectate să fie declarate de utilitate publică, transferate la cerere şi să ajungă acolo unde este nevoie pentru comunităţile locale, adică pentru locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, pentru şcoli, spitale, grădiniţe, cămine de bătrâni.

Aceasta este iniţiativa noastră, pe fond. Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule senator.

O invit pe doamna senator Norica Nicolai, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ca, în numele celor două comisii – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – să prezinte raportul întocmit.

Raportul pentru această propunere legislativă este unul favorabil. Ambele comisii au formulat amendamente la propunerea legislativă iniţială, prin care se pun în relaţie juridică corectă intenţia iniţiatorilor cu prevederile constituţionale şi prevederile legale în vigoare.

Ambele comisii vă propun să dăm un vot favorabil pentru această propunere legislativă, realizând un raport comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Legea are caracter organic.

## Vă mulţumesc.

O invit pe reprezentanta Executivului, doamna secretar de stat Cristina Pocora, să prezinte punctul de vedere al Ministerului Apărării.

## Domnule preşedinte,

Prezenta propunere legislativă ridică o problemă care merită o analiză foarte atentă. Considerăm însă că elaborarea propunerii legislative trebuia precedată de o activitate de documentare şi analiză pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care ar urma să fie reglementate. Astfel, ar fi fost indicat ca propunerea legislativă să conţină dispoziţii detaliate, referitoare la inventarierea terenurilor şi a clădirilor dezafectate, în vederea

identificării atât a bunurilor care pot face obiectul reglementării, cât şi a potenţialului de transformare a acestora în imobile cu destinaţie socială.

Pe baza acestor considerente, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată de iniţiatori.

Vă mulţumesc.

De acord, dar a fost modificată fundamental în cadrul celor două comisii.

Nu sunteţi de acord nici cu forma care a rezultat în urma dezbaterii în comisii, care este cu totul altceva?

Vă rog, microfonul 9.

Eu nu am cunoştinţă de o solicitare a comisiei pentru un nou punct de vedere. Eu am punctul de vedere iniţial, pe acesta îl prezint. Comisia trebuia să ceară un nou punct de vedere, pe un nou text.

Vă mulţumim pentru sfaturile pe care ni le daţi.

Atunci, vă transmitem că în şedinţa la care am participat, reprezentantul Guvernului a fost de acord cu noua formă. Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, domnul senator Mihail Popescu. Microfonul 3.

�tiu că Ministerul Apărării are acum, la ora 11.00, bilanţul şi, probabil, de aceea nu are reprezentant aici�

Aşa este.

Doamna secretar de stat a venit cu un punct de vedere care a fost anunţat anterior. Când am discutat prima dată acest lucru, acesta era punctul de vedere.

Între timp, vă informez, doamna secretar de stat, că s-au făcut documentările necesare, avem de la Ministerul Apărării toate documentele care ne privesc şi la care dumneavoastră aţi făcut referire. De asemenea, pentru că nu se ştia unde să se ducă fiecare unitate, s-a spus ca, la cerere, să meargă la consiliul judeţean. Ceea ce este important este ca aceste unităţi dezafectate să fie în continuare de utilitate publică. Asta este, până la urmă, esenţa legii, pe care noi o urmărim.

Eu ştiu, ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe timpul când preşedinte era domnul Iliescu, că a fost o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin care aceste unităţi militare rămâneau de utilitate publică şi să fie folosite de comunitatea locală pentru probleme de utilitate publică.

Mai târziu, în anul 2005, am văzut că s-a luat o altă hotărâre în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin care acestea puteau trece şi în domeniul privat, ceea ce s-a şi întâmplat, şi situaţia arătată de domnul senator Marinescu nu este unică. Sunt foarte multe spaţii, foarte multe clădiri care au trecut în domeniul privat şi care sunt folosite pe plan local pentru diferiţi chibiţi şi agarici care există acolo. Vă rugăm să înţelegeţi că aceasta este, practic, esenţa legii şi dorim ca acestea să rămână de utilitate publică, pentru a fi folosite de comunitate.

Mulţumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii?

Domnule senator Viorel �tefan, numai puţin, vă rog! Domnul senator Ion Iliescu a dorit să intervină. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Fiind coautor, vreau să susţin punctul de vedere reprezentat de această iniţiativă legislativă, pentru că este un domeniu în care, din nou, interesele de afaceri în domeniul imobiliar au intervenit şi au deformat sensul transferării acestor spaţii care au aparţinut armatei şi care trebuie să rămână de utilitate publică.

Pe de o parte, ştim foarte bine că, în ultimii ani de zile, prin retrocedări au fost evacuate grădiniţe, şcoli, unităţi spitaliceşti, alte unităţi de interes social.

Pe de altă parte, avem probleme grele cu oameni care sunt evacuaţi şi, din păcate, instanţele nu fac niciodată o anchetă socială. Adoptă decizii pentru restituire de spaţii şi nu se interesează de oamenii care locuiesc acolo şi ce se întâmplă cu ei. Se dau decizii de evacuare. Sunt aruncaţi în stradă oameni în vârstă care nu au nicio posibilitate, iar unităţile administrative nu dispun de spaţii să le ofere în schimb. În aceste condiţii, foamea aceasta după afaceri imobiliare a folosit până şi asemenea spaţii eliberate de armată pentru afacerile lor imobiliare, rămânând probleme sociale grave nesoluţionate.

De aceea, cred că, în mod expres, trebuie ca această lege, pe care o adoptăm, să stopeze aceste abuzuri şi să lase pentru domeniul public, pentru interes public, măcar asemenea spaţii pe care le eliberează armata.

Nu sunt de acord cu punctul de vedere exprimat aici şi mă îndoiesc că Guvernul poate să susţină un asemenea punct de vedere antisocial.

Propun să promovăm această iniţiativă.

Da. Vă mulţumesc. Vă rog, domnul senator Ardelean.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor senatori,

Aş vrea să prezint faptul existent la ora actuală în municipiul Marghita, unde cazărmile au fost preluate de o universitate, chiar universitatea pe care o conduc eu, unde, pe baza unui parteneriat public privat, s-a creat un campus universitar. Cred că acest lucru este elocvent: un campus care îndeplineşte toate condiţiile Uniunii Europene. Modul de utilizare a cazărmilor pentru studenţi, pentru cursuri academice, este îmbrăţişat la ora actuală şi de alţi rectori. Grupul nostru parlamentar susţine acest punct de vedere, clădirile dezafectate să rămână de utilitate publică şi privată. Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Domnul senator Viorel �tefan.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să adresez o întrebare iniţiatorilor sau reprezentantului iniţiatorilor şi comisiei.

În prezentare, iniţiatorul făcea vorbire despre nişte terenuri şi construcţii care au fost în această situaţie, dar, între timp, au trecut în patrimoniul privat.

Întrebarea este următoarea: Aşa cum rezultă, legea, prin amendarea care s-a operat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, are aplicabilitate şi asupra acestor terenuri sau ce a mâncat lupul e bun mâncat şi discutăm doar de azi înainte?

Dumneavoastră ştiţi foarte bine, fără să-l întrebaţi pe domnul senator Marinescu, că legea dispune pentru viitor.

În legătură cu ce s-a întâmplat până acum, sigur, putem să facem anchetă, putem să expropriem, avem multe, multe mijloace.

Exact aceasta voiam să spun. În forma iniţială, iniţiatorul ţintea şi ideea exproprierii terenurilor�

De aceea legea era neconstituţională�

�care, în mod abuziv, au fost transferate în patrimoniul privat.

O invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai. În nume propriu doreşte să intervină.

Ca să-i răspund domnului senator �tefan Viorel, legea nu poate viza decât viitorul. Pentru că, în formularea iniţiatorului erau elemente de neconstituţionalitate, intra în coliziune cu prevederile articolului 43 din Constituţie şi ale legii care vizează exproprierea. Practic, imobilele care sunt, în acest moment, în administrarea Ministerului Apărării sunt declarate ca fiind de utilitate publică, iar destinaţia acestora va fi de utilitate publică, ceea ce cred că este un element pozitiv pentru că este absolut firesc ca fiecare comunitate care beneficiază de astfel de spaţii să le utilizeze în interesul comunităţii, şi nu în interese private.

În acest context, şi reprezentanţii Ministerului Apărării au fost de acord cu noua abordare pe care comisiile au dat-o propunerii legislative, iar Grupul parlamentar al PNL o susţine.

Vă mulţumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, după care încheiem dezbaterile generale.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori,

Nevoi sociale sunt foarte multe. Acolo unde apar nevoi sociale, încercăm să găsim o reglementare pentru aceste situaţii. Reglementarea a fost găsită. Este corect şi putem să răspundem astfel unor probleme de care, la vremea când am elaborat şi adoptat legislaţia, nu am avut grijă. Am făcut o legislaţie favorabilă doar pentru o categorie de oameni, iar alţii au avut de suferit. Gândiţi-vă numai la ceea ce s-a întâmplat odată cu restituirea în natură a unor bunuri imobiliare, când foarte mulţi oameni au fost aruncaţi pur şi simplu în stradă. S-a mai discutat aici acest aspect.

Pe plan local se spune: „Domnule, nu avem suprafeţe de teren, nu avem locuri unde să ne putem dezvolta locuinţe, nu avem locuri unde să dezvoltăm alte obiective cu caracter social”. Iată că ele de fapt există şi, de fapt, iniţiatorii – şi sunt foarte mulţi, aproape că, dacă stau să-i număr, mai trebuie încă vreo patru semnatari şi deja sunt iniţiatori câţi sunt necesari pentru o lege organică – au găsit această soluţie care este foarte bună. Sunt puţin surprins: Guvernul nu înţelege nişte lucruri care vin, până la urmă, foarte mult în avantajul lui.

Grupul nostru parlamentar susţine această iniţiativă legislativă, amendamentele au fost corect făcute şi ceea ce s-a eliminat s-a eliminat într-un mod corect.

Aşa cum este amendată, iniţiativa legislativă este susţinută şi de grupul nostru parlamentar. Vă mulţumesc.

Da.

Vă mulţumesc.

În calitate de iniţiator, vă rog, domnul senator Marinescu.

Aş vrea să-i răspund domnului senator Viorel �tefan şi să-i spun că mai sunt încă 142 de unităţi militare care urmează să fie dezafectate în momentul de faţă.

Această afacere a unităţilor militare dezafectate este o afacere de peste o sută de miliarde de euro şi cerem, cu această ocazie, primului-ministru să înceapă o anchetă vizavi de cele 527 de unităţi militare dezafectate, să vedem pe ce mâini au ajuns aceste unităţi militare dezafectate.

Vă mulţumesc.

## Vă mulţumesc.

Înainte de a oferi cuvântul doamnei secretar de stat, eu cred că noi avem posibilitatea, fie prin Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, fie prin Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, să avem informaţii foarte exacte în legătură cu aceste chestiuni şi să nu lăsăm impresia că, efectiv, ar fi doar trasoare aruncate în Senat, dacă situaţia este reală.

Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

## Domnule preşedinte,

Nu aş fi vrut să adaug decât că, într-adevăr, nu am fost prezentă la comisie, ci a fost prezent reprezentantul Ministerului Apărării, şi nu am luat act de discuţiile din cadrul

comisiei, însă eu am prezentat unicul punct de vedere pe această propunere legislativă. Vă mulţumesc.

Da.

Vă mulţumesc.

Vom da vot pe raport, raport cu amendamente, şi vot final. La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115 din 28 iunie 1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007.

Iniţiatorii sunt prezenţi?

Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 5.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori,

Aşa cum ştiţi, Constituţia României a instituit separaţia puterilor în stat, dar, contrar acestor prevederi din Constituţia ţării noastre, prin Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a ajuns Preşedintele României – care nu are atribuţii înscrise în Constituţie –, să fie, când doreşte, şi judecător, şi să trimită în instanţă inclusiv membri ai Guvernului, chiar şi pe unii dintre colegii noştri din Senat, domnul senator Codruţ Sereş sau Paul Păcuraru.

Se pare că textul actual al Legii nr. 115/1999 a fost folosit de către Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, pentru a se răzbuna pe prietenii sau adversarii politici din Alianţa DA sau de la alte partide şi, în acest fel, s-a lăsat deranjat domnul preşedinte de către DNA sau Procurorul general al României, fără ca aceştia să se adreseze Senatului sau Camerei Deputaţilor.

S-a ajuns ca preşedintele ţării noastre să hotărască asupra raportului prezentat de comisia specială, substituindu-se astfel organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti.

Pentru a intra în normalitate, iniţiatorii au propus modificarea acestei legi, astfel încât mascarada şi teroarea prezidenţială, care se regăseşte numai în România, să poate fi eliminată.

Vă mulţumesc.

Invit colegii senatori în sală, întrucât după dezbaterea acestei propuneri legislative vom da vot pe legile dezbătute.

Ofer cuvântul doamnei preşedinte a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna senator Norica Nicolai.

## Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, nu fără temei a fost formulată această iniţiativă legislativă, pentru că prevederile Legii nr. 115/1999 au făcut obiectul unor atacuri la Curtea Constituţională fiind, în momentul de faţă, incidente două decizii care vizează neconstituţionalitatea acestei legi. Opiniile iniţiatorului au fost avute în vedere de ultima decizie a Curţii Constituţionale, care dă dreptul, aşa cum prevede art. 109 din Constituţie, Camerei Deputaţilor şi Senatului să ceară urmărirea penală a miniştrilor care au calitatea de parlamentari, deci este o chestiune care este deja reglementată. Pentru această raţiune şi nu pentru neîntemeierea juridică, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a hotărât să dea un vot de respingere pentru această iniţiativă legislativă, fiind chestiuni deja reglementate în exerciţiul unei decizii a Curţii Constituţionale.

## Vă mulţumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi – microfonul 10 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat,

Pe lângă observaţia făcută de distinsa preşedintă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vizând art. 109 alin. (2) din Constituţie, aş mai aminti doar o situaţie care ar încălca aceste prevederi, respectiv transformarea dreptului de opţiune al preşedintelui de a suspenda miniştrii cercetaţi într-o dispoziţie imperativă, ceea ce încalcă această formulare.

De aceea nu susţinem această iniţiativă legislativă în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

## Vă mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi.

Nu sunt intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final.

Invit colegii senatori în sală, întrucât avem de votat inclusiv legi organice.

Vă propun ca punctele 10 şi 11 din ordinea de zi să le abordăm după ora 11.00, la solicitarea Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

La punctul 12 din ordinea de zi – mai avem patru sau cinci legi cu caracter ordinar şi vă propun să le luăm în dezbatere – este înscrisă Propunerea legislativă privind protecţia minorilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Îl invit pe colegul desemnat sau pe domnul preşedinte să prezinte propunerea legislativă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protecţia minorilor ai căror părinţi sunt plecaţi temporar din ţară, din considerente de ordin economic, pentru o perioadă mai mare de şase luni.

Comisia a analizat propunerea legislativă şi a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. În anexa 1 sunt prezentate amendamentele respinse. Senatul este primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Supunem spre aprobare raportul de respingere.

Vă mulţumesc.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătraşcu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat,

Această iniţiativă legislativă îşi propune să reglementeze protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară. Aş dori să menţionez că există deja un cadru legislativ temeinic în acest domeniu: este vorba de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, precum şi Ordinul nr. 219/2006 al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, care se referă exact la această situaţie, motiv pentru care vă propun să respingeţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Prodan sau colegul senator împuternicit, vă rog.

L-aţi prezentat dumneavoastră din partea comisiei, aşa este.

Doriţi să mai interveniţi?

Nu sunt intervenţii.

Amendamentele respinse sunt susţinute. Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

De asemenea, a întocmit raport Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Iniţiatori sunt mai mulţi colegi deputaţi.

Nu sunt prezenţi în sală.

Vă rog, domnule senator Corodan, să prezentaţi raportul comisiei.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961, în sensul lărgirii sferei drepturilor beneficiarilor acestei legi.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis un aviz negativ. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a transmis un aviz favorabil. Guvernul României nu susţine propunerea legislativă.

În şedinţa din 19 februarie 2008 şi în cea din 4 martie 2008, în prezenţa reprezentaţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de �anse şi a reprezentantului iniţiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a luat în dezbatere propunerea legislativă şi a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de respingere.

Mulţumesc, domnule senator Corodan, pentru raportul prezentat.

O invit pe doamna secretar de stat Denisa Oana Pătraşcu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulţumesc.

Prin această iniţiativă legislativă se propune majorarea cu 79% a cuantumului indemnizaţiei lunare, precum şi scutirea de la impozite şi acordarea unor drepturi de natură financiară acestor persoane. Aş dori să spun că influenţa asupra bugetului ar fi de 7,5 milioane de lei noi pe lună, respectiv 90,4 milioane lei la nivelul unui an, iar iniţiatorul nu menţionează care este sursa de finanţare.

Faţă de acestea, vă rog să daţi un vot pentru respingere.

## Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Iniţiatorul este un coleg deputat.

Nu este prezent în sală.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a fost sesizată în fond pentru raport.

Aveţi cuvântul, domnule senator Corodan, pentru a prezenta raportul.

## Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea este iniţiată de un număr de treisprezece senatori şi deputaţi. Are ca obiect de reglementare majorarea, începând de la 1 ianuarie 2008, cu 400 de lei a valorii coeficientului de multiplicare pentru personalul din învăţământ, salarizat conform Statutului personalului didactic.

Întrunită în şedinţa din data de 19 februarie 2008, în prezenţa iniţiatorilor şi a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ai Ministerului Economiei şi Finanţelor, comisia a examinat propunerea legislativă şi a hotărât să adopte un raport de respingere. Motivaţia respingerii are în vedere creşterea efectiv aproape la dublu a valorii coeficientului de multiplicare. În anul 2008, creşterea salariilor personalului din învăţământ se va realiza potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 15/2008.

Pe cale de consecinţă, supunem spre adoptare raportul de respingere.

## Vă mulţumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Pocora. Aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

## Domnule preşedinte,

La fel ca şi comisia, nici Guvernul nu susţine această propunere legislativă, baza fiind tocmai această creştere excesivă a coeficientului de multiplicare pe care o propune iniţiatorul în propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

La dezbateri generale, doriţi să interveniţi?

Domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem, din nou, în faţa unor propuneri de respingere pentru remunerarea personalului didactic, personal care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul din România.

Eu aş vrea să precizez că indiferent cu cât vom majora salariile cadrelor didactice niciodată nu va fi prea mult. Dat fiind rolul pe care dascălii îl au la ora actuală în edificarea unei societăţi noi, faptul că suntem o ţară a Uniunii Europene trebuie să ne dea de gândit. Salariile cadrelor didactice, la ora actuală, sunt departe de salariile colegilor dascăli din celelalte ţări care fac parte din Uniunea Europeană.

În consecinţă, grupul nostru va susţine majorarea salariilor şi vom vota împotriva raportului de respingere. Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Domnule ministru Paul Păcuraru, aveţi cuvântul.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru** – _ministrul_

_muncii, familiei şi egalităţii de şanse_ **:**

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, sunt obligat să spun că este adevărat, salariile în România, în general, sunt mai mici decât în Uniunea Europeană şi pentru profesori, pentru doctori, pentru arhitecţi, pentru parlamentari, şi pentru miniştri, pentru toată lumea. Acesta este un adevăr care ţine de realitatea economică a României şi de anumite decalaje pe care le are România, în momentul de faţă, faţă de Anglia, Olanda, Belgia şi aşa mai departe.

�i totuşi, în România, vă pot spune că există un accent pus pe educaţie, pe salarizarea şi motivarea corespunzătoare a profesorului, a cadrului didactic. Dacă ne vom uita pe grila de salarizare vom vedea că salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi ale personalului didactic universitar sunt peste media pe economie a categoriei de personal contractual.

Majorările de salarii pentru acest an sunt prevăzute în bugetul de stat şi sunt cele pe care Ministerul Economiei şi Finanţelor le-a putut accepta ca sustenabile, fără să derapăm spre inflaţie, fără să creăm dezechilibre noi între diversele categorii profesionale.

Din acest punct de vedere, vă pot spune că în mandatul actual, în 2004–2007, majorările salariale pentru personalul bugetar sunt consistente, sunt undeva în jur de 70%, iar personalul din învăţământ a beneficiat de majorări mai mari. Din cauza unor presiuni, inclusiv sindicale, au obţinut mai mult decât celelalte categorii. Aşa se face că dintr-o categorie de personal salarizată sub medie, dânşii au ajuns peste media pe economie.

Deci nu este o respingere _de plano_ sau un refuz _de plano_ , ci este pe o realitate şi pe nişte coerenţe în salarizarea internă, care ar trebui păstrate. Repet, cheile de salarizare sunt date prin bugetul de stat şi bugetul de stat nu are în momentul de faţă resurse pentru a crea noi departajări, indiferent de intenţiile unui proiect sau ale altuia.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a întocmit raportul.

Are cuvântul secretarul comisiei, domnul senator Ioan Corodan, pentru a prezenta raportul.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă aparţine unui grup de şase parlamentari ai Partidului Naţional Liberal şi are ca obiect de reglementare actualizarea indemnizaţiilor acordate beneficiarilor Decretului-lege nr. 118/1990, concomitent cu majorarea punctului de pensie sau odată cu indexarea aplicată pensiilor şi celorlalte drepturi de asigurări sociale cu acelaşi procent.

În urma dezbaterilor în comisie, s-a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Pe cale de consecinţă, şi amendamentul propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a fost respins. Votul membrilor comisiei este motivat de următoarele considerente: indemnizaţiile acordate potrivit Decretului-lege nr. 118/1990 cu modificările şi completările ulterioare au caracter reparatoriu, nu sunt stabilite în raport cu nivelul celorlalte venituri şi nu sunt condiţionate de calitatea de pensionar; este încălcat principiul contributivităţii prevăzut de articolul 2 din Legea nr. 19/2000.

Prin conţinutul său propunerea legislativă are caracter ordinar.

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea ca, în calitate de iniţiator, deci şi în nume propriu, dar şi pentru ceilalţi colegi, să susţină propunerea legislativă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte,

## Distinşi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră cu această propunere legislativă nu întâmplător, ci din cauza faptului că am considerat o eroare strecurată în actul normativ, că acest drept nu a mai fost acordat persoanelor persecutate din motive politice. De ce? Pentru că iniţial indexările prevăzute la acest articol erau identice ca valoare şi periodicitate cu indexările aplicate pensiilor, acest fapt fiind explicit prevăzut de textul normativ, iar acest principiu al corelării a fost utilizat

o perioadă lungă de timp, ulterior renunţându-se în mod eronat la acest sistem.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, întâi.

Domnule ministru, vă rog să spuneţi şi punctul de vedere

al Guvernului, având dubla calitate de senator şi de ministru. Microfonul 2, vă rog.

Sigur, Guvernul a avut şi el în analiză acest subiect şi în urmă cu o lună şi jumătate a avansat un proiect de lege prin care încearcă să corecteze şi să îmbunătăţească sumele care sunt acordate pentru anii de detenţie, pentru deportare sau pentru categoriile care fac parte din Decretul-lege nr. 118/1990.

Guvernul susţine proiectul său pentru că este mai bun pentru beneficiari decât iniţiativa domnului senator Mario Ovidiu Oprea, care este lăudabilă, dar nu există o legătură între corelarea punctului de pensie şi indemnizaţia pe care statul o acordă pentru beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990.

Deci salutăm iniţiativa, dar rugăm să se renunţe la ea, pentru că Guvernul are în agenda legislativă, şi chiar la Senat pe ordinea de zi, un proiect de lege cu majorarea cu 90%, începând cu 1 iulie 2008, a indemnizaţiilor pentru beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

La dezbateri generale doriţi să mai interveniţi? Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Vom da vot pe raport şi vot final.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind nivelul maxim al câştigurilor brute lunare pentru cei plătiţi din bani publici.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a fost sesizată în fond pentru raport.

Iniţiatori sunt colegii noştri senatori.

Aveţi cuvântul, domnule senator Funar, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori,

În ultimii optsprezece ani, în ceea ce priveşte domeniul salarizării şi acordării altor drepturi băneşti pentru cei care sunt plătiţi din bani publici, s-a instituit un adevărat haos, cu avantaj în cazul unora dintre beneficiari. S-a ajuns ca destul de mulţi cetăţeni să beneficieze de câştiguri lunare mult mai mari decât Preşedintele României. În timp ce Preşedintele României a ajuns la un câştig brut de circa 8.000 de lei, guvernatorul Băncii Naţionale are circa 100.000 de lei pe lună, îşi stabileşte singur câştigul. Amicul sau inamicul meu Radu Duda are 60.000 de lei pe lună, deci de vreo şapte-opt ori mai mult decât Preşedintele României.

Judecătorii au ajuns la 10.000 de lei până la 30.000 de lei pe lună. Zilele trecute s-au dat în judecată ei pe ei şi au reuşit – culmea – să câştige procesul, au mai obţinut un spor de 50% pentru risc şi condiţii neuropsihice nefavorabile în sălile de judecată. Ce înseamnă acest spor? Mai mult decât aveţi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori, la fel ca şi mine, indemnizaţia pe lună. Acum cer spor de calculator. Mă mir că, încă, nu au solicitat spor pentru aerul din sălile de judecată.

Sunt lucruri anormale care se petrec în domeniul salarizării pentru cei plătiţi din bani publici. Sunt mulţi alţi conducători de regii, societăţi comerciale de subordonare naţională, judeţeană sau locală, care au câştiguri lunare, respectiv premii la sfârşitul anului, uriaşe.

Pentru a se intra în normalitate, iniţiatorii vă supun spre atenţie o propunere legislativă care vizează următoarele în esenţă: Preşedintele României are stabilit prin lege cel mai mare câştig brut pe lună, respectiv pe an, dintre toţi cetăţenii români sau străini care sunt plătiţi din bani publici.

Se interzice oricărui cetăţean român sau străin să beneficieze de bani publici, de câştiguri pe lună mai mari decât cele ale Preşedintelui României.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

Îl invit pe domnul senator Ioan Corodan, secretarul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, să prezinte raportul.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă aparţine unui grup de şapte parlamentari ai Partidului România Mare şi are ca obiect de reglementare instituirea interdicţiei pentru orice cetăţean român sau străin de a beneficia de un câştig brut lunar sau anual mai mare decât cel al Preşedintelui României.

S-au primit de la Guvernul României şi Consiliul Economic şi Social motivele pentru care nu susţin această propunere legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis un aviz negativ.

Dezbaterile au avut loc în data de 19 februarie anul curent şi, în urma analizei, s-a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.

Votul membrilor comisiei este motivat de următoarele considerente: iniţiatorii nu definesc unele noţiuni utilizate, cum ar fi „câştigul brut lunar”, şi nu reglementează autoritatea care ar trebui să aplice măsurile sancţionatoare. Normele propuse încalcă principiile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 95/94, ale Codului muncii şi ale altor acte normative.

Prin conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulţumesc.

O invit pe doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum a spus şi domnul senator Ioan Corodan, prin această propunere legislativă s-ar crea discriminarea persoanelor care cumulează mai multe sporuri şi prime,

deoarece neplata acestor drepturi băneşti ar reprezenta o neplată a muncii prestate, potrivit atât Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cât şi Codului muncii.

Aş dori să menţionez faptul că toate aceste drepturi de natură salarială sunt impozitate, motiv pentru care nu pot fi considerate a fi ilicite.

Vă mulţumesc.

## Mulţumesc.

Ofer cuvântul domnului ministru Paul Păcuraru. Microfonul 2.

## Domnule preşedinte, Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei situaţii în care problema sesizată este corectă, deci cele spuse de domnul senator Gheorghe Funar au acoperire indiscutabilă în realitate, pentru că salarizarea în România, din păcate, a devenit un sistem, aşa, cu geometrie variabilă de la categorie la categorie, de la profesie la profesie, de la sector la sector, de la ramură la ramură�

�de la presiune la presiune�

�de la presiune la presiune, şi de la parte vizibilă la parte invizibilă în salarii, un sistem cu o geometrie cât se poate de diferită. Asta ce înseamnă? Înseamnă că, în partea oficială a salarizării, în partea vizibilă totuşi, Preşedintele României are cel mai mare salariu din ţară. Sau un membru al Guvernului� În partea invizibilă – sporuri, stimulente, prime, alte adaosuri şi aşa mai departe, adică aspecte despre care vorbea doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu –, lucrurile devin complet necontrolabile şi se ajunge să se dubleze sau să se tripleze ceea ce se vede oficial pe hârtie.

Deci există o problemă care va trebui să fie rezolvată neapărat, pentru că, aşa cum funcţionează acum, ea nu poate continua. Soluţia nu mi se pare cea potrivită. Soluţia potrivită o avem în vedere şi, din păcate, nu este făcută, dar este pe traseu. �i Guvernul PSD, până în 2004, a avut, şi Guvernul actual are pe agendă, ca prioritară, problema salarizării unitare a personalului bugetar, a funcţionarilor publici sau a personalului contractual.

Vă pot spune că, în ceea ce-i priveşte pe funcţionarii publici, proiectul de lege este avizat de toate comisiile de dialog social. El presupune salarizare unitară, deci reintroducerea unei reguli şi a unei coerenţe în sistem, pentru că despre asta este vorba. Proiectul este, în momentul de faţă, într-o discuţie finală la Ministerul Economiei şi Finanţelor – împreună cu sindicatele funcţionarilor publici – pentru raport final şi pentru avansarea sa ca proiect de lege în Parlament, în timp ce, în ceea ce priveşte personalul contractual, suntem încă în faza de negociere a principiilor şi a regulilor de salarizare unitară. Deci aici sigur se va întârzia.

Aşadar, soluţia este cea convenită deja şi de Guvernul trecut, şi de Guvernul actual, din păcate nematerializată încă, acea Lege a salarizării unitare a funcţionarilor publici. Dacă nu respingem această propunere legislativă, vom ajunge, într-adevăr, în situaţia în care o serie întreagă de activităţi şi sporuri legale, pe care legea le dă ca drepturi astăzi diverselor categorii, inclusiv în Parlament, să nu mai fie aplicate, pentru că ar fi plafonate de o interdicţie de principiu. Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Dan Mircea Popescu. Microfonul 3.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are mai mult decât un sâmbure raţional.

În primul rând, trebuie să observăm că această problemă a salarizării este, într-adevăr, scăpată de sub control. Dacă în anii ’90 raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu din domeniul bugetar era de 1 la 4, asistăm în aceşti ani la o evoluţie spectaculoasă, din acest punct de vedere, raportul crescând de la 1 la 5. Suntem, în momentul de faţă, la 1 la 7, cu tendinţa de a creşte, ceea ce nu este în regulă. Din acest punct de vedere, proiectul are sâmbure raţional.

În al doilea rând, vreau să vă reamintesc faptul că, în Senatul României, a trecut o moţiune simplă, la sfârşitul lunii februarie, care, în partea finală, între cele zece cereri adresate Guvernului, preciza tocmai acest lucru, şi anume ca, într-un interval de trei luni de zile, Guvernul să vină în faţa Senatului şi să prezinte acest nou proiect, atât de mult dorit, cel al salarizării în domeniul bugetar.

Din ceea ce astăzi ne-a spus aici domnul ministru Păcuraru înţelegem că un asemenea lucru este încă iluzoriu, cel puţin la nivel de principiu, însă ar trebui să avem aceste lucruri configurate, astfel încât aceste discrepanţe din ce în ce mai mari între cele mai mici şi cele mai mari salarii din România – vorbesc de sectorul bugetar – să se atenueze, nu să crească, aşa cum se întâmplă de atâţia ani încoace.

Repet, propunerea legislativă are acest sâmbure raţional. Din păcate, forma în care a fost prezentată lasă încă de dorit, dar aşteptăm din partea Guvernului să vină în faţa Senatului cu proiectul de lege mult promis.

Mulţumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi,

Puţin mai devreme, un actual ministru al muncii şi un fost ministru al muncii ne-au vorbit despre acelaşi lucru, şi anume că, în România, în momentul de faţă, sistemul de salarizare este dat peste cap.

Propunerea legislativă care ni se prezintă ne dă un fir şi ne spune că, dacă este să rezolvăm această problemă – pentru că, de fapt, asta ne spune –, noi trebuie să pornim de undeva. De unde pornim? Trebuie să pornim de la funcţia cea mai înaltă în stat, aceea de preşedinte al ţării. De acolo să începem să rezolvăm această problemă.

Mai avem încă o problemă: în unele domenii, salariile au crescut extraordinar de mult şi nu vom putea niciodată să scădem sistemul de salarizare în România, ci trebuie să-i ridicăm pe cei pe care i-am lăsat undeva în urmă.

Puţin mai devreme, am dezbătut o propunere legislativă prin care voiam să majorăm salariile cadrelor didactice. S-a

semnat de către toate formaţiunile politice un pact în legătură cu educaţia. Păi, oamenii care sunt implicaţi cel mai mult în sistemul educaţional sunt cadrele didactice. S-a dat un exemplu: că aşa cum solicită cadrele didactice majorarea salarială, aşa pot să solicite şi medicii şi aşa mai departe. Dacă am căzut de acord asupra unui sistem şi dacă vrem să le mărim salariile cadrelor didactice, fiind obligaţi să le mărim şi medicilor, şi juriştilor, şi nu mai ştiu cui, n-o s-o mai scoatem niciodată la capăt.

Eu cred că, dacă vrem să rezolvăm această problemă, va trebui la un moment dat să fixăm, poate, chiar şi un pact pe această problemă.

Haideţi să rezolvăm problema salarizării în România şi să avem un sistem unic de salarizare pentru tot ceea ce înseamnă sistem bugetar! Numai în această situaţie vom reuşi, într-adevăr, din acel moment zero, să putem discuta şi să aşezăm pe o scară valorică tot ceea ce se întâmplă şi tot ceea ce este prins în sistemul bugetar.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu susţine această propunere legislativă, pentru că, aşa cum este redactată�, dar ia din această propunere legislativă ceea ce este esenţial: trebuie să iniţiem un sistem unic de salarizare în România.

Mulţumesc.

Domnule senator Iorga, aveţi cuvântul. Microfonul 2.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Este a nu ştiu câta oară când aud, în această sală, expresii de genul: „sigur că propunerea legislativă este generoasă”, „bineînţeles că ea spune lucrurilor pe nume, dar�”, iar după „dar”-ul acesta nu votăm. Păi, cum spunea colegul Vasilescu, dacă este un început, haideţi să continuăm începutul acesta măcar votând această propunere legislativă, pentru că mie mi se pare că este foarte bună.

Când am dezbătut bugetul pe acest an, la Comisia pentru egalitatea de şanse – colega mea Cornelia Cazacu este aici – au venit, mă rog, unele ministere care sunt „arondate” la noi, dar am citit şi alte bugete. Iertaţi-mă, la bugetul Ministerului Justiţiei, la cel al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi la cel al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt alocate mii de miliarde de lei pentru – îmi permit să citez din memorie, iar cine vrea să mă verifice să se ducă la buget – plata, auzi?, a unor drepturi obţinute de angajaţi în urma unor sentinţe judecătoreşti rămase definitive pentru plata unor sporuri, pentru plata unor concedii şi aşa mai departe. Atunci, pot să fac şi eu ca domnul ministru Păcuraru. Sigur că sunt definitive şi executorii, dar să le plătească acela care nu le-a acordat, dacă sunt sporuri legale sau trebuiau acordate, nu să le suportăm noi toţi şi să alocăm la bugetul statului, pentru că aici s-a pus punctul pe _i_ . Efectiv, judecătorii şi procurorii se dau în judecată între ei pentru că ei ştiu că, dând o hotărâre judecătorească definitivă, executorie – eu ştiu? –, irevocabilă, foloseşte tuturor, inclusiv celor care o dau. Apoi, principiul de drept este că nimeni nu poate fi judecător în propria lui cauză.

Ce facem? Este de discutat şi problema aceasta. Dar, ca să n-o lungesc, dacă începutul este bun, dacă trebuie, bineînţeles, să plecăm de undeva, haideţi să treacă legea asta şi pe urmă mai vedem.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Vom da votul final mai târziu.

Punctul 17 din ordinea de zi.

Avem şapte legi organice la rând.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt prezenţi.

Îl invit pe domnul secretar Ioan Corodan să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Aveţi cuvântul, microfonul 7.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare extinderea categoriei beneficiarilor Legii nr. 44/1994, incluzându-i în aceasta şi pe militarii care au acţionat în unele unităţi speciale pentru dezamorsarea proiectilelor şi curăţarea terenurilor de mine până la distrugerea totală a câmpurilor de muniţii.

Dezbaterile în comisie au avut loc în data de 19 februarie, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de �anse.

Iniţiatorii, deşi invitaţi, nu au fost prezenţi la dezbateri.

În urma analizei, membrii comisiei au decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat Pătraşcu sau doamna secretar de stat Cristina Pocora, vă rog.

Iniţiativa legislativă vizează aplicarea unui tratament juridic egal unor persoane care au desfăşurat activităţi similare, dar care s-au produs în situaţii şi împrejurări temporale diferite, ceea ce presupune o abordare diferenţiată.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul nu susţine adoptarea prezentei propuneri legislative. Suntem de acord cu raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Vom da votul mai târziu.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Legea are caracter de lege organică.

Sunt prezenţi iniţiatorii, cei trei colegi deputaţi? Nu sunt.

Domnule senator Corodan, secretar al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, vă rog să prezentaţi raportul.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă aparţine unor distinşi colegi deputaţi şi are ca obiect de reglementare eliminarea termenelor de prescripţie în care ar putea fi contestată decizia de pensionare.

În urma analizei, membrii comisiei au decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

## Mulţumesc.

O invit pe doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu să prezinte punctul de vedere formulat de Guvern.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu poate susţine această propunere legislativă. Aş dori să vin în completarea a ceea ce a spus domnul senator, precizând că şi Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestei situaţii prin menţionarea că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut. Trebuie să existe un termen în care orice act administrativ poate fi contestat. Dacă s-ar renunţa la acest termen de prescripţie, atunci ar deveni aplicabile prevederile Legii contenciosului administrativ.

În prezent, prin Legea nr. 19/2000, reglementarea este de 45 de zile. Prin Legea contenciosului administrativ, termenul ar fi mai redus.

## Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri. Nu sunt intervenţii.

Votul pe raport şi votul final se vor da mai târziu.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatori sunt mai mulţi colegi deputaţi şi senatori. Iniţiatorii sunt prezenţi?

Vă rog, doamna senator Paula Ivănescu, aveţi cuvântul, în numele iniţiatorilor, pentru a prezenta propunerea legislativă.

În esenţă, această propunere legislativă vrea să facă un pic de lumină şi dreptate acelor persoane care au profesat în locuri de muncă grele, încadrate în grupa I de muncă, cu toxicitate, în condiţii care aduc grave abateri de la sănătatea obişnuită, aspecte de care Legea nr. 19/2000 nu a ţinut cont. În aceste condiţii, am propus să se majoreze punctele realizate în perioadele în care au lucrat în locuri cu muncă deosebit de grea:

– cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în grupa I de muncă sau în locuri încadrate, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată, în condiţii speciale; – cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în grupa a II-a de muncă sau în locuri încadrate, potrivit legislaţiei în vigoare după această dată, în condiţii deosebite.

## Mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar Ioan Corodan să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea aparţine unui grup de deputaţi şi senatori ai PD-L şi are ca obiect de reglementare eliminarea unor nedreptăţi în aplicarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, reglementându-se dreptul ca pensionarii şi persoanele asigurate care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau deosebite, potrivit Legii nr. 19/2000, să beneficieze de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective astfel: 50% pentru grupa I de muncă, în condiţii speciale, şi 25% pentru grupa a II-a de muncă, în condiţii deosebite.

Vă informez că Guvernul României şi CES-ul au transmis motivele pentru care nu susţin această propunere legislativă.

În urma şedinţei din data de 19 februarie anul curent, desfăşurată în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de �anse, s-a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

## Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul ministru Paul Păcuraru să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 9.

## Domnule preşedinte,

Mă regăsesc, parţial, în proiectul doamnei Paula Ivănescu, pentru că, atunci când eram în Senat, fără să ştiu că voi ajunge în minister, am avut şi eu un proiect similar, pentru că problema este reală. Problema este reală în sensul că, într-adevăr, în momentul de faţă există o inechitate în ceea ce-i priveşte pe cei care au lucrat în grupa I şi în grupa a II-a de muncă, există o inechitate dată şi de pragul de aplicare a Legii nr. 19/2000, respectiv 1 aprilie 2001. La unii se calculează prin împărţirea punctajului total la un număr de 20, în timp ce la alţii se împarte punctajul total la 25 şi rezultă o diferenţă de puncte de pensie în plată.

Din păcate, în această vară, după ce am ajuns în minister, după ce am terminat de aplicat una din ordonanţele emise de Guvern, respectiv înlocuirea salariului minim cu salariul mediu pe economie pentru perioada în care în cartea de muncă nu era trecut salariul, imediat am trecut la simularea acestui proiect, care este acelaşi din toate timpurile. Rămâne de văzut dacă putem să-l aplicăm. Din păcate, simularea nea dus la o concluzie care te lasă fără aer cumva. Adică, din păcate, avem foarte mulţi beneficiari – în jur de 1.800.000 de beneficiari la Casa de Pensii –, care ar fi beneficiari de grupă de muncă. Aceasta înseamnă că fiecare al doilea român a lucrat în grupă de muncă, ceea ce este, evident, exagerat, iar

cei care cunosc realităţile din industrie, din minerit, din siderurgie ştiu că nu fiecare al doilea angajat lucra în grupă de muncă. După 1990, s-au creat nişte facilităţi care au făcut ca ramura întreagă, cu contabili, cu normatori, cu planificatori, cu portari, să beneficieze de grupă. Aceasta a mărit foarte mult numărul, iar suma de bani necesară pe an, pentru aplicarea acestor procente, este de 800.000.000 de euro, numai pentru acest domeniu.

În aceste condiţii, sigur că noi am avut de ales între a aplica excedentul bugetar pentru majorarea generală a pensiilor, pentru toţi pensionarii din sistemul public, sau a încerca să rezolvăm această problemă punctuală. Evident, opţiunea a fost să încercăm să majorăm la toată lumea la 37,5% punctul de pensie, adică la 581 de RON, în momentul de faţă. Legea nr. 250/2007 ne obligă ca, începând cu 1 ianuarie 2009, să majorăm punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut. Aceasta înseamnă că eventualul excedent pe care noi îl vom obţine pe bugetul de asigurări, în acest an, deşi avem de făcut şi pilonul doi �

Domnule ministru, să înţelegem din afirmaţiile şi explicaţiile pe care ni le daţi că sunteţi împotriva raportului de respingere şi pentru propunerea legislativă?

Nu. Vreau să explic colegilor din Senat că sunt foarte, foarte multe argumente care ne obligă să fim foarte rezervaţi în privinţa acestui subiect şi, ca atare, suntem obligaţi, în acest moment, să respingem această propunere legislativă.

Doriţi să interveniţi la dezbaterile generale? Vă rog, domnule senator David. Microfonul 2.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur că, aşa cum spunea şi domnul ministru, această propunere legislativă are argumente şi fundament. Mai mult decât atât, fiind senator, eu chiar am avut câteva intervenţii în anii care au trecut, întrucât provin dintr-o zonă de minerit. Cunosc situaţiile în care au lucrat aceşti oameni, şi anume condiţiile grele de muncă. În mod normal, ei ar trebui să beneficieze de acest nu spor, ci de această majorare a punctajelor. Este o problemă, aşa cum prezenta domnul ministru, gândindu-ne la ce înseamnă per total, la suma anuală şi așa mai departe, dar trebuie să facem această diferenţă între cei care au lucrat în condiţii grele, în condiţii cu toxicitate ridicată, şi cei care nu au lucrat în aceste condiţii. Mă refer la pensii.

De asemenea, mai este de reţinut următorul aspect – mă refer încă o dată la cei care au lucrat în condiţii grele, în mină –, şi anume că sunt puţini cei care trec de vârsta de 70–75 de ani. Deci beneficiază foarte puţin timp de această pensie, inclusiv de aceste eventuale majorări, să le spunem aşa.

Eu cred că Guvernul ar trebui totuşi să se aplece mai mult asupra acestei propuneri legislative şi, eventual, să facă un calcul, nu la nivelul a ceea ce iniţiatorii au propus, poate un calcul mai mic şi, poate, să-i diferenţieze, eventual, mai mult pe cei care ar trebui să beneficieze de această majorare. Este o problemă care priveşte, de asemenea, şi judeţul meu, Timiş, şi nu numai. Am avut multe intervenţii privind majorarea punctajelor la aceste categorii de persoane.

Încă o dată, este o problemă reală, cunoscută de toată lumea, recunoscută şi de Guvern, dar trebuie să-i găsim o rezolvare în aşa fel încât cei care trebuie să beneficieze de această majorare să o poată face cât sunt în viaţă. Mulţumesc.

Mulţumesc. Declar încheiate dezbaterile generale. Vom da vot�

Da, vă rog, domnule senator Otilian Neagoe, microfonul 3.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

�i eu aş dori să adaug, în numele Grupului parlamentar al PSD, că este deosebit de importantă problema pensionarilor proveniţi din grupele I şi II de muncă. PSD are, de asemenea, un proiect de lege în acest sens, pentru majorarea pensiilor cu 50% şi 25% pentru cei din grupa I şi grupa a II-a de muncă. Sunt multe argumente pentru a susţine acest lucru şi aş mai adăuga la cele ce s-au spus şi faptul că majoritatea pensionarilor care provin din aceste grupe de muncă suferă de boli cronice, boli cronice care înseamnă: saturnism, silicoză. Sunt necesare, de aceea, măsuri de urgenţă pentru a elimina discriminările create prin Legea nr. 19/2000.

Aş dori să fac o precizare aici, pentru că domnul ministru Păcuraru spunea că este vorba de 1.800.000 de persoane şi că aceasta înseamnă că al doilea lucrător român a fost încadrat în grupe de muncă: trebuie să raportăm această cifră, domnule ministru, la 10.000.000 de lucrători, câţi aveam în 1990, şi atunci înseamnă numai 20%. Sigur că realitatea aceea este, la acea cifră trebuie să ne raportăm şi este limpede că poate trebuie făcută şi o reverificare. Sunt de acord că, probabil, în anumite zone, s-or fi adăugat şi oameni care, să spunem, nu fac parte 100% din categoria celor care au lucrat în aceste condiţii. Reprezint în Parlament un judeţ care a avut industrie superdezvoltată şi există mulţi oameni care sunt în această situaţie şi aşteaptă un semn din partea noastră.

Noi vom susţine rezolvarea acestei probleme în regim de urgenţă. Vă mulţumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulţumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul pe raport şi votul final, mai târziu.

## Stimaţi colegi,

Am sărit peste două proiecte de lege, cele înscrise la punctele 10 şi 11 din ordinea de zi. Sunt legi cu caracter ordinar. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a solicitat să le luăm în discuţie după ora 11.00.

Vă propun să le luăm în discuţie acum şi, după aceea, vom încerca să votăm legile cu caracter ordinar şi legile din şedinţa de ieri, 7 aprilie anul curent.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi

modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Rog reprezentantul Executivului să prezinte expunerea de motive.

Domnule secretar se stat Demeter, vă rog, aveţi cuvântul.

## **Domnul Demeter András István** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii şi Cultelor_ **:**

## Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului intenţia noastră este modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, modificare ce vizează două aspecte principale: în primul rând, este vorba despre exploatarea patrimoniului privat al statului, despre sălile şi grădinile cinematografice care sunt în administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (RADEF) şi care, prin prelungirea termenului dat de Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 până în data de 31 august 2008, ar putea fi transferate la autorităţile publice locale, la cererea acestora, în condiţiile legii.

Al doilea calup de probleme vizează reglementări privind acordarea de credite pentru producţia de film cinematografic. Aici, modificările vizează, în primul şi în primul rând, solicitările breslei, astfel încât nu ministrul culturii şi cultelor, ci Centrul Naţional al Cinematografiei să fie instituţia care ia decizii în privinţa acestor comisii.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Dumitrescu să prezinte raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi – nu a fost niciun vot în favoarea proiectului, ci un vot împotrivă şi 5 abţineri –, să adopte un raport de respingere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor va fi Cameră decizională.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii.

Votul pe raport şi votul final, imediat.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale.

Din partea Executivului, domnule secretar de stat András Demeter István, aveţi cuvântul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege, Guvernul a modificat ordonanţa care în 10 ani de existenţă s-a dovedit a fi ineficientă. S-a produs, pe de o parte, armonizarea cu prevederile legislaţiei europene din domeniul acordării de finanţare nerambursabilă pentru programe, proiecte şi acţiuni culturale.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul senator Ion Mihai Dumitrescu, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, să prezinte raportul.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa din 26 februarie 2008, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, în prezenţa reprezentantului Ministerului Culturii şi Cultelor, a domnilor senatori Gheorghe Funar, Vasile Dîncu şi Dan Gabriel Popa, a admis, cu unanimitate de voturi, amendamentele care se regăsesc în anexa la prezentul raport. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Legea face parte�

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Raportul este favorabil, de admitere, cu amendamente. Nu sunt intervenţii.

Vom proceda la vot.

Stimaţi colegi,

Invit doamnele şi domnii senatori în sală.

În primul rând, voi supune votului dumneavoastră programul nostru de lucru.

Invit colegii senatori în sală.

Astăzi, vom desfăşura lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00. De la ora 13.00, va avea loc şedinţa Biroului permanent, iar după-amiază, de la ora 15.00, vom desfăşura şedinţe în comisiile permanente.

Nu au fost observaţii legate de ordinea de zi, dimpotrivă, am şi dezbătut 20 de iniţiative legislative.

Proiectul ordinii de zi a fost aprobat în unanimitate de plenul Senatului cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

La punctul 1 din ordinea de zi am discutat asupra cererii de reexaminare, formulată de Preşedintele României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării, pentru care Comisia economică, industrii şi servicii a întocmit un raport de admitere, cu un amendament admis.

Legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Procedură de urgenţă. Raportul este favorabil. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În primul rând,

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile şi resupun votului dumneavoastră amendamentul colegilor din Comisia economică, industrii şi servicii la articolul 10 literele a) şi b). Este vorba de acele taxe de 30 şi 60 de euro. Vă rog să votaţi.

Amendamentul a fost aprobat cu 36 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 15 abţineri.

Am impresia că am defectat ceva. Înţeleg că votăm prin ridicare de mână legile cu caracter organic, iar pe cele cu caracter ordinar putem totuşi să le votăm electronic _. (Rumoare în sală.)_

Acum, dacă s-a stricat, domnule preşedinte, votăm prin ridicare de mână.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Aici, la mine, scrie „Aşteptare”. Deci înseamnă răbdare. Stimaţi colegi, resupun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Resupun votului dumneavoastră – deşi la mine scrie „Sfârşit vot”, iar cei din staff dau din cap şi spun că ar merge – propunerea legislativă în ansamblu.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului cu 43 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 12 abţineri.

La punctul 3 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, care este prioritate legislativă a Guvernului. Raportul este de admitere, cu amendamente.

Legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 4 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea are caracter de lege ordinară.

Raportul este de admitere, cu amendamente.

La punctul 5 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Raportul este de respingere.

Legea are caracter de lege ordinară.

cale de consecinţă, potrivit Regulamentului Senatului, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 6 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă privind reglementarea activităţii agenţilor imobiliari şi a societăţilor de intermediere imobiliară din care fac parte aceştia.

Raportul întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii este de respingere.

Revenim.

Deşi s-a afişat, vă rog să acceptaţi să reluăm votul.

Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii la propunerea legislativă care are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să votaţi.

Plenul Senatului a adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri şi, pe cale de consecinţă, a respins propunerea legislativă.

La punctul 7 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă pentru completarea articolului 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.

Raportul întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii este de respingere.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnul Haşotti a rămas surprins de câtă solidaritate există pentru...

La punctul 8 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum şi amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică şi spaţii verzi.

Da. Este organică.

Întâi le votăm pe cele cu rapoarte de respingere.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115 din 28 iunie 1999 (republicată) privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 23 martie 2007.

Raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea este organică, având raport negativ.

La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Raportul este, de asemenea, de respingere.

Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Cu 51 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă la proiectul de lege, care are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată, a fost adoptat de plen.

Pe cale de consecinţă proiectul de lege a fost respins.

La punctul 11 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale.

## **Din sală:**

Are raport de respingere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da. Numai o secundică�

Ne-am grăbit la punctul 10. În condiţiile în care...

Am votat raportul şi am respins proiectul de lege.

Punctul 11, de ce 12?

Are raport de respingere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Staţi puţin� �i nu-l votăm pe 11?!

Este lege cu caracter ordinar, ce avem cu ea?

La punctul 11 din ordinea de zi am dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2008.

Raportul întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă este favorabil.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 13 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială este negativ.

La punctul 14 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială este negativ.

Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului. Rog colegii prezenţi în sală să voteze.

Resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit

de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi.

33 da, 33 nu.

S-a aprobat.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu. Nu s-a aprobat. 35 trebuie să fie în stânga sau în dreapta.

Pentru a treia oară, ca să nu facem apelul, resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Vă rog să votaţi.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

_**:**_

Listă!

Listă la un vot care nu are efect?

Da. O punem deoparte şi pe aceasta şi o mai votăm la sfârşit când mai facem apelul. Deci amânăm punctul 14 cu votul final pe raport şi pe lege.

La punctul 15 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Raport de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Vot pe raport, legea având caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Raportul negativ a fost adoptat de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 16 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă privind nivelul maxim al câştigurilor brute lunare pentru cei plătiţi din bani publici.

Raport de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi două abţineri, plenul Senatului a adoptat raportul negativ.

Pe cale de consecinţă respinge propunerea legislativă.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga** _(din sală):_

Listă!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM.

La punctul 17 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Raportul este de respingere.

Legea are caracter de lege organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului. Vă rog să votaţi.

Cu 35 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 8 abţineri, insuficient pentru a fi adoptat, având în vedere caracterul legii de lege organică� Deci respinge raportul negativ.

La punctul 18 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul este de respingere.

Îl

La punctul 19 din ordinea de zi am dezbătut Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Raportul este negativ, legea are caracter de lege organică.

Vă rog să votaţi.

Raportul nu a fost adoptat de plenul Senatului, întrucât nu a întrunit decât 45 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 11 abţineri.

Listă pentru Grupul parlamentar al PD-L.

Stimaţi colegi, am dezbătut punctul 14, dar raportul nu a întrunit numărul de voturi.

Raportul negativ este de respingere la propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 220/2007.

Resupun la vot, pentru a treia oară, raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială – punctul 14 din ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

Da.

Raportul nu a fost adoptat de plenul Senatului, întrunind doar 32 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi 7 abţineri. Raportul negativ este respins.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului, ca lege cu caracter ordinar, întrucât în favoarea sa au votat 35 de senatori, 24 de colegi au votat împotrivă şi 9 colegi s-au abţinut.

Avem o ordine de zi suplimentară, pe care sunt înscrise mai multe proiecte de lege – cred că sunt foarte multe cu caracter organic –, cele care s-au dezbătut în şedinţa de ieri şi pentru care i-am invitat la vot, astăzi, inclusiv pe miniştri.

Să încercăm să dăm votul, dacă vom putea, pe aceste proiecte de lege, iar după aceea, vom continua dezbaterile, dacă mai avem timp, pentru că mai avem câteva legi cu caracter ordinar.

La punctul 1 din ordinea de zi suplimentară avem Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale.

Trebuie să dăm vot final, ca urmare a faptului că proiectul de lege de respingere a ordonanţei de urgenţă nu a întrunit vot de lege organică.

Legea are caracter de lege organică.

Nu îmi dau seama dacă Senatul este Cameră decizională. Cred că da.

Rog colegii secretari să verifice cvorumul.

Există cvorum, sunt 77 de colegi. Dar există şi temere legată de�

77 parcă este ceva mai mare.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu a fost partener de coaliţie cu dumneavoastră. Cum să nu-i daţi credit? Se poate?!

Doriţi, cumva, domnule lider de grup, să verificăm semnăturile celor care şi-au anunţat prezenţa astăzi? Nu doriţi. Este bine.

Stimaţi colegi,

Eu vă propun următoarea procedură. În primul rând, să supunem votului final legile pentru care Senatul este primă Cameră sesizată şi pentru care există riscul adoptării tacite, pentru că noi am muncit la ele.

În cazul celorlalte, nu suntem constrânşi de un termen, chiar dacă nu le

Eu mă refer la ordinea de zi suplimentară.

Nu ştiu ce punct a fost ieri în ordinea de zi. Punctul 5 din ordinea de zi suplimentară.

Avem colegi care nu au înţeles?

Deci vă propun să votăm propunerea legislativă înscrisă în ordinea de zi suplimentară la punctul 5.

Raportul este de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votaţi.

Legea are caracter de lege organică.

În favoarea raportului de respingere s-au pronunţat doar 40 de colegi, 15 au fost împotrivă, 12 s-au abţinut.

Insuficient, având în vedere caracterul legii, de lege organică.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, precizând caracterul legii, de lege organică.

În favoarea propunerii legislative s-au pronunţat doar 22 de colegi, 32 au fost împotrivă, 9 s-au abţinut.

Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.

Legea este organică.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este un raport de respingere.

Îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Punctul 6 din ordinea de zi suplimentară. Insuficient.

În favoarea raportului negativ s-au pronunţat 46 de senatori, 4 au fost împotrivă, 15 s-au abţinut.

Trebuie să reluăm�

Poftiţi?

Le-am luat întâi pe cele cu rapoarte de respingere. La final, le vom lua pe cele cu rapoarte de admitere. Le-am împărţit pe trei categorii: ordinare, organice şi în funcţie de raport. Nu scăpăm nimic.

Deci trebuie să reluăm votul, întrucât s-au pronunţat 33 pentru şi 34 împotrivă.

Resupun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, legea având caracter de lege organică.

Vă rog să votaţi.

Raportul a fost respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 27 de colegi, 28 au fost împotrivă, 12 s-au abţinut.

Rog colegii prezenţi în sală să-şi ocupe locurile şi să şi voteze.

Resupun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă rog să votaţi, legea având caracter de lege organică. Propunerea legislativă a fost respinsă. În favoarea sa s-au pronunţat 37 de colegi, 22 au fost împotrivă, 13 s-au abţinut. La punctul 9 din ordinea de zi suplimentară avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Raportul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi este negativ.

Legea este organică.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului. Vă rog să votaţi.

În favoarea raportului s-au pronunţat 56 de senatori, insuficient, având în vedere caracterul legii, de lege organică.

Raportul fiind respins,

Nu, nu� Să nu greşim� lăsaţi.

Să vedem cu ce tip de lege ne-a sesizat Camera Deputaţilor.

Eu nu am în mapă propunerea legislativă.

Stimaţi colegi,

Conform adresei venite de la Camera Deputaţilor, în şedinţa din 4 decembrie 2007, Propunerea legislativă de

modificare a Legii nr. 215/2001 a fost respinsă de Camera Deputaţilor, ca lege organică. De data aceasta, noi am luat în dezbatere legea pozitivă, respinsă însă de Camera Deputaţilor.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Dacă veţi vota „da”, veţi respinge şi vom respinge definitiv propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 45 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 12 abţineri, având caracter organic, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 14 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Academiei Române, cu modificările şi completările ulterioare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimaţi colegi, resupun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001.

Vot pe raport, cu amendamente.

Este vorba de punctul 14 din ordinea de zi suplimentară.

Stimaţi colegi, resupunem votului, să mai încercăm o dată.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente.

Vă rog să votaţi.

Vă rog să faceţi propunerea în numele grupului parlamentar, domnule senator Nicolae Iorga.

Supun votului plenului Senatului dacă acceptă, ca modalitate de vot, votul prin ridicare de mână.

Suntem prezenţi 78 de senatori în sală. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Da. Vă mulţumesc.

Atunci, este clar mesajul pe care îl transmiteţi legilor cu caracter organic. Nu le voi supune, în continuare, votului. Mergem mai departe. La ordinea de zi suplimentară, când va hotărî domnul senator Haşotti că PNL-ul are o susţinere mai puternică în Parlament, le vom lua în dezbatere.

Sunt prezenţi în sală 82 de colegi.

La punctul 21 din ordinea de zi – revenim la ordinea de zi principală – Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 50 din 9 iunie 2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Senatul, prima Cameră sesizată, termen de adoptare tacită, 6 mai anul curent.

Legea este organică.

Domnul senator Marius Marinescu, în numele iniţiatorilor. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, aveţi cuvântul, vă rog.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă, urmărim ca tinerii noştri de astăzi să beneficieze de pensie la bătrâneţe. Singura soluţie pentru ca tinerii noştri să beneficieze de această pensie este ca administratorul de pensii private să garanteze banii depuşi de participanţi.

De asemenea, urmărim să fie garantat şi un randament al fondului, egal cu indicele de inflaţie. Vrem să nu se mai repete istoria neagră a tunurilor. Vreau să fac o comparaţie între păgubiţii Dacia de acum şi viitorii pensionari. Aşa cum păgubiţii Dacia, cu banii depuşi înainte de 1990, adică 70.000 de lei, astăzi mai pot cumpăra doar un pachet de ţigări, la fel și cei cărora li se iau banii pentru fondul de pensii private la bătrâneţe se vor trezi faliţi.

Vreau să spun că Grupul de economie aplicată a realizat un sondaj din care rezultă că 84% din tinerii noştri doresc un randament minim garantat egal cu inflaţia pentru pensiile obligatorii private. A sosit timpul ca afaceriştii noştri să renunţe la tunurile pe care le-au dat până acum.

Solicit colegilor să retrimitem la comisie această iniţiativă legislativă, pentru a reuşi să ne punem de acord cu Guvernul pe această temă, pe această garantare a unui fond de pensii private unei pensii echivalente cu randamentul indicelui de inflaţie.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, înţeleg că vom discuta împreună cele două propuneri legislative de la punctele 20 şi 21 din ordinea de zi. Domnul secretar Corodan, vă rog, punctul de vedere.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Această iniţiativă legislativă privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, în sensul garantării sumelor depuse de cetăţeni la un fond de pensii prin contractarea în acest scop a unei asigurări mai prevede, de asemenea, corelarea cuantumului sumelor pe care urmează să le primească principalii participanţi la Fondul de Pensii Private cu aprecierea sau deprecierea leului, reglementarea dreptului ca pensia privată, în caz de deces, să revină moştenitorilor, introducerea aderării opţionale, şi nu obligatorii a unui astfel de fond.

S-a primit de la Consiliul Legislativ aviz favorabil, de la Consiliul Economic şi Social s-a primit un aviz care solicită returnarea propunerii legislative pentru corelarea cu textul republicat al Legii nr. 411/2004.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a dat un aviz negativ, iar Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a întocmit raport de respingere.

Argumentele avute în vedere de comisia noastră în luarea deciziei de respingere a propunerii legislative se referă la următoarele aspecte: Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 411/2004 privind fondul de pensii administrate privat nu a luat în considerare evenimentele legislative cu relevanţă asupra textului�

Da.

Vă mulţumesc, domnule secretar.

V-aş ruga să vă pronunţaţi şi asupra cererilor venite din partea iniţiatorilor, în sensul ca cele două propuneri legislative, de la punctele 20 şi 21, să fie rediscutate în comisie, având în vedere că termenul de adoptare tacită este 6 mai anul curent.

A cerut domnul senator Marinescu.

Sunteţi de acord sau nu?

Da, în contextul în care termenul de adoptare tacită permite acest lucru, comisia este de acord cu retrimiterea.

Doamna secretar de stat Pătraşcu, vă rog.

Guvernul nu susţine cele două iniţiative şi aş dori să explic acest punct de vedere.

În primul rând, prevederile cuprinse în prima propunere legislativă, la punctul 20, nu se încadrează în principiile avute în vedere la promovarea şi adoptarea legii care se doreşte a fi modificată şi completată, iar schimbarea în acest moment a regulii privind procesul de aderare şi funcţionare a sistemului de pensii administrate privat, în sensul că poate pune în pericol chiar implementarea acestui sistem prin creşterea semnificativă a costurilor administratorilor de fonduri pe pensii private�

Aş dori să menţionez şi faptul că, între timp, în propunerea de modificare a Legii nr. 411/2004 au mai apărut câteva modificări: este vorba, pentru început, de republicarea Legii nr. 411/2004 şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007, prin care s-au modificat unele dintre prevederile legii iniţiale.

Referitor la punctul 21, pentru că le-am discutat împreună, aş dori să menţionez faptul că prin Ordonanţa Guvernului nr. 50/2005 se transpun prevederile Directivei nr. 41/2003 privind activitatea şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale referitoare la Autoritatea de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, iar Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, ca autoritate administrativă autonomă şi cu personalitate juridică, poate, sub controlul Parlamentului, să-şi exercite autoritatea pe întreg teritoriul României şi reglementează, coordonează, supraveghează, controlează activitatea sistemului de pensii�

În legătură cu cererea formulată de iniţiator, de a trimite la comisii cele două propuneri legislative, vă rog.

Nu pot să exprim un punct de vedere negativ, dar aceste argumente le voi susţine în continuare.

Vă mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Dan Mircea Popescu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD susţine să discutăm împreună cele două proiecte de lege, aflate la poziţiile 20 şi 21, din ordinea de zi.

De asemenea, reamintesc faptul că ne-am pronunţat constant pentru un asemenea fond privat de pensii, fond obligatoriu administrat privat. Considerăm raţionale aceste cerinţe formulate de peste patru milioane de persoane, reamintesc, câte s-au înscris la fondul administrat privat, de a li se garanta aceste fonduri investite aici şi de a avea un randament minim, cel puţin cu rata inflaţiei.

Din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar susţine retrimiterea la comisie a celor două propuneri legislative, pentru a ajunge la o concluzie pozitivă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulţumesc.

## Stimaţi colegi,

Înainte de a continua dezbaterile, aş supune votului plenului Senatului această solicitare. În situaţia în care nu va fi admisă, în sensul ca cele două propuneri legislative să fie retrimise la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, vom continua dezbaterile şi vom proceda la votarea legilor.

Se pare că, practic, colegii nu doresc să rezolvăm astăzi sau nu funcţionează iar sistemul de vot.

Este cvorum?

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Suntem în cvorum, 87 suntem, cel puţin în spirit�

Deci resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie a celor două propuneri legislative.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Mai avem câteva chestiuni de rezolvat.

În sală suntem aproape 60 de senatori.

## Stimaţi colegi,

Resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie pentru cele două propuneri legislative. Termenul de adoptare tacită este 6 mai 2008, deci nu este niciun pericol. 53 de senatori suntem prezenţi acum.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot, pentru a treia oară, asupra cererii de restituire la comisie a celor două propuneri legislative sau facem apelul.

Solicitarea a fost aprobată cu 36 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

În ultima decadă a lunii aprilie 2008, rog să fie înscrise pe ordinea de zi propunerile legislative de la punctele 20 şi 21 din ordinea de zi.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 44 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Iniţiator este domnul deputat Mircia Giurgiu.

Nu este prezent în sală domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul, domnule secretar Corodan, pentru a prezenta punctul de vedere.

Raportul comisiei este negativ.

## Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea articolului 4 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul în care, dacă alocaţia de stat pentru copii nu a fost ridicată pe o perioadă mai mare de trei luni, la aceasta să se adauge dobânda aplicată de BNR la depozitele în lei.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială întrunită la data de 19 februarie 2008 a întocmit un raport de respingere pe motiv că, în situaţia dată, drepturile neridicate se virează la bugetul de stat.

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu, aveţi cuvântul.

Sumele reprezentând alocaţia de stat pentru copii nu pot fi purtătoare de dobândă decât în condiţiile în care plata se efectuează în conturi personale sau conturi de card, dobânda fiind acordată de banca la care este deschis contul şi se calculează conform legislaţiei specifice domeniului bancar. Majoritatea beneficiarilor însă primesc alocaţia de stat pentru copii la domiciliu, pe bază de mandat poştal. În situaţia plăţilor neridicate, acestea, după caz, se virează la bugetul de stat sau într-un cont special deschis la trezorerie, cont care nu este purtător de dobândă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulţumesc.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul este negativ. Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Vă rog să votaţi.

Resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Îi invit pe colegii senatori care stau în picioare să şi voteze.

Stimaţi colegi senatori, domnule senator Novolan Traian, cu consideraţie deosebită, vă aşteptăm la vot.

Resupunem votului, pentru a treia oară, un raport negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Vă rog să votaţi.

Cum votaţi, domnule ministru Păcuraru, da sau nu?

## **Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru** _(din sală):_

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Cu 34 de voturi pentru, prin vot electronic şi un vot din partea domnului senator Păcuraru, insuficient însă pentru

aprobarea raportului negativ, având în vedere că legea are caracter de lege organică, raportul este respins.

Nu au votat toţi colegii senatori, mai sunt şapte colegi senatori în sală, care nu au votat.

Resupun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, precizând că aceasta are caracter de lege organică.

Domnule senator Puiu Haşotti, cum votaţi?

Nu mai contează.

Da.

Vă mulţumesc pentru activitate.

Daţi-mi voie să constat că Senatul nu este în cvorum. Suspend şedinţa.

Ne vedem mâine dimineaţă la şedinţa de plen.

Astăzi, la ora 13.00, avem şedinţa Birourilor permanente reunite, iar după-amiază avem şedinţe pe comisii.

## _�edinţa s-a încheiat la ora 12.25._

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|267848]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/18.IV.2008 conține 28 de pagini.**

Prețul: 11,20 lei