Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Vă invit să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi, 23 iunie 2008, a plenului Senatului României. Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu și Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

Programul de lucru al Senatului: lucrări în plen până la ora 19.30. Ordinea de zi de astăzi cuprinde declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege, iar în partea finală întrebări, interpelări și răspunsuri.

Să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit la tribună pe domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu discutăm ordinea de zi acum, pentru că nu avem cvorum.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: „Votul uninominal nu este o spălătorie politică”.

Stimați colegi,

L-am auzit pe Președintele României, Traian Băsescu, care, lăudând votul uninominal și succesul ultimelor alegeri, la televizor spunea un lucru cu care nu putem fi de acord și cred că nici dânsul nu ar putea să fie de acord: „Votul uninominal i-a spălat de păcate pe toți politicienii, chiar și pe cei care erau sau sunt încă acuzați de fapte de corupție.” Moderatorul a încercat să-i spună palid că justiția totuși ar trebui să fie cea care se pronunță, dar președintele nu a mai auzit acest lucru și a rămas la ideea Domniei Sale.

În euforia odelor adresate uninominalului mulți dintre noi am uitat că a fi ales prin vot direct este doar un pas spre onorabilitate politică, ceilalți pași trebuie făcuți prin activitate avizată, prin dedicare față de interesul public și prin moralitatea actului de servant al celor care te-au ales.

Cred că și jurnaliștii greșesc, câteodată, când spun că votul uninominal nu a schimbat nimic. Cred că s-au schimbat foarte multe lucruri. S-au schimbat multe lucruri și așteptăm să se schimbe o serie de lucruri în bine.

Deocamdată, cred că a crescut aroganța unora care deja au fost confirmați în funcții publice și poate că, peste câtăva vreme, o să vedem servanți publici care nu pot fi controlați în niciun fel, mai ales că legalitatea la noi este un fel de manual alternativ.

Au crescut sumele implicate în campanie, inclusiv pentru cumpărarea votului. La Ștefănești, de exemplu, am văzut doar o parte a interesului instantaneu și sincer pentru vot și democrație. Am întâlnit, personal, în multe sate ardelene candidați la primărie sau la alte funcții care au dat bani pentru voturi. Am văzut și la televiziune scene de acest gen. Am văzut tichete, cu semnătura primarilor, prin care se dădeau bani profesorilor sau pensionarilor.

Cred că am intrat în epoca unei adevărate economii politice a votului. Vom vorbi de acum încolo de investiții electorale, preț mediu al votului pe mediu de rezidență, rentabilitate – _turn-over_ –, rentabilitatea capitalului angajat, credit furnizor electoral, iar electoratul sărac a început să saliveze deja la această abordare tranzacționalistă a votului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la tribună pe doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarația mea politică se intitulează: „O aducere aminte și nu numai atât”.

La 8 iunie 1919, când România se afla încă în război pentru apărarea hotărârii de unire cu țara, adoptată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în Sala Senatului din București, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, sub președinția principesei Alexandrina Grigorie Cantacuzino, a hotărât construirea Mausoleului Neamului pe locul unde, cu doi ani în urmă, armata română salvase de la pieire statul român. Acolo, la Mărășești, Mărăști, Oituz, Doaga, Străjescu, Moara Albă, Moara Roșie, pădurea Răzoare, s-au purtat cele mai crâncene lupte, în iulie și august 1917, sub deviza „Pe aici nu se trece!”.

Victoriile ostașilor români obținute contra tăvălugului de război germano-austro-ungar, dezlănțuit pentru lichidarea a ceea ce mai rămăsese din România independentă, pe teritoriul Moldovei, au fost omagiate în toată lumea. Prețul victoriilor a fost enorm, au căzut la datorie 21.000 de soldați și gradați, 480 de ofițeri.

Într-o țară istovită de un război pustiitor, fără buget – aurul Băncii Naționale a României era confiscat de guvernul sovietic –, într-o țară care-și apăra cu eforturi enorme drepturile sale sacre la Conferința de Pace de la Paris, s-au găsit bani pentru construirea Mausoleului de la Mărășești. Și-au legat numele de această operă națională mari personalități ca: sculptorii Ion Jalea și Corneliu Medrea, pictorul Eduard Săulescu, arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, și-au legat numele regele Ferdinand și regina Maria, care au asistat la inaugurarea criptelor în 1924, regele Carol al II-lea, principele moștenitor Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia pe atunci, patriarhul Miron Cristea, în prezența cărora s-a inaugurat mausoleul în toată splendoarea lui la 18 septembrie 1938.

Aceasta a fost evocarea unor momente de pioasă amintire. Aceștia au fost strămoșii noștri care au știut să prețuiască jertfa contemporanilor lor pentru apărarea țării și întregirea ei în hotarele etnice și istorice. Ei ne-au lăsat un document impresionant, dăltuit în piatră și marmură, menit să dăinuie peste timp, să slujească generațiilor următoare pentru cultivarea sentimentului mândriei naționale, a cunoașterii istoriei acelor timpuri eroice, pentru perpetuarea cultului eroilor neamului.

Și noi vă mulțumim.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul Ștefan Mihail Antonie, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează: „Un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie 2008”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi are ca temă scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, precum și urmările nefaste asupra populației.

Începând cu 1 iulie 2008 gazele naturale se vor scumpi cu aproximativ 18%–19%. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale anunța la începutul săptămânii trecute procentul de majorare, momentan calculele nefiind finalizate.

Totodată, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, ANRGN, au precizat că ajustarea prețurilor este determinată de evoluția cursului valutar, a ratei inflației și în funcție de tarifele gazelor naturale de import, mai exact în funcție de gazele naturale importate din Rusia.

Experții în domeniu estimează deja pentru finele anului un preț al gazelor naturale din import de 600 de dolari/1.000 metri cubi. În prezent, România importă aproape 1/3 din gazele naturale pentru consumul intern din Rusia. Prețul de import stabilit pentru primul semestru al anului 2008 a fost de 370 de dolari/1.000 metri cubi, iar cel aferent celui de-al doilea semestru este de aproape 400 de dolari/1.000 metri cubi. Ultimele estimări făcute de distribuitorii de gaze naturale arată că prețul gazelor naturale ar putea atinge, și chiar depăși, 470 de dolari/1000 metri cubi la 1 iulie 2008. O astfel de evoluție ar conduce la probleme majore care s-au manifestat deja în primul semestru al acestui an la nivelul economiei reale, cele mai afectate ramuri în urma scumpirii gazelor naturale fiind cele din industria petrochimică și siderurgie, sectoare în care gazele naturale sunt absolut necesare procesului de producție.

„Distrigaz Sud” – SA a cerut scumpirea gazelor naturale cu 18% începând cu 1 iulie 2008, însă ministrul economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian, a declarat că solicitarea distribuitorilor de gaze naturale de majorare a tarifelor cu data de 1 iulie este nesustenabilă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al PSD. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mărturisesc că nu aș fi dorit ca viața să îmi ofere prilejul să formulez această declarație. Până la urmă am făcut-o, fără tragere de inimă, aș spune chiar cu durere, și am intitulat-o „Dreptul de a fi copil”.

Dreptul copilului de a-și trăi copilăria cu bucurie, de a explora natura cu minunile ei, de a fi artistul plastic sau poetul ei, dreptul de a se deschide lumii cu iubirea sa totală și inocentă, bucuria jocului, a întâlnirii cu prietenii și a descoperirii aventurii sunt parte a unei copilării care, fără a fi ideală, este trăită firesc și natural. Ei bine, pentru o fetiță de numai 11 ani din județul Neamț toate acestea sunt simple vorbe. Nimic din firescul și naturalul copilăriei nu mai poate face parte din viața ei, și aceasta pentru că ea va deveni deja mamă. Da! Fetița cu nume de Florina are 11 ani și o sarcină de 20 de săptămâni la care a ajuns după ce a fost violată de unchiul său, și el în vârstă de 19 ani. Imaginați-vă că peste numai un an fetița va avea 12 ani și va alăpta. La 15 ani își va duce copilul la grădiniță.

Cine oare își asumă această imagine monstruoasă? Ce rezonanță au pentru acest copil cuvinte precum uter, placentă, cezariană sau alăptare? Cine este responsabil de traumele provocate acestui copil?

Noțiunea de educație sexuală este subiect tabu. Refuzăm realitatea. Consider că dincolo de vina violatorului mai vinovați suntem noi, societatea. Am fost orbi și surzi și, am spus-o de multe ori de la această tribună, plătesc acum și vor plăti în continuare copiii noștri, unii dintre ei cu viața, cei mai mulți cu viitorul lor.

Societatea nu găsește sau nu are interes să găsească argumente în favoarea valorilor umane absolute, uneori nu există nicio dificultate în violarea drepturilor fundamentale ale omului.

Citez: „Când s-a creat legea în România, nimeni nu s-a gândit că se poate ajunge la o asemenea situație. Poate că ar trebui să facem o modificare legislativă, în sensul de a se permite legal intervenția medicului pentru a întrerupe o sarcină, chiar dacă se ajunge la o formă foarte evoluată în care fătul poate fi viabil. Ar trebui să vedem ce zic cetățenii României, ce zice Biserica și ce zic politicienii. Toți la un loc trebuie să participăm să găsim o soluție.”, declara, referitor la acest caz, cine altul decât ministrul sănătății publice. Cam sumar și evident prozaic, dar fără soluții. Dacă era vorba despre interesele unei anume persoane, cu siguranță ar fi fost luate niște măsuri de urgență, dar în situația acestui caz fără precedent sunt necesare mai multe dezbateri ca niciodată, eventual un proiect legislativ, și după vreo doi ani se va găsi o soluție.

Vă mulțumesc domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează „Un nou bac, aceleași probleme”.

Nici nu a început bine sesiunea de bacalaureat și din nou au apărut tot felul de probleme. Școlile, în aceste zile, sunt împânzite de părinți agitați, candidați emoționați și uneori dezorientați, examinatori puși de multe ori în încurcătură și așa mai departe. Nu știm dacă întâmplător sau nu, dar toate acestea au început odată cu instalarea caniculei peste mare parte din țara noastră.

Chiar și în aceste condiții, reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului ne asigură încă o dată că totul se va termina cu bine și că aceste mici nereguli fac parte din sistem, sistem, spunem noi, care nu a fost reformat încă și care generează multe probleme educației.

Ce spun părinții? Ei afirmă cu tărie că sunt probleme de organizare, care se repetă de fiecare dată, în fața cărora cei care trebuie să le rezolve par neputincioși.

Ce spunem noi? Cred că ar trebui să recunoaștem și să precizăm din nou, dacă mai este cazul, că și în acest domeniu, ca în multe alte domenii, se simte nevoia unei descentralizări reale, se simte nevoia unui instructaj mai bun pentru examinatori și pentru toți cei care sunt implicați în acest proces atât de complex, dar, nu în ultimul rând, o cointeresare mai bună pentru președinții și vicepreședinții de comisii, pentru examinatori, supraveghetori și tot personalul care este implicat în aceste sesiuni de bacalaureat, și nu numai. Numai așa vom avea președinți, vicepreședinți și personal competent care va fi responsabil și care își va face datoria așa cum trebuie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC, urmează la cuvânt domnul senator Adrian Păunescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă ceea ce vă voi spune se poate numi declarație politică, dar, în orice caz, este un lucru care, cred eu, ar trebui să ne intereseze pe toți. Am luat această hotărâre de a discuta despre acest subiect din cauza faptului că, în momentul de față, avem o Lege electorală în care Senatul nu a spus niciun cuvânt. Ca membru al Comisiei de Cod electoral, sunt foarte surprins de acest lucru.

Au mai rămas doar trei săptămâni până când trebuie să delimităm colegiile.

Stimați colegi,

Doresc să vă spun că aceste colegii pentru alegerile parlamentare sunt lucruri extraordinar de importante. Dacă o circumscripție electorală este o unitate administrativteritorială județeană, vă rog să considerați că aceste colegii vor fi subunități administrativ-teritoriale din punct de vedere electoral.

În momentul în care un parlamentar va fi ales în colegiul respectiv, primul lucru pentru care va lupta – legătura lui fiind mult mai apropiată cu cei care l-au ales – va fi rezolvarea problemelor în propriul colegiu.

Vreau să vă informez și să fac un îndemn către dumneavoastră să vă implicați în această situație. Haideți să

rezolvăm această problemă! Avem posibilitatea, prin această comisie și prin votul pe care l-ați dat acestei comisii în plenul Camerelor reunite, să decidem modul în care vor fi împărțite colegiile. Să încercăm să o facem cât mai obiectiv. Vreau să înțelegeți că lucrul acesta nu va fi făcut numai pentru o legislatură, ci va fi făcut pentru mult timp de aici înainte. Vreau să înțelegeți că nu numai alegerile parlamentare, dar și alegerile locale vor fi influențate de înființarea acestor colegii. Acolo se vor desfășura foarte multe lucruri și ar fi păcat ca aceste lucruri să se stabilească printr-o hotărâre a Guvernului fără ca dumneavoastră, ca parlamentari, să vă puteți implica.

Ca o informație, doresc să vă spun – vă rog să treceți peste acest lucru –, în momentul de față, la comisie, un singur județ – nu trebuie să vă mai spun care, bănuiți dumneavoastră – are depusă, prin negociere cu toate formațiunile, cu toți factorii de răspundere de la momentul când s-a hotărât acest lucru, împărțirea în colegii. Niciun alt județ nu mai are această împărțire făcută. Când a avut loc o asemenea ședință, am constatat un mare dezinteres și un refuz total. Sunt singurul senator care face parte din această comisie și care a fost prezent.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al PSD. Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Sigur că aș fi interesat să analizez înainte de orice acest război pe care formațiuni politice etnice îl duc în Ardeal împotriva României, aș fi interesat să pătrund aceste taine, pentru că, deocamdată, lipsa de efect a acestui război nu se datorează bunătății sufletului celor care îl provoacă. Ei fac o eroare de tactică, exagerează și, de aceea, efectul lor este diminuat, dar asta nu înseamnă că noi n-ar trebui să fim atenți la ceea ce se întâmplă și nu înseamnă că autoritățile de resort n-ar trebui să se implice în rezolvarea acestor provocări care nu pot dura la nesfârșit.

Toată această perioadă a fost marcată de un continuu atac la adresa Trianonului și, în fond, la adresa integrității teritoriale a României, dar văd că începem să ne obișnuim cu toate acestea și nu este exclus să constatăm că în unele calendare este anul 1939 și urmează anul 1940. Semnalez faptul și n-aș vrea să mă țin căit că n-am vorbit contemporanilor mei cât de cât despre acest pericol.

Am ridicat săptămâna trecută o problemă privitoare la felul în care sunt chestionați elevii care termină liceul la bacalaureat. S-a discutat și în această ședință despre aspectul absolut îngrijorător, eu i-aș spune criminal, al introducerii în materia examenelor de literatura română a politicii de doi bani, a politicii zâzaniei, a politicii rupturilor de fond, a politicii unor homunculi care nu și-au evaluat bine nici chiuveta din care vin, cu atât mai mult nu și-au evaluat lumea în care trăiesc. Din păcate, în țara noastră, astăzi, nimeni nu mai ascultă de nimeni. Ministerul Învățământului își vede liniștit de treabă, iar ministrul învățământului vine la televizor, acum câteva ore, și vorbește despre niște fraude, despre niște șmecherii posibile și care trebuie condamnate, în nu știu ce localitate, că s-au dat temele dinainte. Urât lucru! Dar ce au făcut dumnealor, cei din conducerea Ministerului Învățământului, nu este o fraudă? Pe dumnealor cine-i întreabă? Cum stă prim-ministrul liniștit când știe ce aiureală, ce nebunie, ce nerușinare domină acest bacalaureat?

Strigă profesorii de o lună, strigă sindicatele, strigă profesorii universitari, strigă Academia, care nu reacționează ca la epigrame, așa de pe o clipă pe alta, ci după analize profunde, și se răspunde că nu este nicio problemă, că așa trebuie, că nu a citit bine Academia, că nu știm noi bine ceea ce trebuie să se întâmple la examenele de bacalaureat. Astăzi, chiar examenele acestea au pus probleme de felul celor pe care le-am criticat data trecută.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Practic, cu intervenția domnului senator Adrian Păunescu această parte din ordinea noastră de zi – declarații politice – a fost epuizată, întrucât cei șapte colegi înscriși le-au prezentat în plenul Senatului.

Rog stafful să precizeze câți colegi și-au înregistrat prezența.

Deci 74 de colegi și-au înregistrat prezența până în acest moment.

Invit colegii senatori în sală.

Dați-mi voie să vă reamintesc cvorumul de ședință, care este de 68 de parlamentari, întrucât două locuri de senator sunt vacante: un loc din partea PSD și un loc din partea PD-L.

Absentează motivat de la lucrările Senatului 19 senatori: 4 sunt membri ai Guvernului, 15 sunt plecați în delegații.

Invit colegii senatori în sală.

Îi invit pe cei doi secretari la prezidiu.

Domnii senatori Simionescu Aurel Gabriel și Flutur Gheorghe sunt prezenți?

Domnul senator Flutur.

Stimați colegi, domnul senator Flutur Gheorghe, senator ales în Circumscripția electorală Suceava, a prezentat în scris domnului președinte al Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, cererea de demisie din această funcție, întrucât a candidat la alegerile locale din iunie 2008 și a fost ales președinte al Consiliului Județean Suceava.

Conform Regulamentului Senatului, domnul senator fiind prezent, îl întreb dacă insistă în cererea de demisie și dacă dorește să o facă de la tribuna Senatului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Evident că da. Am vrut să spun doar câteva cuvinte. Am optat pentru funcția de președinte al consiliului județean, ales prin vot uninominal.

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor, și colegilor de partid, și celorlalți colegi, adversari politici, pentru colaborare. Închei aproape două mandate întregi în Senatul României.

Vreau să vă asigur de colaborare, în continuare, de pe poziția de președinte al consiliului județean, să vă mulțumesc pentru colegialitate, să vă urez succes și sper din toamnă să ne întâlnim cu un Senat ales prin vot uninominal.

Multă sănătate și succes tuturor!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumim, domnule senator.

Dați-mi voie ca, în numele colegilor, să vă adresăm felicitări, pe de o parte, pentru activitatea de senator pe care ați depus-o în Senatul României și, pe de altă parte, să vă dorim succes în noua activitate extrem de importantă, aceea de președinte al Consiliului Județean Suceava.

Domnul senator Simionescu Aurel Gabriel.

Dacă nu este prezent, vă rog să-mi permiteți să vă prezint cererea de demisie:

„Subsemnatul, Simionescu Aurel Gabriel, senator din partea PSD, vă rog să primiți demisia mea din funcția de senator, având în vedere faptul că la alegerile locale din iunie 2008 am fost ales primar al municipiului Brăila.”

Cererea a fost adresată domnului președinte Nicolae Văcăroiu.

Conform Regulamentului Senatului, art. 194, dacă senatorii sunt prezenți, sunt întrebați dacă insistă în cererea de demisie. În situația în care sunt absenți, luăm act în plenul Senatului de cererea de demisie formulată de colegul nostru Simionescu Aurel, precum și de către colegul nostru Flutur Gheorghe.

Dacă nu este prezent... Pentru cei doi senatori, stimați colegi, luăm act de cererea de demisie, declarăm locul vacant în fiecare circumscripție electorală.

Rugămintea este ca, în regim de urgență, să publicăm în Monitorul Oficial al României acest lucru, pentru a da posibilitatea partidelor politice să solicite înlocuirea celor care au demisionat.

Domnul senator Sorin Oprescu.

Stimați colegi, dați-mi voie să-l salutăm pe colegul nostru Sorin Mircea Oprescu, domnul primar general al Capitalei, prezent în ședința de plen, și să vă aduc la cunoștință că și Domnia Sa și-a înaintat cererea de demisie către președintele Senatului.

Vă ofer cuvântul, domnule primar general și senator.

## **Domnul Sorin Mircea Oprescu:**

Să trăiți! Bună ziua! Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Sigur, fac un act formal de a-mi prezenta demisia în fața Senatului, datorită câștigării alegerilor locale pentru funcția de primar general al municipiului București.

Vizavi de acest lucru, vă rog să-mi permiteți să spun câteva vorbe din punct de vedere sentimental.

Vreau să le mulțumesc acelora care aproape opt ani m-au înconjurat cu prietenia și amabilitatea lor, indiferent de partidele componente din Parlamentul României, reprezentanților acestora, domnilor senatori și deputați.

Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care l-am primit atunci când au existat inițiative legislative. Am apreciat întotdeauna onoarea dumneavoastră și demnitatea de a nu abdica de la niște principii generale, dar, în principal, de la unul singur, acela de a face bine celorlalți.

Domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Efectiv, vreau să mulțumesc tuturor.

Vreau să vă asigur de toată disponibilitatea mea și vreau să vă asigur că, dacă până la 57 de ani nu am reușit să-mi mutilez caracterul, fiți convinși, nici de acum înainte lucrurile nu vor sta altfel.

Vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumim, domnule senator.

Sigur că Regulamentul Senatului mă obligă să vă întreb dacă insistați în cererea de demisie pe care ați înaintat-o președintelui Senatului, dar, în momentul în care dumneavoastră ați prezentat motivația în plenul Senatului, sigur că această întrebare devine superfluă.

Dați-mi voi ca, în numele colegilor senatori, să vă felicit pentru activitatea desfășurată ca senator și suntem convinși că, prin spiritul și înțelepciunea pe care l-ați manifestat pe parcursul celor două mandate, veți fi, într-adevăr, un primar general cu care noi, toți senatorii, indiferent de culoare politică, ne vom mândri.

Felicitări și mult succes!

Stimați colegi, vă consult dacă aveți observații la programul de lucru: lucrări în plenul Senatului până la ora 19.30.

Nu sunt observații.

Conform regulamentului, suntem obligați să dăm aceste voturi.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi. Nu sunt observații.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 50 de voturi pentru, ordinea de zi a fost aprobată de plen în unanimitate.

Vă reamintesc că și-au înregistrat prezența până în acest moment 74 de senatori.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21/04/2003, cu modificările și completările ulterioare;

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii arendării nr. 16/1994;

– Propunerea legislativă privind protecția spațiilor verzi. Inițiatorii sunt prezenți?

Am luat decizia, într-o ședință precedentă, că vom aproba doar în prezența inițiatorilor aceste solicitări.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu privire la modificarea Legii nr. 161/2003, vreau să vă spun că prin această inițiativă legislativă noi, inițiatorii, urmărim să extindem conflictul de interese până la rudele de gradul IV.

Aceasta este inițiativa noastră pe fond. Vrem să armonizăm legislația internă cu legislația europeană, să mai diminuăm puțin din corupția asta generalizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Pentru celelalte propuneri legislative, inițiatorii doresc să intervină?

Dacă nu sunt prezenți și nu intervin în susținerea solicitării procedurii de urgență,

Stimați colegi,

Reamintesc, în primul rând staffului Senatului, că, în urmă cu 5 minute, am spus că, acceptând cele trei cereri de demisie, declarăm vacante locurile de senator, urmând ca procedura să fie continuată în sensul publicării lor în Monitorul Oficial al României și în sensul oferirii posibilității grupurilor parlamentare să facă propuneri pentru înlocuirea senatorilor care au demisionat.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007.

Comisia pentru politică externă este raportoare.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Domnul Marin Pătuleanu** _– secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, acord ce cuprinde o serie de prevederi referitoare la modalitatea de admitere a cetățenilor celor două părți contractante, la documentele prin care se poate dovedi sau prezuma cetățenia, excepții de la obligația de readmisie, precum și alte prevederi care sunt menționate expres în acest acord.

Față de cele menționate, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/3.VII.2008

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Ofer cuvântul doamnei senator Nora Rebreanu, pentru a prezenta raportul încheiat de Comisia pentru politică externă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să menționez că, deși Islanda nu este membră a Uniunii Europene, face parte din Acordul Schengen. În vederea aderării noastre la spațiul Schengen, este necesară semnarea de acorduri de readmisie cu toate statele părți.

De asemenea, menționez că pentru acest proiect de lege s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar în comisia noastră s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să se adopte un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, semnat la Prum la 27 mai 2005.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos și Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere și migrației ilegale, semnat la Prum la 27 mai 2005.

Ținând seama de importanța acestui document, vă adresăm rugămintea să adoptați acest tratat, cu observația – și cred că o va menționa Comisia pentru apărare, ordine

publică și siguranță națională – că în raportul acestei comisii s-a strecurat o eroare materială.

Discutăm la momentul respectiv.

Ofer cuvântul domnului președinte Cristian Diaconescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată în fond în legătură cu acest proiect de lege și cu instrumentul de ratificare aferent. În urma dezbaterilor din comisie, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât să se adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la raport.

Totodată, vreau să menționez că acest proiect de lege a fost avizat favorabil și de Consiliul Legislativ.

Vreau să fac o mențiune. Așa cum rezultă din toate semnalele primite – sunt și adrese scrise –, s-a strecurat o eroare materială și vă rog ca, odată cu votul exprimat în legătură cu actul pe fond, să aprobăm și rectificarea acestei erori materiale. Este vorba de atribuirea unor competențe Serviciului Român de Informații, cele menționate la punctul 6 din actul normativ, care, din eroare, repet, în instrumentul de ratificare au fost trecute la Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Vreau să vă spun că ambele instituții confirmă și sunt de acord cu această variantă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aderarea României la 1 ianuarie 2007 presupune, ulterior, un proces de integrare. Acest proces de integrare, pentru ca România să devină un partener egal, cu drepturi egale în spațiul european, presupune aderarea la tratatele care presupun o relație bilaterală corectă între România și celelalte state partenere.

De aceea, grupul nostru va vota favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Precizând caracterul legii, acela de lege ordinară, și faptul că Senatul dezbate acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari. Continuarea dezbaterilor.

Avem un raport suplimentar din partea celor două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Îl invit pe domnul președinte Cristian Diaconescu să ne prezinte raportul suplimentar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, am dezbătut în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și nu numai, o inițiativă legislativă care, în esență, își propune modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari, în sensul transformării vechimii în serviciu, în calitate de soldat sau gradat voluntar, din stagiu de cotizare, așa cum prevede reglementarea actuală, în vechime în serviciu militar, precum și menținerea în activitate a acestora și după împlinirea vârstei de 40 de ani, în condițiile susținerii și promovării anuale a unor teste de aptitudini fizice și militare.

Practic, se încearcă prin această inițiativă ca soldații și gradații voluntari să nu mai formeze un corp distinct de personal militar, considerându-se utilă și necesară o egalitate de tratament în ceea ce privește beneficiile sociale de care acești militari beneficiază, fie că sunt voluntari, fie că sunt sub contract.

După analiză, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule președinte.

Îl întreb pe reprezentantul Executivului dacă este de acord cu amendamentul.

Vă rog.

Microfonul 10.

## Domnule președinte,

Această propunere care a fost adoptată tacit la Camera Deputaților, deși avea un raport de respingere, nu este susținută de Guvern în continuare, pentru că ea creează mari dificultăți în aplicare. Propunerea nu este de acord, în primul rând, cu principiile unui management al resurselor umane în armată. Influențele financiare care sunt generate de o posibilă aplicare a prevederilor propuse conduc la diminuarea încasărilor realizate la bugetul asigurărilor sociale. Practic, nu se vor mai respecta principiile contributivității.

De asemenea, va duce la o creștere a cheltuielilor Ministerului Apărării, a căror pondere în Produsul Intern Brut este, în momentul de față, limitată.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială din bugetul propriu al ministerului s-ar majora cu 25%.

Propunerea referitoare la dreptul la pensie al soldaților și gradaților voluntari creează confuzie și, în ultimă instanță, nu se va putea aplica, pentru că prin propunere se elimină articolul potrivit căruia soldații și gradații voluntari sunt asigurați și beneficiază de prestații în sistemul public de pensii, dar nu se propune concret altceva în locul acestor prevederi.

Ministerul Apărării este preocupat în acest moment de optimizarea cadrului legal pentru a spori atractivitatea carierei militare, și ultimele măsuri – dacă doriți, este vorba de modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 privind recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare, precum și de majorare a diurnelor – vorbesc în acest sens, dar această propunere nu poate fi susținută de Ministerul Apărării, și nici de Guvern.

Mulțumesc doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu. Doriți să interveniți la dezbateri generale? Domnule senator Mihail Popescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Înțeleg, doamna secretar de stat, că acești soldați, deci baza armatei, nu efectuează un serviciu militar, pentru că Ministerul Apărării nu poate să-i considere că fac serviciul militar, dar vă întreb – asta este numai întrebarea, după aceea îmi rezerv dreptul să iau cuvântul, ca să discutăm problema –, deci vă întreb în ce calitate aceștia participă și mor, cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Afganistan? În calitate de cotizant la nu știu ce fond de pensii sau ca militar, efectuând serviciul militar? Dacă nu efectuează serviciul militar – și armata română este angajată acolo –, de ce i-ați trimis sau îi mențineți acolo? Ei sunt acolo și au fost trimiși acolo ca militari, efectuând serviciul militar. Noi vrem să schimbăm acest statut al lor, punându-i în serviciul militar.

Eu vă spun că toate țările care au abolit serviciul militar obligatoriu mențin această categorie de oameni, la nivelul subofițerilor, ca efectuând serviciul militar. Nu este vorba ca ei să fie scoși la pensie după 20 de ani. Ei vor ieși la pensie la 65 de ani, vor trece dintr-un sistem de asigurare în alt sistem de asigurare.

Vă întreb, totuși, în ce calitate sunt acei oameni acolo, dacă nu fac serviciu militar?

Vă rog să răspundeți la întrebare.

Aceștia acționează pe bază de voluntariat. Ei au contracte de muncă pe durată determinată și cotizează la sistemul public de pensii.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea domnilor senatori? Vă rog, domnule senator Mihail Lupoi.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt într-o situație dificilă, pentru că eu mă chinui de o jumătate de oră, cel puțin, să înțeleg... Nu fac parte din comisie și, de aceea, mă chinui să înțeleg.

Este clar că, din punct de vedere bugetar, are o influență negativă, pentru că este prost gândit statutul acestor oameni pe perioada cât acționează sub contract.

În primul rând, ei ar trebui să cotizeze la Casa de pensii militară pe perioada respectivă. Evident că sunt în serviciul militar, evident că au același regim. Adică un plutonier care a făcut școala militară și un plutonier angajat pe bază de contract, un soldat sau un maistru militar desfășoară aceeași activitate, în aceleași zone de conflict și ar trebui să aibă relativ aceleași drepturi pentru perioada respectivă, cât au contractul.

Ca atare, aici este, de fapt, un conflict între statutul lor, care este de funcționar oarecare care contribuie la Casa de pensii, în general, și perioada când acționează în contract cu Ministerul Apărării, când ar trebui să cotizeze la Casa de asigurări a armatei, și atunci am fi foarte luminați. În momentul în care ies la pensie, acești ani, doi, trei, patru, câți au făcut în armată, în diverse locuri, li se socotesc după criteriile pensiei militare și restul pentru cotizația la Casa Națională de Pensii, dar nu reiese din niciun document din cele care au fost anexate și ne-au fost date nouă în mapă un asemenea punct de vedere.

Pe de altă parte, domnul senator Mihail Popescu are perfectă dreptate: ei sunt militari. Atunci, asistența lor în caz... Sigur, există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006, dar o să discutăm atunci din nou sub ce formă le acordăm, să zicem, beneficiile – dacă se poate spune așa – de invaliditate și așa mai departe. Ca foști militari sau în calitate de contribuabili la Casa de pensii a bugetului?

Ca atare, eu cred că statutul lor trebuie luat din nou și... Îmi pare rău, am auzit că a fost a nu știu câta oară trimisă la comisie, dar cred că trebuie trimisă la comisie încă o dată, pentru că este absolut aberant ce a ieșit în final. Sunt trei acte normative care au, pe bucățele, propuneri care de multe ori se bat cap în cap.

## Mulțumesc.

Domnule senator Mihail Popescu, doriți să mai interveniți? Mai înainte ați pus doar o întrebare.

Da. Este problema profesionalizării armatei, care s-a făcut așa cum s-a făcut. S-a făcut pentru că trebuia s-o facă cineva care se numește PNL. Când s-a pus problema profesionalizării armatei, s-a ținut cont de faptul că există un anumit buget, că trebuie să le dăm acestor oameni bani, dacă îi numim militari profesioniști. Așa face toată lumea. S-a făcut pe picior, s-a scris la Casa Armatei, A.M.R. nu știu câte zile, ore și săptămâni, au trecut zilele, orele și săptămânile și ne-am trezit acum, practic, cu talpa armatei, cu o categorie de oameni pe care nu-i considerăm că sunt în serviciul militar, ceea ce este o mare aberație. Este ceva ce nu s-a pomenit în nicio țară din lume și în nicio armată.

Dacă vom continua să trimitem la comisie, să venim iar... Că nu ne ajung banii, asta e altceva, dar faptul că acești oameni au statut de militar nu poate fi negat.

Mulțumesc.

Domnul senator Szabó Károly Ferenc. Microfonul 1.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Este extrem de benefică oportunitatea de a pune în dezbatere acest subiect, chiar dacă avem de-a face cu un proiect de lege ce nu întrunește aprecierea Guvernului, așa cum am auzit aici. Cert este că atunci când s-au luat deciziile privind desființarea serviciului militar obligatoriu, concomitent cu construirea unei armate de profesioniști și concomitent cu integrarea în structurile din care astăzi facem parte, nu s-a mers, în continuare, cu actualizarea statutului acestor persoane care sigur că în mod voluntar se înrolează în rândurile armatei. Ei prestează o muncă retribuită și nu sunt, după desființarea serviciului militar obligatoriu, într-o fază în care să nu li se recunoască statutul militar, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru.

Sigur că, în condițiile în care funcționează acum armata, trebuie mers mai departe și reconsiderată ideea, care a fost greșită la început, crezându-se că, micșorându-se efectivele armatei, se vor reduce cheltuielile. Nu asta este problema. Trebuie eficientizată această chestiune.

Aș mai adăuga și faptul că nu este rezolvată chestiunea asigurării de viață a unor persoane aflate într-o situație în care, în mod normal, se pune această problemă și, iarăși, ar trebui să existe un subiect legat de statutul acestor persoane și, în mod implicit, de alocațiile bugetare pentru mecanismul militar. Eu aș vrea să enunț o expresie care poate părea ilară: nu putem demilitariza armata! Nu-i așa?

Deci, revenind la subiect, vă rog, onorați colegi, să acceptați ideea că am putea găsi anumite imperfecțiuni în acest proiect de lege și că el poate fi perfecționat în continuare, dar trebuie adoptat.

Cu alte cuvinte, nu pot să accept ideea – și cred că sunt puțini oameni cei care pot să accepte – că aceste persoane nu au statut de cadre militare, cu toate că statutul lor nu este „de muncă forțată”, așa cum era statutul cadrelor militare înainte și chiar atunci când recrutarea, serviciul militar erau obligatorii.

Prin urmare, trebuie făcut acest pas înainte, cu toate implicațiile bugetare pe care o să le aibă, și trebuie să luăm exemplu de la celelalte state din NATO și din Uniunea Europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dan Sabău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unei intersecții a trei legi care, de fapt, definesc din ce în ce mai prost situația militarului voluntar. S-a spus că sunt voluntari, dar cred că nu au nicio vină că sunt voluntari. Culmea ar fi fost să fie involuntar în poziția respectivă!

Vreau să vă spun că ei devin șomeri la 40 de ani, conform sistemului actual, și că toate calificările din armată nu sunt recunoscute în civilie, ceea ce ridică niște probleme. Una dintre soluții ar fi ca după 40 de ani să se angajeze în serviciile de protecție și pază, dar acelea, știți foarte bine, sunt ocupate de băieți care, de foarte multe ori, numai de pază și protecție nu cred că se ocupă, ci dimpotrivă.

În această situație, cred că, de fapt, este o scăpare legislativă care privește o categorie importantă de oameni care ies afară din țară, prestează afară din țară, se întorc și devin șomeri la o vârstă la care ar trebui să muncească, numai că nu le permit calificările lor.

Cred că retrimiterea la comisie ar fi necesară, pentru că trebuie omogenizată afirmația noastră legislativă în legătură cu această categorie, și credeți-mă că nu e deloc omogenă. Aceasta este problema, din punctul meu de vedere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mircea Dan Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu colegii mei, în sensul că acești oameni sunt trimiși de statul român să lupte în numele statului român, să moară pentru statul român, dar când este vorba de beneficii sociale care se cuvin restului, de la subofițeri la generali, aceștia, care mor în numele armatei române și al statului român, sunt privați de asemenea beneficii sociale.

De aceea, sunt de acord cu colegii mei, în sensul ca ministerul și Guvernul să-și revizuiască poziția. Să nu invoce aici lipsa resurselor materiale, financiare, ci, dimpotrivă, să-și adapteze resursele financiare la sarcinile pe care acești oameni le au și cărora li se cere să moară în numele statului român.

De aceea, fără multe tergiversări, am putea să și votăm astăzi acest proiect de lege, dacă nu există alte impedimente și colegii de Senat sunt de acord.

Da. Mulțumesc. Ofer cuvântul celor doi președinți. Vă rog, domnule președinte Tiberiu Prodan.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Inițial, nu am dorit să vin să iau cuvântul, dar sunt obligat în calitatea pe care o am, și vreau să vă precizez că membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au adoptat în unanimitate un raport de admitere, cu amendamente. Este absolut normal ca acești militari să treacă în subordinea Ministerului Apărării, iar bugetul care se presupune să fie mărit la Ministerul Apărării va fi votat tot de Parlament, ca și celelalte bugete. Poate actualul Parlament nu, dar celălalt Parlament sigur.

Influența bugetară nu intervine de mâine, deci noi, ca să soluționăm problema militarilor morți și a celorlalți rămași schilodiți, trebuie să-i trimitem în subordinea Ministerului Apărării.

Deci Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au întocmit un raport comun de admitere, cu amendamente.

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte Cristian Diaconescu, v-aș ruga să faceți referire și la ceea ce ați mai putea modifica, dacă se aprobă retrimiterea la comisie.

Într-adevăr, domnule președinte, și din punct de vedere al dezbaterilor în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu văd, în acest moment, ce am mai putea să rediscutăm din acest proiect de act normativ. Noi, pe zona noastră de competență, ne-am propus exact acest lucru: să avem o egalitate de tratament pentru acești militari, pentru că, în opinia noastră, fiecare militar suferă sau moare la fel.

Or, din perspectiva simplă și dintr-o lectură chiar și superficială a actului normativ se poate vedea că încă de la articolul 1 am introdus un amendament în care spuneam că și încadrarea în Ministerul Apărării ține, până la urmă, de evaluarea posibilităților ministrului apărării naționale. Deci, implicit, acești oameni nu vor intra în mod obligatoriu pe statul de plată, fie de asigurări sociale, fie de altă natură, al Ministerului Apărării, ci, de conivență, pe schema pe care Ministerul Apărării și-o propune pentru îndeplinirea atribuțiunilor din domeniul politico-militar pe care le are.

Deci vă propunem să adoptăm acest act normativ.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Înainte de a începe dezbaterea și votul, sigur, al amendamentelor și raportului, vă reamintesc că, deși nu au făcut precizarea, doi colegi senatori, respectiv domnul senator Mihail Lupoi, dar și domnul senator Dan Sabău, au solicitat ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins că toată lumea a înțeles importanța și necesitatea acestui proiect de lege. Dincolo de aceste convingeri, există și o anumită disciplină a votului. Ne aflăm la limita cvorumului, știu că voi face o propunere...

Suntem în cvorum, domnule senator, suntem prezenți 75 de senatori.

Știu că voi face o propunere mai puțin prezentă în dezbaterile noastre. Mă alătur celor doi colegi care au solicitat – unul a cerut, iar celălalt a sugerat – retrimiterea la comisie. Știu că a mai fost de două ori la comisie, dar eu aș sugera comisiei și domnului președinte Cristian Diaconescu ca la comisie să convingă Guvernul că această propunere este bună.

Iată de ce și eu găsesc că poate ar fi bine să retrimitem acest proiect de lege la comisie, timp în care Guvernul ar medita în favoarea acestui proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc pentru sugestia făcută în plenul Senatului către domnul președinte Cristian Diaconescu și v-aș ruga, de asemenea, să luați legătura cu domnul președinte Tiberiu Prodan, care, poate, are mai multe argumente să convingă Guvernul și ministerul pentru acceptarea unui punct de vedere favorabil.

Stimați colegi,

Suntem obligați să ne pronunțăm prin vot asupra acestei cereri pe care o

Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți. Cred că vom putea convinge Ministerul Apărării, dacă nu va fi domnul Meleșcanu ministru. Până atunci, nu se poate.

Convingeți-i pe colegii care au vorbit. Mie îmi este foarte ușor să supun la vot oricare dintre variante.

susținerii proiectului de lege, cu termen până la jumătatea lunii septembrie.

În favoarea acestei solicitări au votat 49 de senatori, 9 au fost împotrivă, iar 12 s-au abținut.

Deci se amână.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2003/8 privind îmbunătățirea accesului la justiție în cazul litigiilor transfrontaliere prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistența judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze.

Directiva a cărei transpunere trebuie asigurată prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistență judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiție cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Preluarea acestor standarde presupune condiții cel puțin identice în planul intern pentru a nu conduce la apariția unor discriminări între propriii cetățeni și cetățenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul sau locuința stabilă pe teritoriul unui stat membru și care ar solicita asistență judiciară în fața instanțelor...

Da.

Să o retrimitem la comisie, dar să vedem ce mai discutăm. Să o discutăm luna asta, pentru că o așteaptă oamenii aceia...

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu mai avem ședință decât miercuri.

Stați puțin, cei trei care și-au dat demisia astăzi nu se scad din cvorum, pentru că locurile vor deveni vacante după publicarea în Monitorul Oficial al României.

Ce pot să fac este să

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord cu amendamentele din anexa nr. 1? Vă mulțumesc.

La dezbateri generale doriți să interveniți? Nu sunt intervenții.

Vă consult dacă sunt susținute amendamentele respinse. Nu.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu**

**:**

Aș dori să intervin!

Da.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am făcut precizarea în legătură cu ceea ce urmărește proiectul de lege și susțin că proiectul de lege este corect, dar corectă este și următoarea situație: în condițiile în care acorzi un ajutor judiciar, deci acorzi unei persoane ajutorul – financiar este până la urmă – de a se putea adresa justiției și printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă dobândește drepturi patrimoniale, dobândește drepturi de creanță de o valoare foarte mare, gândiți-vă că, la un moment dat, valoarea aceasta poate fi foarte mare și toate aceste valori intră în patrimoniul lui, iar noi, prin impozitele pe care le plătim, am ajutat să-și rezolve o problemă. În același timp, el este pus în situația de a dobândi aceste drepturi, avea dreptul să le dobândească, dar l-am ajutat.

Și eu am amendat în felul următor: dacă valoarea acestor drepturi, în condițiile în care hotărârea definitivă și irevocabilă, rămasă definitivă și irevocabilă, depășește de zece ori – este aleatorie această depășire de zece ori, dar am zis, domnule, totuși într-un mod semnificativ – valoarea ajutorului pe care l-a primit, cred că este corect, este normal ca el să restituie statului contravaloarea ajutorului pe care l-a primit în această situație pentru a-și dobândi bunurile respective.

Eu susțin și las la aprecierea dumneavoastră dacă susținerea pe care am făcut-o și amendamentul pe care l-am formulat sunt sau nu sunt corecte.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere în legătură cu acest amendament.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Ministerul își susține punctul de vedere ca și până acum, bineînțeles.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Rog colegii senatori prezenți în sală să voteze.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu a formulat un amendament, respectiv introducerea unui articol 51[1] , amendament și articol cu care reprezentantul Guvernului nu a fost de acord.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Gavrilă Vasilescu.

În sală suntem 75 de colegi senatori și numărul colegilor senatori care votează este sub 60.

Să votăm prin ridicare de mână!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu, nu. Votăm prin ridicarea de mână atunci când este consens, nu mereu.

Rog colegii senatori să facă liniște în sală. Stimați colegi,

Poate doriți să terminăm ordinea de zi sau cel puțin dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu a propus un amendament, introducerea articolului 51[1] . Îl resupun, pentru a patra oară, votului dumneavoastră, precizând că Guvernul nu a fost de acord cu acest amendament.

Nici comisia!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nici comisia, sigur, nu a fost de acord.

Nu funcționează sistemul de vot!

Funcționează orice. Îl lăsăm deoparte.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale prin Ordonanța de urgență nr. 52/2008 au făcut posibilă realizarea operațiunii de fuziune transfrontalieră între societățile comerciale dintre statele membre. Actul normativ modifică și completează Legea nr. 31/1990, republicată, prin introducerea unui capitol distinct privitor la fuziunile cu elemente de extraneitate.

Este, de asemenea, amendată și Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, în scopul stabilirii instituției competente pentru efectuarea controlului de legalitate asupra realizării fuziunii. Sunt exceptate de la prevederile legale nou-introduse organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și fondurile închise de investiții.

Acesta ar fi motivul pentru care solicităm să se adopte proiectul de lege.

Mulțumesc.

Deci există un raport comun întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii.

Îi invit pe cei doi colegi să prezinte raportul comun.

Doamna președinte Silvia Ciornei, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii s-au întrunit în ședința din 18 iunie 2008, în prezența reprezentaților Ministerului Justiției, și au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu două amendamente care sunt cuprinse în anexa la raport. Cele două amendamente au fost propuse de Ministerul Justiției și au fost însușite și adoptate de cele două comisii.

Precizez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Gavrilă Vasilescu dacă dorește să intervină.

Nu.

Din partea colegilor senatori sunt intervenții la dezbaterile generale?

Domnule senator Ioan Chelaru, vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez pentru colegi că, practic, legea aceasta nu modifică Legea nr. 31/1990, ci o completează în sensul racordării ei la directivele europene și al introducerii unor instituții care se referă la modul în care pot fuziona societăți cu capital românesc sau capital străin din România cu societăți cu capital străin, în cadrul reglementărilor din Uniunea Europeană.

Apreciem că ele sunt necesare, sunt bine-venite și, de asemenea, amendamentele propuse de Ministerul Justiției, care au fost însușite de cele două comisii, vin și mai lămuresc o serie de probleme.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru.

## Mulțumesc.

Sunteți de acord cu cele două amendamente, domnule secretar de stat?

Da.

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Legea are caracter de lege organică.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vom da vot atât pe raportul cu amendamente, cât și pe lege.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate.

Este cerere de reexaminare, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în fond. Aveți cuvântul, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat cererea Președintelui României de reexaminare a Proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 100/2005 și a convenit, prin raport, să adopte această cerere parțial, un punct din cerere a fost respins, un punct a fost admis. Deci este un raport de admitere a cererii respective și, în același timp, există un amendament la raportul respectiv, amendament care rezolvă problema privind instanța căreia trebuie să i se adreseze atunci când apar litigii. S-a stabilit ca această instanță să fie tribunalul, gradele de jurisdicție sunt respectate, iar în momentul în care tribunalul a fost sesizat urmează Curtea de Apel și ultima instanță, ultimul grad de jurisdicție, este Înalta Curte de Casație și Justiție.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat acest raport și, față de obiectul de reglementare, urmează să hotărâm ulterior.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

În numele Guvernului, domnul Alexandru Ștrenc, director general adjunct al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, dorește să intervină? Nu.

Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este favorabil cu un amendament.

Legea are caracter de lege organică. O vom supune votului în final.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea și funcționarea rezidențiatului, reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Domnule secretar de stat Székely, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că unitățile sanitare publice se confruntă cu lipsa specialiștilor, fapt care are impact și asupra asigurării asistenței medicale a populației, s-a elaborat această ordonanță ale cărei reglementări principale sunt: stabilirea unor criterii privind desemnarea unităților sanitare pentru care se organizează rezidențiat pe post; asigurarea unui criteriu unitar de admitere în rezidențiat și, nu în ultimul rând, legea creează posibilitatea pregătirii profesionale în vederea obținerii dreptului de liberă practică pentru absolvenții de medicină.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Șerban Strătilă, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a dezbătut această cerere de reexaminare și a decis să adopte raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă.

Mulțumesc.

Sunteți de acord cu amendamentele din anexă, domnule secretar de stat?

Menționez că doar cu un singur amendament nu suntem de acord, mai precis cu un fragment dintr-un amendament, pe care-l voi prezenta în momentul dezbaterii.

Momentul dezbaterii acum este, imediat îl voi supune votului.

Este vorba despre punctele a) și c) din alin. (7) al articolului 6, având în vedere că respectarea acestor amendamente ar presupune cheltuieli suplimentare, iar salarizarea medicilor se face în condițiile legii și nu avem cadrul legal în care să plătim medicilor rezidenți aceste salarii majorate.

Dar cele două amendamente susținute de domnul președinte Strătilă se referă la articolul 6 și la articolul 8. Vă rog să verificați, în concret, la care text vă referiți. Mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Sabău, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care a fost discutată, un proiect de lege al Guvernului care a fost discutat, a fost amendat și pentru care, vă reamintesc, în Senat s-a votat, în unanimitate, în favoarea descentralizării, în favoarea acordării importanței evaluării și acreditării de către comisia superioară, de către ARACIS, de fapt, a facultăților care au dreptul să instruiască rezidenți.

Cele două amendamente cu care s-a întors acest proiect de lege sunt amendamente care au fost votate într-un anume fel în Senat și facem acum propunerea să se voteze și la Camera Deputaților ca în Senat. Adică elementele care au

suscitat atenția președintelui sunt elemente care în Senat nu au intrat în discuție ca atare, ci în forma actuală. Am revenit la forma inițială și insist pe acest element: Senatul s-a exprimat o dată pe această formă, a fost de acord în unanimitate și, de fapt, dă posibilitatea instruirii rezidenților în România, în general, în centrele universitare calificate, calificarea fiind stabilită de ARACIS în această etapă.

Nu știu la ce face referire domnul secretar de stat, dar vom putea răspunde dacă sunt elemente semnificative în acest sens.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Aurel Ardelean, aveți cuvântul la microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar susține această formă a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2008, așa cum a fost gândită.

Sigur, introducerea rezidențiatului pe post va asigura zonele deficitare din punct de vedere al asigurării asistenței medicale, iar în ceea ce privește art. 8, pregătirea în rezidențiat, se respectă principiul descentralizării, întrucât centrele universitare cu facultăți de medicină generală, medicină dentară și farmacie, care sunt acreditate, deci îndeplinesc aceste condiții prevăzute de Legea învățământului și sunt și evaluate prin ARACIS cu calificativul „Grad ridicat de încredere”, să poată asigura pregătirea pentru rezidențiat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă rog, dacă doriți să luați cuvântul în final, domnule secretar de stat.

În ceea ce privește art. 8, suntem de acord cu descentralizarea propusă de domnul senator și, în ceea ce mă privește, eu am obiectat un alt articol, art. 6 alin. (7) lit. a) și c), care se referă...

Nu intră în discuție.

Deci numai art. 6 alin. 5 indice 2 intră în discuție. Deci dumneavoastră nu sunteți de acord cu un text de lege care este adjudecat și care nu a fost criticat de președinte, aceea este o altă chestiune. Acel text este câștigat pentru lege. Noi discutăm doar de amendamentele la art. 6 alin. 5 indice 2 și art. 8.

Suntem de acord cu acele amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, vă rog să luați loc.

Din partea Executivului ofer cuvântul domnului secretar de stat Székely Ervin Zoltán, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Inițiatori sunt colegii deputați. Sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă se referă la posibilitatea persoanelor neasigurate, care începând de la 1 ianuarie 2007 plătesc asigurările sociale de sănătate pentru trimestrul I al anului în curs, de a fi scutite de plata datoriilor pentru cei cinci ani anteriori și a penalităților aferente.

Guvernul nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Șerban Strătilă, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică nu susține această inițiativă.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

Am primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Legea are caracter organic, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea investițiilor.

Raport de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată, Comisia economică, industrie și servicii a întocmit raportul.

Ofer cuvântul doamnei președinte Silvia Ciornei. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o propunere legislativă inițiată de domnii deputați Radu Cătălin Drăguș și Laurențiu Mironescu, din Grupul parlamentar al PD-L.

Propunerea legislativă are ca scop stimularea realizării de investiții prin acordarea de facilități. Deși benefică ca obiectiv, propunerea legislativă nu beneficiază de suficientă rigoare, drept pentru care membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Am spus că nu beneficiază de rigoare, întrucât tipurile de ajutor de stat și condițiile de acordare a acestora ar trebui să se conformeze legislației naționale și legislației europene în domeniul ajutorului de stat, iar o parte dintre prevederile acestei inițiative introduc măsuri discriminatorii în raport cu legislația comunitară sau introduc facilități ce contravin Codului fiscal.

Totodată, propunerea suferă din punct de vedere al modalității de implementare, ordonatorii de credite și instituțiile care ar trebui să suporte stimulentele nu prevăd să suporte aceste stimulente, și nici condițiile de reducere a stimulentelor, de returnare a acestora și nici sancțiunile.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Kovacs Carol Emil, pentru a prezenta, succint, punctul de vedere. Raportul este negativ.

## **Domnul Kovacs Carol Emil** – _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să încep prin a sublinia faptul că în ședința de guvern de mâine se va supune în dezbatere o hotărâre de guvern privind stimularea investițiilor, proiect de hotărâre care este agreat de Uniunea Europeană în forma prezentată de Guvern.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbaterile generale? Nu sunt intervenții.

Raportul este negativ, Senatul e prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia economică, industrie și servicii.

##

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind emiterea, acordarea și utilizarea de tichete pentru stimularea utilizării tehnologiei informației.

Raportul întocmit de Comisia economică, industrie și servicii este negativ.

Aveți cuvântul, doamna președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă domnul deputat Varujan Pambuccian propune acordarea unui ajutor în valoare de 600 de lei pe an pentru achitarea contravalorii de hardware și de programe de calculator angajaților și funcționarilor publici, precum și persoanelor care realizează venituri din activități independente sau din activități agricole.

În urma analizei propunerii legislative, a avizului favorabil al Consiliului Legislativ, a punctului de vedere negativ al Guvernului, precum și a avizelor negative ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Mariana Câmpeanu, pentru a prezenta, succint, punctul de vedere al Guvernului.

În general, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei, dar aș vrea numai să adaug că s-au făcut calcule privind și surplusul de venituri care ar putea veni la bugetul de stat prin vânzarea acestor produse, iar acesta este nesemnificativ, este în jur de 100 de milioane. Avem minusuri la impozitul pe venit de la persoanele fizice de circa 10 milioane lei. Aș mai putea să adaug că există și alte posibilități de a accesa astfel de calculatoare și soft pentru ele, prin acele credite neguvernamentale, și aș vrea numai să mai amintesc că există deja legi care acordă tichete care nu sunt accesibile tuturor categoriilor de salariați și am crea, din nou, o discriminare.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Având în vedere raportul negativ, legea are caracterul unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

La punctul 13 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) de la art. 15 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Comisia economică, industrie și servicii, vă rog, aveți cuvântul.

Din partea Executivului, vă rog să luați loc la pupitru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă prevede includerea stațiilor de cale ferată și a haltelor ce urmează să intre în conservare în sfera activelor disponibile care vor fi concesionate, închiriate sau vândute către întreprinderile mici și mijlocii.

Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Kovacs Carol Emil.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să menționez că în dezbaterea Camerei Deputaților se află deja o propunere legislativă cu același obiect de reglementare, asupra căreia Guvernul a emis un punct de vedere negativ.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte,

Sunt destul de multe stații și halte despre care se discută, în ultima vreme, intrarea în conservare a acestora.

Această soluție de intrare în conservare mi se pare nepotrivită, pentru că, pe de o parte, nu sunt bani destui ca să fie întreținute, iar, pe de altă parte, acest statut de conservare nu lasă unitățile să primească niște venituri prin vânzare, închiriere sau concesionare.

În județul Mureș sunt foarte multe stații sau halte care intră în această categorie și care, pur și simplu, se degradează, și ele nu intră în categoria de importanță strategică, ca să putem să ne gândim la o anumită perspectivă de a fi conservate pentru o anumită situație.

Ca atare, aș ruga să se găsească o soluție de rezolvare într-un fel sau altul, pentru că mi se pare ideea cea mai nepotrivită de a rămâne în conservare.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

Aveți cuvântul, din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Gigel Sorinel Știrbu.

Aveți cuvântul Microfonul 8.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Bună ziua, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Dacă în cazul bibliotecilor de drept public bunurile deținute și administrate fac parte din proprietatea statului, situația juridică a colecțiilor și documentelor științifice deținute de bibliotecile de drept privat este diferită.

Așa cum spuneam, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă invit un coleg senator să ia loc.

Raportul este de respingere, să și-l însușească și să și-l susțină.

Vă rog – microfonul 3 –, domnule senator Constantin Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ și, în raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor s-a emis un raport de respingere, pe care îl supunem plenului.

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Răzvan Theodorescu, aveți cuvântul.

Microfonul 4.

Subliniez cu tărie, domnule președinte și domnilor colegi, că trebuie respinsă această propunere, ea cuprinzând și o extindere, cel puțin bizară, a noțiunii de patrimoniu. Asemenea încercări trebuie înăbușite, ca să spun așa, în fașă și, de aceea, vă rog să votăm împotrivă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

și mijloace de informare în masă și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

La punctul 15 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, o altă propunere legislativă cu raport de respingere.

Susțineți, domnule senator Gheorghe Constantin? Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, în urma dezbaterilor Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr. 344/2002, L87, a întocmit un raport de admitere, cu un amendament, și a fost adoptată în plenul Senatului pe 29 aprilie anul curent.

În această situație, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, a hotărât ca la această propunere legislativă să adopte raport de respingere, pe care îl supune plenului spre adoptare.

Mulțumesc.

Vă rog, poziția Guvernului.

Domnule secretar de stat Știrbu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Precizăm că Ministerul Culturii și Cultelor a elaborat deja un proiect de hotărâre pentru înființarea, pe lângă Biblioteca Națională a României, a unor activități finanțate integral din venituri proprii, proiect aflat în procedură de avizare.

Totodată, menționăm că în dezbaterea Camerei Deputaților se află o propunere legislativă cu același obiect de reglementare, adoptat, de altfel, de Senat, asupra căruia Guvernul a emis un punct de vedere negativ. Așa că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere, deci nu poate avea amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, având în vedere și poziția exprimată de Guvern.

Raportul de respingere a fost adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.

Raport de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte, vă rog.

Din partea Guvernului, vă rog, punctul de vedere. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece creșterea gradului de îndatorare de la 30% la 40% poate determina creșterea excesivă a cheltuielilor bugetare. Facem precizarea că, potrivit art. 5 alin. (1) din aceeași lege, se permite depășirea gradului de îndatorare de 30% pentru acele împrumuturi care asigură cofinanțarea proiectelor ce beneficiază de fonduri structurale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat Pătuleanu. Îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa să prezinte raportul întocmit de comisie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, având în vedere dezbaterile, punctul de vedere al Senatului, avizul negativ pe care ni l-a transmis Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă propune pentru dezbatere raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere.

La punctul 17 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Sunt prezenți colegii inițiatori? Îi invit la tribună.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Aveți în față o propunere legislativă care are ca inițiatori senatori și deputați din cadrul tuturor formațiunilor politice. Ea vizează modificarea alin. (6) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public.

Ce s-a întâmplat? Față de termenul înscris în actuala lege, de 3 ani de zile, casele județene de pensii nu au reușit să pună la dispoziția pensionarilor documentele cuvenite pentru recalcularea drepturilor bănești retroactiv, așa cum prevede Ordonanța de urgență nr. 4/2005.

În această situație, inițiatorii, subliniez, senatori și deputați din cadrul tuturor formațiunilor politice, propun prorogarea termenului de la 3 la 5 ani.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Guvernul respinge această propunere legislativă din următorul motiv: în lege este prevăzut că și după termenul de 3 ani se pot depune în continuare adeverințe doveditoare și nu poate fi prelungit acest termen la 5 ani, pentru că iese din termenul de prescripție de 3 ani al acordării drepturilor stabilite.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Prodan să prezinte raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-o ședință de comisie, la care recunosc că nu am participat, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, dar, personal, am și eu o serie de îndoieli asupra corectitudinii și sunt de acord cu ce a spus doamna președinte Câmpeanu.

Ar exista totuși o variantă ca mâine să-l mai rediscutați în comisie.

Asta ar fi o variantă.

Și miercuri îl putem lua în dezbatere în plen. Este o lege importantă.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Îi consult pe colegii senatori dacă sunt de acord să fie returnată la comisie pentru mâine și miercuri să dăm vot pe un raport suplimentar.

La punctul 18 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea articolului 39 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, raportor.

Întreb dacă sunt prezenți colegii deputați, inițiatorii propunerii legislative. Nu sunt prezenți. Vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei. Îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere. Este vorba de reducerea perioadei de șomaj, drept urmare comisia a adoptat un raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă rog.

Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul este de acord cu raportul comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere.

Precizez că legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Insuficient... În favoarea raportului s-au pronunțat doar 34 domni senatori.

La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolelor 276 și 277 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc.

Comisia a analizat și consideră că nu este corectă modificarea articolelor 276 și 277 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, întrucât legea care se ocupă de prevederile pentru protecția persoanelor încadrate în muncă este Legea nr. 130/1999 și acolo este sediul materiei de protecție a salariatului, nu Codul muncii.

În unanimitate, am adoptat un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10.

Guvernul ar fi de acord cu această modificare legislativă cu două amendamente pe care le-a adus, în sensul ca limita minimă a amenzii să nu depășească 100.000 lei, pentru că vine în contradicție cu alte legi.

Comisia a întocmit raport de respingere.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Noi am fi de acord cu aceste amendamente. Dacă nu se pot adopta, atunci suntem și noi de acord cu poziția comisiei.

Este o discuție de altă natură. O purtați după ședință. Deci raportul este de respingere. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere.

Vă rog să-mi dați cuvântul!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Miercuri vă dau cuvântul de două ori.

Îmi pare rău, în timpul votului nu mai sunt intervenții. Raportul este respins, întrucât legea are caracter de lege organică, cu 34 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

La punctul 20 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producție nr. 150/2003.

Legea este organică.

Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este favorabil.

Dacă sunt prezenți colegii inițiatori, îi invit la tribună. Sunt numai deputați.

Domnule senator, vă rog să prezentați raportul. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 150/2003, în sensul stabilirii nivelului fondurilor publice la 30% din volumul creditelor acordate. Menționăm că Legea nr. 150/2003 prevede acum ca nivelul fondurilor publice să fie de până la 30%, în funcție de cultură.

Membrii comisiei noastre au hotărât, cu 5 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere amendamentele admise în cursul dezbaterilor din comisie, Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

N-am înțeles foarte exact. Deci susțineți?

Da.

Având în vedere faptul că amendamentele care au fost propuse de Guvern au fost acceptate, susținem.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbaterile generale?

Raportul din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este favorabil, cu amendamente, amendamente susținute și de Guvern.

Vă rog, domnule senator Viorel Ștefan.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am o nelămurire. Din raportul comisiei am înțeles că principala modificare se referă la faptul că nu va mai fi până la 30%, ci va fi 30%. Din amendamentele prezentate în raport se revine la forma veche, de până la 30%, și atunci poate ne spune cineva ce a mai rămas din inițiativă. Dacă aprobăm amendamentele, rațiunea acestei inițiative dispare.

Se mai reformulează unele articole.

Da.

Vă rog, domnul senator Stan Petru, Grupul parlamentar al PRM.

Microfonul 1.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul România Mare susține această inițiativă, dar doresc ca Senatul României să rețină: dacă în România s-ar lucra numai 5.000.000 de hectare de pământ, jumătate din suprafața arabilă a țării, fără restul categoriilor de terenuri, acest credit agricol ar trebui să fie măcar de 1.000.000.000 de euro. Că procentul este până la 30%, ori este de 30%..., tot creditul agricol care se dă în România, de care beneficiază agricultorii din România, este de 30-40.000.000 lei pe an, asta înseamnă în jur de 10.000.000 de euro. Dintr-un miliard, dacă punem numai cultura mare, dacă punem zootehnia și celelalte categorii, atunci acest credit agricol de care beneficiază agricultura ar trebui să fie în jur de 3.000.000.000 de euro, iar noi luăm 10.000.000 de euro. Aceasta ce înseamnă? Că beneficiază de acest credit agricol doar fermierii superbogați, cărora le merge extraordinar de bine, care au prins niște conjuncturi. Deci, practic, marea majoritate a agriculturii sau 99% nu beneficiază de acest credit agricol. Ar trebui schimbate regulile pentru a putea beneficia de acest credit agricol, gajul să fie cultura care se înființează, fiindcă utilajul peste trei ani de zile nu se poate pune în gaj, cel ce lucrează pământul, în general, nu-și pune în gaj casa de locuit ca să poată face un dosar pentru bancă. Aceasta este, de fapt, problema de fond a acestui credit. În rest, că o fi un procent până la 30% sau 30%, tot acolo suntem.

Noi votăm această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Art. 6 alin. 2 conține această diferență importantă. Una este până la 30% și alta este de 30% fix, pentru că poate fi de 2%.

Vă rog, din partea Guvernului, punctul de vedere pe amendamente.

Domnule președinte, Guvernul este de acord cu amendamentele.

Mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

## Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat astăzi cuvântul, pentru că este propunerea legislativă a PSD. Dacă a fost a PD-L, nu am avut acces, cum nu am avut acces și la altele...

Tocmai de aceea v-am dat cuvântul, pentru că mi-am adus aminte că am fost împreună pe lista electorală.

Vreau să-mi exprim și eu aceeași nedumerire clară, sensul acestei legi este oarecum pierdut printre amendamente. Noi ce votăm? Politica agricolă propusă de domnul senator Stan Petru sau ce scrie în amendamentele admise ale acestei legi? Deci sensul legii nu mai există. Propunerea în sine era o modificare a paragrafului 2 de la art. 6: „până la”. Și, acum, nouă ce ne propuneți? Să fim de acord cu ce? Întreb inițiatorul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Dorește să vă răspundă colegul dumneavoastră. Vă rog, domnule senator David.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu cer să fie retrimisă propunerea legislativă la comisie, să o discutăm mâine, pentru că se pare că este o greșeală de redactare. Discuția a fost să nu fie o cotă procentuală de 30%, ci să fie între 20 și 30%. Inițial, aceasta a fost discuția, adică nu mai puțin de 20%, între 20 și 30%. Dacă era până la 30%, putea să fie de la 0,1 până la 30%. Aceasta, de fapt, se dorea a fi modificarea: să se dea o cotă procentuală mai mare.

De aceea, acceptați această variantă ca mâine...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Rugămintea este să redactați un raport suplimentar, pentru ca în ziua de miercuri să putem finaliza.

Stimați colegi, am mai dezbătut trei proiecte de lege. Dacă doriți să le votăm, mai încercăm încă o dată. Reamintesc că le-am supus votului dumneavoastră de patru ori.

La punctul 6 legea are caracter de lege ordinară.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu a formulat un amendament, respectiv introducerea art. 51[1] .

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu acest amendament.

Deci

## Stimați colegi,

Intrăm în ultima parte a ședinței noastre: întrebări și interpelări formulate de domnii senatori la adresa Executivului.

Îl invit pe domnul senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, domnule senator Ilie Sârbu. Microfonul 4.

Am o interpelare și două întrebări.

Vă rog, aveți cuvântul.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dacian Cioloș.

## Stimate domnule ministru,

Micii producători solicită de urgență acordarea sprijinului de la Uniunea Europeană pentru restructurarea fermelor de subzistență, prevăzut în Planul național de dezvoltare rurală.

Întrucât, până în prezent, s-au pus în aplicare doar trei măsuri din Planul național de dezvoltare rurală, iar acordarea subvențiilor pentru fermele de subzistență reprezintă o măsură esențială în restructurarea agriculturii, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați când va intra în vigoare această măsură și ce sumă este prevăzută pe anul 2008. Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Și întrebările dacă doriți.

Mulțumesc.

Întrebările sunt adresate tot domnului ministru Dacian Cioloș.

Recent, secretarul de stat care răspunde de dezvoltarea rurală a declarat că Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură nu poate semna contracte și acorda avansuri celor 340 de beneficiari ai proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor europene, deoarece România nu a primit încă decizia oficială din partea Comisiei Europene de aprobare a Planului național de dezvoltare rurală, cu toate că acesta a fost aprobat pe data de 20 februarie 2008.

Vă întreb, domnule ministru, când vor începe plățile pentru proiectele depuse, având în vedere că, pe lângă cele 340 de proiecte aprobate, mai sunt în cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură circa 580 de proiecte depuse, iar numărul solicitărilor crește permanent.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mai am o întrebare, dacă îmi permiteți, adresată tot domnului ministru Dacian Cioloș.

Mulți agricultori din comunele județului Vrancea, beneficiari de rentă viageră agricolă, reclamă faptul că nu au primit nici până în prezent sumele cuvenite pe anul 2007.

Confruntat cu această problemă, biroul județean al Oficiului Național de Rentă Viageră Agricolă din cadrul Agenției Domeniilor Statului nu a fost în măsură să ofere clarificările necesare.

Vă întreb, domnule ministru, care sunt cauzele care au determinat neacordarea sumelor cuvenite ca rentă viageră agricolă în acest județ și când se vor acorda restanțele pentru anul trecut.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Ilie Sârbu.

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, pentru a formula o întrebare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor și o interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Aveți cuvântul, doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor. ## Domnule ministru,

La biroul senatorial Vaslui s-a prezentat petenta Diaconu Cărare Emilia, domiciliată în municipiul Vaslui, care a sesizat tergiversarea rezolvării dosarului de restituire de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor. Deși a înaintat în data de 14 ianuarie 2008 acte doveditoare pentru analizarea în mod excepțional și tratarea cu prioritate a dosarului nr. 9.530 de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind bătrână și bolnavă, nici până în prezent nu a primit un răspuns.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți analizarea acestui caz de către președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru asigurarea unui răspuns corect către petentă.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale Dacian Cioloș.

Mai mulți producători agricoli au sesizat faptul că nu pot beneficia de fonduri europene și de la bugetul național pentru acțiunile de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țările terțe, deși Regulamentul nr. 3/2008 al Consiliului Europei, din 17 decembrie 2007, privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe a intrat în vigoare din luna ianuarie 2008.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri ați dispus pentru punerea în aplicare a acestui regulament, care este suma alocată de la bugetul de stat pentru anul 2008 și care sunt autoritățile naționale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea și derularea fondurilor nerambursabile destinate finanțării programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al PRM, care are o întrebare adresată domnului prim-ministru și o interpelare, de asemenea, adresată Domniei Sale.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte, întrebarea este adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În timp ce în țară este întreținută, în continuare, confuzia dintre țigani și romi, la nivelul Uniunii Europene se acționează pentru îmbunătățirea cadrului legal, astfel încât romii să poată fi expulzați în țările de origine.

În acest context, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care este numărul țiganilor sau romilor plecați din România după anul 1989 și în ce țări și-au stabilit domiciliul sau reședința, cu precizarea numărului țiganilor sau romilor.

Solicit răspuns în scris și verbal.

## Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți să susțin și interpelarea, care este adresată tot domnului Călin Popescu-Tăriceanu, primministrul Guvernului.

## Domnule prim-ministru,

Încă din anul 2004, atât opinia publică, cât și politicienii sau reprezentanții diverselor instituții ale statului au oferit o largă varietate de soluții și planificări pentru demararea construcției autostrăzii de pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nădlac–Arad–București. Lucrările de construcție la tronsonul de autostradă Nădlac–Arad, în lungime de 38,5 kilometri, sunt propuse să înceapă, după ultimele date, în anul 2009, iar finalizarea lor este prevăzută pentru anul 2012, deci planează încă incertitudini.

În calitate de senator, reprezentând județul Arad, doresc să fiu informat cu privire la stadiul actual al acestui proiect. Totodată, vă solicit să-mi comunicați data la care proiectul urmează a fi demarat.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Solicit să se ia act în stenograma de ședință că domnul senator Nicolae Iorga a depus în scris o interpelare adresată domnului prim-ministru – legată de concesionarea de către statul român a mai multor perimetre pentru extracție de petrol – și două întrebări, una adresată domnului prim-ministru, legată de diminuarea accizelor la benzină și motorină, și o întrebare adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, în legătură cu contribuția SNP PETROM – SA la bugetul de stat.

De asemenea, domnul secretar de stat István Tőke a oferit răspuns în scris doamnei senator Doina Silistru.

Ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Gheorghe David, pentru a adresa o întrebare Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor. Întrebarea este următoarea:

În ultimii ani, tot mai multe persoane și familii care locuiesc în locuințe sociale sunt evacuate, întrucât acestea sunt retrocedate foștilor proprietari. Județul Timiș se confruntă cu multe situații de acest gen, în special în municipiile Timișoara, Lugoj și orașul Sânnicolau Mare.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, ce fonduri s-au alocat în anul 2008 pentru construcția de locuințe tip ANL și care sunt măsurile pe care ministerul dumneavoastră intenționează să le adopte pentru rezolvarea acestei situații. Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Sever Șter, Grupul parlamentar al PSD, care are o interpelare adresată domnului prim-ministru în legătură cu birocratizarea excesivă a acordării subvențiilor în zootehnie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Printr-un ordin emis în ziua de 11 iunie anul curent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale modifică Ordinul nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți naționale în sectorul zootehnic.

În baza acestei modificări, cei peste 21.000 de fermieri și proprietari de animale din județul Satu Mare vor trebui să se prezinte, pentru a doua oară în acest an, la ghișeele Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură pentru a completa noul formular de cerere introdus prin acest ordin.

De asemenea, s-a decalat perioada de verificare în teren a efectivelor de animale, astfel că, probabil, primele pe cap de animale vor fi primite abia în trimestrul IV. Fermierii și proprietarii de animale apreciază că acest nou act birocratic, care completează excesul birocratic existent, are rolul de a distruge zootehnia românească.

Solicit să-mi răspundeți, în scris și oral, în legătură cu motivele birocratizării excesive a acordării subvențiilor în zootehnie și să-mi comunicați garanțiile care să ducă la sprijinirea sectorului zootehnic.

Cu deosebită stimă, senator Sever Șter. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, care are de formulat o interpelare și două întrebări adresate prim-ministrului.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Se știe că resursele de petrol situate în subsolul României și al platoului continental românesc al Mării Negre fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. Aceste resurse petroliere au fost concesionate de Guvernul Adrian Năstase și de Agenția Națională de Resurse Minerale unui număr de peste 300 de firme străine și unui număr de circa 10 firme românești.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați pentru perioada 2005–2007 următoarele informații:

1. Ce cantități de petrol, în sensul Legii nr. 328/2004, au fost extrase de fiecare firmă concesionară?

2. Ce redevență petrolieră s-a încasat la bugetul statului de la fiecare firmă concesionară?

Vă rog.

Se știe că judecătorii și procurorii au câștiguri brute, pe lună, cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei, iar, pe lângă acestea, beneficiază de gratuități la asistență medicală, medicamente și proteze, împreună cu întreaga familie.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce admiteți și susțineți discriminarea dintre magistrați și pensionari în domeniul asistenței medicale și medicamentelor, respectiv de ce acceptați ca un procuror

care are de la 10.000 de lei până la 25.000 de lei pe lună să aibă gratuitate la asistență medicală și medicamente, iar un pensionar cu o pensie de la 100 de lei până la 500 de lei pe lună să plătească consultațiile medicale și medicamentele.

Ultima întrebare este adresată tot premierului Tăriceanu. Din inițiativa Partidului România Mare s-a înființat la Senat o comisie de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM – SA în anul 2004. În timpul audierilor la această comisie fostul prim-ministru, domnul Adrian Năstase, fiind întrebat care a fost valoarea calculată pentru privatizarea SNP PETROM – SA a declarat că: „Nu știe, nici nu a urmărit, nici nu l-a interesat.” Ca urmare, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Care a fost valoarea SNP PETROM – SA la data privatizării?

2. Ce sume a pierdut, anual, bugetul statului român după privatizarea SNP PETROM – SA?

3. Cu cât a scăzut nivelul de trai al cetățenilor români prin majorarea artificială a prețului la benzină, motorină și la gazele naturale de către firma de stat OMV din Austria? Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, cu o interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și două întrebări adresate Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Aveți cuvântul, domnule senator Vărgău.

Vă mulțumesc, domnule președinte. În primul rând, aș vrea să fac o observație.

Domnii miniștri când primesc de la noi întrebări și interpelări ar trebui să ne trimită și răspunsurile mai rapid și, de asemenea, să realizeze sau să ia cele mai bune măsuri pentru ca observațiile pe care noi le facem, observații cu care venim din teritoriu, să se și rezolve.

De exemplu, la Tulcea de doi ani de zile solicităm introducerea a două trenuri intercity și iată că abia în anul 2008, într-un an electoral, domnul ministru a reușit să le trimită la Tulcea. Bineînțeles, noi suntem mulțumiți că nu am terminat mandatul și încă să mai așteptăm.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Organizațiile de pescari din Delta Dunării sunt în așteptarea fondurilor europene privind pescuitul și acvacultura, conform Programului operațional pentru pescuit. Pe data de 11 iulie 2008 urmează să fie lansat oficial acest program, însă autoritățile de la București întârzie procedurile privind aplicarea sa, proceduri ce trebuie să fie aprobate de Bruxelles, apoi să fie incluse într-un manual de proceduri, după care să se întocmească ghidul solicitantului cu privire la implementarea primelor măsuri.

## Domnule ministru,

Când va apărea ghidul solicitantului cu privire la implementarea primelor măsuri din Programul operațional pentru pescuit, astfel încât organizațiile de pescari din Delta Dunării să poată începe depunerea documentației cu privire la accesarea fondurilor europene pe care toată lumea le așteaptă, ținând cont că zona are un mare deficit financiar? Solicit răspuns oral și în scris.

Prima întrebare este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Începând din primăvară și până în toamnă, pădurile sunt invadate de turiști în weekend. La fiecare sfârșit de săptămână după plecarea lor locurile respective arată ca veritabile gropi de gunoi.

Domnule ministru,

Ce soluții aveți pentru preîntâmpinarea acestor situații? Poate amplasarea unor pubele de gunoi în apropierea zonelor preferate de turiștii de weekend ar putea fi o soluție în vederea protejării spațiilor verzi atât de nerespectate la noi.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al PSD, care are două întrebări. Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății Publice, iar cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte Doru Ioan Tărăcilă.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru,

Criza financiară în care se zbate Centrul de transfuzie sanguină Focșani a făcut ca această instituție să nu-și mai poată desfășura activitatea în condiții normale, conducerea acesteia încercând să găsească soluții pentru micșorarea cheltuielilor, astfel încât fondurile să ajungă măcar pentru plata salariilor.

Ținând cont de faptul că insuficiența fondurilor nu numai că periclitează buna desfășurare a activității Centrului de transfuzie sanguină Focșani, dar duce și la imposibilitatea acordării tichetelor de masă pentru donatorii de sânge, vă întreb:

1. Când veți aloca banii care să permită funcționarea normală a Centrului de transfuzie sanguină Focșani?

2. De ce nu ați alocat aceste sume pentru a nu se ajunge în situația existentă?

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, am să trec la următoarea întrebare, adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

La 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Legea nr. 181/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Cu toate acestea, compartimentul județean al zonei montane din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Vrancea nu este funcțional, pentru că, în pofida prevederilor legale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a elaborat încă o organigramă de funcționare a acestei structuri.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de necesitatea valorificării cât mai bine a potențialului zonei montane a județului Vrancea, vă întreb, domnule ministru:

1. De ce nu a fost elaborată, până în prezent, organigrama de funcționare a compartimentului județean al zonei montane din cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Vrancea?

2. Când va deveni funcțională această structură? Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu a prezentat în scris cele două întrebări adresate domnului prim-ministru.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM. O interpelare adresată domnului prim-ministru și vizând privatizarea SNP PETROM – SA și două întrebări: una extrem de importantă legată de majorarea prețului la gaze și cea de-a doua privind situația postprivatizare a SNP PETROM – SA, adresate tot domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată, așa cum ați spus, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Distribuitorii E.ON GAZ România și DISTRIGAZ cer o nouă majorare cu 25% a prețului gazelor pentru populație de la 1 iulie 2008, sub pretextul fals al scumpirii gazelor importate din Rusia. Se știe că două treimi din consumul anual de gaze naturale din țara noastră se asigură din producția internă și la costuri foarte mici comparativ cu prețul gazului rusesc.

În această situație, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce și cât timp se vor mai permite majorările artificiale, pe spinarea populației, ale prețurilor la gazele naturale?

A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

După cum știți, postprivatizarea SNP PETROM – SA nu se desfășoară conform intereselor statului român, care nu sunt apărate de reprezentanții acestuia în consiliul de administrație al OMV PETROM.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați dacă în perioada 2005–2008 Guvernul a urmărit să fie respectate interesele statului român după privatizarea SNP PETROM – SA, când firma OMV din Austria a fost lăsată de capul ei și nesupravegheată.

Acum urmează interpelarea. Probabil ați aflat că, deocamdată, consultantul care a calculat valoarea privatizării SNP PETROM – SA refuză să pună la dispoziția comisiei speciale de anchetă a Senatului care a fost modalitatea de calcul.

Ca urmare, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Cine a fost consultantul la privatizarea SNP PETROM – SA?

2. Care a fost modalitatea de calcul și la ce valoare a SNP PETROM – SA s-a ajuns?

3. De ce consultantul a propus, și Guvernul Năstase a acceptat, ca la calculul redevenței pentru perioada 2005–2014 prețul țițeiului să fie constant, de numai 22 de dolari pe baril?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am observat că reprezentantele Executivului au ascultat cu multă atenție întrebările și interpelările formulate. Având în vedere că ultima ședință de plen a Senatului este luni, 30 iunie anul curent, vă adresez rugămintea să nu lăsăm răspunsurile pentru toamnă, ci, dimpotrivă, în momentul în care sunt formulate în scris de ministere să fie înaintate, în această săptămână sau săptămâna viitoare, domnilor senatori, ca să nu primim răspunsuri în luna septembrie anul curent la interpelări formulate în luna iunie anul curent.

Bănuiesc faptul că toate aceste chestiuni ridicate de către colegii senatori urmăresc și rezolvarea unor probleme.

Dați-mi voie să vă reamintesc că mâine avem lucrări în comisii.

Miercuri, la ora 9.00, avem ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, iar de la ora 11.00 sperăm să avem o ședință de plen a Senatului.

- Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri scrise și orale.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.35._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București

> și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|268111]

> **ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/3.VII.2008 conține 28 de pagini.**

Prețul: 11,20 lei