Stenogramă plen

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sala de plen, pentru a putea începe ședința.

Astăzi, 13 februarie 2008, din totalul de 136 de senatori – este un loc vacant la PSD –, 5 dintre colegii noștri senatori sunt membri ai Guvernului, 3 colegi senatori sunt în delegație și 6 colegi senatori sunt în concediu medical. Cvorumul este de 69 de senatori.

Aveți proiectul ordinii de zi.

Dacă în legătură cu ordinea de zi dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul senator Puiu Hașotti, după aceea, domnul senator Marius Marinescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, la ședința Biroului permanent, la care au participat și liderii grupurilor parlamentare, s-a convenit, în unanimitate, ca astăzi să fie trecut pe ordinea de zi Proiectul de lege referitor la privatizarea Uzinei de „Automobile” Craiova. Acest proiect de lege nu figurează pe ordinea de zi și, mai mult decât atât, ieri s-a propus să fie trecut, undeva, între primele puncte.

S-a aflat, se știe că s-au făcut niște abuzuri, un abuz în funcție, pur și simplu, se știe din capul locului. Faptul că nu s-au discutat niște amendamente pentru că nu s-au depus în termen este cu totul și cu totul altceva. Aici este vorba, pur și simplu, de un abuz și, până la urmă, de un sabotaj, dacă nu cumva cuvântul este prea greu, al activității Parlamentului.

De vreme ce în Biroul permanent toată lumea a agreat, toți liderii de grup au agreat acest fapt, la comisia respectivă nu s-a întocmit acest raport. Nu știu în ce măsură mai putem să introducem astăzi pe ordinea de zi raportul, de vreme ce, în urma unei decizii unilaterale a unui coleg de-al nostru, raportul nu a fost întocmit.

## Domnule președinte,

Dacă este posibil, să solicităm Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului să se retragă 10 minute și să întocmească acest raport la proiectul de lege.

Aceasta ar fi propunerea mea.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mulțumesc.

Nu cred că are Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului de ce să se retragă. Eu am fost la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, este adevărat, la sfârșitul lucrărilor de ieri. Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, cu unanimitate de voturi, în interiorul comisiei, a votat acest raport. Trebuia întocmită numai hârtia, iar secretara comisiei, de față cu noi, a spus că până se termină Biroul permanent întocmește acest raport. De altfel, știm cu toții că acest raport este o foaie de hârtie care deja se află în calculator. Schimbi câteva titluri.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Trebuia trecută în ordinea de zi.

Am înțeles. Domnule senator Funar, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Și eu, ca președinte al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, și dumneavoastră suntem interesați să ajungem să dezbatem în plenul Senatului Proiectul de lege privind privatizarea SC „Automobile Craiova”. Așa cum știți, o parte dintre dumneavoastră – membrii comisiei –, ieri, am discutat această documentație. Eu am solicitat în Biroul permanent al Senatului să se aprobe ca astăzi să introducem pe ordinea de zi acest proiect de lege, deoarece – aici este chestiunea – am fost induși în eroare de reprezentanții Guvernului, care ne-au spus că poimâine intră în aprobare tacită. Aceasta este o problemă.... și noi ne-am grăbit să lucrăm. Am început să lucrez ieri după-amiază la întocmirea raportului, care nu este așa de simplu de întocmit în acest caz, pentru că este vorba de o privatizare extrem de serioasă și de o documentație voluminoasă...

A doua problemă: am constatat că stafful pe care l-am preluat la această comisie nu ne-a prezentat amendamentele depuse din luna octombrie anul trecut și nu le-am dezbătut în comisie. Sunt în total 20 de amendamente. Regulamentul Senatului obligă ca la raport să anexăm amendamentele admise sau respinse. Noi nu le-am discutat. În această situație, țin să subliniez că am verificat împreună cu doamna Călinoiu – termenul de aprobare tacită este 28 februarie 2008, dar nu dorim să ajungem la limita respectivă –, am convocat ședința de comisie și colegii din Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au fost de acord să ne întâlnim astăzi, la ora 13.00. Dezbatem aceste amendamente astăzi după-amiază, terminăm raportul și luni putem să dezbatem proiectul de lege. Suntem în termen. Mulțumesc.

Domnul senator Mario Oprea și, apoi, domnul senator Ungheanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Regulamentul pe care ne bazăm în activitatea noastră nu prevede o retrimitere la comisie pentru a dezbate amendamentele unui proiect de lege asupra căruia comisia s-a pronunțat și, mai mult decât atât, Biroul permanent al Senatului s-a pronunțat. Fiecare dintre aceste foruri, în unanimitate, s-a pronunțat fără loc de tăgadă.

Eu vă rog, domnule președinte, să nu permitem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, din moment ce acesta a fost adjudecat. Aș vrea să-l anunț pe cel care are tendința să facă acest demers că se joacă cu 4.000 de locuri de muncă și nu este corect, nu salvează nimic. Dimpotrivă, face rău, iar dacă se reușește acest lucru – ceea ce mă îndoiesc –, următoarea ședință ar putea avea loc cu sindicatele de la Uzina de „Automobile” Craiova, la invitația parlamentarilor de Dolj, în aceste balcoane. Mulțumesc. ( _Discuții._ )

Domnule senator Marinescu, vă rog să terminăm cu cei care doresc să se exprime la această problemă și după aceea o să vă dau cuvântul la ordinea de zi.

Domnul senator Ungheanu, după care urmează domnul senator Hașotti.

Acest incident legat de ordinea de zi era bine să nu se întâmple atâta timp cât în Biroul permanent s-a stabilit ceea ce s-a stabilit, adică introducerea proiectului de lege pe ordinea de zi. Este însă în puterea plenului Senatului să ia o decizie în cunoștință de cauză. Nimeni, aici, nu a cerut retrimiterea la comisie a acestei legi, așa că eu vă propun să supuneți votului, dacă este posibil, să mergem pe varianta pe care colegul nostru, senatorul Funar, o propune.

Și încă o dată repet: de vreme ce se stabilește ceva în Biroul permanent, capriciile sau răzgândirile nu trebuie să aibă loc. Țin seama și de ce spune colegul nostru, dar ședințele acestea au un regulament și el trebuie respectat. Mai există și Camera Deputaților....

## Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti și, apoi, domnul senator Funar.

## Vă mulțumesc.

Intervin pe procedură, stimați colegi și, de fapt, dau o explicație unor spuse aici. Nu are cum reprezentantul Guvernului să inducă în eroare ditamai comisia și oameni cu experiență parlamentară, care se uită pe orice fișă a unui proiect și văd când este termenul de adoptare tacită.

Aceasta este o dezinformare, să fim foarte bine înțeleși! Eu mă bucur de cele spuse de domnul senator Ungheanu, dar situația se rezolvă mult, mult mai repede. Lucrările noastre sunt transmise în direct. Solicitați, și Departamentul tehnic se va ocupa să vină raportul de la comisie. Președintele comisiei este aici, îl semnează și discutăm acest proiect. Nu văd altă soluție.

Eu cred că trebuie să luăm această decizie, să dezbatem astăzi acest proiect pentru a curma astfel de abuzuri și pentru a curma instaurarea bunului plac în Senatul României.

Este propunerea pe care o fac de la microfon, domnule președinte și stimați colegi, să discutăm astăzi, cât mai repede, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Funar.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să vă reamintesc că în cazul în care la alte proiecte de lege, în cei trei ani precedenți de când ne aflăm împreună în Senat, un amendament nu a fost discutat în comisie – s-a constatat lucrul acesta –, s-a dispus retrimiterea la comisie, rediscutarea cazului, a amendamentului, iar după aceea să

se vină pentru dezbatere în plen. La noi sunt 20 de amendamente care trebuie discutate. Mai avem două săptămâni până la termenul limită stabilit de Biroul permanent.

V-am spus că nu caut, ca președinte al comisiei, să ajungem în data de 28 februarie 2008, ci, astăzi, am convocat de urgență ședința de comisie. Toți colegii dau dovadă de bunăvoință, ne vedem astăzi după-amiază și realizăm raportul, cu respectarea regulamentului.

Eu nu solicit altceva decât respectarea regulamentului și nu putem veni în fața dumneavoastră cu 20 de amendamente nediscutate în comisie. Nu înțeleg de ce este atâta grabă și nu se dorește respectarea regulamentului. Mulțumesc.

Domnule președinte, 10 secunde, vă rog.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Domnule președinte, este din nou o dezinformare. Stimați colegi,

Eu vă reamintesc că acest proiect de lege a fost discutat în luna decembrie. Domnul președinte al comisiei, domnul senator Funar, ne spune că în luna octombrie au fost depuse aceste amendamente. Evident că atunci când am discutat raportul, în luna decembrie, amendamentele erau discutate. Este atât de clar și atât de evident acest fapt.

Doriți să mai luați cuvântul, domnule senator Funar? Vă rog, ultima intervenție pentru a putea trece mai departe.

## Domnule președinte,

Nu s-au discutat aceste amendamente. Nu s-a discutat nici raportul în plen. S-a solicitat de către președintele Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul senator Dina Carol, și de către comisie prelungirea termenului, iar Biroul permanent a aprobat prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile pentru Senat, întrucât nu s-au primit răspunsurile nici de la Consiliul Concurenței, nici de la SIF Oltenia, și nici de la Comisia economică, industrii și servicii. Aceste răspunsuri nu există. Cu toate acestea, am convenit să venim în plen, să decidă plenul.

Dați-ne însă șansa să dezbatem amendamentele astăzi. Mulțumesc.

## Da.

Rog toată lumea să fie puțin atentă ca să știm cum decidem prin vot asupra acestei situații complicate și atipice.

Chestiunea stă în felul următor: discutăm despre Proiectul de lege privind privatizarea SC „Automobile” Craiova, un lucru – cel puțin pentru regiunea de acolo, dar cred că pentru întreaga țară – important. Acest proiect de lege a avut termenul obișnuit de 45 de zile și, la un moment dat, s-a propus prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile, termenul extins, pentru a fi dezbătut în Senat, considerându-se că este un proiect de lege important, mai complicat, și așteptându-se și anumite clarificări. Ieri, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a luat în discuție acest proiect de lege și, la sfârșitul lucrărilor, undeva aproape de ora 13.00, în unanimitate, a votat pentru ca acest proiect de lege să intre în plen. La Biroul permanent, care a început ieri la ora 13.00, domnul senator Funar, președintele comisiei, a propus Biroului permanent ca acest proiect de lege să intre astăzi în dezbaterea plenului, iar liderii de grupuri parlamentare, fiind prezenți, au fost de acord.

Toți membrii Biroului permanent au fost de acord. În unanimitate s-a stabilit că acest proiect de lege intră astăzi pe ordinea de zi, undeva în față, imediat după tratate și alte chestiuni de genul acesta.

Mai mult decât atât, în legătură cu raportul, domnul senator Funar a spus că acesta va fi întocmit imediat, în după-amiaza zilei de ieri. De altfel, cei de la comisie au spus că până se termină ședința Biroului permanent pot întocmi proiectul de raport. Înțeleg de la domnul senator Funar că atunci când a revenit de la Biroul permanent, deci după ora 14.30, cu aproximație, a constatat că erau niște amendamente uitate.

Nu știu cui aparțin aceste amendamente care nu fuseseră luate în discuție dimineață.

În această situație, regulamentar era ca acest proiect de lege să fie pe ordinea de zi, așa cum a decis Biroul permanent. Nimeni nu poate trece peste un vot în unanimitate al Biroului permanent decât prin alt vot al Biroului permanent. Deci proiectul trebuia să fie pe ordinea de zi, iar domnul președinte al comisiei, domnul senator Funar, să vină să informeze plenul Senatului despre această chestiune și să ceară retragerea lui de pe ordinea de zi și retrimiterea la comisie pentru dezbaterea amendamentelor respective, explicând că aceste amendamente, datorită probabil schimbării de președinte la comisie, nu au fost luate în discuție. Nu este deloc regulamentar ca cineva, oricine ar fi el, președinte de comisie sau orice senator, să ia decizii unilaterale și să treacă peste o decizie a Biroului permanent și a comisiei. Problema trebuie adusă în fața plenului Senatului, pentru că plenul Senatului, într-adevăr, poate lua o decizie peste Biroul permanent sau peste decizia comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

V-aș ruga să revedeți art. 94 din regulament.

Întrucât noi nu avem un raport distribuit cu trei zile înainte, cred că introducerea pe ordinea de zi nu este reglementară, nu este statutară. Dacă asta s-a întâmplat din vina cuiva, Biroul permanent să ia în discuție și să stabilească măsurile de cuviință. Eu cred că noi ne pierdem vremea discutând...

Acest punct nu este pe ordinea de zi, nu are raport și, în concluzie, nu avem ce să votăm.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Stimate coleg,

Aveți un lider de grup parlamentar și alți câțiva colegi care au fost în Biroul permanent. Aș fi preferat să vă consultați cu ei. De fiecare dată când se solicită introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege, dacă toți liderii grupurilor parlamentare sunt de acord, el se introduce. Deci, din acest punct de vedere, nu este nicio problemă. Ieri, toți liderii grupurilor parlamentare au fost de acord, inclusiv liderul dumneavoastră de grup parlamentar era prezent acolo, membrii Biroului permanent au fost toți de acord cu propunerea președintelui comisiei și s-a luat această decizie. Deci, din acest punct de vedere, nu avem nicio problemă. Din păcate, s-a întâmplat ulterior chestiunea cu amendamentele...

V-aș ruga să votați acum pentru una dintre cele două variante prezentate.

În consecință, îl rog pe domnul președinte al comisiei, domnul senator Funar, să meargă să aducă raportul și vom introduce acest proiect de lege la punctul 10 din ordinea de zi, după punctul 9.

În legătură cu ordinea de zi, domnul senator Marinescu avea o altă problemă de ridicat.

Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doresc să retrag de pe ordinea de zi două inițiative legislative. Este vorba de inițiativele legislative de la punctele 33 și 34: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 24, din 15.01.2007, și Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 426, din 18.07.2001.

Prevederile acestor inițiative legislative au fost preluate de Guvern în Legea mediului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte probleme la ordinea de zi? Nu sunt.

Primul punct din ordinea de zi: Programul de lucru al Senatului pentru perioada 18–23 februarie 2008. Este cel obișnuit.

Luni: orele 14.00–15.00, lucrări în grupurile parlamentare; orele 15.00–19.30, lucrări în plenul Senatului, după cum urmează: orele 15.00–16.30, declarații politice; orele 16.30–18.10, vot final pe inițiative cu caracter organic; orele 18.10–19.30, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți: ora 9.00, lucrări în comisiile permanente; ora 13.00, ședința Biroului permanent.

Miercuri: orele 9.00–13.00, lucrări în plen; ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Joi: ora 9.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Dacă în legătură cu programul de lucru pentru săptămâna viitoare dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

La punctul 2 din ordinea de zi avem rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.

Aveți în mapele dumneavoastră rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Vă rog să le parcurgeți.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. Termen de adoptare tacită, 19 februarie.

Comisia juridică de numiri disciplină imunități și validări, domnul senator Șerban Nicolae.

Am să vă rog, domnule senator, dacă puteți să ne spuneți: la punctul 7 din ordinea de zi, este ceva diferit? Pentru că, cel puțin în titulatură, sună foarte asemănător. Vă rog.

Ceva diferit de ce anume?

De punctul 3 din ordinea de zi.

Nu. La punctul 7, dați-mi voie să verific... Da, ele pot fi dezbătute împreună, domnule președinte.

Dacă îmi dați voie, am să consult plenul Senatului referitor la această schimbare, dacă discutăm împreună punctele 3 și 7 sau unul după altul.

Cred că este aceeași problemă.

E vorba de un proiect de lege venit ca atare și intrat în procedura obișnuită și un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe. De altfel, noi le-am luat în discuție împreună la comisie....

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a expune punctul de vedere.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Mocuța –** _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Rațiunea pentru care voiam și noi să solicităm discutarea comasată a celor două puncte este următoarea: Ministerul Justiției a inițiat o modificare a Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Din cauza evenimentelor care au avut loc în Italia a fost adoptat un nou Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern în ședința din 4 octombrie 2007 și a fost trimis Parlamentului spre adoptare în procedură de urgență, prima Cameră sesizată fiind Senatul.

Un alt proiect de lege s-a întocmit privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, care conținea patru titluri. În contextul evenimentelor care au avut loc în Republica Italiană, la începutul lunii noiembrie 2007, în ședința Guvernului din 5 noiembrie 2007 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, prin care au fost reglementate aspectele urgente care formau obiectul Titlurilor II și IV din proiectul de lege menționat mai sus.

În ședința din 30 ianuarie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dezbătut atât Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007, cât și Proiectul de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

La solicitarea Ministerului Justiției, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil și a acceptat ca Titlurile II și IV din Proiectul de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene să fie eliminate, întrucât au fost preluate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, și să modifice denumirea acestuia în Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule secretar de stat, am înțeles.

Deci Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări le-a discutat pe amândouă.

Da, da... Și s-au preluat amestecat.

Am înțeles punctul de vedere.

Membrii comisiei au fost de acord.

Și noi vă solicităm să se realizeze o formă comună a celor două proiecte de lege.

Să se creeze un document comun. Bun.

De la microfonul 7, domnul Șerban Nicolae, vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege, în procedura pe care v-a descris-o domnul secretar de stat Mocuța, respectiv cele două proiecte au fost discutate împreună și pentru ele s-a întocmit o singură anexă la un raport de admitere, cuprinzând, după procedura obișnuită, anexa 1, cu 7 amendamente admise, și anexa 2, cu o serie de amendamente respinse.

Față de cele arătate de reprezentantul Guvernului, fac precizarea că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 123/2007 face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Eu înțeleg că sunt amendamente admise, sunt însă și unele amendamente respinse.

În legătură cu amendamentele respinse, dorește cineva să ia cuvântul?

Da. Domnul Șerban Nicolae. Vă rog, domnule senator.

A! Aveți dumneavoastră un amendament respins.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de art. 2 care, la alin. (1), definește ce înseamnă magistratul de legătură în cadrul acestei proceduri de cooperare judiciară. Așa cum rezultă din textul legii, magistratul de legătură este o persoană de specialitate juridică; în textul ordonanței și în textul proiectului era prevăzut „judecător, procuror sau o altă persoană din Ministerul Justiției din cele asimilate judecătorilor și procurorilor”.

În această procedură de cooperare judiciară, gestionarul din partea statului român este Ministerul Justiției, deoarece toate angajamentele care se fac în cadrul procedurii de cooperare judiciară le face Ministerul Justiției sau Guvernul României, prin Ministerul Justiției. Am considerat, împreună cu colegul Gavrilă Vasilescu, că este firesc ca magistratul de legătură să fie o persoană de specialitate din Ministerul Justiției, asimilată judecătorilor și procurorilor, dar nu judecători sau procurori.

Judecătorii și procurorii depind de o altă structură, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Din punctul nostru de vedere, este nefiresc ca Ministerul Justiției să selecteze candidații pentru funcția de magistrat de legătură și să-i trimită în străinătate să gestioneze acest întreg serviciu, în condițiile în care magistrații, judecătorii sau procurorii, în ceea ce privește organizarea activității lor profesionale, țin de o altă instituție, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii.

Am verificat procedurile specifice activității acestor magistrați de legătură și, exceptând situația în care un judecător sau un procuror ar avea prezumată o experiență în materie de cooperare judiciară internațională, nu există niciun fel de alt element care să califice în plus judecătorul sau procurorul față de un funcționar al Ministerului Justiției, cu experiență în procedura de cooperare judiciară. Vă rog să fiți de acord că nu pierdem nimic dacă dislocăm judecători sau procurori pe care să-i trimitem în străinătate pentru asemenea activitate și rămânem la situația în care magistrații de legătură sunt selectați de Ministerul Justiției, din cadrul personalului propriu, cu respectarea criteriilor de performanță, de pregătire, de experiență și de cunoștințe în materie de cooperare judiciară internațională, fără să mai afectăm corpul magistraților aflat în activitate.

Numai o secundă.

Nu vă supărați. Pe aici nu cred că este un culoar de trecere dintr-o parte în alta. Dacă sunteți de la Guvern, mergeți în banca Guvernului.

Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul ar fi trebuit să vă spună că sunt anumite reguli pe aici, ca și la Guvern. Noi încercăm să le respectăm pe cele de la Guvern și dumneavoastră vă rog să le respectați pe cele de la Senat.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului referitor la acest amendament.

Domnule secretar de stat Mocuța, vă rog, microfonul 8.

În două cuvinte vreau să vă informez că, dacă acceptăm punctul de vedere al comisiei, înseamnă să invalidăm deja delegările pe care le-am făcut în Italia, pentru că actele normative pe care le discutăm au apărut tocmai din cauza situației speciale din Italia, iar în luna decembrie noi am organizat la Ministerul Justiției un concurs și am desemnat primii magistrați de legătură pentru Italia.

Din acest motiv, noi ne menținem punctul de vedere inițial, în care considerăm că atât magistrații, procurori și judecători, cât și membrii CSM-ului și consilierii din Ministerul Justiției pot ocupa această funcție.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Deci domnul senator Șerban Nicolae împreună cu domnul senator Gavrilă Vasilescu au depus un amendament, respins de comisie, prin care se propune „eliminarea din întreg textul legii a judecătorului și procurorului, magistrat de legătură urmând să fie orice persoană...’’

Guvernul își menține punctul de vedere din textul inițial, cu explicațiile pe care le-a dat.

Nu în calitate de reprezentant al comisiei...

În calitate de inițiator al amendamentului...

Vă rog să vă uitați, nu este foarte complicat. Se suprapun procedurile. Pentru detașarea sau delegarea judecătorilor sau procurorilor trebuie hotărârea CSM-ului, pentru cei care sunt din Ministerul Justiției trebuie ordinul ministrului. De fiecare dată vor veni din două direcții aceste categorii de magistrați de legătură, unii cu un statut, alții cu alt statut, dar

făcând aceeași treabă. La Consiliul Superior al Magistraturii se pune des problema lipsei de cadre pentru instanțe și parchete, iar dacă venim să mai dislocăm și alte persoane care ar putea fi, bineînțeles, atrase de – eu știu? – să spunem, avantajele sau beneficiile unui post în străinătate... Este de preferat să avem un personal de specialitate juridică din Ministerul Justiției, pe o singură procedură unică, ținând cont, repet, că, în această procedură a cooperării judiciare, doar Ministerul Justiției este implicat. Doar Ministerul Justiției poate să participe la acest proces, poate să ia decizii, poate să angajeze statul român. CSM-ul nu poate! El poate doar să furnizeze personal.

Repet, poate să fie interesant, poate să fie atractiv, dar este de preferat să existe o singură procedură pentru care o singură instituție, respectiv Ministerul Justiției, să-și asume răspunderea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu optez pentru varianta Guvernului, pentru că ceea ce propun cei doi domni senatori nu face decât să restrângă plaja persoanelor care pot fi numite pentru această colaborare.

Domnul senator Șerban are dreptate: răspunderea colaborării o are Ministerul Justiției, care este titularul acestei legături, dar personalul care poate fi detașat nu trebuie restrâns la persoanele din cadrul ministerului. Și ministerul se zbate cu aceleași probleme pe care le avem: în domeniul justiției sunt oameni de specialitate puțini, nu sunt plătiți bine, își aleg alte domenii. Deci și scoaterea specialiștilor din Ministerul Justiției ar crea aceleași probleme pe care le creează scoaterea specialiștilor din Consiliul Superior al Magistraturii.

Acolo, numărul specialiștilor, al magistraților, este mai mare. În măsura în care se poate, vor fi trimiși experți de la Ministerul Justiției, iar când se impune, vor fi trimiși oameni de la Consiliul Superior al Magistraturii. Nu văd o confruntare mare de idei aici. Este o abordare pragmatică de a permite o plajă mai mare de specialiști care să participe la această colaborare.

Mulțumesc.

Da.

Domnul senator Șerban Nicolae.

## Stimați colegi,

Vă cer scuze că revin. Aș fi de acord cu domnul senator Frunda în condițiile în care am extinde această situație la toți specialiștii în probleme de drept, cu experiență în materie de cooperare judiciară – avocați, notari, consilieri juridici –, dar aici este vorba de o activitate de strictă specialitate în care, repet, gestionar este Ministerul Justiției. Gândiți-vă cum s-ar putea angaja Ministerul Justiției pentru o persoană care provine din magistratură, judecător sau procuror, a cărei activitate depinde de CSM, și nu de Ministerul Justiției? El ar fi, într-un fel, detașat, într-o formulă nu foarte clară, dar și ineficientă. Nu țin foarte tare, dar, din punctul meu de vedere, ar fi bine ca Ministerul Justiției să gestioneze singur această chestiune, fără să fie nevoie, așa cum puteți vedea în textul legii, ba de hotărârea CSM, ba de ordinul ministrului, ba de aprobare, ba de acceptare de dincolo, din partea cealaltă, de la minister și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Szábo Károly, ultima intervenție, după care vom trece la vot.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Îmi îngădui să fac un comentariu răutăcios, vădit răutăcios: onorații noștri colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au gândit numai la Domniile Lor. Nimic nu este nou. Vă reamintesc că există deja instituția „atașatului de poliție”. Nu știu dacă acest lucru spune ceva pentru cineva și eu nu cred – aici este punctul de vedere răutăcios al comisiei – că nu s-a știut acest lucru în Guvern și, ca atare, este încă nevoie să extindem și la alți specialiști. Nemaivorbind de faptul că, după ce am aderat la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană, poliția și justiția se îndreaptă către același departament. Adică nu înțeleg ce face atașatul de poliție dacă mai adăugăm un atașat de justiție, un magistrat de legătură.

Cu alte cuvinte, ar trebui revăzut acest subiect. O spun cu toată seriozitatea și nu cred că e vorba de a trimite în exil câteva persoane incomode, dacă este cazul, sau de a oferi un debușeu cuiva.

Încă o dată vă spun: în Parlamentul European este o comisie parlamentară care are denumirea de „Libertăți civile, justiție și afaceri interne”. Acestea aparțin aceluiași domeniu. Dar nu vreau să fac filozofie în legătură cu nevoia de înfăptuire a actului de justiție la aceeași putere – la puterea judecătorească. Înțelegeți ce vreau să spun.

Cu alte cuvinte, acești onorați colegi, care provin din poliție, au toți pregătire juridică și am impresia că ar trebui să existe doar o cooperare, deocamdată, între Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Justiției, până când vom ajunge acolo încât chestiunile să fie preluate de Ministerul Justiției. Nu vreau să mă pun rău cu polițiștii, dar m-am și pus. Altminteri, sunt de acord cu soluția preconizată de Guvern.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Domnule Szabó, a fost răutăcioasă, dar și lungă intervenția dumneavoastră, iar noi aici avem un amendament. Unii sunt pentru, alții sunt contra. Nu putem să discutăm ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost această chestiune. Eventual, schimbăm la Camera Deputaților sau unde se mai poate.

Eu am să

Vreți să repet votul?

Cine votează „Da” votează pentru amendamentul respins.

Nu numai că amendamentul nu are numărul de voturi, dar cred că foarte mulți colegi au fost în situația dumneavoastră: nu ați fost atent. De aceea o să repet votul, pentru că sunt în total 48 de voturi.

Deci, repet, este vorba de un amendament care a fost respins la comisie, colegii noștri îl susțin, Guvernul, în continuare, este împotrivă. Îl

Amendamentul a fost respins.

Se mai susțin alte amendamente respinse? Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mai există câteva amendamente formulate de mine și, deși nu ați votat primul amendament – ar fi fost bine, pentru că soluția pe care v-o propuneam, împreună cu domnul coleg Șerban Nicolae, era bună –, mergem în continuare pe votul pe care l-ați dat dumneavoastră. În această situație, pe de o parte, avem posibilitatea să trimitem magistrați de legătură, procurori, judecători, conform votului pe care l-ați dat dumneavoastră, deci să-i trimitem și pe ei, iar pe de altă parte, avem și posibilitatea să trimitem persoane de specialitate juridică din Ministerul Justiției, asimilate judecătorilor și procurorilor.

Am spus în felul următor: acolo unde este vorba de magistrat de legătură – judecător sau procuror – cel care să-și dea consimțământul pentru acest lucru să fie Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că este vorba de cariera judecătorilor și procurorilor și singurul care răspunde și are competențe în acest domeniu este Consiliul Superior al Magistraturii.

În situația cealaltă, în care este vorba de personal de specialitate din Ministerul Justiției, asimilat judecătorilor sau procurorilor, aceste persoane să fie numite ca magistrați de legătură prin ordin al ministrului justiției. Este un lucru care, de fapt, se lovește de o logică a reglementării în ceea ce privește judecătorii și procurorii pe care noi o avem în momentul de față. Deci nu de la Ministerul Justiției – eu vorbesc pentru dumnealor –, ci de la Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest sens, dacă-mi permiteți, domnule președinte și domnilor colegi, în cazul în care acceptați amendamentul numărul 2, în aceeași situație se află și amendamentele care urmează și care au legătură între ele. N-ar fi cazul să pledez pentru fiecare, pentru că ele merg în cascadă și, dacă s-a votat și sunteți de acord să fie așa... Și nu aveți cum să nu fiți de acord, zic eu, datorită faptului că tot noi am votat legea în ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii și tot noi am stabilit că, în ceea ce privește cariera judecătorilor și procurorilor, singurul responsabil este reprezentantul celei de-a treia autorități în stat – autoritatea judecătorească, adică Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulțumesc. Guvernul, microfonul 8. Vă mențineți poziția?

Ne menținem poziția și menționăm încă o dată că la concursul pe care l-am avut în luna decembrie s-au prezentat un reprezentant al CSM-ului și un judecător din țară și amândoi, după selectarea dintre 50 de persoane, au fost admiși și prin ordinul ministrului au fost detașați.

Noi ne menținem punctul de vedere.

Mulțumesc.

Domnul senator Frunda, microfonul 2, după care voi supune votului.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, cred că domnul senator Vasilescu are dreptate. Amendamentele sunt în avalanșă, dar punctul de pornire al avalanșei este primul amendament, pe care l-am respins, și acolo am stabilit că rămâne la aprecierea Ministerului Justiției. Toate amendamentele următoare sunt subsecvente. Dacă am respins amendamentul de la punctul 1, articolul 2, celelalte privind articolul 4 și următoarele, în care domnul senator Vasilescu vrea să introducem Consiliul Superior al Magistraturii, se bat cap în cap cu articolul 2, care prevede competența Ministerului Justiției în selectarea dosarelor și alegerea candidaților.

De aceea sunt pentru respingerea acestui amendament. Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Doriți să luați cuvântul? Microfonul 7.

Domnule Lupoi, vă rog ca, dacă aveți vreo chestiune de rezolvat cu doamnele, domnișoarele, să o rezolvați în afara sălii!

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Textul proiectului guvernamental presupune avizul consultativ al CSM atunci când e vorba de detașarea ca magistrați de legătură pentru judecători și procurori. Este exact problema de care vă spuneam mai devreme, că trebuie implicat și ministrul justiției, și CSM-ul atunci când e vorba de judecători și procurori. Ceea ce propune domnul coleg Gavrilă Vasilescu este transformarea acestui aviz consultativ în aviz conform. Practic, fără avizul conform al CSM să nu poată fi detașați judecători sau procurori, chiar dacă ei promovează concursul organizat de Ministerul Justiției.

Deci nu este vorba de un lucru nou, de introducere a CSM altfel decât a fost prevăzut de Guvern, ci doar de transformarea caracterului avizului pe care această instituție, garant al independenței justiției, îl dă în detașarea magistraților de legătură. Nu aviz consultativ, ci aviz conform.

Amendamentul propus a fost respins de comisie cu majoritate de voturi.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da.

Amendamentul a fost respins.

Dacă nu mai sunt alte probleme am să

Raportul a fost adoptat.

Am să

Așadar, în ceea ce privește punctul 7, am realizat dezbaterea, numai că acest proiect de lege, având caracter de lege organică, votul îl vom da în ședința de luni, 18 februarie anul curent.

La punctul 4 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Codului familiei.

Termenul de aprobare tacită este 25 februarie 2008.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mocuța. Microfonul 8.

Vreau să vă aduc la cunoștință că Guvernul, prin Ministerul Justiției, nu susține această propunere legislativă, nu pentru că propunerile din cadrul acesteia nu ar fi bune, ci pe motiv de oportunitate, întrucât, la ora actuală, se lucrează în cadrul Ministerului Justiției la un nou Cod civil și toate aceste dispoziții, pe care dumneavoastră le-ați propus aici, urmează să fie preluate într-un nou Cod civil.

Prin urmare, noi suntem de acord cu aceste propuneri, dar considerăm că nu este oportun să le discutăm acum, pentru că ele vor fi parte componentă din noul Cod civil.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Șerban Nicolae.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă, în prezența unuia dintre inițiatori, respectiv a colegei noastre, membră a comisiei, doamna senator Verginia Vedinaș, și a adoptat un raport de admitere cu 7 amendamente, toate admise, care se regăsesc în anexa nr.1 la acest raport. O parte au fost propuse chiar de către inițiatorul prezent la dezbatere și fac doar precizarea că, așa cum se poate observa din anexă, o bună parte din texte au fost eliminate. Amendamentele sunt de eliminare a unor texte cuprinse în inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare face ca această propunere legislativă să intre în categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină... Domnul senator Vasilescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc și pentru domnul Hașotti, care văd că este foarte atent la tot ceea ce spun.

Mulțumesc, domnule lider.

Nu puteți să vorbiți decât în numele Grupului parlamentar al PC, vă rog.

Vorbesc și în numele grupului, pentru că suntem de acord cu ceea ce scrie aici.

Domnule președinte și domnilor colegi,

Vreau să constatați un lucru. Nu știu cum se face – mai ales în domeniul justiției, sunt foarte atent la acest lucru – că întotdeauna sunteți cu nu știu câți pași în urma noastră și din această cauză tot timpul vreți să ne opriți din drum, pentru a veni dumneavoastră, nu știu când, cu nu știu ce propunere pe care vreți s-o faceți, modificarea Codului familiei, modificarea Codului civil și așa mai departe.

Vreau să vă spun că, în momentul în care am intrat în facultate, se modifica Codul civil și sunt ani mulți ani de atunci...De când am intrat în Parlament, așteptăm să se modifice Codul civil și iată că se termină legislatura și nu se mai modifică Codul civil, iar în Codul familiei nu se scrie, _expressis verbis,_ că încheierea căsătoriei trebuie să se facă între un bărbat și o femeie. Uite, nu se scrie! Și a venit cineva și ne-a tras de mânecă – și bine a făcut – și ne-a spus: „Treceți, oameni buni, în Codul familiei, acest lucru”.

De ce se opune Guvernul, prin onor Ministerul Justiției, unei asemenea situații, pentru care, iată, din 1953, de când a intrat în vigoare Codul familiei, și până în momentul de față, nu ne-am prins niciunul că, de fapt, _expressis verbis_ , nu spune că, în România, căsătoria se încheie între un bărbat și o femeie.

Și acum veniți dumneavoastră să vă opuneți unei asemenea inițiative!

Nu-i nimic, e foarte bine că aveți inițiativa, pentru ca nu cumva să se omită în Codul civil precizarea, când se va modifica, pentru că acolo va fi reglementată instituția

căsătoriei. Căsătoria, în România, se încheie între un bărbat și o femeie. S-ar putea să uitați și e bine să trecem acum. Mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Doriți să luați cuvântul? Vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Problema căsătoriei este o problemă dezbătută – și vă mulțumesc pentru zâmbetele de susținere –, foarte dezbătută, la Consiliul Europei și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

După cum știți, în unele țări membre ale Uniunii Europene, căsătoria între persoane de același sex este permisă. Chiar dacă Biserica Catolică s-a opus, unele țări au votat pentru căsătoria între persoane de același sex.

Eu, personal, sunt împotriva unei asemenea abordări, dar nu punctele de vedere personale contează. Eu cred că homosexualii au drepturile lor și trebuie să tratăm problema conviețuirii lor – este o realitate și în România –, relațiile de concubinaj sunt admise și este normal să fie așa, dar căsătoriei între persoane de același sex eu personal mă opun.

Cred totuși că ar fi o decizie mult prea rapidă, cu repercusiuni mult mai mari: în mod cert ne vom trezi cu procese mai multe, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procese introduse de homosexuali sau de lesbiene. De aceea, eu cred că această problemă trebuie discutată mult mai profund de societatea civilă, de legiuitor, de sociologi, de specialiști în problemele drepturilor omului, cu toate că, în principiu, sunt de acord cu domnul senator Vasilescu. De multe ori, din păcate, Ministerul Justiției a venit după inițiativele deputaților și senatorilor cu modificarea diferitelor legi și chiar a unor coduri. Nu este o soluție pentru viitor.

Dar a aborda atât de abrupt această problemă, care va avea, vă spun, efecte reale și foarte puternice în România, nu este o soluție înțeleaptă. Doar pentru a vă da un argument în plus privind susținerea... Aduceți-vă aminte că, atunci când unii dintre noi am început politica în 1990, după criminali, homosexualitatea era cea mai urâtă noțiune din Codul penal. Au trebuit să treacă mai mult de zece ani și o activitate asiduă a Consiliului Europei pentru a-i convinge pe membrii Parlamentului României să abrogăm homosexualitatea ca infracțiune. Am făcut acest lucru, a fost nevoie de un timp.

Cred că mai avem nevoie de un timp pentru a găsi mecanismele juridice de reglementare a problemelor homosexualilor, a drepturilor acestora, fără să încălcăm drepturile sociale și drepturile celorlalți cetățeni, dar o asemenea abordare, acum, este mult prea îndrăzneață. Aceasta va avea efecte internaționale și este împotriva intereselor țării noastre pe moment.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

**Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Doresc să iau cuvântul.

În nume personal?

Corect, asta vreau să fac.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Codul familiei a fost adoptat în 1954, deci a fost adoptat acum 54 de ani. În 54 de ani nu s-a oficiat nicio altfel de căsătorie decât între un bărbat și o femeie, nimeni nu a cerut altceva.

Atunci, de ce este nevoie să modificăm un lucru care funcționează bine? Vă mulțumesc.

Nu.

Are cuvântul domnul senator David.

Are cuvântul domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

De regulă, luările de cuvânt ar trebui să fie în spiritul clarificării discuției la un proiect de lege. Am sentimentul însă că s-a creat o oarecare confuzie.

Aici nu este vorba despre căsătoria între persoane de același sex, ci exact invers. Era vorba de cu totul altceva, era vorba de clarificarea unei percepții care rezultă, ce-i drept, din Codul familiei în forma actuală, dar nu era prevăzută în mod expres. Pentru poporul român, pentru români, în limba română, în accepțiunea cea mai largă, căsătoria are la bază familia constituită dintre un bărbat și o femeie sau familia are la bază căsătoria dintre un bărbat și o femeie, liber consimțită, cu toate precizările pe care cei mai mulți dintre dumneavoastră le cunoașteți.

În cuprinsul Codului familiei sunt o serie întreagă de dispoziții care duc la o asemenea concluzie, în materie de filiație, în materie de descendenți, de copii rezultați din căsătorie, de aplicare a acelui tratament juridic pentru copilul adoptat și pentru copilul obținut pe cale naturală și care duc la concluzia că familia se întemeiază prin căsătorie, în accepțiunea cea mai largă, dintre un bărbat și o femeie.

Chestiunile legate de uniunile de natură juridică, indiferent de denumirea pe care o vor avea, între persoane de același sex, urmează a fi reglementate, probabil, cum spun juriștii, _de lege ferenda,_ în proiectele pe care Guvernul le are în vedere și pe care bineînțeles că le vom discuta la vremea cuvenită.

În ceea ce privește acest proiect, vă rog să aveți încredere în punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și să adoptați proiectul de lege, cu amendamentele admise, cu precizarea că nu contravine niciunei norme europene și nu este vorba de vreun conflict cu reglementări sau cutume europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Aș dori să intervin.

Are cuvântul domnul Frunda pentru o foarte scurtă intervenție de clarificare, după care, are cuvântul domnul senator David.

## Mulțumesc.

Aș vrea să fac o precizare, în nume personal, foarte scurtă, și anume că, vineri, mă aflam în Congresul Satelor Unite, în biroul congresmenului Christopher Smith. După ce am intrat, mi s-a dat un listing cu ceea ce s-a discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în Senatul României, cu privire la această propunere legislativă. Și erau încântați de faptul că există această prevedere expresă în noua formă care s-a propus.

Iată că este un lucru bun și are efecte mai departe. Mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu. Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să vedeți că avem niște amendamente admise. Ele, de fapt, elimină o serie întreagă de articole: practic a rămas un singur articol.

Solicităm listă.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Vă rog, listă pentru grupurile parlamentare.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2007 privind modificarea art. 13 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Este prioritate legislativă a Guvernului, cu termen de adoptare tacită 21 februarie 2008.

Legea are caracter de lege organică, o vom discuta și votul final va fi dat luni, 18 februarie 2008.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Justiției apare coinițiator în acest act normativ, fiind alături de Ministerul Afacerilor Externe.

În câteva cuvinte, vreau să vă prezint în esență noile modificări.

În prezent, art. 13 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, cu modificările și completările ulterioare, restrânge sfera activităților notariale, care pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, față de serviciile care pot fi efectuate la cererea persoanelor fizice sau juridice române.

Schimbările preconizate: se restrânge sfera de aplicare a alin. (2) lit. b) a art. 13 din Legea 36/1995, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că misiunile diplomatice și oficiile consulare nu pot autentifica înscrisuri prin care se realizează transmisiuni imobiliare încheiate prin acte juridice între vii. Prin modificările aduse legii se permite misiunilor diplomatice și oficiilor consulare să autentifice înscrisuri cu caracter nepatrimonial care produc efecte juridice în România. În acest fel, se răspunde numeroaselor solicitări de asemenea servicii din partea foștilor cetățeni români și se permite respectarea dispozițiilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2006.

De asemenea, prin noile dispoziții se permite: redactarea de înscrieri în vederea autentificării sau legalizării semnăturii, darea de dată certă înscrisurilor presemnate de părți, certificarea unor fapte, primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor prezentate de părți, eliberarea de duplicate de pe acte notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Am înțeles.

În esență, acestea sunt noile măsuri, sunt pur tehnice și sunt de natură să ușureze activitatea misiunilor diplomatice, motiv pentru care vă rugăm să acceptați propunerile noastre.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, are cuvântul domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2007 și a adoptat în unanimitate un raport de admitere fără amendamente.

Cu precizările făcute de domnul secretar de stat și cele făcute de dumneavoastră, domnule președinte de ședință, legea are caracter de lege organică, iar Senatul ia în dezbatere acest proiect în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că, de data aceasta, suntem de acord și cu propunerea pe care Guvernul a făcut-o, am votat și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și este un lucru normal, un lucru firesc, pe care l-am făcut.

Vă rog și pe dumneavoastră să fiți de acord cu acest proiect de lege și să-l adoptăm.

S-a explicat aici că atât oficiile consulare, cât și ambasadele aveau activități restrânse notariale. Este adevărat, ele desfășoară și au desfășurat întotdeauna, sau aproape întotdeauna, și activități notariale pentru mulți cetățeni ai țării și lucrul este valabil pentru toate ambasadele, pentru întregul corp diplomatic și tot ceea ce este construit în acest sens. Activitățile notariale au fost desfășurate restrictiv. În momentul de față, s-a constatat că numărul cetățenilor români care lucrează în străinătate și care au nevoie de intervenția, din punct de vedere notarial, a ambasadelor sau oficiilor consulare din țările unde își desfășoară activitățile este foarte mare și, venind în întâmpinarea lor, acest proiect de lege rezolvă o problemă care, într-adevăr, este o problemă de viață și este o problemă corectă.

Aceste lucruri se rezolvă astfel încât nu mai este nevoie de supralegalizări sau nu mai este nevoie de apostilă pentru lucrurile respective. Noi va trebui să rezolvăm totuși la nivel de țară, să încheiem tratatele de asistență juridică, pentru că în tratatele de asistență juridică era prevăzut faptul că actul încheiat pe teritoriul unei părți contractante produce aceleași efecte și pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Și în această situație putem veni în întâmpinarea oamenilor ca să-și poată rezolva problemele cu mai multă ușurință și cu cheltuieli mai mici. Acest proiect de lege rezolvă această problemă prin modificarea art. 13 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Deci sfatul meu, și ca notar public, este să votăm aceste modificări, pentru că vin în întâmpinarea oamenilor în mod real. Mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Am să

Nu avem nicio treabă noi!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mă scuzați, vă rog!

Am și spus la început că este o lege organică, iar dezbaterile s-au încheiat.

Proiectul de lege va fi supus votului final luni, atunci când

## **Domnul Marin Pătuleanu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit reglementării în vigoare, competența de soluționare a cererilor de restrângere a exercițiului dreptului la libera circulație a românilor în străinătate aparține tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul persoanei, iar când acesta are domiciliul în străinătate, competența aparține Tribunalului București.

Întrucât realitatea a arătat că procedura desfășurată în fața tribunalelor de domiciliu nu este de natură să asigure în toate cazurile soluționarea unitară și cu celeritate a acestor cereri, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2007 se propune modificarea dispozițiilor referitoare la competența de soluționare a acestor cereri, în sensul atribuirii acestei competențe Tribunalului București.

Având în vedere toate acestea, vă adresăm rugămintea să adoptați, în forma prezentată, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege și a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Cu precizările făcute de reprezentantul Guvernului, vă propunem adoptarea acestui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2007.

Facem precizarea că acest proiect de lege intră în categoria legilor organice. Senatul ia în dezbatere proiectul ca primă Cameră sesizată.

Dacă sunteți de acord, ca și în cazul proiectului precedent, vom da votul pe proiectul de lege luni.

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să se refere la punctul 6 din ordinea de zi? Nu mai dorește nimeni.

La punctul 6 nu sunt amendamente.

Dezbaterea s-a încheiat.

Votul final se va da luni, pentru că legea are caracter organic.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere, legea este organică, iar termenul de adoptare tacită este 25.02.2008.

Vă rog să-i dați cuvântul, din partea inițiatorilor, domnului senator Gheorghe David, de la microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă a apărut în urma discuțiilor avute cu asociațiile de proprietari. Mai precis, una dintre

discuțiile în urma căreia am finalizat această modificare a fost cea purtată cu FALT - Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara. Aceasta ne-a semnalat faptul că înființarea unor societăți comerciale sau a unui punct de lucru ar trebui să se comunice din oficiu și asociației de proprietari cu sediul în imobilul respectiv, pentru că apar diferite probleme cu aceste societăți comerciale. În multe din situații, aceste societăți își opresc activitatea și pleacă, neplătindu-și la timp unele cheltuieli curente. Pentru a veni în sprijinul acestor asociații, inițiatorii consideră că trebuie introdusă în textul legii obligativitatea de înștiințare a asociației în cauză asupra oricărei autorizări a unui punct de lucru într-un spațiu din administrarea acesteia, prin comunicarea din oficiu a oricărei înregistrări, în acest sens, în Registrul Comerțului. Mai facem precizarea că, neavând personal de specialitate, asociațiile de proprietari ne cer ca acest lucru să fie precizat în lege, în mod expres.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 8, vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul, prin Ministerul de Justiție, nu susține propunerea legislativă. Nu se poate institui obligația comunicării încheierii judecătorului delegat la Oficiul Național al Registrului Comerțului către asociațiile de proprietari locatari, întrucât acestea din urmă au calitatea de terți față de procedura de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Din acest motiv, noi considerăm și susținem punctul de vedere al Guvernului că această propunere legislativă nu poate să treacă și trebuie respinsă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă și, cu majoritate de voturi – a fost un vot de abținere –, a hotărât să adopte un raport de respingere.

Modificarea pe care au avut-o în vedere inițiatorii acestei propuneri legislative, în opinia membrilor comisiei, ar introduce un tratament discriminatoriu, având în vedere că asociația de proprietari sau de locatari nu este parte în procedura de constituire, ci doar emite un aviz, un acord. Ar însemna că un astfel de aviz sau acord ar duce la notificarea și către alte instituții sau autorități care, în procedura de înregistrare a unei societăți comerciale, trebuie să se exprime.

Din acest punct de vedere, noi am considerat că nu poate fi introdusă o normă prin care asociațiile de proprietari să fie notificate cu privire la radierea, la înmatricularea sau la modificarea statutului sau a actului constitutiv al unei societăți comerciale. În aceste condiții, mai fac doar precizarea că propunerea legislativă intră în categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbaterile s-au încheiat, votul pe raport și votul final se vor da luni, odată cu votul pentru celelalte legi organice.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Vă aduc aminte că această dezbatere a început zilele trecute. A luat cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL, după care s-a verificat cvorumul și, din lipsă de cvorum, s-au întrerupt lucrările.

Deci continuăm dezbaterile.

Mai dorește cineva, din partea grupurilor parlamentare, să ia cuvântul la dezbateri generale, la punctul 9 din ordinea de zi? Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Vă aduc aminte că Guvernul și comisia și-au exprimat punctul de vedere. Comisia a întocmit un raport de admitere, fără amendamente. Drept urmare, proiectul de lege va fi supus votului dumneavoastră odată cu celelalte legi organice, luni, la ora 16.30.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Proiectul este adoptat de Camera Deputaților.

Este vorba de continuarea dezbaterilor generale.

Legea este tot organică, raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Dau cuvântul domnului vicepreședinte Șerban Nicolae, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege este unul cu o complexitate aparte și a fost dezbătut în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în mai multe ședințe.

Din nefericire, o serie întreagă de amendamente au fost trecute, potrivit cutumei noastre parlamentare, la categoria amendamentelor respinse, deși ele întrunesc, să spunem, susținerea, dacă nu a tuturor colegilor, măcar a marii majorități.

De asemenea, Guvernul ne-a semnalat o serie de inadvertențe rezultate din amendamentele admise care nu au mai fost corelate cu restul textului acestui proiect de lege. Așadar, în urma consultărilor, am decis să vă propun, în numele comisiei, retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru corectarea acestor inadvertențe, pentru luarea în dezbatere și a amendamentelor care, repet, doar potrivit cutumei nu au putut fi dezbătute și adoptate și au fost trecute în anexa II, la „amendamente respinse”.

Fac precizarea că acest proiect de lege are caracter de lege organică, Senatul este Cameră decizională, deci nu suntem presați de termenul de adoptare tacită.

Fac precizarea că, de asemenea, în acord cu membrii comisiei și cu reprezentanții Guvernului, această procedură

nu va fi de lungă durată. Este vorba doar de o operațiune tehnică pe care o putem tranșa, relativ repede, prin vot, fără să fie nevoie de o prelungire a dezbaterilor în comisie. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia propune să mai discute o dată pentru a corela textul cu efectul anumitor amendamente admise, sigur, încadrându-se în termenul de adoptare tacită care este...

Nu este nevoie!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Scuzați-mă, vă rog! Suntem Cameră decizională, nu avem niciun fel de problemă aici.

Nu avioane!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale „ Automobile” Craiova.

Dacă se face atâta publicitate la televiziune pentru privatizarea Fabricii de avioane, sigur că sunt influențat.

Rog președintele Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului să ia loc...

Nu este în sală.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Reprezentanții Guvernului sunt aici, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului...

Vă rog, microfonul 2.

Sper că mai sunt colegi de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului. Să vină cineva! Vă rog, aveți cuvântul.

Da, sunt aici, sunt vicepreședintele comisiei. Domnule președinte de ședință,

Trebuie să vă anunț că domnul președinte al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului a plecat la Camera Deputaților, nu a plecat la etajul 7 ca să redacteze raportul, conform hotărârii plenului Senatului.

Am vorbit la telefon, mi-a comunicat că va veni stafful cu raportul, ca eu să dau citire acestuia, conform hotărârii noastre. Ulterior, când am vorbit cu stafful comisiei, mi-au spus că au altă sarcină, adică nu au raportul.

Deci nu este redactat niciun raport.

## Domnule vicepreședinte,

Eu vă rog să mergeți dumneavoastră la comisie. Sunt convins că stafful a văzut lucrările plenului la televizor. Stafful nu are o prioritate în această materie. Hotărârile plenului bat toate celelalte hotărâri, chiar și pe ale Biroului permanent, chiar și pe ale unui președinte mai șef decât toată lumea.

Deci din moment ce plenul a decis prin vot să se întocmească acest raport, stafful are obligația să întocmească acest raport.

Vă rog să semnați dumneavoastră în absența președintelui, în conformitate cu decizia plenului, și să veniți cu raportul aici ca să-l discutăm. Nu cred că vreun senator poate să ia decizii împotriva deciziei plenului, iar stafful, dacă nu dă curs la așa ceva, își va pierde locul de muncă.

Vă rog, mergeți și comunicați această decizie! Domnul senator Lupoi Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de secretar al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, deci de cosemnatar al acestui eventual raport, cred că putem continua doar pe baza faptului că eu, ca secretar, certific votul.

Așadar, putem spune că s-a dat un vot favorabil pe raportul care, evident, urmează să fie făcut. Faptul că nu este dactilografiat, asta nu cred că ne împiedică să ne continuăm lucrările, mai ales că și dumneavoastră, și eu – dar eu în calitate de cosemnatar al acestui raport – suntem aici...

## Domnule secretar,

Vă rog să mergeți la comisie! În conformitate cu decizia plenului, stafful este obligat de plen să întocmească raportul, care este o foaie de hârtie.

În lipsa președintelui, dumneavoastră, domnule vicepreședinte, semnați, veniți cu raportul aici și discutăm acest punct imediat ce vă întoarceți.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de adoptare tacită este 25 februarie. Legea este organică.

Vă rog, domnule senator Mihail Popescu, aveți cuvântul.

S-a discutat acest lucru, numai că, atunci când s-a votat, nu era cvorum și a rămas de dat numai votul.

Votul final?

Votul pe raport și votul final.

Atunci, fiind o lege organică, va fi supusă votului luni, alături de celelalte legi organice.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse pentru

instalarea de aparate de aer condiționat, în vederea creșterii siguranței și a calității vieții.

- Este o procedură de urgență.

- Acum, în toiul iernii, îmi dau seama că este mai mult

- decât bine-venită această procedură de urgență. Raportul este un raport de respingere. Termenul de adoptare tacită este 3 martie. Inițiatorul?

- Sunteți inițiator, domnule senator Marius Marinescu? Vă rog, pentru inițiator, microfonul 9.

Am văzut că zâmbiți, domnule președinte de ședință Radu Berceanu. Dumneavoastră aveți aer condiționat acasă și în mașină. Deci nu vă pasă de amărâții care, în timpul caniculei, nu mai pot să respire și ajung la spitale. Mă așteptam.

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că atât frigul, cât și canicula afectează grav sănătatea populației și, așa cum oferim un ajutor pentru modernizarea centralelor termice, la fel trebuie să acordăm și un ajutor persoanelor sărace pentru a-și achiziționa un aparat de aer condiționat.

Vreau să vă spun că, anual, mor mii de oameni din cauza caniculei. Să ne gândim că sunt aproximativ două milioane de handicapați, de care unii colegi ai noștri se amuză, care nu se pot deplasa și care au în casă peste 40 de grade vara, când este caniculă. Această idee mi-a venit după ce m-a sunat o persoană cu handicap care m-a invitat acasă – dumnealui locuia la etajul 9 – pentru a-mi demonstra că în casă avea 41 de grade vara trecută, pe caniculă. Suna la Salvare și nu venea.

În sfârșit, vreau să vă spun că numai în București sunt peste 1.000 de apeluri vara, în situații de caniculă. Cu banii cheltuiți pentru aceste deplasări ale Salvării, pentru medicamentație, se poate rezolva această problemă acordând un ajutor pentru achiziționarea unui aparat de aer condiționat persoanelor care sunt sărace, care au un venit de sub 5.000.000 de lei/persoană, sub salariul minim pe economie.

Eu cred că ar trebui să ne gândim și la acești oameni, exact cum spune o vorbă a românilor: „Iarna trebuie să-ți faci car și vara sanie”.

La fel și noi, domnule președinte de ședință Radu Berceanu, trebuie să ne gândim la acești amărâți, ca în perioada de vară să nu mai moară din cauza caniculei. Altfel, îi avem cu toții pe conștiință.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Și eu vă mulțumesc. Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog, microfonul 10.

**Domnul Eugen Ciorici –** _subsecretar de stat,_

_vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să mă prezint: mă numesc Eugen Ciorici, sunt vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat. Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Domnule senator Marinescu, dacă aveți o propunere de procedură, vă rog să o faceți. Microfonul 9.

Domnule președinte de ședință, Numai secretarii de stat și miniștrii au voie să reprezinte Guvernul în Parlament, nu și subsecretarii de stat sau...

Aveți o propunere?

Dânsul nu poate reprezenta Guvernul astăzi și eu cred că nu ar trebui să-l ascultăm. Guvernul, din respect pentru cetățeni și pentru colegii noștri parlamentari, trebuie să trimită o persoană care să respecte – știu eu? – Regulamentul Senatului.

Deci dânsul nu are dreptul să vorbească astăzi în numele Guvernului.

Aceasta era propunerea mea, că nu trebuie să-i mai acordați dreptul să vorbească.

Am înțeles.

Comisia sesizată în fond, microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, luând în dezbatere, pe de o parte, susținerea inițiatorului, iar pe de altă parte, avizele negative primite din partea Comisiei pentru egalitate de șanse, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, precum și punctul de vedere negativ al Guvernului, a adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Mai fac precizarea că propunerea legislativă urmează a fi adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnule senator Radu Terinte, vă rog, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă a colegului nostru nu este o inițiativă de lux. Deocamdată, în România, fondul de locuințe suferă prin faptul că blocurile construite în perioada dinainte de 1989 nu au izolare termică. Auditul energetic de care se vorbește, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, și izolarea termică a clădirilor rămân însă un obiectiv îndepărtat.

Nu trebuie să uităm că în perioada caniculei există categorii de populație – și aici mă refer la vârstnici, la copiii mici – care suferă cumplit și au probleme mari de sănătate.

Eu cred că un ajutor pentru aceste categorii, în vederea achiziționării unui aparat de aer condiționat, care, deocamdată, este singura soluție, este bine-venit.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al PC, vom susține propunerea legislativă.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere, vă rog, în numele grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Propunerea legislativă nu are amendamente, are un raport de respingere și este o lege ordinară. Drept urmare, nu-mi rămâne decât să

Stimați colegi, vă rog să votați. Reluăm votul.

Poate că m-am exprimat eu greșit. Comisia a întocmit un raport de respingere.

Deci supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine votează „Da”, este de acord cu respingerea, cine votează „Nu”, este împotriva respingerii.

Vă rog să votați.

Sunt 23 de voturi pentru respingere, 19 voturi împotriva respingerii și 8 abțineri.

În total sunt 50 de voturi. Nu este cvorum.

Fac un apel la liderii de grup să invite toți colegii în sală. Fac un apel la colegii din sală să-și exprime votul, indiferent care este acesta.

Rugămintea este să invitați toți colegii în sală.

Rog toți colegii prezenți să voteze.

Așadar, suntem în prezența Propunerii legislative privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse pentru instalarea de aparate de aer condiționat, în vederea creșterii siguranței și calității vieții.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este împotrivă, ca și Guvernul, și a întocmit un raport de respingere.

Sunt 27 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 8 abțineri. Tot nu avem cvorum.

Vă rog, domnule senator Cutaș.

Vă rog, domnule președinte,

Fac o propunere procedurală, așa cum am stabilit și la legile organice: să dăm votul luni ca să nu mai facem prezența acum.

Mulțumesc.

De acord?

Da.

Înțeleg că sunteți de acord cu această propunere.

Deci votul pe raportul de respingere va fi dat luni, odată cu votul pentru celelalte legi organice, chiar dacă aceasta are caracter ordinar.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea de bonuri valorice pentru sănătate.

Raportul este, de asemenea, un raport de respingere. Termenul de adoptare tacită este 17 martie.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea este organică.

Inițiatorul, vă rog, microfonul 5.

## **Domnul Ioan Țundrea** — _deputat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să mă prezint: sunt deputatul Ioan Țundrea, vicelider al Grupului parlamentar al PC din Camera Deputaților. Sunt unul dintre inițiatori.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am analizat rapoartele întocmite de comisie și trebuie să recunosc faptul că suntem într-o situație dificilă, pentru că multe din ele nu susțin această propunere legislativă. Avem, în schimb, un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Această propunere legislativă vine în întâmpinarea sau, mai bine spus, spre soluționarea problemelor pensionarilor care, odată cu creșterea prețurilor și cu inflația, se descurcă foarte greu pentru a-și procura medicamentele. Cu alte cuvinte, bonurile valorice – reprezintă o sumă destul de mică, este vorba de 500 de RON – pentru procurarea medicamentelor se pot folosi pe o perioadă de un an de zile și cred că, în această situație, Guvernul, chiar dacă a motivat că sursele din privatizare sunt destinate altor scopuri, printr-o normă metodologică la această propunere legislativă poate rezolva și această finanțare. De altfel, voiam doar să subliniez că autoritățile statului sunt obligate să asigure condițiile unui trai decent pentru toate categoriile de populație, în special pentru cele defavorizate, categorie în care se încadrează și pensionarii.

Aș vrea să rog plenul Senatului să voteze cu „Nu” raportul comisiei de fond. În aceste condiții, această propunere legislativă are șanse să sprijine o largă categorie de cetățeni ai acestei țări.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului, microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Denisa Oana Pătrașcu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Aș dori să precizez faptul că destinațiile veniturilor din privatizare sunt deja stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante, iar în cadrul acestui proiect de act normativ nu se precizează cine gestionează bonurile valorice, modul de decontare, precum și modalitatea de rambursare a bonurilor valorice.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Șerban Viorel. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Viorel Ștefan este numele meu.

Comisia noastră a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere și, făcând precizarea că proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este sesizat în calitate de primă Cameră, supun spre dezbatere și adoptare acest raport de respingere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Terinte, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Voiam să iau cuvântul în cadrul discuțiilor pe această temă.

## Stimați colegi,

Dacă o să vă uitați cu atenție pe această inițiativă legislativă, o să vedeți că ea îi are în vedere, în primul rând, pe pensionarii care depășesc 75 de ani, deci cei care au pensii foarte mici. Pensionarii, știm cu toții, sunt contribuabilii cei mai corecți. Din păcate, ei sunt nevoiți să-și sacrifice fondurile destinate pentru consumul de medicamente – sunt categoria care consumă cel mai mult din fondul de medicamente – pentru a-și achita celelalte dări către stat.

Nu este normal ca în zilele noastre să ajungem în situația în care oamenii să renunțe la tratament pentru a-și achita dările. Eu cred că acest ajutor, care nu este foarte mare, dar care ar putea să acopere o parte din necesități, nu este o gaură așa mare în bugetul statului. Mai mult de atât, ceea ce spunea reprezentantul Guvernului privind gestionarea acestor bonuri poate să fie trecut în normele de aplicare a legii.

Grupul parlamentar al PC va susține această inițiativă legislativă.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul în numele grupurilor parlamentare?

Nu este cazul.

Avem un raport de respingere. Am să

## **Domnul Mihai Alexandru Voicu** — _ministru_

_pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Ne-am întors, domnule președinte.

Ați rezolvat chestiunea aceea? Atunci, vă rog, domnule vicepreședinte al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, luați loc la microfonul 7. Reprezentanții Guvernului, în partea stângă. În conformitate cu decizia plenului, o să discutăm Proiectul de lege privind unele măsuri pentru privatizarea SC „Automobile” Craiova – SA.

Dau cuvântul, de la microfonul 8, reprezentantului Guvernului.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac, mai întâi, câteva precizări generale, pentru că, sigur, situația de la Craiova nu este cunoscută tuturor și este normal să fie așa. Fiecare este un reprezentant al unui județ și nu trebuie să cunoască neapărat situația din toate județele țării.

În acest moment, la Craiova nu se produc autoturisme. În acest moment, la Craiova nu se produce nimic, muncitorii stau și așteaptă. Este vorba de 3.700 de angajați care așteaptă să se întâmple ceva cu ei: să rămână cu un loc de muncă sau să-și piardă locul de muncă. Am făcut această precizare pentru ca nu cumva să se înțeleagă că este un soi de privatizare făcută doar de dragul de a o face sau, eu știu, că sunt tot felul de interese în joc sau alte lucruri de genul acesta.

În al doilea rând, aș vrea să dau câteva cifre: 300 de mii de autoturisme pe an, 300 de mii de motoare pe an, investiții directe în tehnologie de 675 de milioane de euro, dublarea numărului de angajați de la 3.700 până la aproape 8.000 de angajați, crearea de 30.000 de noi locuri de muncă în industriile conexe, pentru că se știe că industria de autoturisme este cea care dezvoltă pe orizontală cel mai mult – poate cu excepția industriilor privind tehnologiile de vârf – cheltuieli directe...

Fac un apel la doamnele și domnii senatori să nu părăsească sala, pentru a putea lua o decizie cu privire la chestiunea aceasta, în câteva minute. Vă rog.

... cheltuieli directe în economia românească, deci cheltuieli ale Companiei Ford de un miliard de euro pe an. Acestea sunt cifrele care înseamnă privatizarea SC „Automobile” Craiova. Sigur că parlamentarii de Dolj – mă bucur că unul dintre ei chiar conduce ședința – cunosc acest lucru. Trebuie să vă spun că există o largă majoritate, dacă nu cumva unanimitate: începând cu sindicatele de la fosta Fabrică Daewoo, Fabrica „Automobile” Craiova și terminând cu toate partidele politice reprezentate în județul Dolj, opinia publică, presa locală, nu există niciun fel – și o spun cu toată responsabilitatea – de contestare a acestui proces care este așteptat în Craiova și în toată Oltenia cu mare nerăbdare.

Iertați-mă că nu m-am referit neapărat la proiectul de lege, pentru că este un proiect de lege tehnic, care face câteva derogări de la legea privatizării. De aceea a fost nevoie de un proiect de lege și nu s-a produs doar o privatizare pe baza legii existente. Nu am să intru în detalii tehnice. Am făcut aceste precizări pentru a încerca să vă lămuresc asupra încărcăturii deosebite pe care votul dumneavoastră de peste câteva minute îl are pentru cinci, dacă nu cumva șapte, opt județe, în primă fază, și, după aceea, fără îndoială, pentru întreaga țară.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ieri, în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a fost luat în dezbatere prezentul proiect de lege. La bază, la elaborarea prezentului raport, s-au avut în vedere avizele favorabile date de Consiliul Legislativ al României, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. În ședința de ieri, comisia, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport favorabil, fără amendamente. Trebuie să vă spun că în anexă erau prevăzute niște amendamente ale Comisiei economice, industrii și servicii care, ulterior, au fost retrase. Asta a rezultat din discuția cu Comisia economică, industrii și servicii.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dorește cineva să ia cuvântul? Vă mulțumesc. Domnule senator Carol Dina, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Personal, constat cu regret că întreaga clasă politică românească, Parlamentul, Guvernul nu au învățat nimic din experiența tristă a așa-ziselor privatizări care au avut loc în cei 18 ani. Ne aflăm în fața unei situații similare. Poate puțini oameni știu că Societatea de Automobile Craiova este la a treia tentativă de a fi vândută. În această perioadă, din evaluările sumare făcute, statul român a pierdut circa un miliard de dolari.

Noi am dorit să facem, cu această ocazie, o radiografie pe care s-o punem în fața Senatului și, în cunoștință de cauză, să se ia o decizie. Sigur, o să spuneți: „Domnule, ne aflăm cu pistolul la tâmplă!” Fără îndoială că este o situație cu o presiune extraordinară, dar nu se poate să nu acceptăm să știm adevărul. Noi asta am dorit.

Eu personal am spus: „Hai să identificăm tot ce s-a întâmplat la Craiova, să-i vedem și pe ceilalți jucători din acționariat, să vedem ce spune SIF Oltenia, să vedem ce spune Consiliul Concurenței, să vedem ce spune Comisia Europeană, să vedem ce se întâmplă acolo cu ceea ce a fost scos din pachetul de vânzare ș.a.m.d.!”.

După cum bine știți, Comisia Europeană a încercat să afle adevărul cu privire la ajutorul de stat, de necontestat, care a fost acordat acestei tranzacții, chestiune care, fără îndoială, va avea o influență semnificativă în ceea ce privește prețurile autoturismelor românești – probabil vândute și pe piața europeană. A considerat că este necesar să intervină. De ce să ne pripim și să nu avem răbdare să vedem ce spune și Comisia Europeană? De ce să fie Parlamentul pus în situația să se rușineze pentru că, de la distanța aceasta de 2.000 de kilometri, Comisia Europeană a constatat lucruri mai intime decât reușim noi să constatăm. Aceasta este de neînțeles și am aflat, prin discuții prietenești cu colegii mei, că reprezentantul Guvernului în această tranzacție a afirmat că nu sunt semnale pozitive de la Comisia Europeană.

## Domnule președinte,

Am expus această succintă pledoarie și vă rog ca acest proiect de lege să nu se supună dezbaterii, ca să avem vreme, până în data de 28 februarie 2008, să lămurim toate aceste aspecte, fără a contesta, de altfel, necesitatea acestei privatizări. Cred însă că este de datoria noastră să cunoaștem adevărul de la începuturi. În plus, cred că este o neregulă, pentru că termenul a fost 28 februarie, plenul Senatului a aprobat termenul de 60 de zile și cred că plenul Senatului ar fi trebuit să modifice acest termen. Tentativa pe care ați făcut-o astăzi să aprobați propunerea făcută de domnul senator Hașotti nu poate înlocui o literă a regulamentului.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule senator,

Eu nu am făcut niciun fel de tentative. Eu sunt pus aici să

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă văd nevoit să dau unele explicații plenului, ca secretar al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, ca să înțeleagă lumea că nu află Comisia Europeană lucruri pe care noi nu le știm. „Automobile” Craiova, în vederea privatizării, a fost împărțită în două. Deci este fabrica de autoturisme de la Craiova, care se găsește în incinta înconjurată de gard, care se privatizează cu Ford-ul, și diferența înseamnă participații la alte întreprinderi cum este UMT Timișoara, terenuri, clădiri și alte lucruri care au aparținut acestei întreprinderi și pentru care s-a tratat cu SIF Oltenia și cu alți acționari. Deci această problemă cu ceilalți acționari a fost rezolvată.

În legătură cu așa-zisul ajutor de stat, Comisia Europeană se referea la cu totul altceva, și s-a explicat ieri la comisie foarte clar că această privatizare trebuia făcută, vezi, Doamne!, către oricine avea bani să cumpere „obiectul” „Automobile” Craiova, ceea ce ne-ar fi dus în situația de la Brașov, unde s-a vândut „Tractorul” Brașov care nu mai produce nimic, sau poate niște moloz în curând, pentru că se va rade și se vor construi niște cartiere. Or noi discutăm aici despre industrie, despre export și, în general, despre o industrie destul de performantă a României, chiar dacă trebuie retehnologizată. Ca atare, Guvernul a preferat să facă acest gen de privatizare, condiționată de producerea de autoturisme. Pentru județul Dolj, această privatizare este absolut esențială și foarte importantă pentru întreaga economie națională.

În cel de al treilea rând, doresc să aduc aminte că în conformitate cu „Tratatul de aderare”, orice hotărâre sau legislație europeană prevalează în fața legislației naționale.

Ca atare, dacă se va hotărî altceva la Comisia de la Bruxelles, evident că vom ține cont și vom modifica și noi privatizarea pentru a cădea de acord cu ceea ce se va hotărî. Așa că nu văd niciun fel de..., iar zvonurile că este o atitudine favorabilă sau mai puțin favorabilă... Dacă ne luăm după zvonuri, ni s-au activat clauzele de nu știu câte ori... și nu trăim din zvonuri, trăim din realități, și realitatea este, după cum bine știți, că se salvează mii de locuri de muncă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

De altfel, noi ne aflăm în cursul unei proceduri, nu luăm noi o decizie, legea merge mai departe la Camera Deputaților, care este Cameră decizională, până atunci se mai pot face amendamente sau alte lucruri, pot apărea elemente noi și Camera decizională, așa cum spune Constituția, va lua o decizie. Noi însă nu trebuie să împiedicăm lucrurile și nici să facem acțiuni împotriva regulamentului sau a unor decizii luate.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 4, după care, din partea Guvernului, domnul Sebastian Vlădescu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să înlătur această tentă care s-a abătut astăzi, cum că aprobarea Legii privind privatizarea „Daewoo” este o decizie de două ore.

În luna octombrie, noi am analizat foarte serios în Comisia economică, industrii și servicii fondul acestei acțiuni, au fost acceptate o serie întreagă de reglementări care sunt normale în viața privatizărilor. Recunosc că cei care au participat și au avut ocazia ca din 1993, 1994 până în 2004, ca să nu zic mai mult, să participe la tot felul de privatizări știu că acesta este un lucru foarte complicat, iar cei ce nu au participat niciodată la vreo privatizare, de nicio formă, o pot critica în diverse situații.

Din punctul nostru de vedere, știind istoria exactă din anul 2003 până acum a acestui obiectiv, putem spune că este o lege coerentă care trebuie aprobată de Senat ca să dăm posibilitatea continuării procesului de privatizare. Nu comentez decizia din octombrie, de ce s-a stopat legea atunci, că noi o puteam aproba fără niciun fel de problemă, indiferent de avizul Uniunii Europene. Oricum nu ne aflam în această situație. Dar grupul nostru parlamentar, am discutat mai devreme, va susține acest demers și rog Senatul să nu creadă că este o decizie care nu a fost analizată și care nu are elemente de transparență.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sebastian Vlădescu, microfonul 9.

**Domnul Sebastian Vlădescu –** _președintele Comisiei de privatizare a SC „Automobile” Craiova_ **:**

## Bună ziua!

Vorbesc în calitate de președinte al Comisiei de privatizare. Primul lucru pe care aș dori să-l menționez – și îi mulțumesc domnului senator care a luat cuvântul înaintea mea – este că noi nu ne pripim. Această lege este în Senatul României de peste patru luni, ea a fost discutată în Comisia economică, industrii și servicii, a fost discutată în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, unde domnul senator, care este astăzi președintele Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, a venit cu amendamentele Domniei Sale și aceste amendamente au fost discutate, ba unele dintre ele chiar acceptate. Deci, în acest moment, formula legii care există include și amendamentele propuse la acel moment de președintele actual al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului. De asemenea, această lege a fost discutată ieri în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și adoptată în unanimitate, inclusiv de președintele comisiei, deci din acest punct de vedere nu a existat niciun fel de pripeală în analiza legii.

În ceea ce privește situația în care ne aflăm în acest moment, raportul dintre România, Comisia Europeană și Compania Ford, este o situație care a decurs dintr-o investigație demarată de Comisia Europeană înainte de a primi contractul de privatizare. După primirea contractului de privatizare, a fost evident pentru Comisia Europeană că acel contract depindea de aprobarea lor, pentru că există o clauză care spune: „contractul intră în vigoare numai după aprobarea notificării”. Comisia Europeană a continuat investigația, noi, conform înțelegerii cu Comisia Europeană, am stopat procedurile de intrare în vigoare a contractului, care includeau și procedura de aprobare a legii. În acest moment, discuțiile dintre România și Comisia Europeană sunt încheiate, Comisia Europeană ne-a comunicat că până la data de 28 vom avea o decizie finală vizavi de acest contract. Suntem optimiști vizavi de decizia Comisiei Europene vizavi de privatizarea de la SC „Automobile” Craiova și, în aceste condiții, pentru a da posibilitatea Companiei „Ford” să înceapă acțiunile la Craiova în luna martie, am considerat necesar că putem să ducem procedurile parlamentare până la votul final, votul final urmând a fi dat după ce primim documentul final al Comisiei Europene. Deci, din acest punct de vedere, suntem coerenți și consecvenți vizavi de Comisia Europeană și vizavi de partenerul nostru în discuții care este Compania „Ford”.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să prezint și câteva impresii personale referitoare la această problemă și veți vedea despre ce este vorba.

Fabrica de la Craiova se privatizează și Ford-ul, nu altcineva – și cine este el, Ford-ul! –, vine și cumpără această fabrică, va produce automobile pentru import, pentru export, cum le va produce. Este un lucru absolut excelent. Dar există un lucru cu care nu mă voi împăca niciodată, nici ca parlamentar și, dacă în legislatura următoare nu voi mai fi parlamentar, nici ca cetățean. E bine că se face această privatizare, dar în spatele votului pe care îl avem de dat noi, la un moment dat, dorim să verificăm: „Domnule, privatizarea asta s-a făcut corect? Oamenii care au lucrat acolo au lucrat corect?” Atenție, Camera Deputaților și Senatul nu au toate informațiile. Eu am lucrat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am văzut că nu avem toate informațiile pentru a da vot pentru ceea ce s-a întâmplat acolo. În spatele votului nostru oricând se pot ascunde și niște lucruri pe care cei care au lucrat la privatizare nu le-au respectat sau nu au lucrat cum trebuie.

Cu acest lucru asta vreau să vă spun: nu că se privatizează, foarte bine că se privatizează, dar modul în care trebuie să dăm pentru fiecare privatizare, punctual, o lege, acest lucru nu am să-l înțeleg, ca jurist, niciodată. Și nu cred că există cineva care să mă poată convinge că este corect așa cum procedăm.

Avem o lege a privatizării prin care să putem privatiza și sunt niște linii directoare. Pentru fiecare privatizare trebuie să existe, la un moment dat, un dosar și fiecare să răspundă la comisia respectivă. Eu și acum am în fața ochilor gestul pe care domnul președinte al Comisiei pentru privatizare, în calitate de ministru al finanțelor, a lovit cu un ciocan un CD în care era tot ceea ce se privatizase, și încă ceva foarte important, o bancă. Nu este susținerea grupului, o spun personal, ca jurist, ca om care o viață întreagă a lucrat și știe ce înseamnă legea, nu am să înțeleg de ce să vină, pentru orice privatizare care se face, Parlamentul să dea un vot.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Ați ascultat atât punctul de vedere al Guvernului, cât și punctul de vedere al comisiei. Este vorba de un raport de admitere, fără amendamente, legea este o lege ordinară, ea va merge la Camera Deputaților pentru decizia finală și acolo se mai pot face alte propuneri sau modificări dacă va fi cazul.

Deci eu aș ruga toți colegii să fie atenți și să fie în postura în care să poată vota, îl rog și pe domnul senator Verestóy să fie în postura în care să poată vota într-un anume fel, oricare va fi el. Dacă nu este cartela acolo, degeaba vă așezați, nu veți putea vota.

S-a solicitat listă. Vă rog să distribuiți liste grupurilor parlamentare.

Domnul senator Ungheanu, microfonul 2. Vă rog!

Facem socoteala voturilor și vedeți cum stăm cu cvorumul.

Nu avem cvorum.

Avem cvorumul de ședință. Așa cum am anunțat la început, avem cvorumul de ședință. Sunt 64 de voturi, iar cvorumul de ședință este de 61.

69.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Vă rog!

Nu. Noi suntem 74 de persoane în sală, deci nu e niciun fel de problemă din acest punct de vedere.

Deci eu aș ruga toată lumea să-și exprime votul într-un anume fel, pentru că ambii secretari au verificat cvorumul. Este o diferență de o persoană – 73, 74 –, dar și dacă sunt 73 avem cvorum. Drept urmare, rog toți colegii să voteze într-un anumit fel. Altfel, eu constat că există cvorum și că unii dintre colegi nu doresc să-și exprime niciun fel de vot.

Asta este opțiunea dumnealor, dar asta nu înseamnă că sunt absenți sau că nu sunt în cvorum. Da? Vă rog!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 2000–2005, pe baza studiilor de fezabilitate, a analizelor financiare și a studiilor de impact asupra mediului, s-au pregătit aplicațiile ISPA, fiind aprobate de către Comisia Europeană la memorandumurile de finanțare în valoare totală de 2,7 miliarde euro.

Având în vedere diferența de curs valutar față de momentul estimării bugetului în faza de întocmire a aplicațiilor, creșterea prețurilor la unele materiale de construcții, precum și întârzierile înregistrate în procesul de implementare în cadrul licitațiilor organizate în anul 2007, s-au înregistrat anumite depășiri față de bugetele estimate inițial. Conform datelor transmise de agențiile de implementare, s-a înregistrat o depășire de 189,2 milioane euro.

Pentru deblocarea acestei situații și pentru a putea termina execuția lucrărilor în termenul stabilit de către Comisia Europeană prin memorandumurile de finanțare ISPA, fără riscul de aplicare de corecții financiare de către serviciile comunitare, se impune asigurarea acestei sume de la bugetul de stat pentru perioada de implementare 2007–2010.

În urma dezbaterii din comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport favorabil, fără amendamente. Mai fac mențiunea că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Raportul este un raport favorabil, fără amendamente. Legea este o lege ordinară. Este vorba de finanțările de la Comisia Europeană, prin memorandumurile de finanțare ISPA.

Dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, aveți cuvântul de la microfonul 3.

Mai votăm?

## Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am supus votului dumneavoastră raportul și legea. Raportul este unul de aprobare, fără amendamente, deci se supun la vot raportul și propunerea legislativă, un singur vot.

Raportul și propunerea legislativă s-au adoptat cu 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abțineri. A trecut.

Mergem mai departe.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor ex-ISPA.

Termen de adoptare tacită: 5 martie 2008.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul. Legea este ordinară.

Am să dau cuvântul, de la microfonul 7, domnului senator George Sabin Cutaș, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia economică, industrii și servicii.

Noi vom vota această ordonanță. Ea este necesară și sumele trebuie acoperite pentru a finaliza proiectele respective.

Am făcut și la comisie observația și am rugămintea să se țină cont de ea, pentru că, deși sunt enumerate proiectele respective și suma totală, pe fiecare proiect nu știm care este suma sau, cel puțin, nu se prezintă această sumă, și atunci vom putea da naștere la o interpretare în care, la un moment dat, unul dintre proiecte își primește finanțarea finală și se închide, iar altul nu și-o mai primește, pentru că, într-un final, suma respectivă nu a mai ajuns și pentru el.

Ar trebui ca această enumerare de proiecte care este prezentată în textul ordonanței să fie însoțită și de suma aferentă fiecărui proiect, necesară pentru finalizarea lui. Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu mai dorește nimeni. Așa cum spuneam, raportul este un raport favorabil, fără amendamente. Am să

La punctul 15 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2007 pentru completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Termenul de adoptare tacită este 13 martie 2008. Comisia raportoare este tot Comisia economică, industrii și servicii.

Legea este o lege ordinară.

De la microfonul 9, dau cuvântul pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

## **Doamna Lucia Nora Morariu –** _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale_ **:**

## Mulțumesc.

Numele meu este Lucia Morariu, sunt secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Domnule președinte, Stimați senatori,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2007 pentru completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii are ca obiect de reglementare completarea cu un nou articol a Legii nr. 346/2004. Mai precis, Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale a elaborat și derulat, în cursul anului 2007, mai multe programe de finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii. Sumele atribuite pentru o parte din aceste programe, deși aprobate prin bugetul de stat, nu au putut fi utilizate de către întreprinderile mici și mijlocii, beneficiare ale proiectelor, din cauza întârzierilor apărute în finalizarea evaluării proiectelor depuse de către acestea.

Pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să nu piardă aceste sume nerambursabile, prin proiectul de lege s-a prevăzut ca sumele neutilizate la finele fiecărui an, angajate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale cu agențiile de implementare, să se reporteze în anul următor, cu aceeași destinație. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Din partea comisiei, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din comisie, și membrii acestei comisii au fost de acord ca aceste sume să nu se piardă, să se reporteze pe anul următor, cu aceeași destinație, așa cum s-a spus.

Deci propunem plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente.

Vreau să mai menționez faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu este cazul.

Așa cum s-a spus, raportul este un raport de admitere, fără amendamente. Legea este o lege ordinară. Am să

Aș ruga toată lumea să voteze, pentru că suntem 70 de persoane în sală și sunt 50 și ceva de voturi exprimate.

La punctul 16 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 30/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale „Oltchim” – SA Râmnicu Vâlcea.

Este procedură de urgență.

Termenul de adoptare tacită este 10 martie.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Rog să vină cineva din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului să prezinte raportul.

Domnule secretar Lupoi, vă rog să veniți aici, ca să prezentați raportul de la punctul 16 din punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului. Nu este niciun fel de problemă.

Până atunci, am să dau cuvântul, de la microfonul 10, reprezentantului Guvernului.

Aveți cuvântul.

**Domnul Gyerkó László –** _vicepreședinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține această inițiativă legislativă cu punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, microfonul 7, domnul senator Mihail Lupoi.

Domnule președinte,

Raportul este un raport de admitere. Propunerea legislativă a fost admisă fără amendamente.

Deci legea are caracter ordinar. A primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Guvern.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Exact. Raportul este un raport de admitere, fără amendamente. Dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Carol Dina, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum se menționează și în raportul prezentat, actul respectiv constă în crearea posibilității Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului să devină acționar majoritar prin trecerea obligațiilor pe care această societate comercială le avea către statul român. În felul acesta, se creează posibilitatea unei privatizări reale. Știm că, în momentul de față, deja, Oltchim este listat pe bursă, a reușit, în ultima perioadă, să externalizeze toate activitățile care erau în afara procesului specific, chimic, astfel încât, în această situație, chiar ne aflăm în fața unui proiect de lege de natură să slujească interesului național.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Are cuvântul, de la microfonul 3, domnul senator Mihail Popescu.

Sunt senator de Vâlcea și de aceea vreau să iau cuvântul, pentru faptul că aș vrea să arăt aici că, în producția industrială a județului Vâlcea, Oltchim are 60% pondere, deci, practic, aici este principala verigă a activității industriale a județului.

Aș vrea să spun, în afară de ce a spus domnul Carol Dina, că prin acest proiect de lege se realizează calea către o privatizare de succes. De asemenea, aș vrea să arăt și cadrul social. Pe lângă cei 5.000 de oameni pe care îi are Oltchim, prin activitatea sa, pe toată platforma își mai desfășoară activitatea alți 4.000 de oameni. Deci este vorba de soarta a 9.000 de oameni care se joacă prin această privatizare.

Nu cred că este lipsit de interes să arătăm că Oltchim este una din societățile cu cele mai mari contribuții la bugetul de stat și bugetul local, respectiv circa 75 de milioane de dolari pe an. Și, ca să evit discuțiile care au avut loc în legătură cu Daewoo, eu aș vrea să subliniez că această susținere nu trebuie să determine constituirea situației Oltchim într-un caz special, cum s-a criticat aici, că pentru fiecare avem un caz special. Tocmai acest deziderat este principalul motiv pentru care s-a născut această inițiativă legislativă de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 30/2007, respectiv, pentru corelarea prevederilor textului inițial cu cele ale dreptului comun și evitarea unei excepții care să deroge de la un tratament corect și legal al acestei societăți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

A mai cerut cuvântul domnul senator Teodor Crețu. Vă rog, microfonul 3.

Aș vrea doar să adaug că Grupul parlamentar al PSD susține inițiativa.

Vă mulțumesc. Mai dorește cineva? Domnul senator Țâbuleac, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu chiar am studiat fișa proiectului și am constatat că parcursul acesteia a fost cel puțin interesant. Iată că, de data aceasta, stafful Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului a transmis nu numai un raport, ci două. Unul negativ în prima fază și, după aceea, unul pozitiv. Cel negativ a fost retras, dar nu în baza unei dezbateri în plen, pentru că nu a apucat să ajungă în plen. Foarte interesant este că și Guvernul a transmis două rânduri de avize: de asemenea, unul negativ și, apoi, unul pozitiv. Cel negativ era fundamentat în șase puncte. Aș zice eu că au fost destul de pertinente. Cel ulterior, avizul pozitiv, era fundamentat pe niște generalități de natura tehnicii legislative.

Rog reprezentantul Guvernului, aici de față, să informeze plenul Senatului, punct cu punct, de la 1 la 6, de ce acele argumente și-au pierdut valabilitatea în decurs de mai puțin de două luni, de la finele lui octombrie până pe la mijlocul lui decembrie.

Mă scuzați că revin, vă rog să insistați asupra punctului 6, unde ați spus, și aici chiar citez: „în acest moment există anumite îngrijorări atât din partea autorităților române, cât și a celor comunitare în ceea ce privește posibilul caracter de ajutor de stat al conversiei în acțiuni a unor creanțe bugetare ale SC Oltchim – SA Râmnicu-Vâlcea”. Ca urmare, autoritățile române au decis să demareze consultări cu experții Comisiei Europene din cadrul directoratului general de concurență. Noi, senatorii, avem dreptul, înainte de a lua o decizie, să aflăm dacă aceste consultări chiar au avut loc și care a fost finalizarea lor.

Din punctul meu de vedere, cred că suntem atrași într-o capcană, pentru că acest proiect pe care îl avem în dezbatere, de fapt, provoacă mai multe imixtiuni.

În primul rând, o imixtiune în actul de justiție, pentru că aflu...

Domnule senator, scuzați că vă întrerup. Acesta este punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL?

Este punctul meu de vedere, ca senator independent.

## Domnule senator,

Noi, aici, suntem organizați pe grupuri parlamentare și în regulament scrie că, la acest moment, după punctul de vedere al Guvernului și al comisiei, se exprimă grupurile parlamentare prin câte un reprezentant. Dacă reprezentați un grup parlamentar, exprimați poziția acelui grup parlamentar, în general, față de proiectul de lege. Nu putem intra la amendamente sau la amănunte, pentru că acestea s-au făcut la comisii, într-un anumit termen.

Dumneavoastră considerați că eu, ca senator independent...

Nu, eu nu consider, regulamentul mă asigură...

...nu am dreptul să-mi exprim punctul de vedere în Senat?!

Nu. La dezbateri generale se exprimă grupurile parlamentare. Așa scrie în regulament.

Eu am cerut cuvântul ca senator independent, dumneavoastră mi l-ați acordat și vă rog să mă lăsați să închei, să concluzionez.

Vă rog.

În speță, există și un proces și noi, chiar dacă suntem cel mai înalt vârf legislativ, nu avem dreptul să încălcăm principiul separației puterilor în stat și să ne pronunțăm pe o problemă dedusă judecății.

De asemenea, este vorba de o imixtiune și în actul de administrare a unei societăți comerciale, pentru că aici nu este vorba de privatizare, aici este vorba de o redimensionare a capitalului social și schimbarea unor raporturi în structura acționariatului, or noi avem acolo o autoritate, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care a fost o dată autorizată și nu văd de ce ar trebui acum să o reautorizăm.

De asemenea, există din nou pericolul să fim atenționați și, eventual, să pornească o procedură de _infringement_ din partea reprezentanților Uniunii Europene.

Stimați colegi,

Raportat la ceea ce am arătat aici, nu votez și vă rog și pe dumneavoastră să analizați cu prudență, pentru că vom crea un precedent periculos și păgubos. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul?

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Practic, încerc să repet o mică discuție care a fost la punctul anterior, legată de SC „Automobile” Craiova. Această propunere legislativă este convenită cu toate forțele politice din județul Vâlcea, așa cum s-a discutat și la Dolj, este una dintre soluțiile prin care putem spera că locurile de muncă nu se vor pierde. Chiar în această perioadă, este una din soluțiile prin care putem evita falimentul la acest combinat, care este cea mai mare unitate economică din județul Vâlcea, din cauza creanțelor și, din păcate, și din cauza schimbărilor legislative, a nenumăratelor încercări de privatizare eșuate.

Noi sprijinim punctul de vedere al inițiatorilor, care a fost făcut împreună cu cei de la Guvern, și încercăm să acordăm încă o șansă pentru ca Oltchim să funcționeze în continuare.

Oltchim-ul nu a avut norocul să facă parte, ca și un alt combinat de la Dolj, din Petrom, așa că, asta e viața! Este ușor să vorbim, pentru cei care au experiență mai mică, ca vechime, despre ce se întâmplă, dar nu ne ajung niște romane, nici măcar cât istoria ultimelor evenimente, ca să explicăm câte chestiuni s-au întâmplat la Oltchim în ultimii 17 ani.

Noi sprijinim această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Carol Dina și, după aceea, domnul senator Marinescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În momentul de față, situația se prezintă în felul următor. Ca urmare a unor investiții făcute de Oltchim de-a lungul timpului, cu aprobări guvernamentale și cu apariția unor dificultăți care i-a împiedicat să ramburseze aceste credite, statul, prin reprezentantul său, AVAS, are un volum important de creanțe care stau în acest moment și zac în conturi, dată fiind imposibilitatea Oltchim să ramburseze aceste sume.

De mai multă vreme se încearcă să se găsească o soluție legală ca aceste creanțe ale AVAS să se transforme în acțiuni și, în acest fel, partea consistentă a capitalului social să fie a AVAS-ului.

Sigur, Comisia Europeană, mai ales de la 1 ianuarie 2007, se sesizează în cazul oricărei privatizări cu privire la un eventual ajutor de stat, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz.

Noi, în prima fază, am constatat că Guvernul nu este de acord să susțină această inițiativă legislativă, în principal sub presiunea celor de la Bruxelles. Ulterior, pe baza discuțiilor purtate, a analizei documentelor prezentate de AVAS, Comisia Europeană a acceptat să procedeze autoritățile române, așa cum este în această situație.

Acesta este motivul pentru care au apărut două documente pe agenda Senatului, dar, în fapt, noi acum discutăm numai raportul cu aviz favorabil, argumentat în mod corespunzător.

Eu aș vrea să sesizez că, în această situație, capitalul este exclusiv autohton. Este una din puținele societăți românești în care capitalul românesc este reprezentativ. Ar însemna, anulând această inițiativă legislativă, să admitem ca Oltchim să înoate în ape reci și torente, să se descurce cum poate, existând pericolul să ajungă în situația unor fiare vechi, așa cum spunea un fost politician român, și, de fapt, cel care îl cumpără pe nimic să-l dezmembreze pentru fier vechi.

De aceea eu pledez pentru acest lucru, fără să mă consider în vreun fel avocatul AVAS, dar, după părerea mea, au procedat corect în felul acesta.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Marinescu, microfonul 3.

## Vă mulțumesc.

Este o inițiativă bună, lăudabilă, dar eu consider că Direcția Națională Anticorupție și Curtea de Conturi ar trebui să înceapă imediat o anchetă la Oltchim și să analizeze, să înceapă cercetările cu privire la acești bani care s-au cheltuit, la aceste datorii imense pe care le are Oltchim în momentul de față. Până ajunge această inițiativă la Camera Deputaților să se dezbată, cele două instituții au timp să analizeze acest lucru și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați. Poate, în acest fel, mai recuperăm ceva bani la bugetul de stat, că tot vorbim de protecție socială și se spune că nu avem bani. Guvernul să se implice mai mult și poate că, până ajunge la Camera Deputaților, și Guvernul va susține această inițiativă legislativă care este foarte bună.

Grupul parlamentar al PC susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Guvernul susține, toate grupurile parlamentare s-au exprimat, în afară de UDMR, care nu cred că dorește.

Inițiativa legislativă are caracter ordinar, iar comisia a dat un raport de admitere, fără amendamente.

Am să

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2007 privind modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate.

La acest punct, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe a fost aici o bună bucată de vreme. Din păcate, a trebuit să meargă cu niște reprezentanți din străinătate, pentru că era o chestiune... și rugămintea a fost ca să amânăm acest punct.

Dacă dânsul se întoarce, vom discuta astăzi, deși nu mai e foarte mult timp. Dacă nu, va fi repus pe ordinea de zi. Proiectul de lege are termen de adoptare tacită pe 19 martie. Este o chestiune pe care reprezentantul Guvernului trebuia să ne-o explice pentru că e ceva mai complicat și nu are cine să-l înlocuiască.

Domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al PRM, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Am o procedură simplă. Este de neînțeles cum un minister atât de amplu ca Ministerul Afacerilor Externe are un singur om pentru mai multe activități. Nu este o justificare serioasă și suficientă scuza că are un program paralel. Trebuia să stea aici pentru această discuție, pentru că au suficienți secretari de stat și ca să facem discuția în legătură cu această propunere legislativă.

Aveți dreptate. Dacă doriți, noi putem să continuăm dezbaterile în absența reprezentantului Guvernului. Am primit din partea celor din cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul această cerere. Este adevărat că reprezentantul Guvernului a fost aici o bună bucată de vreme, probabil nu a

știut exact cum, în ce ritm vom lucra noi, dar sunt de acord cu dumneavoastră că ar fi trebuit să fie aici.

Deci vă rog să faceți o propunere: discutăm în absența reprezentantului Guvernului sau amânăm?

Reprezentantul nostru în problema aceasta, domnul senator Eugen Mihăescu, dorește dezbaterea proiectului de lege.

Deci din partea grupului propuneți dezbaterea în absența reprezentantului Guvernului?

Da.

Rog reprezentantul Comisiei pentru politică externă să ne prezinte punctul de vedere al comisiei.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar termenul de adoptare tacită este 19 martie 2008. Microfonul nr. 7, vă rog.

## Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu dezbaterea și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2007 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești – institute culturale, nu cămine culturale, cum sunt ele acum – din străinătate.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea anexelor nr. 1 și nr. 2 ale Legii nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, prin includerea valorii de referință sectoriale, așa cum a fost stabilită de lege.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

În urma dezbaterilor, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, în ședința din 5 februarie 2008, Comisia pentru politică externă a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere fără amendamente.

Față de cele de mai sus, supunem plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere fără amendamente împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Eu aș vrea, domnule președinte de ședință, să-mi permiteți să-mi exprim punctul de vedere în afara comisiei.

## De acord.

Vă rog, poftiți aici să prezentați punctul de vedere al Grupului parlamentar al PRM.

Nu aș vrea să revin, stimați colegi, asupra faptului că niciun reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe nu a binevoit să vină în fața Senatului României, instituția cea mai înaltă a politicii externe, după părerea mea. Ca să nu mai spun că, la Comisia pentru politică externă, cei trei reprezentanți care au venit, nu numai că au bâiguit ceva, dar au spus, mai mult decât atât, că vor veni cu amănunte și cu anumite completări, pentru că nu știau să-și susțină punctul de vedere. Probabil, din cauza aceasta au și plecat acum.

Vreau să vă spun un lucru: întâi au cerut bani pentru diplomați. Într-adevăr, pentru majoritatea diplomaților, din cauza scumpirii și a nivelului de viață din străinătate, generalizat, este foarte greu să poată supraviețui, dar, în același timp, chiriile care se plătesc – și bine remarca președintele Traian Băsescu – sunt enorme. Vin și mai cer și măriri de salariu. Măririle de salariu s-au aprobat și, acum, vor măriri de salarii și pentru funcționarii Ministerului Afacerilor Externe.

Părerea mea este că în Ministerul Afacerilor Externe există, ca într-un mușuroi sau, mai bine să facem o metaforă, ca într-un stup de albine, niște albine lucrătoare, dar există și foarte mulți trântori. După părerea mea și în cunoștința mea, Ministerul Afacerilor Externe are mai mulți ofițeri pe deplin acoperiți decât avea pe vremea lui Ceaușescu.

Și, în afară de asta, în momentul în care se oferă chirii care ajung la 10.000-15.000 de euro pe lună, care sunt plătite din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, având apartamente în misiuni sau în sedii speciale, cum este apartamentul de la New York al ambasadorului nostru la ONU, care este un apartament prezidențial, într-o clădire aflată în proprietatea României, iar el s-a mutat în cel mai luxos bloc din Manhattan, Trump Tower, noul Trump Tower, pentru 15.000 de dolari pe lună, mi se pare că a mai veni să ceri bani pentru funcționari este o aberație. Ca să nu mai vorbim de faptul că domnul Baconski – nu-mi vine să vorbesc totuși de la tribuna Senatului, este ambasadorul numit „jacuzi” – stă într-un apartament de 8.500 euro (pe hârtie); în afară de asta, se ridică – cu impozitele, apa caldă, rece, telefon, cablu etc. – la peste 10.000 de euro pe lună; iar noul ambasador la UNESCO, domnul Manolescu, nu se mută în vechiul apartament al ambasadorului Magheru de 5.000 de euro pe lună, ci își ia un apartament de 8.500 de euro pe lună, în fața Președinției Franței, la intersecția străzilor Miromesnil cu Faubourg Saint Honoré. Ca să mai vii cu astfel de lucruri, mi se pare...

## Mulțumesc.

Înțeleg că se petrece un lucru interesant: Ministerul Afacerilor Externe ne cere să adoptăm un proiect de lege prin care să-și mărească salariile, dar nimeni nu a venit să susțină chestiunea aceasta. Bănuiesc că, de fapt, nu vor să cheltuiască prea mulți bani din bugetul de stat.

Mai dorește cineva din partea grupurilor parlamentare să ia cuvântul?

Aveți cuvântul, domnule senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Pe procedură, cred că ar fi onest din partea noastră să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege până când reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe va fi prezent.

Sunt de acord cu domnul senator că reprezentanții ministerelor trebuie să fie aici, dar să recunoaștem și noi: îi invităm dimineața, la ora 9.00, nu știu al câtelea punct sunt pe ordinea de zi și, uneori, așteaptă de la ora 9.00 la 14.00. Cred că și noi ne-am putea îmbunătăți activitatea, să-i invităm la ore fixe, la 9.00 și de la 9.00, la 10.00, la 11.00 și așa mai departe, pentru că nu pot să stea o zi întreagă aici. Ar fi, cred eu, o lipsă de deontologie profesională, de colegialitate, să dezbatem acest proiect de lege fără ei.

Cu unele dintre observațiile domnului senator sunt de acord. Într-adevăr, după mulți ani, și Ministerul român al Afacerilor Externe a permis diplomaților și personalului ambasadelor să-și închirieze locuințe, și acest lucru este bun. Am văzut, ani de zile, cum ambasadori, secretari de ambasade și până la șofer trăiau cum trăiam noi în armată, toți înghesuiți în clădirea ambasadelor românești, fiecare avea apartamente mai mari sau mai mici, camere de serviciu, era o psihoză colectivă nefavorabilă. Nu există țară civilizată care să-și țină ambasadorii și personalul în aceeași clădire și să-i oblige să trăiască ca la ambasadă.

Faptul că ar trebui să maximalizăm suma pe care o plătește statul român sub formă de chirie ar fi o soluție fezabilă. O chirie se plătește în Bulgaria și alta în Franța, o chirie în Austria și alta la Londra sau la New York. Putem să stabilim niște sume maxime pentru plata chiriilor, dar aceasta are prea puțin de a face cu salariile pe care le au angajații ambasadelor sau cei de la centrele culturale.

Știm că șoferii de la ambasade, care lucrează mai mult de 10-12 ore pe zi, vin la aeroport, îi așteaptă pe miniștri, pe parlamentari sau diferite personalități din România, iar de la ora 2.00 noaptea până a doua zi seara lucrează. Au un salariu de 700–800 de euro pe lună. Își duc nevestele acolo, mai iau 25%, stimați colegi, și vă spun cu responsabilitatea omului care, lunar, se întâlnește cu ei, sunt sub micul francez, sub salariul minim francez și nu pot să trăiască acolo. Este greu să dorim să avem diplomați cu cunoștințe.

Înțeleg că propuneți, din partea Grupului parlamentar al UDMR, amânarea dezbaterii proiectului de lege.

Din partea Grupului parlamentar al PNL am două cereri. Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Domnul senator Mihăescu a avut dreptate în multe chestiuni pe care le-a spus, la fel și domnul senator Frunda.

Și eu propun să amânăm dezbaterea acestui proiect pentru luni.

Sigur, personalul de la ambasade – și eu știu – o duce cum o duce, dar domnul senator Frunda are parțial dreptate.

Salariile poate că sunt mici, nici România nu poate da mai mult, poate ne spune domnul senator Frunda György, dar nu acum în plen, dacă dânsul cunoaște vreun funcționar al ambasadei care s-ar întoarce în țară, chiar cu salariul acesta mic.

În rest, sigur că trebuie să ne gândim să punem undeva o limită chiriilor despre care a vorbit domnul senator Mihăescu. Mulțumesc. Propun amânarea.

Am înțeles.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, microfonul nr. 3, vă rog.

Domnul senator Otilian Neagoe, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și noi susținem amânarea discutării în plen a acestui proiect de lege, având în vedere și faptul că în comisie s-a dat un vot în unanimitate pentru acest proiect de lege și cred că merită o analiză mai atentă, o analiză mai nuanțată. Să nu ne grăbim să dăm verdicte pentru două–trei cazuri care, într-adevăr, sunt criticabile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mulțumesc.

Rog reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul să facă în așa fel încât să fie prezent un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) a art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Este respins de Camera Deputaților și suntem în situația de a continua dezbaterea.

Raportoare a fost desemnată Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, legea este organică.

Din partea comisiei, vă rog să luați loc, domnule senator Szabó Károly Ferenc.

Din partea Guvernului, domnul Răzvan Horațiu Radu, aveți cuvântul.

Nu s-a solicitat punct de vedere.

Nu s-a solicitat punct de vedere.

Domnule senator Szabó Károly Ferenc, aveți cuvântul la microfonul nr. 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aici ne aflăm în fața unui raport suplimentar pentru că acest lucru a fost cerut în Senat și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit acest raport suplimentar. Reexaminând conținutul propunerii legislative, comisia a menținut concluziile formulate în raportul inițial și a considerat necesară adoptarea unui amendament care să conducă la desfășurarea cu operativitate a procesului legislativ și evitarea întârzierilor nejustificate în dezbaterea și adoptarea unor proiecte de acte normative și propuneri legislative de o importanță majoră pentru apărarea țării și securitatea națională.

Comisia, în urma reexaminării propunerii legislative, a hotărât, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere cu următorul amendament: „La articolul 4, după litera d) se introduce litera d[1] ) care va avea următorul cuprins: în cazul în care avizul prevăzut la litera d) nu este transmis în termen de 30 de zile de la primirea solicitării, proiectul de lege sau propunerea legislativă sunt considerate avizate favorabil”.

În raport cu conținutul său normativ, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților, în plenul Senatului s-a cerut un raport suplimentar, iar acest raport suplimentar conține un amendament care este un amendament comun al comisiei și a fost adoptat.

Legea are raport de admitere și are caracter de lege organică. În legătură cu amendamentul, el este admis, nu mai avem ce să discutăm.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, microfonul nr. 3, domnul senator Mihail Popescu.

Stimați colegi,

Despre ce a fost vorba data trecută... Principala obiecție a fost, dacă Președinția nu-și dă avizul și nu vrea... ce facem atunci? Așa a fost obiecția...

Nu Președinția, ci Consiliul Suprem de Apărare a Țării, acolo sunt și primul-ministru, și toată lumea.

Bine, am înțeles. Deci, în condițiile în care CSAT-ul nu-și dă aprobarea sau avizul, ce facem cu legea respectivă? Am avut cazuri de acest fel – și știe toată lumea la ce mă refer – și atunci am introdus acest amendament pe care comisia și l-a însușit, în așa fel încât, dacă în 30 zile nu primim un aviz de la CSAT, înseamnă că avizul este favorabil și se poate discuta legea, ea își urmează cursul atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, nu este niciun fel de problemă.

Știu, dar în cazul Senatului și al Camerei Deputaților, care se întrunesc zilnic, termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, iar la CSAT, care se întrunește când și când, ați pus un termen de 30 de zile. Nu este chiar în concordanță, dar este propunerea dumneavoastră.

Nu, știți la ce ne-am gândit? Consiliul Suprem de Apărare a Țării are și niște structuri care funcționează, chiar dacă el se întrunește când și când, de nu știu câte ori pe ani.

Dobrițoiu. Și dânșii cer respingerea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, microfonul nr. 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a ajuns la aceeași concluzie, și anume raport de respingere cu justificările care sunt prezentate în raport, dacă este cazul le dau citire.

Raportul a fost comun, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională participând ca raportor. Și dânșii sunt de aceeași părere.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul senator Mihai Ungheanu, microfonul nr. 2.

Domnule președinte de ședință,

Intervenția mea este, de fapt, pe procedură. Noi avem aceste hârtii și le citim. Când Guvernul vine aici este bine să nu ne spună doar că este împotrivă, trebuie să și explice. Știu că nu avem timp acum, dar, ca procedură, reprezentanții Guvernului, când vin aici, să explice de ce resping legile, să intre în dialog. Noi avem un raport de control, Parlamentul asupra Guvernului, și este insuficient să vină și să spună: „Noi nu vrem!”

Da, dar nu structurile pot să dea... Este propunerea dumneavoastră, nu comentez.

Am înțeles.

Dacă mai dorește cineva să se refere la acest proiect de lege?

Nu.

În acest caz, legea este o lege organică și va fi înscrisă în ordinea de zi de luni. Poate, când aveți ședință în comisie, aveți în vedere și corelarea aceasta în legătură cu numărul de zile dacă mai este cazul.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reînființarea Liceului Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza”.

Raport de respingere.

Termenul de adoptare tacită este 30 martie.

Raportul este întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, legea este ordinară.

Din partea Guvernului, microfonul nr. 9, vă rog. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Doamna Pásztor Gabriella –** _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vreau să vă spun că am la mine și punctul de vedere al Ministerului Apărării, din partea domnului secretar de stat Corneliu

## Am înțeles.

Bănuiesc că reprezentanții Guvernului au fost la discuțiile cu cele două comisii sesizate în fond și acolo au dat explicații mai ample.

Dacă plenul Senatului dorește, sigur că putem intra în explicații mai ample.

Microfonul nr. 3, vă rog, domnul senator Mihail Popescu.

Reprezentanții Guvernului au fost la ședința comisiilor, am discutat și cu reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, și cu cei din Ministerul Apărării. Din partea Ministerului Apărării ni s-a spus că nu le trebuie, pentru că ei au un număr foarte mic de locuri la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, care pregătește cadre miliare. Pentru celelalte există asemenea licee în Constanța.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a spus, de asemenea, că este o cheltuială în plus pentru faptul că orice absolvent de liceu poate să participe, să dea examen de admitere la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, urmând ca formarea acestora să se facă în cadrul institutului și, din acest punct de vedere, am fost de acord cu motivațiile și am spus: „Domnule, dacă nu vreți, nu-l facem”.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am înțeles. Raportul este un raport de respingere. Îl

La punctul 20 din ordinea de zi, Legea pentru completarea articolului 10 din Legea învățământului nr. 84/1995. Este adoptată de Camera Deputaților. Este vorba de continuarea dezbaterii.

S-a cerut o reexaminare.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Caracterul legii este de lege organică.

Din partea Guvernului, vă rog, microfonul nr. 9, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative deoarece avem Legea nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă, deci nu se justifică propunerea de selecționare, de către inspectoratele școlare, a elevilor capabili de performanțe deosebite.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, microfonul nr. 6, vă rog.

## **Domnul Ivan Cismaru:**

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Legea a fost dezbătută, este a treia oară când vine în fața dumneavoastră. Este vorba de selectarea a câte 25 de copii din mediul rural, știți despre ce este vorba, pentru a constitui la nivelul fiecărui județ câte o clasă din care să selectăm, mai departe, elevi, viitori studenți de performanță.

Noi am analizat, în data de 5 noiembrie 2007, când ne-a fost trimisă cererea de reexaminare, și ne menținem punctul de vedere pe care l-am prezentat atunci, și anume de respingere a cererii de reexaminare și de adoptare a propunerii legislative, cu toate că nu am înțeles niciodată de ce este acesta punctul de vedere al Guvernului, mai ales că se preconizează și se are în vedere finanțarea per elev, ceea ce înseamnă că acești 25 de elevi din fiecare liceu nu ar putea să afecteze financiar cu nimic Guvernul actual.

Deci cererea de reexaminare este respinsă, iar propunerea noastră este de a fi de acord cu raportul comisiei.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu mai dorește nimeni.

Situația este în felul următor: noi avem un raport la cererea de reexaminare, raport care respinge cererea de reexaminare. Cine votează „Da”, este de acord cu respingerea cererii de reexaminare.

Deci cine votează „Da”, este de acord cu propunerea comisiei sesizate în fond, care respinge cererea de reexaminare și rămâne pe poziția respectivă.

Deci

Este organică.

## Este lege organică, mă scuzați.

În acest caz, se amână votul asupra acestui punct din ordinea de zi pentru luni, 18 februarie 2008, cu acea precizare menționată mai sus, care sigur va fi reluată și luni, pentru a fi în cunoștință de cauză.

Punctul 21, ultimul punct pe care îl discutăm astăzi, pentru că ne apropiem de finalul ședinței, este Proiectul de lege pentru modificarea art. 176 din Legea învățământului nr. 84/1995.

Este o propunere legislativă adoptată de Camera Deputaților.

Legea este organică.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă rog, din partea Guvernului, microfonul nr. 9.

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, făcând precizarea că nu este oportună și trebuia menționat că unitățile de învățământ particular trebuie să fie acreditate. În text apare „autorizate”. Cuvântul „autorizate” să fie înlocuit cu „acreditate. De asemenea, trebuia făcută o analiză referitoare la impactul financiar.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, microfonul nr. 6.

## Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, microfonul nr. 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva cererii de reexaminare, dat fiind faptul că argumentele care ne-au fost aduse în comisie – și, așa cum a spus și domnul președinte, faptul că discuția a fost reluată de trei ori – nu ne-au convins că suntem pe un drum greșit. În plus, din experiența pe care unii dintre colegii noștri o au în județele lor, dorința noastră de a reglementa prin lege o formă de a-i sprijini pe acești copii este una legitimă. Ea funcționează și este bine-venită, motiv pentru care noi vom vota împotriva cererii de reexaminare. Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Noi am trimis încă o adresă, după modificările pe care le-am făcut în comisie, la Guvern, pentru a verifica noul punct de vedere. Nu am primit acest răspuns, dar vreau să vă citesc despre ce este vorba. Modificarea sună așa: „Elevii și studenții etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate pentru toate manifestările prevăzute la alin. (3) și de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, pentru transportul intern auto, feroviar și naval”. Adică, sunt studenții noștri, ai statului român, deci trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice student care învață în România. Nu i-am luat în considerare pe cei care au mers în străinătate cu burse private sau sub o altă formă, ci bursieri ai statului român. Mi se pare lipsit de orice înțelegere: sunt aceiași tineri care trebuie să beneficieze de aceleași drepturi. Noi am dat aviz pozitiv.

Mulțumesc.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, în calitate de inițiator.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat.

Întreb inițiatorii și comisia dacă nu ar fi trebuit să scrie „de cetățenie română” și nu „etnici români”, pentru că intrăm într-o altă dezbatere mult prea complicată.

Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul nr. 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de studenții și elevii români care obțin o bursă în străinătate și care nu beneficiază, în perioada vacanțelor școlare când se află în țară, de tariful redus cu 50% pentru utilizarea mijloacelor de transport în comun, un drept care se acordă studenților și elevilor români aflați în țară. Atâta tot.

Impactul financiar este unul deosebit de mic, sunt foarte puține cazuri. Nu am vrut decât să realizăm corectarea unei inechități.

În privința observațiilor pe care Guvernul le-a făcut, după ce proiectul de lege a trecut de Camera Deputaților, și anume referitoare la învățământul „acreditat” sau „autorizat”, acest amendament, prin bunăvoința colegilor din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, a fost eliminat, deci nu mai există dubiu, și cea de-a doua observație, la care elevi și studenți se referă, s-a completat cu „elevii și studenții etnici români”, suficient de clar.

Domnule președinte, personal, eu mi-aș fi dorit ca Guvernul să se aplece un pic mai mult asupra acestui proiect de lege.

## Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti, vă rog, microfonul nr. 2. Proiectul de lege, oricum, face parte din categoria legilor organice. Deci noi finalizăm dezbaterile pe fond și va fi supus votului luni.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

Domnule președinte, Stimați colegi.

Nici eu nu pot înțelege argumentația Guvernului și o rog pe doamna secretar de stat ca, în numele Guvernului și prin funcția pe care o are, să-și asume răspunderea și să fie de acord, acum, în plenul Senatului, cu acest proiect de lege, urmând ca luni să dăm votul final.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Angel Tîlvăr, microfonul nr. 3.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În primul rând, aș ruga-o pe doamna secretar de stat să mai spună o dată, poate nu am înțeles eu bine, de ce nu este oportun acest proiect de lege.

Vreau să spun că social-democrații consideră că este oportun, vreau să spun că, în condițiile în care vorbim foarte mult de legăturile pe care cetățenii români trebuie să le aibă cu țara lor, indiferent în ce situație s-ar afla în străinătate, avem modalitatea ca, de aici, să le dăm posibilitatea să accentueze aceste legături, motiv pentru care noi vom vota cu mare bucurie acest proiect de lege, când va fi cazul.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Sunt de acord și vom schimba punctul de vedere al Guvernului.

La minister, cum a spus domnul senator Ivan Cismaru, încă nu s-a conturat noul punct de vedere, am verificat acest lucru.

După ce au fost adoptate modificările respective?

Da.

Deci înțeleg că sunteți de acord cu „etnie română”.

Da, și mă voi ocupa personal de aceasta.

Toate grupurile parlamentare sunt de acord.

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul nr. 3. Trebuie să vă spun că se exprimă grupurile parlamentare, reprezentanții lor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Știu despre ce este vorba, domnule președinte, și v-aș ruga să fiți puțin mai atent, pentru că mai aveam ceva de spus la dezbaterea proiectului de lege prin care trebuia să le mărim salariul celor din Ministerul Afacerilor Externe.

M-am referit la un alt senator.

Domnule președinte, haideți să trecem peste treaba asta. Deci ce vreau să vă spun este următorul lucru – este un lucru atât de normal, atât de firesc – și mă adresez Guvernului: doamna secretar de stat reprezintă Guvernul și nu știu dacă, personal, poate să schimbe punctul de vedere al Guvernului, în calitate de secretar de stat în cadrul unui minister. Personal nu, pentru că este punctul de vedere al Guvernului semnat de primul-ministru, dar, da, dacă are mandat din partea primului-ministru, poate să facă o asemenea schimbare acum.

Dar mi se pare foarte curios că nu au fost de acord cu ceva care este cât se poate de normal și de firesc. Adică sunt studenți români și facem o diferențiere prin faptul că studiază în România sau sunt bursieri ai statului român și studiază în afara țării. Nici nu am știut că facem o asemenea discriminare. Deci ceea ce a venit, a vrut să corecteze un lucru care chiar nu era în regulă.

Ceea ce mă surprinde este punctul de vedere al Guvernului. Se pare că mai există un punct de vedere într-o situație în care a fost indusă în eroare sala, la o propunere legislativă, dar nu de dumneavoastră, ci de Guvern. Acolo se făcea trimitere la o anexă, iar Guvernul spunea că se dă tuturor pensionarilor acel talon.

Așadar, ori nu citiți cu atenție sau cel care întocmește punctul de vedere nu citește cu atenție legea, ori nu se apleacă cu foarte multă atenție la ceea ce trebuie făcut. Astfel, este normal și firesc să îndreptăm ceva ce nu a fost în regulă.

Felicitări inițiatorilor că au sesizat acest lucru.

Nici nu mai este cazul să spun punctul de vedere al Grupului parlamentar al PC, pentru că vom vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înțeleg că toate grupurile parlamentare sunt de acord. Aceasta înseamnă că luni, când va fi votul final, proiectul de lege va primi votul Senatului.

Deci luni, vot pe raport și votul final pe proiectul de lege. Ne oprim aici. Lucrările vor continua în comisii. Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|203044]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 9/22.II.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei