Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să ne scuzați că am întârziat puțin cu ședința Biroului permanent, dar, fiind prima ședință consistentă la început de sesiune, am avut o agendă mai amplă.

La conducerea ședinței de astăzi voi fi asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului. Ne îndreptăm cu pași rapizi către cvorumul necesar ședinței.

Sunt 80 de colegi care au semnat până în acest moment și sunt convins că, pe măsură ce avansăm cu prima parte a programului nostru, ni se vor alătura alți și alți colegi.

Suntem deci în cvorum.

Vă rog să fiți atenți și să încercăm să aprobăm ordinea de zi de astăzi, care este voluminoasă, cu o agendă de legiferare foarte densă și cu multe priorități, inclusiv termene de adoptare tacită.

Din punctul de vedere al programului de lucru, vă propun ca agenda de lucru de astăzi să fie ca pentru o zi de miercuri. Aceasta este și situația în care ne aflăm. Dacă vor exista elemente care să ducă la prelungirea programului de lucru, o vom face la momentul respectiv.

Vă propun programul de lucru obișnuit – până la ora 13.00. Evident că, dacă vom simți nevoia, și liderii de grupuri sau inițiatorii propunerilor legislative vor solicita, vom putea prelungi programul, la momentul potrivit.

La primul punct din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice:

– aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 6–11 septembrie 2010.

– Proiectul de rezoluție privind aniversarea a 130 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Stimați colegi,

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, să ne prezinte Proiectul de rezoluție privind aniversarea a 130 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, aniversăm un moment important, o relație bilaterală care cunoaște și substanța unui parteneriat privilegiat cu SUA, 130 de ani de relații diplomatice pe care le aniversăm. Menționez că deja Senatul SUA a adoptat un proiect de rezoluție similar, în urmă cu câteva săptămâni. Astăzi este un moment important și pentru noi.

Vă rog să-mi permiteți să citesc proiectului de rezoluție pe care Comisia pentru politică externă l-a adoptat în cursul ședinței de ieri.

„Rezoluție privind aniversarea a 130 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii

Împărtășind pe deplin valorile fundamentale ale statului de drept, libertății și progresului social, afirmând rolul deosebit de important al SUA și al întregii națiuni americane pentru sprijinirea consolidării, pe baza principiilor democratice, a instituțiilor statului român și susținerea societății civile din România, ca partener activ al actului de guvernare, acordând o înaltă apreciere sprijinului constant al SUA pentru realizarea obiectivelor strategice de politică externă ale României, integrarea în spațiul valorilor și structurilor euroatlantice și europene, subliniind interesul național al României pentru susținerea politicii SUA de promovare a principiului asigurării securității și stabilității, printr-un sistem democratic, dezvoltare socială, cooperare și pluralitate culturală, în Europa de Est, Balcanii de Vest, zona extinsă a Mării Negre și Orientul Mijlociu, evidențiind interesul național al României pentru extinderea cooperării economice bilaterale și stimularea investițiilor americane în domenii strategice din cadrul economiei românești, Senatul României:

– salută cu căldură aniversarea a 130 de ani de relații diplomatice între România și SUA;

– reafirmă voința tuturor grupurilor politice parlamentare, în calitate de reprezentante legitime ale națiunii române, de a sprijini activ implementarea mecanismului de cooperare fixat prin Parteneriatul strategic România–SUA;

– reconfirmă opțiunea poporului român de a rămâne un aliat hotărât al SUA și un susținător al consolidării permanente a relației strategice transatlantice;

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Oprea dorește să intervină și îl invit la microfonul 2.

Dacă se poate interveni pe text numai pentru respectarea unor termeni. Este un pleonasm „aniversarea a 130 de ani”. Ori „ a 130-a aniversare”, ori „sărbătorirea a 130 de ani”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Evident, orice problemă semantică va putea fi rezolvată. Doresc să vă spun că Senatul american a adoptat un text similar și cred că este un semnal de prietenie și de invitație la colaborare mai strânsă între instituțiile noastre. Este un gest politic important pe care îl transmite astăzi Senatul României.

De asemenea, vreau să vă spun că și la nivelul Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, și la nivelul Camerei Deputaților vor putea fi permise gesturi similare, după alegerea membrilor Camerei Reprezentanților, din

4 noiembrie. Și o treime din Senatul american va avea, de asemenea, alegeri.

Domnul senator Raymond Luca m-a însoțit în această vară la o serie de întâlniri în Senatul american. Vreau să-i mulțumesc și vreau să confirm interesul comisiilor din Senatul american pentru colaborarea cu comisiile noastre permanente. De aceea, poate în cursul zilelor următoare, președinții comisiilor permanente vor putea, eventual, să încerce să vadă cum putem să colaborăm cu partenerii noștri americani. Textul este profund politic și foarte echilibrat.

Vreau să mulțumesc celor care au redactat acest text.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Biroului permanent al Senatului, a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a verifica și a da un vot în legătură cu validarea unui membru interimar al acestui consiliu, ca urmare a vacantării postului, prin pensionarea domnului judecător Gheorghe Buta.

Având în vedere că pe lista din care sunt aleși membrii CSM se află doi magistrați, domnul Adrian Bordea și domnul Dănuț Cornoiu, cu același număr de voturi, CSM ne-a solicitat să facem o propunere pentru alegerea unui membru interimar în acest consiliu.

În ședința din 1 septembrie 2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere documentele trimise de Biroul permanent, prevederile Legii nr. 317/2004, precum și Regulamentul privind procedura alegerii membrilor CSM, dar verificând și mapele profesionale ale celor doi candidați, a hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil de validare a alegerii domnului judecător Adrian Bordea în funcția de membru interimar al CSM.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform art. 18 din Legea nr. 317/2004, Senatul României se pronunță prin vot deschis cu privire la astfel de propuneri. Vă propun un vot electronic deschis pentru această propunere avansată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul președinte Greblă.

Situație aproape similară: ca urmare a vacantării postului prin pensionarea domnului procuror Liviu Dăscălescu, CSM ne-a înaintat propunerea ca următorul procuror pe listă, și anume domnul procuror Gheorghe Fiț, în prezent procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, să fie validat ca membru supleant în CSM.

Având în vedere aceleași texte de lege, verificând și mapa profesională a domnului candidat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate de voturi, vă propune, stimați colegi, validarea alegerii domnului procuror Gheorghe Fiț în funcția de membru interimar al CSM, cu precizarea că în procedura alegerii de către breasla profesională au fost respectate toate dispozițiile Legii nr. 317/2004.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Aceeași procedură: vă cer un vot cu privire la această propunere.

Votul anterior a fost dat domnului judecător Adrian Bordea.

Deci atât domnul judecător Bordea, cât și domnul procuror Fiț au fost validați de plenul Senatului pentru funcții în Consiliul Superior al Magistraturii.

Încheiem acest punct, mergem mai departe.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind liberul acces al cetățenilor în spațiile deținute de autorități și instituții publice. Sunt prezenți inițiatorii pentru a o susține? Se pare că nu.

2. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare.

Inițiatorii doresc să susțină necesitatea procedurii de urgență?

Constat că nu.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Codului penal, cu toate modificările și completările ulterioare. Nu este susținută.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnul președinte Greblă ne prezintă punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Fără să repet argumentația auzită de dumneavoastră cu câteva minute înainte, vreau să vă spun doar că, în ședința din 27 aprilie 2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu cele două amendamente care sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din raport.

Amendamentele au fost însușite și de inițiator, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentele la proiectul de lege, având în vedere că ne aflăm în prezența unei legi din categoria celor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 44 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, în punctul de vedere comunicat în scris, susține adoptarea propunerii legislative, cu mai multe amendamente.

În cadrul dezbaterilor din comisie, aceste amendamente au fost avute în vedere, astfel încât susținem textul așa cum a rezultat din raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul președinte Greblă.

Aproape aceleași concluzii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, cu amendamente, adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și însușite de inițiatori.

Este vorba de o încercare de micșorare a termenelor de soluționare a cererilor pentru transcrierea certificatelor și extraselor de stare civilă privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România și, deci, sub acest aspect, reglementarea a fost considerată bine-venită de către membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar legea are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este cuprinsă într-un raport de admitere, cu amendamentele ce fac parte integrantă din raport.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Aș dori să vă atrag atenția că termenul de adoptare tacită este 7 septembrie 2010, deci este marțea viitoare. Aș dori să văd dacă există comentarii pe fondul acestui text, dezbateri generale.

Dacă nu sunt, fiind vorba de o lege organică, vă propun ca votul pe raport și votul final să fie date lunea viitoare, în momentul dedicat votului legilor organice.

Avem o solicitare din partea reprezentantului Guvernului ca punctul 7 să încercăm să-l dezbatem imediat ce reprezentantul Guvernului va ajunge. Este pe drum și a avut o mică întârziere, dar... după graba cu care intră un domn în sală...

Deci propunerea legislativă de la punctul 6 din ordinea de zi o vom vota luni.

E în regulă, mergem în ordine normală, în ordinea inițiativelor legislative pe care le avem în fața noastră.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind trecerea unor drumuri și căi ferate forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cristian Apostol, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă și avem și amendamente, au fost transmise. Este totuși singura soluție să mai reușim să reparăm aceste drumuri, să le întreținem, atâta timp cât nu mai fac parte din proprietatea statului. Oarecum, toate pădurile din zona respectivă sunt retrocedate.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al comisiei.

Rareori am fost pus într-o astfel de dificultate. Este o problemă reală rezolvarea situației juridice a drumurilor așazis forestiere, proprietate a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”, ca urmare a restituirii unei mari părți a suprafeței împădurite a țării, astfel încât, în prezent, drumurile așa-zis forestiere străbat proprietăți dintre cele mai diverse, de la proprietatea statului la proprietatea obștilor, la alte forme asociative, până, efectiv, la proprietatea privată. Din acest punct de vedere, Guvernul ar trebui să se aplece cu pricepere și înțelepciune ca să reglementeze această situație.

Și noi, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am vrut să putem da un aviz favorabil acestei propuneri legislative. Din păcate, așa cum ea a fost formulată, în sensul în care se aprobă trecerea unor drumuri și căi ferate din proprietatea statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în administrarea unor consilii locale, în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale, nu poate fi adoptată, pentru că, chiar dacă am fi închis amândoi ochii, această viitoare lege nu va putea fi pusă în aplicare, nefiind nici măcar elementele de identificare a bunurilor care trec dintr-un domeniu în altul. Sub acest aspect, eu nu înțeleg poziția Guvernului. Deși sunt convins că cei mai mulți dintre dumneavoastră doresc o soluționare, o reglementare a situației juridice a acestor terenuri, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea face parte din categoria celor organice și urmează să fie dezbătută de Senat ca primă Cameră sesizată.

Am încercat să retrimitem la comisie pentru a completa aceste lacune. Din păcate, termenul de adoptare tacită este pe 7 septembrie 2010 și, astfel cum este redactată, propunerea legislativă nu poate fi reparată. Este preferabil să vină Guvernul cu o hotărâre sau cu un proiect de lege, dar care să aibă acordul atât al celui care primește în administrare, cât și al celui din administrarea căruia se ia, pentru că eu nu pot să dau autorităților locale un drum împotriva voinței acestora.

Da, înțeleg sensibilitatea subiectului.

Domnule senator Bîrlea, doriți să interveniți? După aceea, domnul senator Daea.

Între timp, și domnul secretar de stat își mai reglează puțin bioritmul.

Vă rog, domnule senator.

O reglementare de acest gen este mai mult decât necesară. Cunosc situațiile din teritoriu și există foarte multe solicitări din partea administrațiilor locale.

Mă surprinde poziția, pe care o calific rigidă, a Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, pentru că numai din motive de tehnică legislativă, de redactare defectuoasă, această propunere legislativă trebuie respinsă, dar se impune ca, într-o perioadă relativ scurtă, fie Guvernul, fie alți inițiatori să vină cu o redactare nuanțată pentru a clarifica o problemă reală.

De multe ori, administrațiile locale sunt împiedicate în proiectele de dezvoltare comunitară pentru obținerea de finanțări și din cauza acestui lucru. Sigur că trebuie să limităm și abuzurile potențiale pe care le pot comite fie administrațiile, fie proprietarii privați. Deci o lege completă și mai suplă este necesară și nici nu trebuie să întârzie prea mult.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Daea, microfonul 4. Pentru următoarea intervenție, domnul senator Pop. Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unei cereri imperative de reglementare într-un domeniu complicat, dar nu imposibil de reglementat. Când mă refer la faptul că nu este imposibil de reglementat, mă gândesc cu interes la dezbaterea pe care am avut-o în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, unde, din nefericire, nu am reușit să ajungem la un vot pozitiv pentru acest act normativ, motivând, iată nefericirea, prin faptul că situația din teren solicită o reglementare în domeniu.

Pentru a nu consuma din timpul nostru de decizie, chiar dacă data de 7 septembrie anul curent este data când se adoptă tacit actul normativ, prin efort conjugat – și în acest sens mă văd obligat să intru în acest ritm al judecății rapide a actului normativ –, v-aș propune, stimați colegi, să retrimitem proiectul la comisie pentru completare. Este posibil acest lucru până pe data de 7 septembrie anul curent – colegul meu, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, îmi face semne justificate –... găsesc de cuviință că data de 7 este după data de 6, când noi ne prezentăm în Senatul României pentru a începe activitatea și o putem face cu înțelepciune și cu rezistența timpului generată de interesul momentului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Pop, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Și eu, și noi credem că trebuie să existe o soluție în rezolvarea acestei probleme, având în vedere faptul pe care vi-l explic foarte simplu și clar.

Județul Sălaj, Consiliul Județean Sălaj, are un proiect pe fonduri ISPA în valoare de 35 de milioane de euro pentru un sistem integrat al deșeurilor menajere. Singurul impediment pentru continuarea acestui proiect, deci și posibilitatea pierderii finanțărilor, este faptul că pentru un drum forestier care aparține Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” nu se poate, nu putem găsi soluția transferării în administrarea Consiliului Județean Sălaj.

Este o situație extrem de delicată cu care ne confruntăm, cu care Sălajul se confruntă, pentru că și la nivelul comunelor sunt mai multe situații de acest gen, când comunele nu au putut investi în aceste drumuri forestiere care aparțin Romsilva, deși, în condițiile în care ele ar fi aparținut sau ar fi fost date în exploatare consiliilor locale, puteau fi accesate fonduri.

Cred că o soluție...

Sigur, pe data de 7 septembrie anul curent.

Cred că avem timp ca până pe data de 7 septembrie anul curent să găsim o soluție. Nu știu, îi consult pe toți colegii, dar fixând data pentru care...

Practic, lipsește anexa la acest proiect de hotărâre și până în data de 7 septembrie credem că putem găsi posibilitatea ca toți colegii interesați să identifice acele drumuri și să facem cu toții o anexă și să dăm drumul mai departe acestui proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

## Am o rugăminte.

Între timp, să verificăm dacă propunerea de retrimitere la comisie este o chestiune care stă în picioare, dacă da sau nu, pentru că la un moment dat va trebui să vă propun o decizie cu privire și la acest subiect.

Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Problema este reală. Este nevoie ca aceste drumuri să fie trecute în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, comune, orașe, municipii sau județe, dar ea își are deja o rezolvare.

Există o lege, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, și există o procedură, prevăzută în această lege, de trecere dintr-un domeniu public al statului în domeniul public al unităților administrativteritoriale.

Într-o logică juridică corectă, trebuia să existe solicitarea unității administrativ-teritoriale, adoptată printr-o hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și o hotărâre de guvern prin care să se aprobe această trecere.

Sigur că nu am nicio problemă cu retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru un raport suplimentar, dar va trebui, eventual, să găsim o soluție de derogare de la regulile Legii nr. 213/1998. Ea există ca atare acum în reglementare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru această precizare. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule președinte Filip.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un aviz favorabil în unanimitate.

Aș vrea să fac două precizări.

În primul rând, este un raport foarte vechi, a fost discutat în luna mai anul curent. Nu știu dacă retrimiterea la comisie până în data de 7 septembrie va putea să rezolve problema, mai ales că, după părerea noastră, din punct de vedere juridic, se trece din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale. Nu cred că din acest punct de vedere este vreo problemă. Se face dezmembrarea, se trece dintr-o parte în alta. Mai mult decât atât, există un punct de vedere al Ministerului Mediului și Pădurilor, care susține propunerea legislativă, sigur, cu câteva amendamente, care nu știu dacă au fost luate în considerare atunci când s-a întocmit raportul, iar cele două observații, la două articole, erau legate – după părerea noastră a fost o chestiune de formă – de modul în care se trece din domeniul public al statului în domeniul public al administrațiilor publice locale.

Deci noi – cel puțin Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, sigur, parte interesată, pentru că administrațiile publice au solicitat, de

fapt, această trecere – nu vedem de ce, în acest moment, nu putem să votăm în plenul Senatului această propunere legislativă, urmând ca după aceea Guvernul să găsească, la solicitările fiecărei unități administrativ-teritoriale, modalitățile concrete de a trece ceea ce fiecare cere și, sigur, după aceea se poate rezolva prin hotărâre de guvern acest lucru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule președinte Greblă, la microfonul central.

## Stimați colegi,

Prezentul proiect, așa cum este făcut, privește un obiect nedeterminat și nedeterminabil, astfel încât noi nu putem să-l adoptăm în această formă. Ne trebuiau niște elemente de identificare a bunurilor care trec dintr-un domeniu în altul.

Tot ca principiu, nu putem hotărî noi trecerea unui bun în proprietatea publică a unei unități administrativ-teritoriale fără acordul acelei unități administrativ-teritoriale.

Pe de altă parte, dacă am încerca să reglementăm, de principiu, situația trecerii unor drumuri forestiere din proprietatea statului și administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, ar trebui mult reformulat textul. Am face un lucru inutil, deoarece avem prevederi suficiente în Legea nr. 213/1998 și, pe de altă parte, am generaliza, ceea ce ar fi la fel de greșit.

Ca urmare a diversității situațiilor din țară, unele drumuri pot fi păstrate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, alte drumuri pot fi date autorităților județene, altele autorităților locale, altele unor forme asociative – obști și așa mai departe – și, în funcție de interes, unele trebuie să rămână în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, pentru că vor deservi terenuri parcelate, proprietate privată a unor persoane fizice, astfel încât nu avem nevoie de un cadru general de reglementare a acestei situații, deja îl avem. Și, dacă am încerca să adoptăm acest act normativ la o solicitare legitimă a unui coleg, ar însemna să facem un lucru absolut inutil și doar să întârziem soluționarea acestei cauze, pentru că acest act normativ nu va putea fi niciodată pus în aplicare. Se aprobă trecerea unor bunuri și căi ferate dintr-un domeniu în altul. Nu poate fi pus în aplicare.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Aș vrea să atrag atenția și asupra cazului semnalat de colegul nostru de la Sălaj, pentru că acest tip de probleme grevează de foarte multe ori și absorbția de fonduri europene și, evident, problema incertitudinii regimului juridic creează dificultăți în regimul juridic general.

Vă rog, domnule senator Mustățea, microfonul 2, după care vă rog să luăm o decizie.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului senator Daea, imediat după intervenția domnului senator Mustățea, și vom vedea care este opinia plenului Senatului. Vă rog, domnule senator Mustățea.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că problema este modul cum a fost formulată această propunere legislativă. De fapt, dacă ne uităm în textul propus de colegii noștri, observăm că la art. 1 nu se face altceva decât o derogare de la art. 34 alin. (1) din Codul silvic, iar art. 2 este o reglementare care, din punctul meu de vedere, este caducă, pentru că Legea nr. 213/1998 reglementează foarte bine acest domeniu cu privire la trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al autorităților administrativ-teritoriale.

Corect ar fi fost ca inițiatorii să propună un amendament prin care să modifice sau să propună o excepție de la art. 34 alin. (1) din Codul silvic, urmând ca apoi, conform Legii nr. 213/1998, să se deruleze toată procedura, așa cum este prevăzută în această lege, adică solicitarea consiliilor locale, toată documentația, identificarea bunurilor care urmează să treacă dintr-o parte în cealaltă.

Deci corect ar fi fost ca inițiatorii să amendeze Codul silvic, și nu să propună o lege de sine stătătoare, iar în această situație se putea adopta această propunere legislativă. De aceea, cred că se impune să votăm împotriva acestei propuneri legislative, urmând să facem o amendare a art. 34 alin. (1) din Codul silvic pentru a soluționa această problemă care, într-adevăr, este reală și cu care nu putem să continuăm așa mai departe. Se invocă fonduri europene, necesități locale, dar noi, în documentația pe care o avem, nu știm nimic despre aceste fonduri europene, proiecte, programe elaborate deja sau, eu știu, programe de investiții care urmează să reabiliteze aceste drumuri.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dobra, dacă doriți să interveniți, vă rog.

Să încercăm să degajăm o soluție. Se pare că există interes pentru rezolvarea acestei probleme și, după aceea, să găsim o soluție practică.

Domnule senator, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Problema se referă la Legea nr. 213/1998, este adevărat, numai că știm foarte bine că procedura pe Legea nr. 213/1998 este foarte greoaie. Mai departe, punem în situația ca toate comunele care au pădure, toate localitățile care au pădure, toate persoanele fizice care au pădure să facă toate demersurile legale să intre în posesia drumurilor pe care Romsilva și le-a însușit prin Codul silvic.

Prin această chestiune, dacă o reglementăm la modul general, rămâne ca Romsilva, pe baza legii, care de fapt este o modificare a Codului silvic – pentru că are putere, este o lege organică și aceasta –, să rezolve problema. Romsilva poate, prin aplicarea acestei legi, să rezolve această chestiune.

Ne întâlnim la ora actuală cu situația în care corpuri întregi de pădure aparțin unor comunități, iar drumurile și anumite elemente de infrastructură să aparțină Romsilva, ceea ce este o chestiune care creează multe probleme ocoalelor silvice private sau ocoalelor silvice care aparțin unor autorități publice locale.

Vă rog să înțelegeți, nu greșim cu nimic, nu încălcăm nici Legea nr. 213/1998, pentru că Legea nr. 213/1998 prevede

modalitatea generală de rezolvare a acestei chestiuni. Prin această reglementare s-a încercat să se rezolve problema pe care Codul silvic...

Uitați că Codul silvic nu a respectat Legea nr. 213/1998, deci a stabilit că Romsilva este proprietara unor drumuri silvice, fără niciun fel de problemă.

Vă rog să înțelegeți și cred că este corect să rezolvăm această problemă astăzi.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Domnul lider Igaș dorește să avanseze o propunere. Aveți cuvântul, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut discuții mai devreme cu președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu reprezentantul Guvernului, cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare și am ajuns la o concluzie, și anume să retrimitem această propunere legislativă la comisie.

Reprezentantul Guvernului depune câteva amendamente care vin în favoarea acestei propuneri legislative, comisia se întrunește astăzi, ia în dezbatere aceste amendamente, iar luni, când avem și vot final, putem s-o înscriem în ordinea de zi și să dăm votul asupra acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mi se pare o soluție care poate conduce la rezolvarea acestor probleme.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

- Sunt colegi deputați inițiatori în sală? Nu sunt.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și domni senatori,

Având în vedere că principala sursă de finanțare a sănătății o reprezintă bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și că prin această inițiativă legislativă acesta poate fi completat, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii unor observații care au fost comunicate prin punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Sunt obligat să susțin un raport adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar astăzi se pare că este ziua în care Guvernul este inconsecvent cu el însuși. Până mai acum câteva luni, filozofia acestui Guvern era că toate taxele, impozitele se fac venit la bugetul de stat și bugetul de stat asigură funcționarea instituțiilor și autorităților statului. Au fost modificate corespunzător toate actele normative în această privință.

Astăzi, Guvernul vine cu alt punct de vedere. Spune că din amenzile încasate de nu știu ce autoritate 5% rămân la bugetul de stat, iar 95% rămân la agentul care a aplicat contravenția. Din acest punct de vedere, eu, cel puțin, nu mai înțeleg nimic.

În același timp, o altă propunere care a fost adoptată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – este vorba de inițiativa legislativă cu nr. L130/2010 – a fost dezbătută în fond de comisia noastră și a fost întocmit tot un raport de respingere, pe același raționament.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond?

Vă rog, domnule senator Ichim, să auzim ce spune breasla.

Aveți cuvântul. Microfonul 1.

La prima vedere, pe bună dreptate, sănătatea are nevoie de bani. Inițiativa legislativă pare lăudabilă, însă noi avem, în completarea celor spuse de domnul președinte Greblă, niște nedumeriri pe care nu am vrut să le lăsăm să treacă fără să le exprimăm.

Am să plec de la ceea ce a spus avizul Consiliului Legislativ: „Menționăm că o altă propunere legislativă privind completarea art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor a fost trimisă de secretarul general al Senatului cu adresa B603/23.12.2009 (...). Totodată, subliniem că soluțiile legislative preconizate de respectiva inițiativă sunt preluate integral și în prezenta propunere legislativă, dar într-o variantă diferită din punct de vedere al sistematizării ideilor.”

Am să prezint un pic istoria acestor inițiative legislative.

Cu două luni înaintea prezentei inițiative legislative care este în discuție, doamna senator Minerva Boitan a avut această inițiativă. A și fost luată în discuție. Domnia Sa a făcut o sesizare la Biroul permanent al Senatului și către liderul de grup al parlamentarilor care au depus această inițiativă, solicitând să devină coinițiator, pentru că este

aceeași soluție. A rămas cum s-a văzut. Se discută două soluții la două luni diferență. De fapt, aceeași inițiativă. Acesta este primul aspect și nu credem că este normal ca în Parlamentul României aceeași inițiativă, cu aceleași idei, să fie preluată de alt grup parlamentar. Cred că la nivelul statutului de Senat, de Parlament, nu se face acest lucru.

Al doilea lucru: Guvernul României, la prima inițiativă, aceea a doamnei senator Minerva Boitan, când nu o susținea, invoca următoarele legi: Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare – că nu se poate, că se afectează bugetul –, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, iar se afectează bugetul, cum bine a sesizat și a precizat domnul președinte Greblă.

La actuala propunere legislativă, observațiile sunt următoarele: trebuie completat ceva la un articol în Legea nr. 95/2006 – Legea privind reforma în domeniul sănătății –, nicidecum cu bugetul, cu finanțele. Acestea au dispărut. Este adevărat, trebuie să recunosc fairplay-ul din partea Guvernului, care sesizează în încheiere: „Vedeți că mai este o inițiativă și ar fi bine să le comasați.”

Mulțumesc domnului senator Ichim.

Sunt, cred eu, întrebări la care domnul secretar de stat va putea să răspundă, după eventuale alte intervenții.

Domnule secretar de stat, puteți clarifica această întrebare: care este relația dintre celelalte inițiative legislative cu scop similar sau identic și, din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, această abordare este una coerentă sau între timp au apărut elemente conjuncturale sau urgențe, priorități care au determinat schimbarea poziției Executivului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am spus și în punctul de vedere al Guvernului, am susținut această propunere legislativă sub rezerva însușirii observațiilor prezentate în materialul transmis de la Guvern și în care se precizează că, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă în care se dorește introducerea unei alte surse de constituire a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, este necesară o modificare a Legii nr. 95/2006, și nu a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001.

De asemenea, s-a mai precizat în punctul de vedere al Guvernului că Guvernul a mai fost sesizat în vederea întocmirii cu o inițiativă legislativă identică și, în vederea evitării paralelismelor legislative, considerăm necesară conexarea inițiativelor menționate. Sigur că nu ne putem permite să refuzăm niciun leu care ar veni la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. De aceea, punctul de vedere a fost pentru adoptare, sub rezerva însușirii acestor obiecțiuni ale noastre.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă s-ar pune problema adoptării propunerii legislative așa cum a fost dezbătută și respinsă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ar fi inutilă, deoarece am pune acest Fond Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în situația să funcționeze în ilegalitate, întrucât, printre sursele de venit, nu este trecut „alte surse”, ci sunt expres determinate, și nu este trecut și „amenzi” sau „sume provenite din amenzi”. Astfel, dacă ar fi să discutăm despre adoptarea propunerii legislative, aceasta ar trebui retrimisă la comisie, pentru ca aceasta, eventual, să pună de acord textele, pentru că punctul de vedere al Guvernului a fost transmis Senatului României la data de 19 mai 2010, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat raport pe data de 11 mai 2010, deci cu o săptămână și ceva înainte.

Reprezentantul Guvernului în comisie la acea dată a susținut respingerea propunerii legislative, dar dacă, între timp, există alte rațiuni în a suplimenta bugetul acestui Fond, în ce mă privește... – bănuiesc că nici colegii mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu vor avea nimic împotrivă –, să fie retrimisă la comisie în vederea rezolvării acestei chestiuni de legalitate a constituirii bugetului Fondului și apoi să fie înaintată plenului Senatului cu raport corespunzător.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că suntem într-o situație oarecum similară cu situația precedentă. Există, în mod evident, o nevoie de suplimentare a resurselor pentru bugetul de sănătate și pentru o acțiune în domeniul asistenței medicale. Este vorba de programele naționale, deci este clar că este un subiect prioritar. Problema este dacă putem să rezolvăm din punct de vedere juridic coerența acestui demers.

De aceea, cred că propunerea domnului președinte Greblă este o propunere pe care, evident, va trebui să o decideți prin votul dumneavoastră și, de asemenea, dacă la comisia de profil se poate avea în vedere și intervenția domnului senator Ichim, pentru ca, dacă există și alte inițiative care sunt, practic, identice, din câte înțeleg, să încercăm să găsim o formulă care să fie și corectă, și colegială, și practică în același timp. Și Camera Deputaților, care este Cameră decizională, va putea să rezolve aceste chestiuni.

De aceea, în condițiile în care termenul de adoptare tacită este 7 septembrie 2010, iar luni avem un plen în care am putea, eventual, să ne aplecăm din nou asupra acestui text, vă supun atenției propunerea de retrimitere la comisie, în aceleași condiții: raport suplimentar până luni și abordarea acestui subiect în ședința plenului nostru de luni în vederea rezolvării de o manieră coerentă a acestei probleme.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (3) al art. 61 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Vă consult dacă inițiatorii doresc să susțină textul. Nu doresc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Lidia Barac pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, doamna ministru.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi solicităm supunerea la vot, întrucât vă rog să constatați că această propunere legislativă a fost adoptată deja de Senat în decembrie 2009 și se află în corpul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, deci art. 61 alin. (3) a fost abrogat.

Legea este în vigoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Aceleași observații. Persoanele care erau condamnate și urmau niște cursuri de școlarizare, calificare ori recalificare primeau lunar o indemnizație egală cu salariul minim pe economie. Având în vedere și situația pe care o traversează țara, am adoptat încă de anul trecut o propunere legislativă prin care acest articol a fost abrogat, astfel încât, în prezent, textul pe care ni-l propune această inițiativă este deja în vigoare și produce efecte juridice.

Drept urmare, pentru a nu legifera pentru a doua oară aceeași situație juridică, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, pentru că modifică Legea privind executarea pedepselor, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Cred că situația este destul de clară: votul pe raport și votul final se vor da luni, la segmentul de legi organice.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2010 privind trecerea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ioan Andreica pentru a prezenta punctul de vedere a Guvernului. Vă rog, microfonul 8. ## **Domnul Ioan Andreica** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că inspecției de stat, de-a lungul timpului, i-au fost atribuite tot mai multe competențe în ceea ce privește calitatea în construcții, legislația privind autorizarea construcțiilor, sarcini privind urbanismul și amenajarea teritoriului, circulația produselor, legislație care se găsește în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și care trebuie să aibă un contact permanent cu inspecția de stat atât în ceea ce privește promovarea de acte normative, controlul și monitorizarea modului de aplicare a actelor normative, cât și verificarea în timp a diferitelor documentații în domeniul construcțiilor, s-a considerat oportună trecerea din nou a Inspectoratului de Stat în Construcții la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, care, de fapt, de-a lungul timpului, o mare parte din timp a fost în Ministerul Construcțiilor, indiferent de denumirea acestui minister.

Nu în ultimul rând, prin această acțiune s-a restructurat și partea managerială a Inspectoratului de Stat în Construcții la nivel central și la nivel regional, anumite atribuții fiind preluate de direcțiile și serviciile ministerului. De aceea, vă rog să fiți de acord ca Inspectoratul de Stat în Construcții să funcționeze sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în discuție, a dezbătut acest proiect de lege și la 1 iunie 2010 a adoptat un raport de admitere cu majoritate de voturi.

Am luat în considerare, sigur, oportunitatea trecerii Inspectoratului de Stat în Construcții din structura Secretariatului General al Guvernului, așa cum este până la adoptarea acestei ordonanțe, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Sigur că este o întreagă istorie a acestui inspectorat, din momentul în care a reapărut sau a început să funcționeze după anul 1990 în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, așa cum a funcționat o perioadă destul de lungă de timp la acest minister, respectiv până în anul 2001. După anul 2001, el a trecut – în funcție de strategia pe care Guvernul de la vremea respectivă a considerat necesar să o adopte – în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Sigur că am luat în considerare și această istorie, dar am luat în considerare și faptul că, de fapt, sediul în materie, în acest moment, privind legislația în domeniul construcțiilor și al urbanismului, parte foarte importantă cu care acest inspectorat lucrează, se află la actualul Minister al Dezvoltării Regionale și – desigur – al Turismului, prin această ultimă comasare. Acesta a fost elementul principal care a stat la baza acestei decizii a unui raport de admitere.

Aviz favorabil s-a primit de la Consiliul Legislativ și aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Intervenții pe fond? Domnul senator Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit la acest proiect de lege, pentru că el are o aparență tehnică de modernizare instituțională, așa cum spune, dacă în fapt însuși inițiatorul nu s-ar fi demascat prin expunerea de motive în legătură cu adevăratele sale intenții și dacă în acest fel nu am crea un precedent extrem de periculos, care ar pune sub semnul îndoielii toată buna noastră credință în privința redimensionării statului, în privința creării statului minimal și optimal prin transferarea unor atribuții către piață și prin modul în care înțelegem să desprindem în sfârșit actul de guvernare de interesul privat, clientelar și să demantelăm toată această construcție birocratică, oligarhică și ocultă pe care am moștenit-o de la sistemul comunist.

Acest proiect de lege este extrem de semnificativ și supune Legislativul unui adevărat examen de maturitate în ceea ce privește abordarea instituțională.

În primul rând, să luăm în analiză instituția în sine, Inspectoratului de Stat în Construcții.

Ați fost dezinformați, stimați colegi. Nu este adevărat că activitatea precumpănitoare a acestei instituții este să monitorizeze, să supravegheze activitatea specifică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Dacă vom face un scurt inventar, veți vedea că domeniile de competență sunt activitatea de control al statului în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, iar urbanismul este o activitate care excedează cu mult Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, controlului statului privind calitatea în construcții, și nu calitatea construcțiilor pe care le propune doamna Udrea pentru a face case pentru profesori acolo unde la 10 metri mai încolo școlile stau să se dărâme. În același timp, stabilește evaluarea conformității produselor pentru construcții, ceea ce este o activitate care excedează total Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care nu se ocupă de evaluarea conformității produselor de construcții în mod special și, în același timp, avizează documentațiile tehnico-economice pentru realizarea investițiilor publice, în legătură cu care trebuie să vă mărturisesc că, cu toată osârdia Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, acest minister ocupă doar o mică parte din totalul investițiilor publice.

Da.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Daea, după aceea domnul senator Mazăre.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vreau să mă refer la diagrama de atribuții și responsabilități a Inspectoratului de Stat în Construcții. Ea poate fi lesne descrisă: că este în substanță inspectorat de stat, aparține statului și are valoare – prin definiție, conținut și atribuții.

În momentul în care cauți să-i faci bine unuia în detrimentul tuturor, revolta este pe măsură. Iată de ce și eu sunt revoltat de o asemenea decizie pe care a luat-o Guvernul. Poți să ai explicații, poți să dai dimensiunea realității, dar să neglijezi responsabilitatea și să sfidezi imaginația oamenilor, este imposibil! De aceea, în Senatul României un asemenea act normativ nu trebuie să treacă nici cu ajutorul de partid, pentru că punem dincolo de realitate ceea ce nu este permis. Este inadmisibil ca un inspectorat de stat să-l introduci sub cupola deciziei administrative a unui minister, fie el motivat din punct de vedere al atribuțiunilor, motivat din punct de vedere al câmpului de acțiune, motivat din punct de vedere politic, dar administrativ nu, pentru că nu poate funcționa.

Și, dacă mă uit acum la orice diagramă de atribuțiuni și responsabilități, îmi este greu să neglijez relațiile funcționale și ierarhice, îmi este ușor să sesizez greșeala, iar aici este fundamentală, motiv pentru care cel ce vă vorbește, și nu numai, nu poate să participe printr-un vot pozitiv la o asemenea decizie, fie ea motivată și de faptul că reducem cheltuielile, pentru că ridicăm semne de întrebare și dezechilibrăm instituția de control într-un domeniu care calcă întreaga suprafață a României, fiecare zonă cu specificul și importanța ei.

Reprezentanții Guvernului au un disconfort acum, că se întâlnesc cu alte poziții. M-aș bucura dacă acest disconfort ar trece prin înțelepciunea fiecăruia dintre cei care reprezintă vremelnic actul administrativ la nivel central. Cu toții suntem responsabili de ceea ce facem. Momentul responsabilității de astăzi ne îndeamnă să votăm împotriva acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Alexandru Mazăre.

## Domnule președinte,

Eu cred că toată lumea de aici știe exact care este sensul acestei ordonanțe. Este o ordonanță cu dedicație pentru doamna ministru Udrea. Dacă doamna ministru Udrea, spre exemplu, ar fi fost la agricultură, trecea IGSIC-ul la agricultură.

Și eu acum îmi dau seama, la final de sezon pe litoral..., țineți minte când am atras atenția asupra modificării printr-o ordonanță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2010, dacă nu mă înșel, prin care IGSIC-ul căpăta autoritate de a interveni și a demola pe domeniul public, o chestiune pe care din capul locului vă spun că o consider și acum ca fiind neconstituțională. Se pare că viața mi-a dat dreptate. Oricând vă pot prezenta modul în care IGSIC-ul, sub înaltul patronaj al doamnei ministru Udrea, a știut să intervină pe litoral acolo unde a vrut și a închis ochii acolo unde iarăși a avut anumite interese. Și cazurile sunt notorii și au fost prezentate pe larg în presa de specialitate, presa locală.

Prin urmare, noi nu vom vota acest proiect de lege. Considerăm că IGSIC-ul trebuie să rămână condus de către un inspector general, în subordinea prim-ministrului, și trebuie să fie o instituție autonomă și independentă de voința unui ministru al turismului sau al dezvoltării vremelnic. Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

S-a discutat foarte mult și subscriu la tot ceea ce s-a spus aici, pentru că oportunitatea acestui proiect de lege..., cred că nu-și are nici locul, nici momentul pentru a face acest lucru. Și atunci, aș veni să fac un comentariu și să pun o întrebare reprezentantului Guvernului.

Se menționează că acest proiect de lege este prioritate legislativă a Guvernului. Întrebarea mea este, după tot ce s-a spus aici, dacă prioritatea este în a respecta disciplina în construcții, în a respecta legislația în domeniul urbanismului și a calității construcțiilor sau prioritatea este în trecerea acestui inspectorat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. De ce? Probabil pentru a nu se mai cunoaște nerespectarea tuturor acestor cerințe și a legalității în acest important domeniu.

Pentru mine și pentru cei mai mulți, după cum ați văzut, este foarte clar că ne aflăm în fața unui conflict de interese și, ca atare, nici eu, ca senator, și nici Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu putem să votăm un astfel de proiect de lege.

Mulțumesc.

Aștept un răspuns din partea reprezentantului Guvernului.

## Mai sunt intervenții?

Domnule senator Constantinescu, vă rog, la microfonul 3. Și îl rog pe domnul Andreica să se pregătească pentru răspunsuri, da?

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că am extrapolat un pic acest fenomen, pentru că, dacă facem o trimitere în timp, constatăm că atunci când era ministru la lucrările publice domnul Noica – domnul Noica a fost înainte de revoluție chiar șeful Inspectoratului de Stat în Construcții, deci a fost ministrul lucrărilor publice –, în acea perioadă, inspectoratul se afla în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice.

Vreau să vă spun că noi am avut inspecție în construcții și înainte de 1940 și atunci tot la lucrările publice se afla inspectoratul. De ce? Pentru că Ministerul Lucrărilor Publice, indiferent de cine este condus, trebuie să știți că el directivează, deci face norme – acesta este lucrul cel mai important –, și nu este beneficiar. Noi credem că el este beneficiar. Inspectoratul de Stat în Construcții nu face altceva decât să constate dacă un proiect este pus în aplicare așa cum a fost întocmit. Și, cu asta, basta.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat, microfonul 8.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte pe scurt, vă rog să-mi permiteți să lămuresc câteva aspecte.

Legat de incompatibilitate, vă rog să rețineți că am discutat mult în minister pe tema aceasta. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului nici înainte, sub alte denumiri, și nici acum nu are în subordine patrimoniu în exploatare, nu are companii de gen „Electrica”, „Transgaz”, societate de drumuri și așa mai departe, deci nu pot să apară conflicte de interese materiale. Ministerul nostru are în subordine doar două unități de management – ANL și CNI – unde ministerul nu are acțiuni, deci doar derulează programe de investiții, așa cum derulează și programe de alimentări cu apă prin primării, unde face transfer de resurse. Cel controlat și în cazul unei lucrări derulate prin CNI, de fapt, este primarul, dacă a emis bine un certificat de urbanism, dacă autorizația de construcție e în regulă, dacă constructorul respectă cerințele din autorizația de construcție. Deci nu există incompatibilități.

De asemenea, nici de-a lungul timpului, nici din luna mai și până acum, de când ordonanța produce efecte, nu este nicio sesizare – nici de la dumneavoastră, cel puțin nu am primit, nici de la societatea civilă – că ministerul s-ar fi implicat vreodată în actul de control al inspecției. Dimpotrivă. Noi dorim să întărim responsabilitatea inspecției de stat prin această conlucrare directă, de zi cu zi, cu ei, pentru că, în ultimii ani, constatăm cu toții, și dumneavoastră ați constatat, actele de indisciplină în construcții, mai ales în domeniul urbanismului, unde inspecția de stat și-a adus un aport foarte mic până la această oră, actele de indisciplină au crescut enorm în București, pe litoral, în zone turistice și în alte zone.

Nu în ultimul rând, folosim uneori, nu ascundem, inspecția de stat ca punct de sprijin și în momentul în care apar diverse situații de calamități și așa mai departe, pentru expertize, unde, în mod operativ, ministerul poate apela la Inspecția de Stat în Construcții, fiindu-i în subordine. Închei prin a spune că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului are două componente distincte una de cealaltă: partea de legislație în construcții și în urbanism și, respectiv, partea de derulare programe. Inspecția de Stat în Construcții nu are probleme cu derularea programelor nici în ceea ce privește oportunitatea finanțării unor lucrări, selecția, prioritățile, are prerogative numai în ceea ce privește corectitudinea actelor normative emise pe teren de către diverse autorități și respectarea reglementărilor din proiecte și din avize de către constructori, lucru pe care îl face, deopotrivă, pentru toate unitățile administrative și pentru toți constructorii, și nu pentru ministerul nostru, care nu are niciun constructor în subordine și nicio unitate care să aibă patrimoniu. Noi nu avem patrimoniu în subordine.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Suntem în fața unei legi ordinare, a unui raport de admitere, fără amendamente, din partea comisiei. Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea să vă exprimați votul.

Suntem în situația în care avem nevoie de un număr minim de 35 de voturi pentru a putea tranșa într-un fel sau în celălalt.

Nu... de ce?...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pentru că este minimul de cvorum de ședință, domnule senator.

Oricum, trebuie să-l transformăm într-un proiect de lege de respingere. Suntem în situația în care va trebui să tranșăm acest subiect.

Dacă sunt colegi care nu au fost suficient de atenți la votul dat, îi rog să revină în sala de plen.

Pe cale de consecință, supun atenției și votului transformarea în proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mai sunt colegi care trebuie să vină, ca să nu avem dificultăți la numărul de voturi?

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unui imobil, clădire și teren, din proprietatea Băncii Naționale a României în domeniul public al statului și administrarea Curții de Conturi a României.

Îl invit pe domnul președinte Ghizdeanu să prezinte punctul de vedere al autorităților. Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei_

## _Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că prin acest proiect de lege se rezolvă o situație locativă dificilă în ceea ce privește funcționarea Curții

de Conturi și, de asemenea, faptul că Banca Națională a fost de acord cu acest transfer, vă rog să fiți de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu trei amendamente respinse, în unanimitate de voturi, în 11 mai 2010.

Motivația a fost prezentată de reprezentantul Guvernului. De fapt, este un transfer din proprietatea Băncii Naționale a României în proprietatea publică a statului și administrarea Curții de Conturi din județul Harghita.

Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri?

Nu cred că este vreo problemă patrimonială.

Domnul senator Calcan dorește să susțină un amendament.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă refer la un amendament al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, și anume la cel de la numărul curent 3. Pe fond, obiectul legii se referă la transferul de proprietate a imobilului de la BNR către Curtea de Conturi, numai că în textul inițial se spune că „Predareapreluarea imobilului se face prin protocol încheiat între transmițător și dobânditor la data încetării contractelor de închiriere privind imobilul în cauză”.

Noi am dezbătut în comisie cu reprezentanții celor două instituții și am hotărât să facem, de comun acord, acest amendament, în sensul ca predarea-preluarea imobilului și, implicit, punerea în aplicare a legii să se facă „în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României”. Considerăm că, fiind vorba de o lege, nu poate fi condiționată de un contract de închiriere între două părți, nu știm când se va încheia acest contract, nu știm la ce face referire, că nu scrie în textul inițial, și, până la urmă, de ce nu s-ar putea perpetua acest contract de închiriere punând în imposibilitate aplicarea unei legi.

Considerăm că este corect să specificăm ca predareapreluarea imobilului să se facă în 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, urmând ca apoi contractele de închiriere să-și urmeze cursul, fără nicio legătură cu legea în vigoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Suntem în fața susținerii în plen a amendamentului de la numărul curent 3 – amendamente respinse, așa cum a fost prezentat de domnul senator Calcan.

Dacă nu sunt alte intervenții sau comentarii,

Așa cum am prezentat și în comisie, ca motivare, există un singur pericol la aceste contracte, atunci când nu sunt încheiate pe cale amiabilă – așa cum încearcă acum Banca Națională a României și se pare că rezolvă –, și anume atacarea deciziei în justiție și daune, întrucât contractul este un acord al părților.

Vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a mă asculta.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Da.

Cu aceste precizări,

În condițiile în care nu mai sunt alte amendamente respinse care să fie susținute în plen, fiind vorba de o lege organică, vot final pe raport și pe proiectul de lege luni.

Am o rugăminte. Astăzi, la Biroul permanent, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport ne-a solicitat ca membrii acestei comisii să poată dedica timp suplimentar pentru raportul la Legea educației naționale, rugând să fie exceptați de la lucrările noastre de plen, urmând a participa numai la votul pe legile organice. Biroul permanent a fost de acord, dar am nevoie de votul dumneavoastră. Din punct de vedere procedural și formal, numai plenul Senatului poate accepta această variantă. Cred că este un lucru firesc.

Suntem în fața unei solicitări a domnului președinte Hărdău. Eu nu fac decât să transmit o rugăminte a unui președinte de comisie permanentă, indiferent de contextul momentului. Cred că este firesc să respectăm procedura, fiindcă este normal să fie așa.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la solicitare, care este, până la urmă, firească și care s-a mai petrecut.

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea ministerului de resort, domnul secretar de stat Andreica va prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține această inițiativă, întrucât prin modificarea articolului în cauză se delimitează foarte clar

vârsta celor care pot beneficia de un teren pentru construcția de locuințe. Mai concret, până acum putea depune cerere la 34 de ani, iar dacă la 35 de ani și două luni se făcea analiza, depășea 35 de ani și ieșea de pe listă, plus că se dădeau interpretări diferite în teritoriu. De aceea, se face precizarea clară că „poate deveni beneficiar de teren cel care are până la 35 de ani la data depunerii cererii”, indiferent câți ani va face la data la care va primi repartiția de teren. Deci clarifică legislația în domeniu.

Guvernul este de acord.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu două amendamente. Într-adevăr, a considerat că precizările aduse de propunerea legislativă sunt binevenite. Sunt suficient de multe situații în care administrațiile publice locale erau puse în situația de a nu putea satisface cererile unor tineri care, la data soluționării posibile a cererii lor, aveau depășită vârsta de 35 de ani.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a venit cu două amendamente pe care le considerăm absolut necesare față de ceea ce se întâmplă, ca justificare a celor care își depun cererea și trebuie să justifice că nu mai au altă proprietate. Așa încât, în felul acesta, considerăm propunerea legislativă bine-venită.

S-au primit avize favorabile atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la cele două comisii de aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții pe fond?

Constat că nu.

În aceste condiții,

Rog liderii de grupuri să încerce să invite în sală colegii care sunt, probabil, prinși cu alte activități.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Andreica, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de act normativ propunea despăgubirea proprietarilor care, din venituri proprii, și-au izolat termic blocul de locuințe, despăgubire retroactivă, din bugetul public.

Guvernul României nu susține această inițiativă, întrucât, pe de o parte, bugetele sunt anuale și nu există sursa ca la această oră să despăgubim ce s-a realizat pe cont propriu în diferite zone ale țării, de-a lungul timpului, dar, mai mult decât atât, știm cu toții că banii publici pot fi utilizați numai atunci când se respectă toate procedurile, cerințele minime din punct de vedere tehnic, înscrise în caietele de sarcini privind calitatea în construcții, transferul de căldură – vorbim de reabilitare termică –, auditul energetic, deci toate cerințele reieșite din auditul energetic și, după aceea, respectarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind achizițiile publice.

Considerăm că nu îndeplinește condițiile pentru a putea intra pe buget și, de aceea, solicităm respingerea acestei inițiative legislative.

Da.

Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat și a dezbătut această propunere legislativă în prezența reprezentanților Ministerului Administrației și Internelor și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere, ținând cont de

argumentele de ordin juridic, fiindcă, de fapt, în propunerea legislativă este o altă ipoteză juridică, ce nu poate fi luată în discuție în acest context legislativ, și, de asemenea, chestiunea bugetară legată de plata retroactivă a unor lucrări făcute din proprie inițiativă în decursul timpului.

În acest context, comisia a întocmit acest raport de respingere, în unanimitate. De asemenea, avem aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond?

Între timp, aș vrea să verificăm și cum stăm cu moralul și

cu prezența trupelor.

Lipsa cvorumului devine destul de pregnantă.

Aș dori să ascultăm opinii la dezbaterea pe fond a acestui

text. Este vorba de o zonă sensibilă și importantă.

- Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Rog colegii secretari să mă ajute cu o verificare, deocamdată vizuală, a cvorumului.

Constat că nu mai este întrunit cvorumul de ședință. Declar închisă ședința noastră de astăzi, cu rugămintea

ca luni să încercăm să asigurăm prezență, mobilizare și

rezistență pentru a aproba un pachet important de legi. Vă mulțumesc foarte mult.

Succes în activitatea în circumscripții!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519282]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 121/10.IX.2010 conține 16 pagini.**

Prețul: 3,20 lei