Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 noiembrie 2010
Senatul · MO 163/2010 · 2010-11-02
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 noiembrie a.c.
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010; – Lege pentru ratificarea Protocolului adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, semnat la București la 30 aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie
· procedural · adoptat
· other
· legislative transmission
119 de discursuri
## Bună dimineața!
Rog să mi se spună de la secretariatul ședinței dacă suntem în cvorum.
Numirea doamnei Georgeta Basarabescu ca președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
Din câte văd eu, suntem în cvorum.
Sunt 92 de colegi care au semnat prezența. Avem 7 colegi absenți motivat: cinci sunt la Guvern, doi sunt în delegații.
Suntem în cvorum.
Încep prin a vă supune aprobării ordinea de zi a ședinței de astăzi, 2 noiembrie 2010, pe care o voi conduce eu, împreună cu domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa.
Domnul senator Cristian Rădulescu dorește, înainte de a supune votului ordinea de zi, să ia cuvântul.
Microfonul 2.
## Stimați colegi,
Domnule președinte de ședință,
Încep prin a vă mulțumi, domnule senator Meleșcanu, că ne asigurați conducerea acestei ședințe în sfârșit, noi suntem aici de mult timp.
La ordinea de zi pe care o veți supune votului, propun ca punctul 18 – Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice – să fie dezbătut imediat după problemele organizatorice, la punctul 2. Propunerea, fiindcă ține tot de program, este să lucrăm până vom epuiza acest punct, urmând să continuăm cu celelalte puncte din ordinea de zi.
Vă rog să supuneți votului propunerea mea.
## Vă mulțumesc.
În legătură cu ordinea de zi, s-a făcut o propunere de către domnul senator Cristian Rădulescu, și anume ca Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, care figurează la punctul 18 din ordinea de zi, să fie trecut după punctul 1 din ordinea de zi.
Domnule Rădulescu, după punctul 1 – probleme organizatorice.
Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti – microfonul 2 –, urmează domnul senator Țuțuianu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În primul rând, trebuie să-i anunțăm pe colegi, eventual pe cei care nu cunosc că ordinea de zi a fost schimbată aseară și, sigur, acest lucru nu este în regulă.
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, reexaminarea solicitată de președintele Băsescu, era înscris, inițial, la punctul 5, adică primul act normativ ce urma a fi discutat.
Referitor la propunerea pe care a făcut-o domnul lider al Grupului parlamentar al PDL, vreau să vă spun că ar fi corect ca după punctul 1 – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 noiembrie 2010 – să urmeze numirea președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, restantă de ieri. Trebuie să rezolvăm această chestiune restantă de luni de zile, apoi avem de aprobat bugetul Senatului, care trebuie rezolvat și care se face foarte repede, nefiind probleme din partea niciunui grup parlamentar, cel puțin, din câte știu eu până acum, punctul 4 trebuie și el discutat, formal, adică transmiterea către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative, și, în sfârșit, la punctul 5 putem discuta Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Eu vreau să subliniez faptul că, în situația în care dezbaterea asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice se va prelungi foarte mult, există riscul ca până la punctul 11 inclusiv inițiativele legislative să treacă prin adoptare tacită.
Știm foarte bine care este situația cu cvorumul la un moment dat, știm bine că există proceduri parlamentare care pot întârzia adoptarea unor propuneri legislative sau a Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Așa încât eu sunt de acord să revenim la punctul 5, cu reexaminarea asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, după care să discutăm până la punctul 12, dar corect ar fi, poate cel mai corect – și putem să luăm în calcul –, ca după proiectele de lege care au termen de adoptare tacită astăzi, 2 noiembrie 2010, care înseamnă inclusiv punctul 11 din ordinea de zi, să discutăm Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Am convenit de nenumărate ori cu toții că nu este bine și, iată, avem șase acte normative ce ar urma să treacă prin adoptare tacită, în situația în care dezbaterea cererii de reexaminare asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, solicitată de președintele Băsescu, va dura foarte mult.
Vă mulțumesc. Domnul senator Adrian Țuțuianu, microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Argumentele domnului senator Puiu Hașotti sunt pertinente. Și eu cred că trebuie să rezolvăm mai întâi numirea președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Am avut pe ordinea de zi de cel puțin patru ori această problemă. Mandatul președintelui a încetat în urmă cu o lună.
Al doilea argument, bugetul Senatului pe anul 2011 trebuie discutat și aprobat.
În al treilea rând, trebuie să discutăm mai întâi legile care au termen de adoptare tacită astăzi, 2 noiembrie 2010. Vom avea iar zece inițiative legislative trecute prin adoptare tacită, fiindcă sigur discuția asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice se va prelungi.
De aceea, eu cred că trebuie să mergem pe propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PNL și, după ce am dezbătut propunerile legislative cu termen de adoptare tacită, să începem discuțiile asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
S-au făcut mai multe propuneri.
Domnule senator Rădulescu, puteți accepta aceste propuneri?
Încă o dată vreau să precizez că Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice se va discuta astăzi, deci, când vom adopta programul de lucru, vom preciza că, indiferent cum hotărâm în ceea ce privește ordinea de zi, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, așa cum a propus domnul senator Rădulescu, punctul 18 din ordinea de zi, va trebui discutat.
Domnule senator Rădulescu, vă rog să vă spuneți punctul de vedere cu privire la propunerile care s-au făcut. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Față de cele spuse de domnul senator Hașotti, găsesc că este acceptabil ca inițiativa legislativă de la punctul 4, chestiunile formale, respectiv aprobarea transmiterii la Camera Deputaților a unor inițiative legislative, să o votăm la început, imediat după problemele organizatorice. După aceea, toate celelalte chestiuni sunt lucruri care trebuie făcute.
În mod obișnuit, știți că sunt dintre aceia care zic că, pentru buna imagine a Senatului, nu este bine să treacă inițiativele legislative prin adoptate tacită – și astăzi avem o mulțime din acestea –, dar, sigur, aici este vorba despre expresia unei anumite voințe politice care triază prioritățile, și prioritar pentru toată lumea – dar pentru toată lumea – trebuie să fie Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
În primul rând, din punct de vedere politic, este un _timing_ aprobat de Biroul permanent. Știți că noi am vrut un termen ceva mai devreme, în cele din urmă s-a aprobat ca astăzi să aibă loc dezbaterea, și aici dumneavoastră toți ați fost de acord cu acest punct.
În al doilea rând, este cazul să repetăm și aici că există niște condiționalități, nu implicite, ci extrem de explicite, referitoare la adoptarea la timp a Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Aici eu nu cred că ne mai putem juca de-a jocul democratic obișnuit și aici chiar trebuie să ne aliniem de la un capăt la altul.
Sigur, ne exprimăm democratic opiniile, dar în ceea ce privește _timing_ -ul legii, respingem reexaminarea sau o aprobăm, toți trebuie să fim de acord că astăzi trebuie să o terminăm de dezbătut.
De aceea, propunerea finală pe care o fac este: la punctul 1 – probleme organizatorice; la punctul 2 – transmiterea inițiativelor legislative către Camera Deputaților; la punctul 3 dezbatem Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Dacă doriți să dezbatem și celelalte puncte, pe care le considerați foarte importante, sigur că putem adopta o procedură foarte, foarte rapidă la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. În definitiv, nu este vorba decât de un vot pe raport.
Vă mulțumesc. Domnul senator Hașotti, microfonul 2.
## Stimați colegi,
Regret că ziua a debutat cu dezbateri de această natură. Încă o dată, firesc ar fi fost ca, după inițiativele legislative care au termen de adoptate tacită astăzi, 2 noiembrie 2010, să discutăm cererea de reexaminare solicitată de Președintele României. Am făcut un compromis și am spus că o introducem după punctul 5 din ordinea de zi.
Nu pot fi de acord ca numirea președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să nu o rezolvăm astăzi – avem restanță de luni de zile –, la fel bugetul Senatului pe anul 2011. Eu vreau să ne înțelegem de aici, de la microfon, să nu fim nevoiți să solicităm pauze de consultări.
Firesc ar fi fost ca liderii grupurilor parlamentare să se fi întâlnit cinci minute înainte de ședință, ca să tranșeze această chestiune, nu în plen.
Prin urmare, apelez la înțelepciune și bună înțelegere, să rezolvăm până la punctul 4 inclusiv, iar la punctul 5 – poftim, facem compromisuri – discutăm Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. În fond, chestiunea cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice se va rezolva foarte repede, după părerea mea, dar vom vedea.
Solicit înțelegere, pentru a nu fi nevoit să solicit pauză de consultări.
## Vă mulțumesc.
Domnul senator Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Microfonul central.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu repet ce a spus colegul meu, domnul senator Puiu Hașotti, dar, dacă sunteți de acord, vă invit încă o dată, domnule lider Cristi Rădulescu, să procedăm așa...
Nu ați fost atent. V-a bruiat.
Atunci repet... Să parcurgem punctele înscrise în ordinea de zi, punctele 2 și 3, iar la punctul 4 putem accepta să introducem _(Discuții.)..._ sau la punctul 5... Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice. Ca să nu blocăm lucrările. Altfel, voi cere și eu pauză de consultări și vom sta în pauze de consultări până la sfârșitul ședinței.
Vă mulțumesc. Domnule senator Rădulescu, microfonul 2.
Pentru a discuta această propunere, domnule președinte, cer o pauză de consultări de cinci minute.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Pauză de consultări, cinci minute.
Rog liderii grupurilor să se reunească aici, în sală.
Înainte de a da pauza de consultări, vă rog să-mi permiteți, în nume personal și al tuturor celorlalți colegi, să-i urez „La mulți ani!” domnului senator Daea.
Îi doresc să-și păstreze tinerețea, entuziasmul și cheful de vorbă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
O să-l rog pe domnul senator Cristian Rădulescu, din partea liderilor grupurilor parlamentare, să ne informeze asupra rezultatului consultărilor.
Microfonul central, vă rog.
Stimați colegi,
O să vă rog să vă ocupați locurile în bănci și să păstrați liniștea.
Grupul compact de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC...
Grupul compact de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnule senator Rotaru, vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală.
Vă rog frumos!
Domnule Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima consultare pe ziua de astăzi a fost fructuoasă, ceea ce arată că miza nu este aici.
Suntem de acord să parcurgem repede punctele 1, 2, 3, 4 din ordinea de zi, respectiv să includem înaintea Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice votul pentru numirea președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2011, și, după aceea, să trecem cu rapiditate la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, care să fie la punctul 5.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Stimați colegi,
Voi supune votului aprobarea ordinii de zi, în care, după punctul 4, în locul actualului punct 5, va intra punctul 18 din proiectul ordinii de zi, respectiv discutarea cererii de reexaminare referitoare la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să aprobăm ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dacă sunteți de acord, aș vrea să supun acum la vot programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 13.00, cu înțelegerea că vom lucra până la...
Vă rog să vă pronunțați prin vot.
Vă rog, domnule senator Rădulescu.
Dacă vreți să precizați, vă rog. Microfonul 2.
Reiterez propunerea făcută anterior – probabil, fiind împreună cu altele, nu ați reținut-o –, ca programul să dureze cel puțin până la epuizarea dezbaterilor asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Dacă mai avem timp, sigur că putem lua în dezbatere și inițiativele legislative care au termen de adoptare tacită astăzi, 2 noiembrie 2010, și încă vreo 30 de puncte.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Sârbu – microfonul central –, vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi, Propunerea nu mi se pare constructivă și nici nu își va atinge scopul. Dacă începem cu propuneri de genul acesta, noi știm cum să trecem și de ora 16.00, și de ora 18.00, și de săptămâna viitoare.
Haideți s-o lăsăm așa cum e, să respectăm Regulamentul Senatului și eu cred că vom putea să ajungem unde doriți.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog.
Microfonul 2.
Mulțumesc.
Bineînțeles, domnul senator Cristian Rădulescu a uitat, pur și simplu, să informeze plenul despre o altă înțelegere pe care au avut-o liderii de grup. La reexaminarea solicitată de Președintele României, referitoare la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, toți liderii au convenit ca, în situația în care se vor prezenta amendamente admise/respinse, acestea să fie prezentate de autorul amendamentului și doar un singur reprezentant de grup parlamentar să ia cuvântul, dar amintesc că sunt 95 de amendamente.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc. Stimați colegi...
Domnule senator Rădulescu, o să vă rog să mă urmăriți.
O să vă propun încheierea lucrărilor la ora 13.00, cu înțelegerea însă ca la dezbaterea asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, așa cum dumneavoastră ați decis, pentru amendamentele respinse și admise, să fie un singur coleg care intervine, cel care susține amendamentul, după care să se tranșeze prin vot...
și, evident, un reprezentant al fiecărui grup, dacă dorește să se exprime.
Da, domnule senator.
Domnul senator Bașa, vă rog. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu propun o altă variantă: să respectăm înțelegerea dintre liderii de grup pentru ordinea în care să se dezbată inițiativele legislative, dar să stabilim un pachet de inițiative, și numai după epuizarea acestora să se încheie lucrările plenului. Înțelegeți?
Deci să luăm în dezbatere nu numai inițiativele care sunt pe primele locuri, ci și pe cele care au termen de adoptare tacită, și pe cele pe care trebuie să le discutăm astăzi. Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Și eu vă mulțumesc.
Dacă am înțeles bine, propunerea domnului senator Bașa este să dezbatem inițiativele legislative de la punctele 1, 2, 3, 4, la punctul 5 să fie actualul punct 18 și să continuăm cu lucrările până la punctul 11 inclusiv, unde sunt înscrise inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi, 2 noiembrie 2010.
Mai sunt alte observații?
Dacă nu mai sunt, voi supune la vot propunerile în ordinea prezentării:
– prima propunere, cea a domnului senator Rădulescu, să continuăm dezbaterile până la epuizarea inclusiv a punctului 5;
– a doua propunere, a domnului senator Puiu Hașotti, susținută de domnul senator Ilie Sârbu, potrivit căreia programul de lucru să fie până la ora 13.00, cu înțelegerea că vom lua măsuri pentru a asigura o dezbatere serioasă, dar
fără niciun fel de întârzieri, a tuturor inițiativelor legislative aflate pe ordinea de zi;
– cea de-a treia propunere, a domnului senator Bașa, ca programul să continue până la epuizarea punctului 11 din ordinea de zi, iar la punctul 5 va fi înscris Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Putem să le combinăm?
Dacă nu, o să supun la vot prima propunere, a domnului senator Rădulescu, respectiv continuarea dezbaterilor până
- la adoptarea proiectului...
Asta am făcut-o, că am aprobat ordinea de zi. Îmi pare rău...
Deci prima propunere este să continuăm dezbaterile până la terminarea dezbaterii Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Dacă-mi permiteți să vă interpretez, domnule senator Rădulescu, ceea ce nu înseamnă că, dacă terminăm mai devreme, nu continuăm și cu celelalte inițiative legislative. Îmi permit să... Am asentimentul dumneavoastră.
Deci voi supune la vot propunerea domnului senator Cristian Rădulescu.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
- Propunerea a întrunit 54 de voturi pentru, 45 de voturi
- împotrivă și două abțineri și, în consecință, a fost aprobată. Vă mulțumesc.
Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice.
Avem, stimați colegi, un proiect de program al Senatului pentru perioada 8–13 noiembrie 2010.
Este programul-tip:
– luni, activități în comisii și dezbateri în plen de la ora 15.00 la ora 19.30, cu declarații politice, vot pe inițiativele legislative, întrebări, interpelări și răspunsuri – transmisie radio;
– marți, lucrări în comisii;
– miercuri, lucrări în plenul Senatului dimineața, iar după-amiaza lucrări în comisiile permanente;
– joi, lucrări în comisiile permanente;
– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.
Dacă nu sunt colegi care doresc să intervină, o să vă supun aprobării proiectul de program pentru perioada 8–13 noiembrie 2010.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.
Dacă-mi permiteți...
Scuzați-mă, nu trag de timp, conform indicațiilor liderilor noștri, dar aș vrea să vă citesc o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
Este vorba despre următoarele legi:
– Lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat;
– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Astana la 2 martie 2010; – Lege pentru ratificarea Protocolului adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația, semnat la București la 30 aprilie 2010, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Zagreb la 8 iunie 1994.
V-am adus la cunoștință această notă în ședința de plen pentru a vă putea exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, numirea președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Stimați colegi,
Eu vă propun să dăm un vot.
Potrivit legii, votul este secret, dar vă propun să dăm un vot secret electronic, urmând ca, dintre cele două candidate, cea care întrunește cel mai mare număr de voturi să fie declarată aleasă.
Sunteți de acord cu această procedură de vot secret? Dacă nu sunt observații,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Nu contează.
Candidata care întrunește cel mai mare număr de voturi va fi declarată aleasă.
103 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Domnul senator Dumitru Constantin dorește să ridice o problemă.
Vă rog.
## Domnule președinte,
Întrebarea este: cum votăm, în ordine alfabetică, după vârstă? După sex nu avem ce discuta.
Aceasta era problema: care dintre candidate este supusă prima la vot?
Mulțumesc foarte mult domnului senator.
Așa cum se întâmplă de obicei, propunerea mea este să fie în ordine alfabetică, pentru a nu avea niciun fel de probleme.
Domnule senator Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – microfonul 7 –, vă rog.
Și noi am avut, stimați colegi, aceeași problemă în raportul pe care l-am întocmit și am ales o altă variantă, și anume în ordinea depunerii candidaturilor la Biroul permanent al Senatului.
Mă scuzați, am o întrebare de detaliu, dacă e ordinea de depunere a candidaturii, e diferită de ordinea alfabetică. O curiozitate pe care o am. O propunere este doamna Basarabescu Georgeta, cealaltă este doamna Curt Cynthia Carmen.
Vă rog.
## **Domnul Toni Greblă:**
Vă solicit retrimiterea raportului la comisie, ca să vă dăm răspuns.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Stimați colegi, Suntem sesizați cu această problemă.
Propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de retrimitere la comisie...
Vă rog – microfonul 7 –, domnule senator Greblă.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Răspunsul la întrebarea dumneavoastră era atât de simplu, încât nu am considerat că trebuie să-l dau și mi-am permis, în fața plenului, să mă exprim plastic. Nu a fost vorba de o propunere.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Domnule senator Greblă,
Vă cer eu scuze, însă vă rog să aveți în vedere faptul că provenim din provincii diferite. La mine nu se spun bancuri sâmbăta, să nu râdă lumea duminică la biserică. Deci vă rog să mă scuzați și pe mine...
, dacă era așa de evident.
Stimați colegi, o să vă supun... Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 3, vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Am și eu o propunere.
Înainte de a trece la votul programat, cred că ar fi bine ca cele două candidate să se prezinte, nu de alta, dar văd atâta policalificare..., ieri la Consiliul Național de Integritate, astăzi la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal aceiași candidați ai unui partid. Mă gândesc că poate mâine alegem în altă instituție și să știm deja pe cine votăm mâine.
Mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc și eu.
Stimați colegi, în materialele dumneavoastră și în materialul care a fost întocmit nu aveți CV-urile?
Domnul senator Miron Mitrea, microfonul central, vă rog.
Mă prezint eu. Domnule președinte, Stimați colegi,
Eu aș vrea să nu fie un vot formal, în care am stabilit lucrurile noastre politice, cine pe cine votează. Noi nu am stabilit sau eu nu știu să se fi stabilit pe cine votăm, fără să cunoaștem, din punct de vedere profesional, pe cine punem în fruntea unei asemenea instituții. Nu vreau să supăr pe nimeni. Pe doamna Basarabescu o cunosc, este în fruntea instituției de foarte mulți ani, este un profesionist, nu cred că cineva a putut să-i reproșeze ceva.
Sigur, în legătură directă nu am lucrat cu Domnia Sa, dar o cunosc bine.
Pe cealaltă doamnă nu o cunosc, nu știu ce o califică sau ce nu o califică, bănuiesc că este supercalificată și pentru această funcție, așa cum era și pentru altele la care a candidat, dar aș vrea să cunoaștem ceea ce votăm, să ne ocupăm de o chestiune profesional, să încercăm să facem un pic de treabă altfel decât se face în ultima vreme, doar pe relații, pile și cunoștințe politice.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Sper să nu fie probleme, dacă le rugăm pe cele două candidate...
Domnule Greblă, doriți să interveniți? Vă rog. Microfonul 7.
Eu aveam în raport să prezint plenului și o asemenea propunere, care izvorăște din lege, dar aș vrea mai înainte să fac două comentarii, pentru ca dumneavoastră să hotărâți.
Textul de lege dă posibilitatea alegerii de către plenul Senatului a președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu majoritatea voturilor senatorilor, astfel încât între cei doi este greu de crezut că va fi atinsă o asemenea cifră.
Același text spune că, în varianta în care niciunul dintre candidați nu obține majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, se organizează un al doilea tur și va câștiga cel care va avea voturi mai multe. Înseamnă că noi, în cazul de față, suntem, de fapt, în al doilea tur de scrutin și va câștiga cel care va obține mai multe voturi valabil exprimate.
O altă problemă, care este legată de reglementarea cu totul specială în privința președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Textul de lege prevede audierea candidaților la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, apoi, citez: „Senatul hotărăște asupra numirii acestora, după audierea lor în plen”.
Deci candidații, conform textului de lege, trebuie să fie audiați de plen înainte de a primi votul Camerei Superioare a Parlamentului.
Vă mulțumesc. Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 3, vă rog.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Am verificat aseară – că m-am pregătit pentru ședință – și nu am găsit pe site-ul Senatului, la ordinea de zi, datele despre cele două candidate. Am mai verificat o dată, m-am gândit că poate m-am înșelat eu, dar nu sunt. La casetă nu am găsit datele respective și cred că mai toți colegii ar fi
interesați să le ascultăm pe cele două doamne, să vedem și cum vorbesc, capacitatea Domniilor Lor de a cunoaște tot ce înseamnă această tehnică din zona datelor cu caracter personal. Este păcat să nu aflăm.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Nu există niciun fel de rezervă în legătură cu prezentarea pe care mai mulți colegi au solicitat-o și o doresc din partea celor două candidate.
O invit la microfonul central pe doamna Basarabescu – în ordinea alfabetică sau în ordinea prezentării candidaturilor, cum doriți – și o rog să ne prezinte, pe scurt, câteva elemente care pot să ajute colegii în adoptarea unei decizii. Vă rog, doamna Basarabescu.
**Doamna Georgeta Basarabescu** _– candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
În urmă cu cinci ani, în această sală, cu unanimitate de voturi, am fost numită de Senatul României în funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, primul președinte care a primit în dar o zestre minimală, și anume un colectiv de salariați cu care a plecat, în calitate de adjunct al avocatului poporului, și a format echipa cu care a pornit activitatea la autoritate.
Am primit în dar actul de numire în funcție și am mai primit un dar: „Monitorul Oficial al României” prin care Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal era înființată. Cu aceste elemente am pornit să înființez o autoritate monitorizată permanent de Comisia Europeană, în vederea integrării României în Uniunea Europeană.
Ce am făcut? Mi-am stabilit două obiective, domnilor senatori, pe care le-am realizat, două obiective clare, și anume operaționalizarea eficientă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și pregătirea administrativă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în vederea aderării României la Spațiul Schengen.
În concret, pentru că eu am și lucrat pe domeniul protecției datelor cu caracter personal timp de cinci ani în România, dar am asigurat și respectarea obligațiilor pe care România le avea față de Uniunea Europeană, am să vă spun câteva dintre realizările Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. La aceste realizări am contribuit atât eu, cât și personalul coordonat de mine, și anume am operaționalizat eficient Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în circa câteva luni, asigurându-i atât autonomia, cât și independența. După cum cunoașteți, Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este independentă din punct de vedere politic inclusiv astăzi.
Ce am mai făcut, domnilor senatori?
Am asigurat proceduri asupra protecției datelor la nivel național, potrivit legislației naționale, fără să copiez din practica celorlalte autorități din Uniunea Europeană.
Ce am mai făcut?
Am autorizat cu responsabilitate transferul de date ale cetățenilor români în străinătate, responsabilă fiind de faptul că foarte mulți români nu știu în ce condiții să-și dea consimțământul. De aceea, exigența mea a fost maximă și transferurile în străinătate s-au făcut numai și numai cu autorizarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Aș vrea să vă spun, domnilor senatori, că autoritatea competentă din România, și anume Curtea de Conturi a României, a verificat activitatea din punct de vedere al cheltuirii banului public și a constatat la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, inclusiv pentru exercițiul bugetar 2009, că nu se pot identifica prejudicii și nici nu s-au aplicat sancțiuni.
De asemenea, în cadrul activității mele, am fost avizată de ORNISS pentru acces la documente clasificate.
Această avizare din partea ORNISS-ului mi-a permis să particip, la nivel european, la activitățile autorităților comune de control și să reprezint România cu demnitate la EUROPOL – Oficiul de Poliție al Uniunii Europene, la Autoritatea Comună de Control – Schengen, la EuroDac și în general pe cooperare polițienească și justiție în cadrul Comisiei Europene.
Toată activitatea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a fost verificată, iar progresele înregistrate de autoritate, de la înființare și până astăzi, au fost verificate de Comisia Europeană de mai multe ori. Experții statelor membre, dar și experții Consiliului European au apreciat în mod pozitiv progresele noastre, dar și capacitatea managerială și profesională a președintelui Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
La nivel european, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și-a adus contribuția prin coordonarea unor secțiuni de lucru de o deosebită importanță și prin prezentarea practicii sale, deși era cea mai tânără autoritate din Uniunea Europeană.
Ca un succes de o importanță deosebită, am să vă spun, domnilor senatori, că România, ca o recunoaștere a importanței protecției datelor din țara noastră, a intrat în Biroul pentru Protecția Datelor al Consiliului Europei, prin vot secret, iar, la nivel internațional, România a fost evaluată pozitiv în ceea ce privește contribuția de coraportor privind transferul datelor personale ale călătorilor în Statele Unite ale Americii.
De asemenea, Guvernul României a apelat la serviciile Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pentru a putea susține punctul de vedere calificat pe protecția datelor în ceea ce privește PNR ( _Passenger Name Record_ ), cunoscut pentru autoritățile care își desfășoară activitatea în domeniu.
În concluzie, aș vrea numai să vă amintesc faptul că în anul 2009 o delegație completă, formată din reprezentanți ai
Comisiei Europene, ai statelor membre și ai Consiliului European, a evaluat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în vederea aderării României la Spațiul Schengen. Rezultatul a fost excepțional, iar experții europeni au apreciat în mod deosebit colaborarea dintre Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Poliția Română, și Departamentul Schengen din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Vă mulțumesc.
Eu aș putea să vorbesc, domnilor senatori, foarte mult. Aș putea să vorbesc...
Vă mulțumesc.
Mi-ar fi puțin și o zi să vorbesc despre realizările Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dar m-am rezumat numai la cele mai importante, pentru că dumneavoastră aveți rapoartele mele de activitate pe fiecare an.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc, doamnă Basarabescu.
O invit la microfon pe cea de-a doua candidată, doamna Curt Cynthia Carmen.
Vă rog.
Microfonul central.
**Doamna Cynthia Carmen Curt** _– candidat la funcția_
_de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**
Bună ziua!
Domnule președinte. Domnilor senatori,
Vă rog să-mi permiteți să mă prezint. Numele meu este Cynthia Carmen Curt. Mi-am depus candidatura pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Pentru aceia dintre dumneavoastră care susțin că nu au văzut raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, în consecință, datele personale, vreau să vă spun că îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege.
Am o experiență de șapte ani ca avocat, am o experiență didactică, sunt cadru universitar la Universitatea BabeșBolyai din Cluj-Napoca, de asemenea, am și eu o bogată experiență în administrația publică atât județeană, cât și centrală, ocupând funcția de subprefect și funcția de consilier de stat.
În ceea ce privește viziunea asupra managementului Autorității Naționale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, mi se pare extrem de important să arăt care sunt contextul și actualitatea subiectului protecției datelor cu caracter personal pe plan național, european și mondial.
Așa cum știți foarte bine, este un drept recent consacrat ca drept fundamental la nivel european, primul document european care reglementează în mod distinct acest drept fiind Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În ceea ce privește recunoașterea și garantarea expresă a acestui drept, cu permisiunea dumneavoastră, o voi cita pe doamna Viviane Reding, comisarul pe probleme de justiție, care, în cadrul Conferinței Consiliului Atlanticului de Nord, referindu-se la datele cu caracter personal, arăta că dreptul la viața privată și protecția datelor cu caracter personal nu se referă doar la protecția cetățeanului împotriva ingerințelor statelor, ci, mai mult, acest drept fundamental este legat intrinsec de esența demnității umane și a dreptului individului la autodeterminare. Este o declarație făcută la Washington la data de 9 iunie anul curent.
În ceea ce privește importanța autorităților naționale pentru protecția datelor cu caracter personal, în cadrul reuniunii Grupului de lucru, art. 29, comisarul pe probleme de justiție Viviane Reding afirmă că rolul autorităților naționale trebuie întărit, iar acestea trebuie să fie înzestrate cu prerogative corespunzătoare scopurilor pentru care au fost create.
De asemenea, se arată că se dorește să avem o singură legislație la nivel comunitar – atât în ceea ce privește sectorul public, cât și în ceea ce privește sectorul privat – referitoare la protecția datelor cu caracter personal.
În ceea ce privește legislația comunitară, doamna Viviane Reding arată că trebuie să se asigure un nivel sporit de garantare a drepturilor individuale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure controlul asupra propriilor date, să fie informați în mod clar și transparent și să fie în măsură să-și exercite efectiv drepturile.
În acest context european și mondial, consider că trebuie continuată și formulată o viziune strategică, care să aibă drept scop menținerea și afirmarea continuă a locului și rolului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal atât pe plan european, cât și pe plan național.
În ceea ce privește obiectivele specifice ale acestei strategii, bineînțeles că trebuie să pornească de la cele care au fost formulate deja prin strategia pe termen mediu 2007–2010, dar trebuie să fie îmbogățite prin formularea unei strategii continuatoare și, mai ales, a unei strategii pe termen lung.
Unul dintre obiectivele deosebit de importante care ar trebui să se regăsească într-o astfel de viziune strategică se referă la implementarea corectă și completă a legislației comunitare și a acquis-ului Schengen.
Apoi, este deosebit de importantă orientarea spre cetățean a acestei activități.
De asemenea, în același sens, trebuie urmărită creșterea gradului de accesibilitate, predictibilitate și înțelegere a legislației privind protecția datelor personale, astfel încât beneficiarii acestei protecții legale să poată avea deplina înțelegere a drepturilor și garanțiilor legale pentru protejarea vieții lor private. În acest sens, avem un raport, tot din anul 2010, al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care vorbește...
## Numai un moment, mă scuzați!
Îi rog pe colegii senatori să-și ocupe locurile în bancă. Domnule senator Pereș, domnule senator Stănișoară, vă rog frumos să vă ocupați locurile în bancă.
Îi rog pe toți colegii să păstreze liniștea necesară.
Domnule senator Crăciun, vă rog și pe dumneavoastră să vă ocupați locul.
Vă rog să păstrăm liniștea în sală și o rog pe candidată să concluzioneze.
Vă rog.
## **Doamna Cynthia Carmen Curt:**
## Mulțumesc.
Principalele direcții de acțiune pe care trebuie să le conțină noua viziune strategică asupra acestei autorități, cu permisiunea dumneavoastră, domnilor senatori – am înțeles că sunteți interesați care sunt ideile mele referitoare la viziunea strategică a acestei autorități –, acestea se referă la următoarele:
Transpunerea în practică a recomandărilor Grupului de lucru SCH-Eval, adică de evaluare pe obiectivul Schengen, și implementarea imediată a acquis-ului Schengen și a bunelor practici în vederea asigurării unui nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal.
De asemenea, vor fi necesare, în continuare, analizarea și găsirea soluțiilor cu privire la dificultățile întâmpinate în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul Sistemului Informatic Schengen.
De asemenea, trebuie găsite soluții corespunzătoare referitoare la exercitarea controlului independent și creșterea independenței acestei autorități, precum și la exercitarea...
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Scuzați-mă!
Fac încă o dată apel să se păstreze liniștea în sală. Rog colegii senatori, dacă au comentarii, să le facă după, iar pe candidată o rog să concluzioneze.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă rog.
Vă rog să nu dialogați cu vorbitorul, și nici vorbitorul să nu dialogheze cu sala.
Vă rog, doamna Curt.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Domnule președinte,
Să fie lăsată să prezinte, însă pe scurt!
Da, bineînțeles, dar vă rog doar să păstrați liniștea în sală pentru a putea auzi ce se propune de către candidată. Vă rog, doamna Curt.
## **Doamna Cynthia Carmen Curt:**
## Mulțumesc.
Tocmai am formulat noile direcții de strategie în ceea ce privește Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și îmi exprim crezul referitor la creșterea independenței acestei autorități față de celelalte autorități ale administrației publice, față de orice alte persoane fizice sau juridice.
Vă rog să-mi permiteți să răspund și domnului senator.
În ceea ce privește diferențele dintre eligibilități și incompatibilități, dacă m-ați văzut ieri în calitate de candidat pentru CNI, este vorba despre o ineligibilitate, conform legii, și nu despre o incompatibilitate.
Mulțumesc frumos.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/12.XI.2010
Și eu vă mulțumesc, doamna Curt.
S-au înscris la cuvânt domnul senator Șova, domnul senator Corlățean și domnul senator Georgică Severin.
Mai dorește cineva să se înscrie la cuvânt? Domnul senator Daea.
Sunt patru colegi. Mai dorește cineva? Domnul senator Țuțuianu.
Din sală
#45200## **Din sală:**
Mai suntem 130!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Am înțeles.
Totuși, dați voie și celorlalți colegi să exprime opinii, nu numai dumneavoastră.
Vă rog, domnule senator Șova. Microfonul 3.
## Domnule președinte,
Aș fi vrut să o rugăm pe doamna candidat să lase telefonul și să se ducă înapoi la tribună, pentru că vrem să-i adresăm întrebări. Pentru acest lucru suntem la audieri.
Dacă tot s-a supărat Domnia Sa că nu vrem s-o ascultăm, vrem să-i punem niște întrebări. Chiar ne interesează proiectul Domniei Sale.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
O să vă rog să mai rămâneți puțin la microfonul central.
Mai sunt întrebări?
Stimați colegi...
## **Domnul Dan Coman Șova:**
Să-i vedem pregătirea, că este interesant.
Vă rog respectuos să păstrați liniștea.
Pe cei care doresc să adreseze întrebări, îi rog s-o facă acum – candidata vă va răspunde –, iar cei care doriți să faceți comentarii, le faceți după aceea.
Deci întrebările.
Aș vrea să adresez candidatei următoarea întrebare, având în vedere că Domnia Sa este și avocat, și cadru universitar și sigur este interesată de proiectul Ministerului Justiției – Jurindex, pe care cred că-l cunoaște foarte bine și, probabil, știe că principala problemă a acestui proiect este tocmai protecția datelor personale.
Voiam s-o întreb dacă are cunoștință despre singurul sistem care a mai realizat așa ceva, din Statele Unite ale Americii.
Cum realizează protecția datelor Statele Unite ale Americii și care este poziția Domniei Sale față de publicarea datelor personale în viitorul proiect Jurindex al Ministerului Justiției?
Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc și eu.
Mai sunt alte întrebări?
Dacă nu, o să vă dau cuvântul în ordinea înscrierii.
Mai înainte însă, pe probleme de procedură, vă rog, domnule senator.
Microfonul 3.
## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**
## Domnule președinte,
După consultările pe care le-am avut, s-a stabilit, într-adevăr, _gentlemen’s agreement_ , să avem o luare de cuvânt de grup parlamentar.
Ce facem noi acum, iertați-mă, trebuia să se facă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Eu vă propun sistarea discuțiilor și să
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Domnul senator a făcut, în calitate de lider, propunerea de sistarea a discuțiilor.
Sunt comentarii față de această propunere?
Domnule senator Corlățean, vă rog.
Sunt încă senator al României, alături de dumneavoastră. Suntem interesați de profilul candidaților și de profilul viitorului președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Vorbim de o instituție extrem de importantă și în statul român, și în orice altă țară membră a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, chiar nu este o chestiune negativă față de candidați. Ne interesează să-l cunoaștem pe cel pe care-l vom desemna în fruntea instituției.
Aveam o întrebare și mă înscrisesem de la început cu o întrebare adresată celui de-al doilea candidat.
Am ascultat cu atenție și am observat viziunea și elementele de strategie pe care doamna candidat a încercat să le prezinte. S-a vorbit de angajamentele României în materia datelor cu caracter personal, mai bine spus a protecției datelor cu caracter personal, s-a făcut referire exclusiv la legislația comunitară, la acquis-ul comunitar.
– Există un instrument – și aș dori să am câteva detalii fundamental, înainte de legislația europeană, pe care România s-a angajat. Dacă-l cunoaște și care este gradul de implementare a acelui instrument, la nivel european, subliniez.
## Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,
S-a făcut o propunere de către domnul senator Mihăilescu, reprezentantul unui grup parlamentar.
O să supun această propunere la vot, dar vreau să precizez încă o dată, ca să știm, este vorba de sistarea discuțiilor, dar aceasta nu înseamnă că nu vom da posibilitatea candidatei să răspundă măcar la cele două întrebări care i s-au pus de către domnul senator Șova și de către domnul senator Corlățean.
Domnule senator Daea, domnule senator Severin, aveți o intervenție pe procedură?
Din sală
#49978Drept la replică!
Drept la replică. Am înțeles. Domnule senator Daea, pe procedură, vă rog. Microfonul 4. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Colegul nostru, domnul senator Mihăilescu, a făcut o propunere, cu dreptul și cu autoritatea pe care i le dau funcția și locul în care se află.
Îngăduiți-mi să fac o corectură la cele propuse de Domnia Sa.
Da, să se sisteze lista de înscriere la cuvânt, iar cei care și-au pronunțat dorința de a vorbi în Senatul României să aibă această posibilitate.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Avem două propuneri.
Prima este o propunere venită din partea domnului senator Mihăilescu, de sistare a discuțiilor.
A doua propunere, a domnului senator Daea, este de sistare a discuțiilor după epuizarea listei pe care mai figurează și dânsul, și domnul senator Severin.
Domnule senator Severin, drept la replică. Microfonul 3. Vă rog.
Doamna candidat s-a referit, evident, la mine când a vorbit despre interesul senatorilor legat de eligibilități și incompatibilități.
Eu, de fapt, eram mai interesat de competențe, incompetențe și paracompetențe.
Dincolo de acest lucru, aș fi fost foarte interesat – și este la aprecierea dumneavoastră, domnule președinte – ca cele două candidate să ne prezinte punctul de vedere al Domniilor Lor legat de implicarea autorității în asigurarea protecției datelor personale în ceea ce privește votul electronic, o problemă de viitor și în care această autoritate cred că trebuie să fie foarte bine implicată, pentru a asigura securitatea acestor date, dar, dacă nu este de interes, pot să înțeleg.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc. Stimați colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cu 57 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a hotărât sistarea discuțiilor.
Așa cum v-am precizat, sistăm discuțiile, nu înainte de a-i oferi doamnei Curt posibilitatea să răspundă, dacă dorește, la întrebările care i-au fost adresate.
Puteți răspunde de la microfonul 6, vă rog.
## **Doamna Cynthia Carmen Curt:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
În ceea ce privește sistemul de drept român, face parte din sistemul romano-germanic, iar cel american face parte din sistemul anglo-saxon. Sunt sigură că proiectul Ministerului Justiției privind Jurindex are avizul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, însă această autoritate trebuie să manifeste un control continuu asupra legalității prelucrării datelor în cadrul acestui sistem.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Mulțumesc colegilor care ne aplaudă. Doriți să mai adăugați ceva, doamna Curt?
## **Doamna Cynthia Carmen Curt**
**:**
La a doua întrebare!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
La a doua întrebare a domnului senator Șova doriți să răspundeți?
**Doamna Cynthia Carmen Curt**
**:**
La a doua întrebare a domnului senator Corlățean!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
A domnului senator Corlățean? Doriți să răspundeți?
**Doamna Cynthia Carmen Curt**
**:**
Da!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Da.
Vă rog.
Microfonul 6.
Imediat, numai să termine de dat răspunsul.
Vă rog, domnule senator Șova, pe scurt. Microfonul 3.
Nu sunt discuții, este un drept la replică.
Aș vrea să-i spun stimatei doamne candidat, și precizez aici că nu am întrebat-o care este sistemul american, am vrut să o ajut. Am zis că numai în Statele Unite ale Americii mai există un sistem cum va fi Jurindex-ul, precizez, și am întrebat-o dacă are idee cum se asigură protecția datelor acolo, pentru că s-a propus de către Consiliul Superior al Magistraturii protecția datelor în România la fel.
Când vrei să fii șeful Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor și cea mai mare problemă în România este sistemul Jurindex de protecție a datelor, ar trebui să știi care este sistemul acolo, ce a propus CSM-ul și Ministerul Justiției.
Asta am întrebat-o pe dânsa și am vrut să o ajut. Repet atunci întrebarea fără referire la sistemul american: care va fi sistemul de protecție a datelor la publicarea hotărârilor în sistemul Jurindex?
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Am înțeles.
Mulțumesc domnului senator Șova pentru precizări.
Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru răbdarea și liniștea cu care vă ascultați colegii.
O rog, în încheiere, pe doamna candidat Curt să facă comentariile, dacă mai dorește.
Microfonul 6.
Mulțumesc.
Cred că ar trebui să-i răspund domnului senator Corlățean.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Am înțeles că nu mai... Ați răspuns? Este în regulă. Stimați colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Din sală
#55452S-a aprobat!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## S-a aprobat.
Numai un moment, ca să vă explic ce vom face. Întrucât există în lege obligația ca președintele să fie ales cu votul majorității senatorilor – nu prezenți, ci cu votul majorității senatorilor –, vom avea două rânduri de voturi.
Potrivit legii, candidatul care obține 69 de voturi sau mai mult de 69 de voturi va fi declarat ales.
Dacă nu, vom trece la cel de-al doilea tur de scrutin, prin care președintele va fi ales cu majoritatea voturilor celor prezenți, după același tipic.
Vă voi supune votului dumneavoastră ambii candidați și cel care obține cel mai mare număr de voturi va fi declarat ales.
Turul întâi.
Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu candidatura doamnei Georgeta Basarabescu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Stimați colegi, vă rog să fiți atenți.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Doamna Cynthia Carmen Curt a întrunit 52 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă și o abținere, deci nu a întrunit nici dânsa numărul de voturi necesar, jumătate plus unu din numărul total de senatori.
Trecem la turul al doilea al votului, unde va fi declarat ales candidatul care întrunește cel mai mare număr de voturi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Votul este secret electronic.
Vă rog frumos, stimați colegi.
În urma votului, o declar aleasă pe doamna Georgeta Basarabescu în funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
## **Domnul Petre Daea**
**:**
A învins înțelepciunea în Senatul României!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
O invit la microfon pe doamna Basarabescu pentru depunerea jurământului.
Vă rog.
Microfonul central.
Stimați colegi,
Vă rog respectuos să păstrăm puțină liniște, fiind vorba de un moment solemn.
Vă rog să vă ocupați locurile.
Doamna Basarabescu, vă rog să depuneți jurământul.
## Domnule președinte,
Voi depune jurământul și am rugămintea la dumneavoastră să-mi permiteți, după depunerea jurământului, un minut, să mă adresez domnilor senatori. Îmi permiteți?
Da, dar să fie un minut.
## **Doamna Georgeta Basarabescu:**
## Mulțumesc foarte mult.
Un minut, o jumătate de minut.
Jur să respect Constituția și legile țării și să apăr drepturile și libertățile cetățenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Vă mulțumesc.
Vă rog acum să vă adresați domnilor senatori.
## **Doamna Georgeta Basarabescu** _– președintele_
_Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**
## Domnule președinte,
## Domnilor senatori,
Vă mulțumesc din suflet celor care m-ați votat, vă mulțumesc și celor care nu m-ați votat, pentru că veți avea posibilitatea să mă cunoașteți în acest mandat și să vă dați seama de pregătirea mea profesională.
Sunt avocat cu peste 30 de ani de experiență și sunt și eu cadru didactic universitar.
Vă mulțumesc foarte mult.
## Vă mulțumesc și eu.
Vă rog să semnați jurământul și să-l depuneți la Senat. Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2011.
Avem un raport care a fost întocmit de cei patru chestori. Îl rog pe unul dintre dumneavoastră să prezinte raportul. Domnule chestor Rușanu, vă rog să poftiți la microfonul central.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Potrivit art. 64 alin. (1) din Constituția României, „Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea”.
În acest sens, s-a fundamentat proiectul de buget al Senatului României pe anul 2011 la nivelul sumei de 127.984 mii lei, din care: cheltuieli curente 107.349 mii lei, iar cheltuieli de capital 20.635 mii lei.
În cadrul bugetului propus pentru anul 2011, la fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut în vedere asigurarea creditelor necesare pentru plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului, conform organigramei în vigoare, plata sumelor forfetare pentru senatori, diurnele de deplasare ale senatorilor și ale personalului, cât și plata contribuțiilor aferente salariilor la bugetul general consolidat. La stabilirea nivelului indemnizațiilor și salariilor de bază a fost luat în calcul nivelul actual al acestora, la care a fost aplicată o creștere medie de aproximativ 14%, în condițiile în care nu există o lege a salarizării personalului bugetar adoptată.
La titlul „Bunuri și servicii”, creditele bugetare fundamentate pentru anul 2011 pot asigura funcționarea instituției în condițiile utilizării prudente și economice a fondurilor cu această destinație și achitarea către furnizorii de bunuri și servicii inclusiv a sumelor estimate a fi restante la plată la finele anului curent, ca urmare a creditelor insuficiente aprobate pentru anul 2010.
Creditele prevăzute la titlul „Transferuri între unități ale administrației publice” sunt destinate funcționării Institutului
Revoluției Române din Decembrie 1989, ordonator terțiar de credite al Senatului României.
La fundamentarea creditelor bugetare prevăzute la titlul „Alte transferuri, contribuții și cotizații la organismele internaționale”, s-a avut în vedere faptul că în anul 2011 acestea vor fi plătite de Camera Deputaților, potrivit înțelegerii celor două Camere de a plăti alternativ cotizațiile anuale datorate de Parlamentul României organismelor financiare internaționale. S-a prevăzut la acest titlu suma de numai 6.000 lei, necesară pentru plata de către Senatul României în anul 2011 a cotizațiilor la Asociația Secretarilor Generali ai Parlamentelor, organism la care contribuțiile sunt plătite anual de către fiecare Cameră a Parlamentului României.
Creditele prevăzute la titlul „Cheltuieli de capital pentru anul 2011” au fost fundamentate ținând cont de necesarul lucrărilor de efectuat la clădirea Parlamentului: realizarea unui sistem informatic integrat pentru managementul activităților, înlocuirea unor mașini, utilaje, echipamente și aparatură depășite fizic și moral, cât și efectuarea unor reparații capitale.
## Domnilor senatori,
Țin, de asemenea, să vă precizez și să vă informez că, pentru anul 2011, în luna octombrie se va organiza la București Adunarea Parlamentară NATO. Pentru acțiunile de nivel înalt ce se vor desfășura la Senat cu ocazia acestui eveniment și pentru asigurarea suportului logistic și operațional, a fost fundamentat de către direcția de specialitate din cadrul instituției proiectul de buget pentru Adunarea Parlamentară NATO – octombrie 2011, în sumă totală de 26.635 mii lei. Acest proiect de buget cuprinde cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor în sumă de 5.521 mii lei și cheltuieli de capital de 21.114 mii lei.
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.014 din 6 octombrie 2010 privind aprobarea înființării pe lângă Senatul României a unor activități finanțate integral din venituri proprii, a fost fundamentat un proiect de buget pentru anul 2011 cu sume alocate pentru activități finanțate integral din venituri proprii, similare cu activitățile desfășurate de Camera Deputaților, în valoare de 50.000 lei.
Față de cele prezentate, propun spre adoptare plenului Senatului Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2011, așa cum v-a fost el prezentat. Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Stimați colegi,
Aceste elemente pe care vi le-a prezentat domnul chestor Rușanu – căruia îi mulțumesc încă o dată – au fost incluse într-un proiect de hotărâre pe care îl aveți în mapele dumneavoastră, hotărâre pe care urmează să o
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, a fost adoptată Hotărârea privind bugetul Senatului României pe anul 2011.
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi. Stimați colegi,
Aici avem o notă referitoare la aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a mai multor inițiative legislative.
Este vorba de:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22.05.1992.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#650092. Propunerea legislativă privind împărțirea administrativteritorială a României.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#650923. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.
· other · adoptat
74 de discursuri
Domnule președinte,
Cerem o pauză de consultări de cinci minute, să vedem dacă avem cvorum, că altfel pierdem vremea.
## Vă mulțumesc.
Vă rog, în spiritul de cooperare, să fie cinci minute și rog liderii să treacă alături.
Rog colegii să nu părăsească sala și foaierul.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
Vă invit să vă ocupați locurile în sală.
Am fost informat că liderii grupurilor parlamentare, în înțelepciunea lor, au hotărât să începem dezbaterile, potrivit procedurii legislative, asupra cererii de reexaminare la Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a continua lucrările.
Este vorba despre o cerere de reexaminare din partea Președintelui României.
Înțeleg că din partea Guvernului participă doamna Doina Pârcălabu.
Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, cine susține raportul? Domnul senator Bașa.
Vă rog să luați loc.
Pentru început, o voi invita pe doamna Doina Pârcălabu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului în legătură cu cererea de reexaminare.
Aveți cuvântul. Microfonul 9.
Vă adresez respectuos rugămintea, domnilor colegi, să vă ocupați locurile în sală și să faceți liniște pentru a putea asculta punctul de vedere al Guvernului.
președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
## Bună ziua!
În ceea ce privește Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, luând în considerare cererea formulată de Președintele României privind reexaminarea proiectului, având în vedere prevederile art. 53 alin. (1) din această lege, Guvernul susține varianta pe care a propus-o Parlamentului spre adoptare și dumneavoastră supuneți spre analiză modificarea vârstei standard de pensionare pentru femei de la 65 la 63 de ani, așa cum a formulat Președintele României în cererea de reexaminare.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
V-aș rămâne recunoscător dacă ne-ați putea spune și poziția în legătură cu amendamentele adoptate din raportul comisiei.
În ceea ce privește amendamentele adoptate în comisie, nu le susținem, deoarece toate amendamentele nu fac decât să reformuleze punctele esențiale pe care le trata legea în discuție: vârstele de pensionare, modul de calcul al valorii punctului, cu care nu suntem de acord. Tot textul de lege este răsturnat, ca să mă exprim...
Deci, dacă-mi permiteți să rezum poziția Guvernului, sunteți de acord...
Iar în ceea ce privește modificarea art. 53 alin. (1), trebuie neapărat spus că, dacă se va adopta modificarea vârstei pentru femei față de varianta care a fost trimisă la promulgare – de la 65 la 63 de ani –, trebuie avută în vedere modificarea anexei nr. 5 în mod corespunzător.
Vă mulțumesc.
Da. Însă am înțeles că sunteți de acord cu această modificare a vârstei de pensionare a femeilor de la 65 la 63 de ani, sigur, cu implicațiile pe care le are la anexă.
Da.
Dar nu sunteți de acord cu niciunul dintre celelalte amendamente din raportul comisiei.
Întocmai.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Bașa – microfonul 7 –, raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea, preț de câteva minute, pe scurt, să vă prezint și ce s-a întâmplat în comisie și cum am ajuns la acest raport.
Aș începe prin a spune că în cererea de reexaminare președintele precizează: „Ținând cont de realitățile socioprofesionale și de activitatea zilnică a femeilor, considerăm că este necesară stabilirea diferențiată a vârstei standard de pensionare pentru bărbați și femei.”
În consecință, Președintele României solicită Parlamentului României modificarea art. 53 alin. (1) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul stabilirii vârstei standard de pensionare pentru femei la 63 de ani.
Deoarece am avut ca termen de transmitere a avizelor data de 26 octombrie 2010, a trebuit să discutăm raportul doar cu o parte din avize, cele care au sosit la comisie până în momentul în care am început discuțiile – avizul de la Comisia pentru egalitatea de șanse și avizul de la Comisia pentru politică externă, care a venit chiar la sfârșitul ședinței.
Au fost două propuneri total diferite ca abordare.
Prima propunere a fost a mea, prin care am solicitat ca dezbaterile să se axeze doar pe articolul vizat în cererea de reexaminare și toate textele de lege care se referă la problema ridicată de președinte, și a doua propunere, a domnilor senatori Cordoș Alexandru și Mihăiță Găină, care au propus ca dezbaterile să se axeze pe amendarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice în integralitatea ei.
A fost aprobată cea de-a doua propunere – cu 6 voturi pentru și 3 voturi împotrivă – și la sfârșit s-a întocmit un raport de admitere a cererii de reexaminare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice, cu amendamente.
Legea face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Pe procedură, domnul senator Toni Greblă, înainte de a trece la dezbateri generale.
Microfonul 4.
Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Aș vrea mai întâi să-l întreb pe domnul senator dacă în raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a fost modificată corespunzător și anexa în ceea ce privește foaia de parcurs până la 63 de ani, vârsta la care femeile pot ieși la pensie, având în vedere solicitarea din cererea de reexaminare.
Vă mulțumesc.
Sunt colegi care doresc să adreseze întrebări sau să participe la dezbaterile generale?
Până vă hotărâți, îl invit pe domnul senator Bașa, dacă este amabil, să răspundă la întrebarea domnului senator Greblă.
Microfonul 7.
Aș vrea să-l rog pe domnul senator să detalieze „foaie de parcurs”, în ce sens?
Domnul senator Greblă, microfonul 4.
În sensul stabilirii calendarului până în anul 2020, în care este corelată vârsta de pensionare cu perioada în care va ieși la pensie, având în vedere că vârsta de 63 de ani, propusă de președinte, nu intră în vigoare de mâine, ci este o perioadă până la care ea va fi realizată efectiv.
Dacă-mi permiteți să reformulez foarte clar, această decizie privind vârsta de 63 de ani se reflectă în anexă și are prevăzute etapele de implementare progresivă a ei?
Vă rog, domnule senator Bașa. Microfonul 7.
Da.
Staff-ul a luat în discuție această propunere și poate fi făcută anexa, dar deocamdată raportul de admitere a fost pentru propunerea pe care a vizat-o Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Greblă, doriți să reacționați?
Întrebarea mea a fost foarte clară: anexa la raport a fost modificată?
Vă răspund eu, pentru că domnul senator Bașa v-a răspuns diplomatic.
Vă răspund de-a dreptul: nu, domnule senator Greblă. Urmează, probabil, în funcție de vot, așa cum a solicitat și reprezentanta ministerului.
Și acum, intervenția pe procedură.
Vă rog, intervenția dumneavoastră. Microfonul 4.
Intervenția pe procedură vizează faptul că printre comisiile avizatoare la această cerere de reexaminare s-a numărat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Comisia a transmis avizul în termenul stabilit de Biroul permanent și, printre altele, a transmis un aviz cu 19 amendamente, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Având în vedere că amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – cel puțin ale acestei comisii – și această anexă care privește cererea de reexaminare a președintelui nu au fost avute în vedere de comisia raportoare, eu solicit să fim de acord cu toții ca, pentru a fi examinate de comisia raportoare și amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să fie trimisă la comisia raportoare cererea de reexaminare și, eventual, într-o săptămână, să ne prezinte un raport suplimentar. Asta având în vedere și amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și necesitatea corelării, pentru oricare din eventualități, a anexei care privește ieșirea la pensie la o anumită vârstă a femeilor.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Greblă, pe procedură, cu argumentele pe care le-a prezentat, a propus retrimiterea la comisie a proiectului de lege.
Domnule senator Bașa, microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cu toată considerația pe care v-o port, domnule senator Greblă, dumneavoastră știți că raportul, dacă are un termen, el trebuie întocmit și, dacă nu au sosit avizele, cu părere de rău, nu avem ce face.
Eu știu că de la dumneavoastră de la comisie a sosit un punct de vedere, pe care l-am văzut în Biroul permanent.
Dumneavoastră știați că avem ca termen data de 26 octombrie, ca atare toată lumea trebuia să se grăbească să-și depună avizele în termen.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Ați ascultat răspunsul domnului senator Bașa. A fost un contraargument.
Propunerea procedurală înțeleg, domnule senator Greblă, că rămâne valabilă.
Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu. Microfonul 3.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă rog să fim atenți la ce discutăm astăzi și cum scoatem această Lege a pensiilor, fiindcă ieri, în Biroul permanent al Senatului, a trebuit să discutăm două ore cu privire la forma în care am adoptat Legea ANI, iar cei mai nelămuriți cu privire la forma în care am adoptat Legea ANI erau senatorii care fac parte din majoritatea parlamentară. Se întrebau, ieri, dacă noi am votat așa ceva, cum a putut ieși forma conform căreia, astăzi, domnul senator Constantin Dumitru, de exemplu, nu știe cum să-și completeze declarația de avere. De exemplu, să treacă sau nu subvențiile primite din agricultură?
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
Pentru a nu exercita dreptul la replică, domnul senator Constantin Dumitru știe cum să o completeze, însă alții nu știu.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Țuțuianu.
Să lămurim totuși niște lucruri legate de procedură.
Mai întâi de toate, este inadmisibil ca ministrul muncii, familiei și protecției sociale să părăsească lucrările unei comisii de specialitate a Senatului. S-a întâmplat acest lucru și vreau să spun ferm de la acest microfon că miniștrii au obligația să se prezinte în comisiile parlamentare să susțină punctul de vedere al Guvernului, și nu să facă frondă în comisii pentru că nu le convine ce se discută acolo.
Și trebuie să se prezinte și la dezbaterile din plen. Eu cred că era nevoie, astăzi, ca domnul Botiș să fie prezent în plen.
Al doilea lucru pe care trebuie să-l discutăm foarte ferm, domnul senator Bașa a spus că staff-ul s-a ocupat de modificarea anexei nr. 5 din proiectul de lege.
Iertați-mă, de această modificare trebuiau să se ocupe senatorii. Trebuia să modificăm anexa, pentru că face parte din textul legii, în cadrul comisiei, cu votul senatorilor. Dacă noi am ajuns să lăsăm legile și modificarea unor anexe pe ceea ce face staff-ul, mi se pare că nu ne-am făcut treaba acolo și cererea de retrimitere a proiectului de lege la comisia de specialitate este întemeiată.
Al treilea lucru pe care vreau să-l spun. Noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am transmis în timp util – nu am transmis după întocmirea raportului – avizul nostru cu amendamente, repet, 15, care au fost adoptate în unanimitate. Ca atare, mi se pare că aplicăm o practică neserioasă și nu ne respectăm unii pe alții. Dacă o comisie s-a pronunțat în termen, a înaintat un aviz, a făcut niște amendamente, care au fost adoptate în unanimitate, era firesc ca în comisia de specialitate a Senatului aceste amendamente să fie discutate.
Pentru toate aceste motive, și eu consider că este necesar să ne reîntoarcem în comisia de specialitate, iar pentru dezbaterile următoare pe acest proiect de lege deosebit de important consider absolut necesară prezența ministrului muncii, familiei și protecției sociale în plenul Senatului. Este o chestiune de respect pe care ne-o datorează și la care îl obligă regulamentul, nu este doar o cerere făcută de mine ca să umplu timpul Senatului acum. Vă mulțumesc mult.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul senator Dumitru Constantin, microfonul 3. E intervenție sau replică?
Replică, domnule președinte, urmată de o mică intervenție.
În primul rând, ca replică, aș vrea să-i comunic colegului meu – se vede că de la zi la zi devenim mai prieteni – că eu mi-am depus declarația de avere și de interese, așa că am știut foarte bine să o completez.
Probabil că dumnealui se referea la biroul permanent al PSD-ului, pentru că, ieri, în Biroul permanent al Senatului am fost și eu, și nu senatorii din arcul de conducere nu știau ce să facă. Propunerea a venit de la domnul senator Voiculescu, care are 100 de juriști angajați și care nu știa ce să facă. E problema dumnealui, până la urmă. E dreptul dumnealui, nu problema dumnealui.
Așa că nu are niciun motiv ca totdeauna când colegul meu ia cuvântul să arunce vina neapărat pe senatorii de la putere. Are dânsul o obsesie, așa...
Mă rog, să și-o păstreze.
Legat de problema Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, îmi pare foarte rău, n-aș vrea să dau nume – nu mi-e frică de dreptul la replică, dar nu este corect să dau nume –, dar sunt colegi de la PSD care spun: „Domnule, ne obligă procentele din sondaj, nu putem să-i dăm drumul așa.”
Pentru mine e o chestiune simplă. Până la urmă, Președintele României a făcut o cerere de reexaminare, asupra căreia discutam, era treabă de o săptămână, și încheiam toată povestea. Se vede clar că PSD-ul nu are niciun interes ca această cerere de reexaminare să aibă trecere în Senat. Probabil că va pleca de la noi la Camera Deputaților sub 69 de voturi și, dincolo, Camera Deputaților, fiind Camera decizională, își va face treaba serios și cu asta s-a încheiat povestea și vă mulțumesc.
Și-au mai manifestat dorința să ia cuvântul domnul senator Rotaru și domnul senator Sârbu.
Dacă e în calitate de lider al grupului, o să-l invit pe domnul senator Sârbu, dacă nu vă supărați.
Mulțumesc.
Microfonul 3, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Am să folosesc acest microfon fiindcă nu vreau să vorbesc chiar în calitate de lider al grupului și vreau să-i reamintesc colegului Constantin, prietenul meu de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, că PSD nu
a făcut un secret din faptul că nu este de acord cu această lege. Și vreau să-i reamintesc că ea a trecut în mod fraudulos prin Camera Deputaților, a ajuns la reexaminare, și de la început am spus că nu suntem de acord să mergem pe această formulă seacă, ci să facem amendamente, să le discutăm. Ca atare, nu cred că intervenția dânsului și-a atins scopul. Bănuiesc că a avut un scop, dar a rămas fără obiect, fiindcă noi n-am făcut un secret din asta.
Ca atare, o să discutăm pe fiecare amendament în parte, o să încercăm să aducem argumentele necesare pentru ca amendamentele noastre să fie admise, fiindcă noi nu ne batem acum pentru noi – fiindcă tot ați vorbit de partidul pe care îl reprezint –, ci ne batem pentru cele peste patru milioane de pensionari care astăzi se uită, cred, la noi cu mult interes și vrem să le arătăm că ceea ce am spus încercăm să și aplicăm, să facem, să nu rămână doar o teorie suspendată undeva, în Camera Deputaților sau la Senat, fiindcă aici e vorba de viața oamenilor, de sănătatea lor, de tot ceea ce reprezintă grija față de om astăzi și, sigur, și în viitor, nu numai în ședința pe care astăzi noi încercăm să o facem cât mai convingătoare pentru cei care au preluat de la Camera Deputaților ce au preluat.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc.
- Domnule senator Dumitru, vă rog eu frumos. Dacă vreți să continuăm, putem continua și așa. Vă rog. Microfonul 3.
## Scurt, domnule președinte.
Nu am nicio problemă. Voiam să spun doar atât: legea, în esența ei, și regulamentele ne obligă să ne aplecăm numai asupra cererii de reexaminare a președintelui. Că noi am făcut sute de amendamente și așa mai departe este problema celor care le-au făcut, pentru ceea ce am spus eu mai devreme.
Pe mine nici nu mă pasionează activitatea PSD-ului, nici nu mă îngrijorează, nici nu mă înveselește. Eu le urez succes, dar eu am spus că, din punct de vedere procedural, până acum chestiunea trebuia încheiată și nu aveam nicio problemă.
Oricum, Camera decizională este Camera Deputaților.
Vă mulțumesc. Domnul senator Ion Rotaru.
Urmează domnul senator Bașa, domnul senator Frunda. Microfonul 4, domnul senator Rotaru.
## Mulțumesc, domnule președinte.
După ultima opinie exprimată, ar însemna că, dacă tot nu suntem Cameră decizională, nici n-ar trebui să mai discutăm această problemă. Cred că este falsă această luare de poziție, nu este corectă. Suntem Camera superioară, avem un rol important, mai ales pe o asemenea lege de importanță crucială pentru pensionari. Aș vrea însă să subliniez un alt aspect, acela că susțin retrimiterea la comisie, având în vedere faptul că s-a invocat aici că de la comisiile de aviz nu s-a primit în termen avizul.
Precizez că am fost comisie de aviz și am transmis în termenul stabilit de Biroul permanent al Senatului avizul, aviz cu amendamente, un număr important de amendamente, care nu s-au regăsit și nu se regăsesc în raportul prezentat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Deci susțin și eu această idee.
Tot din acest punct de vedere, aș vrea să subliniez că, dacă se invocă faptul că nu s-a transmis avizul în termen, haideți să introducem această soluție, să se precizeze și ora la care se depune avizul, ca să nu mai avem asemenea discuții, dacă e o chestiune legată de ore sau zile. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Bașa. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș dori să vorbesc în calitate de președinte al comisiei și ca unul dintre semnatarii raportului, în care scrie: „Comisia pentru egalitatea de șanse a transmis un aviz favorabil, cu un amendament (...). De asemenea, Comisia pentru politică externă a depus un aviz, prin care își exprimă votul negativ față de lege și, respectiv, în favoarea admiterii cererii de reexaminare, cu amendamente care nu au mai putut fi supuse dezbaterii, ajungând la comisie după încheierea lucrărilor.”
Vreau să precizez pentru colegii de la PSD că ar trebui să-l consulte pe domnul senator Cordoș, care este cel de-al doilea semnatar al raportului. Eu înțeleg că domnul senator Țuțuianu este în eroare, dar ar trebui să citească raportul și să-l întrebe pe colegul dumnealui, pentru că toate avizele care nu sunt menționate în raport au ajuns după data încheierii ședinței.
Pe de altă parte, referitor la cererea de reexaminare – s-a discutat și mai înainte –, trebuie discutat exclusiv pentru textul care a fost trimis și, în acest sens, o să vă rog, mai târziu, să-mi dați voie să vorbesc de la microfonul central despre acest lucru.
Deci despre retrimiterea la comisie nu poate fi vorba, pentru că a fost destul timp până în 26 octombrie anul curent pentru trimiterea avizelor. Dacă nu au sosit, asta este...
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Frunda György, se pregătește doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 3. Vă rog.
## **Domnul Frunda György:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenția mea se dorește să fie una de principiu. Întrebarea este dacă în cazul unei cereri de reexaminare a Președintelui României pe un articol de lege Parlamentul,
atât Camera de reflecție, cât și Camera decizională, poate lua în discuție și alte articole decât cele pe care le cere președintele sau nu.
Pe o logică elementară legislativă, nu am putea discuta decât articolele a căror reexaminare o cere președintele.
De ce? Pentru că președintele este obligat, potrivit Constituției și legii, să arate care articol din lege se cere a fi reexaminat și să motiveze cererea lui.
Cu toate acestea, nici legile organice, nici regulamentele Camerelor Parlamentului nu limitează dreptul de dezbatere la articolul pe care președintele îl cere a fi reexaminat. Nu există un astfel de articol care să interzică dezbaterea acestor articole.
Îmi spune domnul senator Dumitru Constantin că există astfel de articole. Vă stau la dispoziție chiar pe un pariu că nu există astfel de limitări.
Care a fost practica Parlamentului până acum?
Practica noastră a fost contradictorie. În marea majoritate a legilor care au fost trimise spre reexaminare, ne-am limitat la textele pe care Președintele României cerea să fie reexaminate, indiferent cine a fost președinte în ultimii 20 de ani.
În practică însă, atunci când am dezbătut Legea Agenției Naționale de Integritate, președintele și-a încălcat atribuțiile constituționale, pentru că a cerut reexaminarea și introducerea unor texte de lege care nu existau în proiectul Guvernului, care au fost introduse de un număr de deputați în Camera de reflecție, au fost respinse de Camera decizională, Senatul, și aceasta a rămas forma definitivă. Deci președintele a interpretat dreptul lui la reexaminare ca un drept la inițiativă legislativă, iar Senatul a acceptat acest lucru.
Dacă am acceptat ca președintele să aibă acest drept și să introducă în lege articole de lege, de text normativ, care nu figurau în dezbaterea parlamentară, înseamnă că din acel moment, pe bază de consecvență, Parlamentul oricând poate să modifice orice text de lege al oricărui act normativ trimis spre reexaminare.
Pentru că avem concluzii, decizii evident contradictorii ale activității noastre parlamentare și dacă respectăm principiul statului de drept ca atunci când există aceste contradicții să vină Curtea Constituțională și să decidă care este calea constituțională de urmat, eu cred că acest lucru va trebui să-l facem și noi și cred că Biroul permanent al Senatului poate – și eu cred că ar trebui – să facă o astfel de intervenție pe lângă Curtea Constituțională, pentru ca în viitor să avem o practică unitară cel puțin în domeniul legiferării.
Dacă nu avem o practică unitară în domeniul legiferării, nu putem avea practică unitară nici în domeniul aplicării legilor. Dacă nu avem practică unitară în domeniul aplicării legilor, vom avea sentințe care, pe aceeași speță, se bat cap în cap. Or, dacă avem decizii contradictorii pe spețe similare, vom fi condamnați de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
## Vă mulțumesc.
Nu îndrăznesc însă să răspund invitației dumneavoastră de a ieși la o sticlă de șampanie.
Domnule senator Greblă, vă înțeleg, însă mai avem înscriși la cuvânt...
Numai un moment!
Îi mai avem înscriși la cuvânt pe doamna senator Minerva Boitan, domnul senator Titus Corlățean, domnul senator Petre Daea, domnul senator Cristian Rădulescu, domnul senator Alexandru Cordoș, doamna senator Olguța Vasilescu, dumneavoastră înșivă, domnule senator...
Renunțați sau vreți să vorbiți? Vă rog.
Domnul senator Greblă și, ultimul, cu voia dumneavoastră pe listă, domnul senator Adrian Țuțuianu.
V-aș adresa rugămintea să încercăm să ne concentrăm pe o propunere procedurală, care a fost făcută de domnul senator Toni Greblă, respectiv propunerea de retrimitere la comisie, și să o tranșăm, eventual, prin vot, încât după aceea, dacă trece, ne vedem de treabă, dacă nu trece, ne vedem, de asemenea, de treabă, în sensul că vom continua procesul legislativ.
Vă rog să nu mai abuzați de amabilitatea mea și să o luați înaintea altor colegi cu luările de cuvânt. Trebuie să respectăm o anumită ordine.
Vă rog, doamna senator Minerva Boitan.
Se pregătește domnul senator Petre Daea. Microfonul 2.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doresc să fac referire la chestiunile pe care domnul senator Frunda le numea „de principiu”. Eu încerc să le spun „tehnice”, pentru că în cererea pe care a trimis-o Președinția
era scris „Cerere de reexaminare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice”.
Vă rog, un moment numai.
Stimați colegi, vă rog respectuos să păstrați liniștea, ca să-i putem auzi pe colegii care intervin.
Dacă doriți să purtați discuții, nu e nicio problemă, holul Senatului este suficient de încăpător, dar vă rog, atâta timp cât sunteți în sală, să păstrați liniștea.
Vă rog, doamna senator.
## Vă mulțumesc.
Fiind vicepreședinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, sigur că am participat la toată discuția legată de reanalizarea Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, sigur că era motivată și era sugerată modificarea art. 53, dar la ultimul punct era scris ceea ce vă repet eu acum: „Vă solicit reexaminarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice”.
Sigur că trebuie să recunosc că m-am bucurat, pentru că noi, la Senat, nu am avut ocazia sau bucuria de a ne vedea amendamentele la această lege parcurgând un proces legislativ favorabil, întrucât ea a ajuns la termenul de adoptare tacită și, practic, a trecut în forma inițială.
Or, în acest Proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice noi nu ne-am ocupat chiar numai și numai de punctul de pensie, de pensiile speciale, noi ne-am ocupat de foarte multe aspecte, am avut discuții de lungă durată și am colaborat extraordinar de bine cu reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și ai Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, toate amendamentele au trecut, să spunem, în consens, cele care au trecut.
Am constatat că ele nu au ajuns la Președinție și atunci, crezând că domnul președinte cunoaște înțelepciunea și vorbele lui Tiberiu, care spune că „un bun păstor își tunde oile, și nu le jupoaie”, a retrimis această lege pentru ca ea să ia o formă cât mai compatibilă cu societatea românească și cu dorințele ei.
Acesta este motivul pentru care noi am susținut în comisie reanalizarea tuturor articolelor, pentru că nu putem vorbi de vârstă de pensie doar la art. 53 alin. (1). Art. 53 mai are două alineate care fac referire la stagiul minim de cotizare și la stagiul complet de cotizare. Or, dacă noi dorim, aprobăm și acceptăm și micșorarea vârstei de pensionare, neapărat trebuie să legăm de ea și stagiile de cotizare – și minim, și complet – la femei, pentru că de ele vorbim.
La art. 54, 55, 56 se vorbește de pensia anticipată, de pensia anticipată parțială, acolo este vorba iarăși de vârsta de pensionare, acolo există iarăși categoria femeilor, deci nu putem face abstracție de dorința președintelui de a reduce vârsta de pensionare la femei.
Vă mulțumesc, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea și se pregătește domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 4.
Vă rog.
## **Domnul Petre Daea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,
Ați rămas același ardelean exact și același fin diplomat și, mai presus decât acestea, ați rămas un senator atent la nuanțe și foarte profund la principii.
Mi-a plăcut și trebuie să apreciez și astăzi că dumneavoastră, când secondați președinția ședinței, țineți la nota de distincție și la înțelepciunea Senatului, înțelepciune consacrată, probată astăzi.
Vreau să le mulțumesc colegilor că mi-au dat satisfacție în ziua aceasta deosebită pentru mine, când au luat o decizie pentru a pune valoarea la locul ei, iar votul pentru președintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a fost un vot al înțelepciunii, al echilibrului, al bunului mers, al atitudinii constructive, într-un cuvânt, al Senatului României.
## Domnule președinte,
O temă sensibilă, o temă importantă, o temă mult discutată și extrem de complicată. Complicată pentru că, pe parcursul deciziei parlamentare, am avut de-a face cu eșecuri în decizii, cu o șubrezire a autorității morale a Parlamentului României. Gândiți-vă dumneavoastră la imaginea aceea – 80 nu fac 180! –, când votul fraudulos prin care a trecut această lege a adus o pată pe obrazul tuturor, inclusiv pe obrazul senatorilor, care au trimis această lege prin adoptare tacită.
Iată de ce găsesc justificat, întemeiat, corect și necesar că în plenul Senatului, astăzi, colegi de valoare, oameni cu experiență juridică, toți laolaltă doresc să repare această rușine.
L-am auzit aici pe iscusitul jurist și valorosul senator Frunda cum vorbea de principii, cum căuta în noianul de prevederi acea logică juridică, dacă e bine să ne pronunțăm într-un fel sau altul, dacă este bine să analizăm o parte sau întregul, dacă este bine să ascultăm vocea votului sau vocea poporului, și, atunci, în mintea celui care vă vorbește a încolțit ideea că trebuie să le respectăm pe toate și în primul rând populația, pe cei pe care astăzi, într-un fel sau altul, îi punem într-un tipar al deciziei ca viitorul nostru, al tuturor, să aibă o dimensiune a realității și a posibilităților pe care le are țara și a nevoilor personale pe care le are fiecare.
Iată de ce mă îndrept cu rugămintea spre colegii care au spus că și așa legea ajunge la Camera Deputaților. Un coleg valoros, un prieten
, dar care greșește...
Greșește pentru că o trimite acolo unde nu sunteți siguri ce rezultat va fi, pentru că dă nu de un președinte de ședință ca dumneavoastră sau de un președinte al Camerei ca Mircea Geoană, dă de un președinte al Camerei Deputaților care, prin înălțimea fizică și posibilitatea de penetrare, este în stare să transmită
ceea ce națiunea nu are nevoie.
Este inadmisibil ca în Senat să nu discutăm despre aceste greșeli și să evităm ca acestea să se mai repete. Este o posibilitate pe care ne-a dat-o și președintele țării, căruia trebuie să-i mulțumim că a trimis legea în Parlamentul României, acolo unde dictează decizia oamenilor pentru oameni. Am apreciat, cum de altminteri am apreciat la președinte, că anumite decizii sunt „toxice” în Parlamentul României. În Senat nu există așa ceva.
Vreau să vă informez și pe dumneavoastră, și pe Președintele României că niciodată în Senatul României nu s-a putut observa, la nicio ședință, o trecere în orb a unei legi, de aceea, pentru a păstra simțul realității și valoarea Camerei de reflecție în actul decizional, mi-am îngăduit și, spuneam, mi-a încolțit această idee de a veni și susține principii. Și acum, să lucrăm pe aceste principii.
La art. 146, domnule președinte de ședință, se prevede foarte clar ce se întâmplă când Președintele României, cum a făcut acum, nu a promulgat legea și a trimis-o la reexaminare.
La alin. (2) al acestui articol se spune foarte clar: „Reexaminarea legii pe baza cererii Președintelui României se face cu respectarea procedurilor legislative.”
Care sunt acestea? Vine în Parlament, Senatul o stabilește ca ordine la comisia care a lucrat-o, comisia de specialitate, iar în comisii știm cu toții că se fac amendamente, în comisii știm cu toții că se fac propuneri, în comisii știm cu toții că aceste amendamente se supun la vot și se realizează un raport, fie el favorabil sau nu, dar obligatoriu, cu anexă de amendamente respinse sau admise, pentru că așa spune procedura, iar noi nu trebuie să o încălcăm, mai cu seamă că suntem, încă o dată spun, într-un loc unde decizia ne-a aparținut în cunoștință de cauză, iar întâmplarea nu a avut loc și nici acum nu trebuie să aibă loc întâmplarea.
Iată de ce găsesc cuvenit să parcurgem etapele, inclusiv în plen.
Spunea o colegă senator, o distinsă doamnă, că, în momentul în care pui pragul la o anumită vârstă, trebuie să te gândești și la perioada de cotizare, altfel spus, când schimbi o piesă de la un motor, trebuie să te gândești cum funcționează el, și atunci nu cumva această piesă determină schimbarea altora?
Mulțumesc și eu domnului senator Petre Daea pentru această „scurtă” intervenție, în care a sprijinit ideea retrimiterii la comisie.
Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Rădulescu, se pregătește domnul senator Titus Corlățean.
Microfonul numărul 2.
Vă rog.
Stimați colegi,
Este, într-adevăr, o pată de culoare orice intervenție a domnului senator Petre Daea.
Voi reveni la lucruri mai serioase.
Abordarea legii care se referă la sistemul de pensii cred că trebuie să fie o preocupare serioasă pentru orice majoritate și pentru orice Guvern.
Pe procedură, sigur că nu o să insist asupra unor argumente pe care cu toții le cunoaștem, dar opoziția prezintă lucrurile, pentru necunoscători, sub alte fațete.
Atunci când Președintele României trimite o lege pentru o reexaminare, el este obligat să specifice pentru ce trimite legea, care este articolul și pentru ce considerente, ceea ce s-a și întâmplat în momentul de față și retrimiterea este extrem de punctuală.
Există două prevederi, două decizii ale Curții Constituționale care stabilesc fără drept de tăgadă – și aici nu deschidem noi căi constituționale – că atunci când retrimiterea vizează un anumit articol, strict pe acel articol trebuie să ne pronunțăm. Ce adăugăm în rest, prin dezbaterile din Parlament, poate fi, după aceea, supus sancțiunii Curții Constituționale ca fiind neconstituțional.
Sigur, opoziția știe foarte bine că în comisii, în plenul Senatului, în comisiile de la Cameră, în plenul Camerei Deputaților totul este doar un joc de imagine, fiindcă, după aceea, dacă – Doamne, ferește! – ar pleca de la Camera Deputaților o lege cu multe adaosuri față de ceea ce a cerut Președintele României în cererea de reexaminare, această chestiune imediat ar fi declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, la cererea oricui.
Se fac iarăși referiri la Legea ANI, unde s-au făcut diverse implanturi. Păi știm foarte bine că speța este diferită, acolo era o retrimitere pe procedură, care deschidea calea și posibilitatea de a se face o mulțime de modificări și implanturi la legea respectivă.
Nu este cazul aici, unde retrimiterea a fost pe fondul unui singur articol privind vârsta de pensionare.
Trecem de aceste discuții pe care le-am avut de nu știu câte ori și în comisii, și în discuții personale, și în discuții publice și așa mai departe, lucrurile sunt clare și, în definitiv, pe nimeni nu interesează această procedură.
Mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean, se pregătește domnul senator Cordoș.
Domnule senator Daea, drept la replică o să vă dau în final, dacă nu vă supărați. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Voi avea o intervenție concisă, pe două sau trei elemente de procedură.
În primul rând, am fost plăcut surprinși de faptul că doi distinși membri ai Guvernului, „iubit și apreciat” atât în plan intern, cât și în plan internațional, sunt prezenți. O spun foarte serios. Sunt prezenți doi miniștri: ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri și ministrul administrației și internelor. Acești miniștri sunt prezenți la o dezbatere în calitatea Domniilor Lor de senatori.
Sunt chiar trei miniștri, scuzați-mă!
Chiar și domnul viceprim-ministru fusese mai devreme în sală.
Am apreciat acest lucru, pentru că, într-adevăr, dezbatem o lege extrem de importantă pentru multe milioane de cetățeni.
Îl adaug, cu distincție, și pe domnul Cseke Attila, ministrul sănătății, care este prezent – îmi spun colegii –, și îl salut.
În același timp, constatăm cu regret faptul că, în timp ce alți miniștri sunt prezenți la dezbateri, exact ministrul direct interesat lipsește de la dezbaterea pe marginea Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Având în vedere și practica noastră anterioară în Parlament, de obicei, suspendam ședința până când domnul ministru direct interesat își făcea timp să vină, să fie prezent și să participe activ la o dezbatere pe marginea unei legi extrem de importante, aceasta este prima propunere procedurală, pentru care am susținerea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Cea de-a doua chestiune.
Am fost neplăcut surprins de intervenția distinsului nostru coleg senator, chestor al Senatului României, domnul Constantin, care, invocând o anumită rațiune a imperativității și necesității accelerării dezbaterii și adoptării unei decizii finale pe marginea acestei legi, practic, ne sugera să închidem ochii la încălcarea procedurilor.
Eu cred că nu aceasta a fost rațiunea domnului chestor, pentru că – și aici vin la cea de-a treia chestiune de procedură, mă refer la intervenția președintelui comisiei competente pe fond – vreau să spun un lucru, cred că este bine să respectăm toți colegii senatori de la Grupul parlamentar al PDL, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de la Grupul parlamentar al UDMR, de la Grupul parlamentar al senatorilor independenți, de unde doriți dumneavoastră, pentru că cu toții am avut o singură zi disponibilă la nivelul comisiilor, ziua de 26 octombrie 2010. Aceasta a fost programarea. Imediat după plen, toată lumea a plecat la propria comisie și am început să lucrăm în paralel cu comisia sesizată în fond.
Mulțumesc domnului senator Corlățean.
Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș, se pregătește doamna senator Olguța Vasilescu. Domnule senator, microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
S-au spus foarte multe lucruri aici și am simțit nevoia, tocmai pentru că personal am – și avem cu toții – un respect deosebit pentru cei peste aproximativ șase milioane de pensionari și pentru cei peste patru milioane de cetățeni ai României, care, sub o formă sau alta, vor fi afectați în următorii ani de această lege, să vă spun că, tocmai din respect pentru ei, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere luni de zile prima variantă a Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice și vreau să apreciez efortul depus de către toți colegii din toate formațiunile politice pentru ca această lege, atunci, să fie amendată și să treacă într-o anumită formă. Sigur că în Senat – și nu mai reiau această idee – a trecut tacit, și nu este vina noastră, și nu am avut posibilitatea acolo să dăm un vot final, trecând la Camera Deputaților.
S-au făcut aici mai multe remarci. Vreau să vă spun că, alături de ceilalți colegi, sunt fericit că sunt aici, și nu acolo, că putem să ne exprimăm aici și putem să dăm un vot care să fie numărat corect, și nu altfel. Aș vrea să vă reamintesc, tocmai datorită acestui respect, că PSD, dacă vreți, poate încearcă pentru a treia oară să modifice această lege în interesul celor pe care i-am menționat, pentru că prima dată s-a opus tăierii cu 15% a pensiilor, a doua oară PSD i-a solicitat Președintelui României să retrimită la Parlament spre reexaminare, iar a treia oară ne-am „bătut” în comisie să venim cu varianta reexaminării și extinderea reexaminării la întreg corpul legii. Apoi, PSD a venit cu multe amendamente, pe care le aveți în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, respectiv 93 de amendamente admise și 10 amendamente respinse.
Acestea sunt câteva considerente de ordin general, dacă vreți, pe care am simțit că trebuie să vi le transmit dumneavoastră și celor care, așa cum s-a mai spus astăzi aici, așteaptă, poate, cu sufletul la gură, să știe ce se va întâmpla peste un an, peste doi ani, peste trei ani sau peste 20 de ani.
Aș vrea, în schimb, să vă spun câteva lucruri din comisie. Pe bună dreptate, s-a menționat aici că a fost o eroare, dacă vreți, ca în aceeași zi să se solicite și avizele, și raportul. Însă, din același respect de care vorbea și domnul senator Corlățean aici, cred că trebuie să ținem cont și de acele avize, și de munca tuturor colegilor din celelalte comisii: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru egalitatea de șanse, care au discutat și au venit cu amendamente, sigur, ele ajungând, într-adevăr, într-un timp în care nu mai puteam să reluăm întreg textul de lege.
Mulțumesc și eu domnului senator Cordoș.
O invit la microfon pe doamna senator Olguța Vasilescu, se pregătește domnul senator Toni Greblă.
Microfonul 4.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să mă refer și la chestiunile procedurale, dar și să dau niște răspunsuri colegului nostru, domnul senator Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.
În primul rând, ca și chestiuni procedurale, ar trebui ca această lege, într-adevăr, să se întoarcă la comisie, și un argument ar fi chiar ceea ce spunea domnul senator Rădulescu mai devreme – și mi-am luat notițe, îmi permiteți să-l și citez: „Această lege trebuie să fie o preocupare foarte serioasă pentru senatori și Guvern”.
Într-adevăr, ar trebui să fie o preocupare foarte serioasă în primul rând pentru Guvern, care este inițiator. Din această cauză, nu-mi explic de ce ministrul muncii, familiei și protecției sociale nu se află astăzi alături de noi. După ce s-a supărat pe colegii din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și a părăsit lucrările comisiei, observ că nici astăzi „nu servește” lucrările plenului Senatului și mi se pare inadmisibil că acești domni de la Guvern nu au aflat nici până acum că Guvernul se află în subordinea Parlamentului, și nu invers.
În al doilea rând, spunea aici domnul senator Rădulescu despre faptul că această lege ar putea fi declarată neconstituțională, dacă ne aplecăm și asupra altor articole decât cel la care s-a referit Președintele României. Dacă este așa, invit chiar membrii Grupului parlamentar al PDL să se adreseze Curții Constituționale pe chestiunea respectivă, însă ar trebui să sesizeze Curtea Constituțională și pe celelalte câteva zeci de legi care au trecut prin Parlamentul României și care nu s-au referit strict la articolele pe care le-a cerut Președintele României să fie dezbătute.
A pus, de asemenea, întrebarea de ce punctul de pensie este de 45%, varianta susținută de Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC.
Este foarte simplu. Pentru că așa este în majoritatea statelor civilizate din Uniunea Europeană. Sau noi nu suntem un stat civilizat din Uniunea Europeană și trebuie să fim undeva mai jos?
Apoi, a susținut ideea că femeile ar trebui să rămână pe vârsta de pensionare de 63 de ani și bărbații pe vârsta de pensionare de 65 de ani.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Vă mulțumesc și eu.
## Stimați colegi,
Urmează la cuvânt domnul senator Toni Greblă, după care mai sunt înscriși la cuvânt domnul senator Țuțuianu, domnul senator Bașa, domnul senator Mitrea și domnul senator Daea, pentru drept la replică.
Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
La începutul ședinței a fost o dispută în legătură cu timpul de dezbatere, au fost propuneri să stăm până la epuizarea ordinii de zi.
Știu de la colegii de la Partidul Social Democrat că au programată o întâlnire extrem de importantă, dar nu acesta este scopul pentru care am luat cuvântul.
Este ora 13.00, mai sunt luări de cuvânt, dar mai presus de toate vom intra în dezbaterea pe articole și pe amendamente și cred că o pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare ar fi bine-venită, pentru a vedea ce procedură vom adopta, pentru că vrem să trecem această lege cât se poate de bine și de repede.
Așadar, solicit o pauză de consultări.
## Vă mulțumesc.
Pauză de consultări la solicitarea liderului grupului parlamentar al PNL.
Ne vom revedea în momentul în care ne vor anunța rezultatul consultărilor.
Vă mulțumesc.
## * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Stimați colegi,
În mod excepțional, am avut și eu posibilitatea să particip la consultarea liderilor noștri de grup. Din păcate, nu am ajuns la un punct de vedere comun nici în legătură cu retrimiterea la comisie, nici în legătură cu modul în care ar trebui să desfășurăm astăzi, în continuare, lucrările până la finalizarea proiectului de lege.
Din păcate, între timp, colegii noștri văd că au ales libertatea, constat că nu este cvorum și, în consecință, încheiem aici lucrările ședinței plenului Senatului din 2 noiembrie 2010.
Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#125431„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|519701]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 163/12.XI.2010 conține 24 de pagini.**
Prețul: 4,80 lei
Care este atunci interesul nostru?
Să avem o practică legislativă unitară.
Or, normal, logic ar fi ca, atunci când Președintele României cere reexaminarea unui articol, să ne ocupăm să vedem doar acel articol, nu toată legea în sine, pentru că, dacă asta ar fi fost voința Constituantei, atunci nu cerea președintelui să-și motiveze cererea de reexaminare și,
_grosso modo,_ putea să o trimită înapoi în Parlament, care putea să aibă orice intervenții legislative.
Logic și normal e ca președintele să uzeze de cererea de reexaminare ca de o cale de atac legislativă extraordinară, care intervine rar, doar atunci când articolul supus reexaminării fie, din punctul lui de vedere, este inacceptabil din punct de vedere constituțional, fie are impact social negativ, fie contravine unei directive europene sau pentru motivele care sunt prevăzute de lege.
Dar atunci vă propun să venim la această normalitate, să acceptăm că cererea Președintelui României este, în sens restrictiv, pe articolul de lege cerut, și nu _in extenso_ .
În ceea ce privește vârsta de pensionare, eu cred că decizia inițială a coaliției guvernamentale de a propune o vârstă mai mică de pensionare doamnelor decât domnilor – 63 de ani, respectiv 65 de ani – a fost una logică, coerentă, de bun-simț și nediscriminativă, pentru că, vedeți dumneavoastră, vârsta de pensionare a doamnelor era de 58 de ani, iar a domnilor de 60 de ani. Dacă adaug cinci ani la această vârstă, ajung la 63 și, respectiv, 65 de ani, iar referitor la argumentul că noi am propus să fie aceeași vârstă de pensionare până în 2030, vreau să-l văd pe colegul sau pe colega care crede că va fi în 2030 în Parlament și îl invit acum la o șampanie.
Vă mulțumesc că m-ați ascultat.
Mai este un articol în care se vorbește despre bărbații și femeile care aparțin unor categorii din domeniul apărării naționale, din poliție și așa mai departe, unde este redusă, din proiectul de lege, vârsta de pensionare la 60 de ani și acum ar trebui, firesc, să coboare la femeile din acea categorie tot cu trei ani, ca și la celelalte. Deci eu consider, în continuare, că este bine-venită o retrimitere la comisie, pentru a analiza încă o dată, poate a discuta la modul serios nu revizuirea art. 53, ci revizuirea articolelor care au legătură cu vârsta de pensionare, indiferent care este ea – la limită de vârstă, anticipată sau anticipată parțială.
Vă mulțumesc.
Pe principiul logicii simple, răspunsul este da. Și atunci, domnule președinte de ședință, cred că este necesar să lucrăm în Senatul României, să analizăm fiecare dintre propunerile pe care le-a făcut, în cunoștință de cauză, un senator, pentru binele lui, ca să justifice poziția de senator, și pentru binele celor care cer acest lucru.
Nu cred că trebuie să fim nici surzi, nici muți, surzi să nu auzim ce spune poporul și muți să nu putem vorbi atunci când dreptul ne este dat. De aceea suntem în Senatul României și de aceea trebuie să acționăm pe baza principiilor, regulilor și Regulamentului Senatului.
Tristețea din privirea domnului Traian Constantin Igaș trebuie să dispară, tristețea... Dânsul este un coleg valoros și eu vreau să-i mulțumesc pentru gestul pe care l-a făcut astăzi, felicitând un senator din opoziție când ceasul timpului a arătat ceva.
Ei, iată că a venit și ceasul Legii pensiilor ( _Aplauze. Sala se amuză.)_ și trebuie s-o judecăm cu atenție, cu răbdare și să luăm decizii pe măsura conștiinței noastre, pentru că, domnule președinte, vreau să apăr colegii de la PDL, vreau să-i apăr pentru că dumnealor sunt sub tir permanent, din toate părțile.
Eu îi cunosc bine, sunt oameni valoroși, gândesc tot ca noi, nu se pot exprima însă! ( _Aplauze. Sala se amuză.)_
Să le dăm această posibilitate să o facă astăzi în Senatul României!
Vă mulțumesc.
Cred că pe toți îi interesează fondul, dacă ceea ce opoziția a introdus în raportul, în zecile de amendamente la această lege este sustenabil. Eu fac afirmația că niciun guvern responsabil nu ar putea – mâine venit la putere, cu o majoritate extraordinar de puternică și de durabilă – să susțină ceea ce amendamentele de aici prevăd, 45%! Dar de ce nu 60%?!
În definitiv, dacă este să dăm drumul așa... la speranțe deșarte, haideți să trecem cât mai mult! 45% la punctul de pensie este o valoare care nu a funcționat decât două luni, la sfârșitul anului 2008, când majoritatea de atunci, PNL susținut de PSD, a putut impune această valoare strict pentru considerente electorale, după care realitățile vieții au trebuit, ne-au impus să dăm punctul de pensie mai jos.
Și vedem și acum care este exprimarea ultimului Consiliu European: introduce sancțiuni concrete și foarte dure pentru cei care se apucă să programeze deficite bugetare, pentru cei care în anii electorali se apucă să dea cu nemiluita din banii publici, antamând viitorul țării respective și, prin aceasta, atacând grav durabilitatea construcției Europene.
Asta este pe fond și nu o să insist foarte mult aici. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a formulat, prin mine, în Comisia pentru muncă familie și protecție socială, un amendament, care este în spiritul mesajului prezidențial, se referă la vârsta de 63 de ani pentru femei. Vom susține acest amendament, vom fi împotriva celorlalte amendamente, care au fost atașate ca niște ciucuri la acest raport.
Este ceva cu totul și cu totul nesustenabil. S-a atacat până și legea în vigoare, care prevede, până în 2014, creșterea graduală a vârstei de pensionare pentru bărbați până la 65 de ani. Practic, reforma care a fost introdusă prin legea în vigoare se urmărește a fi stopată încă de anul următor, fiindcă deja în anul următor pentru bărbați se va ajunge la 64 de ani. Pentru femei s-a ajuns deja la 59 de ani.
Se zice că în felul acesta sistemul va putea să funcționeze. Nu va putea funcționa fără deficit nicio clipă. Ce a fost anul acesta, un deficit de două miliarde și jumătate de euro, vorbim de miliarde de euro!, anul următor va fi de aproximativ 3 miliarde și jumătate de euro.
Ni se aduc argumente false, că în multe țări se acoperă deficitul acesta de la bugetul general. E în ordine, dar bugetul nostru general, bugetul național ne permite o asemenea gaură?
Luptăm, cei care susținem majoritatea guvernamentală, să economisim fiecare fărâmiță de procent, când este vorba de deficit bugetar, și aici, dintr-odată, trimitem către deficitul general procente de ordinul a 2, 3, ca să fim cu totul și cu totul neeligibili pentru viitoare tranșe, iar încrederea în posibilitatea noastră de rambursare, în fiabilitatea noastră, să fie spulberată. Parcă am juca un joc care ține dincolo de interesul național.
Eu cred că sunt chestiuni pe care orice Guvern responsabil le-ar aborda în același fel și sunt anumite chestiuni unde trebuie să ne aliniem pozițiile față de interesul național. Termenele și pozițiile față de sistemul de pensii sunt niște condiționalități nu implicite, vă spun încă o dată, ci explicite, și aveam termen până la sfârșitul lunii octombrie să definitivăm această lege, procedura ei, sub o formă sau alta, și nu am făcut acest lucru. Sigur că forma dorită este cea care, pe viitor, să ducă la reechilibrarea sistemului și, pentru termen scurt și mediu, să ducă la scăderea deficitului.
Se spune foarte clar, în toate discuțiile cu toate instituțiile financiare internaționale, că nu se poate continua în ritmul acesta de risipire a banului public printr-un sistem public de pensii nesustenabil.
Oricare dintre dumneavoastră, domnilor, ați veni mâine la guvernare, ați veni în fața noastră cu aceeași abordare asupra Legii pensiilor, dar noi, dacă am fi în locul dumneavoastră, am avea o abordare mai responsabilă și ne-am alinia cerințelor realității.
Vă mulțumesc.
Cred că este un gest de curtoazie și de respect față de munca tuturor colegilor, și aici mă refer și le mulțumesc colegilor din Comisia pentru politică externă, care cu toții au fost prezenți și cu toții au adoptat, subliniez, în unanimitate, un anumit aviz al comisiei.
Faptul că comisia sesizată în fond nu a avut abilitatea, mai degrabă a avut inabilitatea de a-și programa ședința la începutul după-amiezii, și nu la finalul după-amiezii, pentru a putea să primească toate avizele comisiilor, nu este o chestiune care să ne fie reproșată nouă.
Or, din acest punct de vedere, și asta este o chestiune de procedură, ceea ce s-a propus anterior – retrimiterea la comisia sesizată în fond, pentru ca această distinsă comisie să ia în considerare cu adevărat, să examineze, să accepte sau să respingă avizele comisiilor care au lucrat în singura după-amiază pe care au avut-o la dispoziție – este o propunere procedurală care se susține.
Separat, când va veni vremea, voi avea și o intervenție pe fond în domeniul de competență al Comisiei pentru politică externă.
Vă mulțumesc.
De aceea, aș vrea să vă spun că, pe lângă aceste lucruri, aș aduce câteva argumente. Extinderea dezbaterilor ne-a fost prilejuită de cererea de reexaminare a Președintelui României. La motivele cererii, au fost menționate patru, respectiv cinci puncte.
La punctul 4 a solicitat și ne spune: „considerăm că este oportună modificarea art. 53”, iar la punctul 5 ne spune că: „pentru aspectele semnalate și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice”.
Cred că intenționat Domnia Sa a lăsat posibilitatea, de altfel legitimă, Parlamentului să se exprime pe tot corpul acestei legi.
Sigur, aș putea să revin și să spun, și să citez, dar foarte scurt, din câteva decizii ale Curții Constituționale: Decizia nr. 1.018/2010, care spune că „Parlamentul are obligația să se exprime cu privire la toate textele de lege care se referă la problema ridicată.”
Într-o altă decizie, Decizia nr. 991/2008, Curtea Constituțională vine și spune: „Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea, poate să o respingă, poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozițiilor legii.”
Deci, pe de o parte, ne spune că avem obligația, iar, pe de altă parte, ne lasă și lasă la latitudinea Parlamentului.
Nu aș vrea să mai intru în precedentele create și în practica parlamentară, care s-au menționat foarte bine aici. De aceea, am obținut, și prin vot s-a tranșat acest lucru, reexaminarea întregului corp al legii.
Nu aș vrea să intru pe articole. În schimb, aș vrea să vă mai spun doar un singur element, pentru că eu cred că este foarte important că la art. 53 – vârsta de pensionare, dacă astăzi femeile se pensionează, în medie, la vârsta de 58 de ani și 18 luni, iar bărbații se pensionează la vârsta de
63 de ani și 18 luni, propunerea noastră, cu vârsta de pensionare la 60 de ani pentru femei și la 64 de ani pentru bărbați, a întrunit majoritate de voturi.
Apoi, extinderea și legătura directă pe care o are cu stagiul complet de cotizare, cu pensionarea celorlalte categorii care au legătură cu anumite persoane cu dizabilități, precum și cu celelalte persoane încadrate în anumite categorii, care toate au legătură cu vârsta și cu stagiul de cotizare, ne-au făcut ca, în final, să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1 și anexa nr. 2, respectiv 93 de amendamente admise și 10 amendamente respinse.
De aceea, în final, aș vrea să subscriu și eu colegilor care au solicitat retrimiterea la comisie, dintr-un singur motiv, din respect pentru munca tuturor colegilor din comisii și pentru efortul lor de a veni cu un raport care să fie luat în considerare.
Subscriu la această propunere și cred că, de această dată, Senatul va avea maturitatea deplină de a lua această decizie și apoi de a discuta un astfel de proiect important și să nu ne ascundem, în fapt, în spatele unor vorbe și, poate, chiar fapte, să trimitem proiectul de lege la Camera Deputaților, unde sigur va trece, iar noi, cei care suntem astăzi aici, și nu numai noi, întreaga opinie publică, știm și cum va trece.
Vă mulțumesc.
Aș vrea să-l întreb, de asemenea, pe domnul senator Rădulescu dacă Domnia Sa consideră cumva că cineva în România mai angajează o femeie după vârsta de 60 de ani.
Și, apoteotic, a încheiat cu faptul că nu ne permitem o gaură de 3 miliarde de euro în bugetul statului pentru pensii, dar, cumva, ne permitem patinoare care costă 12 milioane de euro, în condițiile în care sunt făcute după un proiect care în Ungaria, de exemplu, a fost finalizat la 4 milioane de euro? Deci de trei ori mai mult. Asemenea achiziții ne permitem din bugetul de stat, dar nu ne mai permitem să plătim pensionarii României?
Sigur că nu putem dezbate un asemenea proiect de lege foarte important în două ore, chiar dacă știm că la Camera Deputaților, când va ajunge, doamna Roberta Anastase va avea grijă să-l „măture” repede și să numere la fel de repede. De aceea, cred că trebuie să ne aplecăm cu mai mare responsabilitate asupra lui.
Aș vrea să închei, iarăși, cu ceea ce spunea domnul senator Rădulescu – observați că astăzi îl citez –: „trebuie să fie o preocupare foarte serioasă atât pentru Parlament, cât și pentru Guvern”.
Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_