Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, suntem în cvorum.

Declar deschisă ședința plenului Senatului României de astăzi, 8 noiembrie 2010.

Dați-mi voie ca la începutul ședinței noastre să vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru fostul senator al României, cel care a trecut în neființă, poetul Adrian Păunescu.

Vă mulțumesc.

Dumnezeu să-l țină în paza și în grija Sa!

Și pentru cei care încă sunt pe această lume, dați-mi voie să adresez urările mele și urările noastre de bine, de prietenie și de colegialitate celor care poartă numele Sfinților Mihail și Gavril și să-i amintesc pe colegii noștri: domnul senator Mihail Hărdău, domnul senator Mihai Niță, doamna senator Mihaela Popa, domnul senator Mihai Stănișoară, domnul senator Gabriel Berca, domnul senator Mihăiță Găină, domnul senator Gavril Mîrza, domnul senator Gabriel Mutu și pe domnul senator Nicolae Dănuț Prunea, a cărui zi de naștere este astăzi.

## La mulți ani tuturor!

Să vă țină Dumnezeu în pace și în odihnă și fie ca gândul cel bun să fie alături de noi!

În conducerea ședinței noastre de astăzi voi fi asistat de către colegii noștri, domnul senator Gheorghe David și domnul senator Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Avem înregistrați prezenți 86 de colegi.

Vă supun atenției ordinea de zi de astăzi, dacă nu sunt obiecțiuni.

Există obiecțiuni?

Domnul lider Rădulescu, vă rog.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș propune o schimbare la ordinea de zi de astăzi: să rămână chestiunile obișnuite, formale, declarațiile politice, pe care să le încheiem la ora 16.30, aprobarea procedurii de urgență de la punctul 2 din ordinea de zi, punctul 3 cu inițiativele legislative care au termen de adoptarea tacită 2 noiembrie 2010, și după aceea, în mod firesc, să introducem punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, a cărui dezbatere să o continuăm. După cum știm, data trecută s-a realizat dezbaterea generală, deci acum putem merge mai departe.

Sigur, nu pot să nu subliniez și faptul că la primele puncte din ordinea de zi erau introduse, pe bună dreptate, niște ratificări de convenții și de acorduri, care sunt foarte importante, mai ales pentru comunități, și, de asemenea, unele inițiative legislative care au termen de adoptare tacită mâine, 9 noiembrie 2010. De aceea, sigur că mizez, într-un fel, pe cooperarea dintre grupuri pentru a finaliza atât Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, cât și toate celelalte chestiuni care erau incluse până la punctul 15 din ordinea de zi și care au, într-adevăr, o nuanță de urgență.

Eu cred că putem, la urma urmei, să le finalizăm pe toate în această zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc domnului senator.

Este cel puțin ambițios să credem că putem să le epuizăm într-o zi în care sunt și declarații politice, și Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, și cele care au scadența astăzi, dar este dreptul dumneavoastră să propuneți acest lucru pentru ordinea de zi.

Rezum această propunere de a muta Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice de pe poziția 16 pe poziția 4 din ordinea de zi.

Domnule senator Chelaru, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De acord cu propunerea pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al PDL, cu o singură precizare: conform regulamentului în baza căruia funcționăm ca Senat, legile care împlinesc termenul de adoptare tacită sunt prioritare. Este adevărat că și legea la care s-a referit distinsul nostru coleg este extrem de importantă. Aduc aminte însă astăzi Senatului că există precizat în același regulament un singur termen legat de cererea de reexaminare a președintelui: înscrierea în ordinea de zi a Senatului în termen de 30 de zile de la momentul sesizării. S-a făcut înscrierea în două zile, s-a făcut toată procedura, putem discuta astăzi, firesc, să continuăm dezbaterile asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, dar după ce discutăm toate legile care mâine împlinesc termenul de adoptare tacită.

Îmi pare foarte rău că, în ideea inoculată în ultima perioadă, se tergiversează soluționarea unei legi importante, se uită un aspect esențial: rolul Senatului este acela de Cameră legiuitoare. Că este prima, că este a doua, nu are nicio importanță în acest moment, din acest punct de vedere, de aceea cred că ne vom îndeplini menirea pe care o avem toți aici.

Dacă procedura va stabili ca, astăzi, ordinea de zi să fie cea supusă aprobării, incluzând propunerea de aducere mai în față a Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, o vom face după ce vom discuta toate proiectele care mâine, 9 noiembrie 2010, au termen de adoptare tacită.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Avem în față două propuneri.

Am să le

Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

A reieșit, stimați colegi și domnule președinte, o a treia propunere, din partea domnului senator Chelaru, o resintetizez, și anume să discutăm Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice după ce discutăm legile care au termen de adoptare tacită mâine, 9 noiembrie 2010.

Două minute cer permisiunea și agrementul colegilor pentru o pauză de consultări.

Bineînțeles.

Vă rog să procedați la această pauză.

Concluziile?

Colegii cu care m-am consultat – fiindcă nu m-am consultat cu cei din Grupurile parlamentare ale UDMR și UNPR, ci numai cu colegii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și din Grupul parlamentar al PNL – au fost de acord să introducem mai în față punctele cu adoptare

tacită, lăsând puțin mai încolo acordurile de care vorbeam. Deci după proiectele de lege cu termen de adoptare tacită să intrăm în Legea pensiilor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Deci, dacă este o propunere deja consensuală,

Programul de lucru de astăzi este un program obișnuit pentru o zi de luni. Avem întrebări și interpelări radiodifuzate de la ora 18.00.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la programul de lucru de astăzi.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, programul de lucru de astăzi a fost aprobat.

Stimați colegi,

Am o rugăminte și sper să fiți de acord cu ea.

Dacă sunt colegi care au în declarațiile lor de astăzi un cuvânt în memoria fostului nostru coleg, domnul Adrian Păunescu, am rugămintea ca în fața plenului să-i invităm să spună ceea ce cred că este cuvenit într-un astfel de moment, urmând ca după aceea, evident, să intrăm în logica normală și declarațiile respective să fie scoase dintre declarațiile grupurilor care le-au făcut. Am această rugăminte la dumneavoastră.

Dacă sunteți de acord, dați-mi voie să întreb dacă sunt colegi care ar dori să spună câteva cuvinte în memoria fostului nostru coleg.

Domnul senator Chelaru, domnul senator Savu, în această ordine, vă rog să veniți la tribuna Senatului, după care vom intra în formula de declarații politice propriu-zise și, sunt convins, o formulă cât mai concentrată, pentru a putea să și legiferăm astăzi.

Domnul senator Ioan Chelaru, chestor al Senatului României.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi din Senatul României,

Declarația politică de astăzi este mai tristă decât altădată. Am intitulat-o „Poetul minimei dreptăți”, în amintirea lui Adrian Păunescu.

Au trecut câteva zile de când Adrian Păunescu ne amintește dureros că pe lumea asta se moare și că moartea nu este o himeră, ci o realitate hâdă. Este eterna consoartă cu care ne plimbăm prin viață și căreia îi suntem datori cu o sărutare, sărutare care poate veni oricând, la orice pas, pentru fiecare dintre noi, ca unica certitudine pe care o avem.

Adrian Păunescu nu a murit! Nu putea să moară poetul care și-a iubit până la durere și țipăt țara, omul care a strâns în jurul lui flăcările din sufletele românilor dornici de libertate, omul care a comprimat o istorie într-o secundă de poezie. El a plecat în sat după jăratic, să aprindă focul în vatra României, să prindă vântul romantismului și să ni-l întoarcă în dar în inimă. În lumea de azi, fragmentată de interese și lupte, de ură și suspiciuni, în lumea asta el ne mai putea trezi sensibilitatea abandonată. Esența lui era puterea de a trăi intens. Plătim prea scump o clipă de liniște la tribuna Parlamentului.

Fiu al unei patrii nefericite, făcea să zboare consoanele în aer, își strângea în brațe țara și neamul și ne învăța să avem, asemenea lui, vocația de a fi români. Și totuși, vineri dimineață ne lovea pe toți cumplita veste. După un asediu îndelung al suferinței, poetul, omul politic, dar mai ales românul Adrian Păunescu își începea, mult prea devreme, căutarea spre lumină. În căldura unei toamne târzii, ne-a lăsat doar șansa de a vorbi și de a semăna iarbă pe mormântul lui, iarbă și flori multe, cât în grădina edenică pe care a vrut să o numească România, atât de dragă lui.

Păunescu ne-a învățat să iubim poezia, pe care o transpunea în cântece, ne-a învățat să fim buni patrioți, fără a ne îndoctrina și a ne insufla nimic altceva decât dragostea de țară. Ne-a învățat să fim uniți, solidari, umani. Ne-a conștientizat asupra iubirii pentru părinți și suferințele lor. Ne-a dat speranță.

Înainte de a fi poet, politician, gazetar sau orice altceva, Păunescu a reprezentat etalonul patriotismului românesc contemporan. Nu trebuie neapărat să ne placă poezia lui Păunescu, însă trebuie să ne uităm la el ca la un adevărat român, un român cu spirit patriotic, care, din păcate, în România ultimilor ani se regăsește tot mai greu. În timp ce mulți români sunt zilnic asmuțiți unii împotriva celorlalți și se întreabă oare ce ar putea să le mai placă în țara asta, el a găsit puterea să o iubească și niciodată nu s-a arătat rușinat de aceste sentimente.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Savu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

După intervenția domnului senator pe aceeași tristă temă, urmează domnul senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Daniel Savu:**

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

L-am condus ieri pe ultimul drum pe Adrian Păunescu. Este o datorie de onoare pentru mine, astăzi, ca senator social-democrat, dar și ca român, să-l evoc pe omul politic Adrian Păunescu, cu care am avut prilejul să fiu coleg de partid.

Îmi voi aminti întotdeauna zilele de luni din ultimul mandat de senator al lui Adrian Păunescu, când îmi făcusem un reper pe agenda zilei ca în jurul orei 16.00 să ascult declarația sa politică.

Sunt convins că Adrian Păunescu însuși ar fi de acord să poată fi ascultate de la acest microfon câteva dintre versurile sale, care pot constitui un adevărat testament politic.

Îi asigur pe adversarii săi politici, care ne spun acum că s-au regăsit în poezia lui Adrian Păunescu, că se vor regăsi cu prisosință și în următoarele versuri extrase din poezia „Rugă pentru România”:

„Tragica mea, condamnata mea țară, Din nou răstignită și funerară, În static și jalnic galop antigalop, Între secetă, foamete și potop.

Tragica mea adorată Românie, Calea nu ți se mai știe, Asupra ta își continuă asaltul Ba unul, ba celălalt, ba altul.

Mutată cu forța de la lei la roni, Te-au încălecat pigmei autohtoni, Care te-au trădat și te crucifică, Într-o păcăleală aproape mirifică.

Te-au retrogradat urât, cu voia, După cum i-a mânat paranoia, Din săracă, te-au făcut mizeră, În timp ce afacerile lor prosperă.

Și, acum, când ești într-o criză majoră, Marinarul mlaștinii mi te devoră. Țucălarul lui mic și obedient Îți acoperă florile și viețile cu ciment.

A venit o haită portocalie Să ia România și s-o sfâșie. A furat și-a mințit și trădează, Ciumă ajunsă în ultima fază. (...)

Stăm cu chirie la noi acasă, Birurile se înmulțesc și ne-apasă Și întrebăm tăișul sabiei Și pe cârmaciul nărod al corabiei Cu ce drept în prăpăd să ne lase, Cine-i stăpânul propriei noastre case? Cui i s-a retrocedat, cu minciună vinovată, Ceva ce n-avusese, de fapt, niciodată?

Melancolica mea Românie, Fă-ne să știm că mai ești vie, Scutură-ți pigmeii care te călăresc Și gustă o bucată de măr crețesc. (...)

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru declarația sa politică. Se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația are titlul „Lobby-ul românesc trebuie să iasă din adormire”.

Abia când România are o miză importantă pe scena internațională constatăm necesitatea unor prieteni apropiați, atunci începem să ne amintim că relațiile externe se construiesc greu, iar soliditatea lor se cultivă în timp.

Din păcate, după marile succese legate de aderarea la NATO și Uniunea Europeană, lobby-ul românesc a intrat, din nou, într-o perioadă de adormire. Dăm o enormă atenție disputelor interne, prea puțin preocupați de ce se întâmplă în jurul nostru, în Europa sau peste ocean.

Lumea nu se oprește din mersul ei doar pentru că noi nu o băgăm în seamă. Așa se face că, uneori, suntem treziți la realitate de lucruri care ne afectează în modul cel mai direct interesele naționale. Unul dintre acestea este și intrarea României în Spațiul Schengen la data stabilită. În ciuda eforturilor susținute făcute pe căi oficiale, îndeplinirea obiectivului stă încă în cumpănă. Dincolo de întârzierile de ordin tehnic, ne confruntăm cu o serioasă rezistență de ordin politic din partea unor parteneri europeni, adică exact cu o situație în care ne-ar ajuta enorm altfel de legături. Din nefericire, partidele românești nu dau prea multe semne că s-ar preocupa de sensibilizarea colegilor de doctrină din alte țări. La fel, europarlamentarii par a manifesta un slab interes față de acest tip de influență diplomatică, motiv pentru care îndeplinirea obiectivului Schengen rămâne sub semnul incertitudinii.

Sunt greu de înțeles aceste inabilități ale politicienilor români. Diplomația nu se face doar prin instituțiile statului, ci și prin legături personale sau de grup ideologic, desigur, în condițiile transparenței tuturor demersurilor.

Fie că e vorba de lideri politici, de partide sau de reprezentanți la Strasbourg, cu toții au datoria să susțină cauza României. În plus, există atâtea comisii parlamentare de prietenie cu alte țări. Ar fi cazul ca în astfel de momente să arate că nu sunt simple formalisme instituționale.

Așadar, ar fi vremea să ne depășim toate reținerile și să învățăm cum se face lobby, mai ales că, pe lângă problema Schengen, avem a ne apăra interesele externe și în alte chestiuni critice, cea a traseelor energetice și a situației romilor expulzați.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Iulian Urban, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, i-aș ruga pe colegii mei care mai ies pe hol în această perioadă să viziteze o expoziție, cred eu interesantă, realizată în tehnică 3D, despre frumusețile mai puțin cunoscute ale județului Vâlcea, și anume acele căsuțe de lemn de la Muzeul Satului Vâlcean.

Sperăm că această expoziție care a fost organizată – și mulțumim Senatului României că o adăpostește – va putea să fie un punct de lansare a acesteia și la nivel internațional, pentru că noi, românii, avem cu ce să ne mândrim, și o să vedeți și după ce voi prezenta declarația mea politică, chiar merităm să fim cunoscuți în afară nu numai ca țara lui Dracula.

Mi-am intitulat declarația politică „Imaginea României trebuie să fie apărată cu orice preț”.

În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie 2010, am reprezentat România la Conferința parlamentară internațională intitulată „Parlamente, minorități și populații indigene – o participare efectivă în viața politică”.

Mulțumesc colegilor din Biroul permanent al Senatului, care au înțeles importanța acestui eveniment, și doresc să-i asigur că au făcut o bună alegere.

Așa cum anticipasem, acolo, la Tuxtla Gutiérrez, a fost lansată broșura „Studiu de caz: Reprezentarea minorităților în Parlamentul român”, redactată de un colectiv de specialiști condus de Oleh Protsyk, care încununa o analiză efectuată pe o durată de doi ani de Comisia ONU pentru dezvoltare, la cererea Uniunii Interparlamentare.

Este vorba despre această broșură și am dat-o fiecărui lider de grup pentru a vedea cum este percepută, în mod real, imaginea României în lume.

Ar fi fost o mare eroare să nu avem acolo o voce care să explice situația minorităților din România, tocmai când, timp de o jumătate de zi, s-a discutat despre minoritățile din sud-estul Europei. România – v-am spus – a fost chiar studiu de caz.

Datorită prezenței la Conferința UIP de la Bangkok, unde delegația României s-a remarcat prin introducerea a cinci amendamente la documentul final, acum am avut onoarea să fiu desemnat speaker și, în această calitate, am condus, alături de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, domnul Antti Korkeakivi, lucrările comisiei dedicate minorităților, în ziua a doua a conferinței, iar, în final, am participat la redactarea Declarației de la Chiapas, România ajungând astfel să fie dată drept exemplu pozitiv.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Valer Marian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată: „Cazul «Alro» – un posibil Watergate românesc”.

Opinia publică românească a rămas stupefiată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat, la finele săptămânii trecute, că la Dosarul „Alro” (înregistrat la Secția penală sub numărul 6.594/2/2010) nu au fost atașate CD-uri cu interceptări telefonice.

Dispariția prin ascunderea sau distrugerea interceptărilor privindu-i pe foștii consilieri ai președintelui Traian Băsescu Teodor Stolojan și Elena Udrea, pe soțul acesteia, Dorin Cocoș, și pe alții, după ce unele stenograme privind implicarea acestora în cazul „Alro” au fost făcute publice în mass-media în ultimele săptămâni, ar constitui un precedent deosebit de grav pentru instituțiile de justiție și de siguranță națională din România, de natură să declanșeze un scandal gen Watergate la București.

După cum se știe, în 1974, în urma unei campanii asidue de presă și a unei anchete tenace a Senatului SUA, președintele american Richard Nixon a trebuit să demisioneze din funcție, sub amenințarea demiterii sale de către Congres, după ce a refuzat predarea unor înregistrări deținute de Administrația Prezidențială ori a distrus anumite părți din înregistrări privind interceptările ilegale de la sediul Partidului Democrat.

Cu trei săptămâni în urmă, spre disperarea șefilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a ajuns la cunoștința publică rezoluția emisă de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în data de 28 ianuarie 2010, în Dosarul nr. 30D/P2007, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Teodor Stolojan, Elena Udrea, Dorin Cocoș și alții, cu privire la suspiciunea de săvârșire a infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și de tentativă de subminare a economiei naționale, motivându-se că faptele nu există.

Grupul Stolojan – Udrea – Cocoș a fost „albit” printr-o rezoluție întinsă pe 14 pagini, care a fost emisă după trei ani de la demararea cercetărilor asupra acestora, în ianuarie 2007.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator.

Cu aceasta, am închis lista declarațiilor politice și doresc să vă informez că au fost depuse în scris declarații politice din partea următorilor colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Iulian Urban, Gheorghe David și Mihai Niță;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Alexandru Cordoș, Șerban Constantin Valeca, Florin Constantinescu, Trifon Belacurencu, Gheorghe Pop, Ioan Mang, Gabriel Mutu și Dan Voiculescu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Cornel Popa și Marius Petre Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Declarația politică se intitulează „Soarta CSM se va tranșa la CCR”.

Cel mai probabil marți, 9 noiembrie 2011, vor avea loc la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat audierile pentru candidații societății civile la ocuparea unui loc în CSM (Consiliul Superior al Magistraturii). Pe lângă luptele care se duc în jurul acestei chestiuni, se adaugă noi probleme majore.

În primul rând, deja către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat se îndreaptă contestațiile formulate de unele asociații profesionale ale magistraților la adresa magistraților care au candidat și au obținut un al doilea mandat în CSM. Sigur, în condițiile în care aceste contestații au fost deja respinse de CSM sau se află în diferite stadii la Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat cu greu va putea să se pronunțe asupra unor asemenea cereri, mai ales că, din punct de vedere al legii, nu prea are dreptul să își bage nasul în voturile deja date de către magistrați.

Cred că, de fapt, indiferent de faptul că plenul Senatului va valida sau va invalida lista membrilor CSM, intenția ambelor tabere este să se ajungă la CCR (Curtea Constituțională a României), care va avea dificila misiune să se pronunțe asupra problemei constituționalității obținerii unui al doilea mandat în CSM de către persoane care au mai avut unul.

Interesant este faptul că sesizarea CCR se va face de către... parlamentari, în funcție de rezultatul votului din plen, susținători ai uneia sau ai alteia dintre taberele formate în jurul CSM, iar CCR cred că va pronunța, de această dată, o soluție care nu va fi deloc pe placul magistraților. Este doar un _feeling_ .

Să mai adaug faptul că dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului pe marginea listei membrilor CSM care se va înainta plenului Senatului vor avea un caracter exclusiv și eminamente politic. Cum în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări votul politic majoritar îl are PNL – PSD, rezultatul este unul previzibil.

Deși în plen voturile privind Consiliul Național de Integritate și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au demonstrat o extrem de slabă mobilizare a senatorilor puterii, anticipez de pe acum că la votul privind CSM mobilizarea la vot va fi egală cu cea similară unei moțiuni de cenzură. Asta și pentru că evoluția aplicării, a punerii în practică a legii micii reforme, mai ales în privința termenelor de judecată, va determina implicarea directă, până în ultimul moment, a premierului și a ministrului justiției, tocmai datorită actului de frondă al CSM, care refuză să renunțe la normarea muncii.

Declarația politică este intitulată „Și eu... de ce nu?”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În prezentarea declarației mele de astăzi am să pornesc de la o povestioară adevărată a unei bătrâne, cetățean al României, care a trăit și încă mai trăiește o experiență interesantă.

Iată despre ce este vorba și ce ne spune ea:

„A venit criza! Păi nu știu eu ce e aia, dar cred că poate fi de rău. Nu știu cât poate fi de rău, însă am mai trecut eu prin așa ceva când au fost războaie și tot am izbutit. O fi cumva și acum... Dar de ce să-mi fac griji, pentru că, cu greu, dar tot am găsit în fiecare zi de mâncare, chiar dacă nu am niciun fel de venit, că așa au fost vremurile.

Întorcându-se, o observă pe vecina.

- Vecină, știi..., am auzit ceva de ăia, de Europa...

- Care? Poate... de Uniune.

- Da, ceva de felul ăsta.

- Și ce pot să ne facă ăștia?

- Păi... am înțeles că-i ajută pe cei săraci.

- Dar care sunt săracii?

– Poate și noi. Dar știi ce? Eu mă duc să văd, că am văzut la televizor că se înghesuiau mulți să ia alimente și erau multe. Înseamnă că toți primesc.”

Așa a ajuns bătrânica la locul cu pricina și, după câteva încercări, a fost primită cu multă amabilitate de către personalul care distribuia aceste alimente.

Numai că, fiind întrebată pe ce liste poate fi găsită, a rămas mirată, pentru că nu știa de așa ceva. Apoi i s-a explicat frumos cum e cu acele ajutoare, adică pe listele acelea erau șomerii, pe alta cei cu venit minim garantat, apoi pensionarii cu pensie sub 400 de lei și handicapații cu probleme grave.

„Dumneavoastră de care sunteți?” – o întrebă o doamnă foarte amabilă.

- „– Păi... nu știu.

- Bine, hai să le luăm pe rând. Uite, șomeră?

- Cum e asta?

- Cei care au lucrat și nu mai au de lucru, dar primesc

- ceva bani.

- Nu, eu nu sunt așa ceva.

- Atunci, nu aveți nici venit minim garantat? – Nu.

- Și nici pensie?

- Nu, nici pensie.

Declarația politică se intitulează „Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului”.

Ziua de 9 noiembrie a fost scrisă cu litere de sânge în istoria omenirii. În această zi, în anul 1938, conducerea nazistă a Germaniei a dat liber la crimă tuturor decrepiților setoși de violență, batjocură, tâlhărie, viol și asasinate, asmuțindu-i, prin agenții Gestapo, împotriva populației germane de origine evreiască.

Valul nenorocirilor s-a extins apoi în Austria, după anexarea acestui stat sub pretextul eliberării și unificării.

Masacrele au fost săvârșite prin deplina colaborare a ciracilor lui Adolf Hitler, înregimentați în NSDAP, SS și Hitlerjugend.

„Noaptea de cristal” a marcat începutul Holocaustului, a cărui justificare nebunească era purificarea rasei germanice.

Indiferent sub ce pretext s-ar fi dat startul cumplitului genocid, să nu uităm că inițiatorul principal era căsătorit cu o evreică, iar unul dintre soldații care au violat o altă evreică, de 16 ani, a fost executat pentru că acea fată era nepoata lui Hitler. Așadar era clar încă de atunci că dementul ajuns dictator peste nemți avea un caracter perfid, prin aceeași viclenie criminală reușind să-și creeze un cerc de acoliți printre care se număra chiar șeful statului fascist italian, a cărui nepoată, Alessandra Mussolini, ajunsă azi europarlamentar, îi instigă pe italieni împotriva emigranților români.

Dezastrul care a cuprins uluitor de rapid întreaga Europă a fost posibil din cauza lipsei de reacție, de vigilență și de clarviziune a marilor puteri europene.

Iată, așadar, pentru ce consider că pericolul xenofobiei și intoleranței nu mai trebuie niciodată ignorat, indiferent de amploare sau de formele de manifestare.

Din același motiv imperios pe care-l supun atenției dumneavoastră, s-a instituit, la nivel european, „Ziua Internațională pentru Toleranță” – 16 noiembrie, care semnifică atitudinea europeană împotriva naționalismului, rasismului, fascismului și discriminării de orice fel. Este o atitudine realistă, a prudenței responsabile și bazate pe adevărul constatat că „popoarele care nu-și cunosc istoria sunt obligate să o repete”.

Declarația politică este intitulată „Penibilul Guvern Boc”. Stimați colegi,

Câte trebuie să mai facă acest Guvern ca să pice?

Câte decizii neconstituționale mai trebuie să ia Emil Boc pentru a-și da demisia?

Câți pixeli trebuie să mai numere domnul Funeriu ca să lase educația pe mâinile unei persoane responsabile?

Câte momente jenante trebuie să mai suportați, stimați colegi care susțineți acest regim, ca să vă dați seama că e nociv și pentru dumneavoastră, și pentru alte 20 de milioane de români?

Mai întâi, câteva cuvinte despre decizia Curții Constituționale.

În primul rând, mă bucur sincer că judecătorii de acolo au avut o tresărire de conștiință și și-au amintit care este rolul lor, acela de a apăra interesele statului de drept, și nu pe cele comandate dintr-un palat sau altul.

Sper din toată inima ca acesta să fie un prim pas pentru recredibilizarea instituțională a Curții, pentru asigurarea și reinstaurarea echilibrului democratic în România.

În al doilea rând, nu pot să nu remarc cu îngrijorare declarațiile liderilor UDMR de după anunțarea deciziei Curții.

Cu tot respectul pentru colegul Frunda, dar când reclami nerespectarea înțelegerilor din coaliția guvernamentală într-o decizie a Curții Constituționale te faci părtaș unei încercări de subminare a autorității acestui for.

Nu se poate, domnule Frunda, să declari, cu subiect și predicat, că aveți un „gust amar” pentru că un „judecător al PDL” a votat împotriva legii propuse de Executiv și, apoi, să te plângi cum că decizia este „pur politică”. E inadmisibil!

În traducere liberă, reproșul dumneavoastră către liderii PDL este acela că n-au făcut presiuni asupra judecătorilor ca să voteze cum le dictați dumneavoastră, și nu prin propria lor conștiință. Vă dați seama cât de periculoase sunt aceste ieșiri? Vă dați seama de derapajul pe care îl sugerați?

Eu înțeleg că aveați un interes major ca Legea educației să treacă prin asumare, fără ca Legislativul să aibă vreun cuvânt de spus asupra conținutului ei, dar de aici și până la a pângări o instituție cum este Curtea Constituțională mi se pare exagerat, deplasat și, repet, profund periculos pentru ceea ce înseamnă stat de drept în România anului 2010.

Printr-o serie de măsuri guvernamentale, ordonanțe și angajări ale răspunderii, domnul Boc și coaliția care-l susține au afectat dreptul la pensie al mai multor categorii de cetățeni. Este și cazul militarilor, al polițiștilor, al personalului care a lucrat în serviciile de informații etc.

Evident că aceste măsuri au provocat mari nemulțumiri, iar consecințele lor ne vor costa mult mai mult decât sumele cu care, eventual, s-ar reduce deficitele fondurilor de pensii.

În aceste condiții, consider că se impune o acțiune politică de recuperare a dreptului la pensie al personalului militar, al polițiștilor și al personalului din sistemul siguranței naționale, în conformitate cu statutele legale și negociate ale acestora.

Declarația mea este o pledoarie în acest sens și ea se impune în acest moment întrucât ar urma să stea la baza construcției bugetelor de stat pentru anul 2011.

Avalanșa de ordonanțe, de angajări de răspundere ale Guvernului pe numeroase acte normative, de legi adoptate de Parlament a dus la suprapuneri, confuzii și contradicții în corpul jurisdicțional care reglementează diferite sfere ale vieții sociale. Este mai ales cazul, în ultimii ani, al actelor normative referitoare la salarizarea bugetarilor și la pensiile publice. Aici Guvernul a venit cu ordonanțe sau asumări de răspundere chiar și atunci când în Parlament se aflau proiecte de lege ale aceluiași Guvern în procedură de legiferare.

Așa se face că, în momentul de față, avem o lege a pensiilor publice în vigoare, Legea nr. 19/2000, mai multe statute profesionale care prevăd pensii de serviciu, un proiect de lege a pensiilor publice în procedură de legiferare și o lege cu măsuri în domeniul pensiilor, Legea nr. 119/2010.

Și ce facem când legile speciale, care nu au fost abrogate, prevăd pensii de serviciu, iar Legea nr. 119/2010 le asimilează pensiilor din Legea nr. 19/2000, prin recalculare și reducere, deși această lege în vigoare – Legea nr. 19/2000 – prevede că, dacă în urma recalculării rezultă o pensie mai mică decât cea în plată, beneficiarul primește pensia mai avantajoasă?

În practica din ultimele trei luni s-a procedat însă exact invers, beneficiarul a primit pensia cea mai mică.

Declarația politică este intitulată „Opoziția solicită locuri de muncă și productivitate, puterea oferă fiscalitate și concedieri”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu câteva zile, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Dominique Strauss-Kahn, a lansat, la deschiderea Forumului internațional pentru dezvoltare umană, un apel pentru a face din crearea de noi locuri de muncă „prioritatea noii mondializări”.

„Lumea a pierdut 30 de milioane de locuri de muncă din cauza crizei mondiale, iar previziunile pentru anii care vor veni sunt de 400 de milioane de locuri de muncă.”, a declarat Dominique Strauss-Kahn.

„În cadrul noii mondializări, prioritatea principală este crearea de noi locuri de muncă, cea de-a doua e crearea de noi locuri de muncă, iar cea de-a treia este crearea de noi locuri de muncă!”, a insistat directorul general al FMI.

Având în vedere aceste declarații, aș vrea să vă reamintesc, stimate colege și stimați colegi, că, personal, am atras de multe ori atenția guvernanților, și în special premierului Boc, să-și întoarcă privirea de la bănci și fiscalitate și să-și îndrepte atenția spre economia reală, pentru a scoate țara din criza economică.

Văzând incapacitatea Guvernului de a găsi soluții practice, în unele intervenții am decis să nu fiu numai critic, ci să propun și câteva măsuri concrete.

O politică economică inteligentă presupune, pe lângă investiții în producție și productivitate, și luarea unor măsuri ca o parte cât mai mare din masa monetară internă să fie folosită pentru cumpărarea de produse autohtone, astfel încât banii să fie folosiți pentru salariile românilor, pentru servicii și materiale fabricate în țară, adică pentru locuri de muncă.

Aceste politici nu încalcă norme interne sau europene, dacă ar fi propuse de Guvern sindicatelor și patronatelor ca prevederi adiționale la contractele colective de ramură.

În acest context, am propus premierului să nu se impoziteze bonurile de masă și, ca măsură alternativă, acordarea bonurilor de masă, a celor cadou, a bonurilor de concediu etc. să fie condiționată de cumpărarea de produse fabricate în România.

Declarația politică se intitulează „Nu aduce anul ce aduce Guvernul Boc”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

România a început să meargă pe calea democrației după decembrie sângeros al lui 1989. De atunci, s-au perindat mai multe guverne, am avut tot soiul de majorități parlamentare, nicio guvernare nu a semănat cu alta, Constituția României s-a schimbat, iar pretențiile tranziției democratice au fost din ce în ce mai mari. Libertatea oferită de democrație însă este din ce în ce mai prost înțeleasă de instituțiile așa-zis democratice. Și am să vă explic în cele ce urmează de ce se întâmplă acest lucru.

Guvernul Boc întrece în abuzuri toate guvernările postdecembriste. A reușit performanța să încalce toate regulile constituționale. Democrația și statul de drept presupun, la urma urmei, separația puterilor în stat. Executivul a demonstrat că nu cunoaște nici măcar minimumul de noțiuni al funcționării statelor democratice moderne.

Odată ce există putere legislativă, aceasta trebuie lăsată să lucreze. Nu s-a întâmplat așa, cel puțin în ceea ce privește Legea educației. Deși acest act normativ se afla în dezbatere la Parlament, Guvernul și-a asumat răspunderea. Firesc, intervenția Curții Constituționale a fost justă.

Astfel, nu înțeleg ce explicații sau motivări mai așteaptă Guvernul, pentru că este clar o încălcare a principiului separației puterilor în stat, oricum am considera problema în cauză și pe oricine am cita de la Aristotel la Montesquieu. Nu vreau să fac acum o pledoarie despre ideile politice ale marilor gânditori. Cert este că inclusiv guvernanții își cunosc greșeala, însă e mai greu cu recunoașterea ei.

## Doamnelor și domnilor,

Dacă ar trebui să vorbim despre legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea numai în acest an, am constata că niciun alt guvern din istoria recentă a României nu a abuzat atât de mult și nu a minimalizat atât de vizibil rolul Parlamentului.

Prin urmare, angajarea răspunderii pe legile austerității, angajarea răspunderii pe Legea educației sunt doar două probe din acest an prin care am putea afirma deschis faptul că acest Guvern nu are susținere parlamentară. O știe foarte bine și abuzează de atributul de a-și angaja răspunderea. Este o strategie extrem de deficitară, care mai degrabă întârzie dezbaterile. Oricum, până acum s-a constatat că Guvernul Boc nu a fost în câștig de cauză.

Declarația politică este intitulată „Se cuvine să nu uităm ziua memorabilă de 14 noiembrie 1878”.

Dacă unirea românilor a fost, cum cu îndreptățire s-a spus, o chintesență a vieții noastre istorice, reunirea Dobrogei cu țara, împlinită în urmă cu 132 de ani, este o semnificativă ilustrare în acest sens.

„Aici, în Dobrogea – spunea Nicolae Iorga –, n-am răsărit pe nepregătite, într-un ceas de noroc războinic sau de chibzuială diplomatică. România a putut să nu ceară această întindere de teritoriu... Poporul românesc, mocanul, cojanul au pretins-o prin dezvoltarea însăși a necesitaților istorice.”

Complement natural al „țărilor carpatice”, Dobrogea a împărtășit, se știe, destinul dramatic al întregului pământ românesc.

În această răscruce a invaziilor și jocurilor strategice de la gurile Dunării – „centrul de gravitate al lumii”, în viziunea lui Talleyrand –, drumul râurilor dace și-a găsit terminalul natural, alimentând românitatea transdanubiană și orientând-o firesc spre spațiul comun de naționalitate.

Efectele dominației otomane, acele „carcase suprastructurale” vizibile în planul mișcărilor demografice, al „anexiunii” toponimice și administrative, în deturnarea rosturilor economice și geopolitice ale Dobrogei, în orânduirea vieții istorice a românilor, n-au putut-o, de aceea, disloca, înstrăina fundamental de aria naturală de apartenență. Ele au generat particularități, dar nu și incompatibilități insurmontabile care să fi transformat ținuturile danubianopontice într-un „teritoriu al tuturor și al nimănui” _._

„Preponderența politică tăcută” a românilor dobrogeni, care, constata Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, românizează toate celelalte populații cu care conviețuiesc, definea, din acest punct de vedere, identitatea de fapt, dincolo de suveranitatea de drept.

Dobrogea a devenit însă obiect al dezbaterii internaționale într-un context guvernat de filozofia echilibrului prin compensații. Era, cum remarca Nicolae Iorga, „exproprierea, în folosul Puterilor, a tuturora...”, sfidând „orice legitimitate a tendințelor naționale”.

Față cu imperativele „unui prezent plin de amenințări”.

Declarația politică se intitulează „«La mulți ani!» unui președinte neajuns la maturitate”.

Dragi colegi,

Zilele trecute, mai precis pe data de 4 noiembrie, am avut prilejul de a sărbători ziua de naștere a lui Traian Băsescu, Președintele României.

Țin și eu pe această cale să îi transmit, cu o oarecare întârziere, urările mele, pentru că așa este frumos chiar și în politică.

Ceea ce mă supără pe mine nu este faptul că trebuie să îi fac urări Președintelui României, ci cărei persoane trebuie să îi adresez urările. Fără îndoială că există o vorbă care spune să nu judeci pe nimeni dacă nu vrei să fii tu însuți judecat, însă în această situație îmi permit să cer conștiinței o derogare.

Părerea mea este că, deși s-a mai spus asta în nenumărate rânduri, Traian Băsescu este un președinte imatur, un președinte care a ajuns la o vârstă a maturității, dar care a rămas blocat și complexat la un stadiu primar al înțelepciunii.

Spun asta în ideea în care am avut până acum neplăcuta experiență de a suporta rușinea acțiunilor spontane și necugetate ale înaltprealuminatului, acțiuni care ne-au pus în dificultate pe noi, clasa politică, care am trebuit să dăm seamă cetățenilor în teritoriu.

Nu mai departe ca nouă, politicienilor, le-a fost rușine cetățenilor cu acest președinte al nostru și, poate în rușinea lor, nu au mai avut cui să se plângă.

Nu are sens să fac referire la mai vechile afirmații și activități prezidențiale, deoarece tuturor ne sunt arhicunoscute. Voi face referire la două afirmații în contradictoriu făcute de către domnul președinte în preajma zilei sale de naștere.

Într-o primă fază, într-o conferință de presă care a avut loc la Palatul Cotroceni săptămâna trecută, președintele declara, într-o limbă engleză stâlcită și destul de greoaie pentru dânsul, că starea economică a țării noastre nu este una tocmai favorabilă și, conform unor măsurători efectuate, anul viitor starea economică a țării se va mai adânci, fără speranțe de redresare la orizont.

În cea de-a doua fază, același președinte imatur, fiind într-o deplasare transfrontalieră, a declarat, într-o altă conferință de presă, că starea economică a României este pe drumul cel bun și că măsurătorile efectuate prevăd o creștere economică favorabilă. Oricare ar fi argumentele președintelui la aceste declarații contradictorii, actul său a fost unul pueril și lipsit de responsabilitate, rușinat probabil el însuși de modul în care se prezintă actul său de management.

Declarația politică este intitulată „Decizia Curții Constituționale este o victorie a statului de drept”.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, alături de dumneavoastră, am luat act cu satisfacție de decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea asumării răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale.

Este o decizie pe care am așteptat-o și mă bucur că legea își va putea urma traseul normal din Parlamentul României. Consider că este un act de normalitate pentru funcționarea democrației și a parlamentarismului din România.

Decizia Curții Constituționale vine să confirme încă o dată ceea ce am susținut tot timpul: Legea educației este mult prea importantă pentru societatea românească pentru a fi adoptată printr-o procedură care exclude dezbaterea parlamentară.

Faptul că decizia Curții Constituționale a fost cea pe care o așteptam nu îl consider neapărat o victorie a PSD, ci mai degrabă una a statului de drept din România. Bucuria care s-a manifestat în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport nu a fost declanșată de faptul că noi, cei din opoziție, am fi câștigat ceva, ea a fost declanșată de faptul că în România încă mai avem stat de drept, încă mai putem avea încrederea că există o instituție care, peste toate recomandările și comenzile politice, poate hotărî împotriva deciziilor Guvernului și ale șefului statului.

Nu ne-am bucurat pentru că a pierdut PDL, UDMR sau altcineva, ne-am bucurat pentru că s-a revenit la normalitate, iar munca noastră de până acum nu a fost în zadar, ne-am bucurat pentru că, în urma acestei decizii, a ieșit câștigător sistemul național de învățământ.

Consider că este un lucru foarte grav că președintele UDMR, dar și Președintele României au acuzat Curtea Constituțională de luarea unor decizii politice sau au etichetat decizia Curții ca fiind una eronată. Nu cred că un președinte de țară, fie el chiar și Traian Băsescu, poate să facă astfel de afirmații la adresa unei instituții cu rol juridic și numai juridic.

Dacă am ajuns în România să nu mai avem încredere nici în deciziile Curții Constituționale, înseamnă că statul de drept a apus de mult.

Declarația politică se intitulează „Dedublarea statului român”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Curtea de Conturi a prezentat un raport privind cheltuielile pe care statul român le face prin angajarea unor contracte cu firme de avocatură. Bineînțeles că subiectul a fost imediat plasat într-un con de umbră, fiind, din câte se pare, o practică foarte mult perfecționată în ultimii ani.

Nici mai mult, nici mai puțin, administrația centrală și cea locală, de foarte multe ori în ultimii doi ani, au angajat case de avocatură pentru consultanță juridică.

Evident că în acest context se nasc imediat câteva întrebări: de ce statul mai angajează funcționari sau cum mai putem susține faptul că aparatul birocratic este augmentat?

Practic, asistăm la o dedublare a statului, acest proces fiind similar nu numai în privința expertizei juridice, ci și la nivel economic sau sociologic. Cu alte cuvinte, anumite funcții ale statului sunt realizate din exteriorul său, deși, teoretic, ar exista resursele necesare pentru realizarea acestora.

## Stimați colegi,

Vorbim în România ultimilor ani de necesitatea unei reforme reale a statului, în general, și a aparatului său birocratic. Spunem că avem prea mulți funcționari, dar, cu toate acestea, serviciile lor sunt, după câte putem observa, neglijate pentru a putea fi îndeplinite de societăți private.

De asemenea, spunem că nu ne putem permite să plătim salarii decente la stat, pentru că, nu-i așa?, bugetul este insuficient. Altfel spus, statul român nu poate angaja oameni cu expertiză pentru că acestora nu le convin salariile de la stat, dar, pe de altă parte, aceste fonduri sunt redirecționate în exterior.

Pe de altă parte, nu putem să nu observăm și un alt fenomen. Oricât de multă bună-credință ar exista, apare suspect faptul că, din cele 600 de milioane de euro pe care statul român i-a angajat în ultimii doi ani pentru juriști, mai mult de jumătate, mai precis 320 de milioane, au fost virați în

conturile caselor de avocatură. Aceasta fiind, bineînțeles, o medie, pentru că, de exemplu, Ministerul Finanțelor Publice, așa cum reiese din raportul Curții de Conturi, a cheltuit de 40 de ori mai mulți bani pentru consultanță juridică din exterior decât cu plata angajaților proprii juriști.

Declarația politică este intitulată „Soluție concretă pentru bugetari”.

Statul este direct responsabil pentru că bugetarii nu își mai pot plăti ratele.

Bugetarii aveau un contract – individual și colectiv – cu statul. Acest contract le garanta anumite venituri salariale. Totodată, statul, prin reprezentanții săi la vârf – președinte, premier –, i-a asigurat constant pe bugetari, în perioada 2008–2009 și primul trimestru din 2010, că nu le vor scădea veniturile.

Având garanțiile contractuale și angajamentele explicite din partea statului, bugetarii au contractat credite de la bănci, s-au împrumutat în funcție de resursele financiare de care dispuneau în mod legal și de care nu aveau niciun motiv să se îndoiască.

Însă statul a redus unilateral și imprevizibil veniturile bugetarilor. Bugetarii nu își mai pot achita ratele, dar responsabilitatea nu le aparține. Culpa este, în mod evident, a statului, care i-a asigurat pe bugetari că veniturile lor nu vor fi diminuate.

Statul trebuie să-și asume responsabilitatea pentru această culpă. Statul are obligația de a-i sprijini pe bugetari. Statul nu se poate deroba de răspundere, nu poate asista impasibil la desfășurarea unei drame de proporții naționale, pe care a creat-o nemijlocit.

În aceste condiții, vă propun, domnule președinte, o soluție concretă: statul să acorde bugetarilor bonuri compensatorii, cu o valoare egală cu diminuarea salarială suferită în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2010. Construcția este tripartită: stat – bugetari – bănci. Toate cele trei părți sunt interconectate.

A. Statul

Statul avea un contract cu bugetarii, cărora le garanta un anumit nivel al veniturilor. La un moment dat, încălcându-și obligațiile asumate contractual față de bugetari și promisiunile constante, statul a redus unilateral veniturile bugetarilor. Așadar, statul are o culpă gravă față de bugetari.

B. Bugetarii

Având un nivel de venit garantat contractual și având asigurările statului că salariile nu vor fi reduse, bugetarii și-au asumat o serie de obligații financiare față de bănci. Când venitul le-a fost redus prin decizia unilaterală și imprevizibilă a statului, bugetarii nu și-au mai putut onora obligațiile financiare.

2. În prealabil, statul va încheia un acord cu băncile, prin care băncile se vor obliga să răscumpere aceste bonuri la valoarea lor nominală, eventual, în funcție de cota lor de piață. Termenul de răscumpărare a acestor bonuri va fi de minimum șapte ani, cu o dobândă stabilită între stat și bănci.

Declarația politică este intitulată „Să păstrăm proporțiile”. Astăzi mă voi referi la un subiect care a declanșat discuții aprinse printre șoferii români. Prevederile ordonanței de urgență – propusă de Ministerul Transporturilor și

Infrastructurii – referitoare la echiparea autovehiculelor pentru iarnă sunt disproporționate. De acord că sunt necesare măsuri pentru sporirea siguranței pe șoselele României, indiferent de vreme, dar asta nu înseamnă că trebuie să începem prin a băga adânc mâna în buzunarele oamenilor.

În condițiile în care amenda pentru neechiparea mașinii este echivalentă cu salariul minim pe economie sau mai mare, găsesc că cel mai nimerit ar fi ca doamna ministru Anca Boagiu să mai analizeze o dată textul ordonanței. De altfel, nu știu dacă nu cumva instanțele de judecată nu ar da câștig de cauză celui amendat, în cazul unui proces, tocmai pe acest considerent al disproporționalității sumei prevăzute pentru amendă.

Am discutat și cu reprezentanți ai transportatorilor autorizați, care sunt și mai nemulțumiți, în cazul lor amenzile fiind de-a dreptul impresionante. Acest lucru ar însemna încă un stop în plus în calea afacerii lor, așa cum s-au obișnuit deja în timpul guvernării Boc.

Am înțeles că au existat mai multe variante de lucru, printre care și aceea a obligării la plata cauciucurilor de iarnă în cazul în care ești oprit în trafic și nu ai autoturismul echipat, fără plata unei amenzi în plus. Această măsură mi se pare mai eficientă și mai productivă decât cele propuse de minister în actuala formă a proiectului de ordonanță. În același timp, ar duce, într-adevăr, la creșterea siguranței pe drumurile publice atât a celor obligați în acest fel, cât și a partenerilor de trafic.

Mi-am exprimat deja acest punct de vedere în cadrul Clubului întreprinzătorilor liberali din Cluj, fiind în asentimentul colegilor mei, care au adăugat și faptul că nu este pentru prima dată când se recurge la cetățeni pentru acoperirea golurilor din buget, pentru că, practic, aceste amenzi reprezintă un mod de a aduce venituri la buget.

Dar mă întreb cât mai cred actualii guvernanți că pot să strângă cureaua românilor, vorba premierului. Cred că s-a atins deja o limită. Și asta nu acum, ci în urmă cu ceva timp, atunci când Guvernul a uitat să se oprească din reducerea salariilor, pensiilor, alocațiilor, când a pus bețe în roate întreprinzătorilor și le-a dat, în schimb, impozitul forfetar și altele asemenea.

Sper totuși ca această ordonanță să nu rămână în forma actuală.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Odiseea Legii educației”. Stimați colegi,

Vreau să încep prin a ura „La mulți ani!” celor care astăzi își serbează ziua numelui. Apoi, aduc în discuție Legea educației, care văd că este încă un subiect foarte aprins în cadrul coaliției de guvernare. Spun „încă”, pentru că, deși l-am considerat încheiat după ce s-a pronunțat Curtea Constituțională, constat că lucrurile abia acum se tranșează între PDL și UDMR, între învățământul în limba română și cel în limba maghiară, miza acestor mișcări.

Cum am mai spus și cu alte ocazii, această lege este mult prea importantă pentru a fi trecută în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului. Mai mult decât atât, este total incorect să ni se refuze dreptul la dezbaterile din cadrul comisiilor și din plen, dezbateri care ar aduce plusvaloare legii. Și, în lumina celor exprimate, vin și întreb: de ce trebuie să fie menținută actuala coaliție cu prețul educației copiilor noștri?

Personal, mă bucur că legea este acum în Senat și că avem ocazia să lucrăm pe marginea ei. Nu sunt de acord cu președintele Băsescu, cel care consideră că tergiversăm lucrurile în comisii. Eu știu că s-a lucrat mult, că doamnele și domnii senatori au trecut prin comisie fiecare articol, au prezentat argumente în favoare și contra și nu pot decât să aștept un text mult mai bun decât cel asumat de Guvern.

Vine acum domnul Boc și spune că asumarea a fost constituțională și că va scrie cărți întregi despre deciziile Curții Constituționale în legătură cu legile și ordonanțele Domniei Sale.

Eu îi recomand să nu distrugă învățământul, că numai așa mai putem spera la profesioniști, nu la angajați ca ai dumnealui, care, iată, îl pun în situația ingrată de a fi recordmen la ordonanțe și hotărâri ilegale.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Adrian Păunescu: talentul – cheia spre eternitate”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Motto:

„Pentru cei ce ne-au făcut

Dă un ordin, dă ceva

Să-i mai poți întârzia

Să o ia de la-nceput.” („Rugă pentru părinți” – Adrian Păunescu)

România a fost și este o pepinieră de valori din toate domeniile de activitate. Din păcate, ne aducem aminte de ele și le cinstim mult prea târziu și, de obicei, atunci când aceste personalități nu mai sunt printre noi.

Nu am învățat încă pe deplin lecția aprecierii oamenilor valoroși când aceștia se află printre noi. Poate că aceasta este o caracteristică nefastă a ființei umane sau blestemul tuturor acelora cărora le este dat să se bucure de glorie post-mortem. Un lucru este sigur: aceste valori trebuie mai mult prețuite, iar iubirea noastră față de ele trebuie arătată.

Zilele trecute, încă un simbol al vieții noastre publice a plecat printre îngeri.

Se spune că Dumnezeu îi cheamă la El pe cei pe care îi iubește. Nu știu dacă este adevărat sau nu, dar știu un singur lucru: cu toții am iubit și am admirat acest om plin de har pe care am avut norocul să îl avem printre noi – Adrian Păunescu.

De câteva zile, lumea a devenit mai săracă, iar cerul își plânge cu durere încă o mare pierdere.

Dincolo de durere, de regrete și de lacrimi, ne consolăm cu gândul că până în ultimele zile ale vieții sale Adrian Păunescu a fost alături de noi, ne-a făcut onoarea să ne bucure și să-și „verse” harul în scrieri care îl vor face etern.

Sunt sigur că niciunul dintre noi toți nu îl va uita.

De acolo de unde ești, maestre, din lumina eternă a lui Dumnezeu, noi toți îți transmitem că nu te vom uita și că te vom căuta în fiecare vers și în fiecare clipă când lumina soarelui ne va inunda sufletele, așa cum și tu ai făcut-o o viață.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Există susținere pentru procedura de urgență pentru acest proiect de lege? Nu.

2. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 142 din 27 iulie 1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Dacă nu există susținere pentru procedura de urgență în plen, aceste două inițiative legislative vor urma procedura normală de dezbatere și adoptare.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 2 noiembrie 2010, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 958/28 decembrie 2002, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 958/28 decembrie 2002, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare.

5. Propunerea legislativă privind protecția persoanelor înșelate prin ghicit sau alte mijloace și practici oculte.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2010 pentru modificarea art. 7 alin. (1) pct. 2 subpct. 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale.

Mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, vă rog, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în plenul său, cu majoritate de voturi, a respins această inițiativă legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri, intervenții pe fond? Nu sunt.

Este o lege cu caracter ordinar.

Suntem prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a propunerii legislative inițiate de domnul senator Mazăre a fost deja prezentat de comisie. Aveți totuși o intervenție, domnule senator Mazăre? Da.

Vă rog.

Dacă doriți, veniți să susțineți inițiativa legislativă fie de la microfonul central, fie de la microfonul 6, lângă domnul Belacurencu.

Cum decideți.

Microfonul 6 pentru domnul senator Mazăre, inițiatorul acestei propuneri legislative.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din analizele pe care le-am făcut, am constatat că numărul accidentelor în România este în continuă creștere, în ciuda măsurilor pe care Poliția Rutieră spune că le-a pus în practică, una dintre acestea fiind sporirea numărului de radare. Și, din păcate, cred că fiecare dintre dumneavoastră ați simțit pe propria piele sau din discuțiile pe care le-am avut

cu cetățenii că, de multe ori, această activitate, în loc să aibă rol de prevenție, s-a transformat într-o vânătoare de șoferi.

Eu vă dau un exemplu: chiar zilele trecute, în stațiunea Mamaia, care este goală, nu mai sunt turiști, erau două mașini de poliție cu radarul pornit, stăteau pentru a pândi și a vedea ce victimă le mai cade în cursa întinsă.

Prin urmare, am gândit o propunere legislativă prin care să reglementăm modul în care dispozitivele radar sunt instalate, amplasate.

Scopul principal al actului normativ, vă spun, este activitatea de prevenție și propunem ca aceste radare să fie amplasate în zonele cu risc, spre exemplu în zone cu spitale, cu școli, cu târguri, cu oboare.

Propunem, în mod foarte clar, și criterii de amplasare a acestor radare și propunem, totodată, și faptul ca aceste radare să fie anunțate. Este o practică pe care am întâlnit-o în multe state europene, se semnalizează participanților la trafic faptul că zona respectivă este monitorizată și, în felul acesta, îmi îndeplinesc rolul principal și scopul, care nu e acela de a da amenzi și de a ridica mai multe permise, ci de a efectua, într-adevăr, o prevenție prin aceste dispozitive. Pe scurt, cam aceasta este.

Sunt mai multe detalii în lege. În cazul în care sunt solicitat, pot să răspund. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții pe fondul dezbaterii noastre? Nu.

Supun atenției și votului raportul comisiei.

Reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați asupra raportului de respingere prezentat de comisie.

Cu 59 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

În continuare, punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Domnul deputat care a inițiat propunerea legislativă nu este prezent în plenul nostru.

Poziția Guvernului, doamna secretar de stat Alexe. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, vă rog, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 7 septembrie, a luat în discuție această inițiativă legislativă și a votat, în unanimitate, pentru un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Suntem prima Cameră sesizată.

Există intervenții pe marginea acestei propuneri legislative?

Nu.

Vă rog, votul dumneavoastră cu privire la raportul de respingere prezentat de comisie.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei porților deschise la muzee, case memoriale și colecții publice.

Deputații inițiatori sunt prezenți în plenul Senatului? Nu.

Domnule secretar de stat Vasile Timiș, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Microfonul 10.

**Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat în Ministerul_

## _Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să precizez că, în momentul de față, există atât la instituțiile muzeale subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, cât și la cele subordonate autorităților locale o serie de facilități privind accesul sub forma unor gratuități specifice fiecărei instituții, drept pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule președinte Nicolaescu. Microfonul 7.

Cu adresa L444/22 iunie 2010, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Propunerea legislativă privind instituirea Zilei porților deschise la muzee, case memoriale și colecții publice.

Inițiativa legislativă prevede instituirea în data de 15 a fiecărei luni a unei zile în care vizitarea muzeelor, a caselor memoriale și a colecțiilor publice să se facă în mod gratuit pentru toți cetățenii români. Scopul este acela de facilitare a accesului la cultură, în special al tinerilor.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități ne-a transmis avizul negativ.

În ședința din 7 septembrie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă.

Comisia a adoptat următorul amendament: Art. 1 alin. (1) al legii se modifică și va avea următorul cuprins: „Se instituie, în prima sâmbătă a fiecărei luni, Ziua porților deschise la muzee, case memoriale și colecții publice, instituții de cultură de drept public.”

„Alin. (2) – La data prevăzută la alin. (1), accesul în muzee, case memoriale și colecții publice este gratuit pentru elevi și studenți.”

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament.

Vă reamintesc că este vorba de o lege cu caracter ordinar.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții pe marginea acestui text, pe marginea acestei propuneri?

Dacă nu, vă

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Stimate reprezentant al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național,

Îmi pare rău să spun, de data aceasta, Grupul parlamentar al PDL susține inițiativa legislativă.

Considerăm că ideea unei zile deschise, într-adevăr, pentru toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, de profit, de venituri și așa mai departe, este, totuși, bine-venită.

Rugăm ministerul să reanalizeze și să considere că este un gest minim elementar de a atrage populația țării în instituțiile de cultură, muzeale și, ca atare, Grupul parlamentar al PDL va da vot în favoarea inițiativei legislative. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și noi suntem de acord cu propunerea legislativă și e de mirare faptul că Guvernul a înaintat un punct de vedere în care a arătat care este situația cu aceste gratuități în instituțiile de cultură subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

Știm însă foarte bine că sunt sute de alte muzee și case memoriale care nu se află în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Aici însă situația este un pic delicată în urma aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, care a obligat consiliile județene și consiliile locale să opereze reduceri drastice ale personalului acestor instituții de cultură.

Or, dacă adoptăm această propunere legislativă – și noi, în principiu, ne gândim la vremuri mai bune și vom da un vot favorabil –, vă spun că este foarte greu, dacă nu chiar imposibil pentru multe instituții de cultură, care au fost obligate să-și reducă drastic numărul de angajați, să mai organizeze lunar o astfel de zi a porților deschise. Și aici este o problemă.

Dar, încă o dată, îmi exprim insatisfacția că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național discută doar pentru instituțiile aflate în subordine, și nu despre alte sute și sute de alte muzee și case memoriale, unde lucrurile stau cu totul altfel.

Mulțumesc, domnule senator Hașotti. Mai dorește cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Berceanu. Microfonul 3, vă rog.

O singură rugăminte. Cred că nu putem să păstrăm ideea ca pentru cetățenii români să fie operată această gratuitate. Am fost și noi prin alte țări și pe acolo există o zi când anumite muzee se pot vizita gratis, liber, dar nimeni nu cere actul de identitate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

Vreau să-l rog pe domnul Berceanu să precizeze dacă este vorba de un amendament pe care dorește să-l propună în plen, pentru că atunci voi consulta plenul în legătură cu posibilitatea de a face acest amendament.

Vă mulțumesc mult.

Și nu vă mai minunați așa, că uneori ți se cere actul de identitate și ca să intri la un meci de fotbal, deci nu sunt probleme.

Domnul senator Radu Berceanu a precizat că dorește să facă acest amendament în plen și o să vă consult prin vot dacă sunteți de acord cu efectuarea acestui amendament în plen.

O să-l rog încă o dată pe domnul senator Berceanu să ne precizeze unde trebuie efectuată modificarea respectivă, sigur, dacă o să-i permită domnul senator Oprea.

Deci unde doriți să se facă amendamentul?

Pur și simplu să se scoată din textul legii sintagma „cetățeni români”? Să se scoată cuvântul „cetățean” și să rămână „români și străini”?

Vă rog să veniți la microfon.

Domnule Timiș, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Vasile Timiș:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Respectuos, vreau să precizez faptul că amendamentul era făcut de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă doar pentru elevi și studenți.

Dacă-mi permiteți: „Accesul în muzee, case memoriale și colecții publice este gratuit pentru elevi și studenți.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnule senator Berceanu, întrucât...

Domnule senator Berceanu,

Sunteți de acord cu renunțarea la amendament?

Mă scuzați, totuși eu citesc din lege.

La art. 1 alin. (2) se spun următoarele: „La data prevăzută la alin. (1), accesul în muzee, case memoriale și colecții publice este gratuit pentru toți cetățenii români.”

Amendamentul comisiei.

Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu amendamentul discutat anterior, cu gratuitatea pentru elevi și studenți, vreau să vă informez, în numele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, că am preluat această idee în Legea educației naționale și vom veni în plen cu el. Deci se poate renunța aici la acest amendament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog. Microfonul 2.

O rog pe doamna senator Andronescu să aibă bunăvoința să renunțe la propunerea pe care ne-o face. Dorim cale cu happy-end pentru Legea educației naționale, dar această inițiativă legislativă trebuie să stabilească accesul gratuit în aceste instituții culturale independent de Legea educației naționale. Este o inițiativă legislativă care reglementează funcționarea acestor instituții culturale și dumneavoastră vă refereați la elevi și studenți, pe când inițiativa legislativă se referă la gratuitate pentru toți cei care vor să viziteze, indiferent dacă sunt români, maghiari sau străini.

Vă mulțumesc. Domnule senator Mazăre, vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte, Vreau să fac o simplă constatare.

Sunt un mare amator de muzee. Peste tot unde am fost în Europa era această gratuitate pentru elevi și studenți, dar membri ai Uniunii Europene. Deci, într-adevăr, se cerea carnetul de student sau carnetul de elev și trebuia să fii cetățean al uneia dintre statele membre ale Uniunii Europene.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Stimați colegi,

Avem un raport, de admitere, al comisiei, în care se propune un amendament. Amendamentul este ca, în loc să se aplice această gratuitate pentru toți cetățenii români, așa cum era în proiectul de lege, comisia a propus ca alin. (2) de la art. 1 să fie reformulat, în sensul că se permite accesul la muzee, case memoriale și colecții publice gratuit pentru elevi și studenți.

Mi se pare destul de dificil să modificăm noi raportul comisiei, dar dacă domnul...

Vă rog, domnule senator.

Sunt lucruri diferite. Pentru elevi și studenți sunt și acum anumite forme de gratuitate. Dacă, eventual, în legea aceasta sau în Legea educației naționale s-a introdus ceva, foarte bine că s-a introdus, este altceva.

Ceea ce am propus eu este ca aici să se oprească fraza la „este gratuit”, nu „pentru cetățenii români”, pentru că este în neregulă să facem o astfel de...

Permiteți-mi să vă explic. Comisia a adoptat un raport, în care a modificat...

După aceea, domnul senator Daea și domnul senator Greblă.

Numai un moment, domnule senator Greblă. Domnule senator!

Permiteți, domnule președinte?

Vă rog, domnule senator Bîrlea.

Sunt autorul acestui amendament. Am considerat – și din experiența personală de a conduce instituțiile de cultură – că, în acest moment, este bună această inițiativă legislativă, dacă vizează în exclusivitate elevii și studenții.

Deși există la nivelul fiecărei instituții muzeale competența de a acorda anumite facilități unor grupuri sociale – pensionari și așa mai departe –, în acest moment, mențin acest amendament, care a fost acceptat în comisie.

Are dreptate domnul senator Berceanu. Fără nicio conotație pentru cetățenii români, pentru că facem o discriminare. Suntem țară membră a Uniunii Europene și este normal să ne asumăm această abordare.

Îi mulțumesc domnului senator Bîrlea. Domnul senator Daea.

Microfonul 4, vă rog.

Urmează domnul senator Greblă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să fiți atent, ca să puteți duce la îndeplinire misiunea dumneavoastră de președinte de ședință.

Supuneți la vot raportul cu un amendament, așa cum a trecut în comisie.

Ce spune domnul senator Berceanu este bine, dar în altă parte, și nu aici.

În al doilea rând, vreau să-l asigur pe domnul coleg Radu Alexandru Feldman, un distins senator al României și un valoros om de cultură, că nu trebuie să-i pară rău că votează astăzi un asemenea act normativ. Sunt sigur că e doar o greșeală în exprimare și nu e din suflet.

Vă mulțumesc.

...în altă direcție, și anume pentru elevi și studenți.

Exact.

Adică, dacă tot nu a reușit să se facă gratuit, măcar așa să se facă la jumătate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

O să-i dau cuvântul domnului senator Greblă, dar situația este următoarea...

Dacă vreți să mă ascultați puțin...

Vă rog să-mi acordați puțină atenție.

Sunt obligat să

Când o să fiți dumneavoastră la prezidiu, vă rog să conduceți cum credeți.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu raportul comisiei.

Cu 83 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Domnule secretar de stat Eusebiu Pistru, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea termenului din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în scopul finalizării procedurilor de admitere la tranzacționarea în sisteme de tranzacționare administrate de Bursa de Valori București – SA a acțiunilor societăților, companiilor naționale la care Fondul „Proprietatea” – SA deține pachete de acțiuni, proceduri demarate deja de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și a măsurilor pentru pregătirea și derularea ofertelor publice secundare de vânzare de acțiuni.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține adoptarea prezentului act normativ. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne aflăm în prezența unei propuneri legislative cu caracter de lege ordinară.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, vă propune un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că, pe de o parte, termenele stabilite în Legea nr. 247/2005 au fost deja depășite la introducerea prezentului act normativ, iar, pe de altă parte, criza economică pe care o traversează inclusiv România nu ne creează certitudini cu privire la obținerea unor sume corecte, a unei valori corecte pe acțiunile ce se doresc a fi tranzacționate, astfel încât, dacă nu s-a reușit până în anul 2008 să fie vândute aceste acțiuni, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au considerat că, în această perioadă, este cu atât mai inoportun să vinzi.

Trebuie așteptată o perioadă de creștere economică pentru a vinde acțiunile reziduale la mai multe companii și societăți cu caracter național, drept pentru care vă propunem un raport de respingere, adoptat cu majoritate de voturi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări la dezbateri generale, comentarii pe textul legii?

Domnule senator Țuțuianu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu aș fi venit la microfon astăzi, dacă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am fi avut răspunsuri din partea Guvernului la câteva întrebări care sunt de esența actului normativ.

Mai întâi de toate, deși se prezintă în fața noastră secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, această propunere legislativă are în vedere mai multe societăți comerciale aflate în subordinea și a altor ministere, nu doar în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Al doilea lucru. Trebuie să observăm, sub aspectul reglementării legale, că, deși termenul în cadrul căruia trebuia rezolvată problema tranzacționării acestor acțiuni era în anul 2008, Guvernul nu a făcut nimic până în anul 2010. Practic, sub aspect legislativ, nu a mai fost posibilă prorogarea termenului prin actul normativ, ci s-a impus o lege de modificare a actului normativ, ceea ce ne arată că la Guvern nu prea știe stânga ce face dreapta.

Al treilea comentariu. O întrebare foarte precisă pentru reprezentantul Guvernului: pentru care dintre societățile comerciale pe care le-ați prevăzut în raport se derulează ofertă publică inițială și pentru care se derulează ofertă publică secundară?

Pun această întrebare pentru că oferta publică inițială înseamnă că se creează condițiile de deschidere a societății și se transformă din societate de tip închis în societate de tip deschis, pe când oferta publică secundară înseamnă vânzarea participației statului la aceste societăți comerciale.

Aceasta este prima întrebare, deci pentru care dintre aceste societăți avem ofertă publică inițială și pentru care dintre aceste societăți avem ofertă publică secundară?

În al doilea rând, care sunt costurile estimate pentru derularea acestei proceduri, cu rugămintea de a ne preciza care sunt sumele cheltuite cu ceea ce înseamnă consultanța societăților de servicii de investiții financiare care au fost angajate pentru fiecare dintre aceste societăți și care sunt costurile estimate pentru înscrierea lor la cota Bursei de Valori București – SA?

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte comentarii sau întrebări?

Dacă nu, o să-l rog pe domnul secretar de stat Pistru să răspundă la...

## **Domnul Frunda György**

**:**

Vă rog să nu faceți descriminări!

Am înțeles. Domnul senator Verestóy, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Problema este complexă și văd că sunt foarte mulți care se apropie de această problemă fără a cunoaște, într-adevăr, care sunt evoluțiile piețelor din estul Europei și care sunt posibilitățile ca o piață bursieră să existe și să prospere.

În primul rând, a acuza faptul că nu există lichiditate este foarte ciudat. De vreme ce nu punem pe piață produse, nu va exista lichiditate. Asta este o mică dilemă.

Nu avem suficiente autotrenuri și mașini care să circule pe autostrada pe care nu o avem. Am mai auzit aceasta, că nu avem nevoie de autostradă, că nu avem suficiente mașini care să circule pe o autostradă. Păi, până când nu o avem, nici nu o să circule. A spus-o un ilustru politician, care este în cartea de istorie.

## **Din sală:**

Cine, domnule?

## **Domnul Verestóy Attila:**

Nicio problemă.

Așa este.

Domnilor colegi,

A spune că piața este jos – din fericire, spun unii, cred că mă număr printre ei – nu este chiar așa. Piața este într-o evoluție în momentul de față și această evoluție poate fi ajutată. Pot să dau un exemplu: un pachet însemnat dintr-o societate foarte importantă a României, la lansare, a avut un preț care era sub, sub..., deși era prescrisă de 40 de ori, deci interesul era de 40 de pretendenți pentru o acțiune, și, în momentul de față, slavă Domnului pentru această evoluție, în ultimul an, prețurile au revenit, ba chiar au trecut acel barem al IPO-ului.

Deci iată de ce eu opinez că pentru a relansa piața din România, pentru a atrage într-adevăr investitori, pentru a veni cei care investesc în acțiuni noi, cei care contribuie la relansarea economiei, este necesar să sprijinim acest proiect de lege al Guvernului. Este în interesul tuturor, pentru că avem nevoie de a mișca economia din România.

Bursa este un instrument al relansării economice, nu este un scop al unor speculații. O vedeți greșit, dacă ați interpretat așa.

Mulțumesc domnului senator Verestóy. Îl invit la microfon pe domnul senator Radu Berceanu. Microfonul 2, vă rog.

Cred că lucrurile sunt mult mai simple și am mers undeva prea departe.

În anul 2005 s-a adoptat această lege prin care trebuiau scoase anumite pachete ca să înceapă un proces de privatizare, printre altele pentru a se accelera Bursa de Valori, un lucru foarte bun.

Din păcate, până la începutul anului 2009, nu s-au făcut acțiunile premergătoare pentru acest lucru și s-a încheiat termenul prevăzut în acea lege. Noi am dorit să continuăm acele acțiuni premergătoare și, când o fi momentul și în condițiile care să răspundă la toate întrebările care s-au pus aici, să scoatem acele pachete minoritate pe bursă, dar ne-am lovit de faptul că, între timp, nu mai aveam legea, pentru că termenul era depășit, și am inițiat acest proiect de modificare a legii în ceea ce privește termenul, în principal.

Sigur că s-au raliat la inițiativă, care, inițial, prevedea numai unitățile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, și alte unități, pentru că legea din 2005 era generală, iar alte unități depășiseră termenul în care pachete de 5%, de 10% trebuiau scoase pe bursă. Aceasta este esența legii, dacă îmi aduc bine aminte de când a fost ea inițiată, nu are nicio problemă, nu spune nimeni că trebuie să le scoatem mâine, că trebuie să le scoatem într-o condiție sau alta, ci doar se prelungesc termenele ca acest lucru să poată continua.

Cred că este o chestiune benefică, iar în legătură cu piața, care este sus, jos, la stânga sau la dreapta, s-a scos acum, de curând, un pachet de 3% la un hotel, care a fost cumpărat cu 1,4 milioane de euro.

Drept urmare, nu întotdeauna pachetele minoritate nu sunt atractive și așa mai departe. Eu cred că trebuie continuate procedurile și, pentru a continua procedurile, trebuie să avem legea aceasta modificată, de aceea cred că trebuie adoptată.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai dorește cineva să intervină.

Dacă nu, o să-l invit pe domnul secretar de stat Eusebiu Pistru să răspundă la întrebări.

Vă rog. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă informez că, prin listarea la bursă a 5% din acțiunile societăților și companiilor, nu se schimbă acționariatul societăților.

La toate societățile a fost oferta publică secundară.

S-au cheltuit aproximativ 100.000 de euro cu rapoartele de evaluare a societăților.

Valorile de piață ale celor 6 companii au fost determinate prin rapoarte de evaluare, elaborate de către evaluatori independenți, atestați conform legii, și prin rapoarte de book building în perioada ianuarie 2009 – septembrie 2009, valorile rezultate fiind, în prezent, depășite și estimate pentru numai 6 societăți.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu dorește să comenteze răspunsul.

Vă rog.

Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Nu intervin doar să mă aflu în treabă. Plec de la ceea ce spuneți dumneavoastră în motivul emiterii actului normativ și repet întrebarea: pentru care dintre societăți avem ofertă publică inițială?

Dumneavoastră ne-ați dat un răspuns parțial și ne-ați spus că există ofertă publică secundară pe piața de capital pentru aceste societăți și că intenționăm să scoatem la tranzacționare pe Bursa de Valori 5% din capitalul social. Evident că nu se modifică nimic în structura capitalului societății respective.

Al doilea lucru, așa, ușor polemic cu domnul senator Verestóy, care știu că este jucător pe piața de capital.

Știți foarte bine că, dacă discutăm de piața primară, este piața emitenților, dacă discutăm de piața secundară, este piața investitorilor. Sigur, acolo sunt și investitori de speculație și investitori de portofoliu și putem face o discuție lungă asupra acestui subiect.

Pe de altă parte, momentul când se cotează o societate comercială la cota unei piețe reglementate nu poate fi unul aleatoriu și știți bine că cei care scot la tranzacționare pe piețe reglementate urmăresc să obțină un preț maxim pe acțiunile pe care le scot la tranzacționare, și atunci eu întreb: din această perspectivă a statului român, este acesta momentul în care putem obține cel mai bun preț pe acțiuni? În continuare, eu cred că nu.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Drept la replică, un minut, domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Se pare că sunt unii care nu vor să înțeleagă nimic, dar nimic! Posibil să existe speculanți și jucători, dar există și investitori. Este o mare deosebire. Adică a numi pe cineva jucător de bursă înseamnă că omul respectiv nici nu știe, nici nu vrea să priceapă ce înseamnă a investi în acțiuni, a investi în economia României. Este o mare deosebire.

Noi dorim să avem investitori care dețin o parte din portofoliu, care, în concurență cu majoritatea care există în societățile respective, vor contribui la bunul mers al societății, ca să acorde dividende, ca să aibă posibilitatea de a se dezvolta. Aceasta este optica pe care trebuie să o adoptăm.

În momentul de față, credeți-mă, relansarea pieței nu se va face decât dacă avem produse noi pe piață. Sunt fonduri mari în lume care au încredere în România – mult mai multă încredere decât majoritatea din această sală –, care sunt gata să intre pe piața din România, să investească, pentru că au văzut că aceasta este o oportunitate, dar și o posibilitate de deschidere de poartă între unități mari ale statelor lumii, noi fiind în Uniunea Europeană și cu foarte multe conexiuni în alte părți ale lumii.

Deci, iată, să nu pierdem aceste oportunități, spun eu că trebuie să intrăm. Este un prim pas pe care îl facem acum. Probabil că pe succesul acestuia putem să ne gândim mai departe.

Aștept să fiți alături de această inițiativă legislativă, care este dorită și este benefică pentru economia României.

Pentru stenogramă, doresc să se rețină că nu împărtășesc opinia domnului senator Verestóy că investitorii străini au mai mare încredere în România decât majoritatea celor care suntem în această sală. Poate doar unii care sunt în această sală. Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Daea. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mi-ați luat-o înainte, domnule președinte.

Spuneam, câtva timp în urmă, nu de mult, că sunteți un fin observator și aș vrea să protestez față de cele declarate de domnul senator Verestóy.

Senatul României este interesat în integralitatea lui, toți senatorii României sunt interesați pentru România, pentru că sunt senatori ai României, și nu pot să fiu de acord cu cele afirmate de Domnia Sa în plenul Senatului, și l-aș ruga să revină și să ceară scuze. Altminteri

, cel ce vă vorbește va insista de fiecare dată, până când Domnia Sa va face acest gest onorabil pentru noi, pentru Senatul României.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Verestóy a cerut deja cuvântul să reacționeze.

Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

Mă face fericit și este o onoare pentru mine să cer scuze unui coleg, care este alături de mine și cu care, după cum văd, începem să croim majoritatea, care, într-adevăr, trebuie să existe în această sală și trebuie să dorească binele României.

Vă mulțumesc, domnule senator Verestóy.

Am luat notă de apelul dumneavoastră.

Știu că este o problemă care privește direct majoritatea. Sperăm să o facem.

Domnule Pistru, doriți să mai adăugați ceva după toate acestea. Scurt, vă rog.

Cele șapte societăți și companii sunt: Compania Națională Aeroporturi București, Societatea Națională Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța – SA, Societatea Națională Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” – SA, Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” – SA Constanța, Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Maritime – SA Galați, Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu și Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – SA Constanța.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină?

Dacă nu, stimați colegi, avem un raport de respingere, care v-a fost prezentat de domnul senator Toni Greblă, președintele comisiei.

Ați auzit argumente pro și contra față de raport.

În consecință, supun la vot proiectul de lege așa cum v-a fost prezentat aici.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială.

Doamna președinte Pârcălabu, din partea Guvernului. Microfonul 10.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** _– președintele_

_Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Bună seara!

Doamna Pârcălabu, un moment. Domnul senator Marius Nicoară, inițiator. Vă cer scuze, domnule senator. Vă rog să luați loc.

Îl rog și pe președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, comisie raportoare, să vină să-și ocupe locul.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Nicoară. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Practic, prin această inițiativă legislativă am propus modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, în sensul prelungirii valabilității măsurilor prevăzute pentru anul 2009 și pentru anii 2010, 2011 și 2012.

Modificările propuse vin în sprijinul acțiunilor prevăzute în pachetul de măsuri anticriză al Guvernului pentru stimularea creșterii economice și protejarea intereselor economice ale populației.

De altfel, în expunerea de motive..., sigur, noi am rămas puțin surprinși că avem un punct de vedere negativ din partea Guvernului, pentru că, practic, această ordonanță face parte din acele măsuri – puține, este adevărat – pe care Guvernul le-a luat pentru protecție socială și, totodată, de sprijinire și susținere economică atât a mediului privat, cât și a celui public. Dacă în 2009 încetează efectele acestei ordonanțe, înseamnă că, practic, pentru 2010 și acele puține măsuri anticriză care au acționat pe parcursul anului 2009 nu vor mai avea continuitate, or, teoretic – se știe și se vede din toate cifrele statistice –, criza economică va continua și în 2011, și în 2012.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului față de raportul comisiei, care este de admitere.

Doamna președinte Pârcălabu – microfonul 10 –, pe scurt.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri de act normativ, având în vedere efectele financiare cu impact asupra bugetului asigurărilor sociale și, implicit, asupra bugetului consolidat al statului, având în vedere că prelungirea valabilității aplicării măsurilor de protecție socială până la sfârșitul anului 2012 ar presupune o cheltuială suplimentară de 612,8 milioane de lei pentru anul 2011 și de 644,9 milioane de lei pentru anul 2012.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale.

Dorește să intervină cineva?

Sunt întrebări?

Nu sunt.

## Stimați colegi,

Avem un raport al comisiei cu amendamente, admise toate, pe care îl

În consecință,

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, în vederea declarării „Zilei Naționale de Rugăciune” ca sărbătoare legală nelucrătoare.

Vă rog să anunțați colegii că am ajuns la ultima lege organică și ultima cu termen de adoptare tacită.

Vă rog să invitați colegii în sală.

Avem un raport de respingere.

Domnul senator Gheorghe David – microfonul 6 –, din partea inițiatorilor.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă este semnată de un număr important de colegi senatori și deputați și prevede includerea primei duminici din luna octombrie în categoria zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, urmând ca această zi să fie declarată Ziua Națională de Rugăciune.

Credem că este necesară o asemenea zi, care să fie o zi a mulțumirii, a roadelor, așa cum este deja precizată în multe din zonele țării, o zi a recunoștinței, și propunem ca această zi să fie și un moment de solidaritate pentru toți românii, astfel încât fiecare – desigur, este opțional, nu este nimeni obligat – să participe la asemenea evenimente în această zi de recunoștință și de mulțumire.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator David. Dorește vreunul dintre colegi să intervină? Nu.

Avem un raport de respingere, este vorba despre o lege organică.

Scuzați. Domnul senator Greblă, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă îi zicem Ziua Națională pentru Rugăciune..., parcă unora ne este teamă ca nu cumva să fim etichetați ca neprogresiști, în momentul în care o zi care este consacrată în SUA nu o importăm și noi, pentru că, dacă se poate la americani, de ce nu s-ar putea și la noi.

Eu cred că, pe de o parte, dăm dovadă de un exces, pe de altă parte, creăm o confuzie, care sper să nu se răspândească și la poporul român.

Tradițional, în prima duminică a lunii octombrie noi organizam în toată țara Ziua recoltei, fără ca ea să fie decretată zi națională. Dacă vrem să nu mai sărbătorim Ziua recoltei, că nu mai avem după ce, de ce sau pentru ce sărbători, atunci putem să inventăm sau să importăm astfel de zile, care, pe de o parte, nu fac decât să adauge nimic la ceea ce avem noi, iar, pe de altă parte, au darul să creeze o confuzie care nu folosește nimănui.

Drept urmare, eu cred că a declara o zi națională de rugăciune fără niciun conținut și fără niciun fel de tradiție pentru poporul român este o acțiune care se dovedește a fi și inoportună, și inutilă, și care creează mai multă confuzie decât beneficiu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna președinte Pârcălabu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul consideră că o astfel de reglementare nu trebuie introdusă în conținutul Legii privind Codul muncii, ea putând fi reglementată între partenerii sociali și în contractul colectiv de muncă aplicabil. Mai mult decât atât, fiind propusă duminica ca zi de rugăciune, după cum se știe, duminica este zi liberă.

Acestea fiind motivele, nu susținem propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Avem raport de respingere din partea comisiei. Guvernul nu este de acord.

Mai dorește cineva să intervină? Domnul senator Frunda, vă rog. Microfonul 2.

Voi încerca să fiu foarte scurt.

Eu voiam să-i apăr și să-i felicit pe inițiatorii acestui proiect de lege. Inițiativa este de bun-simț și are spirit ecumenic care trebuie încurajat.

Pe de altă parte, din punct de vedere al drepturilor omului, tocmai datorită faptului că în România sunt recunoscute 14 confesiuni, cele mai multe de religie creștină, dar și altele – musulmană, iudaică –, cred că acest lucru nu poate fi impus prin lege. Se poate face pe baza ecumenismului, poate să existe o asemenea zi, să se întrunească la cererea oricărei biserici, dar a avea o asemenea sărbătoare națională prin lege excedează scopurilor lăudabile, de profundă convingere creștină ale inițiatorilor.

De aceea, propun să votăm raportul de respingere, dar să respectăm dreptul la religie și deschiderea fiecăruia dintre noi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Mai dorește să intervină cineva? Domnul senator Daea.

Microfonul 4.

O mică observație, domnule președinte.

Numai un moment.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnul senator Frunda nu are de cine să-i apere.

.

Nu are de cine să-i apere. Toți îi apărăm. Aceeași poziție a fost și a domnului senator Greblă. Domnia Sa spunea că vrea să-i apere, dar nu votează această lege. Noi am spus altfel și nu am acuzat pe nimeni, și nu are de cine să-i apere domnul Frunda.

Într-un cuvânt, votăm toți la fel.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină,

Cu 26 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 28 de abțineri, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții,

Stimați colegi,

Vreau să vă consult în legătură cu o problemă.

După acest punct urma să abordăm Legea privind sistemul unitar de pensii.

Imediat, domnule senator Mitrea.

Aș vrea să vă informez că la punctul 18 avem un proiect de lege referitor la regimul armelor și munițiilor, cu vot final. Sunteți de acord să dăm acest vot final sau intrăm pe Legea privind sistemul unitar de pensii, așa cum am decis? Domnul senator Mitrea.

Nu dorește?

Vă consult dacă sunteți de acord să dăm votul final pe punctul 18.

Nu.

În regulă, atunci trecem, așa cum ați stabilit în ordinea de zi, la punctul 16.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Este o procedură de reexaminare la cererea președintelui.

Continuăm dezbaterea acestui punct.

Domnul senator Mitrea, microfonul central.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă înscrisesem la cuvânt săptămâna trecută pentru că nu puteam să nu comentez ceea ce stimabilul coleg, pe care îl respect foarte mult, mă refer la domnul senator Cristian Rădulescu, a spus de la acest microfon.

Îmi aduc aminte că a formulat o frază, când a început intervenția Domniei Sale, care m-a dus cu mintea mulți ani înainte, și anume PDL-ul a formulat un amendament în „spiritul mesajului prezidențial”. Am reținut foarte bine, pentru că încă dinainte de 1989 nu am mai auzit o asemenea formulare profundă.

Te rog să mă ierți, domnule Rădulescu, dar modul de a formula acest lucru arată, de fapt, ce se întâmplă. Noi rediscutăm această lege pentru că așa și-a dorit spiritul prezidențial, adică domnul președinte și-a dat seama că s-au furat voturile la Camera Deputaților, și știm foarte bine... Dar, mă rog, nu acesta este motivul important, însă nu am putut să nu menționez acest mod absolut – nu știu cum să folosesc un cuvânt, ca să nu se supere colegul meu pe mine – special de a ne transmite ideea respectivă. ## Domnule senator Rădulescu,

Ați făcut câteva afirmații care îmi arată că PDL are un limbaj dublu. Ați spus că nu putem discuta decât articolul pe care președintele ni l-a trimis pentru reexaminare.

Vă aduc aminte că, de la acest microfon și de la microfonul Camerei Deputaților, ne-am ridicat cu toții, spunând acest lucru când a fost în discuție Legea ANI. Am venit aici și am spus exact același lucru noi, PSD-ul și PNL-ul, că nu se poate, că așa știam noi atunci, că nu se poate discuta decât articolul care este trimis la reexaminare. Atunci, dumneavoastră, PDL-ul – nu dumneavoastră personal, nu-mi aduc aminte –, ați venit la microfon – și în Camera Deputaților a fost chiar o discuție mare, dar și aici – și ați spus că nu este adevărat, că, în conformitate cu Constituția, orice articol din lege – atunci Legea ANI – se putea ataca și rediscuta. Și așa am și făcut sau așa ați făcut, că noi am votat împotrivă. Și Legea ANI nu a fost modificată numai acolo unde a cerut președintele reexaminare, ci peste tot unde majoritatea și-a dorit.

În vacanță a fost.

Numai în vacanță e voie. Am învățat că așa se interpretează Constituția cu votul majoritar.

Nu am învățat bine această chestiune și, când am venit să vă spunem același lucru, ați început să spuneți: „Nu, nu e adevărat!”.

Lăsând la o parte gluma și tonul mai ușor, vreau să spun un lucru care mi se pare de o gravitate foarte mare, nu neapărat în acest moment. Noi, politicienii, când suntem la putere, facem foarte des asemenea prostii – că asta e o prostie –, inventăm legi și proceduri pentru chestiuni punctuale, pentru că ne interesează un anumit rezultat și, după aceea, creăm un anumit tip de cutumă care se întoarce împotriva nu numai a celor care au provocat-o, ci împotriva întregii clase politice și a Parlamentului.

Dacă am decis, la Legea ANI, că la o reexaminare putem să reexaminăm orice articol, vă rog foarte mult să fim consecvenți și să rămânem pe aceeași idee.

Ați mai pus, domnule senator Rădulescu, o întrebare: de ce a ales PSD-ul 45% pentru punctul de pensie. Aici vă răspund ca fost sindicalist: așa e în Europa, așa zice la Uniunea Europeană. Recomandarea este, pentru toate țările membre, ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu. Așa e în Europa. Deci noi am intrat în Europa și respectăm această recomandare. Nu a scos Mitrea sau sindicatele din România, sau PSD-ul această idee. Așa scrie în recomandarea europeană.

Am să vă mai rog un lucru și am să mă opresc aici, pentru că nu vreau să vorbesc prea mult. Am auzit asta și de la prim-ministrul Emil Boc, am auzit și de la alți colegi miniștri de-a lungul timpului: „deficitul fondului de pensii s-a mărit foarte mult în acest an”.

## Stimați colegi,

Fondul de pensii suporta toate pensiile din România, mai puțin pensiile speciale. La pensii speciale, am mai spus de la acest microfon, intrau și pensiile agricole – 1.200.000 de pensii mici, dar multe. Începând din acest an, la Fondul de pensii au intrat și pensiile speciale. Normal că deficitul s-a majorat, dar asta nu din cauză că au crescut pensiile – ele au scăzut –, ci pentru că Fondul de pensii suportă acum și pensiile speciale. Pensiile militarilor se suportau din bugetul Ministerului Apărării Naționale; pensiile polițiștilor și ale jandarmilor, din bugetul Ministerului Administrației și Internelor – este domnul ministru aici; pensiile agricultorilor, din bugetul național; pensiile judecătorilor și ale celor din sistemul de justiție, din bugetul Ministerului Justiției.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

De la dezbaterile generale de ultima dată mai erau câțiva colegi înscriși. Eu nu mai am lista.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale...

Domnul senator Țuțuianu...

Pe procedură, domnul senator Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

Data trecută tocmai voiam să aduc acest reproș domnului președinte de ședință și președinte al Senatului, domnul senator Geoană, că a dat, trecând peste regulament, cuvântul prea multor – nu prea multor, asta nu apreciez eu –, mai multor membri din fiecare grup parlamentar decât prevede Regulamentul Senatului.

Acum aș vrea să vă aduc acest lucru la cunoștință, ca să nu prelungim dezbaterea mai mult decât trebuie. Fiecare grup a fost reprezentat de unul, de doi, de trei sau de patru vorbitori pe fond, care și-au exprimat punctul de vedere.

Doresc să aduc aminte asta și să cer sistarea dezbaterilor, fiindcă procedurile regulamentare au fost îndeplinite. Deci eu atrag atenția să nu ne situăm în afara lor.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnul senator Rădulescu, pe procedură, a făcut propunerea de sistare a dezbaterilor.

Dacă în legătură cu această propunere doriți să vă exprimați.

Atunci o să supun la vot propunerea de sistare a dezbaterilor. ##

Dezbaterile generale fiind încheiate, doamna Pârcălabu sau cine dorește...

Domnule ministru, doriți să interveniți la acest punct? Nu.

Doriți un minut?

Vă rog, domnule ministru.

Nu se poate, nu vine în fiecare zi...

Stimați colegi, nu vine în fiecare zi un ministru la noi. Vine foarte rar.

Vă rog, domnule ministru, două vorbe, pe scurt.

Vă rog, la microfonul central.

O să rog și colegii din majoritate să-l asculte cu atenție, cum îl ascultăm și noi pe domnul ministru.

Vă rog.

## **Domnul Ioan Nelu Botiș** _– ministrul muncii, familiei și protecției sociale_ **:**

Domnule președinte, Domnilor vicepreședinți, Doamnelor și domnilor senatori,

E doar o intervenție de curtoazie.

Este prima mea intervenție în Senat și doresc doar să vă mulțumesc pentru această invitație și să vă asigur că, ori de câte ori veți solicita prezența ministrului muncii, familiei și protecției sociale la dezbaterile Senatului, voi răspunde favorabil.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Vă mulțumesc în mod deosebit pentru că le-ați făcut o plăcere celor doi colegi pe care i-ați avansat ca vicepreședinți. Domnul secretar Adrian Țuțuianu și domnul secretar Gheorghe David meritau, așa este, aveți dreptate.

Stimați colegi,

Avem un raport din partea comisiei, care a fost prezentat de domnul președinte Bașa.

Domnule senator Daea, pe procedură? Vă rog. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Procedura, în Parlamentul României și în Senat, spune cam așa: au loc dezbateri generale și dezbateri pe articole, pe amendamente. Deci nu s-a încheiat dezbaterea, iar domnul ministru are posibilitatea să mai rămână cu noi și să mai susțină punctul de vedere al Guvernului în legătură cu raportul și cu amendamentele din raport. Eu cred că aici ați oprit dumneavoastră dezbaterea.

Vă mulțumesc că ați înțeles și Senatul e în cunoștință de cauză.

Domnul senator Greblă, tot pe procedură? Vă rog.

Pe procedură nu este limitat. Domnul senator Greblă, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Spre deosebire de domnul senator Daea, care nu vă lasă pe dumneavoastră să greșiți, eu vreau să fac altceva, și anume să reamintesc că în plen s-a făcut o propunere și, conform Regulamentului Senatului – inclusiv pentru colegii care erau curioși dacă o să iau cuvântul pe procedură –, acea propunere trebuie supusă la vot.

Propunerea este prinsă în stenograma ședinței plenului de data trecută și ea viza, în esență, retrimiterea raportului la comisie, pentru că, cel puțin în ce mă privește, amendamentele adoptate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și transmise către comisia raportoare prin avizul de rigoare nu au fost avute în vedere la întocmirea raportului final, ele fiind trimise în aceeași zi în care raportul a fost dezbătut la comisia raportoare.

Drept urmare – nu numai pentru aceste amendamente adoptate la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am înțeles că alte două comisii avizatoare sunt în același sens –, vă rog să supuneți plenului propunerea de retrimitere a raportului la comisie, în vederea examinării și a propunerilor adoptate deja, în unanimitate, de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Vă mulțumesc.

S-a făcut o propunere, într-adevăr, confirm, și o să vă supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Domnule președinte Bașa, vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe colegul meu, dar amendamentele de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au venit a doua zi, după ședința noastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Am discutat asta.

Chiar amendamente foarte importante, propuse de mine, figurează că au sosit prea târziu.

Acum avem de luat o decizie.

Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

Microfonul central.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă rog să fiți asigurat că, în momentul în care trecem, începem cu amendamentele respinse, dacă se mai susțin, se votează și trecem, după aceea...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este bine să ne ascultați, domnule senator Dumitru, pentru că n-o să știți cum să calculați punctul de pensie și intrăm în alte probleme. ## Stimați colegi,

Nu doar amendamentele adoptate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu au fost discutate, este vorba și de amendamentele Comisiei pentru politică externă, care au fost transmise în data de 26 octombrie anul curent, este vorba și de amendamentele Comisiei pentru sănătate publică, care au fost transmise în data de 26 octombrie anul curent comisiei raportoare, și mai avem o problemă rămasă în discuție, și vă rog să mă ascultați cu atenție. Este vorba de o anexă, cred că anexa nr. 5, despre care domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a spus că o lucrează staff-ul. Deci, practic, noi am fost sesizați cu un raport incomplet, atât timp cât anexa nr. 5 nu este clarificată și nu a fost supusă votului în comisia de raport.

Pentru toate aceste motive, eu cred că este bine să discutăm asupra retrimiterii raportului la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

## Stimați colegi,

S-a făcut deci propunerea de retrimitere la comisie pentru completarea raportului cu toate amendamentele de la toți cei care au prezentat amendamente, chiar tardiv, cum spune domnul senator Bașa, inclusiv propunerea privind revederea anexei nr. 5, și o să supun la vot...

Vă rog, domnule senator Mitrea.

Microfonul central.

O să vă rog respectuos să păstrați ordinea în sală.

## Stimați colegi,

Eu, în general, vă respect, cu toată dragostea, chiar dacă, câteodată, fac efort pentru treaba asta.

Data înscrierii amendamentului la o comisie, alta decât Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, este data de înscriere a unui amendament. Deci vă rog să luați în calcul faptul că, dacă raportul nu se duce înapoi la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, amendamentele care au fost înscrise la alte comisii și nu au ajuns la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială pentru a fi dezbătute vor trebui dezbătute în plen, pentru că ele au fost depuse în termen la comisiile avizatoare.

Nu este problema unui senator, care a depus un amendament în mod regulamentar, că o comisie sau alta nu a reușit să trimită la vreme avizul către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, iar amendamentele care nu au ajuns la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din aceste motive sunt amendamente depuse, admise sau neadmise de către comisiile de specialitate, care se vor discuta în plen, și nu știu dacă câștigăm timp discutând amendamentele în plen sau dacă trimitem pentru încă 24 de ore raportul la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Voi supune la vot propunerea de retrimitere a raportului la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și vă rog să vă pronunțați prin vot.

Propunerea nu a întrunit decât 41 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și nicio abținere.

- În aceste condiții, trecem la examinarea raportului. Începem cu amendamentele respinse.

Mai avem încă un minut.

Vă propun totuși să nu abuzăm de bunăvoința dumneavoastră.

Întrucât întrebările și interpelările vor fi radiodifuzate...

Măcar cele respinse. Avem mai multe amendamente respinse.

Primul este al domnului senator Toni Greblă, art. 6, primul paragraf.

Îl susțineți, domnule senator Greblă? Microfonul 4, vă rog.

Da, domnule președinte, susțin amendamentul.

Amendamentul figurează la anexa nr. 2, este un amendament la art. 6 alin. (5).

Vă consult în legătură cu...

Vă rog, domnule senator.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în aviz, are amendamente admise.

În acest fel, intrăm într-o dificultate procedurală importantă, pentru că dumneavoastră înseamnă că le considerați pe toate ca respinse de către comisia raportoare, fără ca să se fi pronunțat comisia raportoare în sensul respingerii lor.

Eu am amendamente admise și vă rog ca procedura amendamentelor admise să fie dusă până la capăt, comisia raportoare să se pronunțe asupra lor și să mi le respingă sau să le admită. Și aș ruga să nu facem o economie de două zile, pentru că, cel puțin anexa cu privire la corelarea vârstei de pensionare, având în vedere orizontul de timp, din 2030, nu a fost aprobată, lucrată și aprobată de comisia raportoare, astfel încât noi nu vom avea decât să adoptăm, eventual, o lege informă, cu sugestia președintelui și cu un tabel care nu este trecut prin Senatul României.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Din păcate, domnule senator Greblă, dacă vreți să mă ascultați puțin, propunerea de retrimitere la comisie nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Am însă o rugăminte la liderii grupurilor parlamentare din Senat, ca, până la viitoarea ședință în plen, să se înțeleagă asupra modului în care vom trata amendamentele care au fost admise de diverse comisii și nu au fost incluse în raport nici ca admise, nici ca respinse.

După părerea mea, dacă vreți să avansăm pe această temă, cel mai bun lucru ar fi să acceptăm ca ele să poată fi prezentate în plen, chiar dacă nu au fost incluse în raportul comisiei, cu care nu ați fost de acord să fie revăzut.

Deci am această rugăminte la dumneavoastră, liderii grupurilor parlamentare, să vă înțelegeți în legătură cu modul în care procedăm. Le pot prezenta și alți președinți de comisii și le supunem la vot, potrivit procedurilor parlamentare.

V-aș ruga să ne informați cât mai rapid, mâine, la Biroul permanent al Senatului, în legătură cu modul în care vom proceda.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Primul pe lista de întrebări este domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Vă rog, domnule senator Oprea, să adresați întrebarea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Valeriu Tabără, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectul și motivarea întrebării: Strategia pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în mediul rural.

## Domnule ministru,

Mediul rural românesc rămâne în continuare cu mult sub nivelul de dezvoltare al potențialului de afaceri existent. Modelul antreprenoriatului social propus de Muhammad Yunus, lansat recent și în România, ar putea să reprezinte o variantă pentru stimularea afacerilor cu profil social.

Sunt multe zone rurale în care există domenii de activitate neexploatate din lipsa surselor de finanțare.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne transmiteți modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate susține un astfel de program de dezvoltare rurală, alături de cele existente deja.

Ce măsuri suplimentare pot fi aplicate pentru stimularea antreprenoriatului în mediul rural?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebare mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc, domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor, și domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării: Întârzierea plății salariilor asistenților persoanelor cu handicap.

Stimate domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,

Vă adresez această întrebare ca urmare a unei solicitări în acest sens din partea primarului comunei Viișoara, județul Cluj.

În momentul de față, Primăria Comunei Viișoara – și într-o situație similară se află multe alte localități din țară – este în imposibilitatea de a asigura salariul restant aferent lunilor septembrie și octombrie pentru un număr de 51 de asistenți personali și persoane cu dizabilități.

Situația este cu atât mai gravă cu cât ea tinde să se cronicizeze, primăria neavând fondurile necesare alocării salariilor nici pentru perioada următoare, în condițiile în care Guvernul nu se achită de obligația ce-i revine privind virarea fondurilor.

Primăria a făcut nenumărate apeluri la Consiliul Județean Cluj, Prefectura Județului Cluj și Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, toate acestea rămânând însă fără niciun răspuns.

Situația mi se pare absolut intolerabilă. Persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi la un trai decent, la respectul și sprijinul nostru ca toți ceilalți cetățeni ai acestei țări.

Consider că, prin încălcarea drepturilor lor bănești, li se lezează demnitatea și chiar dreptul la viață, nesocotindu-se legislația națională în vigoare, cu referire directă la prevederile art. 50 din Constituția României și ale Legii nr. 448/2006, precum și la o serie de directive ale Uniunii Europene privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, pe care România și le-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

În consecință, vă rog, domnule prim-ministru, domnilor miniștri, să ne faceți cunoscute măsurile pe care le aveți în vedere pentru ca România să nu fie scoasă de pe harta Europei prin ignorarea unor norme europene și naționale elementare, referitoare la plata drepturilor bănești ale unor categorii sociale, oricum vitregite de soartă.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Kelemen Hunor și se referă la: Situația bisericilor de lemn – obiective istorice din județul Vâlcea.

Domnule ministru,

După cum vă este cunoscut, în județul Vâlcea se află înscrise pe lista monumentelor istorice un număr de 88 de biserici de lemn construite între secolele XVI și XX, dintre care trei fac parte din categoria A – de importanță națională.

Din păcate, marea majoritate a acestora se află într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări de reabilitare și conservare care excedează cu mult posibilităților de finanțare ale bugetelor consiliilor locale. Aș aminti aici bisericile „Cuvioasa Parascheva” din satul Budurăști, comuna Stoenești, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din localitatea Brezoi sau biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Șirineasa.

Aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, dacă ministerul pe care îl conduceți are în vedere includerea acestor biserici, monumente istorice, din județul Vâlcea în cadrul unor programe de reabilitare și, dacă da, care sunt aceste programe, precum și obiectivele beneficiare ale acestora.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă rog să adresați și a doua întrebare, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Daniel Petre Funeriu și are ca obiect: Problemele legate de elevii de la Școala cu clasele I–VIII din Mateești, județul Vâlcea, care învață în frig.

## Domnule ministru,

Școala cu clasele I–VIII din comuna Mateești, județul Vâlcea, se află pe lista celor 39 de unități școlare din județ care au primit interdicție de la Inspectoratul Teritorial al Muncii (ITM) de a folosi centrala termică până când nu vor primi toate avizele de la Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat – ISCIR.

În aceste condiții, peste 150 de elevi sunt nevoiți să învețe în frig, în condiții degradante.

Având în vedere cele menționate, aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, următoarele:

– cine se face responsabil de faptul că nu s-a putut obține în timp util avizul de funcționare al centralei termice de la ITM și ce măsuri preconizați să luați pentru remedierea acestei situații în cel mai scurt timp.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Este vorba despre punctul de trecere a frontierei Beba Veche din județul Timiș, localitate situată în partea cea mai de vest a României, la frontieră cu Ungaria și Serbia.

Vreau să menționez faptul că această comună, ca de altfel întreg județul Timiș, face parte, încă de la înființare, din Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa.

Drumul județean 682 Beba Veche – frontieră a fost asfaltat în întregime în cursul anului 2008 și reprezintă o solidă infrastructură pentru funcționarea unui punct permanent de trecere a frontierei către Serbia.

De asemenea, din resurse proprii, locația denumită Triplex Confinium, situată la intersecția granițelor celor trei țări, România, Ungaria, Serbia, a fost amenajată corespunzător pentru deschiderea temporară a granițelor, eveniment care are loc, anual, începând cu anul 1997, în ultima duminică a lunii mai, cu ocazia întâlnirii internaționale de tineret, manifestare organizată în cadrul Euroregiunii DKMT (în română Dunăre–Criș–Mureș–Tisa, în maghiară Duna–Körös–Maros–Tisza).

Partea română s-a implicat în sprijinul comunității, finalizând, în cursul anilor 2008–2009, studiul de fezabilitate pentru acest proiect, un proiect vast, care va fi realizat prin eforturile comune ale celor trei țări, cu o întindere de aproximativ 100 de hectare, pe care își vor desfășura activitatea peste 100 de firme.

În completarea celor enunțate, adaug, domnule prim-ministru, faptul că acest proiect reprezintă principalul motiv pentru care trebuie o deschidere permanentă a acestui punct de trecere a frontierei.

În afară de aceasta, ar fi multiple influențe economice prin crearea de locuri de muncă și dezvoltarea în viitor a întregii microregiuni, care ar scoate comuna Beba Veche din stadiul de punct terminus pe harta Europei.

În plus, față de asigurarea unui acces facil spre parcul industrial, acest punct de trecere ar reprezenta și o cale de deplasare corespunzătoare pentru locuitorii celor trei țări, care va fi posibilă odată cu aderarea României la Spațiul Schengen, pe relația Ungaria, și ar asigura accesul până la aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Prin intervenția mea doresc să vin în sprijinul mai multor cetățeni, locuitori în special din partea de vest a României, și nu numai.

Îl invit pe domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului, mai mult pentru aripa turistică a ministerului. ## Doamna ministru,

În proiectul de buget pe care îl construiți pentru anul 2011, care este valoarea investițiilor în turismul din județul Sibiu și ce obiective de turism importante din județul Sibiu considerați că trebuie promovate?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

În afară de colegii care au citit întrebările, vă informez că au mai depus întrebări, în scris, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Dan Voiculescu, Laurențiu Florian Coca, Ioan Mang și Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

De asemenea, din partea Grupului parlamentar al PNL, a depus o întrebare în scris domnul senator Marius Petre Nicoară.

Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnii senatori Laurențiu Chirvăsuță și Sorin Serioja Chivu au depus întrebările în scris.

Continuăm cu sesiunea de interpelări.

Prima interpelare, domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Prin intermediul acestei interpelări doresc să vă aduc la cunoștință următorul aspect, care, după părerea mea, privit din toate punctele de vedere, intră oarecum în sfera nefirescului.

La rândul meu, am fost de curând abordat cu o situație cu totul specială, și anume marea nedumerire a unor oameni – desigur, eu am fost abordat de către cei din Timișoara și din zonă, respectiv din județul Timiș, dar situația este valabilă în toată țara – referitoare la Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenție comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România și atribuțiile instituțiilor implicate în plan european.

La art. 3 din această hotărâre se specifică foarte clar, la alin. (1): „Categoriile de persoane cele mai defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare în cadrul planului sunt:

a) familiile și persoanele singure care au stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

b) șomerii care beneficiază de indemnizația de șomaj acordată potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

c) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi obținute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 de lei/lună;

d) persoanele cu handicap grav și accentuat, adulți și copii, neinstituționalizate.”

Dar în niciunul dintre articole nu se specifică situația celor care nu au niciun fel de venit, adică cei fără venit și care nu pot beneficia de aplicarea acestei hotărâri.

Drept consecință, domnule prim-ministru, vă rog să analizați de urgență această situație și să includeți, ca a cincea categorie, și această categorie a celor care nu au niciun fel de venit.

Vă mulțumesc, domnule senator David.

Domnule senator Cordoș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vă rog. Se pregătește domnul senator Emilian Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, domnul Emil Boc, domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice, și domnului Aurelian Popa, președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Obiectul interpelării: SC „Sticla Turda” – SA.

Doresc să vă supun atenției situația SC „Sticla Turda” – SA din județul Cluj, înființată în 1921 de către statul român, având ca obiect de activitate producerea de sticlărie de menaj suflată manual, producția de borcane, sticle, fiole și aparatură de laborator, turnătorie de fontă pentru sticlărie, sticlărie tehnică pentru centrale termice, pentru domeniul petrolier, sticlă termoizolantă de menaj.

Până în anul 1989, SC „Sticla Turda” – SA funcționa cu un număr de 5.500 de angajați și avea un patrimoniu considerabil, peste 12 hectare de teren și 26 de clădiri.

După anul 1990, odată cu restrângerea activității și închiderea mai multor secții, oamenii au fost nevoiți să-și părăsească locurile de muncă, iar trecerea în șomaj tehnic, cu salarii compensatorii, precum și instabilitatea cursului valutar din acea vreme au făcut ca SC „Sticla Turda” – SA să înregistreze datorii uriașe.

În anul 2005, la cererea societății comerciale, s-a intrat în insolvență și apoi, din 2007, se află în reorganizare judiciară.

În prezent, SC „Sticla Turda” – SA mai are doar 330 de angajați și folosește din patrimoniul inițial doar două clădiri și circa un hectar de teren. Cu toate acestea, este nevoită să plătească serviciul de pază și taxele pentru întreaga suprafață de teren și restul clădirilor din patrimoniu.

În cursul mai multor vizite pe care le-am efectuat la SC „Sticla Turda” – SA, precum și din discuția avută cu conducerea societății și cu angajații și din memoriul primit, am aflat că situația în acest moment este disperată, iar singura soluție a ieșirii din impas ar fi implicarea directă a statului prin preluarea societății și valorificarea unor părți din active, care nu sunt necesare producției, în contul datoriilor, menținându-se astfel doar activitatea de producție.

Chiar dacă există contracte pentru întreg anul 2010, inclusiv pentru primele luni ale anului 2011, cele mai multe încheiate cu firme din străinătate, SC „Sticla Turda” – SA nu mai poate susține în continuare toate cheltuielile menționate și nu-și poate achita datoriile restante. Toate activele scoase la vânzare sunt prezentate pe site-ul societății, cu fotografii și descrieri amănunțite.

Mulțumesc și eu domnului senator Alexandru Cordoș. Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Valer Marian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi am adresat-o Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectul și conținutul ei: Creșterea prețurilor alimentelor într-o manieră alarmantă.

Domnule ministru Valeriu Tabără,

Anunțurile recente ale producătorilor din industria alimentară cu privire la eventualele creșteri ale prețurilor cu până la 25% riscă să ducă la scăderea consumului de produse agricole autohtone în favoarea celor de import.

Totuși, intenția exprimată de Rusia de a limita exporturile de grâu poate solicita și mai mult economiile și veniturile deja subțiate ale populației prin creșteri ale prețurilor inclusiv pentru produsele importate.

Considerând că președintele și-a exprimat intenția de a nu promulga legea scăderii taxei pe valoarea adăugată la 5% pentru produsele alimentare, vă rog să-mi comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru:

a) încurajarea producției și consumului de produse autohtone pentru limitarea dependenței de importuri;

b) limitarea creșterii prețurilor alimentelor și menținerea acestora la un nivel accesibil majorității populației. Solicit răspuns verbal și în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Frâncu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al justiției Cătălin Predoiu.

Obiectul interpelării: Motivele netransmiterii cererii DNA privind arestarea deputatului PDL Dan Păsat către președintele Camerei Deputaților.

Interpelarea a fost înregistrată la Senat în data de 4 noiembrie 2010. Am făcut această mențiune întrucât, ulterior, ministrul justiției a înaintat această cerere.

La Ministerul Justiției a fost înregistrată, în data de 7 octombrie 2010, cererea Direcției Naționale Anticorupție prin care se solicită încuviințarea de către Camera Deputaților a arestării preventive a deputatului PDL Dan Păsat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de șantaj în perioada 2007–2010.

Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, „Cererea de arestare a unui deputat ori a unui senator se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiției.”

În alin. (2) și (3) ale aceluiași articol se prevede o procedură de soluționare cu celeritate a unei asemenea cereri. Președintele Camerei aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care va întocmi un raport în termen de 3 zile, iar, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cererea ministrului justiției se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul.

Termenul maximal prevăzut de lege pentru soluționarea cererii de încuviințare a arestării unui parlamentar este, deci, de 8 zile. Până în data de 4 noiembrie 2010, la Camera Deputaților nu a fost înregistrată cererea ministrului justiției privind încuviințarea arestării preventive a deputatului PDL Dan Păsat, deși au trecut 28 de zile de la primirea de către Ministerul Justiției a solicitării formulate de Direcția Națională Anticorupție în acest sens.

În cursul lunii martie anul curent, când Direcția Națională Anticorupție a solicitat încuviințarea arestării preventive a fostului senator PSD Cătălin Voicu pentru infracțiuni de trafic de influență, ministrul justiției a transmis cererea în acest sens președintelui Senatului după două zile.

## Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Au mai depus interpelări în scris, pe care nu le-au citit în plen: domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Din partea Grupului parlamentar al PNL a depus o interpelare în scris domnul senator Marius Petre Nicoară.

De asemenea, senatorul independent Sorin Serioja Chivu a depus și dânsul, în scris, o interpelare.

Cu aceasta, am încheiat seria de întrebări și interpelări. Trecem acum la răspunsurile orale la întrebări și interpelări.

Îl invit mai întâi pe domnul secretar de stat Marin Anton să răspundă la interpelarea domnului senator Emilian Frâncu, în legătură cu impactul ecologic al poluării de pe Dunăre.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Referitor la măsurile pentru limitarea impactului ecologic produs de poluare, vă aducem la cunoștință că, de la data producerii accidentului din Ungaria și până în prezent, stațiile de monitorizare a calității aerului amplasate în zona de graniță româno-ungară nu au înregistrat depășiri ale valorilorlimită pentru indicatorul „particule în suspensie”, depășiri care ar fi putut fi atribuite acestui accident prin transferul poluanților în aerul înconjurător și, ulterior, prin transportul acestora la lungă distanță.

Menționăm că, din punct de vedere al calității aerului, monitorizarea calității aerului este una dintre activitățile continue ale agențiilor pentru protecția mediului organizate la nivelul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, iar în cazul apariției unor depășiri ale pragului de informare și/sau ale pragurilor de alertă, respectiv ale valorilor-limită și ale valorilor-țintă înregistrate la stațiile de monitorizare a calității aerului din cadrul Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, se elaborează și se pun în aplicare planurile, respectiv programele de gestionare a calității aerului în conformitate cu legislația specifică în vigoare.

Vă mulțumesc și eu. Domnule senator Frâncu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns. O singură mică observație.

Într-adevăr, efectele majore ale poluării ar fi fost cele care s-ar fi observat în aer, prin acele particule despre care dumneavoastră vorbeați, dar exista și pericolul unei poluări

prin pânza freatică. La acest aspect cred eu că încă nu se poate da un răspuns concret, iar pentru mine important era faptul că Ministerul Mediului și Pădurilor și celelalte ministere, spre deosebire de situația similară când în România se petrecuse un incident similar, poate, ca impact media, nu au reacționat prea mult.

Dacă vă aduceți aminte, statul maghiar a făcut atunci atât de multă presiune și tam-tam în Europa, încât chiar și o comisie din partea statului maghiar a venit să ne „ajute”, între ghilimele, să rezolvăm problemele. Or, noi, pur și simplu, am stat spectatori, fără să căutăm să verificăm direct aceste repercusiuni.

Profit de acest moment, domnule președinte de ședință, pentru că nu voi mai avea după aceea ocazia, să fac doar o singură mențiune: am primit și două răspunsuri scrise, unul însă, din punctul meu de vedere, este foarte important pentru locuitorii din județul Vâlcea, și anume de la domnul ministru Traian Constantin Igaș am primit, pe lângă răspunsul concret la întrebările referitoare la starea destul de precară a multor sedii de poliție din județ, și asigurarea că toate sediile pe care le menționasem ca fiind un pericol pentru viața celor care lucrează acolo vor fi prinse în bugetul pentru anul viitor cu sume pentru a se face reparații. Acest lucru mă bucură și chiar voi urmări cu atenție acest lucru.

Acum, dacă domnul secretar de stat poate să-mi dea și un mic răspuns, aș fi chiar pe deplin mulțumit. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Anton, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Între Ministerul Mediului și Pădurilor din România și ministerul omolog din Ungaria au existat comunicări permanente în ceea ce privește evoluția poluanților și, în special, evoluția indicatorilor fizico-mecanici din Dunăre. Nu au fost probleme deosebite. Am trimis și noi oameni acolo pentru a-i ajuta, așa cum a fost și în cazul nostru. Nefiind poluare și unda de poluare neafectând în niciun fel România, este cazul să ne oprim aici.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Și eu zic să ne oprim aici, mai ales că a fost singurul răspuns oral.

Vreau să vă informez că vor primi răspunsuri în scris direct din partea celor cărora le-au adresat întrebări:

– domnul senator Ilie Sârbu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, din partea domnului Eugen Curteanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului;

– domnul senator Ion Toma – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, din partea domnului Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice; – domnul senator Alexandru Pereș – Grupul parlamentar al PDL, din partea domnului Cristian Apostol, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor.

În legătură cu a doua întrebare a domnului senator Emilian Frâncu, privind vânzarea de cărți sau culegeri ale profesorului la clasele sale, domnul Andrei Gheorghe Király, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a cerut amânare pentru a putea prezenta un răspuns documentat.

În ceea ce privește interpelările, din păcate, domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu nu a putut fi prezent astăzi pentru a răspunde la interpelarea domnului senator Emilian Frâncu referitoare la plata chiriilor pentru instituții care nu există. Urmează să luăm legătura cu Domnia Sa pentru a asigura transmiterea răspunsului.

Domnul senator Ioan Chelaru – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – va primi un răspuns direct de la domnul Tánczos Barna, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – va primi un răspuns direct din partea doamnei Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnul senator Florin Constantinescu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – va primi un răspuns direct de la domnul Claudiu Constantin Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – va primi un răspuns din partea domnului Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

## Domnule președinte de ședință,

Știți bine că sunt destul de exigent în ceea ce privește modul în care răspund ministerele. O să vă fac, la un moment dat, un raport, pentru că sunt multe răspunsuri

întârziate, dar în acest caz nu există vină din partea secretarului de stat pe care dumneavoastră l-ați menționat. Am spus că am primit două răspunsuri în scris înainte de a începe sesiunea de prezentare verbală. Domnul secretar de stat mi-a dat materialul. Nu am însă comentarii deosebite de făcut. Am făcut doar la cel legat de sediile de poliție.

## Vă mulțumesc.

Acest lucru l-am spus pentru stenogramă, ca să nu fie atenționat secretarul de stat respectiv, care nu are, de data aceasta, vină.

## Vă mulțumesc.

De fapt, răspunsul la care vă referiți dumneavoastră l-ați primit de la altcineva, domnule senator Frâncu. Ați primit răspunsul de la doamna secretar de stat Irina Alexe, în legătură cu situația sediilor de poliție.

De asemenea, domnul senator Mario Ovidiu Oprea – Grupul parlamentar al PNL – va primi răspuns de la domnul Andrei Gheorghe Király, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Domnul senator Ion Rotaru – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – va primi un răspuns din partea domnului Eugen Curteanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Ministerul Sănătății a solicitat amânări la interpelarea domnului senator Laurențiu Chirvăsuță – Grupul parlamentar al senatorilor independenți – și la interpelarea domnului senator Paul Ichim – Grupul parlamentar al PNL.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, vă rog să nu plecați, pentru că vreau să le mulțumesc tuturor celor care au stat alături de noi până la încheierea ședinței.

Declar încheiate lucrările ședinței noastre de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519725]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 165/18.XI.2010 conține 40 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei