Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Deschidem ședința Senatului de astăzi, 10 septembrie 2013, cu prima parte a ședinței, dedicată declarațiilor politice.

Reamintesc faptul că repartizarea timpului pentru declarații politice, pe grupuri parlamentare, este după cum urmează:

‒ Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

‒ Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

‒ Senatori independenți – 1 minut. Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Petru Alexandru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Motoc Octavian.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cultura românească ne unește”.

Cultura națională este expresia cea mai cuprinzătoare a identității naționale, înțeleasă în profunzimea și diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care națiunea o poate aduce în spațiul comun european, prin păstrarea vie a tradițiilor, a obiceiurilor și a tuturor formelor de artă.

Odată cu trecerea timpului, toate acestea au crescut în substanță și valoare, consolidând identitatea noastră culturală în diversitatea culturii europene. Avem responsabilitatea de a transmite generațiilor viitoare valorile culturii românești, care ne-au format și ne-au legitimat identitatea.

Știu că enunțuri de acest fel găsești mai degrabă în documente, programe, proiecte, mai mult la nivel de principiu, însă cu mândrie pot să afirm că în județul Mureș toate acestea sunt o realitate. Și doar referindu-mă la ultimele luni, perioadă în care am fost la propriu aproape de oamenii din colegiul pe care-l reprezint, am trăit bucuria unor evenimente culturale extraordinare, de o încărcătură emoțională deosebită, care promovează cultura, obiceiurile și tradițiile poporului român: de la sărbătoarea „Fiii satului”, pe care o regăsim în fiecare sat, în fiecare comună, și de la festivaluri de obiceiuri și tradiții populare organizate la nivel de localitate – așa cum au fost Zilele Sărmașului, Zilele Reghinului, Festivalul obiceiurilor și tradițiilor de la Sânpetru de Câmpie, Târgul portului popular și al Rusaliilor de la Rușii Munți, Târgul de vară de la Băla sau Târgul fetelor de la Gurghiu, ajuns la a 109-a ediție – la evenimente de mare anvergură, deja cu tradiție, cum sunt Festivalul Văii Mureșului, la a noua ediție, și Festivalul Văii Gurghiului, la a opta ediție. Acestea sunt doar câteva dintre manifestările culturale ale județului Mureș, un spațiu multicultural care, în

mod firesc, și-a pus amprenta pe viața materială și spirituală a populației.

De asemenea, în această perioadă se desfășoară, sub organizarea Consiliului Județean Mureș, un amplu șir de evenimente culturale sub egida a „100 de ani de cultură în Mureș”, cu ocazia împlinirii centenarului Palatului Culturii din Târgu-Mureș.

Existența acestor evenimente și publicul lor numeros confirmă, pe de o parte, interesul și capacitatea autorităților locale de a face din cultură o prioritate, alături de alte nevoi locale importante, iar pe de altă parte reflectă un trai mai bun, o perioadă în care oamenii au început să se gândească din nou la carte, la un spectacol, la un muzeu, în fapt, la o bucurie sufletească.

Felicitări tuturor pentru eforturile de a păstra și promova cultura românească! Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Motoc Octavian.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Todirașcu Valeriu.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Se colmatează Delta Dunării, din cauza nepăsării”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Delta este ca un organism viu, cu artere, vene și capilare, reprezentate de brațele Dunării, de canalele principale, lacurile și canalele care le unesc. Ca în oricare organism viu, în momentul în care lichidul vieții, în cazul acesta apa, nu circulă, organismul nu mai funcționează cum trebuie.

O lungă perioadă de timp, cât intervenția omului a fost insignifiantă, Delta Dunării a avut cicluri de viață normale, fără perturbări majore ale ecosistemelor. De câțiva ani buni însă se constată o colmatare rapidă a multora dintre lacurile Deltei, ca urmare a unor intervenții lipsite de profesionalism ale unor așa-ziși specialiști, autori ai unor proiecte de echilibrare hidrologică a Deltei realizate din birou.

Din acest motiv, multe dintre lucrările hidrologice realizate în ultimii 10-15 ani nu numai că nu au avut rezultatele scontate, dar au amplificat, în mod îngrijorător, procesul de colmatare a lacurilor și canalelor de legătură. Astfel, lacuri cum ar fi Fastic, Rotundu, Isac, Isăcel, Uzlina și altele ca ele sunt pe cale să dispară, spun localnicii, cu efecte extrem de nefaste asupra resursei piscicole și turismului în zonă. Acest lucru se întâmplă chiar în condițiile în care regimul pluviometric în zonă a fost unul bun în primăvara care a trecut.

În zona Parcheș, comuna Somova, cu circa o lună în urmă, a cedat un dig la Dunăre pe o lățime de circa 10 metri și, ulterior, din cauza diferenței de nivel create în ultima vreme între nivelul Dunării și cel al lacurilor din zonă, o cantitate enormă de apă s-a scurs în fluviu, cu efecte devastatoare asupra resursei piscicole din zonă.

Din păcate, administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu dispune de resursele financiare necesare pentru a interveni eficient în astfel de situații.

Cunoscând importanța acestui spațiu fluvialo-maritim ce face parte din patrimoniul UNESCO, atât din punctul de vedere al resursei piscicole, cât și din cel turistic, lansez un apel către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice pentru ca, împreună cu ARBDD, să identifice resursele financiare necesare pentru un studiu de echilibrare hidrologică a Deltei Dunării, realizat de profesioniști și, în cel mai scurt timp, să se poată trece la realizarea efectivă a acestei investiții extrem de necesare.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se numește „Despre Planul strategic al acțiunilor Ministerului Sănătății pentru anul 2013–2014”.

Stimați colegi senatori,

Planul strategic al acțiunilor Ministerului Sănătății în anul 2013–2014, publicat recent de către Ministerul Sănătății, este un document de maximă importanță, care evidențiază viziunea ministerului de resort în problema atât de presantă a organizării sănătății în România.

Deși izvorât dintr-un minister condus de un ministru liberal, documentul evidențiază intenția evidentă de centralizare și etatizare de tip socialist a sistemului sanitar. Astfel:

1. S-a decis și este în curs de derulare centralizarea achizițiilor în sănătate, unde, sub aparentul avantaj financiar cauzat de reducerea prețurilor cu 10-20%, se ascunde o risipă mai mare a costurilor acestei decizii, aferente stocării, transportului și gestiunii, prin îndepărtarea decidentului, care cumpără, de centrul de cost, care utilizează produsul în cauză, care duce la ruperea corelării dintre cantitățile estimate per pacient la cumpărare și cantitățile efectiv utilizate per pacient la consumul final. Această stare generează toate condițiile necesare pentru o majoră risipă și pentru furt.

2. Se declară intenția de reducere a numărului de furnizori, ceea ce va determina, în final, reducerea concurenței, creșterea prețurilor și ratarea alternativelor de cost și calitate pe care le deține sectorul privat.

3. Se cere „limitarea contractelor cu spitalele private și realocarea fondurilor pentru spitalele din sectorul public”, care prin discriminarea sectorului privat la accesarea fondurilor publice duce la o diminuare a concurenței între furnizorii publici și privați și, suplimentar, la diminuarea ponderii, și așa foarte mică, a sectorului privat în sănătate, singurul capabil să ofere pacienților o calitate mai bună la costuri mult mai mici, calitate dovedită neutru și obiectiv de certificările și acreditările europene ISO, pe care Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări le impun în mod discriminatoriu, preponderent, furnizorilor privați, prin

contractul-cadru anual și metodologia aferentă, nu și furnizorilor publici.

4. Se dorește creșterea finanțării de la bugetul de stat a costurilor din spitale, în special pentru terapia intensivă, ceea ce va duce la risipă în plus prin creșterea numărului de pacienți îngrijiți în serviciile ATI, mai dotate cu medicamente, dar mult mai costisitoare.

5. Se dorește plata serviciilor medicale la domiciliu pe caz tratat, și nu pe serviciu, ceea ce va determina reducerea la minimum a serviciilor acordate pacienților nedeplasabili.

6. Se dorește, în continuare, reducerea numărului de paturi în spitalele de urgență, dar fără asigurarea unor alternative de îngrijire, ceea ce va duce la supraaglomerarea în continuare a acestora – cu doi bolnavi în același pat – și creșterea numărului de infecții nosocomiale și a morbidității și mortalității intraspitalicești.

7. Se preconizează „modificarea tarifului pe caz ponderat în funcție de nivelul de clasificare, cu creșterea acestuia pentru spitalele strategice (IA, IB, IIA) și scăderea pentru spitalele municipale și locale”, ceea ce va duce la falimentarea, în continuare, a spitalelor municipale și locale.

8. Se dorește „dezvoltarea unei infrastructuri de asistență medicală comunitară, la nivelul autorităților publice locale, în cooperare cu medicii de familie și asistenții sociali”, dar prin centralizarea achizițiilor și a managementului spitalelor publice, care abia de curând au fost descentralizate.

9. Se dorește „diversificarea serviciilor medicale desfășurate de către medicul de familie și creșterea finanțării pentru medicina de familie (per capita/per serviciu/per caz rezolvat)”, prin alocarea unui procent mai mare de 10% din fondurile FNUASS către aceasta, dar nu se pomenește nimic despre măsurile necesare creșterii pregătirii profesionale a medicilor de familie pentru a-și putea îmbunătăți gama de servicii prestate.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ștefan Tomoiagă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Clusterul agroindustrial – oportunitate de dezvoltare a agriculturii românești”.

## Stimați colegi,

În contextul în care, în ultima perioadă de timp, se vorbește tot mai des despre dezvoltarea durabilă a județelor, am susținut inițiativa Consiliului Județean Cluj de a reuni la aceeași masă reprezentanți ai producătorilor agricoli clujeni, ai procesatorilor, ai marilor companii de retail și, nu în ultimul rând, ai administrației publice locale, pentru a pune la punct o strategie durabilă, comună, de dezvoltare a sectoarelor amintite la nivelul întregului județ.

Prin urmare, s-a constituit Clusterul Agroindustrial Cluj, cluster menit să reunească cei mai importanți actori ai sectorului agroindustrial clujean. Acest proiect are menirea de a contribui la dezvoltarea sectorului agroindustrial și la apariția în hipermarketuri a produselor autohtone.

Misiunea clusterului agroindustrial o reprezintă promovarea colaborării și cooperării între entitățile de afaceri din sectorul agroindustrial, mediul academic și de cercetare, dar și încurajarea procesului de restructurare competitivă a sectorului și asigurarea participării în multiple proiecte comerciale, naționale și internaționale.

Dintre obiectivele generale ale clusterului, pot enumera:

‒ crearea și promovarea unui cadru armonios de interacțiune între toți factorii interesați care activează pe lanțul de valoare în domeniul agroindustrial;

‒ dezvoltarea unei platforme de cercetare–dezvoltare– inovare și orientarea sectorului privat către inovare și transfer tehnologic;

‒ susținerea și promovarea unor proiecte de interes comun, inclusiv proiecte de dimensiuni mari;

‒ sprijinirea integrării ofertei de educație cu nevoile reale ale mediului de afaceri din domeniul agroindustrial;

‒ promovarea și încurajarea spiritului antreprenorial, oferind soluții pertinente pentru reînnoirea și modernizarea sectorului agroindustrial;

‒ și, nu în ultimul rând, promovarea de inițiative legislative menite să corecteze sau, după caz, să reglementeze anumite aspecte de interes pentru sectorul de activitate.

Sunt două direcții de acțiune în ceea ce privește dezvoltarea: o dată, accesarea de fonduri pentru funcționarea și dezvoltarea asociației denumite cluster și apoi, punctual, susținerea diverselor sectoare prin întocmirea de proiecte și atragerea de fonduri europene.

În perioada următoare, în interiorul clusterului vor funcționa sectoare distincte de activitate: creșterea animalelor, comerț, cultură, pomicultură. Fiecare responsabil de domeniul respectiv va crea în interiorul structurii program și oportunități.

Hipermarketurile au o deschidere pentru produsele autohtone, însă se simte nevoia implementării și dezvoltării de politici de bune practici, astfel încât tot ceea ce înseamnă siguranța alimentară să poată să fie respectată și cantitățile solicitate să fie cele corespunzătoare.

Proiectele europene din perioada 2014–2020 necesită o pregătire extrem de serioasă, astfel că am convingerea că inițiativa Consiliului Județean Cluj, una în premieră la nivel național, va genera un model de bune practici în domeniul agroindustrial, demn de urmat la nivel național.

Stimați colegi,

Dacă dorim performanță în sectorul agroindustrial, trebuie să susținem introducerea, în mod real și efectiv, a produselor autohtone pe rafturile supermagazinelor. Sunt convins că este momentul să susținem și să promovăm astfel de inițiative, pentru a se putea construi și implementa o strategie unitară în domeniul agroindustrial, menită să determine nevoile reale din domeniu și să ierarhizeze prioritățile de investiții și de implicare în proiecte de atragere de fonduri la nivelul administrațiilor publice locale, în vederea dezvoltării optime a zonelor rurale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ștefan Tomoiagă.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Florian Daniel.

## Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se numește „Formarea noii generații – o himeră sau un obiectiv demagogic?”.

Tragedia morții copilașului de patru ani, Ionuț Anghel, omorât de câinii maidanezi, a revoltat societatea românească și a alarmat clasa politică asupra unui fenomen legat de managementul organizării sociale și de cultul civilizației la nivelul acestui neam.

## Stimați colegi,

Nu voi face în această declarație politică nicio polemică sau critică legată de subiectul mult mediatizat al situației câinilor vagabonzi și al destinului tragic al acestui micuț, în schimb mă voi referi la faptul că astfel de evenimente puteau fi evitate dacă, mai bine de 20 de ani, la nivelul clasei politice și la nivelul instituțiilor statului, se reușea identificarea, conceperea și aplicarea unei strategii de dezvoltare socialeconomică pentru viitorul copiilor noștri.

Mai concret, ar trebui să se aibă în vedere sprijinirea familiilor care au copii și au venituri totale de cel puțin 2.000 de lei, care constituie baza societății românești, bază care contribuie la plata taxelor și impozitelor, a CAS-urilor, a pensiilor părinților noștri, a sistemului sanitar. Să nu uităm că acei copii care provin din aceste familii, care fac parte din așa-numita clasă de mijloc, cu venituri medii, vor fi cei care vor asigura viitorul dezvoltării intelectuale și economice a societății românești de peste 20-30 de ani.

Clasa politică actuală, inclusiv noi, senatorii care suntem în această legislatură, este datoare să lase orgoliile și interesele personale de moment, să lase disputele politicianiste, de oportunism electoral prezent, să identifice, atât la nivel de opoziție parlamentară, cât și la nivel de coaliție guvernamentală, soluții de asigurare din timp a existenței și supraviețuirii instituționale și economice a statului român.

Este timpul să se facă un efort comun pentru realizarea unor priorități de genul:

‒ motivarea familiilor care au un potențial financiar de cel puțin 2.000 de lei de a-și educa și forma copiii în așa fel încât să se dezvolte spiritul inovator și antreprenorial al tinerei generații, necesar ca resursă intelectuală pentru existența oricărui stat;

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Florian Daniel – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Badea Leonardo, din partea Grupului parlamentar al PSD.

„Guvernarea nimănui” Domnule președinte, Domnilor secretari, Stimați colegi,

La aproape un an și jumătate de guvernare USL, suntem în nefericita situație, domnilor guvernanți, de a suporta păguboasa dumneavoastră politică prin care munca milioanelor de români, care trudesc din greu pentru a-și câștiga hrana zilnică, vă plătește dumneavoastră propria nemuncă.

Deși ați preluat de la guvernarea Boc o economie stabilă, aflată în creștere, investițiile străine au scăzut față de anul trecut, pentru că investitorii străini nu au încredere în politica dumneavoastră, iar lipsa unor măsuri economice e plătită de cetățeni prin noi și împovărătoare taxe.

Trăim într-o țară, domnilor guvernanți, în care nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru nimic, iar acest lucru se întâmplă pe toate palierele puterii, care vă aparține, începând cu factorul de decizie locală și culminând cu administrația centrală.

Trăim într-o țară, domnilor guvernanți, în care copiii mor pe străzi, iar liderul comunității nu are curajul să își asume o decizie fermă de stopare a unui fenomen.

Trăim într-o țară, domnilor guvernanți, în care sintagma „mințim poporul cu televizorul” este mai actuală ca oricând: premierul Ponta inaugurează astăzi un gazoduct în fața camerelor, iar a doua zi șantierul și gazoductul dispar.

Trăim într-o țară, domnilor guvernanți, în care miniștrii numiți nu își asumă ministerul pe care îl conduc, un exemplu elocvent în acest sens fiind cazul doamnei ministru de la Ministerul Transporturilor, care, după ce a fost numită ministru, a refuzat să semneze cel mai important proiect al ministerului – privatizarea CFR Marfă. În aceeași linie, premierul Ponta se joacă de-a v-ați ascunselea cu proiectul Roșia Montană, pe care refuză să și-l asume.

Neasumarea responsabilității, domnilor guvernanți, este o bătaie de joc față de cei pe care-i conduceți. Oamenii se simt neajutorați și ai nimănui, pentru că singurii care își asumă viața din această țară sunt doar ei, cetățenii care plătesc cu buzunarul și chiar cu viața, uneori, lipsa dumneavoastră de decizie. Fac un apel pe această cale la colegii guvernanți de a se trezi din visul de a fi la guvernare, pentru a nu transforma acest vis într-un coșmar, care să ne macine atât pe noi, membrii opoziției, pe cetățenii acestei țări, cât și pe dumneavoastră, cei aflați în tabăra puterii.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Leonardo Badea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Reluarea dialogului politic, notă de civilizație obligatorie”.

Am fost dintotdeauna adeptul încrâncenat al dialogului putere – opoziție pe teme fundamentale, subiecte complexe, care obligă la concentrarea tuturor opiniilor din orizontul factorilor decizionali. Am crezut și cred cu tărie în forma de comunicare deschisă, aplicată, concretă. Am crezut și cred cu tărie în formula așezării la masa dezbaterii oneste în fața unei provocări de moment. Cred cu încăpățânare în responsabilitatea și maturitatea care depășesc partizanatul agresiv și îngust.

În această lumină, m-am bucurat mult atunci când premierul Victor Ponta a semnat două scrisori adresate liderilor PDL și UDMR, prin care aceștia sunt invitați să discute pe marginea condițiilor noului acord cu instituțiile financiare internaționale – FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială –, respectiv măsurile fiscale care vor sta la baza viitorului buget.

În mod normal, demersul, ca principiu general, nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Adică să privim posibilitatea unui dialog care depășește granițele dintre partide ca pe un gest de banală democrație, recursul la minima decență politică și, dacă vreți, un semn de civilizație. De ce ne surprinde acum această invitație? De ce este considerată ieșită din tipar? Răspunsul e, deopotrivă, trist și iremediabil: pentru că tiparul a fost maltratat și deformat în ultimii ani pe alte „valori” decât cea a dialogului. Sub cupola unui președinte autointitulat „jucător”, modelul de politică a alunecat periculos spre conflictul perpetuu, întreținut cu premeditare din considerente politicianiste, pe care eu le consider iresponsabile. Practic, conflictul agresiv a dobândit forma succesului politic, aruncând în derizoriu eforturile unei comunicări civilizate. Ne-a folosit la ceva această atitudine? Ne-au folosit la ceva acești ani din urmă?

Iată că astăzi se întâmplă ca premierul Ponta să redeschidă calea unui dialog normal între forțele politice. Dacă acestui pas i se va răspunde pe măsură, vom vedea. Dacă nu, rămânem pe mai departe tributari talibanismului îngust, irațional, rămânem pe mai departe rătăciți în propriile noastre obsesii politice subordonate ideii de conflict permanent, din păcate, fiindcă, așa cum spunea Nicolae Steinhardt, „nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul relațiilor dintre oameni; dacă există bunăvoință ori amenințare, restul nu contează”.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Trifon Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Titlul declarației mele politice este „Victor Viorel Ponta se spală din nou pe mâini, ca Pilat din Pont”.

Dedublarea, minciuna și lașitatea tind să devină „calități” definitorii pentru celebrul „copy-paste” Victor Viorel Ponta, prim-ministrul unui Guvern pe cale să ajungă de tristă amintire în panoplia politică a României.

În loc să-și asume cu demnitate responsabilitatea unui răspuns clar, „Da” sau „Nu”, în legătură cu proiectul minier de la Roșia Montană, premierul-deputat continuă să prostească o țară întreagă – cum a făcut-o și în campania electorală –, agitând nu numai populația, ci și posibilii investitori de care România are atâta nevoie.

Nerespectarea legislației, a procedurilor, eludarea punctelor de vedere ale unor ministere – de exemplu, Ministerul Justiției –, graba suspectă cu care pasează aiurea responsabilitățile mai delicate sau dure ale funcției de prim-ministru, transmiterea unui așa-zis proiect de lege Parlamentului sunt tot atâtea argumente care conferă Guvernului Ponta atributele unui „Guvern Cameleon”. Parcursul politic al acestuia imită aidoma parcursul Guvernului Năstase.

Ne amintim cu toții, iar cetățenii României o fac deja cu mânie și dispreț, cum s-a autointitulat la învestire „cel mai cinstit Guvern”. Era vorba despre o echipă care a avut zece propuneri pentru miniștri urmăriți penal! După mai bine de un an, a devenit cel mai cinic Guvern, care nu face față provocărilor economice și sociale ale momentului, deși are o majoritate de 70% în Legislativ. Auzim în Piața Universității din București, în aceste zile, strigăte tot mai puternice de „Jos Guvernul Ponta!”.

Nevoile stringente ale societății românești – locuri de muncă și fonduri financiare, în primul rând – sunt uitate, fiind înlocuite de promovarea periculoasă a amatorismului în administrație, incompetența și lipsa de viziune în construcția și aplicarea unor strategii de dezvoltare economică pe termen scurt și mediu, demagogia, narcisismul TV-ist al premierului-deputat, care acutizează problemele românilor, în loc să le rezolve.

Proiectul minier de la Roșia Montană este și va fi, cu certitudine, o problemă de decizie a Guvernului, și nu neapărat a Parlamentului! Desigur, dezbaterile pe subiectul relansării mineritului sau al surselor energetice de viitor pot fi și trebuie aduse spre clarificare aici, în Parlament. Decizia finală aparține însă nu Legislativului, ci puterii executive, deci Guvernului României!

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Trifon Belacurencu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Ilieșiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „A început campania electorală!”. Este, practic, o sinteză a ceea ce am depus la secretariat.

Am constatat cu uimire că unii lideri au început campania electorală cu un an înainte de demararea oficială a campaniei pentru alegerile prezidențiale. Totuși, vreau să subliniez că în campanie electorală se află un singur partid: este vorba de Partidul Mișcarea Populară. Știu că nu ați auzit de acest partid, este un partid nou-înființat de acoliții lui Traian Băsescu.

Domnul președinte Băsescu, încălcând cu bună știință prevederile constituționale, a devenit liderul spiritual și _de facto_ al acestui partid de buzunar. Sigur, el încearcă în aceste luni să obțină cât mai mult suport electoral pentru noul său partid. Este greu de crezut că partidul lui Băsescu va reuși să obțină peste 5% din voturi la următoarele alegeri parlamentare, dar acesta este principalul scop al actualului președinte.

Modul în care încearcă domnul Băsescu să obțină suport electoral este foarte interesant și merită puțin analizat. În primul rând, acesta a mers acolo unde are cei mai mulți susținători, în Republica Moldova. Trebuie să înțelegem că domnul Băsescu a accelerat procesul de acordare a cetățeniei române pentru basarabeni, ceea ce i-a adus un număr considerabil de voturi din partea acestora. Sigur, Băsescu a încercat să facă apel și la sentimentele naturale ale românilor, spunând că, în esență, susține un proces de unire a Republicii Moldova cu România. Aceste declarații nu au fost făcute pentru cetățenii moldoveni, așa cum s-a crezut, ci pentru cetățenii români care ar fi putut rezona la aceste declarații și i-ar fi putut aduce încă câteva voturi.

În al doilea rând, domnul președinte a făcut declarații extrem de dure la adresa oficialităților maghiare, ca reacție la declarațiile iredentiste ale liderului partidului de opoziție Jobbik. În mod surprinzător, Ministerul Afacerilor Externe din

Ungaria a avut o reacție foarte timidă, deși Băsescu a declarat că Ungaria a devenit un factor de instabilitate în zonă. Prea puțini au observat că domnul Băsescu încearcă să recâștige electoratul român din Transilvania, cu acordul prietenului său Viktor Orbán.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Ilieșiu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Vă mulțumesc. Declarație politică

Voi vota împotriva proiectului Roșia Montană Gold Corporation – Gabriel Resources pentru că ieri, spre cinstea și onoarea lor, așa au decis, aproape în unanimitate, cei 150 de parlamentari liberali.

Voi vota împotriva unui asemenea proiect pentru că sunt membru al Partidului Național Liberal, iar acest proiect este antinațional, pentru că ignoră interesul României, și antiliberal, pentru că reprezintă exact contrariul conceptului „Prin noi înșine!”, idealul politic național-liberal devenit realitate prin nașterea României independente, a României moderne, a României Mari.

Voi vota împotriva unui asemenea proiect pentru că bunicii și străbunicii mei au fost mineri la minele de aur din Baia Mare, obligați să scoată aurul românesc pentru băncile naționale de la Viena, de la Budapesta sau de la Moscova. Dar locul aurului românesc este în Banca Națională de la București.

De ce aruncăm bani europeni pe gondole care pleacă de nicăieri și duc spre nicăieri, pe parcuri la țară sau terenuri sportive în pantă? De ce nu folosim bani europeni pentru a ne extrage aurul în beneficiul exclusiv al nostru și fără niciun risc de mediu? Sau de ce nu ne împrumutăm la Banca Mondială sau la Fondul Monetar Internațional pentru ca aurul nostru să rămână copiilor noștri?

Deviza „Prin noi înșine!” trebuie să redevină politica de stat a României și, totodată, unul din marile proiecte ale Guvernului nostru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Doi în unu sau despre iresponsabilitatea «iresponsabilului vesel»”.

De când s-a instalat în funcția de prim-ministru, „iresponsabilul vesel”, după cum îl numește maestrul Ion Cristoiu, pare că suferă de un sindrom al dedublării personalității. Conform psihologilor, acest fenomen psihopatologic de disociere a unității personalității prin dedublarea ființei duce la apariția a două euri diferite, care evoluează succesiv sau simultan. Cele două euri coexistă, unul fiind normal și conștient, iar celălalt patologic și bazat pe o motivație inconștientă. În ceea ce-l privește pe premierul Victor Viorel Ponta, ne întrebăm: când este normal și conștient și când o ia pe miriște?

Primul Guvern condus de Victor Viorel Ponta, instalat ca urmare a moțiunii de cenzură depuse și aprobate împotriva

Cabinetului Ungureanu, se angaja ferm în fața populației și a electoratului uselist că nu va vinde țara capitaliștilor de la Roșia Montană, Chevron sau olandezilor care erau interesați de exploatarea de la Cuprumin. Nici bine nu se liniștiseră manifestațiile anti-Chevron din primăvara anului 2012, manipulate și exploatate electoral de liderii PSD Vaslui Dumitru Buzatu și Adrian Solomon, că al doilea Guvern condus de Victor Viorel Ponta s-a și grăbit să dea undă verde pentru explorarea zăcămintelor de șisturi bituminoase din trei perimetre din județul Vaslui, concesionate Chevronului încă din timpul guvernării Năstase.

Când era Ponta normal: atunci când isteriza populația împotriva capitaliștilor sau când a dat ordin pesedeilor de la conducerea Consiliului Județean Vaslui să semneze cu două mâini autorizațiile pentru explorările Chevronului?

Când este Victor Viorel Ponta normal și când este patologic? Atunci când, în calitate de prim-ministru al Guvernului României, promovează un proiect special pentru compania Roșia Montană, fără nu știu ce avize de pe la ministerele de resort, sau când, în calitate de deputat, declară că va vota împotriva acestui proiect legislativ?

Starea de sănătate psihică a premierului Victor Viorel Ponta este realmente îngrijorătoare prin efectele pe care le generează asupra colegilor de cabinet. Ca prim-ministru este la putere, ca deputat se situează în opoziție. Este de-a dreptul contagios ceea ce i se întâmplă. La fel și colega sa Rovana Plumb, ministrul mediului, care susține, ca membru al Guvernului, proiectele RMGC și Chevron, însă, ca deputat, se mai gândește.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Mihai Cristian Dănuț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „Politizarea unei tragedii – o palmă dată tuturor românilor”.

Stimați colegi,

Parcă nicicând începutul de toamnă nu a fost atât de sumbru, purtând amprenta unei tragedii medievale care a șocat și a înlăcrimat o țară întreagă. Mă refer, bineînțeles, la moartea absurdă a unui copil de patru ani. Și ce moarte e asta, în secolul al XXI-lea, să fii mâncat de câini comunitari?! Ce s-a întâmplat este inadmisibil, suntem cu toții de acord.

Dar nici bine nu s-au uscat lacrimile – dacă se vor usca vreodată – pe obrajii celor care l-au plâns pe micuțul Ionuț Anghel, că a început scandalul. De fapt, a reînceput, pentru că scandal din orice e ce știu românii să facă mai bine. Dreapta politică arată acuzator spre stânga, stânga arată spre dreapta, toți arată în sus, în jos și cer demisii peste demisii, îmbrăcând în cuvinte pompoase o dramă imensă. De parcă acuza politică ar putea întoarce lucrurile într-un punct anterior tragediei. Nu poate, stimați colegi, și știm cu toții acest lucru. Acuzațiile sunt inutile și nu ajută pe nimeni, cu atât mai puțin pe membrii familiei îndurerate și pe multele mii de victime ale câinilor fără stăpân.

În acest context deloc onorant, fac apel la o încetare a acestui război al declarațiilor. Vinovații trebuie să plătească – iar pentru asta avem justiție –, iar noi, cei de aici, să reparăm printr-o lege corectă și unitară această problemă, după prea mulți ani de ignorare. Și, cu tot respectul pentru iubitorii de animale, să plecăm de la premisa că avem o Constituție scrisă de oameni pentru oameni, nu altceva.

În final, vreau să mai fac o singură remarcă. De-a lungul anilor, zeci, poate sute de evenimente similare s-au petrecut în toate colțurile țării: oameni de toate vârstele și condițiile au plătit cu viața greșeala de-a se afla în vecinătatea unor câini flămânzi și sălbăticiți.

Stimați colegi,

O demisie cerută acum, din rațiuni mai mult politice decât administrative, nu va rezolva nimic. Va fi însă încă o palmă dată tuturor românilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Mihai Cristian Dănuț.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă titlul „Românii au alternativă la mineritul pe bază de cianuri, trebuie doar să-i ascultăm”.

Oprirea proiectului Roșia Montană Gold Corporation reprezintă, fără îndoială, o victorie a opiniei publice, dar presiunea străzii nu trebuie să ne îndepărteze de fondul problemei, și anume exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană.

Pentru că Academia Română, forumul la care trebuie să ne raportăm cu toții în acest caz sensibil, s-a exprimat deja împotriva proiectului Roșia Montană Gold Corporation, nu am să reiau cele 21 de argumente academice, pe care, desigur,

le cunoașteți. Spun doar să nu uităm faptul că exploatarea minieră bazată pe cianuri, așa cum propune Roșia Montană Gold Corporation, înseamnă distrugerea patrimoniului cultural al României, cuprinzând un teritoriu întins pe circa 650 de hectare, 50 de monumente istorice, dintre care 7 de valoare universală. Înseamnă dinamitarea a patru munți, care va lăsa în urmă un crater de 8 km, vizibil și de pe Lună, o vale plină de steril și un iaz de decantare cu o suprafață de 363 de hectare, adică 454 de terenuri de fotbal, care va conține milioane de tone de cianuri, sulfuri, amoniac și metale grele.

Proiectul Roșia Montană Gold Corporation încalcă inclusiv legislația europeană. În condițiile în care în toate țările europene, cumulat, industria minieră utilizează 1.000 de tone de cianuri, la Roșia Montană se pune problema utilizării a 40 de tone pe zi, aproximativ 13.000 de tone de cianuri pe an.

În 2010, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind interzicerea cianurii în minerit. Noi nu putem gira, prin votul nostru, un proiect cu un asemenea potențial distructiv, dar avem datoria față de oamenii din zonă, care au nevoie de locuri de muncă, să căutăm soluții moderne și mai puțin periculoase de extragere a metalelor prețioase, altele decât folosirea cianurilor.

Poate este momentul ca cercetătorii de la fostul Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un grup de chimiști și metalurgi care au inventat o tehnologie de extragere a aurului și argintului din reziduuri miniere, să fie invitați să-și spună punctul de vedere. Ei au inventat o metodă de extragere a aurului și argintului care nu implică cianurile, cu un randament de 99,5% la aur și 91,4% la argint. În luna februarie a anului 2012 și-au anunțat invenția în revista „Știință și tehnică”, dar promovarea pe care și-o fac coloșii economici străini a acoperit vocile cercetătorilor români.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernarea USL performează în ciuda dezinformărilor”. Și aș adăuga eu acum, pe loc, auzind un coleg de-al nostru care a avut, de asemenea, o declarație politică, și „în ciuda jignirilor”, care nu cred că trebuie să aibă loc, mai ales sub cupola Parlamentului. Și nu folosirea unui limbaj suburban ne ajută să rezolvăm problemele. Traversăm chiar la începutul acestei sesiuni parlamentare o perioadă politică marcată de subiecte cu un grad ridicat de emoționalitate, fie că vorbim despre Roșia Montană sau de problema câinilor comunitari. Și totuși, după ce aceste subiecte își vor fi consumat potențialul, ne vom întoarce la cifrele din economie.

Chiar dacă aceste cifre reci nu ne încălzesc prea tare, pentru că nici măcar creșterea economică nu ține de foame, ele ar trebui să calmeze măcar fierbințelile economice ale unor purtători de mesaje ai opoziției, care toată vara nu au făcut altceva decât să toace, la unison sau separat, două idei false: USL-ul a majorat 28 de taxe și deci a crescut fiscalitatea, pe de o parte, și USL a crescut șomajul.

Așadar, în condițiile în care INS a confirmat că, pentru 2013, creșterea economică va depăși estimările Guvernului și ale FMI-ului, respectiv va fi mai mare de 2%, nu s-a găsit alt nod în papura guvernării decât un alt indicator: șomajul. Avem 7,5%. Maximum, în Europa, depășește 20 de procente.

Iar în ceea ce privește așa-zisa majorare de taxe, denunțată cu obstinație, unii dintre ei avansând chiar și cifre amețitoare în acest sens, lucrurile sunt cât se poate de simple. Singurele taxe majorate de USL sunt accizele la anumite produse de lux, destinate unui public foarte restrâns, precum și taxele locale, care au fost ajustate în raport cu inflația, conform, atenție, prevederilor unei legi care a fost adoptată în legislatura trecută. În rest, avem scăderea TVA-ului la pâine și la produse de panificație, trecută sub tăcere de către criticii noștri harnici și, mai nou, foarte harnici în a jigni.

Iar acum colegii din opoziție și-au prezentat prioritățile legislative pentru actuala sesiune parlamentară: reducerea cotei unice de impozitare la 12%, reducerea CAS-ului cu 5% și creșterea salariului minim cu 5%. Oare pe ce se bazează când își fixează obiective atât de ambițioase?

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doar o simplă intervenție asupra declarațiilor unor colegi de la USL. Are Pascal o zicere foarte faină: „Când mă compar, sunt mulțumit. Când mă analizez, mă detest.” Se

pare că ai noștri colegi mai uită a doua parte a zicerii lui Pascal.

Analizați-vă, fraților!

Declarația de astăzi poartă titlul „Guvernarea iluziilor, guvernarea «Roșia Morgana»”.

Actuala guvernare a ajuns la putere pe valul promisiunii unui viitor de aur, sub stindardul „Vom face și vom drege”. Însă, după o instalare zgomotoasă la Palatul Victoria, acțiunile sale se dovedesc a fi mult mai palide și neclare decât în campanie. Toate subiectele importante sunt băgate sub preșul Parlamentului, sub aparenta democratizare a deciziilor, dar de frica străzii.

Iată că, zilele acestea, marea bunăstare promisă românilor se risipește și mai mult, odată cu proiecțiile de buget pe 2014, care prevăd o așa-zisă indexare a pensiilor cu 4% și creșterea fondului de salarii în sectorul public cu 3%.

Și aș pune și eu întrebarea, precum doamna Firea: de unde, dragi colegi, de unde? De unde ați crescut sau ați propus creșterea salariilor primarilor, viceprimarilor, președinților consiliilor județene și vicepreședinților? De unde, fraților, de unde?

Însă, dacă luăm în calcul inflația, este clar că sumele promise alegătorilor de către USL se dovedesc a fi o iluzie ridicolă. Ca în vremea unui alt ilustru conducător al „epocii de aur”, și actualii guvernanți ne duc spre paradis cu suta de lei în plus la salariu, intenția fiind doar de a mai recupera din electoratul pierdut. La fel, marile programe de investiții ale statului au fost arătate numai pe hârtie, derulându-se doar în sertarele unor miniștri.

Dar ipocrizia supremă a Executivului este Roșia Montană. După ce a forțat derularea proiectului fără dezbatere publică, Guvernul încearcă să iasă cu fața curată sub presiunea străzii. Adică nu-l mai susține direct, ci așteaptă decizia Parlamentului, pe care îl controlează cu 70% din voturi. Nici ministrul mediului nu face altceva. În loc să-și asume răspunderea simplu, printr-un aviz pro sau contra, așteaptă tot o hotărâre a Parlamentului, ca și cum Parlamentul este în subordinea Executivului.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Nicoară.

Declarația mea politică se numește „Există realități pozitive!”.

În ultima perioadă, știrile promovate pe canalele media sunt în totalitate apocaliptice. Nu știu cui folosește acest pesimism. Românilor sigur nu!

Țin să menționez partea pozitivă a realității, care nu și-a găsit locul în știrile zilnice. Raportul pe luna septembrie al „Economist Intelligence Unit”, citat de Agerpres, evidențiază că economia românească va înregistra în 2013 o creștere de 2,5%, urmând ca ritmul de creștere să se accelereze în perioada 2014–2017, la o rată medie anuală de 4%. Prognoza din septembrie este în creștere comparativ cu raportul pe luna iulie.

România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creștere a produsului intern brut de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieși din recesiune, în 2014, ritmul de creștere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014 și 2017, dat fiind că produsul intern brut este susținut de exporturi și de creșterea cererii interne, se menționează în acest raport internațional.

Programul macroeconomic al Guvernului pentru perioada 2013–2016 implică o continuare a consolidării fiscale și reforme menite să îmbunătățească încasări la buget, managementul fondurilor publice și absorbția fondurilor europene.

Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene va contribui la investițiile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creștere a potențialului exporturilor pe termen mai lung. România a obținut 22 de miliarde de euro fonduri structurale de la bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu bugetar, 2014–2020, față de 20 de miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar, 2007–2013.

Este de menționat faptul că vom primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014–2020 de la Politica Agricolă Comună, în creștere semnificativă față de 13,8 miliarde de euro în perioada 2007–2013.

În calitate de senator de Constanța, nu pot trece cu vederea și o știre pozitivă privind zona pe care eu o reprezint. Constanța și-a depus candidatura pentru obținerea titlului de Oraș european al sportului în anul 2014. Obținerea acestui titlu dă posibilitatea orașului nostru de a se afirma și a stabili relații pe plan european. Depunerea candidaturii a fost anunțată într-o conferință de presă, care a avut loc la Primăria Municipiului Constanța.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Lazăr Sorin Constantin.

Zilele trecute, domnul Emil Boc, fost prim-ministru și actual primar al municipiului Cluj-Napoca, a făcut o declarație de genul: „USL Cluj nu există la București. USL din Transilvania nu există la București. Eu cred că suntem, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, când nu avem o voce la București care să reprezinte județul în proiectele mari, precum centurile orașului și spitalul de urgență.”

Criticile domnului Boc au continuat: „Victor Ponta este captiv baronilor din Muntenia și Moldova. Trebuie să plătească unele polițe. Vrea să facă acum autostradă la Craiova și în Moldova, când încă sunt proiecte începute și nefinalizate, precum Autostrada Transilvania. Este o nebunie să faci așa ceva, dar vă dați seama ce cheltuieli și cât de inutile sunt aceste studii de fezabilitate.”

Sunt, spuneam, aceste declarații ale lui Emil Boc pe cât de nefondate pe atât de populiste și demagogice.

Aș dori, pe această cale, să-i precizez domnului primar că activitatea parlamentară desfășurată de subsemnatul și de colegii parlamentari liberali la București în atragerea de fonduri guvernamentale și europene pentru județul Cluj și municipiul Cluj-Napoca s-a concretizat în realizarea, în cursul lunii octombrie 2013, a următorului obiectiv de importanță, spun eu, chiar regională: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice propune alocarea, din Fondul național de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, a sumei de 50 de milioane de lei pentru finalizarea noii piste de aterizaredecolare a Aeroportului Cluj-Napoca. Proiectul de hotărâre de guvern este pe masa Executivului, urmând ca, în următoarele săptămâni, să fie dezbătut pentru aprobarea sa în ședință de Guvern.

Nu doresc să comentez mai mult, doar țin să-i reamintesc domnului Boc că situația de la Aeroportul Cluj-Napoca, un obiectiv de interes pentru dezvoltarea infrastructurii aeriene și atragerea în zonă de investitori, a fost un subiect propagandistic, pe care Boc l-a neglijat, deși era totuși prim-ministru al României.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice este, până la urmă, un „Drept la replică asupra declarațiilor de presă ale domnului Emil Boc din data de 5 septembrie 2013”.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Constantin Lazăr.

Se pregătește domnul senator Valer Marian, senator independent.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Problema logopediei”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este luna septembrie. Pentru toată lumea această lună se asociază inevitabil cu începerea anului școlar, fie că avem copii la școală, fie din cauza aglomerației din trafic, fie din cauza știrilor care nu întotdeauna prezintă bucuria acestui moment.

Stimați colegi,

Cunoaștem faptul că la fiecare început de an școlar se depistează tot mai multe cazuri de copii care au probleme de vorbire, scriere și citire. Ceea ce nu am știut până acum se referă la faptul că sistemul se confruntă cu o lipsă tot mai acută de specialiști.

Exercitarea profesiei de logoped, la momentul actual, nu este clar reglementată. Pe specialiștii din acest domeniu îi întâlnim în unele spitale de copii sau în unele instituții școlare. Practic, această profesie este o struțocămilă. Nu e nici psiholog, cu drept de liberă practică, nici cadru didactic și nici cadru medical.

În România, logopedia există doar ca meserie, existând în Nomenclatorul ocupațiilor, dar nu se învață ca specializare în facultăți de profil. Din această cauză, logopedia se află într-o stare de precaritate socială și instituțională, care a dus, în timp, la dispariția de specialiști și specialități în instituțiile publice.

Trebuie să fim conștienți că logopedia trebuie să fie recunoscută sub raportul rolului său social-economic, ea neservind doar individului cu nevoi speciale și familiei sale, ci chiar și comunității.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Valer Marian.

Se pregătește domnul senator Laurențiu Coca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „UDMR pune iar carul înaintea boilor”.

Liderul Grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților, Máté András, a solicitat săptămâna trecută includerea pe ordinea de zi a ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerelor Parlamentului a unei declarații, care să fie analizată, dezbătută și adoptată, referitoare la respectarea prevederilor Declarației de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Deputatul Máté András a motivat că adoptarea unei declarații a Parlamentului privind respectarea prevederilor Declarației de la Alba Iulia ar oglindi, citez, „în cel mai fidel mod cu putință, continuitatea voinței populare, exprimate acum aproape un secol în documentul care a dus la nașterea națiunii române, fiind în concordanță cu prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg în 1992 și ratificată de România în 1997”.

Liderul Grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaților a insistat că Parlamentul României ar trebui să-și exprime angajamentul în ceea ce privește folosirea limbii minorităților naționale în administrație, învățământ și justiție.

Parlamentul României ar trebui să adopte o declarație prin care să-și exprime angajamentul de a întreprinde demersuri în vederea aplicării unui punct al Declarației de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, conform căruia „fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său”, a afirmat deputatul Máté.

Trecând peste scăparea, voită sau nevoită, că Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ar fi documentul care a dus la nașterea națiunii române, în condițiile în care națiunea română și-a dobândit statalitatea prin unificarea Principatelor Moldovei și Țării Românești la 24 ianuarie 1859 și prin dobândirea independenței în urma Războiului din 1877–1878, liderul UDMR Máté András ignoră un aspect esențial de natură juridică, pentru care un jurist, un avocat experimentat ca Domnia Sa nu are scuze. Parlamentarul UDMR de Cluj ignoră că minoritatea maghiară din Transilvania nu a recunoscut și nu a aprobat _expressis verbis_ Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, care a pus bazele statului unitar român prin unirea Transilvaniei cu Regatul României, cum au făcut celelalte minorități importante din Ardeal, germană, ebraică, romă, în cadrul unor adunări ale reprezentanților acestora, desfășurate în perioada 1918–1919. Or, deputatul-avocat Máté știe cu siguranță că, pentru a deveni aplicabil, un act politico-juridic, în speță o rezoluție cum este Declarația de la Alba Iulia, trebuie să întrunească consimțământul, acceptul, acordul de voință al tuturor părților implicate sau vizate.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Coca.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicolae Nasta.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „Rezultatele economicosociale sunt proba bunei guvernări”.

Așa cum am susținut în ultimii ani, USL a fost adusă la guvernare, grație votului cetățenilor români, pentru a scoate țara din recesiune și a-i pune bazele unei creșteri economice durabile. La un an și jumătate de la accederea la guvernare, se acumulează o serie de date care reflectă o nouă realitate, iar rezultatele încep să se vadă. Nu mai vorbim de recesiune, ci de creștere economică. Îmbucurător este faptul că informațiile statistice interne sunt mult mai prudente și mai modeste decât ne arată unele instituții internaționale. Dau exemple din cadrul renumitei publicații „The Economist”, de expresie și spirit anglo-saxone.

Guvernul Ponta 1 a preluat guvernarea unei economii în recesiune și, la sfârșitul anului trecut, a adus-o pe creștere. PIB-ul a crescut cu 0,7%. Creșterea putea fi mai mare, dacă guvernele anterioare, incompetente, nu produceau blocarea fondurilor europene.

Este momentul s-o repetăm și aici, una din realizările importante ale Guvernului Victor Ponta este deblocarea fondurilor din bugetul Uniunii Europene și reluarea plăților pentru lucrările și documentația efectuate.

Dar, de departe, cea mai importantă realizare a guvernelor USL este creșterea economică realizată în anul acesta și premisele unei creșteri și mai mari în anii următori. Potrivit aceleiași publicații, se prognozează o creștere economică de 2,5% pentru România în 2013 și o creștere, în medie, anuală de 4% între 2014 și 2017.

Faptul că economia românească va înregistra în 2013 o creștere de 2,5% reflectă bunele practici și politici guvernamentale, ceea ce va depinde, în principal, de ceea ce se va întâmpla în economiile statelor Uniunii Europene, de care țara noastră este strâns legată prin schimburile externe de import-export.

Dar aici avem și motive pentru care trebuie să apreciem și să încurajăm deschiderile pe care prim-ministrul, domnul Victor Ponta, le-a realizat pentru a da economiei românești perspective de extindere și pe alte piețe și de a atrage capital străin din țări care dispun de așa ceva, care nu au fost sau nu sunt în criză și care își manifestă disponibilitatea de a investi în România.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicolae Nasta.

## **Domnul Nicolae Nasta:**

„Educația – politică a cercului vicios” Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am revenit în băncile Parlamentului după o vară care a confirmat, încă o dată, situația îngrijorătoare în care se află educația din România. Dacă toamna se numără bobocii, vara se contabilizează urmările a 23 de ani de tranziție continuă în școala românească. Examenul de bacalaureat, numit și examenul de maturitate, a dovedit imaturitatea unui sistem de învățământ care ridică serioase întrebări în ceea ce privește securitatea generațiilor ce vin din urmă.

Stimați colegi,

Am urmărit cu interes desfășurarea de forțe, la propriu și la figurat, vizavi de organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat din această vară. Alți actori, dar aceleași replici, pe aceeași scenă. Finalul însă pare să fie din ce în ce mai dureros: unul din trei absolvenți de liceu a obținut în final diploma de bacalaureat.

Cum am ajuns aici? Lipsa de disciplină, atât a tinerilor din ziua de azi, cât și a anumitor profesori, ambele categorii fiind profund demotivate, pare să fie răspunsul, așa cum este el motivat de o studentă doctorandă la London School of Economics, care predă și la Academia de Studii Economice din București. Sistemul de învățământ nu este adaptat actualei generații de elevi, subliniază coordonatorul lotului olimpic național de matematică. Continuăm să producem acea aglomerare de informație, iar elevul nu se mai poate adapta, pentru că el este extrem de obosit de toate informațiile pe care le obține prin diverse căi: mass-media, computer etc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem parte a cercului vicios în care planează sistemul de învățământ românesc. Dacă încetăm să ne amăgim, avem o șansă mai departe, și nu atât noi, cât generațiile tinere.

În total, în 2013, 100.000 de elevi au promovat examenul, în timp ce universitățile le-au oferit peste 150.000 de locuri, dintre care 62.400 bugetate. Așadar posibilitatea absolvenților de a urma studii superioare a fost cu atât mai mare cu cât ceilalți, mult mai mulți, au rămas în grija statului sau a părinților. Indemnizația lunară de 250 de lei și cursurile de recalificare profesională disponibile n-au trezit apetitul tinerilor pentru mobilizare profesională, astfel că mare parte dintre aceștia rămân captivi mediocrității, marcând astfel încă o generație pierdută în dezordine, mizerie, sărăcie morală, și nu numai.

Păran Dorin prezent Domnul Șerban Nicolae?

Păunescu Teiu absent Ca să putem începe, declar deschisă ședința plenului Pelican Dumitru prezent Senatului și vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au Pereș Alexandru prezent înregistrat prezența, chiar prin apel nominal, 110, cvorumul Pop Gheorghe prezent legal de lucru fiind îndeplinit. Pop Liviu Marian absent Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Popa Constantin prezent asistat de domnii secretari Mario Oprea și Ion Simeon Purec. Popa Florian prezent Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Popa Ion prezent Nu sunt. Popa Mihaela prezentă

Invit un reprezentant al opoziției – altul în afară de mine –, secretar oficial.

Ca să putem începe, declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența, chiar prin apel nominal, 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Oprea și Ion Simeon Purec. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru perioada 16–21 septembrie 2013.

‒ luni, 16 septembrie 2013: activități în circumscripțiile electorale, pentru că este ziua de deschidere a anului școlar;

‒ marți, 17 septembrie 2013: între orele 9.00 și 11.00 – activități în comisii; ora 14.00 – ședința Biroului permanent; ora 15.00 – grupuri parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen; între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri; ‒ miercuri, 18 septembrie 2013: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – lucrări în plen; ora 15.00 – lucrări în comisii;

‒ joi, 19 septembrie 2013: lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 20 septembrie 2013, și sâmbătă, 21 septembrie

- 2013: activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program? Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Respect ceea ce ați spus în cuvântarea de la începutul noii sesiuni. Încercați să mai faceți o dată prezența, că nu suntem statutari. Cu 64 nu putem începe și, sigur, în sală colegii nu au votat.

Domnul senator Tudor Barbu.

Domnule președinte, pe procedură.

Vă rog frumos să repetăm. Nu a funcționat, cel puțin într-o parte a sălii, sistemul.

Vă rog să cereți repetarea votului, din motive de sistem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun.

Atunci, haideți să dăm un vot pe program, ocazie cu care verificăm și situația electronică.

Deci în legătură cu programul nu sunt comentarii. Programul săptămânii 16–21 septembrie 2013.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Programul de astăzi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce program?!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Acesta este de astăzi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## O secundă.

Da, programul de lucru pentru astăzi: lucrări în plen până la ora 13.00, de la ora 15.00 – lucrări în comisii.

Acum, cer votul dumneavoastră, dacă nu sunt comentarii, pentru programul săptămânii viitoare, 16–21 septembrie 2013.

Punctul 3 din ordinea de zi:

– Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în semestrul al II-lea al anului 2012;

– Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea al anului 2012.

Avem vreun reprezentant din partea comisiei? Da, vă rog.

Domnul senator Dumitrescu, vicepreședintele comisiei.

Raport asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în semestrul al II-lea al anului 2012

În perioada 1 iulie–31 decembrie 2012, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru analiza și soluționarea a 327 de petiții.

Din cele 327 de petiții analizate, 290 de petiții au fost luate în considerare și 37 de petiții au fost clasate. În 117 cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 169 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor, pentru a răspunde la întrebările formulate.

În perioada 1 octombrie–31 decembrie 2012, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 184 de petiții.

Din cele 184 de petiții analizate, 161 de petiții au fost luate în considerare și 23 de petiții au fost clasate. În 71 din cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 89 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor.

Dintre cele 71 de petiții înaintate altor organe, 49 vizează organele administrației publice, 18 – organe ale puterii judecătorești și trei vizează Parlamentul sau instituțiile aflate sub control parlamentar.

## Mulțumesc.

La punctul 4... înțeleg că suntem... _(Discuții la prezidiu.) (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)_ Domnule senator, la punctul 3? La raport? Vă rog.

Știu că un an n-are decât două semestre, iar al doilea punct este „Raport pe semestrul al IV-lea”.

Trimestrul. Trimestrul.

Trimestrul?

Trimestrul.

Așa scrie în materialul primit.

Scrie greșit.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

La punctul 4, înțeleg că s-au făcut discuțiile, suntem în faza de a da doar votul.

Așadar, la punctul 4, da?

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Dacă proiectul de lege nu întrunește votul majorității senatorilor, se supune la vot...

Listă!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Listă. Vă rog, listă.

Păi, cum nu?

Raportul și proiectul de lege s-au supus votului împreună.

## **Din sală:**

Prima dată raportul!

E vreunul dintre liderii grupurilor care consideră că nu au fost suficient de atenți senatorii și...

Da!

Care e acela? Să-l văd.

Domnul senator...bun, reiau votul, atunci. Sau ce doriți?

Reluăm votul!

Vă rog, domnule senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Ați anticipat corect. Solicităm reluarea votului, fiindcă mulți colegi au venit și mi-au spus că nu a funcționat aparatul. Sunt în sală.

Nu că n-ar fi fost atenți.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Dacă nu sunt în sală, se vede. Sau dacă nu a mers.

Deci nu cerem un lucru care e... noi am făcut o propunere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, mulțumesc, sigur.

Vă rog foarte mult, pe dumneavoastră, să fiți atenți și rog și aparatele să funcționeze.

89 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 4 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat. Aș numi asta triumful tehnicii.

Punctul 5 – Propunerea legislativă privind acordarea de ajutor financiar pentru nou-născuți.

Din partea inițiatorilor se află cineva? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog.

Microfonul 8.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, un proiect similar a mai funcționat în perioada 2007–2010, denumit atunci „Trusou pentru nou-născuți”. Având în vedere faptul că proiectul de act normativ nu este în concordanță cu Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, în sensul că toate beneficiile se raportează la indicatorul social de referință, și efortul financiar suplimentar de peste 100 de milioane de lei, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Cotescu.

## Bună ziua!

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, prin adresa L184/2013, am fost sesizați de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind acordarea de ajutor financiar pentru nou-născuți.

Propunerea legislativă reglementează acordarea unui ajutor financiar mamelor, în cuantum de 500 de lei, pentru fiecare copil nou-născut.

Consiliul Legislativ transmite aviz favorabil. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmite aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc. Există intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. După aceea, domnul senator Haralambie Vochițoiu.

De fapt, și azi-dimineață a fost o declarație politică interesantă, făcând trimitere la faptul că multe dintre propunerile legislative nu au fișa financiară, ceea ce este corect. Dar ieri a fost procedură de urgență pentru creșterea salariilor la primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți. Sper ca, atunci când o să vină, în procedură de urgență, propunerea să se prezinte, la fel, fișa financiară, ca, de fapt, și la Inspectoratul de Stat în Construcții, unde ministrul are libertatea să facă posturi și să le crească, să le sporească, deși n-am văzut fișa financiară.

Și acum, pentru alocația copiilor, ce argument! Că nu e fișa financiară. Dar pentru celelalte propuneri există?

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu.

avem discursuri politicianiste, care să ne îndepărteze totalmente de la menirea de parlamentar, și anume aceea de a crea un cadru legal sănătos în această țară.

Nu pot însă să nu constat că dacă această inițiativă ar fi avut altă formă, și anume să discutăm, de exemplu, despre un pachet legislativ care să stimuleze natalitatea în România sau să ne preocupăm cu toții, să solicităm Ministerului Muncii ca în proiectul de buget de anul viitor să existe sume nu pentru copii nou-născuți, ci pentru familiile care doresc să facă în continuare copii în România, poate că lucrurile ar sta altfel.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Dobra, vă rog.

Știu că și această propunere legislativă va cădea, din cauza votului majoritar USL, știu că și de data aceasta copiii românilor vor rămâne doar cu șansa de a fi mâncați de câini, și nu de a primi o alocație mai mare.

Vă mai dau încă o dată soluția, pentru că aud că nu sunt fonduri. Vă mai spun încă o dată, până ori aprobăm, ori măcar vă enervez, până la urmă, și veți lua în serios propunerea de a crea locuri de muncă în România.

Legea nr. 76/2002, legea ocupării, a fost amputată de două articole prin care se creau locuri de muncă în lucrări comunitare; peste 100.000 de locuri de muncă în fiecare an. Nu trebuie decât o decizie, ori a Guvernului, ori a Parlamentului, și vom crea măcar 100.000 de locuri de muncă pentru toamna-iarna care urmează, locuri de muncă pe care... dacă vom lua dările necesare și toate taxele și impozitele aferente acestor locuri de muncă, vom putea aloca bani și pentru copii.

Deci nu este o inițiativă legislativă demagogică, ea aparține reprezentanților Partidului Poporului – Dan Diaconescu și poate veți considera că vom găsi și resurse. Haideți, măcar atâta să facem, în memoria tânărului nostru compatriot, care era și el un reprezentant al copiilor. Deci nu o tratați doar ca pe o inițiativă legislativă a opoziției, ci tratați-o ca pe o inițiativă legislativă în favoarea românilor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Grapă.

## Domnule președinte, Distinși colegi,

Poate că n-aș fi intervenit, dacă și astăzi, ca și ieri, fiecare discurs al distinsului coleg senator nu s-ar fi terminat cu sintagma „așa cum Partidul Poporului – Dan Diaconescu face și desface”.

România, în momentul de față, este în fața a două provocări. Una dintre ele, și foarte importantă, este o decizie privind eutanasierea câinilor comunitari, care așază pe poziții antagoniste familiile care, din nefericire, suferă astfel de tragedii și iubitorii de câini și ne jucăm în continuare și cu destinul așa-zișilor nou-născuți care nu au decât șansa să fie mâncați de câini.

Nu este adevărat. Regretabil este însă că și pentru astfel de subiecte, extrem de sensibile, nu facem altceva decât să

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi aduc aminte că ultimul discurs de ieri al domnului Vochițoiu s-a încheiat cu cererea domnului președinte Dumitrescu de a se întoarce la tribună și a ne cere scuze. Am trecut prea ușor peste lucrul ăsta și n-aș vrea, domnule președinte, ca în fiecare marți dimineață, în urma unei propuneri de acest tip, toată săptămâna, presa să ne toace că n-am vrut să dăm doi sau trei, sau opt, sau 20 de lei copilașilor, mămicilor și mai știu eu cui.

Cer, din acest motiv, o minimă decență colegilor, fie ei din opoziție, cer, din acest motiv, să nu ne mai anatemizeze în felul ăsta. Și, până la urmă, domnule președinte, stimați colegi, s-a încheiat lumea cu televiziunea și ne-am transferat aici cu toții? La asta eu nu vreau să fiu partener. Mulțumesc din suflet.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Revenind totuși la propunerea noastră legislativă, ați auzit punctul de vedere al Guvernului, al comisiei...

Da, doriți? Domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

Putem reveni – și vom reveni, sigur, că asta facem în programul nostru de astăzi –, dar colegul nostru a avut o propunere care mi se pare firească, normală. S-a încheiat ședința și domnul președinte de ședință Dumitrescu i-a cerut domnului Vochițoiu să prezinte scuze, fiindcă pe toți ne-a făcut „ciocoi”. A plecat din sală, n-a prezentat scuze, astăzi i-am dat șansa să vină la tribună din nou...

Dumneavoastră nu ați știut, e adevărat, amănuntul acesta, probabil. Noi, ceilalți lideri, ocupați cu ordinea de zi, l-am scăpat și noi. Ne cerem noi scuze că n-am fost pe fază, dar, dacă un coleg a intervenit și a făcut o propunere o susținem și noi, grupul nostru – și probabil și USL în ansamblu –, și vă rog să-i cereți domnului Vochițoiu... eu i-am dat mai multe sfaturi, chiar de la tribună, nu ține cont de ele.

Dar v-am spus..., dar mai grav e că ajungeți în derizoriu, nu numai la ce am spus ieri. Și v-a spus-o foarte clar colegul meu și antevorbitorul.

Deci rugămintea e să supuneți la vot propunerea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur.

Vă propun totuși să dăm votul asupra propunerii legislative, închidem și imediat continuăm cu asta. Cred că domnul Vochițoiu abia așteaptă.

Așadar,

Și acum

Exact, propunerea domnului Dobra...

Este o solicitare.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Noi eram în desfășurarea programului și a intervenit propunerea respectivă...

Bun, acum, eu știu și poate – nu este stilul meu să am un discurs acid și nici de altă natură – că unor oameni nu avem ce să le cerem. Mai sunt conștient că, în debitul verbal pe care-l au, repetă niște șabloane pe care le-am auzit, ne-am obișnuit cu ele.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe care le-au învățat bine.

Da, pe care le-au învățat bine. Mulțumesc, domnule rector.

Nu vreau să merg și să apăs mai mult pe această pedală, dar trebuie să înțeleagă și domnul Vochițoiu că nu se poate așa, că totuși se află în Parlamentul României și relațiile parlamentarilor sunt cu totul altfel. Nu poți să-i faci pe colegi „ciocoi”. Asta face Dan Diaconescu, liderul maxim al partidului care, de fapt, nu mai există. Dar nu toți cei care, într-un fel sau altul, au luat votul oamenilor... că i-au sedus cu diverse propuneri și... după locul pe care au intrat... nu mai contează.

Eu cred că trebuie să devenim lucizi și să tratăm mult mai serios lucrurile. Nu cred că expunerea asta, pe care o faceți, vă aduce vreun avantaj, de niciun fel. Și de asta cred că este firesc să înțelegeți dorința noastră și este un gest, până la urmă, de omenie, îți asumi o greșeală. Am făcut-o, asta este. Ne mai scapă la nervi, dar trebuie să ai și puterea să vii și să o recunoști, că, atunci, ea este și iertată.

Să votăm!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Păi, ce să votăm?

Doriți...? Dumneavoastră ce doriți?

Domnul senator Barbu.

Vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Să vă răspund, aș coborî prea mult, domnule Vochițoiu. Stimați colegi,

Eu cred că, dincolo de respectul indubitabil pe care-l port și domnului Sârbu, și colegului Dobra, nu cred că este momentul – și aș vrea să ne gândim un pic mai serios, pentru

că vom crea un precedent periculos în Parlament – să cerem ca cineva să vină la microfon să-și ceară scuze pentru ceva ce nu înțelege că a greșit. Primul.

Al doilea, când domnul lider de grup Puiu Hașotti de la PNL – și nu vreau să comentez câtă dreptate a avut sau nu – l-a făcut pe Dan Diaconescu fie pușcăriabil, fie demn de balamuc, domnul Hari Vochițoiu n-a venit la acest microfon să-și apere liderul și nimeni de la PP-DD nu a venit aici...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu este parlamentar.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Poartă numele partidului. Partidul parlamentar se numește Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Și nu v-am făcut niciun proces de intenție, domnule Hașotti. Mi-am permis doar să comentez reacția pe care nu a avut-o...

Nici nu aplaudați, că n-ați înțeles nimic, domnule Vochițoiu!

...reacția pe care nu ați avut-o niciunul dintre senatorii PP-DD atunci când partidul dumneavoastră, când sigla dumneavoastră, prin liderul pe care-l aveți, a ajuns în niște vorbe extrem de dure la microfonul Parlamentului.

Deci propunerea mea este să nu așteptăm de la domnul Vochițoiu scuze. Și faptul că și-a permis, ieri, de la acest microfon, să jignească o întreagă Cameră a Parlamentului, un întreg Senat și apoi să plece – i-am spus-o și astăzi, i-o spun și de la microfon – a fost o eroare uriașă, pentru că a vorbi despre ciocoi nu este apanajul oricui.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu aș vrea să spun doar, pentru foarte mulții colegi care sunt la primul mandat – și este foarte bine că avem colegi noi mulți –, că totuși Senatul României, chiar în momente de mare tensiune politică, a fost o Cameră care a păstrat o anumită ținută. Și cei care nu suntem la primul mandat știm foarte bine că, indiferent cine a fost în majoritate, cine a fost în opoziție, indiferent cine a fost în conducerea Senatului, această atmosferă și această ținută s-au păstrat. Nu putem impune astfel de lucruri cu forța, dar cred că există un alt tip de forță și de autocenzură care ni le poate impune.

Domnul senator Moga și, după aceea, dorește și...

Domnul Iovescu!

Să câștigăm totuși timp pentru legiferare. Vă rog.

## Domnule președinte,

Vreau să mă adresez pentru cazul de ieri. S-a produs aici – nu erați prezent dumneavoastră – o mare jignire la adresa tuturor senatorilor, s-a invocat aici..., colegul nostru ne-a făcut „ciocoi”. Vă rog să aplicăm regulamentul. Regulamentul spune așa: în cazul în care un senator produce astfel de evenimente, dacă nu-și cere scuze, dumneavoastră, în calitate de președinte, îl chemați, îl trageți de urechi...

La propriu?!

...și, dacă nu, sesizați comisia de disciplină și atunci sunt alte sancțiuni, dar lucrurile sunt clare.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Iovescu.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc dumneavoastră, în special, pentru că dumneavoastră îmi dați cuvântul, spre deosebire de colegul dumneavoastră care...

Vreau să spun că eu voiam să atac ce a spus domnul Puiu Hașotti, am rămas cu mâna sus, n-am putut să intervin pentru a combate ce a spus pentru că nu era potrivit nici pentru...

În ceea ce privește cuvântul „ciocoi”, vă rog să luați DEX-ul, nu este un cuvânt așa de rău, așa că nu este o problemă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. Sunt și altele mult mai rele, admit.

Da, domnule Vochițoiu, doriți cuvântul sau nu? Să închidem episodul.

Vă rog. Vă rog să luați cuvântul. Aveți grijă ce spuneți pentru că eu, peste episodul unei eventuale „trageri de urechi” la propriu, chiar a dumneavoastră, voi sări, deci ajung direct la comisia de disciplină.

Vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

## Vă mulțumesc.

N-am cum să refuz atâtea invitații de a-mi cere scuze. Dar, la modul foarte serios, înainte de a-mi cere scuze tuturor celor care nu se simt și nu sunt incluși în această categorie, dintre colegii mei, și nici pe departe nu am avut intenția de a-mi jigni colegii, pentru că eu însumi sunt parte a acestui corp legislativ și atunci m-aș descalifica pe mine, dacă aș spune că tot Senatul României este o mare masă de ciocoi, dar, vorbind foarte serios, cred că și eu, și dumneavoastră, mai întâi de a ne cere scuze unor orgolii rănite de aici, ar trebui să ne cerem scuze celor 3 milioane de români care nu au un loc de muncă în România și trudesc prin lume, să ne cerem scuze familiei lui Ionuț Anghel, să ne cerem scuze celor de la Poștă, pe care-i dăm afară acum cu forța, celor de la Compania Națională a Huilei, celor de la Oltchim, tuturor românilor pe care-i mințim de 23 de ani de zile. Astea sunt scuzele pe care aș vrea să vă aliniați lângă mine și să le cerem tuturor românilor.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Haideți să oprim această discuție.

În ceea ce mă privește pe mine, nu m-am simțit, nu mă simt și nu mă voi simți jignit, indiferent de ce va spune domnul Vochițoiu.

Stați liniștiți!

Domnul senator Pelican. Iată, se deschid căi de compromis.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Până la urma urmei, fiecare își alege drumul. Dacă vrem să fim populiști și să intrăm în desuet, ne privește. Așa că eu zic să nu mai batem deloc supărarea pe această temă, domnului Vochițoiu îi place, tot timpul o ia cu strada, cu toată lumea. Mi-a fost coleg în Ministerul Muncii, dar nu-l înțeleg. Poate, într-un sfârșit, va înțelege el.

Eu vreau doar să detensionăm și să nu mi-o luați decât ca pe un gest de sinceritate și de prietenie. Astăzi vreau, de aici, de la tribuna Senatului, să urăm succes tricolorilor într-un meci foarte important...

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Dumitru Pelican:**

...și să felicităm echipa României pentru superba victorie cu Ungaria. Haideți să fim alături de ei. Este un moment foarte important. Mi-am permis s-o fac, ca un om care-i iubește. Succes tricolori!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Mulțumesc, domnule senator.

Interpretez aplauzele, la care mă alătur, drept un nou semn că, în marile momente, națiunea noastră poate fi unită și chiar și Senatul României. Mai ales atunci când este vorba de confruntări cu turcii.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii nu sunt aici.

Dau cuvântul tot doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, din partea Guvernului.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, la începutul anului, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, a fost modificat art. 102, pentru că, așa cum era prevăzut în Legea nr. 263/2010, acesta era inaplicabil, neavând informații la începutul anului pentru acordarea indexării pensiilor. Reluarea acestor indicatori în forma veche nu poate fi acceptată și, ca atare, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Cotescu.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată prin adresa nr. L186/2013 de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Consiliul Economic Social a avizat negativ. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține inițiativa.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități transmite aviz negativ. Comisia pentru egalitatea de șanse transmite aviz negativ. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmite aviz negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Dobra, doriți să interveniți sau...?

Suntem, dacă nu mă înșel – mulțumesc, domnule președinte –, cam în același registru. Acum vorbim de pensii. Aștept cu înfrigurare propunerea acestui grup pentru inventarea apei calde. Aștept propunerea acestui grup pentru distribuirea ei la populație și, la urmă, cu patimă, aștept inventarea contoarelor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Apreciez faptul că nu ați folosit termenul „ciocoi”. Supun atenției dumneavoastră cuvântul domnului senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu apreciez intervenția, pentru a doua oară, a colegului Dobra. Nu m-ar deranja dacă ar veni în fiecare ședință de plen cu cel puțin trei propuneri de creare a locurilor de muncă, de lansare a ideii de antreprenoriat, care este ceva specific unui partid liberal. Eu nu m-aș supăra deloc. Poate că i-ar deranja pe colegii care au gândire, de regulă, în zona centru-stânga, din care și problema pensiilor ar putea să fie o componentă.

Dar propunerea dumnealor este una foarte blândă. Să nu uităm că acest Guvern a ucis Legea pensiilor, din care două componente-cheie au fost scoase. Aceasta era doar prima, cu inflația. A doua, care a luat din buzunarul fiecărui pensionar, din cei 3.500.000, câte 200 până la 300 de lei lunar, este mult mai gravă.

Spuneți că nu aveți bani și că este normal, și că propunerile lor sunt de stânga. Acestea sunt propunerile lor. Dar, încă o dată, invit colegii de centru-dreapta să vină cu astfel de propuneri. M-aș bucura. Și să fie și trecute în plen.

Da. Dacă nu mai sunt intervenții...

Domnul Marin Nicolae.

Da. Domnul senator Marin Nicolae.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate coleg, senator Dogan, dacă am reținut bine...

Aici sunt. Să știți că nu toți avem abilitatea dumneavoastră de a face înțepături din acestea, de șmecheraș, dar vă rog să ne respectați și vă rog, încă o dată, să ne respectați și atunci vă puteți ridica cu pretenții, și aceste discuții nu vor mai avea loc în plenul Senatului. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Este lege organică, scuze. Atunci, raportul nu a întrunit majoritatea și

Punctul 7, Propunerea legislativă privind încurajarea absolvenților sistemului de învățământ superior, subvenționat de către stat, de a activa în cadrul economiei autohtone.

- Inițiator, domnul deputat Mihai Bogdan Diaconu. Este aici?

Nu este aici.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că această propunere legislativă creează tratament discriminatoriu vizavi de plata impozitului pe venit și faptul că, în acest moment, se află în dezbaterea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport proiectul privind stagiile pentru absolvenții de învățământ superior, Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Avem două comisii pe fond.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnule senator Cotescu, vă rog.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind încurajarea absolvenților sistemului de învățământ superior, subvenționat de stat, de a activa în cadrul economiei autohtone.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține inițiativa legislativă.

Comisia economică, industrii și servicii a avizat negativ. Analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au hotărât, cu 14 voturi pentru și o abținere, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost comun, da? Sunt intervenții? Domnul senator Vochițoiu.

Atenție mare! Dumneavoastră vă spun, nu plenului.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Înainte de a respinge această propunere legislativă, aș vrea măcar să știe unii colegii – unii, ca să nu mai fiu acuzat că bag pe toată lumea în aceeași oală – ce vor respinge. Este vorba de vreo 2.000 de tineri absolvenți de facultate, care ar putea, dacă vom aproba această propunere legislativă, să aibă un loc de muncă asigurat în cadrul unor firme din România.

Dacă vom respinge această propunere legislativă, așa cum ni se recomandă sau se recomandă unora, cei 2.000 de tineri absolvenți, probabil, vor lua și ei drumul Occidentului și vor spăla vase în vreun bar sau vor avea grijă de vreun italian în vârstă sau de vreo franțuzoaică cu pensia mare. Deci de asta... Măcar să știți ce veți respinge, unii dintre dumneavoastră.

Și, pentru că nu am mai vrut să întrerup dezbaterile parlamentare – așa-zisele dezbateri, pentru că, uneori, vedem că se lucrează la impuse aici –, la cealaltă propunere legislativă, de fapt, noi, reprezentanții PP-DD, ceream ca Legea pensiilor să se aplice în România în sfârșit.

Din 2010, de când a fost adoptată Legea nr. 263/2010, niciodată punctul de pensie și creșterea lui nu s-au respectat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că nu ați folosit cuvântul „ciocoi”.

Doamna senator Ecaterina Andronescu.

Pot să intervin de aici?

Cu tot dragul. Oriunde ați fi, vă urmăresc cu atenție.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Sigur că inițiativele legislative, uneori, pot să aducă idei interesante, dar trebuie să ne uităm și ce efecte ar putea ele să determine.

În cazul în speță, o asemenea inițiativă legislativă creează discriminări pe care nu le putem accepta. Nu le putem accepta nici pentru absolvenții învățământului de stat și, cu atât mai mult, nu le putem accepta pentru că aceste discriminări sunt majore și în ceea ce privește absolvenții învățământului de stat în raport cu învățământul privat.

De aceea, cred că nu putem să votăm o astfel de inițiativă legislativă, iar prin legea pe care astăzi o avem în dezbatere la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport eu cred că putem să ameliorăm major angajabilitatea absolvenților de învățământ superior, fără să-i discriminăm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă senator. Domnul senator Dumitru Oprea.

De fapt, astăzi, cum s-a spus, este pe tapet propunerea vizavi de stagiul absolvenților de învățământ universitar, care înseamnă licență, master și doctorat. Dar propunerea aceasta vine nu de la un coleg din partea dreaptă a mea, a sălii, ci vine de la un coleg de la PSD, și este una foarte bună, cred eu, dacă am îmbunătăți, cum a spus doamna ministru Andronescu, grupul-țintă, în sensul că nu este corectă discriminarea absolventului de la învățământul de stat față de cei pe care nu i-a luat în calcul colegul deputat Diaconu Mihai Bogdan, și cu absolvenții de învățământ privat. Și asta se poate face chiar în Senat, dacă există intenție. Dacă nu, sigur, votul va fi negativ.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Domnule președinte, Doamnă ministru,

Am să încep din nou prin a invoca faptul că vă respect – și știți asta de foarte mulți ani, de pe vremea când colaboram, dumneavoastră politician și eu jurnalist –, dar, de data aceasta, nu cred că aveți dreptate. Și nu numai că nu cred că aveți dreptate, cred că susținem împotriva unei inițiative, care, accidental, vine de la PSD – nu conta, de la orice partid ar fi venit era, zic eu, firească. Susținem lucruri care mie, ca cetățean al republicii, plătitor de taxe și impozite până la ultima centimă, mi se par ciudate, ca să nu folosesc cuvinte dure.

## Domnule președinte,

Stimate doamne și domni colegi,

Diferența între fiica mea, care învață pe banii mei, și copiii din România, care învață tot pe banii mei, dar prin taxele și impozitele pe care le plătesc, este foarte mare.

Discriminarea, doamnă ministru, este făcută și nu este o discriminare în sensul real al cuvântului. Așa este viața. Unii au, alții n-au. Unii învață pe banii statului – adică pe banii contribuabilului –, alții învață pe banii familiei sau pe banii proprii. Eu cred, ca și în alte locuri de pe planetă, că o astfel de discuție își face rost, face sens, pentru că nu este normal ca cetățeanul român să contribuie la definitivarea, la șlefuirea unei personalități într-un domeniu, în medicină, în drept, în ce doriți dumneavoastră și, a doua zi, să aibă bilet de avion către Frankfurt, unde va profesa meseria de medic.

Mie mi se pare bizar și, ca jurnalist, am susținut chestia asta aproape patru ani. Nu se poate ca noi, 18, 17, 16 milioane de contribuabili, să școlarizăm tineri care, majoritatea dintre ei, sunt și foarte valoroși și nu a doua zi, în ziua în care își ridică diploma de masterat, de licență, de doctorat, repet, să aibă avion către locul viitor de muncă, iar acea țară să beneficieze, fără niciun fel de investiție, de un specialist sau un viitor specialist, sau, oricum, de un om care are premisele de a deveni un specialist într-un domeniu, pe care noi, contribuabilii români, l-am creat.

A invoca o discriminare mie mi se pare bizar și a lua în discuție propunerea colegului de la PSD mi se pare util. Suntem o țară săracă. De ce a ajuns săracă, asta este altă discuție. De ce nu s-a pus problema asta acum 8, 7, 10, 15, 20 de ani este altă discuție, dar, repet, pe planetă sunt locuri civilizate, unde acest sistem funcționează. O știu, am filmat, am mediatizat, ca jurnalist, acest mecanism de lucru.

Mulțumesc.

Domnul senator Florian Popa, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu ar fi vorbit domnul profesor Oprea, care a fost rectorul unei mari universități din România, nu aș fi vorbit nici eu.

Sunt două probleme pe care le discutăm și, mi se pare, ambele de nerezolvat.

Domnul Vochițoiu făcea anterior trimitere la un mare scriitor român, Nicolae Filimon, privind ciocoii – „Ciocoii vechi și noi” –, care, într-o traducere simplă, în DEX, înseamnă parveniți de diverse categorii. Cred că nimeni din sala asta nu s-ar putea mândri cu un asemenea nume.

Acum, încercăm să creăm niște parveniți. Atâta timp cât ne punem problema ca un absolvent de universitate, fie ea de stat, fie privată – sunt de acord cu domnul senator Tudor Barbu, nu ar trebui făcute diferențe –, să aibă scoruri salariale asemănătoare celor din UE și sporuri care să-i facă să rămână în țară, cred că greșim. Creăm dintr-o generație, eventual mai nouă... Atunci ce să spunem noi, cei care am terminat tot la universități de stat... De aici, mă uit în jurul meu, nu cred că sunt 10% care au terminat universități private, pentru că nu aveau cum, nu existau. Îi discriminăm pe ceilalți.

Și aș spune că și inițiatorul a avut o idee pozitivă, în sensul că-i bine să ținem în țară absolvenții, dar și doamna profesor Andronescu, și alții, care au gândit la acest termen, au aceeași dreptate.

Cred că, până nu se va merge pe ideea răsplății unei pregătiri de fond pozitive, indiferent că s-a făcut în urmă cu 40 de ani, ca mine – și mă uit la domnul prim-ministru Ciorbea și mă gândesc că-i cam pe aproape, poate mai devreme –, sigur că nu vom rezolva nimic.

Eu cred că au dreptate comisiile care s-au opus acestei propuneri legislative și sper ca, în viitor, statul român să fie în măsură să plătească absolvenții de învățământ superior la un nivel care să-i facă să rămână în țară.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule profesor.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind eliberarea gratuită a medicamentelor care costă sub 10 RON pentru persoanele cu venituri sub salariul minim pe economie.

Inițiator, domnul senator Tișe, care este și prezent, și căruia, în consecința prezenței, îi dau cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, foarte pe scurt, susțin această propunere legislativă așa cum a fost ea depusă la Senat.

Aceasta vizează compensarea în procent de 100% a medicamentelor cu preț de referință care nu depășește 10 lei per ambalaj, pentru persoanele care au venituri sub salariul minim pe economie.

Aș vrea să mă refer, foarte pe scurt, la impactul pe care această propunere legislativă l-ar avea asupra populației, asupra bugetului sănătății, dar și asupra industriei farmaceutice. Ca urmare a acestui proiect pe care l-am depus în urma discuției cu Asociația Producătorilor de Medicamente, am ajuns la concluzia că, în principal, această propunere legislativă, în egală măsură, ajută persoanele cu venituri sub salariul minim pe economie, dar ar avea un impact pozitiv și asupra industriei românești de medicamente, pentru că 65% din medicamentele care au prețuri de referință sub 10 lei sunt fabricate de producători din România. Deci impactul este benefic pentru această industrie autohtonă, producătoare de medicamente, iar această decizie sau această lege ar da posibilitatea producătorilor să-și coboare prețul la medicamente sub acest preț de 10 lei pentru a putea beneficia, în totalitate, de această prevedere legală, iar impactul ar duce la optimizarea cifrei de afaceri a acestor producători. Mai mult, ar avea, pe termen lung, o reacție în lanț, care ar putea duce la scăderea prețului la medicamente.

Evident, impactul pozitiv ar fi și asupra populației, întrucât, ca urmare a unei analize făcute de Asociația Producătorilor de Medicamente, rezultă că medicamentele cu prețul de referință sub 10 lei reprezintă circa 70% din volumul de medicamente utilizate în terapie, dar reprezintă doar 8% din valoarea decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Cu alte cuvinte, 70% din medicamentele decontate reprezintă doar 8% din valoarea sumelor decontate de casă, mai mult, în mod frecvent, aceste medicamente sunt consumate de aproximativ 10 milioane de români, care, iată, ar putea beneficia de această prevedere legală.

Având în vedere cele expuse anterior, impactul asupra bugetului de stat ar fi nesemnificativ tocmai datorită faptului că și în prezent aceste medicamente care costă până în 10 lei sunt compensate în procente diferite. Există medicamente din lista celor care costă până în 10 lei compensate 50%, altele 60%, altele aproape 100%. Cu alte cuvinte, prin această decizie o parte din medicamentele care deja sunt compensate ar beneficia doar de o creștere a acestor compensări, iar din punctul de vedere al efortului financiar, acesta ar fi nesemnificativ asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Aveți cuvântul, microfonul 9, domnule secretar de stat.

Toate acestea sunt aspecte care ne duc la susținerea raportului de respingere formulat de către comisia de specialitate și la respingerea, în consecință, a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Avem un raport comun al Comisiei pentru muncă, familie

- și protecție socială și al Comisiei pentru sănătate publică. Domnul senator Cotescu? Cine prezintă?

Vă rog.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pe care îl port domnului senator, aș vrea să menționez faptul că Ministerul Sănătății nu poate să susțină în forma prezentată propunerea legislativă.

Aș vrea să enunț și câteva dintre motivele pe care noi le-am avut în vedere.

În speță, aș vrea să menționez faptul că prețul de referință se stabilește pe unitate terapeutică aferentă medicamentelor, și nu pe ambalaj, care se dimensionează de către producător în funcție de criteriile comerciale.

Totodată, categoriile de persoane menționate în propunerea legislativă sunt oricum asigurate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006.

Aș vrea să subliniez faptul că procentul de compensare de 100% propus se aplică la nivelul prețului de referință.

Trebuie eliminată sintagma „fără contribuție personală” din cadrul art. 2, existând o serie de produse farmaceutice cu același preț de referință, dar cu prețuri care variază foarte mult.

Totodată, perioadele de tratament propuse nu corespund cu ghidurile și protocoalele terapeutice pe care noi le avem și sunt în vigoare în momentul de față.

Se impune o revizuire a art. 4, deoarece nu corespunde normelor de tehnică legislativă și nu este prevăzută o perioadă maximă pentru medicația copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 12 luni.

Totodată, existența art. 5 determină, practic, introducerea a două liste de medicamente, lista medicamentelor cu preț de referință sub 10 lei, destinate asigurării tratamentului gratuit al persoanelor cu venituri sub salariul minim pe economie, și lista cuprinzând denumirile comune internaționale, corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază toți asigurații, cu sau fără contribuție personală.

Totodată, impactul financiar, cu toate că se precizează că este unul mic, de doar 8%, există și nu putem trece cu vederea prevederile Legii nr. 500/2002 și, de asemenea, dispoziția constituțională potrivit căreia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare, ceea ce nu se regăsește în textul propunerii.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că și domnul senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică, dorește să intervină. Îl rog să o facă.

Microfonul 5.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru sănătate publică a avut în vedere exact ceea ce a spus domnul secretar de stat Vulcănescu, pe de o parte.

Pe de ală parte, în cadrul reformei sănătății va apărea un act normativ prin care se va stabili pachetul minim de bază și atunci o să vedem în ce va consta modalitatea prin care se va acorda medicație gratuită, compensată pentru categoriile de asigurați și neasigurați.

Așa că sunt de acord cu respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții în numele grupurilor parlamentare? Domnul senator Oprea.

Vă rog. Sigur.

...colegilor mei.

Da, a reparat-o președintele Comisiei pentru sănătate publică spunând că propunerea este interesantă. Iar reprezentantul Guvernului, domnul Vulcănescu, a pledat în zadar, șapte minute, să spună că, din punct de vedere tehnic, legea, articolul și nu știu ce... Dar mă așteptam să spuneți odată, din partea Guvernului: „este interesantă propunerea, dar, datorită ultimelor mele afirmații – nu avem bani și că avem presiune de 60 de zile acum, de la 180 – nu putem, dar propunerea este interesantă, vă ajutăm să o amendați.”

Veniți și criticați în zadar. Partea aia puteați să o eliminați și scurtam un pic din timpul dedicat acestei propuneri.

Domnul senator Boeriu.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Eu plec de la ideea că medicamentul, în primul rând, nu este o marfă. Deci nu criteriul prețului trebuie să stea în fața compensării cu 50%, cu 100%, cu 70%. Importantă este eficacitatea medicamentului, pentru că există medicamente extrem de scumpe care se acordă gratuit în cazuri grave, în boli cronice. Important e că se dau pentru boli acute, pentru boli cronice. Eficacitatea medicamentului și, eventual, veniturile populației, cu astea sunt de acord, dar prețul în sine al medicamentului nu trebuie să determine nivelul de compensare. Încă o dată, medicamentul nu este o marfă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă ca și cea cu indemnizația pentru nou-născuți, ca și cea de săptămâna trecută, pentru creșterea alocațiilor de stat, sunt propuneri legislative bune. Problema... niciunul de aici, din sală, cred că nu este să nu-și dorească ca, în România, de exemplu, alocațiile de stat să fie 200 de euro sau pensiile pentru bătrâni să ajungă la nivelul Austriei sau Germaniei. Dar eu, ca un ardelean ce sunt, am învățat o lecție de bază din familie – să nu te întinzi mai mult decât îți ajunge plapuma. Asta, de fapt, spunea reprezentantul Guvernului acum și la celelalte propuneri legislative. Vrem acest lucru, problema este să avem de unde.

Mulțumesc.

Domnul senator inițiator.

Aș vrea doar să răspund...

În principal au fost ridicate două probleme, cel puțin asta am reținut eu: beneficiarii acestui proiect de lege și, doi, sursa de finanțare pentru această compensare.

Deci în această categorie ar putea intra copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 până la 26 de ani, elevii, absolvenții de liceu până la începerea anului universitar, dar și studenții care nu realizează venituri din muncă mai mari decât salariul minim pe economie. Cu alte cuvinte, printre beneficiari ar fi și aceste categorii.

Iar legat de finanțare, pentru că a fost ridicată aici problema indicării sursei de finanțare, în expunerea de motive la proiectul depus de subsemnatul, am explicat, având în vedere impactul nesemnificativ asupra bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, am indicat ca sursă de finanțare: tichetul moderator de sănătate, taxa de _clawback_ aplicată producătorilor de medicamente, precum și economiile pe care Ministerul Sănătății – conform spuselor ministrului sănătății – le realizează ca urmare a unei liste negative de servicii medicale.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte, Onorat Senat,

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ. Se întâmplă extrem de rar. Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Se întâmplă rar. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ. Ministerul Sănătății nu este de acord cu propunerea legislativă. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu susține propunerea legislativă. Două comisii parlamentare nu susțin propunerea legislativă. Nu credeți că, totuși, este o problemă? Poate fi o propunere interesantă, dar, în momentul când 6, 7 instituții – să le spunem – nu sunt de acord, aici nu mai punem problema dacă e bună sau nu e bună, dacă e interesantă sau nu e interesantă.

Dacă spune cineva că ești beat, nu... e OK, dar dacă spune și al doilea începi să te gândești, dacă spune și al treilea te duci să te culci.

## Da.

După aceste considerațiuni severe ale domnului Hașotti, care mă tem să nu inhibe apetitul de inițiere pentru multă vreme la domnul senator Tișe, să...

Nu doriți, domnule Oprea, să ziceți ceva? Vă rog.

Sigur că da.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc domnului senator Hașotti și ca lider al Grupului parlamentar al PNL pentru corecta intervenție. Pe mine nu mă sperie faptul că propunerea unui coleg din opoziție a fost respinsă. Mă sperie că propunerea unuia de la USL a fost respinsă anterior.

Asta este drama lumii contemporane. Trăim din spaimă în spaimă.

Totuși, inițiatorul vrea să mai spună ceva. Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Din respect față de colegul meu, domnul Hașotti, eu am înțeles că v-ați referit la cei care au dat avizele negative.

Adică cei care au dat avize negative ar trebui să se culce, eu asta am înțeles, tocmai din respect față de dumneavoastră.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Eu, domnule senator Hașotti, să vă spun sincer, așteptam o întorsătură spectaculoasă, după ce îi enumerați pe toți care nu sunt de acord, să spuneți: „și totuși eu, Puiu Hașotti, susțin treaba asta”.

Domnule senator Verestóy, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Foarte pe scurt. Aș vrea să sugerez totuși o notă de optimism, chiar dacă aceste inițiative sunt respinse. Nu rămân fără urme, pentru că toată lumea e de acord că sunt inițiative necesare, nu realizabile în acest moment. Peste tot, în țările civilizate, se aplică asemenea măsuri după un barem de 400–500 de euro pe venit etc., realizat, în general, în țara respectivă. Nu suntem încă în situația aceea.

Deci iată că noi am avut tăria și am primit pedeapsa cuvenită în momentul în care, la guvernare, am aplicat, conform aceluiași principiu, niște restricții asupra unor venituri. Și am primit o pedeapsă electorală cuvenită. Dar rațiunea asta a fost: nu putem să ne permitem să cheltuim mai mult decât producem. O veche vorbă, reluată, din când în când, și de guvernatorul Băncii Naționale, un mesaj pe care zilnic ar trebui să îl avem în față când avem inițiative foarte generoase, necesare, dar nerealizabile în acest moment. Însă rămâne ideea și sunt convins că se vor realiza aceste deziderate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, drept la replică. Nu ați vorbit serios?

Nu. Nu. Nu insist. Am înțeles că... Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac o precizare pentru început. Propunerile populiste nu sunt nici bune, nici interesante. De altfel, criteriul „interesant” nu este unul pe care să-l luăm neapărat în serios atunci când dezbatem o propunere legislativă sau un proiect de lege cu impact semnificativ.

Observ însă că cei care promovează sau, mă rog, pretind că promovează valorile de dreapta au foarte multe propuneri

pe seama statului. Absolvenții de învățământ superior să fie angajați de stat printr-un salariu subvenționat, industria de medicamente să fie stimulată tot pe seama statului. Lucruri de acest tip se fac. Se fac însă într-un mod echilibrat, într-un mod care să nu dezechilibreze nici economia, nici raporturile în societate.

Și aș mai vrea să fac o precizare. Așa cum a spus și liderul Grupului parlamentar al PNL, de data aceasta și Consiliul Legislativ, care nu este organism guvernamental, și Consiliul Economic și Social, care nu este organism guvernamental, au avizat negativ propunerea legislativă. Din acest punct de vedere, poate că inițiatorul nu se descurajează, înțelege că nu e vorba de o chestiune de drepturi de autor, poate intra în dezbatere, în colaborare cu instituțiile care avizează, care intră în acest proces, în această procedură în materie legislativă și se poate identifica o soluție corectă la o problemă care există.

De aceea, eu aș face totuși un apel, cu această ocazie, și la ceva mai multă seriozitate în ceea ce privește comportamentul în sala Senatului. Am observat tendința de a face glume, de a da replici, de a împunge, de a înțepa. Și, până la un punct, poate fi acceptat.

Eu unul fac o propunere, o recomandare, nu dau sfaturi și nu vreau să fiu retoric, dar, dacă pretindem respect, ar trebui să-l manifestăm mai întâi față de noi înșine. Și, din acest punct de vedere, a da replică la orice și a face înțepături nu este cea mai bună soluție și nu ne pune într-o lumină corectă. Am participat la procesul de legiferare nu o dată, am scris legi și întotdeauna am considerat că o critică, atunci când este serioasă și corectă, nu trebuie respinsă _de plano_ , ci poate da naștere la o dezbatere ulterioară.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să verificați dacă avem cvorum în sală.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Îl verificăm chiar prin vot.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori, un grup de colegi deputați. Dacă este vreunul aici, îi dau cuvântul. Nu este.

Dau cuvântul, pentru punctul de vedere al Guvernului, domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Domnule secretar de stat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, femeile însărcinate și lăuzele beneficiază de servicii medicale legate de evoluția sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară beneficiază de toate serviciile medicale. Categoriile menționate sunt, de asemenea, scutite de orice coplată.

Costurile serviciilor medicale curative sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, servicii care se adresează tuturor categoriilor de asigurați, inclusiv femeilor însărcinate.

Raportat la cele prezentate, Ministerul Sănătății nu este de acord cu propunerea legislativă și susține raportul de respingere propus de comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian. Vă rog.

În ședința din 18 iunie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul de vedere al Ministerului Sănătății, nu susține propunerea.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize negative.

Așa că, având în vedere cele spuse, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Menționez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții... Dacă nu sunt,

Punctul 10. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrative publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 730 din 17 octombrie 2011.

Inițiatori, un grup de deputați. Întreb dacă este vreun inițiator aici. Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Aspectele propuse a fi reglementate prin prezenta inițiativă legislativă sunt deja legiferate prin acte normative ale Ministerului Sănătății de nivelul ordinelor de ministru. Aș vrea să menționez aici Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 653/2001, Ordinul MECTS/MS nr. 5.298/1668/2011 și, având în vedere aceste aspecte, Guvernul este de acord cu raportul de respingere al comisiei de specialitate și nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 26 iunie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât prevederile inițiativei legislative sunt legiferate prin acte normative ale Ministerului Sănătății care tocmai au fost amintite.

Prin urmare, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere al propunerii legislative. Menționez că face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă sunt întrebări, intervenții? Nu sunt.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind desființarea societăților comerciale, ONG-urilor și fundațiilor sub acoperire.

Inițiator, un grup de senatori. Dacă din partea inițiatorilor... Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu. Vă rog, aveți cuvântul ca inițiator.

## Stimați colegi,

Sper din tot sufletul că nu trăim într-o țară a securității – și nu fac această afirmație întâmplător.

Timp de 10-11 ani, serviciile secrete din România au funcționat bine mersi și ne-au asigurat tot ce este necesar pentru a intra în NATO și în Uniunea Europeană, fără să dispună de societăți și fundații sub acoperire. În întreaga Europă, toți aliații noștri, inclusiv în Statele Unite, interzic, în mod expres, ca serviciile secrete să aibă societăți, altele decât cele extrateritoriale.

România, începând din 2000–2001, face excepție. Este o excepție România și mă mir că nu se sesizează partenerii noștri. Probabil că există și aici o explicație, dar nu are rost să o caut eu. Deci începând din 2000–2001, 2002, pe rând, au apărut legi care permit ca serviciile secrete să aibă societăți care să funcționeze în interiorul granițelor României. Este vorba de societăți comerciale.

Aceste societăți comerciale fac concurență neloială societăților obișnuite, pentru că aceleași servicii secrete au conferit, tot prin lege, drept, practic nelimitat, de a obține orice fel de informații din orice domeniu. În consecință, climatul concurențial este viciat.

În al doilea rând, e interesant de văzut câte organisme de control au curajul, disponibilitatea, capacitatea de a controla aceste societăți acoperite, care devin din ce în ce mai puternice, unele ajungând chiar să creeze, să atingă un statut de monopol în domeniul lor.

Este, de asemenea, interesant de văzut ce se întâmplă cu banii câștigați astfel, în ce măsură serviciile secrete... bugetul lor este îndestulat din profitul acestor societăți și în ce măsură niște oameni, cei care apar la vedere, deci cei care sunt acoperiți, se îmbogățesc pe ei înșiși.

Insist asupra faptului că nu s-a încălcat, practic, nicio lege, până acum, în acest domeniu, dar, în orice caz, au fost încălcate principiile liberei concurențe, reguli democratice au fost încălcate și, în orice caz, morala este grav afectată. Morala în afaceri.

De aceea, eu propun, fără nicio cheltuială pe seama Guvernului, fără nicio pierdere, până la urmă, să revenim la normal și aceste societăți comerciale acoperite să fie interzise prin lege și la noi, cum se întâmplă în alte state – mă refer la cele care au activitate pe teritoriul României, repet, nu cele care au activități extrateritoriale –, iar activele și pasivele lor să fie vărsate – într-un mod la fel de discret cum au lucrat aceste societăți secrete – la RA-APPS.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, a Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul de vedere al Ministerului Justiției, această propunere legislativă prezintă vicii de neconstituționalitate, respectiv din perspectiva conformității cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 44, 45, 135 și 136 din Constituție și, de asemenea, soluțiile propuse sunt caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, astfel că nu întrunesc, așa cum spune și Consiliul Legislativ, exigențele de claritate, precizie și previzibilitate ale unui act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Asupra acestei propuneri legislative, Consiliul Legislativ a acordat un aviz negativ. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au transmis, de asemenea, avize negative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din data de 11 iunie 2013, a analizat această inițiativă legislativă și a hotărât să adopte un raport de respingere.

Întrucât inițiativa nu a fost sistematizată corespunzător și nici redactată într-un limbaj și stil juridic specific normativ, care să excludă orice echivoc, aspecte ce sunt de natură să-i confere vicii de neconstituționalitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului respingerea acestei inițiative legislative.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul având în competență propunerea spre dezbatere ca primă Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sper că aveți intervenții.

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator, o secundă. Îi dădusem cuvântul domnului... Nu v-am văzut.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Cadăr.

I-aș răspunde stimatului coleg, domnul Roșca-Stănescu, printr-o întrebare, dar, mai întâi, aș vrea să spun că sunt greu de demonstrat și de descoperit acele societăți. Dar întrebarea mea este: oare acesta să fie răspunsul la faptul că în unele județe toate licitațiile sunt contestate și iar contestate până când câștigă cele 2-3 abonate?

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Ungureanu.

Da, dar mă tem că nu într-un scop bun.

Întotdeauna e o mică și foarte bună complicitate. Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, niciuna dintre legile de organizare și funcționare ale celor două servicii naționale de informații și contrainformații, în speță Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații, nu prevede în mod expres libertatea de a constitui persoane juridice, în cazul de față, pentru că despre asta face vorbire propunerea legislativă, cu scop lucrativ. Mai mult decât atât, este chiar o interdicție foarte concretă.

Însă lucrurile sunt... Și preiau ceea ce spunea domnul senator Roșca-Stănescu. Lucrurile, aici, merită înțelese în două moduri. O dată, ceea ce a propus Domnia Sa e – și îmi cer scuze pentru acest cuvânt – un nonsens. Nu poți să interzici ceva acoperit, dacă nu știi că este deja prezent. Or, un asemenea lucru nu există. E un nonsens logic.

Dar trecem de această chestiune și preiau o chestiune despre care vorbea domnul senator Roșca-Stănescu, și anume că va veni, în scurt timp, momentul când va trebui să discutăm pachetul mare al legilor securității, siguranței naționale. Cele două servicii, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații, chiar și serviciile departamentale de la Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale au nevoie de legi care să fie adaptate, fie și pe seama faptului că, ele fiind scrise și votate în Parlament la începutul anilor ’90, nu fac vorbire despre statutul strategic actual al României – membră a Uniunii Europene, membră a Alianței Nord Atlantice – și, la momentul oportun, domnule președinte – și sper că aici sunteți în asentimentul meu –, sper să putem să avem această discuție. Este necesară, a fost amânată ani de zile, ne privește pe toți, este importantă și ține, de fapt, de substanța reală a acțiunii noastre parlamentare. Este vorba de legi organice fundamentale pentru siguranța și securitatea națiunii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă asigur că sunt în asentimentul dumneavoastră. Discuția e urgentă, subiectul de maximă importanță.

Mai sunt intervenții?

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că raportul dintre opoziție și putere îl cunoaștem. Rar ni se întâmplă să fim de acord, dar ceea ce a spus domnul senator Ungureanu mi se pare corect, în special și datorită faptului că dânsul cunoaște foarte bine ce se întâmplă în interiorul cel puțin al unui serviciu, dar prin prezența la CSAT, în diverse întâlniri, știe mai multe.

Acum, eu vorbesc aici în calitate de vicepreședinte al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe.

Sigur că noi vrem să fie secret, dar să știm toți. Nu se poate. Și ceea ce spune domnul Roșca-Stănescu, că în lume se știu, se află... Nu. Eu vă invit să citiți dosare care apar deja în spațiul public, în cea mai democrată țară din lume și care e un simbol pentru noi, și o să vedeți că nu stau lucrurile chiar așa. Dacă e secret, n-avem cum să știm. Și dacă e un secret legal, că totuși e legal, e aprobat prin legi. Deci nu sunt secrete pe care le manipulează cum vrea. Trebuie să ne uităm la lege, la ce spune legea.

Dar, dacă sunt probleme, cum e cea pe care a ridicat-o domnul Roșca-Stănescu, e bine să se adreseze colegilor din comisiile de control, în prealabil, să aibă o discuție – fiindcă nimic nu ne oprește pe niciunul dintre noi să facem lucrul ăsta – responsabilă, autorizată și vom afla ceea ce ne interesează, sigur, în limita în care și cei din comisii, în baza jurământului depus și a anumitor formalități pe care a trebuit să le îndeplinim cu toții, pot să spună anumite lucruri.

Dar să nu uităm un lucru: așa e legea, noi am aprobat-o, noi am făcut-o și, după aceea, ne supărăm pe propriile noastre decizii.

Există o comisie de cinci oameni, în tot ceea ce înseamnă poporul acesta român, prin împuternicirea plenurilor reunite, care nu numai controlează, ci și răspunde în fața dumneavoastră. Pentru orice act de ilegalitate pe care îl fac serviciile, în primul rând, răspundem noi. Dar să înlăturăm și acea sintagmă că ne controlează serviciile pe noi. Nu ne controlează. Ce ați vrea acum, să începem să ieșim în presă, să ne luăm la harță? Nu. Și noi ne încadrăm în discreția pe care ne-o impun acest jurământ pe care l-am făcut și aceste obligații pe care le avem. Nu ne întreabă nimeni niciodată. Nu s-a provocat nicio discuție serioasă pe tema asta.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Mă bucur că ați exprimat și poziția grupului parlamentar în acest subiect, mă bucur că grupul parlamentar pe care îl conduceți are o poziție clară și la vedere.

O secundă.

Mai sunt înscrieri la cuvânt, dar mai dorește cineva să vorbească?

Totuși, da.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am reținut, într-adevăr, un lucru care trebuie să ne dea de gândit. Și colegii au exprimat această stare de fapt, și anume că, în România, în concurența dintre companii, anumite societăți, anumite firme au informații mult mai prețioase, mai importante decât altele și, datorită acestei situații, există firme care câștigă și firme care pierd de fiecare dată.

Este posibil ca formulele sau mai bine zis informațiile să fie obținute și pe căi nelegale, dar aici problema este a Consiliului Concurenței, care... nu știu... doarme.

Eu știu că în România există multă concurență neloială, dar reacții la concurența asta neloială nu sunt.

Din păcate – și acum strict juridic –, formula pe care domnul senator ne-o oferă astăzi este greșită. Adică, dacă vrem să modificăm sau mai bine zis să punem o interdicție și să rupem legătura dintre societăți, sau mai bine zis ONG-uri,

societăți și instituțiile de genul acesta, trebuie să facem mențiunea în legile lor de funcționare, în legile lor de organizare și funcționare. Acolo trebuie făcute, la fiecare serviciu în parte și la instituțiile celelalte, despre care se vorbește în aceste documente, adică armata și internele.

Este de gândit dacă organe care cercetează, care fac munca aceasta de căutare a probelor, pot face și comerț. Eu cred că nu.

Dar lucrurile acestea, încă o dată spun, trebuie soluționate prin articole în fiecare lege de funcționare. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul senator Cristian Rădulescu mi-a sugerat să vorbesc din partea societății civile.

Nu se poate.

Nu se poate, da. Nu se poate domnule președinte, iertați-mă că vorbesc.

Tu, Brutus?

Am spus și la precedenta intervenție cum e. În momentul când Consiliul Legislativ dă un aviz negativ, lucrurile devin limpezi.

Sigur că propunerea are și, după părerea mea, multe elemente de neconstituționalitate, însă pe mine m-a surprins oarecum intervenția domnului senator Ilie Sârbu, care a făcut un _laudatio_ , așa, _in integrum_ serviciilor secrete.

Eu nu pot decât să spun că există și o contradicție în ceea ce a spus distinsul nostru coleg, liderul Grupului parlamentar al PSD. La un moment dat a spus că serviciile nu ne controlează. Hm! Nu ne controlează, poate nici nu ne ascultă! Dar după aceea a spus că nu suntem de capul nostru. Păi, dacă nu ne controlează, înseamnă că suntem de capul nostru.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu se referea la serviciile noastre.

Sigur, domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu are dreptate. În legea de organizare a serviciilor secrete nu sunt prevăzute astfel de activități. Și dacă nu ar avea dreptate, ceea ce ne propune domnul senator Sorin Roșca-Stănescu este fără sens pentru că nu poți să vorbești despre ceva despre care nu știi că există și înțeleg de la domnul Răzvan Ungureanu că nici nu există. Prin urmare, lucrurile sunt clare.

Acum, revenind la ceea ce am spus, avem un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, avem elemente clare de neconstituționalitate. Prin urmare, lucrurile – din punctul meu de vedere – sunt cât se poate de limpezi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

Sigur că da, cum să nu?

Cu plăcere. Mă bucură animarea acestei discuții.

Vă reamintesc însă, domnule senator Hașotti, că nu este vorba de un singur senator, domnul Sorin Roșca-Stănescu. Este vorba de nouă inițiatori. Ca să nu...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Colegi de-ai noștri.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Colegi. Ar trebui făcută o listă cu ei.

Domnule senator Tudor Barbu, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Lista este făcută și trimisă unde trebuie de mult. Domnule președinte,

Am fost educat de meseria pe care – zic eu – cu cinste am făcut-o peste douăzeci de ani, aceea de jurnalist, să mă întreb și să caut răspuns, de ce apare o bombă de genul acesta în momentul acesta și în locul acesta. Așa am fost școlit eu la școala de presă pe care am făcut-o în Televiziunea Română. De ce acum și de ce aici?

În Comisia pentru apărare, unde am avut privilegiul să fiu membru, în sesiunea trecută, și să discutăm, cum bine a invocat domnul senator Sârbu, acest subiect, am pus aceeași întrebare: de ce acum, de ce acestui Parlament i se cere să desființeze fundații, ONG-uri și firme acoperite și nu s-a cerut Parlamentului trecut? Bănuiesc că existau și în legislatura trecută sau acum două legislaturi. Prima întrebare: de ce acum?

A doua întrebare: de ce se face aici această cerere? Adică, de ce în forul legislativ care nu a înființat, din câte m-am documentat și eu, cu slaba mea putere de documentare, niciodată, printr-o lege, din 1990, de la Constituantă până acum, nicio firmă, ONG sau fundație acoperită. Nu există o lege în sensul acesta.

Și atunci nouă ni se cere să desființăm prin vot ceea ce Parlamentul nu a înființat niciodată, ceea ce Parlamentul nu a discutat niciodată și ceea ce există, după umilele mele cunoștințe, în toate țările civilizate. Este o structură existentă în orice țară „sănătoasă la nervii capului” – mi-e teamă să spun de la microfonul Senatului că n-ar fi și cazul României –, și nouă ni se cere să le desființăm. Fapt pentru care vin și vă propun, pentru ca votul meu și al colegilor care gândesc ca mine să nu valideze, domnule președinte, o inițiativă legislativă care ne pune în situația să recunoaștem pentru posteritate că am știut despre ce este vorba. Știți, este ca la fotbal, nu rămân decât golurile. Barele, ocaziile minunate nu rămân niciodată. Rămâne ceea ce este pe tabelă. În analele Parlamentului va rămâne votul dat de Legislativ în 2013. „Vă aduceți aminte de aceia din 2013? Da. Au desființat ONG-uri și fundații sub acoperire”. Și copiii vor rămâne paralizați intelectual. „Cum, măi, existau? Da.”

Fapt pentru care vă rog să analizăm, să ne aplecăm asupra posibilității de a analiza interzicerea în România a funcționării unor astfel de structuri, ceea ce, implicit, ar însemna desființarea celor care există. Că, dacă votăm desființarea lor, înseamnă că avem cunoștință de înființare,

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Daniel Barbu.

Daniel Savu.

- Scuzați-mă, vă rog. Am discutat mult ieri despre Daniel

- Barbu. Îmi cer scuze.

Vine Paștele cât de curând, domnule președinte și putem să rezolvăm. ( _Replici neinteligibile.)_

Voi fi acolo.

Vă mulțumesc.

S-a vorbit din partea Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe și simt nevoia să vorbesc din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, pentru că am înțeles totuși de la domnul senator Sorin Roșca-Stănescu – și cred, cu ocazia aceasta, domnule senator, că v-ați atins scopul – ... faptul că se dezbate în Parlament și toată lumea ia cuvântul deja este un scop atins al propunerii dumneavoastră.

Problema este că, dacă privim lucrurile în ceea ce afirmă domnul... sau inițiatorii, ca să nu vorbesc doar cu domnul Roșca-Stănescu, aș fi fost curios să aflu dacă s-a făcut... de ce vorbim doar de societățile din România? Că societăți sub acoperire din alte țări pot participa la licitațiile din România. Nu există... Deci, din punctul acesta de vedere, invocarea argumentului că există o concurență neloială nu rezistă, pentru că orice societate sub acoperire, de oriunde ar fi ea – să spunem –, poate participa. De ce să le desființăm doar pe cele din România? Putem desființa toate societățile sub acoperire, care ne privesc pe noi, pe Parlamentul României.

Pe de altă parte, ca să înțeleg mai bine despre ce este vorba, și acum aduc discuția în registru serios, noi, la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI – și eu sunt membru la al doilea mandat în această comisie –, nu am primit niciodată vreo sesizare cum că ar fi fost încălcată vreo lege a siguranței naționale privind transmiterea de date către firme – concurență neloială. Deci pentru aceasta ar fi trebuit... Serviciul Român de Informații ar fi fost vinovat. Un singur exemplu și, dacă inițiatorii cunosc, îi rog să-l adreseze, ca să putem să-l analizăm.

Pe de altă parte, se mai face o referire la fundații. Acum, mi-am pus și eu problema, auzind că vrem să desființăm fundațiile sub acoperire. Nu-mi vine alt exemplu, recunosc cinstit, filialele Fundației Soros sunt sub acoperire sau sunt... le desființăm? Adică în textul acestei legi intră și Fundația Soros? Ca să înțeleg, că este o fundație despre care se vorbește destul de mult în ultima vreme. Nu știu dacă societățile sau filialele din România le-a prevăzut domnul Roșca-Stănescu în această lege sau nu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Ilie Sârbu, drept la replică.

Drept la replică, fiindcă domnului senator Puiu Hașotti nu vreau să-i dau replică, doar vreau să clarific un aspect. Eu am spus de membrii comisiei, dumneavoastră ați spus că Senatul. Fiindcă s-a lansat și s-a discutat mult și în presă și toată lumea a zis că, de fapt, serviciile controlează comisiile, și nu invers. La asta m-am referit, dar nu la acea...

Și când am vorbit că noi nu suntem de capul nostru, am continuat și am spus că am fost votați, că funcționăm în baza unui mandat și în baza unui jurământ, la asta m-am referit, nu că facem noi ce vrem.

Deci nu este un drept la replică, este o clarificare, dar în baza dreptului la replică.

Da. Mulțumesc.

Cu rugămintea de a fi mai conciși, ca să putem închide, să auzim și vocea poporului, domnul senator Vochițoiu, pentru că totuși asta este o chestiune care privește și poporul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi juca rolul rabinului astăzi și voi spune că toți cei care au vorbit au avut dreptate.

Propunerea aceasta privind desființarea societăților comerciale, ONG-urilor și fundațiilor sub acoperire, într-adevăr, a avut un aviz negativ de la Consiliul Legislativ,

dar de ce? Pentru că, într-adevăr, așa cum au spus majoritatea antevorbitorilor, anumiți termeni nu sunt foarte bine clarificați. Însă Direcția generală legislativă a Senatului a dat un aviz favorabil, sub semnătura doamnei Constanța Călinoiu, căreia toți i-am recunoscut meritele și i-am dat flori – vă aduceți aminte, am felicitat-o pentru activitate –, deci n-o putem contrazice astăzi.

Deci Direcția generală legislativă a spus că această propunere legislativă, citez: „corespunde tuturor principiilor și normelor constituționale”. Mai mult decât atât, știind, cunoscându-mă dumneavoastră pe mine că eu îmi fac temele aproape întotdeauna, am studiat cu atenție și am constatat că din această propunere legislativă SIE este exclus. Deci nu putem invoca faptul că SIE își pierde anumite prevederi. Deci mare atenție, cei care ați confundat lucrurile.

Mergem mai departe și trebuie să spunem că această propunere legislativă aparține unui grup de senatori și din Grupul parlamentar al PNL, și din Grupul parlamentar al PDL. Deci, ca să ne înțelegem – am citit din nou cu atenție –, nu am avut bucuria să semnez această propunere legislativă. Poate nici n-aș fi luat cuvântul, dacă nu aș fi constatat că majoritatea dintre noi își doresc să clarifice acest subiect.

În concluzie, cred că și noi, Grupul parlamentar al PP-DD, credem că dezbaterea este foarte importantă și că ea nu trebuie aruncată la coșul de gunoi.

Deci vă propunem și vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, să clarificăm toți termenii pe care Consiliul Legislativ ne cere să-i clarificăm și apoi, sigur, să luăm o decizie, poate cu mai multă atenție, să spunem că interzicem de azi încolo, că sunt... toate aprecierile au fost corecte. Am fi, cumva, părtași la o ilegalitate, dacă spunem să le desființăm, să le interzicem și așa mai departe.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Mai avem trei intervenții. Domnul senator Grapă.

Am reținut propunerea. O supun la vot.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

O scurtă observație, dacă mi se permite: pentru că cineva vorbește în numele poporului, majoritatea își dorește, pentru că este o ea.

Și acum să revin efectiv la ce vreau să spun. Mă refer la afirmațiile distinsului meu coleg și lider de grup, domnul Hașotti, care spunea că nu putem vorbi de ceva ce nu există. Stau și mă întreb că se vorbește și despre existența civilizațiilor extraterestre și totuși nu le vedem.

Asta înseamnă că, într-o formă sau alta – mulțumesc, domnule lider –, cu toții acceptăm faptul că, de pildă, justificarea insuccesului într-o legislație publică o punem pe seama faptului că există niște unii care probabil că provin din vechea Securitate, organizați într-o altă formă, care ne-au sabotat.

Este probabil să fie justificarea insuccesului, pentru că toți vrem să avansăm în viață. Vă spun însă că eu am citit această propunere legislativă și, cu certitudine, este bine ca, preventiv, chiar dacă avem avize de neconstituționalitate și îndoieli cum că aceste servicii să aibă infiltrate... Eu stau și mă întreb, de exemplu, în Legea nr. 31/1990 oare ce ar fi în spatele unei – care ar fi acționat – societăți cu răspundere limitată sau unei societăți pe acțiuni? Probabil că este o entitate sau o persoană care face parte din structură, pentru că structura nu poate să fie acționară la o societate cu răspundere limitată sau chiar într-o fundație, fapt pentru care, eu personal vă spun că agreez ideea ca serviciile secrete să nu poată să interfereze cu interesele societăților comerciale și a altor fundații din România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Ungureanu, domnul senator Greblă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Nu vreau să vin în fața dumneavoastră, distinși colegi, arogând experiență și cunoaștere, dar cu rugămintea care se adresează, în egală măsură, dumneavoastră, domnule președinte, și colegilor noștri, aș îndrăzni să vă propun ca asemenea subiecte, care cer informare, care cer o atentă documentare legislativă și chiar comparativă în ceea ce privește legislațiile specifice ale altor state, după ce atent vor fi fost luate în considerare de către membrii comisiilor de specialitate, Comisia SRI și Comisia SIE, abia după aceea să putem face o discuție agregată pe asemenea subiecte.

Asta am dorit să vă transmit. Vom avea acest prilej în momentul în care vom discuta pachetul de legi care se referă la siguranța națională. Nu aș vrea să amestecăm lucrurile și să ne pronunțăm cu atâta rigoare pe chestiuni pe care, cu deferență o spun, nu le cunoaștem.

Deci rugămintea mea, domnule președinte, haideți să rezolvăm chestiunea. Dezbaterile sunt oțioase și ne consumă din timp.

## De acord.

Am să-i dau cuvântul și domnului senator Greblă, care era ultimul înscris. După aceea, o să supun la vot propunerea domnului Vochițoiu. Dacă trece, am închis, dacă nu trece, supun la vot propunerea.

Domnul senator Toni Greblă.

categorie ar trece în patrimoniul RA-APPS, probabil patrimoniul statului, sau ar trece în domeniul statului și în administrarea RA-APPS-ului..., dar asta ar însemna naționalizare și textele constituționale ne spun altceva.

Lăsând la o parte însă asemenea considerațiuni, eu cred că ceea ce a dorit colegul nostru a și atins. Luăm prea în serios și încercăm să descoperim care sunt serviciile, care sunt societățile, dacă acestea au existat de mult, de puțin timp. Nu, este o provocare pe care ne-a adresat-o. Având în vedere delicatețea domeniului pe care-l atinge, eu consider că trebuie să fim foarte precauți cu expresiile, cuvintele, afirmațiile și aprecierile pe care le vom face, motiv pentru care, în ceea ce mă privește – grupul parlamentar s-a pronunțat prin liderul nostru, domnul senator Sârbu și în ceea ce ne privește –, voi vota nu numai împotriva propunerii legislative, voi vota, de asemenea, și împotriva retrimiterii la comisie, pentru că comisia s-a pronunțat deja, cu unanimitate de voturi, neexistând vreun dubiu că ea ar mai putea fi reparată în vreun fel.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ungureanu.

A treia oară?

A treia oară, pe datorie!

Îmi cer scuze, domnule președinte.

Doar o chestiune pe care sper s-o luați în considerare. Vin către plen proiecte de acte normative care nu au toate avizele comisiilor interesate. Putem să rezolvăm acest lucru, ținând cont și de faptul că există comisii comune între Senat și Camera Deputaților?

Totuși să vină o inițiativă legislativă fără avizele comisiilor de specialitate, noi transformând în felul acesta dezbaterea de plen într-un fel de dezbatere de comisii extinse e cam mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## De acord.

## **Domnul Toni Greblă:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Numai câteva considerații, pentru că majoritatea argumentelor în favoarea respingerii inițiativei legislative au fost formulate și sigur că noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, mai întâi am avut o mirare, un semn de întrebare în legătură cu această lege, după care am examinat-o cu toată atenția și, cu unanimitate de voturi, am dat un raport negativ.

Raportul negativ privește câteva lucruri esențiale. De la art. 1 și până la art. 3, legea este profund neconstituțională. Sunt folosiți termeni ambigui, sunt confundate instituții fundamentale ale dreptului român și, din această cauză și pentru faptul că dacă patrimoniul societăților comerciale, al ONG-urilor și al fundațiilor care ar face parte din această

Păi nu, că, dacă se retrimite la comisie, nu avem. Dacă nu se retrimite, sigur că aveți cuvântul.

În încheierea dezbaterilor, îi dau cuvântul inițiatorului, așa cum am procedat și în celălalt caz și, după aceea, vom vota. Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am observat multe zâmbete, fel de fel de zâmbete, și este bine că reușim să ne mai descrețim frunțile la acest capăt al activității de dezbatere parlamentară săptămânală. Un veteran – pot să-i spun așa – al Serviciului de Informații Externe, domnul Ungureanu, pe care-l cunoșteam specialist de marcă în istoria religiilor, să știți că ne-a dat o lecție de dezinformare, pentru că fiecare dintre actele normative, modificate în 2000 și 2001, care reglementează activitatea serviciilor secrete prevede, fără să numească așa, înființarea și derularea unor activități comerciale.

Deci există prevederi ale legii, că, altfel, ar fi ilegal, pentru toate serviciile secrete legate de societățile acoperite, fără să le denumească, ca atare.

Eu sunt conștient că am călcat pe arici. Vă promit că voi mai călca pe arici, pentru că asemenea tentative legislative pot fi folosite și ca un test, un test necesar pentru a nu ne trezi vreodată să constatăm că am devenit prizonieri ai serviciilor secrete, în loc să avem posibilitatea, ca orice Parlament normal, să le controlăm activitatea cu adevărat. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

## **Domnul Mihai Răzvan Ungureanu**

**:**

Drept la replică.

Drept la replică, domnul senator Ungureanu.

Nu știu ce înseamnă „veteran”, domnule președinte, stimați colegi.

Vechi.

Mă bucur și am fost onorat în momentul în care... Veteran, în sensul clasic al cuvântului. Am fost onorat în momentul în care am primit votul întregului Parlament – și mulți dintre dumneavoastră ați fost și în legislatura trecută, în Camera Deputaților și în Senat, distinși membri ai Legislativului României – în calitate de director al Serviciului de Informații Externe și atunci m-am bucurat de încrederea unei majorități covârșitoare de membri ai Parlamentului, încrezători că numirea unui fost ministru de externe din altă parte decât din partea puterii la conducerea unui serviciu de informații reprezintă o garanție pentru democrație și pentru acțiunea democratică a unei instituții cu un asemenea specific. Și așa a și fost.

Ceea ce doresc să vă spun însă, domnule președinte, este următorul lucru: și asemenea inițiative fac parte dintr-un gen de demagogie, care acționează asupra unor frici pe care le induce un anume tip de discurs politic. Într-adevăr, există politică pe care o faci prin frică.

Dacă la 23 de ani după 1989 noi ne mai punem problema care este raportul dintre instituții ale statului și cetățeni, în speță între servicii de informații și cetățeni, înseamnă că avem un mare deficit de cultură democratică.

Eu mă opresc aici cu ceea ce doream să vă spun și-i urez distinsului nostru coleg, domnului Roșca-Stănescu, cu care mă cunosc, de altfel, de foarte mult timp, să doarmă liniștit pe ariciul Domniei Sale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Pentru că și dumneavoastră v-ați oprit, îmi reprim și eu dorința de a interveni în această dezbatere și cred că suntem toți de acord că, indiferent ce votăm acum în legătură cu această propunere, la legile siguranței naționale avem teme majore de discutat la modul cel mai serios. Pentru că miezul acestei discuții nu este ce este acoperit și ce nu este acoperit, ci dacă serviciile trebuie să facă activități economice sau nu, de pildă.

-

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Probabil ultima propunere legislativă din ședința de azi, punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

- Inițiatori, un grup de senatori și deputați.

- Din partea inițiatorilor dorește cineva?

- Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat

- Gheorghe Hogea.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

## _în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la obiectivele acestei propuneri, Guvernul apreciază următoarele:

1. Soluțiile legislative încalcă prevederile Legii nr. 46/2008, Codul silvic, care la art. 17 stipulează obligațiile proprietarilor.

2. Administratorul actual al terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate nu și-ar putea exercita atributele specifice, în cazul în care se impune o intervenție, ca urmare a unor evenimente naturale neprevăzute.

3. Prin adoptarea acestei propuneri legislative se pun în pericol existența, continuitatea și stabilitatea pădurii pe mari suprafețe aflate în litigiu, cu precădere cu diverși procuratori sau mandatari, cumpărători ai unor drepturi litigioase, deoarece s-ar interzice executarea lucrărilor de întreținere.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Saghian. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării unui raport comun asupra propunerii legislative. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri. Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru administrație publică – aviz negativ. Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

Cele două comisii, în ședințele din datele de 18 și 25 iunie 2013, au luat în dezbatere inițiativa legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, raport comun de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu. Nu sunt intervenții.

Insuficient pentru adoptarea raportului.

În încheiere, dați-mi voie să citesc o scurtă notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

‒ Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân;

‒ Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii – astăzi, 10 septembrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 10 septembrie 2013.

Vă mulțumesc.

Declar închise lucrările ședinței plenului Senatului și vă urez un rest de săptămână bun.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647633]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 104/19.IX.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei