Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 octombrie 2013
Senatul · MO 117/2013 · 2013-10-02
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 7–12 octombrie
Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare (L167/2013)
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
99 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi! Facem apelul nominal.
|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>prezentă<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absent| |---|---| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| Burlea Marin prezent Marian Valer prezent Butnaru Florinel prezent Marin Nicolae absent Butunoi Ionel Daniel prezent Markó Béla absent Cadăr Leonard prezent Mazăre Alexandru absent Calcan Valentin Gigel absent Mihai Cristian Dănuț prezent Câmpeanu Mariana absentă Mihai Neagu prezent Chelaru Ioan absent Mihăilescu Petru Șerban absent Chiriac Viorel prezent Miron Vasilica Steliana absentă Chiru Gigi Christian absent Mitu Augustin Constantin prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mocanu Victor absent Ciorbea Victor absent Moga Nicolae prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mohanu Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Mora Ákos Daniel prezent Cordoș Alexandru prezent Motoc Octavian prezent Corlățean Titus absent Mutu Gabriel prezent Coste Marius absent Nasta Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel absent Neagu Nicolae absent Crețu Gabriela prezentă Neculoiu Marius absent Cristache Iulian prezent Nicoară Marius Petre absent Cristina Ioan absent Nicolae Șerban absent Croitoru Cătălin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Deneș Ioan prezent Nistor Vasile absent Dincă Mărinică absent Niță Mihai prezent Dobra Dorin Mircea prezent Nițu Remus Daniel absent Dobrițoiu Corneliu absent Obreja Marius Lucian absent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Dumitru prezent Drăghici Damian absent Oprea Gabriel absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel absent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen prezent Pașcan Emil Marius prezent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba absent Ehegartner Petru absent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin prezent Fifor Mihai Viorel prezent Păunescu Teiu prezent Filip Petru prezent Pelican Dumitru absent Firea Gabriela prezentă Pereș Alexandru prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Gheorghe prezent Flutur Gheorghe absent Pop Liviu Marian prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Constantin absent Geoană Mircea Dan prezent Popa Florian prezent Ghilea Găvrilă absent Popa Ion prezent Ghișe Ioan prezent Popa Mihaela prezentă Grapă Sebastian absent Popa Nicolae Vlad prezent Greblă Toni prezent Popescu Corneliu absent Grigoraș Viorel prezent Popescu Dumitru Dian absent Hașotti Puiu prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ichim Paul prezent Purec Ion Simeon prezent Igaș Traian Constantin absent Rădulescu Cristian absent Iliescu Lucian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ilieșiu Sorin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Ioniță Dan Aurel absent Rotaru Ion prezent Iovescu Ioan prezent Saghian Gheorghe prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Savu Daniel absent Jipa Florina Ruxandra absentă Sârbu Ilie prezent Klárik László Attila prezent Secășan Iosif prezent László Attila prezent Severin Georgică prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Silistru Doina prezentă Luchian Dragoș absent Solomon Antonie absent Luchian Ion prezent Stoica Ștefan prezent Marian Dan Mihai absent Stuparu Timotei prezent
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/11.X.2013
|Suciu Matei|absent| |---|---| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Tișe Alin Păunel|absent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian|prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|absent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Nu avem cvorum. Abia suntem 70.|| |Niță Mihai|prezent| |Mitu Augustin|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|
Mai insistați pentru domnul Roșca-Stănescu, vă rog.
Din sală
#12342Mai strigă-l o dată!
## **Domnul Ion Rotaru:**
|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Roșca-Stănescu|absent| |Marian Valer|prezent| |Burlea Marin|prezent|
##
Pauză de consultări, liderii de grup. 10 minute, după care reluăm apelul nominal.
Pauză de consultări 10 minute, după care reluăm apelul,
da?
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
După ce s-au consultat liderii de grup, mai citiți o dată prezența. Începeți de la litera „s” încolo.
La solicitarea unui lider de grup vom acorda și o copie a prezenței. O să fac o prezență electronică la începutul ședinței, ca să fie distribuită liderilor de grup.
Vă mulțumesc foarte mult.
|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Anghel Cristiana Irina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Butnaru Florinel|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coste Marius|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Cristina Ioan|absent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobrițoiu Corneliu|absent| |Dumitrescu Florinel|absent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen|prezent| |Ehegartner Petru|absent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|absent| |Flutur Gheorghe|absent| |Ghilea Găvrilă|absent| |Grapă Sebastian<br>Greblă Toni|absent<br>prezent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Ioniță Dan Aurel<br>Isăilă Marius Ovidiu|absent<br>absent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Luchian Dragoș|absent| |Marian Dan Mihai|absent| |Marin Nicolae|absent| |Markó Béla|absent| |Mazăre Alexandru|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă| |Mocanu Victor|absent| |Mora Ákos Daniel|prezent| |Neagu Nicolae|absent| |Neculoiu Marius|absent| |Nicoară Marius Petre|absent| |Nicolae Șerban|absent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Nistor Vasile|absent| |Nițu Remus Daniel|absent| |Obreja Marius Lucian|absent| |Oprea Ștefan Radu|prezent| |Pataki Csaba|absent| |Pelican Dumitru|absent| |Pop Liviu Marian|prezent| |Popa Constantin|absent| |Popa Nicolae Vlad|prezent| |---|---| |Popescu Corneliu|absent| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent<br>absent| |Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Solomon Antonie<br>Suciu Matei<br>Tánczos Barna<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Volosevici Andrei Liviu|absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent|
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Bună dimineața! Doamnelor și domnilor colegi,
La solicitarea unui grup parlamentar, deși am făcut apelul nominal, vă rugăm să facem și o prezență electronică. Da? Deci vă rog să vă pregătiți cartelele pentru un vot. Pentru un vot de prezență, sigur.
Haideți, vă rog foarte mult, domnilor colegi!
Da, absolut, așteptăm să se așeze toată lumea în... Poftim?
Vă rog, domnilor colegi, luați loc, vă rog, în bancă. Pregătiți votul electronic.
Da? Suntem pregătiți, doamnelor și domnilor? Nu suntem?
Nu suntem. Ne pregătim acum. Cine trebuie să mai vină? Asta este. Vă rog. Așa, cu cartela se votează. E adevărat?
Din sală
#16161Merge!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Merge, dar stați un pic că mai sunt doi-trei colegi care vor să voteze.
Mergeți la... Îl așteptăm și pe domnul Popa să meargă la pupitru. O să
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Verestóy Attila**
**:**
Se apasă tasta 1!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
1!
Uite, vedeți ce înseamnă să avem experiența electronică a domnului Verestóy Attila?
## Vă rog.
Doamnelor și domnilor, deschid votul. Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot, tasta 1.
Prezenți sunt 93, da? 94.
Vă mulțumesc foarte mult, dar nu s-a satisfăcut solicitarea dumneavoastră. Oricum, distribuiți liderilor de grup câte un exemplar din prezență.
Mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor colegi,
Dați-mi voie să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 octombrie, ora 9.00... 10.00.
Conducerea ședinței este asigurată de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, delegat de președintele Senatului, domnul Crin Antonescu. Sunt asistat de colegii mei, domnul senator Rotaru și domnul senator Pereș, secretari ai Senatului.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 94 de senatori, cu doamna Boagiu 95 de senatori și 96 cu domnul Ciorbea.
Ordinea de zi și programul v-au fost distribuite.
Sunt în legătură cu ordinea de zi observații din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu sunt, vă consult în legătură cu ordinea de zi de astăzi.
Vă rog, doamnelor și domnilor, deschid votul și
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Programul este până la ora 13.00.
Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul. Deschid votul.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Punctul 1 din ordinea de zi: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 7 octombrie – 12 octombrie 2013.
În legătură cu programul pentru săptămâna 7 octombrie – 12 octombrie 2013, revenim la programul obișnuit, adică: luni și marți vom avea lucrări în plen și comisii după-amiază; miercuri și joi – lucrări în comisiile permanente; vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.
În legătură cu programul pentru săptămâna viitoare sunt observații?
Nu sunt.
Supun la vot programul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.
Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.
Punctul 2 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Prezintă un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise. Caracterul legii, ordinară, iar inițiator este doamna senator Popa Mihaela, pe care o invit la pupitru pentru a prezenta propunerea legislativă.
Părțile vizate: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Finanțelor Publice, care au un punct de vedere negativ. Va participa doamna secretar de stat Bratu Georgeta.
Doamnă senator, microfonul 7. Vă rog să vă prezentați propunerea legislativă. Doamna senator Popa.
Mulțumesc.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Prezenta propunere legislativă intervine în urma primirii în audiență a zeci de persoane, majoritatea mame, aflate în situații critice în care le este imposibil să-și crească copilul nou-născut, pentru că, pe de o parte, nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de concediul de creștere a copilului plătit, iar pe de altă parte, nu au cu cine să-și lase copilul în timpul zilei, când s-ar afla la lucru.
De fapt, această inițiativă își dorește să elimine o nedreptate existentă acum, în actuala lege. La momentul actual, în România, se acordă indemnizație pentru creșterea copilului persoanelor care în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului au realizat venituri profesionale supuse impozitului. Această prevedere a condus la situații paradoxale în care persoane care au muncit 10–15 ani, dar în ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului nu au lucrat sau au lucrat parțial, câteva luni, nu pot beneficia de concediu și indemnizație de creștere a copilului, și deși au contribuit zeci de ani la bugetul asigurărilor sociale. Există însă persoane care au contribuit de-a lungul vieții doar 12 luni înaintea nașterii copilului și beneficiază de această indemnizație.
Vin cu o propunere legislativă prin care cer flexibilizarea acestei condiții, și anume luarea în calcul pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului a ultimelor 12 luni din ultimii trei ani anteriori nașterii copilului.
Natalitatea a fost, în anul 2012, aproape de minimumul ultimilor șase decenii, spune Institutul Național de Statistică. Numărul mamelor care își abandonează copiii la naștere crește alarmant. Astfel, anul trecut, aproape 1.500 de micuți au fost lăsați în maternități sau în spitale, potrivit Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, principala cauză fiind sarcina.
De ce trei ani? În cazul acordării indemnizației de șomaj se iau în considerare 12 luni lucrate în ultimii doi ani anteriori depunerii cererii de șomaj. Fără a desconsidera importanța ajutorului acordat șomerilor, trebuie să recunoaștem că mamele – sau, după caz, tații – care cresc copilul nou-născut au dreptul cu atât mai mult la o prevedere mai flexibilă pentru a beneficia de concediu și de indemnizația de creștere a copilului.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Dau cuvântul, din partea Guvernului, doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerelor vizate. **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Punctul de vedere al Guvernului pe inițiativa legislativă a fost negativ, dar, în urma discuțiilor purtate în comisie și a amendamentelor aduse, vom susține raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Doamnelor și domnilor colegi, vă rog, dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Mulțumesc.
Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, trecem la procedura de vot.
Din sală
#24162Comisia!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă reamintesc... Vă reamintesc că ieri s-a adoptat în plen, ca procedură specială, mai ales că azi este o zi de vot specială, ca la ora 12.00 să dăm votul pe toate proiectele de lege pe care apucăm să le dezbatem până atunci.
Vă mulțumesc foarte mult.
Punctul 3 din ordinea de zi.
A, comisia! Mă scuzați!
V-ați așezat în locul comisiei... Vă rog.
Mă bucuram că nu avem nevoie de raport. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
V-a luat fața doamna senator. Ce vreți să vă fac?
Asta este.
Asta-i viața, nu avem ce face.
prilejuri în care putem face ceva, iar propunerea e realmente echitabilă.
Mulțumesc din suflet tuturor colegilor.
Și nu e normal?
## **Domnul Liviu Marian Pop:**
La toți ne e greu.
Așa cum a anunțat și doamna senator, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere raport suplimentar de admitere, cu amendamente, principalele amendamente fiind legate de reducerea perioadei de la trei la doi ani și aplicarea acestei legi de la 1 ianuarie 2015, pentru a putea fi reglementate – dacă putem spune așa – chestiunile suplimentare, fapt pentru care supunem plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1.
Comisia a votat cu unanimitate de voturi acest raport.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și, în conformitate cu Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc pentru frumoasa dumneavoastră intervenție, dar am o rugăminte: să nu plecați înainte de votul final.
Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Domnul senator Iovescu Ioan. Microfonul 2.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vreau să spun că am susținut-o și noi la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și am aprobat în forma inițială. M-aș fi bucurat dacă s-ar fi putut să luăm o decizie la trei ani. Dacă e posibil, v-aș ruga. Dar, la doi ani, nici gând să nu o aprobăm.
Vă mulțumesc.
Revin cu întrebarea dacă există la dezbateri generale intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Domnul senator Oprea, microfonul 2.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Una de procedură și una... pe propunerea legislativă. Se pare că de la trei s-a dus la doi, atât. Nu? De la trei ani, „în ultimii doi ani”.
Dar, ca procedură de vot, vă rugăm... Există riscul ca nici legile ordinare astăzi să nu le mai puteți trece. Haideți să încercăm, dacă e ordinară... Nu e nicio... Să le lăsăm pe cele organice de la ora 12.00 și o să le ducem luni, sigur.
Propunerea dumneavoastră este foarte, foarte corectă. Mă consult din privire cu președinții de grupuri, care sunt de acord ca la ora 12.00 să facem vot final pe legile organice. Da?
Pe cale de consecință, deschid dezbaterile generale la acest punct al ordinii de zi.
Întreb dacă sunt intervenții.
Este o intervenție din partea domnului senator Dobra. Microfonul 2.
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Astăzi, chiar la primul punct de pe ordinea de zi, vă spun sincer că sunt bucuros să văd că, uneori, noi, în Parlamentul României, reușim să mai rotunjim o lege, așa cum trebuie ea să fie, ceea ce provoacă de multe ori nu atât nedreptăți, cât mici, mici neînțelegeri.
Felicitându-mi colega pentru această inițiativă, astăzi, personal am să plec mai bucuros acasă și am să răspund la una dintre întrebările la care până acum ridicam doar din umeri: „Voi de ce nu puteți face nimic?” E unul din acele
Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?
Dacă nu mai sunt, doamnelor și domnilor, închei dezbaterile generale și...
## **Domnul Ioan Iovescu**
**:**
Am făcut o propunere!
Da. Domnule senator, conform regulamentului pe care noi îl avem, în acest moment, nu avem voie și nu putem să facem amendamente în plen. În plen putem să atragem atenția, să facem unele amendamente care privesc, dacă vreți, unele greșeli care sunt legate de... greșeli materiale. Fondul nu poate fi supus plenului decât după ce trece prin comisii.
Este adevărat că președintele Crin Antonescu a vorbit de la acest pupitru despre o modificare a regulamentului. Dacă-mi permiteți acum să fac o mică intervenție de la nivelul acestei tribune, modificarea regulamentului pentru a elimina posibilitatea de a se face amendamente în plen a fost făcută într-o perioadă în care Parlamentul României avea mult de adoptat sub aspect legislativ, când era vorba despre acquis-ul comunitar și când a fost o procedură, unanim susținută de toate formațiunile politice, de fluidizare, de urgentare și de creștere a ritmului adoptării legilor.
Am trecut de acea etapă și, poate – și în opinia mea –, ar trebui să ne întoarcem la posibilitatea de a amenda în plen, și pentru creșterea calității dezbaterii, și pentru interesul pe care poate să-l poarte pentru fiecare domn și doamnă senator această situație.
Din păcate, acum nu putem să procedăm așa.
Deci, dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, închei dezbaterile generale.
Intrăm în procedură de vot.
Pe procedură, domnul senator Oprea.
Nu trebuie să descurajați ultima speranță a oamenilor care sunt în Senat.
Există posibilitatea să se propună amendament și în plen, dar pe o procedură foarte riguroasă: cu acceptul tuturor grupurilor și așa mai departe. Dar, altfel, e greu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Dar nu despre acea procedură am vorbit eu. M-am referit la posibilitatea de a face amendamente în plen, așa cum exista înainte de 2000 în Senatul României. Nu? 2003.
Și în Cameră...
Deci a fost o rațiune. Sigur că există anumite situații speciale, dar ele sunt reglementate altfel.
Acum chiar pot să intru în procedura de vot.
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Raportul, cu amendamente admise, se supune votului.
Pe cale de consecință, deschid votul.
Am deschis votul, doamnelor și domnilor colegi. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
91 cu...
...niciun vot împotrivă și nicio abținere, votul electronic a fost exprimat, propunerea legislativă a fost adoptată.
Vă rog să o transmiteți de urgență Camerei Deputaților. Punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.
Acest proiect de lege este în procedură de urgență.
Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul comun este un raport de admitere.
Legea este ordinară.
Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice. Participă domnul secretar de stat Dan Manolescu. Microfonul 10.
**Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Eu sunt la următorul.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Da.
Atunci, domnul secretar de stat Hogea, pentru Guvern.
Neculae Plăiașu, președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Președintele are rang de secretar de stat? Este prezent? Microfonul 8.
Aveți rang de secretar de stat, domnule președinte, da?
**Domnul Neculae Plăiașu** _– președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**
## Da.
Vă rog, poftiți. Microfonul 8.
Prezentați, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Așa cum menționa domnul președinte, sunt președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Numele meu este Plăiașu.
Referitor la proiectul care este supus aprobării dumneavoastră, aș vrea să fac câteva referințe, și anume: necesitatea adoptării acestui proiect este dictată, în primul rând, de punerea în aplicare și în România a Directivei Uniunii Europene 2010/78, directivă care, la rândul ei, prevede o serie întreagă de elemente cu privire la eficientizarea activităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
În același timp, la nivelul Uniunii Europene, autoritățile care au activități de prevenire și combatere a spălării banilor au suferit o serie întreagă de modificări, în sensul că s-a creat, la nivelul Uniunii Europene, Autoritatea de Supraveghere Bancară, Autoritatea de Supraveghere a Pensiilor și Asigurărilor și Autoritatea de Supraveghere a Valorilor Mobiliare și a Piețelor.
Raportat la aceste prevederi din directivă, evident că și țara noastră trebuie să se așeze și să-și prevadă în legislație asemenea modificări.
Deci aceasta este una din principalele probleme care este prevăzută în Proiectul de modificare a Legii nr. 656/2002 și, în același timp, trebuie avut în vedere că a intrat în vigoare, în România, Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este funcțională și care trebuie să fie cuprinsă în textul actualei Legi nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor.
În același timp, Proiectul de modificare a Legii nr. 656/2002 este determinat și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013, prin care se reorganizează Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În esență, acestea sunt principalele puncte pe care noi le-am prevăzut în Proiectul de modificare a Legii nr. 656/2002.
Vă mulțumesc.
O rog pe doamna senator Federovici, microfonul 7, din partea Comisiei juridice, să prezinte raportul.
## Bună dimineața!
Comisiile sesizate în fond au fost Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, în consecință, acestea au adoptat prezentul raport comun.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil pe acest proiect de lege.
Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.
Sunt luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?
Domnul senator Popa, microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimate reprezentant al Guvernului,
Pentru claritate. Legea este făcută nu numai să fie aplicată, ci să fie înțeleasă și să fie respectată de toată lumea. În momentul în care dumneavoastră, în modificarea respectivă, spuneți pentru persoanele fizice: „declarațiile persoanelor privind numerarul în valută sau monedă națională care este egal sau depășește limita stabilită pe regulamentul Comisiei Europene”, acest text nu este clar. Puteați foarte bine să treceți suma respectivă, pentru că așa înțelege cetățeanul, persoana fizică, de la ce sumă trebuie să facă raportarea și lucrurile sunt mult mai precise din acest punct de vedere.
O părere care cred eu că poate să ducă la limpezirea acestui text.
Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu mai sunt, am să-l rog pe domnul președinte să ne răspundă în legătură cu această întrebare. Microfonul 8.
## Domnule senator,
## Domnule președinte,
Așezarea în textul legii în această formă este dictată și de faptul că, la ora actuală, în cadrul Consiliului Europei, este în faza de proiectare o nouă directivă care privește prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului.
Mai mult decât atât, în proiectul respectiv se vorbește de o sumă mult mai mică decât cea de 15.000 de euro care este prevăzută, la ora actuală, în normele noastre, în regulamentul și legea noastră.
Deci acesta a fost un argument la momentul în care s-a proiectat în felul acesta.
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Intervenția este bine-venită, dar nu veniți, pe post de bau-bau, cu structuri europene. Operează subsidiaritatea și proporționalitatea. Nu puteți veni acum cu explicații în Senat că „Așa a zis structura europeană”.
Deci, pe subsidiaritate, suverane sunt statul român și structurile sale. Iar ce a propus colegul nostru era măcar o notă: „Actualmente, valoarea este atât.” Fiindcă dumneavoastră spuneți: „Va fi mult mai mică.” Și eu vă întreb: cât de mică? Dacă veniți ca un om din profil cu analize cantitative ale datelor, cât de mică va fi?
## Doamnelor și domnilor colegi, Distinse domnule senator Oprea,
Am avut șansa istorică fiecare dintre noi, și eu, și dumneavoastră, să fim membri ai Parlamentului European. Așa cum a făcut vorbire domnul președinte, a spus că, în textul legii, a făcut referire la Regulamentul Consiliului și al..., regulamentul european, care dă nivelul acestei cifre.
După cum știm, un principiu fundamental, după intrarea României în Uniunea Europeană, este că aceste acte normative europene au primordialitate în fața legii românești. Regulamentul, cu atât mai mult, este lege aplicabilă în fiecare dintre țările respective. Deci este ca și cum ai spune că în legea respectivă se aplică prevederile și cuantumurile din legea națională „x”.
Pe cale de consecință, domnul președinte al autorității a răspuns corect, în opinia mea, și așa și este, cu singura observație că nu este al Consiliului Europei, ci al Consiliului European, dar probabil că a fost o greșeală de definire. Dar, așa este, regulamentul este lege europeană. Și eu am făcut, și dumneavoastră ați făcut regulamente care astăzi sunt pe masa judecătorilor din România, ca lege națională.
Domnul senator Valeca, microfonul 3.
## Domnule președinte,
Cred că totuși facem un început legislativ foarte greșit, să nu punem... Cred că trebuie să facem următorul lucru: să punem astăzi valoarea care este și să se pună un articol că, odată cu modificarea regulamentului, se ia valoarea aprobată la nivelul Uniunii. Pentru că facem un precedent legislativ și riscăm, pe acest model, ca toată legislația românească, care este și trebuie să fie în concordanță, cumva, cu legislația Uniunii, s-o dăm foarte... sau să dăm o lege generală prin care să spunem: „Se aplică normele, când vor apărea.”
Deci eu cred că se poate și ar fi corect, după părerea mea, să punem valoarea de astăzi și un articol suplimentar: „La modificarea valorii” – ca să nu se mai vină cu modificare legislativă, deși n-ar fi o mare problemă – „să se aplice noua valoare din regulament”, ca să fie o situație care să satisfacă și agenția fiscală, și tehnica legislativă.
Vă mulțumesc.
Eu am să apelez totuși la doamna senator Boagiu, cu rugămintea să lămurească acest aspect. Așa cum îl înțeleg eu, este că regulamentul este cel care are valoare de lege internă, este o lege internă, ca atare, e stipulat într-o lege care se aplică pe teritoriul României.
Deci, pe cale de consecință, este tautologic ca într-o altă lege să dăm un cuantum care este, de fapt, dat într-o lege. Doamna senator Boagiu, mă ajutați? Microfonul 2.
Pot să vă ajut, domnule președinte. Prin prisma atribuțiilor comisiei, comisia a avizat proiectul, considerând că nu încalcă nici subsidiaritatea, nici proporționalitatea.
Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Ați fost foarte explicită.
Pe cale de consecință, dacă nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori...
Nu mai sunt.
Atunci, fiind o lege cu caracter organic, o vom lăsa pentru a fi aprobată la ora 12.00, închizând dezbaterile la acest punct al ordinii de zi.
Mulțumesc.
Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a societăților de asigurare și/sau de reasigurare, a societăților de servicii de investiții financiare și a societăților de administrare a investițiilor dintr-un conglomerat financiar, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.
Suntem în procedură de urgență.
Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru buget și Comisia pentru afaceri europene, care prezintă un raport de admitere comun.
Caracterul legii este ordinar.
Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.
Îl invit la microfon pe secretarul de stat Dan Manolescu, microfonul 10, pentru a prezenta proiectul de lege.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2006, precum și a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 și a Legii nr. 32/2000 are în vedere, pe de o parte, asigurarea transpunerii unor prevederi cuprinse în Directiva 2001/89/CE, precum și a directivelor 1998/78/CE, 2002/87/CE, 2006/48/CE și 2009/138/CE în ceea ce privește supravegherea suplimentară a entităților financiare care aparțin unui conglomerat financiar.
Guvernul susține proiectul de lege în forma în care a fost trimis Parlamentului.
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia economică, industrii și servicii, de asemenea, a transmis un aviz favorabil.
Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 12 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale la proiectul de lege.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?
- Nu sunt.
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.
Este vorba despre o lege ordinară, deci intrăm în procedură de vot.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria
legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară.
Proiectul de lege este susținut..., adică are un raport de admitere, plus amendamente respinse, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Caracterul legii este, v-am spus, ordinar.
Inițiatori sunt: Ministerul Finanțelor Publice, ministrul delegat pentru buget.
Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, să prezinte proiectul de lege din partea inițiatorului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 a vizat modificări în ceea ce privește modalitatea de aprobare, fundamentare și rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli, termenele până la care acestea se prezintă în vederea aprobării, stabilirea nivelului cheltuielilor care pot fi efectuate în situația neaprobării în termen a bugetului de venituri și cheltuieli, precum și limitarea remunerațiilor reprezentanților statului sau ai unităților administrativ-teritoriale în adunările generale ale acționarilor și modalitatea de remunerare a membrilor consiliului de administrație, a consiliului de supraveghere și a directorilor care nu au fost numiți în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.
Guvernul susține proiectul de ordonanță în forma în care a fost transmis Parlamentului.
Vă mulțumesc.
Domnul președinte Nicula, microfonul 7, raportul comisiei, vă rog.
Mulțumesc.
Consiliul Legislativ, aviz favorabil. De asemenea, am primit avize favorabile de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele primite și au hotărât, cu 4 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexă.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Eu am mai avut o intervenție pe tema aceasta. Tot ce votăm acum, dintr-odată, face parte din capitolul „vânătoare de lei”.
Că operează în zona în care salariile erau așa cum erau, că indemnizațiile erau cum erau... Ieri am fost surprins când pentru inspectorii creați acum, odată cu noua structură a ANAF-ului, le oferiți privilegiile de a le da, dincolo de toate drepturile funcționarilor publici, niște sume necontrolabile.
Nici în cazul acesta nu sunt împotriva propunerilor făcute de dumneavoastră – vă stricați prietenia cu mulți din propria curte! –, dar, în același timp, îndemn cetățenii României să vadă și ei, prin accizele duse undeva, în cer, cu niște explicații, zic eu, puerile, că sunt numai unii îmbuibați afectați de accizele schimbate acum... Este doar un îndemn la a urmări îndeaproape fiecare rând din proiectul de astăzi.
Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?
Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, există amendamente respinse.
Sunt susțineri la amendamentele respinse?
Nu sunt susțineri pentru amendamentele respinse. Închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedura de vot.
Nefiind susținute amendamentele respinse, pe cale de consecință, supun la vot raportul și proiectul de lege.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 69 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și implementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Raportul este de admitere.
Carterul legii este ordinar.
Inițiatori sunt Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, pentru a susține proiectul de lege din partea Guvernului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța Guvernului nr. 16/2013 a vizat, pe de o parte, modificări aduse Codului fiscal, precum și modificări asupra Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.
În ceea ce privește modificările aduse Codului fiscal, menționăm reducerea TVA-ului pentru pâine și pentru produsele care se află pe lanțul de producție a pâinii, și anume grâu și făină, iar pentru compensarea acestei măsuri au fost necesare: introducerea unei accize suplimentare pentru anumite categorii de produse de lux, cum ar fi autoturisme cu peste 3.000 cm³, blănuri, arme de vânătoare, și o majorare a accizei pentru alcool de la 750 de euro/hectolitru alcool pur la 1.000 de euro/hectolitru alcool pur.
În ceea ce privește modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, au fost introduse anumite prevederi privind societățile care aplică standarde internaționale de raportare financiară, în sensul în care profitul realizat de către aceste societăți să nu fie afectat de pierderile generate de eventuale ajustări prin aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, în special a IAS 29 privind ajustarea la inflație.
Iar în ceea ce privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, a fost adusă o corecție privind eliminarea scutirii care se aplica anterior pentru dobândirea prin partaj a mijloacelor de transport.
Guvernul susține proiectul de ordonanță în forma în care a fost aprobat de către Guvern.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, microfonul 7, domnul președinte Nicula.
Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ pe această ordonanță.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 4 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Reducerea TVA la pâine este una dintre măsurile la care noi am subscris, fiindcă oricine ar dori ca prețul alimentului principal în țară să fie mai redus, cu atât mai mult cu cât această reducere era cu titlu de experiment, în sensul că, dacă ea reușește, va fi aplicată și la alte produse de larg consum și lucrul acesta, sigur, ar putea să ducă la o viață ceva mai bună a majorității cetățenilor, la o compensare a scăderilor de cumpărare din cauza inflației, din cauza veniturilor reduse și așa mai departe.
Din păcate, după numai o lună de aplicare, vedem că se întâmplă ceea ce era de așteptat, în sensul că scăderea prețului pâinii nu este cea prognozată, de 15–16 procente, ci este doar de jumătate. Pariul pe care-l fac cu Guvernul este acela că, spre sfârșitul anului, prețul va tinde să se egalizeze cu cel care a fost înainte.
De partea cealaltă, Guvernul, prin prim-ministrul Ponta, susține că, doar în prima lună, este o reducere de doar 7–8 procente, dar că, spre sfârșitul anului, reducerea va fi cea așteptată, de 15–16 procente.
Din păcate, trăim unde trăim și știm foarte bine că lucrurile vor evolua în direcția creșterii prețului pâinii.
Se pare deci că s-a renunțat la un venit sigur al statului și acesta s-a împărțit în două: de jumătate a beneficiat populația, de jumătate au beneficiat producătorii de pâine.
Indiferent cum vor fi lucrurile în viitor, către sfârșitul anului, un lucru este foarte clar: statul, deocamdată, a renunțat la niște venituri ale sale și populația „beneficiază” de niște taxe suplimentare. Este adevărat că o anumită parte a populației.
Ce va fi în viitor?
Urăm succes Guvernului, dar se pare că a pășit cu stângul în acest pariu.
Domnul senator Ilie Sârbu, microfonul central.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Sigur că un proiect similar despre reducerea TVA-ului la alimentele de bază a trecut prin Senat și pentru aceasta am mulțumit la momentul potrivit, și nu numai. A căzut la Camera Deputaților, atunci când dumneavoastră erați la guvernare, cu explicațiile pe care, azi, ni le-ați dat pe jumătate.
Și sigur că, așa cum o fac de fiecare dată, o fac și acum, chiar dacă, poate, pe unii dintre colegii dumneavoastră îi deranjează. Vă apreciez și știu că ați interpretat, de fapt, ceea ce se face: partidul spune și noi, câteodată, aici, interpretăm.
Vreau să vă contrazic însă, să vă spun că, atunci când noi am pus 5%, explicam un lucru simplu: factorii implicați în acest proces, dacă împart 5% – 2,5% unul, 2,5% altul –, nu mai au niciun interes, nu se mai lasă hăituiți de Gardă, de Finanțe, de alte structuri ale statului pentru 2%. Dacă împart 24%, mi se pare că există un oarecare interes, au motivație.
Sigur că, acum, venim și reducem nu la 5%, că nu s-a putut, nu există o bază tehnico-economică care să permită lucrul acesta, dar s-a făcut ceea ce s-a făcut.
În piață, sunt convins că ceea ce a spus domnul lider Rădulescu este real, poate nu sută la sută. Nu se va simți niciodată procentul pe care noi îl dorim, dar cred că este un pas pe care l-am făcut.
De fapt, premierul, atunci când l-a făcut, l-a făcut cu o anumită rezervă. A spus că, dacă nu se va întâmpla, nu numai că nu merge mai departe și cu alte produse, ci va renunța și la această reducere, dând un mesaj foarte clar către actorii implicați.
N-o să poată niciodată statul, Guvernul, nimeni din țara aceasta și din lume să facă tot numai pe bază de control, de hăituiri noaptea, prin depozite, prin garaje, pe unde se face pâinea. Niciodată. Eu am fost... nu producător de pâine, dar mare procesator de făină și știu cum se fac controalele. Știu cum cei care cumpărau de la mine făină solicitau facturi... să fie mai mici, să fie mai..., știu toate procedurile, dar nimeni n-a reușit, nici cele mai puternice state din lume, să lichideze evaziunea fiscală.
Eu cred că pasul acesta care s-a făcut – și este bine că ați provocat această discuție – trebuie să fie susținut. Și au fost întâlniri și, poate, nu știu care dintre ministere, Finanțele, împreună cu Agricultura, împreună cu Dezvoltarea, să facă întâlniri cu producătorii, cu procesatorii și să-i convingă că este în avantajul lor ceea ce se face.
Dau cuvântul domnului senator Mora, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cred că este prematură judecata vizavi de efectele reducerii TVA la pâine, pentru că, în principiu, s-a dorit, în primul rând, cu această măsură o conformare voluntară, pe de o parte. Pe de altă parte, este foarte clar că pentru cei care produc pâine fiscalizată, față de cei care produc pâine nefiscalizată, se creează o concurență inegală în piață între cele două categorii.
Eu vă spun din teritoriu, din discuțiile pe care le-am avut cu cei care produc pâine fiscalizată, că cea mai mare problemă a lor este că, în momentul în care pleacă în teritoriu la livrarea de pâine, înaintea lor cu o jumătate de oră, dimineața, la prima oră, sunt cei care lasă pâinea fără factură.
O analiză serioasă, o analiză completă vizavi de efectele reducerii TVA la pâine se face un pic mai larg decât strict pe încasarea din ultima lună sau ultimele două luni vizavi de TVA colectat mai puțin. De ce? Pentru că, în momentul în care trec într-o fiscalizare pe activitate de pâine, înseamnă că, automat, mă duc către fiscalizare pe orizontală, către activitățile generate în producerea pâinii.
Cu alte cuvinte, aici vorbim și de munca la negru, care trebuie să iasă la suprafață și să o faci fiscalizată. Vorbim de cei care produc servicii și livrează servicii celor care lucrează în domeniul pâinii.
Deci, cu alte cuvinte, o analiză serioasă se face după trecerea unui timp suficient, respectiv luând în calcul și veniturile generate de această activitate. Deci este absolut prematur, în acest moment, să spunem că este o măsură eșuată, că este o măsură care nu a dat roade în piață vizavi de această reducere de TVA.
Piața cerealelor, piața de pâine este o piață care are o evaziune extrem de mare. De aceea eu am mare încredere în această măsură și cred că o analiză serioasă putem să facem peste cel puțin jumătate de an.
Mulțumesc.
Domnul senator Marius Bota, microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Această problemă are două implicații majore: una, în ceea ce privește producătorii de cereale, și primul lucru care se va vedea în analiza Guvernului va fi analizând influența fiscalizării și aducerii la suprafață a producției de grâu și, implicit, de făină; al doilea lucru este cel care se vede și se
simte sau nu se simte și nu se va vedea la tejghea, la vânzarea _en détail_ a pâinii. Acest lucru se va rezolva, probabil, mai încet și mai cu bătaie lungă, dar, cu siguranță, vânzarea _en détail_ poate elimina... sau se poate elimina evaziunea fiscală la tejghea nu numai la pâine, ci și la alte produse, dacă vom reintroduce impozitul pe venitul global și deducerea fiscală a coșului minim necesar pentru hrană și pentru produse industriale de care o familie are nevoie. Este o altă discuție, o filozofie fiscală abandonată după 2005. Mulțumesc.
Domnul senator Agavriloaei, microfonul 2. Agrigoroaei! Mă scuzați, domnule senator!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Chiar dacă sunt din opoziție și ar trebui, în mod normal, să vă critic, această inițiativă e clar că a fost bună. Se urmărea scăderea prețului pâinii, chiar dacă nu se va ajunge să fie în același procent cu cel scăzut de Guvern. Dar cel mai important lucru este că producătorii corecți, care-și plătesc taxele, într-adevăr sunt salvați, pentru că, în comparație cu cei care nu plăteau nimic, producătorii care plăteau taxe ar fi dat faliment dacă se mai continua mult timp așa.
Este un semnal foarte bun și bineînțeles că, acum, Finanțele trebuie să-și facă datoria și, cu trei, patru, cinci exemple de notorietate dintre cei care fac evaziune fiscală, să se dea exemplu pe toate televiziunile. Atunci îi vor descuraja pe cei care nu țin cont de acest gest făcut de tot Parlamentul României.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale pe marginea proiectului de lege?
Pe formă, domnul senator Pereș vrea să facă o intervenție.
Microfonul central.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
O intervenție pe procedură, pe forma proiectului, respectiv a adreselor înaintate Senatului.
Rog și Departamentul legislativ...
Acum, eu nu mai știu despre ce este vorba: de modificarea Legii nr. 371/2003, a Legii nr. 571/2003 sau a Legii nr. 571/2013?
Sigur, nu acuz Guvernul, pentru că semnătura este a domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului.
Este vorba de Legea nr. 571/2003. Pe toate formele pe care le vom trimite mai departe spre Camera Deputaților să facem aceste modificări.
Probabil că a fost încercată vigilența Senatului. Iată, suntem prezenți și putem face aceste corecturi. Mulțumesc.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/11.X.2013
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă rog, stafful, dacă legea se adoptă, să verificați și sub aspectul concordanței acestei observații cu textul corect.
Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Caracterul legii este ordinar. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Pe cale de consecință,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă rog să-l transmiteți de urgență la Camera Deputaților.
Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2013 privind plata obligațiilor financiare ale Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare la organismele și organizațiile internaționale.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Raportul este de admitere. Caracterul legii este ordinar. Inițiatori, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și Secretariatul General al Guvernului.
Participă domnul președinte Constantin Popescu, președintele acestei comisii.
Aveți rang de secretar de stat?
Microfonul 9. Vă rog să vă adresați pentru susținerea proiectului de lege.
**Domnul Constantin Popescu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare_ **:**
## Da, domnule președinte.
Proiectul de lege autorizează CNCAN pentru plata contribuțiilor la organismele și organizațiile internaționale și aici mă refer la Grupul European la Nivel Înalt privind Securitatea Nucleară și Managementul Deșeurilor Radioactive, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul OCDE și la Fondul pentru Siguranță Nucleară al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena.
Toate sumele sunt prevăzute în bugetul CNCAN pe 2013.
Domnul președinte Nicula, microfonul 7, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.
De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt observații din partea doamnelor și domnilor senatori?
Domnul senator Valeca, microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Este evident că, fiind membri în aceste organisme, trebuie să plătim aceste cotizații – cred că sunt și ceva datorii din urmă –, dar am o solicitare și o observație:
1. dacă suntem membru cu drepturi depline, cum suntem, ar trebui să modificăm pe viitor, să se vină cu modificarea legii generale privind plata cotizațiilor, ca să nu mai venim anual cu acte normative și să dăm puterea Guvernului să plătească;
· procedural · adoptat
48 de discursuri
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mai sunt și alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.
- Este o lege ordinară. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 7–12 octombrie
Stafful, vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.
Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
Acest proiect de lege este însoțit de un raport al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care prezintă un raport de admitere.
Caracterul legii este ordinar.
Inițiatori sunt Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget.
Secretarul de stat Dan Manolescu de la Ministerul Finanțelor Publice va prezenta punctul de vedere al inițiatorilor.
Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 28/2013 au fost aduse modificări Codului de procedură fiscală, în sensul creării cadrului legal care să permită contribuabililor care obțin venituri din activități agricole să achite impozitul și contribuțiile aferente acestor venituri la organul fiscal din cadrul unităților administrativ-teritoriale corespunzătoare localității în care aceștia își au domiciliul, în baza unui protocol pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală îl poate încheia cu unitățile administrativ-teritoriale respective.
Totodată, au fost aduse clarificări cu privire la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în ceea ce privește măsurile introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2013, discutată anterior, privind taxa pe valoarea adăugată aferentă livrării de energie, întrucât a fost introdusă o măsură de aplicare a taxării inverse pentru livrarea de energie, precum și, în domeniul accizelor, anumite clarificări în vederea aplicării corecte, de la 1 septembrie, a accizelor introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2013.
Guvernul susține ordonanța de urgență în forma în care a fost adoptată.
Vă mulțumesc.
Domnul președinte Nicula, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul comisiei.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Avem aviz favorabil pe proiectul de ordonanță din partea Consiliului Legislativ.
De asemenea, avize favorabile au transmis Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 4 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Doamnelor și domnilor,
Deschid dezbaterile generale la acest proiect de lege.
Domnul senator Hașotti spune că vrea să ia cuvântul domnul senator Stănescu?
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Nu sunt intervenții la dezbateri generale.
Poate vrea domnul Stănescu?
Nu vrea domnul senator Stănescu.
Deci, dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, atunci închid dezbaterile generale și intrăm în procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte, cum s-a spus, din categoria legilor ordinare.
Supunem la vot raportul și proiectul de lege.
Doamnelor și domnilor, deschid votul. Doamnelor și domnilor senatori,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 7–12 octombrie
Vă rog să-l transmiteți Camerei Deputaților, stafful.
Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 3 și a anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare.
Această propunere legislativă este inițiată de un grup de domni senatori și deputați.
Caracterul legii este organic.
Comisiile care au prezentat raportul sunt Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
Raportul este de respingere.
Dau cuvântul domnului senator Dobra, în calitate de inițiator.
Microfonul 5.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Prin propunerea legislativă cu care vin în fața dumneavoastră se face o îndreptare a erorilor din cele două anexe ale legii, precum și soluționarea situației anormale și imorale față de foștii proprietari și moștenitorii acestora, armonizându-se actul normativ în cauză cu Constituția României și CEDO, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetățenilor, cu precizarea că, prin actul normativ care se solicită a fi modificat, s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietății și legilor proprietății până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăților preluate abuziv, situație în care se regăsesc și cetățenii înscriși în anexele amintite.
Ca să fiu foarte corect, domnule președinte, stimați colegi, e vorba de retrocedarea unui număr de hectare din perimetrul Stațiunii Pomicole de Cercetare din orașul Bistrița foștilor proprietari. Cu câteva precizări însă. E vorba, așadar, de o restituire a proprietății pentru care există sentință definitivă, fără specificație de amplasament, însă trebuie să precizez că proprietarii cer restituirea pe vechile amplasamente, iar Comisia de restituire din județul Bistrița-Năsăud nu mai are la dispoziție teren pentru a pune în posesie acești proprietari. De asta, astăzi, suntem aici, în fața dumneavoastră, cu această lege, fiindcă altă soluție pentru a repune în proprietate acești cetățeni nu avem.
Vă mulțumesc din suflet.
Pentru a prezenta punctul de vedere al părților vizate, respectiv Ministerul Educației Naționale și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au un punct de vedere negativ, participă domnul secretar de stat Prisecaru Tudor. Microfonul 9. Aveți microfonul, domnule secretar de stat. ## **Domnul Tudor Prisecaru** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**
## Bună ziua!
## Mulțumesc.
În primul rând, aș dori să specific următoarele: Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița este una dintre cele mai vechi stațiuni de acest profil din România și singura din această zonă a țării. Prin urmare, stațiunea de cercetare-dezvoltare s-a remarcat prin realizări deosebite și, pentru a nu compromite întreaga activitate de cercetare, dezvoltare, inovare, transfer tehnologic și de producere a materialului săditor, este necesar ca să-și păstreze suprafața intactă.
Apoi, Guvernul consideră că, în materia reconstituirii dreptului de proprietate, ar fi trebuit luate, la momentul respectiv, în considerare prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.
De asemenea, trebuie să spunem că suprafețele de teren cu destinație... Citesc din Legea nr. 45/2009 – art. 31 alin. (2): „Suprafețele de teren cu destinație agricolă prevăzute în anexele la prezenta lege sunt bunuri aparținând domeniului public al statului, indispensabile cercetării-dezvoltării și multiplicării materialului biologic, cu excepția terenurilor retrocedate potrivit legii, iar construcțiile deținute de unitățile de cercetare-dezvoltare sunt bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului și bunuri proprii, după caz, și se dau în administrația instituțiilor și unităților de cercetaredezvoltare (...).”
Prin urmare, punctul de vedere al Guvernului, însoțit de punctul de vedere al celorlalte ministere, este negativ. Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.
Mulțumesc.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații, propunerea.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ propunerea legislativă.
Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a dat aviz negativ.
Agenția Domeniilor Statului, prin punctul său de vedere, nu susține această propunere.
De asemenea, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Analizând propunerea legislativă, membrii celor două comisii au hotărât, cu 12 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport comun de respingere, pe considerentul că, în materia reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele înscrise în cele două anexe, se impune luarea în considerare a prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Deneș, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
În calitate de coinițiator al acestui proiect legislativ, vreau să aduc în atenția dumneavoastră încă două aspecte importante pe care consider că trebuie să le cunoaștem, să le cunoașteți și dumneavoastră, pentru votul pe care urmează să-l dăm în plenul Senatului, și anume: această propunere legislativă încearcă să rezolve o problemă veche a județului Bistrița-Năsăud. De-a lungul timpului s-au făcut nenumărate memorii pe această temă, și anume din partea foștilor prefecți – UDMR, în Guvernul Tăriceanu, PDL, în Guvernul Boc –, iar cei care au fost primii care au inițiat proiectul legislativ care nu a fost dezbătut sunt actualul președinte al consiliului județean și prefectul, foști deputați PNL și PSD.
Al doilea aspect pe care vreau să-l aduc la cunoștința dumneavoastră și care mi se pare că e o problemă de consecvență din partea reprezentanților Guvernului este următorul fapt: ieri, în Comisia pentru administrație s-a venit cu un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, nr. 81/2013, în dezbatere, care sună așa: „privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», Stațiunea de CercetareDezvoltare Agricolă Brăila, în domeniul public al județului Brăila și în administrarea Consiliului Județean Brăila”.
Adică, cu alte cuvinte, pe această ordonanță de urgență transferarea unor terenuri – și aici este vorba de 2.800 de hectare, nu de o sută și ceva de hectare, cât prevede proiectul legislativ pe care l-a inițiat colegul meu Dobra – se poate. Și argumentația este în favoarea transferului de la stațiune către consiliul județean, pe când în argumentația pe care ați făcut-o la acest proiect legislativ spuneați că, fiind vorba despre cercetare, nu se poate face acest transfer.
Rugămintea mea este să păstrăm totuși consecvența când discutăm despre lucruri asemănătoare și să dăm o soluție, să spunem, la cazuri similare, identică. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna președinte Andronescu, microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Eu am venit la microfon să încerc să susțin cu argumente punctul de vedere pe care l-a exprimat aici Guvernul. Și aș vrea să încep prin a vă reaminti: poate puțini dintre dumneavoastră știți că, în 1998, când s-a realizat prima dată o lege organică prin care se încerca o anumită conservare a terenurilor stațiunilor de cercetare și institutelor de cercetare de profil agricol, ele însumau circa 160.000 de hectare. Vreau să vă reamintesc că astăzi nu trecem de 30.000, iar toată această amputare se va reflecta, din păcate, în rezultatele pe care aceste stațiuni le puteau transfera spre agricultură.
Ca urmare, consider că punctul de vedere exprimat de Guvern aici este unul responsabil. Cred că trebuie să punem stop unei asemenea hemoragii și cred că autoritățile locale, pentru că am tot respectul pentru dreptul de proprietate și pentru revendicările celor care au acest drept, dar autoritățile locale trebuie să găsească și alte soluții.
Pentru că, dacă ne uităm în propunerea dumneavoastră, ați lăsat stațiunii zonele de drum, de canal, de tufăriș și ați încercat să luați din anexă partea cea mai productivă a terenurilor aferente acestei stațiuni. Să nu uităm că, așa cum s-a spus aici, stațiunea asigură pentru pomicultură ceea ce pomicultura așteaptă de la ea.
Eu nu cred că dovedim responsabilitate dacă nu vom da votul nostru negativ pe această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul senator Bumbu, microfonul 3.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Știu că o să deranjez, o să supăr pe multă lume, dar o să parafrazez un filozof antic: „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevărul.”
Și trebuie să recunoaștem că Legea nr. 45/2009 este o lege anacronică și subiectivă. Este făcută în favoarea ASAS-ului, Academia de Științe Agricole și Silvice, și este făcută numai pentru a păstra privilegiile unui grup care a avut puterea să facă un lobby foarte puternic.
Se confundă noțiunea de stațiune de cercetare cu cercetarea în sine. Marea majoritate a stațiunilor nu mai fac cercetare sau fac o mică cercetare aplicativă și, sub această mască a cercetării, de fapt, se face producție și se întâmplă lucruri discutabile. Și le știu toți din județe și știu toți ce se întâmplă pe acolo.
Nu este o corelare tehnică și științifică cu mărimea suprafeței necesare cercetării. Sunt stațiuni în care, pentru temele și profilul stațiunii, ajung un hectar, două sau trei, și ele dețin sute de hectare, mai iau și în arendă și mai lucrează. Pot să dau exemple concrete. Am spus, cu riscul de a supăra, vă dau exemple concrete.
Și, din păcate, tot noi tragem, pentru că trebuie să luăm alte măsuri echivalente pentru posesorii firești și vechi ai acestor suprafețe.
Consider că această lege trebuie abordată frontal, cinstit, corect și tehnic.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnul senator Rotaru, microfonul central.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să plec de la următoarea idee. Întrebarea de fond este: mai vrem să facem cercetare în agricultură, vrem să mai producem semințe și ceea ce avem nevoie pentru agricultură cu soiuri autohtone, vrem ca cercetătorii să nu mai plece și să avem rezultate în această direcție? Eu cred că da.
Și, dacă gândim așa, trebuie să privim lucrurile sub următorul aspect. S-a dat aici, de către domnul senator Deneș, exemplul cu Brăila. Aș vrea să vă spun că destinația terenului care a fost dat în administrare Consiliului Județean Brăila este pentru cercetare, nu pentru a fi retrocedat acest teren foștilor proprietari pe vechile amplasamente, cum este cazul în propunerea dumneavoastră, sau pentru alte scopuri. Aceasta ar fi o primă chestiune.
A doua. Probabil că vom mai discuta atunci când va veni rândul acestei ordonanțe privind atribuirea în administrarea consiliului județean a terenului de la Brăila, dar aș vrea să subliniez câteva aspecte:
1. la Brăila nu se mai făcea cercetare și, prin această inițiativă, se dorește să se revină la destinația terenului și la scopul pentru care au fost create stațiunile de cercetări: să facă cercetare și să producă soiuri autohtone;
2. Consiliul Județean Brăila a demarat un proiect, cu șanse reale de a avea succes, prin care va accesa 15 milioane de euro pentru destinația cercetare-dotare și tot ceea ce înseamnă punerea pe picioare a Stațiunii de Cercetări Agricole pentru Soluri Sărăturate Brăila.
Deci, din această perspectivă, aș vrea să nu se confunde lucrurile și să nu se pună pe același palier.
Din cealaltă perspectivă, eu cred că, așa cum spunea aici doamna ministru Andronescu, am amputat suficient terenurile pentru cercetare. Eu cred că pământul care a fost deținut de stațiunile de cercetări nu mai trebuie în niciun fel ciuntit, el trebuie să rămână acolo și trebuie să rezolvăm și cea de a doua problemă, care înseamnă punerea pe picioare a acestor stațiuni prin orice fel de măsură care să poată genera punerea în practică a scopului pentru care ele au fost înființate.
## Mulțumesc.
Domnul senator Pașcan, microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consider că un antevorbitor a avut un punct de vedere pertinent și realist. Ca fost prefect de Mureș și având filială a acestei Academii „Șișești” în județul Mureș, vă spun că am fost de mai multe ori acolo, tot pe un fond de litigii legate de terenuri, și vă spun, în absolută cunoștință de cauză, că este o instituție fosilizată, care nu mai face cercetare, servește unor interese de grup, unor interese legate de afaceri, și nicidecum cercetării.
Prin urmare, eu cred că trebuie să raportăm activitatea unei instituții și la eficiența ei. Din păcate, nu verifică nimeni nici această eficiență, nici rezultatul acestei cercetări, cred eu, asimilate cu domeniul cercetării în mod forțat. Prin urmare, eu cred că este o propunere justă, întrucât sunt – și nu vreau să jignesc pe nimeni – instituții de acest fel în țară care probabil funcționează, accesează bani europeni, dar, în cadrul acestei academii, cel puțin filiala sa din Mureș – o cunosc foarte bine – nu își justifică existența.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Deneș.
Pentru că mi s-a pomenit numele, și foarte bine, mulțumesc domnului senator că ne-a oferit câteva detalii legate de Brăila, dar...
Domnule senator, mă scuzați.
Numai o clipă, ca să nu intrăm în eroare. Conduc ședința. Deci dumneavoastră nu aveți un drept la replică.
Ba da, un drept la replică.
Păi, nu!
Scurt, cu o întrebare.
V-a pomenit numele...
Dacă... nu...
Mă scuzați, îmi dați voie să conduc ședința?
Deci, pentru toată lumea și pentru toți membrii Senatului, dreptul la replică îl acord în condițiile regulamentului, adică atunci când numele unui domn sau al unei doamne senator a fost rostit în anumite condiții, în general care sunt legate de un atac la persoană și așa mai departe. Pe idei nu se acordă drept la replică.
Eu v-am acordat posibilitatea de a vă exprima tocmai pentru că este o discuție interesantă și o discuție care trebuie susținută, dar să nu o transformăm într-o controversă legată de un drept la replică.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Să pun întrebarea. De ce credeți că în Bistrița s-ar face cercetare la institutul de cercetare?
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Tămagă, microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu sunt ușor revoltat de ușurința cu care unii colegi, prin diverse explicații, încearcă să dea, de fapt, o altă interpretare dorinței unora de a prelua cu orice preț sau în orice mod terenuri din domeniul public al statului. Pentru că, dincolo de chestiunea asta, că se face acolo cercetare, că nu se face cercetare, că este terenul exploatat mai bine sau mai puțin bine, că sunt și unele interese, care pot să fie și care trebuie, eu știu, rezolvate în cadru legal, dincolo de asta, acestea sunt terenuri în domeniul public al statului.
Și, de aceea, văzând ușurința cu care tot venim și tot încercăm să luăm din acest domeniu public al statului, care și așa a fost ciuntit și diminuat ilegal – și, repet, ilegal – prin tot felul de metode, eu cred că este cazul, este timpul să punem stop acestei tendințe, pentru că altfel ne vom trezi ca un stat ca România, care a avut peste un milion de hectare în domeniul statului, care nu a fost niciodată în istorie al nimănui, mă refer la persoane private, să nu mai aibă într-o zi niciun metru pătrat, cu care, sigur, este lesne de înțeles ce se poate face.
Un stat trebuie să-și păstreze proprietățile lui măcar la nivelul la care ele nu au fost niciodată în proprietate privată. Nu se poate să cerem acum și pământul care a fost, eu știu, al statului dintotdeauna și prin care statul și-a făcut, își face și trebuie să-și facă o serie de politici, și nu numai în domeniul agriculturii.
Vă mulțumesc foarte mult.
Și am rugămintea totuși să respingem, chiar cu tărie, asemenea tendințe, pentru că vom ajunge într-o situație din care nu ne va mai putea scoate nimeni.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Vă rog să îmi dați voie și mie să-mi dau cuvântul, deoarece chiar nu am intervenit de foarte mult timp la microfon și simt nevoia, pe un subiect care chiar mă interesează.
Vă mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor colegi,
Este un subiect foarte important, pe care totdeauna, cel puțin în activitatea mea, l-am susținut, dintr-un anumit punct de vedere, cu fermitate.
Îmi aduc foarte bine aminte că eram președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, în mandatul trecut, și mă confruntam, ne confruntam cu o avalanșă de solicitări legate tocmai de aceste terenuri ale institutelor de cercetare și, în principal, ale Academiei „Șișești”.
Eu chiar spuneam atunci de la microfon – și îmi place să spun acest lucru și de aici, pentru că poziția a fost consecventă – că nu știu de ce toate drumurile în România parcă erau inteligente. Ele mergeau pe acolo pe unde existau institute de cercetare, prin ograda acestor institute, și, cu foarte mare ușurință, terenurile le erau cedate. Erau situații obiective, dar foarte multe situații subiective. Poziția de atunci a mea și a tuturor colegilor din Comisia pentru învățământ, indiferent de culoarea politică, a fost următoarea: poate că cercetarea în domeniul agricol în acest moment nu este la nivelul pe care l-am dori și că sunt locuri unde, într-adevăr, ceea ce spun unii și alții în legătură cu managementul acestei activități este adevărat, dar tot atât de adevărat este că cercetarea nu a avut bani în acești 23 de ani și că a fost copilul vitregit al fiecărei guvernări. Datoria noastră este ca generațiilor viitoare să le lăsăm un fond de potențial, dacă vreți, pentru a putea face cercetare.
Dumneavoastră știți foarte bine: când cuiva i se ia ceva, mai ales când este vorba de domeniul statului, greu, foarte greu și poate niciodată nu i se mai poate da înapoi, pentru că nu mai există această resursă și pentru că statul nu va avea niciodată bani – sau, dacă va avea, nu știu dacă o să observ eu acest lucru vreodată – pentru a cumpăra terenuri din sistemul privat, că acolo mai există, și a le da institutelor de cercetare în domeniul agricol, pentru că, în viitor, agricultura va fi, în opinia mea, un domeniu potențial de dezvoltare a economiei românești și chiar de progres substanțial al societății.
Iată de ce totdeauna m-am opus și s-au opus și colegii mei din Comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților de atunci, până când, ca orice guvernare – eu de aia salut poziția Guvernului Ponta de a se opune acum –, au hotărât că nu mai era de domeniul Comisiei pentru învățământ să acorde avizul și să facă raport pe fond și ne dădeau numai posibilitatea de a da un aviz. Deci nu mai eram sesizați pe fond, ca să ne mai paseze.
Doamna senator Silistru, microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Regret enorm toate discuțiile care au avut loc astăzi aici, mai ales problemele puse de anumiți colegi care, practic, poate nu au nicio legătură cu cercetarea științifică. Eu aș fi curioasă să văd cum ar reacționa domnul senator care a spus că Academia de Științe Agricole și Silvice este condusă de persoane fosilizate, ce o să spună lumea când va ajunge Domnia Sa la vârsta academicienilor care toată viața au muncit pentru agricultura României.
Cred că noi avem datoria să le impulsionăm pe aceste persoane, „fosile”, să zicem, pentru a lua taurul de coarne și a face din cercetarea românească, din agricultură ceea ce a fost odată. Și, practic, nu cred că aceasta este soluția, să tăiem toată cercetarea științifică din agricultură numai din cauza acestui motiv.
În ceea ce privește această inițiativă legislativă, cred că principalul lucru care trebuie să ne facă să respingem această inițiativă este apariția Legii nr. 165/2013, care va lua decizia, care va fi considerată corectă, pentru a fi retrocedate sau nu terenurile persoanelor care merită sau nu merită. Pentru că vă spun sincer că au fost cazuri în care s-au vrut terenurile stațiunilor, mai ales în situația în care ele sunt la marginea orașelor, și au fost cazuri când, practic, a fost preîntâmpinată ducerea la finalitate a unor astfel de fapte, un exemplu concret fiind și Vaslui, când un fost subprefect a fost condamnat pentru că a semnat niște acte de retrocedare a unei suprafețe de teren de 40 de hectare unor persoane care nu aveau niciun drept să aibă acea suprafață. Și cred că în foarte multe locuri s-au întâmplat aceste lucruri.
Cred că suprafața aceasta... Nici 30.000 de hectare nu mai are acum cercetarea științifică pe tot teritoriul României, pentru toate activitățile... Eu, ca om care vine din cercetare, cred că este puțin. Dar prin parteneriate publice-private, care în viitor se vor întări și se vor face între stațiuni și persoane private care vor să investească în cercetarea științifică, vom putea face o cercetare de performanță. Pentru că nu este numai...
Și îmi pare rău că domnul senator, un specialist în agricultură, a ajuns să spună că se folosesc terenurile pentru a produce nu numai pentru cercetare și că un hectar de teren ajunge pentru a face cercetare.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, sigur, nu pot..., adică pot, dar n-o fac...
Mai sunt trei intervenții, atât: domnul senator Barbu, doamna senator Crețu și, încă o dată, foarte scurt, doamna senator Andronescu, după care închid dezbaterile.
Microfonul 2 pentru distinsul domn senator Barbu.
Tudor Barbu
#96885Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Nu cred că e cineva în sală care să nu știe care a fost mecanismul, timp de peste 20 de ani, prin care o entitate a fost dusă în gard, a fost transformată mediatic în gaură neagră, a fost „privatizată” și s-a transformat în jaf național. Este o ecuație pe care o știm toți. S-a întâmplat în peste 1.000 și ceva de cazuri, întreprinderi mari, unele de elită și altele de reprezentare europeană.
Acum, mă întorc la ceea ce știu până la nivel de detaliu, ce s-a întâmplat cu cele 14.000, aproape 15.000 de hectare – vă rog, stimați colegi, să țineți aceste cifre în memorie – pe care Armata Română, Ministerul Apărării Naționale, le-a avut în subordine și utilizare rațională și în interes public și din care au rămas, cum bine știe distinsul nostru președinte de comisie, cu care am discutat tema în repetate rânduri, vreo mie de hectare, o mie și un pic. Deci vreo 13.000 de hectare s-au transformat în zone rezidențiale, vile cu piscină, afaceri de familie, afaceri de partid.
De ce spun toate astea? Pentru că s-ar putea, în naivitatea care mă caracterizează, să confund aceste situații deja existente cu o viitoare situație despre care vorbim acum în plenul Senatului, terenurile care aparțin institutelor de cercetare din domeniul agricol.
Eu știu că voi vota, ca și distinsul președinte de ședință – deși votul n-ar trebui să-l anunț, dar o fac, pentru a influența pe cei care mă simpatizează –, eu voi vota împotriva acestui proiect.
Dar vreau să fac o precizare, sper, utilă pentru inițiatele sau neinițiatele acte normative din acest domeniu. Sunt convins că, într-un viitor foarte apropiat, se va reveni în plenul Senatului cu o propunere legislativă ca aceste terenuri să treacă la consiliile județene, să treacă la autoritățile locale.
Da, eu sunt perfect de acord și voi vota asta, cu un amendament, iar atunci îl voi susține din nou: ca, și acolo trecute, aceste terenuri să fie protejate de eventuale interese oculte de familie, de zonă rezidențială, pentru că, cum bine a spus domnul Rădulescu, cine nu crede că peste 10 ani, 20 de ani, 230 de ani România va face cercetare în domeniul agricol înseamnă că nu crede absolut deloc în viitorul acestei țări, agricultura fiind o prioritate de rang zero, după părerea mea, și unul dintre – hai să-i spunem, așa, ca la presă – motoarele care ar putea relansa nivelul de trai al românului. Agricultura este o zonă pe care ne bazăm. Dacă ne vom bate joc de aceste...
Doamna senator Crețu, microfonul 3.
Vedeți că eu am spus că încheiem discuțiile, tocmai arătând dorința noastră de a ne concentra pe subiect.
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Cred că e momentul să stopăm o tradiție pe care am instituit-o în acești 20 de ani: când o instituție nu funcționează sau o activitate oarecare nu funcționează prea bine, în loc să-i ameliorăm și să-i eficientizăm activitatea, noi o desființăm. Așa s-a întâmplat cu multe institute de cercetare, din păcate, în mare parte și cu industria, și cu agricultura.
Vreau să vă subliniez numai niște lucruri, și anume că obiectivul Strategiei „Europa 2020”, pe cheltuieli de cercetare, este 3% din PIB, că România și-a asumat o țintă națională de 2,3% din PIB, că la ora asta ea cheltuiește, cu mare îngăduință, 0,4% – și în public, și în privat, împreună – și nu putem decât anticipa că în 2020 ne vom plânge, ca și acum, că nu am putut atrage fondurile europene, dintr-un motiv simplu, și anume că nu avem infrastructura de institute de cercetare, universități, laboratoare etc. capabile să atragă fondurile europene, care pe dezvoltare și cercetare reprezintă, actualmente, cea mai mare parte din structura bugetului european.
Din aceste puncte de vedere, ar trebui să ne bucurăm dacă un institut de cercetare poate să desfășoare și activități comerciale. Problema ar fi ca banii obținuți să-i investească în activitatea de cercetare, în finanțarea proiectelor europene și atragerea de fonduri etc. Acolo trebuie să lucrăm la legislație, nu la desființarea lui.
Mulțumesc mult.
Doamna senator Andronescu, microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Pentru a respecta adevărul, trebuie să spunem aici că, potrivit legii, Academia de Științe Agricole și Silvice este doar coordonatorul științific al stațiunilor de cercetare și că nu este decizională pentru activitatea lor de fiecare zi.
În același timp, dacă lucrurile, în această stațiune, se petrec așa cum au fost invocate de la unul din aceste microfoane ale Senatului, eu, în nume personal, sau, dacă vom conveni în Comisia pentru învățământ, în numele comisiei, voi cere un control adecvat al ministerului, Departamentul de cercetare, în această stațiune, pentru a corecta lucrurile care nu merg așa cum trebuie.
Și, în al treilea rând, cred că Senatul României este o instituție incompatibilă cu invective de tipul celor pe care le-am auzit aici la adresa Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor,
Închid dezbaterile generale la acest punct al ordinii de zi, nu înainte de a da cuvântul inițiatorului, domnul senator Dobra, la microfonul central, pentru a se exprima în legătură cu pozițiile prezentate.
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
De la început va trebui să declar că dezbaterea de astăzi m-a onorat. Respect poziția fiecăruia dintre dumneavoastră și în niciun caz n-aș vrea să stârnesc subiecte în urma cărora să ne jignim.
Legea de restituire a proprietății despre care vorbim și pe care am adoptat-o în 2013 nu rezolvă această problemă, întrucât menține intacte suprafețele Academiei „Șișești”.
Despre cercetare, domnule președinte – și intervenția dumneavoastră m-a onorat –, eu n-am să fac evaluări, dar eu aș fi fost bucuros dacă astăzi, în sprijinul opiniei Guvernului, cineva, reprezentantul, ar fi venit cu lista marilor realizări indubitabile ale Institutului de Cercetare de la Bistrița.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În situația în care eu sunt astăzi la tribuna Parlamentului sunteți cu toții. Oameni care au teren și care nu mai pot fi puși în proprietate. Cea mai deasă cerință, în campania electorală, adresată mie, pe care eu o rețin, este aceea de a face legi drepte. Or, eu nu înțeleg lege mai dreaptă decât aceea de a retroceda unor oameni, pe fostele amplasamente, proprietatea lor, fiindcă aici nu e o problemă de oul și găina, că n-a fost „Șișești” înainte de proprietatea privată, ci prima dată a fost proprietatea privată și apoi a fost constituită această academie, prin rapt, ca s-o spun pe aia dreaptă: prin rapt.
Miza acestui proiect e de 30 de hectare. Academia „Șișești”..., la Bistrița, mă rog, acest institut rămâne cu 150 de hectare după adoptarea acestui proiect.
Și să v-o mai spun pe-aia dreaptă: dacă tot am ajuns la rezultatele cercetării, în județul Bistrița, singura entitate care face cercetare e o firmă privată, ce nu are în prelucrare 300 de hectare și care se numără astăzi printre primii doi jucători naționali pe piața fructelor și legumelor. Așa cum dumneavoastră ați auzit de Institutul de Cercetare de la Bistrița, care are astăzi 280 de hectare, așa am auzit și eu.
Nedreaptă legea? Cercetarea la nivel european are, în medie, institute cu în jur de 20 de hectare, că în rest s-au făcut drumuri, domnule președinte. E posibil. Dar eu, acasă, mă duc și le spun oamenilor că le-am susținut dreptul la proprietate.
Mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.
Este o lege organică, o păstrăm pentru votul final.
Punctul 10 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora.
Acest proiect de lege are caracter ordinar.
Este inițiat de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe.
Punctul de vedere va fi prezentat de către domnul secretar de stat Hogea.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru politică externă, cu un raport de admitere.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, la microfonul 10.
## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
O nouă amendare a Ordonanței Guvernului nr. 24/1992 s-a impus din următoarele motive:
1. titlul actului normativ trebuia adaptat la obiectul său de reglementare, astfel cum a fost restrâns acesta în urma adoptării Legii nr. 198/2008;
2. taxele consulare incluse în anexa nr. 1 erau prevăzute în lei vechi;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1060893. lista serviciilor consulare, din aceeași anexă, cuprindea unele prestații rămase fără obiect în urma modificării legislației naționale survenite la data adoptării ultimelor amendamente prin care s-a intervenit direct în textul ordonanței;
· Dezbatere proiect de lege · respins
64 de discursuri
Îl invit pe domnul senator Filip, președintele Comisiei pentru politică externă, la microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Consiliul Legislativ a analizat și avizat favorabil.
Comisia românilor de pretutindeni, de asemenea, a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de asemenea, un aviz favorabil, fără amendamente.
Și, în sfârșit, și Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.
Am considerat și noi că, de fapt, această inițiativă legislativă nu face decât să reașeze aspecte care trebuiau să fie făcute în baza unor acte, a unor legi apărute în decursul ultimilor 20 de ani.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Domnul senator Ben Ardelean, microfonul 3.
Vreau să felicit și eu preocuparea Ministerului de Externe pentru revizuirea unor acte normative și, în același timp, vreau să atrag atenția asupra faptului că mai sunt destul de multe taxe consulare – repet, prin noua structură a legii, nu mai apare cuvântul „consulare” –, taxe publice și servicii, care trebuie revizuite și, bineînțeles, vor face obiectul următoarei legi, care este în dezbatere.
Însă, în același timp, consider că este absolut imperativ să se formeze o echipă de lucru între minister și celelalte organisme implicate, chiar cu consultarea parlamentară. Pentru că unul dintre lucrurile pe care le știm cu toții este că, în general, în teritoriu, de foarte multe ori – și teritoriu însemnând nu doar teritoriul României, dar și în afara țării –, de foarte multe ori când mergem, românii din afara granițelor, în general, se plâng de anumite prevederi ale legii care le îngrădesc dreptul de a obține anumite servicii, atât din cauza distanței, cât mai ales din cauza anumitor taxe și diverse alte avize de care au nevoie sau acte de care au nevoie și pe care nu și le obțin într-un timp relativ scurt, pentru a putea să proceseze aceste servicii.
Felicit încă o dată ministerul și cer o aplecare, probabil, a unui grup de lucru interministerial și cu cooperare parlamentară în acest domeniu. Vă mulțumesc tare mult.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale. Legea are caracter ordinar. Intrăm în procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Vă rog să înaintați, stafful, cât mai repede, proiectul de lege Camerei Deputaților.
Punctul 11 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
Aceasta este o propunere legislativă.
Inițiatori sunt un număr de colegi senatori și deputați.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru politică externă.
Părțile vizate sunt Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor Publice, care au un punct de vedere negativ.
Am să-l invit pe unul dintre inițiatori, dacă dorește.
Domnul Ben Ardelean.
Domnule senator, vă rog, microfonul 6. Acolo se susține, în calitate de inițiator, proiectul de lege.
Vă mulțumesc tare mult.
Ca membru al Comisiei pentru politică externă, am avut onoarea să apăr această inițiativă și consider...
O apărați sau sunteți inițiator, domnule senator?
S-o apăr în comisie.
Dar sunteți inițiator, ca să ne înțelegem...
Sunt inițiator.
Da, mulțumesc.
În contextul acesta, vreau din nou, în fața dumneavoastră, să susțin faptul că există foarte multe taxe care se percep, care sunt făcute pe o evaluare în care economia era de o altă factură. Și multe dintre acestea sunt extrem de mărite față de taxele pe care noi le plătim în România.
Pe de altă parte, repet ceea ce spuneam adineauri, la legea precedentă. Sunt foarte mulți români care trebuie să călătorească 200, 300, 400 de kilometri ca să ajungă la un consulat, pentru a putea să plătească o taxă, care este oricum foarte mare, de 100–150 de euro sau poate chiar mai mult pentru anumite taxe și servicii pe care statul român le percepe. Lucrul acesta îi pune în imposibilitatea de a-și putea obține anumite documente absolut necesare pentru buna funcționare și pentru ceea ce-și doresc. Și, tocmai de aceea, consider că o revizuire a taxelor consulare este absolut imperativă.
Susțin, în continuare, punctul de vedere al inițiatorilor, printre care mă număr, și consider că această propunere legislativă trebuie să treacă de plenul Senatului. Deși suntem prima Cameră sesizată, consider că trebuie să dăm un vot pozitiv pe această propunere legislativă.
Vă mulțumesc tare mult.
## Doamnelor și domnilor,
Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, microfonul 10, să susțină punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât reducerea cuantumului taxelor consulare și suplimentarea posturilor din schema de încadrare cu personal a Ministerului Afacerilor Externe ar produce un impact semnificativ asupra bugetului de stat, prin afectarea cheltuielilor bugetare de personal și diminuarea considerabilă a veniturilor bugetare estimate de Ministerul Afacerilor Externe. Numai reducerea taxelor consulare ar conduce la diminuarea veniturilor bugetare cu aproximativ 10 milioane de euro anual.
Propunerea de reținere de către Ministerul Afacerilor Externe a 60% din totalul taxelor consulare, deși avantajează ministerul, nu respectă principiul instituit de prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, conform căruia instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat, în speță Ministerul Afacerilor Externe, „varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanțate”. Ba, mai mult, în forma propusă de inițiatorii proiectului, se majorează numărul taxelor prevăzute de anexa la lege, ceea ce contravine Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la 23 iunie 2009 și ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2009.
Modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.136/2001 privind normarea parcului auto și a consumului de carburanți nu face, practic, obiectul reglementării prin lege.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Punctul de vedere al Guvernului este absolut justificat: 10 milioane de euro ar fi o sumă prea mare pentru a ne lipsi de la buget. Dar am putea accepta și o excepție unde este problema cea mai mare: cu cetățenii din Republica Moldova.
Deci, la reprezentanța noastră din Republica Moldova, acolo sunt cele mai mari probleme, pentru că avem de-a face cu cetățeni români, cu români de-ai noștri de peste Prut, care nu au venituri, stau prost cu veniturile și acea sumă de 150 de euro, pe care o spunea domnul senator Ardelean, este o sumă imens de mare pentru ei.
Eu aș propune să reîntoarcem inițiativa la comisie și să se găsească o formulă de excepție pentru cei din Republica Moldova, pentru că nu-i putem compara pe aceia din Republica Moldova cu aceia din Anglia sau din Germania.
Și mai este un aspect foarte important, care ține de credibilitatea noastră în relația externă. Atât domnul președinte Băsescu, domnul prim-ministru Ponta, cât și noi, toți reprezentanții din comisiile de specialitate, în relația cu Republica Moldova, am promis oficialităților de la Chișinău că vom reduce taxele pentru cetățenii moldoveni și ar fi o imagine extrem de proastă pentru noi.
Vă mulțumesc.
Mă scuzați, am omis să dau cuvântul comisiei.
Îl invit pe domnul senator Filip, la microfonul 7, pentru a prezenta raportul și, după aceea, deschid dezbaterile generale.
Mulțumesc, domnule președinte.
Se consemnează intervenția domnului senator Agrigoroaei.
Mulțumesc.
Comisia pentru politică externă a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, deși, dintre comisiile de aviz, Comisia românilor de pretutindeni și Comisia pentru drepturile omului au dat un aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, unul negativ.
Sigur, am dezbătut de două sau de trei ori acest proiect, această inițiativă în cadrul comisiei, în prezența domnului secretar de stat Radu Podgorean și a reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, și am tras concluzia, prin vot, evident, că această inițiativă legislativă... Nu că ea, pe fond, nu ar putea să fie luată în considerare, pentru că reașezarea taxelor consulare este o chestiune absolut necesară. Ceea ce însă am considerat, în acest moment, este că această reașezare a taxelor, în ansamblul lor, trebuie să fie, până la urmă, un subiect gestionat atât la nivelul Executivului, cât și la nivelul inițiativei parlamentare, lucru care, din păcate, în acest moment, nu s-a realizat.
Și, atunci, în consens, în cadrul Comisiei pentru politică externă am și făcut, de fapt, un document către Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor Externe a acceptat, cel puțin ca idee, ca într-o perioadă foarte scurtă să regândească modalitatea de reașezare a taxelor consulare, pentru că altfel este foarte complicat să decizi reașezarea acestor taxe consulare, să spunem, cu un procent egal de 15–20% sau așa cum inițiatorii au gândit că este mai bine.
Subiectul este mult mai complex decât o simplă tăiere a unor taxe consulare după modul în care fiecare dintre noi percepe această nevoie. În acest context, votul sau raportul Comisiei pentru politică externă a fost unul de respingere, repet, urmând ca acest subiect să rămână în atenția ministerului, considerând că, într-adevăr, problema taxelor consulare este o problemă sensibilă.
Mai mult decât atât, sunt, într-adevăr, pe traseul legislativ o serie întreagă de inițiative, de asemenea parlamentare, de reașezare a acestor taxe consulare, așa încât o să ne reîntâlnim cu acest subiect în perioada imediat următoare. Mulțumesc, domnule președinte.
Mai sunt și alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, la dezbaterile generale?
Da, domnul senator Ben Ardelean. Ați vorbit în calitate de inițiator, e adevărat. Microfonul 3.
Repet încă o dată ceea ce vă spuneam legat de taxele consulare, care au fost calculate în perioada de creștere economică. Este un lucru să le calculezi în perioada respectivă, în care era efervescența aceea și în care românii din afara granițelor nu se prea plângeau de veniturile foarte mici și de lipsa locurilor de muncă, care astăzi sunt dominante în zona de vest a Europei, iar lucrul acesta nu reprezenta o problemă majoră.
Acum este o mare problemă pentru ei să meargă, repet, sute de kilometri și să mai plătească și taxe aberante, extrem de mari, de două, de trei, de patru ori cât în România. Și asta îi obligă să vină până în România, iar în perioada respectivă se creează acele cozi, pe care le știm cu toții, în lunile de vară sau iarna, când vin în concedii, la toate oficiile statului, pentru a-și rezolva problemele care sunt legate de actele pe care trebuie să și le obțină.
Insist asupra faptului că este o lege bună, iar faptul că dă un răgaz de timp până ajunge la Camera Deputaților..., cred că în răgazul acesta de timp Ministerul Afacerilor Externe are timp să lucreze, dacă nu, la o altă inițiativă, pe care să o introducă prin ordonanță de urgență și apoi să o treacă prin plenul Parlamentului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale la această propunere legislativă.
Intrăm în procedura votului.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
A fost adoptat raportul de respingere a propunerii legislative, cu 50 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și două abțineri.
Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera decizională, Camera Deputaților, cât mai rapid.
Punctul 12 al ordinii de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.
Aceasta este o lege ordinară, iar raportul comisiei sesizate în fond este un raport de admitere – Comisia pentru administrație publică.
Inițiator, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2010, cu modificările și completările ulterioare, în scopul îmbunătățirii reglementării prin care se transpune Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.
Proiectul asigură cadrul general ca autoritățile publice să ducă la îndeplinire instituirea Infrastructurii naționale de informații spațiale în România, astfel încât aceasta să fie compatibilă cu cerințele directivei europene.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului vicepreședinte Popa, din partea Comisiei pentru administrație, la microfonul 7, să prezinte raportul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 18.09.2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege.
Sunt intervenții sau observații din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt.
Închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.
Legea este ordinară. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Vă rog să-l transmiteți, cât mai urgent, către Camera Deputaților.
Punctul 13 – Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei.
Această propunere legislativă este o inițiativă a unor domni și doamne senatori și deputați.
Din partea doamnelor și domnilor senatori există cineva care vrea să susțină propunerea legislativă?
Nu există.
Părțile vizate sunt Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației Naționale, precum și Ministerul Culturii.
Punctul de vedere este favorabil, cu amendamente. O invit pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Microfonul 8, doamna secretar de stat.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține raportul comisiei, care este cu amendamente, și, ca atare, nu avem obiecțiuni. Mulțumesc.
Domnul senator Popa, raportul Comisiei pentru administrație, la microfonul 7.
În ședința din 10.09.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Deschid dezbaterile generale la propunerea legislativă. Domnul senator Deneș, la microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Această propunere legislativă este o propunere salutară, pentru că așa ne vom aduce aminte noi și cetățenii acestei țări, măcar o dată pe an, de lucrurile care s-au întâmplat în istoria recentă sau mai puțin recentă a României. În cazul în speță este vorba de Bucovina.
Amendamentele pe care le-a adus Comisia de administrație – și probabil vor mai fi astfel de propuneri legislative – sunt două chestiuni importante, și anume neobligativitatea privind organizarea acestor zile din partea instituțiilor statului – Parlament, Președinție, autorități –, și o lasă cu titlu de organizare facultativă, adică pot organiza. Sigur, dacă aceste zile sunt în zile lucrătoare, să nu fie, pentru anumite categorii profesionale, zile libere, ci să fie o zi lucrătoare obișnuită, care, sigur, se marchează prin evenimente care pot fi organizate de către instituții.
Mulțumesc.
Domnul senator Flutur, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Și noi vom vota această propunere legislativă.
Doar câteva cuvinte. La 28 noiembrie 1918, deci înainte de Marea Unire, Consiliul Național al Bucovinei hotăra unirea acestei provincii, care 144 de ani a fost în Imperiul Habsburgic, și cred că merită sărbătorit acest eveniment.
Sunt convins că se va primi votul favorabil. Vă rog s-o faceți, pentru că merită. Bucovina merită acest lucru. Mulțumesc.
Domnul senator Bereanu, la microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Sincer, felicit inițiativa colegilor noștri parlamentari de a promova 28 noiembrie ca Ziua Bucovinei. Felicit și Guvernul că a dat un punct de vedere favorabil.
Bucovina a fost întotdeauna și va rămâne o zonă și o regiune emblematică a națiunii românești, dar, din păcate, doar o mică parte din cetățenii Bucovinei pot să se bucure de această dată de 28 noiembrie.
Dar, în noul context european în care vecinii noștri de la nord au hotărât să se integreze în Uniunea Europeană,
sperăm ca regiunea Bucovina să devină o regiune puternică la nivel european și național.
Așa că vă felicit încă o dată și Bucovina merită o astfel de zi. Vă mulțumesc.
Domnul senator Grigoraș, microfonul 2.
Mă alătur și eu celorlalți colegi cu felicitările de rigoare și vreau să subliniez că, în ultimii ani, s-a constatat o intensificare a schimburilor culturale, în special între Bucovina de la noi și zona Cernăuțiului, și-mi manifest încrederea că această zi ne va face și mai apropiați de românii noștri din zona Cernăuțiului.
Mulțumesc.
Voi vota pentru.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedura de vot.
Doamnelor și domnilor, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Este o propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul, cu amendamente admise.
Vă rog să vă exprimați. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.
Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar 3 abțineri, raportul, cu amendamente, a fost adoptat.
Doamnelor și domnilor, supun la vot propunerea legislativă.
Deschid votul.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Vă rog s-o transmiteți Camerei Deputaților.
Doamnelor și domnilor, este ora 12.00.
Conform celor votate în ședința de ieri, la această oră avem sesiune de vot. Deoarece s-a luat o hotărâre care a fost însușită de către Senat, prin consens... Nu am supus-o la vot, dar asta este situația, a fost un consens...
Atunci, pauză cinci minute, până la venirea domnilor colegi. Vă rog, pauză cinci minute.
La 12.05 începem votul final.
La 12.10, aveți dreptate, am depășit. La 12.10, peste cinci minute.
PAUZĂ
## * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă rog, vă invităm în sală, doamnelor și domnilor senatori. Domnule secretar Rotaru, începeți să citiți prezența, vă rog.
Noi nu avem sonerie, spre deosebire de Camera Deputaților.
Pauza de țigară se vede că a fost întreruptă. **Domnul Ion Rotaru:** Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Agrigoroaei Ionel prezent Federovici Doina Elena absentă Andronescu Ecaterina prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Anghel Adrian prezent Filip Petru prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Firea Gabriela prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Florian Daniel Cristian absent Arcaș Viorel prezent Flutur Gheorghe prezent Ardelean Ben Oni absent Frătean Petru Alexandru prezent Ariton Ion absent Geoană Mircea Dan absent Atanasiu Teodor prezent Ghilea Găvrilă absent Badea Leonardo prezent Ghișe Ioan prezent Badea Viorel Riceard absent Grapă Sebastian absent Banias Mircea Marius absent Greblă Toni prezent Barbu Daniel Constantin absent Grigoraș Viorel prezent Barbu Tudor absent Hașotti Puiu prezent Bădălău Niculae prezent Ichim Paul prezent Bălu Marius absent Igaș Traian Constantin absent Belacurencu Trifon prezent Iliescu Lucian prezent Bereanu Neculai prezent Ilieșiu Sorin prezent Biró Rozalia Ibolya absentă Ioniță Dan Aurel prezent Blaga Vasile absent Iovescu Ioan prezent Boagiu Anca Daniela prezentă Isăilă Marius Ovidiu absent Boboc Cătălin absent Jipa Florina Ruxandra absentă Bodea Cristian Petru absent Klárik László Attila absent Bodog Florian Dorel prezent László Attila prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Luchian Dragoș absent Bujor Dumitru Marcel absent Luchian Ion prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Dan Mihai absent Burlea Marin prezent Marian Valer absent Butnaru Florinel absent Marin Nicolae absent Butunoi Ionel Daniel prezent Markó Béla absent Cadăr Leonard prezent Mazăre Alexandru absent Calcan Valentin Gigel absent Mihai Cristian Dănuț prezent Câmpeanu Mariana absentă Mihai Neagu absent Chelaru Ioan prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Chiriac Viorel prezent Miron Vasilica Steliana absentă Chiru Gigi Christian absent Mitu Augustin Constantin prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mocanu Victor prezent Ciorbea Victor prezent Moga Nicolae prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mohanu Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Mora Ákos Daniel absent Cordoș Alexandru prezent Motoc Octavian prezent Corlățean Titus absent Mutu Gabriel prezent Coste Marius absent Nasta Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel prezent Neagu Nicolae absent Crețu Gabriela prezent Neculoiu Marius absent Cristache Iulian prezent Nicoară Marius Petre prezent Cristina Ioan prezent Nicolae Șerban prezent Croitoru Cătălin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Deneș Ioan prezent Nistor Vasile prezent Dincă Mărinică prezent Niță Mihai prezent Dobra Dorin Mircea prezent Nițu Remus Daniel prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Obreja Marius Lucian prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Dumitru absent Drăghici Damian absent Oprea Gabriel absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen prezent Pașcan Emil Marius absent Pataki Csaba absent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu absent Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian absent Popa Constantin absent Popa Florian absent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Corneliu absent Popescu Dumitru Dian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule senator, mulțumesc. Mulțumesc pentru citirea listei de prezență.
Facem, la solicitarea unui grup parlamentar, o prezență prin vot electronic.
Doamnelor și domnilor, vom apăsa butonul 1.
Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot, acum, după ce am deschis votul.
Butonul 1, da?
De aia am și procedat ca atare, domnule senator. Am intuit.
105 prezenți sunt, dar nu a votat decât un număr redus. Sunt 105.
Mai facem o dată, tot la solicitarea liderului de grup.
1, 3, vă rog, ca să...
Vă rog să vă exprimați. Deschid votul.
1, butonul 1!
102 voturi, de fapt.
Dați-i o listă domnului senator, da? Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.
Vă reamintesc că avem un număr de șase inițiative legislative, dintre care unele au fost dezbătute astăzi..., astăzi au fost dezbătute. Toate au rapoarte.
Suntem la sesiunea, pur și simplu, de vot.
Toate sunt organice. Două, la sfârșit, sunt din cele care nu au întrunit numărul de voturi la votul de zilele dinainte.
Primul proiect de lege, punctul 3 – Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Se
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Vă rog să-l înaintați, cât mai repede, celeilalte Camere. Următorul punct pentru sesiunea de vot este punctul 9 – Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 3 și a anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul celor două comisii este de respingere a propunerii legislative, care este o propunere legislativă ce face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Se supune la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 64 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Sunt obligat să supun la vot propunerea legislativă în ansamblul ei.
Deschid votul. Se supune la vot propunerea legislativă. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați votul.
Cu 51 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă nu a obținut numărul de voturi necesar unei legi organice.
Pe cale de consecință, este respinsă.
Următorul punct al sesiunii de vot este Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip prepay.
Raportul comisiei este...
Punctul 38 al ordinii de zi, dar are raportul dezbătut.
Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 11.06.2013, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Punctul 39 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Este vorba despre o reexaminare. Ne aflăm în fața unei reexaminări a proiectului de lege, solicitată de Președintele României.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Punctul următor este punctul 40 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Da, domnule senator. Suntem în procedură de vot. Da, vă rog, microfonul 2, domnul senator Vegh.
## **Domnul Vegh Alexandru:**
Da. Pe procedură, domnule președinte.
Acest act normativ a fost dezbătut ieri și a fost respins. Care este motivul pentru care îl supuneți din nou la vot?
Din sală
#138061Mai citiți regulamentul!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc.
Luați loc, domnule senator.
În conformitate cu procedurile din Parlamentul României, fiind vorba despre o ordonanță de urgență, ea trebuie să întrunească numărul de voturi necesar unei legi organice pentru a fi admisă sau respinsă. În condițiile în care...
Păi, domnule, nu s-a întrunit numărul de voturi. Nu s-a respins.
Încă o dată, e o chestiune pe care puteți să o lămuriți față în față cu regulamentul, da?
Vă mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor, este o procedură de reluare a votului asupra proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind o ordonanță cu caracter organic, Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Pe cale de consecință, fiind prima Cameră sesizată, vă rog să transmiteți Camerei Deputaților proiectul de lege cât mai rapid.
Următorul proiect de lege, punctul 41 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2013 pentru reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanțare nerambursabilă în domeniul forței de muncă.
Doamnelor și domnilor colegi, vă reamintesc că proiectul de lege s-a dezbătut în ședința plenului de ieri, 1 octombrie 2013. S-a supus la vot proiectul de lege, iar proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Ne aflăm în aceeași situație procedurală. O ordonanță de urgență nu poate fi respinsă sau aprobată decât cu votul unei legi organice. În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism (L501/2013)
Vă rog să transmiteți Camerei Deputaților, urgent, acest proiect de lege.
Doamnelor și domnilor senatori, vă mulțumesc.
Am încheiat ședința de vot final și încheiem și lucrările, pentru că nu putem să continuăm după o ședință de vot final, conform procedurilor noastre.
Vă mulțumesc.
Reluăm ședințele Senatului săptămâna viitoare.
Și utilă, și necesară, așa cum s-a exprimat domnul senator Hașotti, eminent membru al Parlamentului de foarte mult timp.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#141105„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|647763]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/11.X.2013 conține 28 de pagini.**
Prețul: 70,00 lei
Domnule președinte, au răspuns prezent la apelul nominal 91 de colegi senatori.
Trebuie să ținem cont că, în ciuda reglementărilor legislative care le protejează pe viitoarele mame, ele se confruntă însă cu o formă de discriminare, pentru că angajatorii evită pe cât posibil să angajeze o femeie însărcinată.
Și, nu în ultimul rând, după absolvire, majoritatea tinerelor femei încep să-și construiască cariera, să-și găsească locul
pe piața muncii, ceea ce implică, de multe ori, schimbări de joburi, _internship_ -uri, activități de practică. Acest lucru însă conduce la o discontinuitate în câmpul muncii pe perioada primilor ani după absolvire, ceea ce înseamnă că ele nu pot beneficia de concediul de creștere a copilului, conform actualei legi, pentru că nu au, de cele mai multe ori, continuitatea celor 12 luni dinaintea nașterii copilului.
Și, în final, vreau să mulțumesc, indiferent de rezultat, Comisiei pentru muncă, pentru că pentru această lege s-au întâlnit de patru ori, încercând să găsească soluții pentru viitoarele familii, astfel încât să eliminăm această nedreptate și să ducem la diminuarea numărului de copii abandonați. Mulțumesc.
Piața, sigur, la pâine, va rămâne stabilă. Românul, când nu mai are alternativă, tot la pâine recurge, dar din asta nu trebuie să facem iarăși un profit, unii.
Pentru un prim pas, cred că este bine ce s-a făcut, dar, dacă nu vom susține cu toții această idee, este adevărat că nu va duce la ceea ce s-a gândit. Rolul important, până la urmă, revine Ministerului Finanțelor Publice, care, prin structurile specializate, trebuie să facă un efort deosebit. Dar eu revin și spun că, în colaborare cu cei implicați, convingându-i... Și am văzut o inițiativă foarte bună a unui mare producător – nu-i dau numele, că nu vreau să-i fac reclamă și nici nu-l cunosc – care a dat un număr de telefon pe televiziune și spune: dacă nu vi se dă bon fiscal, să anunțați. Poate există și altă variantă. Poate există variante mai simple, dar cea mai simplă variantă este cumpărătorul, atunci când nu primește..., fiindcă el trebuie conștientizat că e în avantajul lui, că plătește cu atât la sută mai puțin. Dacă e nepăsător, niciodată comerciantul nu va purta grijă săracului cumpărător. El se bucură! Neatenția lui îi aduce profit.
Mulțumesc mult.
Pe cale de consecință, vă rog foarte mult să analizăm aceste situații nu punctual, ci, așa cum este corect, pentru prezervarea unui patrimoniu care – v-a spus doamna ministru – s-a redus de trei ori în acești 20 de ani. Poate că nu era nevoie de 100 și ceva de hectare, 500 și ceva de hectare, dar, în mod sigur, cât avem acum este, să spunem, minimumul necesar.
Și, de asemenea, am ajuns ca, de la acest microfon, despre Academia „Șișești”, care este o academie, o instituție de referință în știința și cultura românească, să spunem că este o instituție desuetă și că nu ar mai trebui să existe. Eu resping aceste puncte de vedere.
Îmi aduc aminte de pozițiile ministrului Funeriu din guvernarea trecută, care spunea că aceste academii trebuie transformate în niște ONG-uri, la marginea societății.
Nu! Haideți să prezervăm ceea ce este, să întărim managementul și, când Guvernul, noi, statul, Parlamentul, vom da finanțare acestor institute și ele nu vor face treabă, să ne raportăm atunci la activitatea lor. Acum, ele abia reușesc să existe. Sunt slabe. Și oamenii care le conduc sunt slabi, pentru că, dacă instituția lor e slabă, și ei sunt slabi și de multe ori ei sunt de acord ca aceste terenuri să le fie luate.
Eu, personal, mă voi opune prin vot acestui punct de vedere și voi susține respingerea proiectului.
Vă mulțumesc.
Nu, stimate coleg. Și, ca specialist, trebuia să știți că, la culturile mari cel puțin, trebuie să faci și rotație, trebuie să faci înmulțirea semințelor, pe lângă sămânța amelioratorului, și este nevoie de o suprafață mult mai mare decât cea pe care ați spus-o dumneavoastră. Nu mai spun de viticultură sau de horticultură, fiind cazul aici de o stațiune pomicolă. Nu se poate ca o livadă să o muți astăzi, pentru că vrei neapărat o bucată de pământ din stațiunea respectivă.
Eu, stimați colegi, vă rog din suflet să respingeți o astfel de inițiativă, pentru că o stațiune cum este cea de la Bistrița, cu 150 de hectare rămase, nu poate să facă cercetare științifică pe diferitele specii pomicole pe o suprafață mai mică de atât.
Încă o dată, vă cer un vot de susținere a punctului de vedere al Guvernului.
E adevărat că nu se face cercetare pe 300 de hectare. Se poate face pe 10 hectare. Dar la fel de adevărat este că s-ar putea ca cele 290 de hectare care ne rămân să le folosim altfel în agricultură și să nu ne uităm la cât de frumos trece prin curtea lor drumul intern al unui cartier de vile.
Mulțumesc din suflet tuturor.