Stenogramă plen

Bună dimineața!

Deschid ședința Senatului de astăzi, 23 aprilie 2013 – sesiunea de declarații politice.

- Grupul parlamentar al PSD are alocate 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 5 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Senatorii independenți – 1 minut.

Îl invit pe domnul senator Pop Liviu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul central.

Când o să se vorbească la microfonul central, să ne pregătim, ca să câștigăm timp.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică poartă numele „Flota populară și mișcarea lui Băsescu”.

Stimați colegi,

Da, ați auzit bine.

Titlul declarației este „Flota populară”, și nu Mișcarea Populară, urmată de „mișcarea lui Băsescu”, și nu flota lui Băsescu.

Rațiunea argumentării este că flotă, din păcate, nu mai avem. Discutăm tot mai des despre flotă la timpul trecut. În același timp, Băsescu nu mai are Mișcare Populară, pentru că i-au luat-o consilierii, cu sau fără voia lui. Tocmai aceste motive ne obligă să facem o legătură strânsă între flotă, mișcare, Băsescu și popor.

Dacă am fi avut flotă, astăzi nu am mai fi avut nevoie de Mișcare Populară. Cele 390 de nave dispărute în România, în triunghiul tranziției, au dus, în primul rând, la un număr

considerabil de șomeri și, de ce să nu precizăm clar, la venituri mult mai mici la bugetul statului.

Mișcare? Se mișcă consilierii pentru a face o Mișcare Populară, în loc să se miște flota ca să aducă bani în bugetul României, consilieri care folosesc resursele poporului pentru a crea Mișcarea Populară. Internetul, telefoanele, aparatura, biroul, totul este folosit din banul public pentru a face o nouă flotă – flota populară.

Ce a însemnat flota am văzut. Am avut peste 390 de nave, ne situam pe locul șapte în lume, aveam peste 20.000 de angajați în acest domeniu. Astăzi, vedem doar niște rămășițe.

Ce va face această Mișcare Populară vom vedea. Până atunci, nu vă pot spune decât „Vânt bun la pupă!”, pentru ca flota populară să găsească mișcarea lui Băsescu. Pardon, Mișcarea Populară să găsească flota lui Băsescu.

Să nu uităm totuși un aspect important. Băsescu a fost pus în mișcare de 7,4 milioane de români. Anul trecut, din păcate, nu am avut flotă suficientă pentru a-l trimite din postul de Președinte al României. Semnele ne arată că anul viitor Băsescu vrea să se miște pe la NATO. Mi-aș dori foarte mult să aibă și flotă. Sper ca navele din flota NATO să fie mai ușor de administrat decât flota românească.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul Popa Ioan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog încă ceva. Haideți să încercați să veniți mai aproape, dacă știți că urmați, că altfel pierdem mult timp, da?

Urmează domnul senator Florian Daniel Cristian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Urmează domnul senator Chiru Christian.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Mă numesc Ion Popa.

Pentru stenogramă, mă scuzați, Ion Popa.

Ion Popa, senator de Argeș, Colegiul uninominal nr. 1.

Mulțumesc.

Declarația poartă titlul „Responsabilitatea în politică și economie”.

De mai bine de 23 de ani, în politica românească se vorbește, se analizează și se introduc concepte revoluționare de reformare a sistemului instituțional românesc. Toate partidele politice, mai puțin cele cu viziuni extremiste sau cele cu profil etnic, afirmă în declarații și, din păcate, numai în declarații publice despre importanța refacerii financiare și se vorbește tot timpul de soluții pentru bunăstarea fiecărui cetățean.

Din păcate, niciun proiect concret pe un sector de politici publice – dezvoltare rurală și agricolă, sănătate, educație, sistem de pensii, reorganizare administrativ-teritorială, prioritizarea dezvoltării sectoarelor industriale etc. – nu a avut consensul întregii clase politice sau nu s-a dorit să fie realizat și pus în aplicare de fiecare guvern în parte din motive de sensibilitate electorală.

Au fost încercate tot felul de experimente – de genul reformei în educație, care mai mult a încurcat un sistem și așa destul de delicat –, am avut tot felul de modificări ale Codului fiscal, cu neajunsurile sale, dar, din păcate, ne-au lipsit parteneriatele strategice dintre partidele politice din tot eșichierul politic.

PNL a fost singurul partid care, atunci când s-a aflat la guvernare, într-o variantă cvasisingulară, a fost adeptul parteneriatelor pe criterii instituționale cu toate partidele parlamentare din acel moment, cum ar fi, de exemplu, proiectul legislativ care, de bine, de rău, a adus o schimbare în agenda opiniei publice românești: Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Stimați colegi,

Încerc să explic că au lipsit grupurile de lucru între partidele politice pe domenii ce privesc bunăstarea economică, strategii pe termen mediu și lung pentru identificarea unor sectoare de prioritate economică necesare pentru dezvoltarea națională, ca să nu mai fim doar o simplă piață de bunuri de consum pentru diverse interese transnaționale. Mai precis, nu avem la nivel parlamentar ceea ce se încearcă timid, la nivel local, de o serie de consilii județene prin asocierile de dezvoltare intercomunitară.

Mulțumim și noi.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Chiru Christian Gigi.

Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. „Guvernul USL nu are nevoie de igienă orală” Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un grup de medici dentiști constănțeni mi-au atras atenția, printr-un memoriu, asupra sistării alocării de fonduri la nivel național pentru asigurarea asistenței stomatologice în sistemul public de asigurări de sănătate.

Decizia unilaterală a ministrului sănătății, sau, mai exact, a ministrului Nicolăescu, nu poate face rău decât poporului român și pune în pericol sănătatea acestuia. Poate că domnul ministru, economist de profesie, nu conștientizează gravitatea situației și vede totul ca pe un calcul matematic, cu repercusiuni în economie.

Aș vrea să vă atrag atenția asupra câtorva aspecte. România se află, chiar și acum, după 20 de ani, pe ultimele locuri în Europa la consumul de pastă de dinți. Educația, din acest punct de vedere, este oarecum precară. Așa cum confirmă specialiștii în domeniu, lipsa igienei orale poate duce la complicații la nivel psihic sau gastric. Poate că, din punct de vedere economic, efectele negative asupra stării de sănătate a populației sunt doar amănunte, însă pentru români, dragi colegi, ele pot fi devastatoare.

Totuși, așa cum am putut vedea, domnul ministru compară tratamentul stomatologic cu cel pentru cancer și, fără a minimaliza suferința celor care trec prin dureri cumplite din pricina cancerului, nu putem lăsa deoparte și efectele lipsei de asistență stomatologică, motiv pentru care l-aș întreba pe domnul ministru: ce poate face un minor care are dureri cumplite de dinți, iar părinții nu au posibilități financiare să-l ducă la medic? Să meargă la cerșit, să se apuce de furat? De aceea, consider că, în loc să ne educăm copiii să meargă periodic la stomatolog, noi revenim la norme ce țin mai degrabă de Evul Mediu.

Printr-un protest, medicii stomatologi au atras atenția asupra situației unice în istoria asigurărilor de sănătate la nivelul Uniunii Europene, cu efecte iremediabile asupra politicilor publice de sănătate în domeniu, un precedent nefast.

## Dragi colegi,

Colegiul Medicilor Dentiști din România apreciază că, printr-o astfel de abordare, Ministerul Sănătății încalcă grav prevederile Constituției României, dar și pe cele ale art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, respectiv realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, sistem medical care ar fi adaptat nevoilor populației, îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii de sănătate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cea din mediul rural, dezvoltarea sistemului calității actului medical și a siguranței pacientului, dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor de sănătate bazat pe criterii de transparență, calitate etc.

## Mulțumesc.

Ați vorbit 3 minute și 22 de secunde din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, pe domnul Popa Constantin. Microfonul central.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi pornește de la o serie de întrebări pe care și le pun și ni li punem toți cei interesați de starea actuală a societății românești.

Suntem noi cu adevărat un stat democratic? Avem noi un stat de drept autentic? Este de vină numai clasa politică pentru starea actuală a țării? Respectăm noi principiul separației puterilor în stat? Este, realmente, Parlamentul organul reprezentativ suprem al poporului român, așa cum prevede Constituția? Au făcut conducătorii politica interesului național?

De aceea se vorbește tot mai des, în ultima vreme, despre neputința instituțiilor statului de a exercita o administrație națională la nivelul cerințelor actuale și de perspectivă, despre reforma statului, despre revizuirea Constituției, despre o nouă împărțire administrativ-teritorială, ca semn de recunoaștere a faptului că nu funcționăm deloc bine ca stat european.

De asemenea, se aduc frecvent critici dure din partea partenerilor europeni referitoare la funcționarea justiției, a administrației în general – vezi Raportul MCV și neadmiterea în Spațiul Schengen –, precum și remarcile ofensatoare proferate de europarlamentarul britanic Nigel Farage în Parlamentul European, care susține, cu cifre și date,

prejudiciile aduse țării sale de cei 68.000 de emigranți români, dintre care 27.000 au fost, în diferite etape, reținuți, anchetați de poliție pentru o gamă diversă de infracțiuni.

Populația este și ea nemulțumită de felul în care funcționează administrația românească la toate nivelurile, de leadershipul practicat în toate domeniile: economic, agrar, al sănătății, educației, mediului, alimentației, serviciilor, ordinii publice etc.

Așa stând lucrurile, ne întrebăm: cine va putea schimba această situație dificilă, care pune sub semnul întrebării existența noastră ca națiune? Rămânem cu șanse de afirmare în istorie?

Mulți dintre cei cu care mă întâlnesc în noua mea calitate, de senator, de parlamentar român, nu știu mai nimic despre rolul Guvernului, al ministerelor, al Parchetului, al justiției, al organismelor de control: Garda Financiară, ANAF, Curtea de Conturi. Ei observă că marii responsabili cu controlul legalității se poartă ca niște neputincioși agenți constatatori care vin și se plâng că 40% din buget se duc în buzunarele unora. E bine așa?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator,

V-am ascultat cu mare plăcere, sigur că da. Nu fac recomandări, dar așa, cu mai multă experiență, când îi chemați pe colegii dumneavoastră sus, acolo, ca să vă asculte când vorbiți la microfon, mai scurtați textul, că din dorința dumneavoastră de a vorbi așa... nu s-a înțeles nimic din ce ați spus. Dar eu, fiind atent, am înțeles. Ei vin acolo și vă ascultă de sus, de acolo.

Nu, dar vor să vă vadă live. Vă spun eu, vor să vă vadă live.

Mulțumesc.

Domnul senator Darius Vâlcov – Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul central.

Domnul de la PP-DD a vorbit exact 4 minute și 40 de secunde.

Adică ați fost la microfon 4 minute și 40 de secunde, nu știu dacă...

„Pădurile României, un bun național sau o sursă de jaf?”

Ignorăm date și documente care ar trebui să provoace adevăratele dezbateri atât aici, în Parlament, cât și în viața publică. Nu știu câți dintre dumneavoastră au intrat în posesia raportului Curții de Conturi privind situația patrimonială a fondului funciar forestier din România în perioada 1990–2012 sau câți l-au citit sau răsfoit. Vă recomand studierea acestui document, pentru că, dincolo de datele aproape ireal de crude despre jaful crunt la care a fost supus în ultimii 23 de ani fondul forestier al României, raportul relevă și incapacitatea noastră, a tuturor, ca societate, de a ne apăra prin reglementări fără mai multe înțelesuri de aceste fenomene.

În acest raport se spune negru pe alb: „Într-o societate aflată în tranziție, care nu-și găsise echilibrul material și moral, reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor a reprezentat, fără îndoială, un factor de agresiune major asupra sistemului forestier. Avalanșa solicitărilor de reconstituire a dreptului de proprietate nu a ținut seama de obligația de a proteja mediul, de a conserva biodiversitatea, de a preveni încălzirea globală, și nici de satisfacția reparării unor abuzuri săvârșite înainte de 1990. Mobilul a fost câștigat imediat, prin dobândirea drepturilor litigioase asupra terenurilor forestiere și valorificarea acestora.

Legile de retrocedare în trepte, confuze și lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile și au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, amânându-l _sine die_ , afectând stabilitatea sistemului forestier și a pieței lemnului. Legislația administrării și controlului poluării pădurii a fost decuplată de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale în pădurile proprietate publică a statului.

Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept și au indus în eroare unele instanțe de judecată.

Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autoritățile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferență și pasivitate.”

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Păran Dorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator, poftiți. Microfonul central.

O să-l invit pe domnul senator Florian Daniel, din partea Grupului parlamentar al PDL, să fie pregătit.

Nu, acolo e OK, dar să venim de acolo, mai mâncăm din timpul stimaților colegi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Terra, poluare, supraviețuire”.

În fiecare an, ziua de 22 aprilie este dedicată Zilei Pământului. Este ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător în Statele Unite, anul 1970.

Nu știu cât de des ne amintim despre mediu, Pământ, poluare și ecologizare, dar măcar de Ziua Pământului ar trebui să o facem. Până la urmă, cuvintele de mai sus nu sunt niște simple concepte, sunt, într-un mod clar, vectori care converg înspre ceea ce înseamnă viața sau dispariția acesteia de pe Terra. Trezirea din anii ’70 legată de Ziua Pământului și făcută pentru protecția mediului, fondată de senatorul american Nelson, încă mai trebuie să fie promovată. Trăim într-o lume în care contează, practic, două lucruri: viteza și cantitatea. Rămâne neglijată de foarte multe ori calitatea. În domeniile mari ale economiei – industrie, agricultură – de prea multe ori așa se pune problema. Dacă în urmă cu câțiva ani gazele și fumul însemnau prosperitate, acum acestea înseamnă poluare.

Așadar:

1. Trezirea pentru Pământ trebuie să aibă mult mai mulți adepți și trebuie să conștientizăm problemele de mediu fără a avea iluzia că pe noi nu ne afectează asemenea lucruri.

2. Cel puțin în România, avem o problemă cu spiritul civic. Civismul ne cam lasă indiferenți. Mediul se protejează prin foarte mult spirit civic.

3. Omul a transformat natura în folosul său și neglijența umană asupra naturii devine de foarte multe ori strigătoare la cer.

Ca trezirea de protejare a mediului să aibă loc, trebuie să fie evitate chestiuni ca: folosirea incorectă a îngrășămintelor chimice, exploatarea nerațională a solului, tăierea, raderea pădurilor și poluarea apelor.

În lumea aceasta așa-zis modernă, în excesul de a vrea să obținem repede cât mai mult, totul, de la nivelul micului producător până la nivelul marilor corporații alimentare și industriale, se folosesc fel de fel de chimicale. Dacă crești găini într-o gospodărie, le cumperi furaje concentrate, dacă cumperi pui din supermarket, constați că e apă destul de zdravăn injectată în el, iar dacă îți iei niște fructe „de sezon”, vezi că sunt făcute pentru vreo trei sezoane. Iar cât despre efectele acestora, boli se numesc.

Mulțumesc, domnule senator Păran.

Ați vorbit 4 minute din timpul acordat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Daniel Cristian, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Urmează doamna Steliana Miron.

Domnule președinte de ședință, Domnilor secretari,

Stimați colegi,

Voi face referire la situația „Când asumarea devine amânare”.

Săptămâna trecută, deși Uniunea Social-Liberală are o majoritate de aproximativ 70% în Parlament, putând adopta

orice proiect de lege sau inițiativă legislativă dorește, a apelat la asumarea răspunderii guvernamentale pe un proiect de lege care vizează domeniul proprietății. Se invocă necesitatea ca acest proiect de lege să fie adoptat urgent pentru a respecta data fixată de CEDO. Dar ce v-a împiedicat, domnule prim-ministru, să vă treziți înainte de ceasul al doisprezecelea?

Totodată, domnilor guvernanți ai USL, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Guvern, cerere formulată de către reprezentanții USL în anul 2010, Curtea Constituțională statua, din interpretarea textelor constituționale, că legiferarea pe calea angajării răspunderii are un caracter de excepție. Astfel, „la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedură de urgență nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență”.

Mă întreb, domnilor guvernanți: ce anume v-a împiedicat, cu o asemenea majoritate în Parlament, să adoptați acest proiect uzând de procedura obișnuită, în Parlament existând un proiect de lege care vizează domeniul proprietății? Oare din dorința de a nu exista o dezbatere publică serioasă și din dorința de a bifa acest proiect la nerealizările guvernării USL? Pentru că despre realizări nu poate fi vorba, având în vedere faptul că propunerile dumneavoastră fac referire doar la guvernarea ce va să vină.

Este inadmisibil, domnilor guvernanți, ca cetățenii români să nu beneficieze de dreptul lor de proprietate, primind în schimb cupoane. Adică cei care au ocupat abuziv imobilele să stea liniștiți, pentru că proprietarii vor primi în schimb compensare prin puncte... de așteptare. Mai mult, valoarea notarială din 2013 a imobilului revendicat va ajunge să fie convertită în întregime în bani abia în anul 2024, evident, fără a fi prevăzută indexarea cu inflația.

## Mulțumesc.

Ați consumat 2 minute și 20 de secunde din timpul afectat grupului dumneavoastră parlamentar.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Declarația mea politică are titlul „Retrocedarea”. Stimați colegi,

Mă văd nevoită să vă aduc în atenție câteva aspecte deosebit de importante, omise din dezbaterea publică privind noua propunere a legii retrocedărilor.

În primul rând, imperativul înlocuirii conceptului de „preluare în mod abuziv” cu cel de „confiscare fără titlu”, atât în textul inițial al legii, precum și în cel propus de Guvern. S-a acceptat prima variantă.

Totuși, trebuie să clarific faptul că, din punct de vedere juridic, statul nu a preluat, ci a confiscat imobilele respective, iar modul în care s-a dispus confiscarea, respectiv în mod abuziv, nu poate fi stabilit decât de instanța de judecată. Prin urmare, este necesar ca textul de lege să prevadă fără echivoc modul în care au fost confiscate aceste imobile, și anume fără titlu.

În al doilea rând, este necesar ca imobilele confiscate fără titlu în perioada 1945–1989 și care în prezent se află în domeniul public al statului să nu fie restituite în natură. Precizarea se dovedește utilă în contextul în care se urmărește restituirea de parcuri, biblioteci sau alte spații publice de interes local. În lipsa unei asemenea precizări, abuzurile și nedreptățile se pot îndeplini cu ușurință, iar erorile legii trecute vor fi iar repetate.

Stimați colegi,

Cele două mențiuni au fost incluse în amendamentul pe care l-am propus pentru articolul 1 al legii aflate în discuție și voi face tot posibilul, în calitatea mea de senator, pentru ca acestea să fie acceptate și incluse în proiectul de lege.

Interesul nostru comun este de a promova o lege dreaptă, care să descurajeze erorile sau înșelăciunile, așa încât, stimați guvernanți, nu pot să nu vă întreb: veți susține aceste clarificări ce limitează abuzurile sau veți persista în eroare? Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamnă senator.

Ați vorbit un minut și 58 de secunde din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul senator Niță Mihai, din partea Grupului parlamentar al PC.

Domnule senator, microfonul este al dumneavoastră.

A, nu, mă scuzați. Îi dau cuvântul domnului senator Vasile Nistor, pentru că Domnia Sa trebuie să meargă la ședința Birourilor permanente reunite.

Domnule vicepreședinte, aveți microfonul central la dispoziție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pentru finalizarea procesului de restituire a proprietăților – un moment de dreptate pentru români”

Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pe marginea proiectului de lege privind despăgubirea foștilor proprietari de imobile naționalizate este lăudabilă și necesară. Este un prim pas spre rezolvarea unui proces complex și dificil, rămas nerezolvat de către toate guvernele care au condus România după 1989. Orice demers împotriva acestui document de o importanță covârșitoare ar avea

consecințe dintre cele mai grave pentru statul român, care va fi pus în situația de a achita suma de 8 miliarde de euro din resurse extrabugetare, lucru imposibil în momentul de față.

Documentul pentru care Executivul și-a angajat răspunderea urmărește rezolvarea definitivă a problemelor apărute de-a lungul anilor în procesul de restituire a proprietăților, inclusiv a situațiilor care i-au adus României condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Printre prevederile importante ale legii se regăsește și obligația ca imobilele în care funcționează școli și spitale să-și păstreze destinația timp de 10 ani. De asemenea, singurele care nu pot fi retrocedate în natură sunt parcurile. O altă dispoziție a legii arată că foștii proprietari care nu mai pot primi terenuri în natură pot participa la licitații pentru obținerea unor puncte valorice.

Modalitatea asumării răspunderii în fața Parlamentului, o premieră pentru USL, a fost aleasă din cauza solicitării CEDO, care a cerut imperativ României refacerea legislației până în luna mai. Nu în ultimul rând, noua lege a retrocedărilor se dorește a fi o reparație istorică pentru cei cărora li s-au confiscat averile și, pe de altă parte, va duce la soluționarea unui litigiu grav pe care statul român îl are pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, unde sunt în prezent peste 3.500 de cauze.

Noul act normativ a constituit un moment de responsabilitate politică în care Guvernul și Legislativul au colaborat pentru soluționarea unor probleme istorice. Cu toate că USL are o majoritate covârșitoare în Legislativ, angajarea răspunderii Guvernului a fost un eveniment de solidaritate interpartinică, având în vedere partea de vină pe care o au toate partidele care au legiferat aspecte privitoare la despăgubiri.

Mulțumesc.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Votul sau glonțul?”.

Abraham Lincoln spunea că „votul este mai puternic decât glonțul” și aceasta s-a putut vedea la cele două alegeri de anul trecut, culminând cu ultima, ce a reprezentat o execuție finală a acelei părți din clasa politică românească ce a crezut, vreme de ani de zile, că voința publică poate fi manipulată oricum, oricând și de către oricine, în folosul intereselor personale sau de grup.

Da, un vot te poate omorî ca om politic sau te poate răni atât de grav, încât revenirea în viața politică să se facă foarte anevoios sau chiar deloc.

Aceste gânduri mi-au venit în minte, stimați colegi, acum, când văd cum dreapta din România, aflată în colaps și fără nicio posibilitate concretă sau coerentă de revenire, ilustrează perfect ceea ce Lincoln spunea cândva.

Mă număr printre oamenii politici care au militat întotdeauna pentru unitate și dezbateri constructive, indiferent de ideologii sau de doctrine.

Am trista ocazie de a observa cum unii nu au învățat și nu vor învăța niciodată din greșelile făcute și cred că votul cetățenilor sau cel de încredere acordat de către colegii lor reprezintă un fir elastic de care poți trage la infinit, fără ca vreodată să se rupă.

Atenție, stimați colegi, care vă ghidați așa-zisa viață politică după astfel de teorii! Acel fir se rupe și, atunci când o face, el tinde să îl lovească direct în față tocmai pe cel care a abuzat de puterile sale.

M-am întrebat deseori de ce unii oameni politici înțeleg politica drept un câmp de luptă pe care există numai dușmani, puțini camarazi și totul trebuie să treacă prin tăișul vorbelor urâte, al acțiunilor fățarnice și al neîncrederii totale.

Pentru o viață politică cu adevărat funcțională, avem nevoie și de putere, și de opoziție, însă o opoziție care să își înțeleagă pe deplin rolul și să și-l asume conform.

În același timp, deși România este caracterizată de doctrina social-democrată, cetățenii săi fiind și rămânând de stânga, avem nevoie și de dreapta, dar nu una măcinată de lupte intestine, de același comportament ce are la bază principiul trădării ca soluție universală și punerea bețelor în roțile celor care guvernează. Sunt de părere, stimați colegi, că niciodată un om care este capabil să-și trădeze sau să-și ucidă frații, prietenii sau partenerii nu se va putea purta echitabil în nicio situație și nu va putea participa la nicio acțiune la care propriul interes să nu primeze.

Ați vorbit 3 minute și 15 secunde din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicoară Marius Petre – Grupul parlamentar al PNL. Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Modelul polonez”.

Am citit acum câteva săptămâni un articol dintr-o agenție de presă on-line europeană care citează o revistă poloneză din Varșovia, o revistă de prestigiu, de altfel, în care se vorbește despre modelul polonez în economie, piața forței de muncă și politici imigraționale, obiective care ar trebui analizate inclusiv de liderii politici români, mai ales din perspectiva atragerii de creiere din resurse naționale și imigraționale, necesare revigorării diverselor sectoare de activitate economică.

Articolul din ziarul polonez începe cu un subtitlu care, ca parlamentar român, mi-a atras atenția asupra unei realități pe care noi nu o fructificăm. Citez: „Țară de emigrare – britanicii, irlandezii și germanii știu prea bine –, Polonia atrage, de asemenea, mulți imigranți, lucrători din Europa Centrală și de Est, dar și din Asia de Sud-Est și din Africa.”

Ulterior, articolul continuă cu prezentarea unor expați – imigranți care susțin economia poloneză –, care au înțeles beneficiul oferit de oportunitățile poloneze. Voi cita doar câteva exemple de expați din ceea ce nominaliza respectivul articol.

„Atunci când Germán Efromovich, miliardarul sud-american și proprietarul companiei aeriene «Avianca», a vrut să cumpere compania portugheză TAP, s-a izbit de un obstacol major, cel al legislației europene, care interzice unui investitor din afara UE să achiziționeze mai mult de 49% din acțiunile unei companii aeriene, obstacol pe care omul de afaceri l-a depășit rapid, anunțând, cu ocazia unei conferințe de presă organizate la Lisabona, în fața reporterilor uluiți: «Cererea mea de dobândire a naționalității poloneze este în curs. Pot să fac acest lucru pentru că părinții mei erau polonezi.» La scurt timp după aceea, pe 5 decembrie 2012, își primea pașaportul polonez.

Yuriy Gladyr, care este de patru ani la Zaksa, echipa din Kedzierzyn-Kozle, în Silezia, nu este fără îndoială la fel de bogat, dar este cu siguranță mai tare la volei. Originar din Poltava, din Ucraina, Gladyr locuiește acum în Polonia cu soția sa. Și el a primit cetățenie poloneză.

Domnul senator Oprea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Ați vorbit 5 minute și 55 de secunde, domnule senator Nicoară.

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația se intitulează „Obsesia referendumului”.

USL a depus recent un proiect legislativ la Senat prin care urmărește reducerea pragului de prezență pentru validarea unui referendum de la 50% la 30%. Nu poate scăpa de obsesia suspendării șefului statului, uitând că ei nu respectă nici acum opinia cetățenilor, pentru că este deja un referendum valabil, pentru Parlament unicameral, care așteaptă de ani buni să fie pus în practică.

Din nefericire, inițiatorii măsurii nu au avut inspirația de a cere și părerea unor experți în drept sau poate că nu le-a păsat. Ar fi aflat că în Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția în 2007, capitolul II, paragraful 2.b., se precizează: „Aspectele fundamentale ale legii referendumului nu trebuie amendate cu mai puțin de un an înaintea unui referendum, ele trebuind să fie precizate în Constituție.” De asemenea, în același document se atrage atenția asupra dreptului fundamental al tuturor cetățenilor ce dețin naționalitatea unui stat de a vota, obligativitatea rezidenței cetățenilor fiind valabilă doar în cazul unor scrutine locale sau regionale, prin urmare, nu și naționale.

Din păcate, contrar declarațiilor de mai sus și celor spuse mai ales de domnul Ponta, că acest Guvern vrea să aibă parte de pace, fără crize politice, tocmai din această cauză pregătește o confruntare de proporții, punând setea de răzbunare din USL deasupra relațiilor României cu Uniunea Europeană și a liniștii interne.

Suntem totuși curioși să aflăm când vor crede socialiștii că e cazul să lase deoparte răfuielile cu opoziția și să încerce guvernarea țării, cel puțin pentru a asigura, cât de cât, funcționarea economiei.

Vă mulțumesc.

## Domnule senator,

Nu pot să vă felicit pentru ceea ce ați făcut, dar trebuie să constat că sunteți persoana care se încadrează cel mai bine. Ați vorbit un minut și 47 de secunde plin de substanță. Eu n-am fost atent la ce ați spus, dar ați spus lucruri foarte interesante.

Domnul senator Dumitrescu Florinel are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Microfonul central, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „ _Quo vadis_ Schengen?”.

Politizarea excesivă a subiectului Schengen în România și retorica antieuropeană a unor lideri politici marcanți ai actualei Coaliții de guvernare au dus la un blocaj al negocierilor pe această temă, care tinde să se cronicizeze. Conjunctura politică generată de campania electorală cu final previzibil, deficitul de imagine externă, consecință a declarațiilor populiste și pronaționaliste care inundau spațiul public nu mai târziu de vara trecută, nu au făcut decât să ne împingă spre o poziție marginală în politica europeană.

Dosarul Schengen al României este problematic nu din cauza condițiilor tehnice, care au fost deja depășite, ci din cauze exclusiv politice, guvernanții noștri neînțelegând un adevăr elementar: într-o Europă din ce în ce mai interdependentă nu contează foarte mult acrobațiile de imagine și superspecialiștii în comunicare, deja omniprezenți, ci profesionalismul factorilor de decizie și modalitatea de negociere a tematicilor care privesc interesul național.

Lipsa unei strategii de dezvoltare a țării, mecanismul extrem de articulat al economiei subterane și corupția bine înfiptă în peisajul cotidian al omului simplu, alături de lupta politică vizibilă pentru controlul justiției au convins europenii că nu suntem o soluție de încredere pentru frontierele externe ale Uniunii.

După cum avertiza nu de mult domnul Jean Dominique Nollet, șeful unității de analiză Europol, posibila aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen riscă să transforme litoralul bulgar al Mării Negre într-o posibilă țintă pentru imigrația clandestină.

Eforturile diplomatice din ultima vreme au arătat că relațiile cu statele care s-au opus cu vehemență aderării României la Spațiul Schengen prezintă o serie de vulnerabilități, iar instabilitatea politică internă, dublată de lipsa de prudență a mesajelor politice, a îngreunat dialogul extern și a facilitat lipsa de soluții.

Disocierea dintre tema aderării la Schengen și Raportul MCV a fost una dintre puținele vești bune, dar, cu toate acestea, nu putem privi lucrurile cu optimism. Deși România a participat și participă la operațiunile care vizează segmentele de graniță supuse presiunilor migrației clandestine, deși cooperarea cu statele din regiune este sinergică, în ciuda efortului tehnic deosebit de costisitor de monitorizare a granițelor estice, toate aceste aspecte au fost suspendate în mecanismul decizional european.

Mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit 3 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PP-DD.

Urmează domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD.

Un minut, domnule Bodog, pentru că ați trecut în față.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

„De ce este nevoie de o abordare strategică în domeniul sănătății?”

În declarația mea politică de astăzi aș dori să fac o pledoarie pentru a implementa și în România o abordare strategică în domeniul sănătății.

Consider că este necesar acest lucru, în primul rând, pentru că doar printr-o abordare strategică putem să reconstruim sistemul național de sănătate, pentru că doar ghidați de o strategie elaborată prin implicarea tuturor factorilor interesați putem să reașezăm sistemul pe o fundație solidă și sănătoasă. Strategia este cea care ne arată obiectivul spre care vrem să ne îndreptăm și pașii pe care trebuie să-i realizăm pentru a ajunge acolo.

Avem nevoie de o strategie, pentru că suntem la guvernare și tot ceea ce realizăm în acest mandat va fi decisiv pentru viitorul României.

Nu în ultimul rând, noi înșine ne-am propus și ne-am asumat să facem acest lucru. La pagina 104 din Programul de guvernare al USL scrie negru pe alb: „elaborarea în cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare și modernizare a sistemului de sănătate românesc pe termen scurt, mediu și lung.”

Sper ca decidenții care propun astăzi măsuri de reformă să înțeleagă că e nevoie de o abordare integratoare. E nevoie ca deciziile luate și măsurile legislative să fie operaționalizarea unei strategii, iar această strategie să fie elaborată cu acordul partenerilor sociali și al tuturor factorilor implicați. Cuvântul-cheie este „parteneriat”.

În primul și în primul rând, va trebui să elaborăm un Pact național de sănătate, care să fie semnat de către toți factorii politici. După ce avem pactul, putem dezvolta Strategia pentru sănătate, următoarea etapă însemnând elaborarea unei legi-cadru a sănătății.

Obiectivul general al acestei abordări strategice trebuie să fie un sistem de sănătate care oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate și care să contribuie la creșterea calității vieții acestora. Trebuie să asigurăm accesul echitabil la servicii medicale de calitate, în funcție de nevoile fiecăruia, și să redăm demnitatea personalului medical. Satisfacția pacienților și îmbunătățirea indicatorilor demografici vor fi indicatorii și dovada măsurabilă a succesului acestei abordări strategice.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul în continuare domnului senator Sorin Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL. Microfonul central.

Domnule senator, aveți cuvântul.

„Despre Parlamentul de teracotă”

Suntem, cu certitudine, cel mai mare parlament din istoria României. În al doilea rând, noi, cei din USL, reprezentăm una dintre cele mai solide majorități pe care le-a avut vreodată un guvern. Consecința firească a acestei stări de fapt este că ar trebui să fim și calitativ cel mai bun parlament al istoriei recente.

Dar lucrurile nu stau așa. În realitate, Parlamentul României este unul de teracotă, mecanizat, lipsit de viață proprie, un parlament lipsit de suflu și de viziune, un parlament care, în ansamblul său, nu-și înțelege misiunea istorică pe care i-au încredințat-o cetățenii.

Nu este rău că noi, cei din majoritate, susținem eforturile unui guvern care încearcă să repornească România și s-o plaseze acolo unde îi este locul. Nu este rău că opoziția încearcă să semnaleze și să sancționeze derapajele majorității. Rău este că și unii, și alții facem formal ceea ce facem. Mimăm parlamentarismul autentic, îl schimonosim.

Noi, cei din majoritatea USL, suntem, până una-alta, incapabili să preluăm inițiativa. Nu facem decât să votăm oferta legislativă a Guvernului. În general, aprobăm ordonanțe și, mai nou, ordonanțe care modifică ordonanțe. Ceea ce se dezbate se dezbate superficial, în comisiile din Parlament. În plen nu mai știm să dezbatem. Această stare de lucruri este generată, stimați colegi, de comoditate.

Cât timp muncim efectiv în Parlament într-o săptămână? Cât timp suntem dispuși, cu adevărat, să muncim pentru cei care ne-au ales? Mulți dintre dumneavoastră vă apărați spunând că le sunteți datori cetățenilor din colegiu. Dar cât timp din timpul nostru stăm cu adevărat printre oamenii care și-au pus speranțele în noi? Câte inițiative legislative avem noi înșine? Cum ne batem pentru ele? Cât timp consacrăm studiului legislației? Cât suntem dispuși să sacrificăm pentru a le impune liderilor noștri și pentru a ne impune nouă înșine un alt regim, un regim în care munca parlamentară să fie expresia unei vocații?

Din păcate, nu dezbatem, nu legiferăm și nu ne exercităm rolul de control. Suntem cu adevărat bărbați de stat sau doar soldați și ofițeri ai unei armate de teracotă? Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mergem mai departe, cu domnul senator Ghilea Gavrilă, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți cuvântul.

Microfonul central, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

„Avem nevoie de locuri de muncă, nu de o nouă generație de «șomeri de lux»”

Conform angajamentelor asumate în fața Fondului Monetar Internațional, Guvernul Ponta a anunțat că va promova un program de concediere în 16 companii din sectorul energetic, în baza unor proiecte de restructurare și reorganizare care vor fi aplicate în intervalul 2013–2018.

În consecință, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice proiectul ordonanței de urgență – adoptat, cu o grabă suspectă, de Guvern în ședința de săptămâna trecută – pentru aplicarea, în perioada 2013–2018, a măsurilor instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.

Conform proiectului de act normativ aprobat de Guvern, persoanele concediate vor primi lunar indemnizația de șomaj, la care se vor adăuga un așa-numit venit de completare, calculat la nivelul ultimului salariu mediu net încasat, dar și plăți compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăți.

Deci aceste persoane disponibilizate vor încasa, timp de unu-doi ani, venituri similare sau chiar mai mari decât cele pe care le-ar fi realizat la vechile locuri de muncă, nefiind determinate în vreun fel să-și caute un nou angajator. Și nici nu o vor face, atâta vreme cât orice altă ofertă salarială va fi net inferioară veniturilor cumulate realizate ca „șomeri de lux”.

După părerea mea, în momentul de față, România are nevoie de noi locuri de muncă, și nu de o nouă generație de „șomeri de lux”, care se va transforma peste doi ani într-o veritabilă bombă socială.

Ne amintim cu toții de perioada guvernării CDR, în anii 1996–2000, când, tot sub presiunea FMI, Guvernul Ciorbea a disponibilizat zeci de mii de mineri, pe care i-a ademenit cu plăți compensatorii, iar în momentul în care aceste resurse au fost epuizate prin consum, pe fondul lipsei acute a locurilor de muncă, nemulțumirile sociale au degenerat în mineriadele violente declanșate în anul 1999, în timpul Guvernului Radu Vasile.

## Mulțumesc.

Ați folosit 3 minute și 40 de secunde din timpul afectat grupului dumneavoastră parlamentar.

Dau cuvântul domnului senator Voinea Florea – Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul central.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Îngăduiți-mi ca de la tribuna Senatului să urez tuturor colegilor și românilor cu numele de Gheorghe, George, Gheorghița și Georgeta „La mulți ani!” și o viață mult mai bună.

Titlul declarației politice: „Între _gaudeamus igitur_ și _dura necessitas_ ”.

Zilele trecute, mai precis pe 19 și 20 aprilie, a avut loc Congresul Partidului Social Democrat. Țin să felicit din toată inima noua, dar mai ales tânăra echipă aleasă și să le urez succes în activitate. Este o echipă formată din oameni plini de vitalitate, cu viziune și, cel mai important, oameni care au dovedit capacitatea de a gestiona eficient și responsabil resursele, raportându-se realist la conjunctura socioeconomică națională și europeană.

Partidul Social Democrat a creat, de-a lungul timpului, lideri cu personalitate ce au rezistat la testul de anduranță al opoziției. Partidul Social Democrat a creat simboluri și a cultivat voci credibile în politica românească. Numele lor au rezonanță și sunt asociate cu profesionalismul, experiența și preocuparea pentru armonizarea tridimensională a activității: politică, economică și socială.

Încrederea investită, de-a lungul anilor, de Partidul Social Democrat în oamenii tineri și cu vederi progresiste este astăzi confirmată de echipa condusă de Victor Ponta, echipă care reflectă politica de promovare a valorilor, a oamenilor care au dovedit o experiență solidă, seriozitate, disciplină și bună-credință în activitatea lor. Iar buna-credință a membrilor PSD a fost probată trecând singurul test pe care nu-l poți truca – votul românilor. Și votul populației a confirmat faptul că Partidul Social Democrat este nu numai principala forță politică din România, dar este și cel mai articulat partid de pe eșichierul politic.

Mă uit cu încredere și speranță către noua conducere a Partidului Social Democrat, așa cum o face întreaga populație a acestei țări, care așteaptă de opt ani oameni providențiali, care să le ofere mult așteptata creștere economică, de care se leagă, indisolubil, și bunăstarea individuală a fiecărui român.

Partidul Social Democrat are resursele umane și experiența necesare pentru ca așteptările românilor să se concretizeze. Mai mult decât atât, avem premisa credibilității. Guvernul USL, condus de domnul Victor Ponta, a promis reîntregirea salariilor bugetarilor, schilodite fără discernământ de Guvernul Boc, și a făcut-o. A garantat creșterea pensiilor, stopată încă din anul 2010 de același guvern excesiv parcimonios și lipsit de viziune macroeconomică, și a realizat acest lucru prin majorarea de la 1 ianuarie 2013 a valorii punctului de pensie la 762 de lei.

Ați epuizat 4 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Marian Dan Mihai.

Microfonul central. Aveți cuvântul. Atenție la timp!

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Regionalizarea României: o discuție despre beneficii și costuri”.

Regionalizarea este un proces de reorganizare teritorială și descentralizare administrativă a unui stat prin care

structurile administrativ-teritoriale se reamenajează din punct de vedere geografic, cu o nouă proiecție asupra infrastructurii, distribuției populației și activităților economice, în scopul dezvoltării economice durabile, concomitent cu reducerea disparităților dintre vechile forme de organizare și regiunile nou-create.

Procesul de regionalizare a României trebuie să fie fundamentat pe un proiect politic care, evident, trebuie să fie asumat de Guvernul României și care, pentru a-și atinge obiectivele, are nevoie nu numai de o majoritate parlamentară considerabilă, ci și de o abordare consensuală între toate forțele politice aflate la putere sau în opoziție, societate civilă și cetățeni.

Partidul Democrat Liberal și-a propus să pună în practică acest proiect politic încă din 2009, când forma o supermajoritate parlamentară cu PSD, așa cum este cea a USL-ului de astăzi. Din păcate, anul electoral 2009, cu alegerile europarlamentare și cele prezidențiale, nu a fost favorabil obținerii unui consens politic pentru demararea regionalizării României.

Proiectul PDL de la acea dată prevedea crearea unui număr de 12 regiuni, prin redesenarea și ajustarea actualelor regiuni teritorial-statistice și desființarea județelor, a căror configurație a fost stabilită prin Legea nr. 2/1968. La nivel teritorial, s-a inițiat o serie de dezbateri între autoritățile județene și cele locale pentru a vedea ce atribuții pot prelua de la serviciile deconcentrate ale ministerelor din județe, în condițiile în care activitatea acestora urma să fie reorganizată la nivel regional.

Practic, noi am urmărit o descentralizare administrativă de la nivel central spre nivel regional și o deconcentrare a atribuțiilor serviciilor județene către autoritățile locale. Însă astăzi, ca și atunci, cel mai mare pericol la adresa regionalizării este introducerea unor discuții despre persoanele care vor guverna aceste regiuni de dezvoltare și mai puțin despre instituții și proceduri.

Domnul senator Niță Mihai – Grupul parlamentar al PC. Domnule senator, vă atrag atenția că aveți numai un minut.

Vă rog să concentrați, dacă aveți o formulă mai extinsă, ca și colegul dumneavoastră Nistor. Aveți cuvântul.

Declarația de astăzi poartă titlul „Salvați istoria României!”.

Ziua de 18 aprilie, instituită dintr-o imperativă necesitate la nivel mondial ca Zi a Monumentelor și Siturilor Istorice, constituie pentru noi prilejul oportun de a releva importanța protejării și conservării obiectivelor autentice ale patrimoniului de importanță națională și universală.

Considerăm că este de datoria noastră să adoptăm această preocupare, ca un prinos de recunoștință pentru înaintașii noștri, păstrători cu temeinicie ai prețioaselor valori definitorii pentru filonul istoriei și devenirii noastre. Trecutul oricărui popor este matricea lui spirituală și materială fără de care și-ar pierde identitatea.

Izvoarele istorice situate pe teritoriul României sunt nu doar copleșitoare, prin număr și diversitate, ci constituie o avere națională impresionantă. Din păcate însă, acestui tezaur incomensurabil nu i se pune în lumină adevărata valoare. Dezinteresul inexplicabil al statului se asociază, în mod nefericit, cu inexorabila degradare cauzată de trecerea timpului.

Demnitarii care oficial au în atribuțiile de serviciu protejarea obiectivelor ce ne marchează concret istoria reală – monumente istorice, situri prețioase și bunuri aparținând existenței milenare a nației române pe acest pământ – se mulțumesc prin a se marghioli pe la sindrofiile mediatizate, făcându-și titlu de glorie din orațiile franțuzite sau englezite păstrate spre nemurire în arhivele unor televiziuni.

Relicvele istoriei noastre marcate de oameni vrednici ai vremii, de eroi și de martiri sau de înaintași cu minte sclipitoare se năruie sub ochii nepăsători ai guvernanților de ieri și de azi. Nepăsarea atrage după ea uitarea păguboasă, în timp ce noi încercăm aiurea să ne explicăm unii altora de ce o ducem prost, de ce nu ni se acordă atenția pe care pretindem că o merităm din partea străinilor.

Și, ca să fiu scurt, săptămâna trecută, tinerii conservatori de la Slatina au organizat un eveniment tematic dedicat zilei mai sus menționate, în cadrul așezării monahale de la Clocociov. Participanții au fost puternic impresionați de tot ce au aflat cu acest prilej și sunt dornici să contribuie, prin orice mijloace, la deblocarea impactului în care ne aflăm.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mitu Augustin – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „De ce ne pleacă inteligența peste graniță? Exodul creierelor românești”.

Situația învățământului românesc, la toate nivelurile pe care acest sector național le are, pare să devină din ce în ce mai complicată cu fiecare an care mai trece, cu fiecare guvernare care preia acest portofoliu, considerat a fi printre cele strategice atunci când vine vorba de prezentul și viitorul României.

Una dintre cele mai alarmante probleme cu care se confruntă sectorul educațional al țării – și asta de ani buni de zile –, cu o creștere alarmantă în prezent, este cea a migrației intelectuale către sistemele occidentale de educație, fără ca acest patrimoniu uman, această comoară națională să mai găsească vreodată motivația de a reveni acasă.

Dacă educația românească suferă de o lipsă cronică de interes manifestată de tânăra generație pentru școală, de o lipsă acută de perspectivă în privința formării continue, de implicarea reală a factorilor decizionali în programe și proiecte care să susțină și să finanțeze, conform standardelor europene, sistemul de învățământ și interesul tinerilor pentru acesta, mai nou, asistăm tăcuți și indiferenți la fenomenul catastrofal al migrației intelectuale a tinerilor.

Conform statisticilor oficiale raportate de Eurostat, România înregistrează un grad extrem de scăzut, aproape inexistent, al investițiilor orientate spre mediul universitar, o lipsă acută de interes al românilor pentru instituțiile de învățământ europene, din cauza gradului de sărăcie ridicat, precum și a proastei informări cu privire la ofertele de educație și sursele de finanțare prin bursă.

Performanța și capacitatea de absorbție a învățământului superior românesc sunt reflectate, inimaginabil, în absența României din topul Shanghai al celor mai performante 500 de universități ale lumii.

În prezent, deși există portalul Ploteus, care a fost creat de Comisia Europeană pentru suport informațional oferit studenților, părinților și chiar profesorilor, iar Ministerul Educației Naționale a creat, la rândul său, o alternativă la acest portal, există un deficit informațional și funcțional zdrobitor la nivelul societății românești.

Mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD. Microfonul central.

Aveți cuvântul, distinsă doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Creșterea alocației pentru copii, o urgență națională”.

„Eu aș crește-o și cu 1.000%, 2.000%, dacă ar exista posibilitatea. Din 2014, sper să avem posibilitatea să creștem alocația de stat pentru copii. Asta depinde însă de ce buget vom avea, de creșterea economică a României”, a spus ministrul muncii, Mariana Câmpeanu.

Așadar, eventuale măsuri de creștere a alocației de stat pentru copii depind de prioritățile bugetului de anul viitor și de parametrii macroeconomici pe care-i vom atinge anul acesta. Dincolo însă de orice discuție cu privire la sume și resurse bugetare, datoria noastră, ca parlamentari, este să ne luptăm pentru transformarea acestui subiect într-o prioritate națională, mai mult, într-o urgență a noastră, a tuturor, pentru că este una dintre marile probleme ale sistemului de asistență socială din România.

În timpul campaniei electorale, am postat pe contul meu oficial de Facebook o infografie bazată pe date preluate din Eurostat referitoare la nivelul alocației de stat pentru copii în România, comparativ cu restul Uniunii Europene. Pe harta continentului erau figurate doar trei cifre: nivelul alocației din România, de aproximativ 10 euro – 42 de lei per copil, al celei din Bulgaria, de 18 euro, și media Uniunii Europene, de 210 euro.

Această postare a suscitat cea mai aprinsă dezbatere, stabilind un record absolut în ce privește audiența. Aproape 300.000 de persoane au văzut postarea, iar dintre acestea 6.300 au apreciat-o, aproape 2.000 au distribuit infografia mai departe, iar peste 600 au postat comentarii.

Din toată această dezbatere, care pe alocuri a generat chiar și scântei, s-au desprins două idei esențiale: în primul rând, alocația de stat pentru copii trebuie majorată considerabil și obligatoriu; în al doilea rând, trebuie reformat sistemul astfel încât această alocație să fie un sprijin pentru creșterea copiilor, și nu invers, adică să nu mai existe situații de părinți care fac copii doar pentru a încasa alocația. Aici trebuie să intervină proactivitatea și chiar creativitatea Guvernului în găsirea unei formule care să ajute la cheltuirea cu folos a acestor bani, chiar și în condițiile unui buget de austeritate.

## Mulțumesc, doamnă senator.

Mai dau cuvântul domnului senator Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vi s-a epuizat timpul, domnule senator Todirașcu. Aveți totuși un minut și jumătate, pentru că mai avem un domn senator, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Coca.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prima declarație politică pe care o fac în calitate de senator se referă la apartenența mea politică și reprezentarea în Parlamentul României.

În conformitate cu decizia Curții de Apel București de înființare a Partidului Noua Republică, fac următoarele declarații.

Sunt membru fondator al Partidului Noua Republică, conform actelor de înființare depuse la Tribunalul Municipiului București.

Ca membru fondator al Partidului Noua Republică, sunt membru _de jure_ al acestui partid începând cu data deciziei Curții de Apel București, emisă în 29 ianuarie 2013, respectiv ulterior desfășurării alegerilor parlamentare din anul 2012.

În calitate de senator al Partidului Noua Republică, voi continua să activez în Grupul parlamentar al PDL. Vă mulțumesc.

## Distinse domnule senator,

Din dorința de a nu se crea vreo impresie greșită, îmi permit să vă atrag atenția, în virtutea prevederilor din Regulamentul Senatului. Dumneavoastră ați făcut o declarație politică. Dumneavoastră, în Senatul României, nu puteți fi decât senator din partea partidului sau a formațiunii pe baza căreia ați intrat în Parlament sau pe lista căreia ați intrat în Parlament. Dacă renunțați la această calitate, înseamnă că deveniți, în Parlamentul României, senator independent. Deci dumneavoastră nu sunteți în Parlamentul României senator din partea Partidului Noua Republică. Partidul Noua Republică nu este partid parlamentar. Sigur, declarația dumneavoastră politică a fost relativ explicită, în care ați spus că sunteți în partidul respectiv, dar dumneavoastră figurați ca senator în Grupul parlamentar al PDL. Iar dacă veți renunța la această calitate de membru al grupului, deveniți cel mult senator independent. Acesta este regulamentul.

Vă mulțumesc pentru precizare.

Să nu se creeze confuzii, că astăzi a intrat în Parlament Partidul Noua Republică.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Coca – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „23 aprilie – Ziua Mondială a Cărții”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, pe 23 aprilie, în peste o sută de țări din toată lumea, se serbează Ziua Mondială a Cărții.

S-a ales această zi de 23 aprilie deoarece reprezintă și o dată simbolică pentru literatura universală. În această zi, în anul 1616, au murit Cervantes și Shakespeare.

Ziua Mondială a Cărții este o celebrare internațională, sub înalta autoritate și onoranta dispoziție a UNESCO, atât a cărților, cât și a artei de a citi.

În baza acestor argumente, în anul 1995, Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie Zi Mondială a Cărții pentru a le aduce astfel un tribut de respect tuturor scriitorilor și, în același timp, pentru a-i încuraja pe cititori, în special tineri, să descopere plăcerea lecturii.

Originea acestei sărbători vine din Catalonia, un loc în care se dăruiau cărți și trandafiri celor dragi de Sfântul Gheorghe, o tradiție care datează de peste 90 de ani.

Ziua Mondială a Cărții a devenit un proiect care reprezintă un parteneriat între editori, vânzători de carte și alte părți interesate, care lucrează împreună cu scopul de a promova cărțile și cititul. Oficialitățile și organizațiile civice de profil au lansat, de-a lungul timpului, numeroase categorii de activități și evenimente organizate la care participă tineri, profesori, edituri, librării, biblioteci și alți iubitori de carte. În această zi cel mai popular cadou pentru toate vârstele este o carte.

Având în vedere acest cadru de festivitate națională și mondială, apreciez că Editura „Litera” și ziarul „Ring” au avut o bună idee atunci când au hotărât să sărbătorească Ziua Mondială a Cărții printr-un eveniment inedit – „Noaptea cărților deschise”.

Acesta va avea loc, conform anunțului organizatorilor, în Centrul Vechi al Bucureștiului, începând cu ora 18.00, și va continua până târziu în noapte. Evenimentul va fi deschis de domnul Robert Negoiță, primarul sectorului 3 al Bucureștiului. Organizatorii îi vor invita pe toți trecătorii să-și aleagă una sau mai multe cărți din cele peste 3.000 dăruite de Editura „Litera”.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este ora 10.30. Am încheiat sesiunea de declarații politice de astăzi, 23 aprilie 2013, urmând să intrăm în programul obișnuit al zilei de marți.

Îl rog pe domnul secretar să facă apelul nominal. Aveți cuvântul, domnule secretar.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian|absent<br>prezentă<br>absent| |---|---| |Anghel Cristina Irina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Richeard<br>Banias Mircea Marius|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|absent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezentă<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent<br>absent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|absent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|absent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent| |Cristina Ioan|absent| |Croitoru Cătălin|absent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Marinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|absent|Obreja Marius Lucian|absent| |---|---|---|---| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Olosz Gergely|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Dumitru|absent| |Drăghici Damian|absent|Oprea Gabriel|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Ștefan Radu|absent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașca Liviu Titus|absent| |Durbacă Eugen|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pavel Marian|prezent| |Federovici Doina Elena|absentă|Păran Dorin|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Filip Petru|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Pereș Alexandru|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Pop Liviu Marian|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Constantin|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent|Popa Florian|absent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Ion|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Grapă Sebastian|absent|Popa Nicolae Vlad|absent| |Greblă Toni|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent|| |Ichim Paul|absent|Purec Ion Simeon|prezent| |Igaș Traian Constantin|absent|Rădulescu Cristian|absent| |Iliescu Lucian|absent|Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Savu Daniel|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Sârbu Ilie|absent| |Klárik László Attila|prezent|Secășan Iosif|absent| |László Attila|absent|Severin Georgică|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Dragoș|absent|Solomon Antonie|prezent| |Luchian Ion|absent|Stoica Ștefan|absent| |Marian Dan Mihai|absent|Stuparu Timotei|absent| |Marian Valer|absent|Suciu Matei|absent| |Marin Nicolae|absent|Șova Dan Coman|absent| |Markó Béla|absent|Tánczos Barna|absent| |Mazăre Alexandru|absent|Tămagă Constantin|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mihai Neagu|absent|Tătaru Nelu|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Tișe Alin Păunel|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Toma Ion|prezent| |Mocanu Victor|absent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Moga Nicolae|absent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mohanu Nicolae|prezent|Tudor Doina Anca|absentă| |Mora Ákos Daniel|prezent|Țapu Nazare Eugen|absent| |Motoc Octavian|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Mutu Gabriel|absent|Valeca Șerban Constantin|absent| |Nasta Nicolae|absent|Vasiliev Marian|prezent| |Neagu Nicolae|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Neculoiu Marius|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Verestóy Attila|absent| |Nicolae Șerban|absent|Vochițoiu Haralambie|absent| |Nicula Vasile Cosmin|absent|Voinea Florea|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Niță Mihai|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Nițu Remus Daniel|absent|Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că din totalul de 175 de senatori și-au înregistrat prezența 120 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt,

Programul de lucru pentru astăzi, din acest moment:

– de la ora 9.00 la ora 10.30 a avut loc sesiunea de declarații politice;

– de la ora 10.00 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților;

– de la ora 10.15 – ședința Biroului permanent al Senatului;

– de la ora 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului;

– de la ora 14.00 – lucrări în comisiile permanente reunite și lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

Pentru mâine, 24 aprilie 2013, Biroul permanent vă propune plen comun al Senatului și Camerei Deputaților, începând cu ora 10.00.

Sunt comentarii?

Nu sunt.

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 29 aprilie – 4 mai 2013.

Biroul permanent vă propune următorul program: Luni, 29 aprilie 2013, și marți, 30 aprilie 2013 – activități în circumscripțiile electorale.

Miercuri, 1 mai 2013, joi, 2 mai 2013, și vineri, 3 mai 2013 – zile libere.

Sâmbătă, 4 mai 2013 – activități în circumscripțiile electorale;

Sunt comentarii în legătură cu acest program? Nu sunt comentarii.

Punctul 3 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

3. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba de amendarea unor articole. Prin lege se prevede că infrastructura forestieră poate să treacă în administrarea consiliilor locale, comunale sau a consiliului județean, dar fără să fi fost înainte precizat ce se întâmplă cu lucrările de geniu, de artă, de îmbunătățiri funciare. Prin această modificare sunt prinse și acestea în evidență, adică pot fi transferate de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva la administrațiile locale. De asemenea, un impediment în transferarea lor, cu intenția de a beneficia de fonduri europene – în special la Măsura 125 din PNDR –, era că se cerea și efectuarea lucrărilor cadastrale și intabulare, ceea ce nu puteau să facă consiliile locale, ci vechiul proprietar.

Prin aceste amendări ale celor două articole, se poate face acest lucru și, ca atare, vă rugăm..., pentru că este în interesul administrațiilor locale, fără să afecteze bugetul cu nimic.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Inițiatori, de asemenea, un grup mai mare de senatori și deputați din mai multe partide.

Dacă se susține de către inițiatori... Domnul senator Bumbu.

Vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de transformarea unei direcții din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în administrație, respectiv Direcția de combatere a grindinei și determinare a ploii.

Fiind trecută în 2010 – transformată, inițial, în 2008... Administrația a făcut, în 2010, o singură direcție... Nu-și poate duce prerogativele și să-și îndeplinească scopul.

Prin această măsură, care este agreată, am înțeles, și de minister, viitoarea administrație poate să intre în atribuții cum trebuie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

3. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.

Inițiatori: domnul senator Alexandru Pereș și domnul deputat Clement Negruț.

Vă rog, domnule senator Pereș.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Având în vedere că suntem într-o perioadă de modificări structurale în cadrul instituțiilor centrale și al ministerelor, precum și pentru a avea un argument mai puternic la momentul rectificării bugetului de stat, inițiatorii solicită aprobarea dezbaterii în procedură de urgență pentru această propunere legislativă, conform art. 107 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Reiau votul, că nu am numărat voturile pentru... Stimați colegi, vă rog să votați clar și la vedere. Am întrebat cine este împotrivă. 103 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.

A fost respinsă solicitarea pentru procedura de urgență.

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatori... un număr considerabil de senatori ai Grupului parlamentar al PSD.

Din partea inițiatorilor se susține solicitarea? Nu.

Nu se susține, nu votăm.

Păi, strigați, vă rog. Domnul senator Coca.

Uitați-vă și în dreapta!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mă uit, că nu am ce face.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se susține Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 din Legea nr. 84/2012.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Acum, să știți că, de la mine, stânga se vede dreapta.

Ultima propunere legislativă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h) a alin. (1) al art. 257 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal. Un grup de senatori ai Grupului parlamentar al PSD – inițiatori.

Vă rog, domnule senator Coca.

Susținem, domnule președinte.

Este vorba despre o amnistie fiscală pentru foarte mulți dintre bugetari. Este o inițiativă foarte importantă. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Abțineri?

49 de abțineri.

Cu 62 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 49 de abțineri, oricum are majoritate, a fost aprobată procedura de urgență.

Punctul 4 din ordinea de zi – Proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

– Proiectul de hotărâre cu privire la transmiterea răspunsurilor Senatului României la întrebările conținute de documentul european de consultare Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa – COM (2013) 37 final.

Da. S-a distribuit Proiectul hotărârii cu privire la transmiterea răspunsurilor Senatului României la întrebările conținute de documentul european de consultare Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa.

S-a distribuit.

Dacă sunt intervenții...

Da. Domnul senator Motoc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate în vederea întocmirii unui punct de vedere comun cu Cartea Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa – COM (2013) 37 final.

Obiectivul Cărții Verzi este de a lansa o consultare cu părțile interesate cu privire la această analiză, în scopul de a culege informații și, dacă este cazul, de a identifica eventualele măsuri care ar trebui întreprinse în viitor pentru a aborda această problemă.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei economice, industrii și servicii au examinat Cartea Verde și au răspuns la 17 întrebări din 25, ținând cont de analiza documentului european și de punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Asociațiilor Marilor Rețele Comerciale din România și ale Consiliul Concurenței.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au apreciat că sunt necesare norme juridice care să sancționeze actele de concurență neloială, pentru ca politica privind concurența să fie una completă și eficientă, dezideratul constituindu-l asigurarea unui mediu concurențial onest între operatorii economici, în acord cu interesele consumatorilor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să vă fac niciun fel de comentariu pe conținut, colegul Octavian Motoc a făcut-o foarte bine. Vreau numai să atrag atenția asupra titlului acestui proiect de hotărâre, pentru că avem acolo două titluri. A nu se înțelege de către colegii mai puțin inițiați în afaceri europene că ne-am hotărât să consultăm celelalte parlamente în vreo privință.

Titlul este partea a doua. Și anume: „Proiectul de hotărâre cu privire”. Mai corect era „Adoptarea punctului de vedere al Senatului cu privire la...”, că despre asta este vorba în acest caz, transmiterea fiind un act tehnic care se face de către secretariat, nu de către noi.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Domnule senator Agrigoroaei, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de hotărâre face referire... se adresează mai bine spus... este în atenția noastră... și trebuie să fim foarte atenți și să avem un punct și mai clar din partea Guvernului, că au luat toate măsurile pentru a include în acest proiect acele măsuri de prevenire la nivel european ca să nu reușească multinaționalele să se sustragă, să folosească legislația, cu unele deficiențe, de multe ori – în legislația românească –, și astfel să prejudicieze bugetul României.

Mai exact, este vorba de multinaționalele care distrug locurile de muncă și nu creează locuri de muncă. Deci este vorba de acele multinaționale care au venit în România, încât producătorii români nu au mai avut loc cu mărfurile lor pe rafturi.

G20, acum două luni de zile, la Moscova, au ajuns și ei la concluzia că acele multinaționale, care au fost susținute, ajutate să se extindă în toată lumea, au ajuns să-i fure și pe ei. Noi, România, acum avem șansa să ne conectăm sută la sută la ceea ce solicită țările din grupul celor 20 de mari economii ale lumii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog. Microfonul 2.

Constantin și Bălu Marius, ca reprezentanți ai Grupului parlamentar al PDL.

Dacă nu sunt intervenții,

Eu vin numai pe o componentă de procedură și rog stafful, la un punct ca acesta... fiindcă știu câtă muncă este în spate și procedura de culegere a răspunsurilor la întrebările amintite a fost una destul de serioasă și a presupus multă implicare...

Îmi pare rău că astăzi dumneavoastră, ca președinte, ați fost elegant și ați zis „așa cum ați găsit în material”. Eu nu l-am găsit.

Ar fi fost normal ca oamenii din Parlamentul României, implicit Camera superioară, Senatul, să știe ce este în spate, fiindcă, dacă am face acum un test, colegii sunt politicoși și vor vota, dar materialul nu-l știu, și este un mod de a duce în derizoriu un punct de vedere al Parlamentului României în Parlamentul European.

La fel, nici punctul următor din ordinea de zi nu are absolut nimic atașat. Am vrut și noi să știm ce s-a schimbat în procedura privind comisia alcătuită în urmă cu o săptămână sau două.

Astfel de informații au un regim intern, iar noi, la Senat, ar trebui să știm ce venim să votăm.

Deci și punctul acesta, și următorul sunt lipsite de subiect.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator,

Consider că aveți perfectă dreptate în legătură cu principiul pe care l-ați enunțat, atât că eu am fost informat și sunt informat în continuare că proiectul hotărârii și raportul au fost depuse la caseta fiecărui senator.

A... electronic?

Electronic. Dar sunt perfect de acord, aveți dreptate. Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Supun atunci votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? 33 de abțineri.

Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 33 de abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Au fost politicoși colegii, așa cum apreciați.

Mulțumesc.

Punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Senatului nr. 17/2013 pentru înființarea Comisiei de anchetă privind interceptările telefonice ale magistratului Corneliu Bîrsan, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interceptat în baza unui mandat de siguranță națională.

Este o hotărâre care, așa cum vedeți, practic, cuprinde desemnarea a doi colegi, domnii senatori Igaș Traian

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă propun, dacă tot suntem la modificări pentru această comisie, să-i modificăm și titlul, pentru că nu mai este oportun acest titlu. Eu sunt membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI și, prin răspunsul pe care l-am primit și l-ați citit în plen, la înființarea comisiei, magistratul Corneliu Bîrsan nu a fost interceptat în baza unui mandat de siguranță națională, și atunci vă propun să scoatem din titlu exact partea asta cu mandatul de siguranță națională, că nu-și mai are obiectul, pentru că avem răspunsul SRI deja.

Adică, sunt de acord cu titulatura comisiei, până la...

Drepturile omului.

Până la „drepturile omului”, da. Punct. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții?

Nu sunt alte intervenții.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră, luând în considerare și propunerea făcută de domnul senator Savu, proiectul de hotărâre, cu titlul schimbat, ca să fim în rigoare...

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

Eu sunt de acord cu propunerea făcută, dar este cu totul altceva. Dacă dumneavoastră ați venit cu un proiect astăzi pentru a schimba doar structura, atunci când schimbăm titlul, nu este o altă procedură? Și cred că trebuie revenit cu un alt proiect pentru următoarea ședință.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur. Până la urmă însă, într-o asemenea chestiune, dacă dorim să decidem, plenul este suveran și putem să dăm un vot separat, o dată pe modificarea titlului, după aceea pe completarea cu cei doi colegi.

Deci propunerea pe care o

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor proprietate privată a statului aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Inițiator, Secretariatul General al Guvernului.

Dau cuvântul domnișoarei Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului, în calitate de inițiator. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor proprietate privată a statului aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, precum și pentru modificarea unor acte normative, în forma ieșită de la comisie.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Vâlcov, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 9 și 16 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse.

Astfel, Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul și proiectul de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Pereș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat, Domnișoara secretar de stat,

RA-APPS, Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, ia ființă prin hotărâre de guvern, Hotărârea Guvernului nr. 60/2005, ca instituție publică răspunzătoare de administrarea, protejarea bunurilor aparținând domeniului public cu destinația de asigurare a serviciilor publice de interes național, de reprezentare și protocol pentru Senat, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvern și Curtea Constituțională.

Așa scrie în art. 1 al acestei hotărâri de guvern.

De opt ani de zile, RA-APPS, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, a fost, în mai multe rânduri, obiectul unor analize mediatice crâncene și din cauza funcționării sale defectuoase, ca urmare a unor imperfecțiuni legislative.

Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 a fost modificată și se cosmetizează în repetate rânduri, mai ales datorită unor acțiuni judecătorești obligatorii, precum și transmiterii spre structurile administrațiilor locale a unor bunuri imobile necesare în procesul de descentralizare solicitat de societatea românească.

În anul 2011, condițiile economico-financiare, dar și presiunile de altă natură determină o reorganizare și o flexibilizare a activității regiei. Este inițiată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea regiei, precum și altele din proprietatea acesteia, ordonanță care trece prin adoptare tacită de Senatul României, fiind stopată în Camera Deputaților și la această dată.

Guvernul Ponta reia în analiză obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 și emite o nouă ordonanță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2013, care aduce modificări substanțiale, cel puțin în procesul de vânzare a acestor imobile. Scopul actului normativ a fost să respecte principiul convenit și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2011, acela de a păstra doar strictul necesar funcționării instituțiilor publice centrale și altor structuri care pot apela la imobilele aflate în administrarea regiei, precum și vânzarea unor importante părți din imobile, aflate în proprietatea privată a statului sau a regiei.

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că susțineți amendamentele în plen, da? Amendamentele respinse.

Alte intervenții la dezbateri generale, dacă sunt? Domnul senator Dumitru Oprea.

Pe ultimul subiect, vreau să știu punctul de vedere al Guvernului, pentru că este inexplicabilă motivația că RA-APPS-ul are prea multe averi și nu le poate gestiona.

În același timp, este inexplicabilă propunerea de a lua imobilul Uzlina din grija Mediului, inclusiv a Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, care este instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, aflată în subordinea Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului.

Deci o luăm de aici de unde am putea folosi și banii europeni, fiindcă este vorba de mediu, și ne plângem că nu știm cum să luăm banii pentru a le da o destinație, și o ducem în curtea Guvernului, la Secretariatul General, care are bani să facă investiții, timp în care nicio investiție din România n-a prins viață.

Nu este o ciudățenie? Care este explicația, de fapt? Vreți Uzlina, că arată bine, pentru defilări, protocol de grad zero? Da? Spuneți așa.

Nu veniți cu „trece din administrarea aia în administrarea cealaltă”. Nu este nicio motivație corectă.

Vă mulțumesc. Domnul senator Agrigoroaei.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu toții suntem de acord că este o mare nevoie de venituri suplimentare la bugetul de stat și, prin această lege, cu siguranță, ar trebui să vină mai mulți bani și să facem mai multe investiții. Dar, pentru a elimina riscul de a participa la achiziționarea acestor imobile și samsarii profesioniști, un cuvânt des folosit în aceste zile, eu propun vânzarea cu plata integrală imediat după semnarea contractului de vânzarecumpărare, și nu în rate, cum s-a propus, iar sumele necheltuite să se constituie venituri la bugetul de stat, cu destinația clară spre investiții de interes național gen autostrăzi, drumuri naționale.

Nu trebuie să mai repetăm greșelile din trecut, când am vândut BCR sau Petrom, iar banii încasați, în loc să fi avut autostrăzi, s-au evaporat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Propunerile se fac la comisii, sub formă de amendamente. În plen e doar dezbatere generală. Domnul senator Teodor Atanasiu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Între data la care a fost dată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2013 și data de astăzi, când noi o discutăm pentru a aproba un proiect de lege, s-a întâmplat un eveniment deosebit. Săptămâna trecută, Guvernul României și-a asumat răspunderea și, ca atare, a apărut o lege pentru restituirea proprietăților, care se dorește să se facă, în special, în natură, și nu în bani, pentru a nu greva pe contribuabilul de astăzi. În aceste condiții, vă propun ca întregul patrimoniu al RA-APPS excedentar să fie cu această destinație, să respingem această ordonanță de urgență și să dăm tot patrimoniul pentru restituirea în natură pentru cei care trebuie reîmproprietăriți.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale,

## Mulțumesc.

Locuințele de serviciu alocate parlamentarilor – acel amendament a fost discutat în plenul comisiei și a fost un amendament respins.

În legătură cu Uzlina: Uzlina este în domeniul public al statului și în administrarea RA-APPS. A fost preluată de la „Apele Române” în vederea reabilitării ei și este introdusă în baza de protocol. În baza de protocol a RA-APPS-ului, în momentul de față, sunt 17 obiective, de care dispune inclusiv Senatul României. Ele sunt inclusiv la dispoziția Senatului României.

Pentru că acum ne spuneți un lucru cert, că RA-APPS-ul dorește această locație – complexul de la Uzlina –, aș putea să spun: într-adevăr, ar fi mult mai interesant să nu fim de acord cu lucrul acesta și să-l dăm, în ideea descentralizării, tocmai Consiliului Județean Tulcea.

E un obiectiv care, într-adevăr, poate fi folosit, conform art. 6, despre care spuneați și dumneavoastră: „inclusiv de Senat...”, dar vreau să spun că doar de membrii Biroului permanent sau de președintele Senatului, și îl scot din această ecuație sau afirmație neapărat pe domnul președinte Crin Antonescu, care e un om al locului și probabil că nu merge la Uzlina, merge în altă parte.

Dar îmi pun problema domnului președinte al Camerei Deputaților, care, sigur, beneficiază de această fructuoasă colaborare cu RA-APPS-ul, stând, probabil, pe 15.000 de lei pe lună într-o casă de la RA-APPS, lucru care nu este permis altor membri ai Parlamentului României și probabil că nu este un apartament de bloc locul în care președintele Camerei Deputaților se odihnește pentru a veni spre o nouă zi de muncă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

După aceea, voi trece la supunerea la vot a amendamentelor respinse, pe care domnul senator Pereș le susține.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Domnul senator Pereș.

## Domnule președinte,

În afară de cele șapte amendamente, pe care eu le am și pe care comisia le-a discutat, restul problemelor ridicate de colegi ar fi trebuit să primească votul plenului, după cum spuneați dumneavoastră că votul plenului este suveran, ca să putem să aducem amendamente și să aprobăm amendamente în plenul Senatului. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Dacă discutăm, discutăm pe cele șapte amendamente ale subsemnatului, pe care bănuiesc că plenul le va respinge.

Pe de altă parte, propunerea domnului Atanasiu, interesantă, într-adevăr, ar putea să fie o soluție, dar, în această situație, ar trebui să retrimitem proiectul la comisii, la comisia de fond, cel puțin, raportoare, pentru un raport suplimentar în care să hotărâm ceea ce domnul Atanasiu spune aici.

Ne-am mai pus o povară și la Guvern și inclusiv parlamentarilor pentru a rezolva problema aceasta a retrocedărilor terenurilor și a imobilelor către foștii proprietari.

Cu privire la Uzlina, stimată domnișoară secretar de stat, vreau să vă spun că mai există câteva propuneri legislative venite chiar de la USL, prin care sunt solicitate mai multe obiective pe care RA-APPS-ul și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice le au în județul Tulcea.

Vreau să corectez afirmația venită din partea Guvernului. Nu a cerut niciun parlamentar să primească de la RA-APPS... Propunerea de la grupul nostru a fost ca Parlamentului, respectiv celor două Camere, care de ani de zile încearcă să ridice niște hoteluri, niște clădiri pentru cazarea parlamentarilor, să li se aloce în administrare, deci Camerelor, celor două Camere, din legea actuală, cei 4.000 de lei, să-i gestioneze Parlamentul României, și nu hoteluri private. Au și ele dreptul, dar nicidecum relația n-o să fie între un parlamentar și RA-APPS.

Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a se supune la vot amendamentele respinse, aș fi vrut să fac două precizări.

Prima se referă la faptul că s-a afirmat aici despre posibilitatea ca cei de la Consiliul Județean Tulcea să poată să preia în administrare complexul de la Uzlina sau, mă rog, punctul de la Uzlina.

Vreau să le reamintesc celor care se gândesc la acest lucru că, în baza Legii finanțelor publice locale, consiliul județean nu are voie să cheltuiască niciun leu pe astfel de obiective. 2. Propunerea Guvernului de a trece complexul Uzlina de la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, ca administrare, la RA-APPS mi se pare corectă, în ideea în care Delta Dunării – punct de atracție, nu numai națională, ci și europeană, poate chiar mondială – nu dispune, la ora asta, de un punct unde să putem caza în condiții și de siguranță, și condiții normale oaspeți, în special din străinătate.

De aceea, mie mi se pare corectă inițiativa Guvernului de a prelua acest obiectiv, de a face investițiile necesare, ca să avem, într-adevăr, un punct de primire la nivelul interesului pentru acest obiectiv din România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să ajut și eu Secretariatul General al Guvernului, în sensul că propunerea este corectă, iar legat de ce s-a discutat aici, vreau să fac două-trei precizări: încă din 2005, tot ce însemna – ca funcție generală – demnitar, care nu are o conotație foarte exactă în România, avea dreptul să stea la RA-APPS.

Mă refer aici la cei cu funcție de conducere din Biroul permanent, mă refer la secretarii generali și secretarii generali adjuncți.

Deci acest lucru s-a întâmplat și rog colegii parlamentari să înțeleagă că din 2005, pe baza legii actuale, acest lucru se întâmplă.

N-a fost niciodată posibilă o cazare a senatorilor, pentru că ideea care ne-a guvernat o lungă perioadă, de a plăti dublu pe cazare la hoteluri, a prevalat în fața ideii de a sta în niște apartamente în care trebuia să-ți plătești chiria.

Acum ne-am răzgândit: este posibil orice, dar de acum încolo.

Această idee, să-i zic așa, a înstrăinării așa-zisului patrimoniu al RA-APPS, nu este nouă. Ea se întâmplă o dată cam la patru ani. Problemele legate de proprietate și restituiri sunt extrem de complicate. Toată lumea are grijă să scrie acolo că cine cumpără ceva ia cu toate belelele legate de nenumăratele legi ale proprietății, și asta este situația. Este o nouă încercare de a lămuri acest lucru și deci eu o consider corectă, din punctul meu de vedere.

Legat de un complex, nu contează unde este, trebuie să înțelegem că nu este permis niciunui minister să mai aibă locații din acestea de altă calitate decât cea strict a obiectului de activitate. Numai la noi se mai întâmplă.

Am avut azi o discuție legată de noua organizare a AVAS-ului. Tot ce înseamnă... Nimeni nu dă drumul acolo unde-i participația statului. Toți țin de ele, să încerce să le gestioneze. Este greșit din punct de vedere european.

Nu au ce să caute complexuri de agrement, de nu știu ce. Până și Banca Națională a României a renunțat la ele, că a fost obligată mai de sus. Poate revenim și noi la o situație de normalitate, să le trecem la instituții de profil sau să le privatizăm.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă nu ar fi intervenit distinsul coleg, care a ocupat mulți ani funcția de secretar al Guvernului Adrian Năstase, poate că nu ar fi avut loc nici intervenția mea.

Eu m-am așteptat, în naivitatea celui care vine la primul mandat în Parlamentul României, m-am așteptat, este adevărat, și am fost decepționat, ca, printre inițiativele noului Legislativ – unul atipic și prin faptul că numără aproape 600 de deputați și senatori, nu s-a întâmplat în istoria postdecembristă o anomalie ca aceasta, nu mai vorbesc de faptul că este împotriva unui referendum perfect valabil, asta este altă discuție –, ca acest Legislativ, ca acest Senat și acea Cameră a Deputaților să inițieze un proiect...

Nu este voie să polemizăm cu sala, domnule Popescu. Sunteți la primul mandat și dumneavoastră?

Atunci, nu polemizați!

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mă așteptam ca printre prioritățile noastre să se numere investiția numită hotel sau cum vreți s-o numim, în care demnitarii statului, aleși ai neamului, senatorii și deputații, să meargă și să locuiască.

Îi spun domnului senator de la Grupul parlamentar al PSD că, dacă în 2005, an pe care Domnia Sa l-a invocat, ar fi început acest demers, nu s-ar fi cheltuit 471 – atâți parlamentari avea fostul Legislativ – ori patru ani fiecare legislatură ori aproape 2.000 de dolari pentru fiecare dintre acei 471 de oameni... Vă rog frumos, calculați dumneavoastră, că pe mine mă depășește – aritmetica nu este capitolul meu tare –, vă rog să calculați câte zeci de milioane de euro s-au cheltuit anual, în fiecare legislatură, la capitolul cazare, într-o acțiune pe care eu o interpretez ca fiind nu subversivă, nu de tip mafiot, ci criminală în ceea ce privește capitolul bugetar Parlamentul României.

Acum, regia specializată care gestionează protocolul de stat, RA-APPS-ul, vine și vinde – și aici mă raliez punctului de vedere al distinsului coleg Pereș – și acele puține apartamente care, este adevărat, nu pentru toți, dar pentru o parte dintre colegii senatori și deputați din provincie, ar putea rezolva problema cazării.

Știți care este principalul motiv pentru care RA-APPS îl invocă? „Nu avem bani să le întreținem.” RA-APPS ori fiind dus, ori fiind mincinos. De ce? Pentru că bugetul Senatului, ca și cel al Camerei Deputaților, are sume de aproape 1.000 de euro lunar prevăzute pentru cazarea demnitarilor.

RA-APPS nu trebuie să știe decât că aceste sume le poate lua dintr-un buzunar al bugetului și pune în alt buzunar al bugetului, nemaifiind nevoie să stăm ilegal prin cămine studențești și să facem cifra de afaceri prosperă pentru hoteluri private, chiar dacă patronii lor sunt înalți demnitari PSD.

Acum ar fi fost momentul ca, măcar cu onestitate – știu că nu influențează cu nimic votul ceea ce spun –, să discutăm despre ceea ce înseamnă continuarea unui jaf care dăinuie la acest capitol – este doar unul dintre capitole – numit cazare senatori și deputați.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Pe procedură aș vrea.

În momentul în care am candidat, știam că vom candida în condițiile în care Parlamentul ne asigură locuința. Niciodată nu am întrebat cine este patronul hotelului, cine este patronul televiziunii, câte voturi a luat fiecare, în funcție de cum stă. Pur și simplu, am respectat regulamentul și părerea mea este următoarea: să terminăm cu pusul cenușii în cap. S-a luat o decizie, s-a votat un nou regulament și să-l aplicăm așa cum este, dar să ne dăm în cap unii altora pentru că unii au stat la hotel, alții au făcut alte chestii, iertați-mă, este penibil!

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

Pe orice.

Fiind o lege atât de disputată și având caracter organic, vă rog să verificați cvorumul de ședință.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

O voi face de îndată, înainte de a trece la vot. Domnul senator Georgică Severin.

Este lungă, dar este posibil să o străbată un om hotărât. Vă rog.

Bună ziua, stimați colegi!

Nu intenționam să mă refer la acest subiect, dar văd că se pun problemele într-un mod în care aproape că ar trebui să ne simțim vinovați.

Scuzați-mă! Până una-alta, nu s-a încălcat absolut nicio lege. Îmi amintesc, în anul 2008, când am devenit senator, era o altă campanie, și anume: „De ce parlamentarii, senatorii, stau cu chirie, în loc să stea la hotel?”, și atunci am decis să stau la hotel și nu m-am simțit vinovat, pentru că am respectat un regulament și o lege.

Să se discute acum în termeni atât de populiști! Asta a fost legea, astea au fost condițiile! În momentul în care va fi o altă variantă, da. Dar să ne punem cenușă în cap, pentru că s-a respectat legea... Nu am încălcat-o – bună, rea, aceasta a fost – și nu cred că trebuie să ne simțim vinovați pentru faptul că am fost niște oameni care nu am făcut altceva decât să respectăm Regulamentul Camerelor în vigoare la momentul respectiv.

Eu pot să înțeleg că dă bine, că poate ar fi bine să montăm niște corturi militare aici, în curte, și să stăm acolo, să aducem niște dușuri mobile și niște toalete de plastic ecologice. Ar da foarte bine, dar haideți să depășim aceste limite.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte, mulțumesc mult.

Voi fi cât pot de scurt. Fac bube la gură, fac alergie când aud asta cu populismul.

Domnul Severin vine dintr-un partid sau reprezintă un partid care, în foarte lungă perioadă după 1989, a condus România.

Ca să vorbim de populism trebuie să fim, eufemistic, răutăcioși, și asta doar din respect pentru domnul președinte de comisie.

Vă spun eu: hotelul se numește Rin, patronul se numește Negoiță, actele sunt la Camera Deputaților și Senat. Asta, doar pe un singur tronson, legislatura trecută, dar, dacă vreți, mergem mai în spate.

Respectăm legea. Da, din 2004, România toată respectă legea prin care, într-o noapte, s-a votat – noapte era, 8 seara era, eram în Cameră – privatizarea Petrom cu japca, cu Arpechim, cu tot ce s-a întâmplat, dar respectăm legea! Acolo a fost lege, nicidecum tocmeală.

Că răcneau cei de la PRM la microfoane: „Nu dați Petromul, nu dați resursa de energie a țării degeaba.” Pe o redevență penibilă, inexistentă în Europa, da, respectăm legea!

Când se fură cu legea în brațe, eu nu știu cum se numește. Nu am învățat să vorbesc, atunci când ceva se întâmplă, conform legii, și este în detrimentul celor 22 de milioane de români. Ce am spus la microfon îmi asum. Faptul că, de ani de zile, în Parlamentul României nu s-a găsit o soluție de cazare a senatorilor și a deputaților înseamnă, în traducere, sute de milioane de euro jaf de la bugetul public.

Da.

Domnul Georgică Severin, drept la replică.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Mi s-a pronunțat numele.

Din câte îmi aduc aminte – și cunoaștem cu toții situația –, nu cred că în mandatul precedent a stat vreun parlamentar, pe bază de contract, în hotelul menționat și cu patronul menționat.

Eu nu cunosc, cel puțin senatori.

În același timp, marea majoritate a senatorilor au stat în alte hoteluri. Deci tentativa de a politiza o asemenea situație este departe de realitate.

Ce nu înțeleg eu în toată povestea aceasta? Sunt absolut de acord cu tot ce spuneți, cu faptul că ați ajuns la Petrom – bine că mai aveam puțin și ajungeam la Revoluția de la 1848, nu am trecut pe la primarul de la Zărand să ne spună cine l-a șantajat, cum și de ce dosarul este nerezolvat, aia este partea a doua. Dar, vă rog foarte mult, la atâta vreme – nu am dat niciun nume, deci drept la replică nu cred că este cazul, că nu am dat nume... Câtă vreme avem următoarea situație: parlamentarii, buni, răi, așa cum sunt, reprezintă poporul român – drept este că unii reprezintă cu 50.000 de voturi, alții cu 2.000 de voturi, dar acesta este un aspect secundar și nu schimbă calitatea unui parlamentar –, nu înțeleg de ce avem colegi care au o plăcere nebună să discrediteze Parlamentul, să discrediteze parlamentarii. Pentru că, cum să spun, este suficient că o fac alții, dar să o facem noi numai ca să avem un avantaj – nici măcar nu văd care ar fi acest avantaj – este jenant.

Mulțumesc.

Nu am dat niciun nume.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea. După aceea, domnul senator Hașotti. Avem o alternanță: domnul senator Dumitru Oprea, alt senator, domnul senator Dumitru Oprea, alt senator...

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Discreditarea Parlamentului. Ce să mai creadă cetățeanul care, dacă nu are ce face acum, se uită la televiziune? Să spună un om de la o grupare ce are 70% susținere în Parlament că asta e legea, nu avem ce face și așa mai departe!

La plecarea din mandat, ambasadorul Statelor Unite ale Americii a zis: „Românilor, scoateți-vă din cap mesajul acesta continuu: asta este!”

Cum să spună un parlamentar, care este în Legislativul țării, că asta este legea și nu avem ce face? Este grav!

Mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„La mulți ani!” și domnului senator Severin, și tuturor celor care astăzi își aniversează onomastica.

1. Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de

lege.

2. Vă propun sistarea discuțiilor, în calitate de lider.

3. Nu voi pronunța niciun nume, dar nu este numai

populism, este și demagogie. Multă, multă de tot!

Și am să vă spun acum de ce parlamentarii, unii dintre ei – foarte puțini, foarte puțini –, mai stau la hotel. Discuția aceasta este veche și să nu uităm un lucru: că legea pe care am votat-o prevede o cazare de 4.000 de lei. Asta doar în paranteză.

Și știți de ce discuția este veche, de foarte mulți ani, și stăm încă în această situație? Pentru că niciodată Parlamentul nu a avut un buget suficient de mare pentru a declanșa nu construcția unui hotel, nici măcar proiectarea acestui hotel. Ideea care s-a vehiculat în permanență a fost ca aici, în curtea Parlamentului, în zona aceea, să se facă acest hotel al parlamentarilor, dar într-un anumit regim. Și au fost mai multe discuții pe această temă: ce fel de regim să aibă acest hotel, cum să fie apartamentele sau garsonierele parlamentarilor? Dar niciodată nu s-au găsit suficient de mulți bani pentru Cameră și pentru Senat. Și mai era ceva, era o discuție: cât dă Camera, cât dă Senatul? Și niciodată nu ne-am înțeles pe această chestiune și s-a ajuns la concluzia că este, până la urmă, nu numai rentabil, este mai ușor, mai lesnicios, pentru ambele Camere, să se stea la hotel. Sunt colegi aici, în sală – mă uit la dânșii –, și cunosc foarte bine această problemă, însă vin colegi, absolut respectabili, care nu știu, de fapt, ce s-a întâmplat în toți acești ani și abordează această chestiune cu populism și demagogie.

Aș vrea și eu... Îi voi spune asta separat domnului senator Oprea, în legătură cu ce a spus ambasadorul Statelor Unite ale Americii.

## Bun.

Dacă nu mai cere nimeni drept la replică, nici măcar domnul ambasador al Statelor Unite ale Americii, domnul senator Pașcan, domnul senator Vochițoiu...

Domnul senator Vochițoiu.

În calitatea mea de lider al Grupului parlamentar al PP-DD, aș vrea, pentru că am văzut că nici coaliția de guvernare și nici restul parlamentarilor, senatorilor mai exact, nu cădem încă de acord și nu suntem pregătiți să votăm această lege, haideți s-o retrimitem la comisie și poate vom face o lege bună în folosul României, până la urmă.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Rezumând ceea ce s-a discutat, cred că sunt două propuneri, două inițiative pertinente, principial corecte. Ceea ce a susținut domnul senator Pereș și, de asemenea, colegul de la Grupul parlamentar al PP-DD, în sensul că sunt cele 5.000 de apartamente ale RA-APPS. Cred că ar trebui, mai întâi, principial corect, soluționată cererea parlamentarilor, prioritar, mai apoi, sigur, se va vedea..., cele care rămân n-au decât să fie scoase și la vânzare. Dar, înainte de toate, cred că ceea ce a spus colegul de la PP-DD este principial corect, noi nu facem altceva decât să nu alimentăm speculațiile imobiliare care se vor genera în momentul în care se știe că vor căuta chirii în București câteva sute de parlamentari.

Pe de altă parte, noi nu facem altceva decât să susținem interesul statului, transferând dintr-un capitol bugetar în altul banii publici. Despre asta vorbim înainte de toate și cred că lucrurile ar fi împăcate în acest sens, dacă s-ar lămuri, soluționa cererea parlamentarilor: să fie alocate, cu prioritate, aceste apartamente, care sunt normale, nu sunt vile de lux, către parlamentari, iar, mai apoi, cele care rămân pot fi scoase fără niciun fel de problemă la vânzare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov.

Comisia a dezbătut în două ședințe, în 9 și 16 aprilie anul curent, a avut timp peste o lună de zile.

Proiectul de lege a fost votat cu o largă majoritate, 10 din 11 senatori au fost de acord cu acest raport de admitere și cu amendamentele respinse, de aceea noi nu solicităm reîntoarcerea la comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Suntem în...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Verificați cvorumul!

## Cvorumul?

Păi, imediat procedăm la vot, supun amendamentele care se susțin în plen și-l constatăm... Nu cred că suntem în criză, dar...

Vă rog, domnule Oprea. Cum doriți să-l verificăm?

## Domnule președinte,

Regulamentul nu-i... că prin vot se verifică. Luați regulamentul și am tot respectul față de dumneavoastră.

Mulțumesc.

Un grup, prin lider sau vicelider, cere lucru acesta.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## De acord.

Îi rog pe colegii secretari să treacă la verificarea cvorumului.

Este cvorum, vă spun eu.

Sunt în sală 105 senatori, deci suntem în cvorum.

În continuare,

Primul amendament a fost respins.

Amendamentul de la nr. crt. 2.

A fost respins și al doilea amendament.

Procedură.

Domnul senator Oprea.

Mai înainte ați spus că suntem 105. Nu s-a evaporat nimeni și ies 116.

Nu, nu s-a evaporat nimeni, dimpotrivă.

Atunci cer să verificați cvorumul, domnule președinte, și chiar o procedură: când credeți că o să avem vot electronic în Senat, că nu sunt decât câteva locuri în plus? La Camera Deputaților se trece la vot electronic. Atunci nu aș mai pune întrebarea asta, așa, destul de des.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

E o întrebare pe care, la Biroul permanent, o vom pune și noi secretarului general.

Nu s-au evaporat, dimpotrivă, aritmetica ne arată că au mai apărut.

Al treilea amendament al domnului Pereș, de la nr. crt. 3. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. A fost respins și al treilea amendament. Al patrulea, cel de la nr. crt. 4. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. A fost respins și al patrulea amendament. Al cincilea amendament, nr. crt. 5. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. A fost respins amendamentul. Al șaselea amendament, de la nr. crt. 6. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Împotrivă? 80 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. A fost respins amendamentul. Ultimul amendament, de la poziția 7. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu avem.

Este organică. Este corectă observația.

Iată că avem o...

Nu a trecut raportul. Raportul nu a întrunit 88 de...

Nu a trecut raportul!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

În cazul acesta,

Ce ne pune să votăm iar? În ce țară suntem?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Păi, am supus raportul, da? Raportul nu a trecut.

Împotrivă?

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu mai e nevoie, are sub numărul de voturi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Pentru conformitate. Împotrivă? 33 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Acum,

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar unei legi organice pentru a fi adoptată, nu s-au întrunit voturile nici pentru proiectul de lege de respingere a ordonanței, legea rămâne în Senat pentru o ședință următoare.

Ați văzut, opoziția, ce corect numărăm! Vă rog, domnule Pereș.

## Domnule președinte,

Cred că această procedură pe care ați spus-o dumneavoastră se face în Camera decizională, pentru că e vorba de ordonanță de urgență.

Suntem prima Cameră sesizată și, sigur, avem un termen de adoptare tacită, care va fi în 20 mai. Oricum, noi am hotărât, nu suntem Cameră decizională. Acea procedură privind aprobarea sau respingerea ordonanței de urgență se face doar în Camera decizională, din câte cunosc eu.

Nu este așa!

Îmi cer scuze.

Domnul senator Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem în materia adoptării proiectelor de lege care privesc adoptarea unor ordonanțe de urgență și dezbateri pe această temă au fost de multă vreme, însă s-a conturat o practică constantă a Senatului, astfel încât nu are rost acum să facem abatere de la ea.

În situația în care proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi, fie pentru a fi respins, fie pentru a fi admis, este clar că Senatul are posibilitatea să-l pună din nou pe ordinea de zi până la întâmpinarea termenului de a trece prin Parlament fără dezbatere, astfel încât proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi a Senatului până la data de 20 mai. Dacă va fi supus dezbaterii din nou, asta va hotărî Biroul permanent prin proiect al ordinii de zi și plenul din ziua respectivă, altfel, după 20 mai, el pleacă la Camera decizională prin procedura adoptării tacite, însă acum el nu poate fi trimis la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Evident că domnul senator Greblă are dreptate 100%. Dar, domnule președinte, în calitatea pe care o aveți de președinte al forumului constituțional, al Comisiei constituționale...

Nu, nu.

Acela este domnul Pârvulescu. Comisia...

## Comisia, bun.

Trebuie să vedeți la fața locului – și vedem cu toții – că este nevoie ca în Constituție... Pentru că ceea ce a spus și domnul senator Greblă, și domnul senator Pereș sunt chestiuni prevăzute în Constituție. În legislaturile trecute au fost blocaje, zeci, sute de blocaje pe această chestiune, când un proiect, o ordonanță nu putea lua nici voturi pentru adoptare, nici voturi pentru respingere și erau liste întregi de proiecte blocate până treceau prin adoptare tacită și nu este bine.

Așadar, este momentul să reflectăm foarte serios ca în viitoarea Constituție să rezolvăm această chestiune, care blochează de foarte multe ori nu numai Camera decizională, ci și Camera de reflecție.

Da.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Așadar, mergem mai departe.

Rămâne, într-adevăr, termenul de 20 mai 2013, adoptare tacită. Rămâne și își produce efectele, dacă ajungem acolo. Până atunci, eventual, Biroul permanent poate decide reintroducerea pe ordinea de zi.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, inițiator. Dau cuvântul domnului secretar de stat Gelu Puiu.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 10.

## **Domnul Gelu Puiu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2010 s-a transpus în legislația românească Directiva europeană 2008/56/CE de instituire a unui cadru de acțiune comunitar în domeniul politicii privind mediul marin.

În urma analizei efectuate de către comisie asupra textului ordonanței de urgență menționate, s-au constatat câteva erori care sunt propuse ca modificări în prezentul proiect de lege, care, odată promovat, va conduce la transpunerea completă și corectă a directivei.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Darius Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 9 și 16 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt.

## **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului relația cu Parlamentul din Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit în fața dumneavoastră cu un proiect de lege pentru a rezolva o problemă de procedură.

Inițial, prin Legea nr. 4/2008, s-a stabilit, la art. 53[2] alin. (5), că anumite proceduri se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Ulterior, prin Legea nr. 10/2012, s-a stabilit, la art. IV, că normele de aplicare a acestei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Pentru a reglementa această problemă, considerând că nu sunt necesare două reglementări distincte, la nivel de ordin al ministrului și la nivel de hotărâre a Guvernului, propunem abrogarea art. IV din Legea nr. 4/2008 și suntem de acord cu textul în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Vâlcov, vă rog.

În ședința din 16 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiator, domnul senator Cordoș.

Părți vizate: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Inițiatorul, dacă dorește?

Vă rog, domnul senator Alexandru Cordoș, inițiatorul proiectului.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În acest moment, în acest domeniu există, pe de o parte, o suprareglementare, în sensul dublei asigurări a unor persoane, iar pe de altă parte, există nevoia de a clarifica și a stabili prin lege egalitatea de tratament, drepturile și obligațiile persoanelor în fața legii.

Drept urmare, prin prezenta propunere legislativă se propune modificarea dispozițiilor art. 17 și 38 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în sensul punerii de acord a acestora cu art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și ocuparea forței de muncă, care dispune că șomerii prevăzuți la art. 17 pot realiza venituri mai mici decât indemnizația de șomaj, și acordării posibilității aleșilor locali de a cumula indemnizația de șomaj cu venituri mai mici decât acestea, în condițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, consilierii locali beneficiază de o indemnizație lunară. Indemnizația nu poate fi considerată, din punctul meu de vedere, o retribuție cu caracter salarial, ci se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care alesul a participat, fiind ocazională și nepermanentă. De aceea, această indemnizație, care este mai mică decât indemnizația de șomaj, poate fi cumulată cu indemnizația de șomaj, având în vedere faptul că aceste persoane au plătit asigurările de șomaj în calitate de angajați la instituțiile sau firmele la care au lucrat.

Precizez că majoritatea instanțelor judecătorești au decis că aleșii locali pot cumula indemnizația de șomaj cu indemnizația la care au dreptul pe durata funcției elective. În acest sens, vă propun această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog, doamna secretar de stat.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul_

_Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru următoarele considerente: consilierii locali sunt persoane asigurate pe timpul mandatului, ei putând beneficia de indemnizația de șomaj când mandatul încetează, nu pot avea dublă calitate, conform legii, și de asigurat, și de beneficiar al indemnizației de șomaj.

Mulțumesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/30.IV.2013

Mulțumesc. Sunt intervenții, comentarii? Dacă nu sunt... Nu sunt, constat.

Și comisia!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, domnule președinte, mai avem și comisie, mulțumesc mult de tot.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a întrunit în data de 16 aprilie 2013 și cu majoritate de voturi a adoptat raportul de admitere pentru propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată suntem noi, Senatul României.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc foarte mult. Îmi cer scuze încă o dată, domnule președinte.

Obișnuința de a asculta, de obicei, două puncte de vedere, fiind vorba de ordonanțe sau de proiecte ale Guvernului, obișnuința asta – după ce am ascultat două puncte de vedere, inițiator, Guvern –, m-a făcut să greșesc. Existența comisiei nu poate fi pusă la îndoială.

Așadar, am auzit și punctul de vedere al comisiei.

Sunt intervenții? Întreb din nou.

Nu sunt.

Cine este pentru?

E propunere legislativă. Nu. Nu! A fost respinsă din primul vot. Scuze. Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiator, domnul senator Vochițoiu. Doriți?

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Domnule președinte, Stimați colegi, Stimate colege,

Ați văzut că noi am votat și pentru inițiativa colegului nostru Cordoș, pe care o consideram una foarte bună.

Vizavi de această inițiativă legislativă, ea prevede completarea Legii nr. 76/2002, legea care reglementează ocuparea forței de muncă în România și asigurările de șomaj. Această lege a fost, să spun așa, amputată în anul 2002, prin art. 15 din Legea nr. 118 din 30 iunie 2010, mă scuzați, scoțându-i două articole, art. 78 și art. 79, care prevedeau o măsură activă de combatere a șomajului foarte utilizată în România.

Deci din 2002, anul de intrare în vigoare a acestei legi, până în 2010, această prevedere a legii a creat în România milioane de locuri de muncă, pe lucrări comunitare, pe o perioadă de până la 12 luni, prin colaborarea dintre administrațiile publice locale și agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.

Vreau să vă spun că, deși am fost, cinci ani de zile, unul dintre directorii Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din județul Hunedoara, ideea aceasta nu-mi aparține mie, trebuie să recunosc, ci aparține multor primari din județul Hunedoara și din România.

Vreau să vă spun că toate administrațiile publice locale, mai ales în această perioadă în care locurile de muncă sunt deficitare în toată România, toți primarii sunt de acord și așteaptă cu nerăbdare această prevedere legală, care va permite înființarea de locuri de muncă.

Sigur că, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, din care și eu fac parte, și avizul Guvernului a fost unul negativ, spunându-mi-se că nu sunt fonduri pentru aplicarea acestei prevederi legale. Pentru a clarifica lucrurile, vreau, astăzi, să completăm cadrul legislativ pentru momentul în care vom avea bani să alocăm pentru ocuparea forței de muncă în România. Deci, dacă astăzi vom vota pentru și va trece această prevedere legală, nu înseamnă că de mâine Guvernul trebuie să cheltuiască vreun leu, teoretic, ci avem cadrul legal pentru a ajuta românii să se angajeze în lucrări comunitare. Deci aceste contraargumente, cum că această prevedere legală ar impieta în vreun fel bugetul României pentru anul acesta, argumente de acest tip nu stau în picioare.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, pe considerente financiare. Trebuie să menționez faptul că au fost alocate sume pentru crearea de locuri de muncă sau, mai bine zis, stimularea creării locurilor de muncă prin Planul național de ocupare pentru tineri, aprobat, acum două săptămâni, de către Guvernul României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 16 aprilie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul contextului economic național în ceea ce privește constrângerile bugetare.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții?

Domnul senator Vegh, apoi domnul senator Greblă. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, discutăm astăzi despre un proiect de modificare a unei legi, consider eu, foarte importantă, având în vedere faptul că și la Legea bugetului aceste articole erau în amendamentele noastre, ale Grupului parlamentar al UDMR.

Țin minte că în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care, într-adevăr, a dat aviz negativ la acest proiect de lege, am propus să facem o modificare a tuturor legilor și să facem una mai simplă, mai suplă privind ajutoarele sociale, care vin pe diferite căi, și aș începe cu Legea nr. 416/2001. Din câte am auzit, ministerul... Și asta ar fi o întrebare adresată doamnei secretar de stat: dacă, în momentul de față, există în lucru, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, o propunere de modificare a Legii nr. 416/2001, în primul rând, pentru că este foarte ușor să spunem că nu avem bani, nu avem... Nu avem bani pentru crearea de locuri, dar se constată și zi de zi putem constata, în diferite județe, că se aruncă bani pentru nemuncă. Deci cred că am ajuns într-un moment în care ar trebui să venim cu propuneri de modificare a legilor, așa încât să stimulăm munca. Să le dăm posibilitatea autorităților locale să angajeze cu carte de muncă, oamenii să fie asigurați, să aibă oamenii o siguranță și să și muncească pentru banii primiți. În mare parte, cei care primesc astăzi ajutoare sociale pe Legea nr. 416/2001 nu-și au eficiența dorită și necesară autorităților locale și cred că puteți fi de acord cu mine în acest sens.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Greblă.

Și eu, stimați colegi, consider că numai o parte din beneficiarii Legii nr. 416/2001 ar trebui să beneficieze de acele minime sume care să le permită să trăiască, iar pentru restul ar trebui găsite forme pentru ca ei să fie activi în câmpul muncii. Sub acest aspect, schimbarea calității lui de asistat social în angajat al consiliului local sau al primăriei e o schimbare de statut care este benefică.

Sigur că nu așa putem modifica legi care au și impact bugetar, într-o singură dezbatere, într-o singură ședință. Eu, convins fiind că Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Guvernul, pentru exercițiul bugetar 2014–2015, se vor gândi să schimbe statutul asistaților sociali, să-i facă angajați ai primăriei, cu toate consecințele benefice, inclusiv în planul familiei, dar și în plan mental – pentru că, v-am spus, este o schimbare de statut – cu această mențiune, că sper ca, anul viitor, Guvernul să reia acest proiect de lege, care este, într-adevăr, solicitat de majoritatea primarilor, eu o să votez cu dragă inimă proiectul de lege pe care ni-l va propune Guvernul pentru anul viitor.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Nu există.

Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi calificat, 88.

Nu există.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Mulțumesc.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Inițiatori: Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Domnul președinte Csaba Ferenc Asztalos este de față și îi dau cuvântul, în calitate de inițiator.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Asztalos Csaba Ferenc** _– președintele_

_Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează o serie de modificări, solicitate, printr-o procedură de infringement, de către Comisia Europeană, și clarifică definițiile formelor de discriminare directă și indirectă, respectiv excepțiile, astfel cum ele apar în directivele europene.

Proiectul de lege urmărește o actualizare a cuantumului amenzilor contravenționale și vă rugăm să o votați astfel cum a fost adoptată în comisie prin raport, inclusiv cu amendamentul admis.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, doamna senator Biró.

Vă rog, microfonul 6.

Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis avize favorabile.

În ședința din 15 aprilie anul curent, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament, a proiectului și, ca urmare, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, doamna senator, domnule președinte. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc.

Punctul 12, Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011 privind educația națională.

Inițiatorii sunt domnii deputați Ovidiu Ganț, Varujan Pambuccian, Dragoș Zisopol.

Sunt de față?

Nu sunt de față.

Punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale, domnul secretar de stat Andrei Király.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, prin adresa nr. L78/2013, a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții și

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Ministerul și Guvernul consideră că, prin introducerea acestei noi dispoziții, s-ar crea o dublă reglementare în raport cu Legea educației naționale. Legiuitorul stabilește în sarcina Ministerului Educației Naționale, care este, de altfel, garantul calității învățământului, dreptul de a sancționa derularea unui proces de învățământ în afara cadrului legal.

Deci, din această cauză, ministerul are un aviz de respingere, negativ.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna senator Andronescu. Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu unanimitatea voturilor, a hotărât să vă propună un raport de respingere, pe considerentul că o asemenea inițiativă ar introduce o dublă reglementare și o stare de incertitudine în legătură cu situația studenților, situație pe care nu o prevede în niciun fel.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Reamintesc, propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Așa după cum știți, chiar ieri a fost votat în Senat proiectul noii legi de executare a pedepselor.

Propunerile formulate prin această propunere legislativă au fost discutate în comisie și s-a luat o decizie cu privire la ele, deci poziția este de nesusținere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi, În afara punctului de vedere al Guvernului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au transmis avize negative.

Propunerile privind prestarea muncii suplimentare până la 50 de ore pe săptămână și reducerea pedepselor pentru niște lucrări publicate, de la patru zile, la două zile, și în raport cu documentele internaționale, dar și cu noua lege care a fost trecută de Senat ieri, sunt în contradicție cu acestea, astfel încât, în unanimitate, comisia vă propune un raport de respingere, cu motivarea că ne aflăm în prezența unei legi organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 14, Propunerea legislativă privind cazierul profesional.

Inițiator, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Nu este aici, nu mi-ar fi scăpat prezența Domniei Sale. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare instituirea obligației de a se depune un cazier profesional care ar cuprinde declarații de studii și documente justificative pentru persoanele care îndeplinesc funcții și demnități publice, precum și instituirea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a verifica aceste declarații.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Verificarea cerințelor cu privire la studii este prevăzută în legile care reglementează fiecare categorie profesională, iar Direcția Națională Anticorupție nu a avut și nu credem că ar trebui să aibă asemenea competență.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

## **Domnul Toni Greblă:**

Stimați colegi,

Propunerea legislativă este rodul preocupărilor colegului nostru de a evita salturile profesionale și științifice pe durata existenței mandatului, astfel încât încarcă DNA-ul și cu un cazier profesional, motiv pentru care, alături de celelalte autorități, inclusiv Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în totalitate, vă propune un raport de respingere, cu mențiunea că Senatul este, de data aceasta, Cameră decizională.

Mulțumesc.

100 de voturi pentru.

Cine e împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 93 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Ordinea de zi s-a încheiat.

Vă doresc multă sănătate tuturor celor care purtați – bărbați și femei, ambele sexe – numele marelui mucenic biruitor Gheorghe și vă doresc Sărbători Pascale fericite!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647152]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56/30.IV.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei