Stenogramă plen

Domnule secretar Rotaru,

Haideți să citim lista cu domnii senatori, să facem un mic apel nominal, așa, ca să dinamizăm activitatea, dacă permiteți! **Domnul Ion Rotaru:** Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian absent Bună ziua, stimați colegi! Începem apelul nominal. Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Agrigoroaei Ionel absent Ehegartner Petru prezent Andronescu Ecaterina prezentă Federovici Doina Elena prezentă „La mulți ani”, doamnă ministru, încă o dată și multă sănătate! Fifor Mihai Viorel absent Filip Petru prezent Anghel Adrian prezent Firea Gabriela prezentă Anghel Cristiana Irina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Florian Daniel Cristian prezent Arcaș Viorel absent Flutur Gheorghe prezent Ardelean Ben Oni prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ariton Ion prezent Atanasiu Teodor prezent Ghilea Găvrilă prezent Badea Leonardo absent Ghișe Ioan prezent Badea Viorel Riceard delegație Grapă Sebastian prezent Banias Mircea Marius absent Grigoraș Viorel prezent Barbu Daniel Constantin absent Hașotti Puiu prezent Barbu Tudor prezent Ichim Paul prezent Bădălău Niculae prezent Igaș Traian Constantin prezent Bălu Marius prezent Iliescu Lucian prezent Belacurencu Trifon prezent Ilieșiu Sorin prezent Bereanu Neculai absent Ioniță Dan Aurel absent Iovescu Ioan absent Biró Rozalia Ibolya absentă Isăilă Marius Ovidiu prezent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela absentă Jipa Florina Ruxandra absentă Boboc Cătălin absent Klárik László Attila prezent Bodea Cristian Petru absent László Attila prezent Bodog Florian Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Luchian Dragoș absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Luchian Ion prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Marian Dan Mihai prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Valer prezent Burlea Marin prezent Marin Nicolae absent Butnaru Florinel absent Markó Béla absent Butunoi Ionel Daniel prezent Mazăre Alexandru absent Cadăr Leonard prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Calcan Valentin Gigel absent Mihai Neagu prezent Câmpeanu Mariana absentă Mihăilescu Petru Șerban prezent Chelaru Ioan prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Chiriac Viorel prezent Mitu Augustin Constantin absent Chiru Gigi Christian prezent Mocanu Victor prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Moga Nicolae prezent Ciorbea Victor prezent Mohanu Nicolae absent Coca Laurențiu Florian prezent Mora Ákos Daniel prezent Constantinescu Florin prezent Motoc Octavian prezent Cordoș Alexandru absent Mutu Gabriel prezent Corlățean Titus Guvern Nasta Nicolae absent Coste Marius absent Neagu Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel prezent Neculoiu Marius absent Crețu Gabriela prezentă Nicoară Marius Petre prezent Cristache Iulian absent Nicolae Șerban prezent Cristina Ioan absent Nicula Vasile Cosmin absent Croitoru Cătălin prezent Nistor Vasile prezent Deneș Ioan prezent Niță Mihai absent Dincă Mărinică prezent Nițu Remus Daniel absent Dobra Dorin Mircea prezent Obreja Marius Lucian prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Dumitru absent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Gabriel Guvern Drăghici Damian prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Ștefan Radu absent Pașca Liviu Titus absent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Pavel Marian absent Păran Dorin absent Păunescu Teiu absent Pelican Dumitru absent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian absent Popa Constantin absent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela absentă Popa Nicolae Vlad absent Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru Dian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif absent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei absent Suciu Matei absent Șova Dan Coman Guvern Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel absent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian absent Vâlcov Darius Bogdan absent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea absent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan prezent Zisu Ionuț Elie prezent

Domnule senator, lăsați, eu cred că s-a întrunit cvorumul de ședință, nu?

Domnule senator, haideți, că avem...

Da, avem. Acum avem.

Să ni se comunice de la semnături ce prezență avem. De la semnături, ce prezență avem? Da? 112.

Poftiți, domnule secretar.

112 avem, domnule secretar. Mai sunt și alți colegi care sosesc.

Deci se întrunește condiția pentru deschiderea ședinței. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în băncile dumneavoastră.

Deschid ședința Senatului României din 7 aprilie.

Doamnelor și domnilor senatori, vă anunț că din totalul de 171 de senatori și-au înregistrat prezența 120, până în acest moment, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, desemnat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog să vă așezați în bancă. Vom vota ordinea de zi. Doamnelor și domnilor colegi, vă rog, domnul senator Hașotti are observații la ordinea de zi. Microfonul central.

Distinși colegi,

La punctul 4 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral, modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 – termenul de adoptare tacită este astăzi.

Am sesizat, domnule Hașotti.

Și vă propun ca pe ordinea de zi, domnule președinte, dumneavoastră să propuneți plenului – și vom fi de acord – să fixăm o oră la care să dăm votul final pentru acest proiect de lege.

## Vă mulțumesc.

Aveam și eu intenția să fac această observație. Este cu totul îndreptățită.

Domnule senator Coca, ne faceți o propunere... cu ora, propunere, din partea Grupului parlamentar al PNL, care-i corectă.

Nu, nu vă făceam nicio propunere... cu ora.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, aș dori să vă propun ca punctul 13 din ordinea de zi, dacă se poate, cu votul colegilor, să-l trecem la punctul 5.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Acum, avem două probleme la ordinea de zi: o sesizare corectă, făcută de către domnul senator Hașotti, pe care mi-o însușesc, pentru că și eu am observat acest lucru, și am să vă propun ca la ora 17.30 să votăm acest proiect de lege, ca să nu se adopte tacit. Liderii grupurilor...

În mod normal, știți că noi votam legile organice marți, la ora 12.00.

Dată fiind situația, că mâine e prea târziu, o votăm, clar, astăzi, la ora 17.30.

Există și o solicitare din partea Grupului parlamentar al PSD cu privire la aducerea pe punctul 5 al ordinii de zi a proiectului de lege aflat la punctul 13.

Doamnelor și domnilor, vă solicit votul pentru aprobarea ordinii de zi, cu modificarea cerută de Grupul parlamentar al PSD.

Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru aprobarea ordinii de zi, cu modificarea cerută.

Vă rog. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă consult, în continuare... Și la ora 17.30 vom avea votul pe legea organică, care este pe ordinea de zi, astăzi, la punctul 4.

Vă solicit vot în legătură cu programul pentru această săptămână.

Domnul senator Hașotti, microfonul central, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Onorat Senat,

Înainte de a vă face propunerea din partea Grupului parlamentar liberal, dați-mi voie să încerc să vă rețin atenția două, trei minute.

Am spus-o și în plen, am spus-o și în ședințele Biroului permanent al Senatului, că, în opinia mea și în opinia noastră, nu este în regulă să legiferăm trei ore și jumătate pe săptămână.

Ce face Camera Deputaților este treaba ei.

Ce se întâmplă, ca urmare a deciziilor de stabilire a programului de lucru al Senatului?

Am aici, stimați colegi, ce am avut la mapa de Birou permanent, în care se spune că luni – și în fiecare luni se întâmplă asta –, de la 9.00 la 11.00, avem activități în comisiile parlamentare; marți, miercuri și joi avem lucrări în comisiile parlamentare.

Foarte bine! Numai că luni au loc ședințe de comisii, marți – eventual – ședințe de comisii – după plen, eventual – și, extrem de rar, miercuri.

Consecința: programul nostru în plen, dar și în comisii este extrem de condensat. De cele mai multe ori, programul nostru se încheie luni, la ora 13.00.

De ce acest lucru? Pentru că iluzia uninominalului, pentru că nu a fost niciodată vot uninominal, nici nu poate fi – am spus-o și o mai spun, și nu voi obosi –, oferă așa-numita scuză a deplasărilor în teritoriu. Dar noi suntem aici pentru

a legifera și noi nu legiferăm pentru comuna cutare, orașul cutare. Noi facem legi aici pentru România.

La comisii, programul fiind atât de strâns din punct de vedere cronologic, se întâmplă următorul lucru: secretarii de stat aleargă între comisii – și avem 20 de comisii permanente acum –, mai aleargă între Cameră și Senat, pentru că sunt în aceeași perioadă comisiile, și, de multe ori, ne confruntăm cu situația ca la comisii, fie Guvernul să nu dea importanță Senatului, pentru că noi nu dăm importanță Senatului, să nu trimită măcar secretarul de stat și să trimită cine știe ce directori sau șefi de cabinet, fie să nu poată realmente să participe un secretar de stat la două, la trei, la patru comisii și la Senat, și la Camera Deputaților. Că aleargă, la un moment dat – scuzați-mi expresia licențioasă –, ca niște muște între geamuri.

Domnule senator Hașotti...

O secundă.

Nu vă întrerup sub nicio formă.

Păi, mă întrerupeți. Văd că mă întrerupeți.

Păi, nu, vă rog. Totuși, suntem la aprobarea programului. Dacă aveți o propunere...

Exact asta vă fac, propunerea.

Mulțumesc.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Știți, domnule președinte de ședință – că sunteți un vechi și un foarte bun parlamentar –, că în Parlamentele trecute se dezbăteau și amendamentele respinse.

Ce amendamente se fac la comisii? Când să se facă amendamente la comisii, când lucrurile se desfășoară atât de rapid? Este regulamentar, dar nu este bine.

Vreau să vă spun, în final, că, între 2004 și 2008, votul final era joi, la ora 12.00.

Apoi, Partidul Democrat Liberal a modificat – și încă era bine – miercuri, la ora 12.00. Și venea tot Guvernul.

Acum nici nu este nevoie să vină tot Guvernul, că este o majoritate suficient de mare.

Ce s-a întâmplat în 2012 – deci nu în timpul Guvernului Ponta, înainte – este de neînțeles: să dăm votul final marți, la 12.00 sau la 12.30.

Nu mai discut că întrebările și interpelările nu au niciun fel de importanță. Nu mai discut că... Și aici am mai spus-o de nu știu câte ori, de la acest microfon: declarațiile politice nu trebuie depuse. Declarațiile politice trebuie citite.

Sunt aici o serie de distinși colegi care știu bine că declarațiile politice se țineau luni, în Senat, de la 16.00 până la 19.00, până la 20.00. Și era o dezbatere extraordinară, era o dezbatere politică.

Acum, declarațiile politice – venim, le spunem marți dimineața, repede – nici nu mai au importanță, absolut nicio importanță.

Ce se întâmplă cu declarațiile politice? Pleacă colegii noștri și plecăm noi cu ele în teritoriu și ne fălim în fața presei locale că „uite ce declarații politice am ținut!”.

De fapt, pe acelea le depunem. Și, mai mult decât atât, la sfârșitul legislaturii, le și strângem într-un volum și spunem: „Ia uite ce declarații politice am ținut timp de patru ani în Senat!”, dar asta este altceva.

Nu mai spun că Regulamentul Senatului zice că toate lucrările Senatului, inclusiv declarațiile, se țin cu un cvorum. Dar trecem peste chestia asta.

Propunerea de program pe care v-o fac este următoarea – și o fac în numele Grupului național liberal: luni – și nu este pentru astăzi, este de aici încolo, stimați colegi –, de la 16.00 la 18.00, se legiferează, marți dimineața, de la 9.00 la 10.30, declarații politice, de la 10.30-11.00 până la sfârșitul programului, astfel încât secretarii de stat să poată veni și să existe o coordonare între Cameră și Senat, între comisiile din Senat și...

Doamnă Silistru, dacă aveți ceva de spus, veniți aici.

Domnule președinte,

Vă rog, nu intrați în dialog cu sala.

Păi, nu. Dumneavoastră, domnule președinte, trebuie să aveți grijă să nu fie întrerupt vorbitorul.

Vă mulțumesc foarte mult. Cred că nu v-ați pierdut șirul... Vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere.

Deci marți, comisii, de la 10.30-11.00, cât este nevoie, și să existe o programare; și miercuri – legiferare, de la 9.00 până la terminarea ordinii de zi.

Dacă-mi permiteți, cu vot final, miercuri, la ora 12.00.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu, președintele Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aștept să se așeze și domnul Puiu Hașotti, pe care-l respect și colaborăm de multe vreme, dar sigur că nu am cum să înțeleg dorința dânsului, așa, deodată, de a revoluționa întreaga activitate a Senatului.

Nu am făcut-o nici când eram împreună, nu ați făcut-o nici dumneavoastră, altă dată, nici PDL-ul. Eu, fără niciun semn de reținere sau răutate, nu cred că o vom face nici acum – ne cunoaștem. Știm care sunt preocupările noastre, știm cum am schimbat ziua de joi la miercuri, că eram aici, eram și eu secretar al Senatului.

Știm cum, după aceea, am schimbat ziua de miercuri, marți, ca să ne armonizăm cu Camera Deputaților.

Nimeni nu oprește comisiile să lucreze, fiindcă sunt în program: și luni comisii, și marți, și miercuri, și joi. Abia vineri se pleacă în teritoriu.

Deci, dacă vrem să lucrăm, dacă vrem să legiferăm, avem suficient timp. Noi pierdem foarte mult timp și aici, acum. Și eu pierd, consum din timpul alocat legiferării. Și domnul Hașotti a consumat și poate mai vin și alți colegi.

Luările de cuvânt, dacă le limităm la un om de grup sau un senator de grup, se spune că îngrădim libertatea de exprimare și de manifestare și analiza, deși analizele pe fiecare proiect se fac la comisie.

Declarațiile politice, de când s-a propus – și domnul Puiu Hașotti a propus în Biroul permanent, și s-a luat această decizie –, se fac doar de la tribună, nu în scris.

Au fost mici excepții, zile când nu am mai putut, din cauza plenurilor comune – reunite – sau altele, dar eu nu cred că aici trebuie să dezbatem această problemă. Problema trebuie s-o dezbată, în primul rând, liderii de grup, și, după aceea, să venim la Biroul permanent.

Ocupăm aici timpul doar de dragul de a ne face publicitate, de care, iarăși, pe dumneavoastră nu vă acuz, domnule Hașotti.

Dacă făcea lucrul acesta domnul Crin Antonescu, înțelegeam, dar dumneavoastră nu cred că sunteți în situația în care să vă schimbați, deodată, așa, radical poziția față de toată lumea. Nu cred că sunteți. Vă cunosc de prea multă vreme.

Dacă, într-adevăr, ați făcut-o cu intenția aceasta, de a revoluționa tot ceea ce se întâmplă în Senat, inclusiv dacă vin sau nu la serviciu angajații, cei 700 – nici nu știam că sunt atâția –, vinerea sau joia, este alt aspect, dar, cât privește senatorii, cred că sunt, fiecare dintre ei, conștienți și apți să decidă, în cadrul comisiilor, în cadrul grupurilor, care este cea mai bună variantă. Nimeni nu a îngrădit vreo variantă pozitivă propusă, niciodată. Și n-o s-o îngrădim sau să ne opunem noi nici în viitor, dar haideți s-o construim, dacă vrem s-o construim, așa cum trebuie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator Pereș, microfonul central.

Imediat vă dau... sigur că da. Dar se înscrisese domnul senator Pereș înaintea...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Sigur, nu mă înscriam la... la aceste discuții care nu sunt pe ordinea de zi dacă nu se spuneau aici niște lucruri puțin cam forțate și pe lângă realitate. Așa că trebuie să punem adevărul la locul lui. Și încă ceva, dacă tot venim să propunem niște lucruri care sunt deja trecute în regulament. Art. 137 ne spune foarte clar că voturile finale se dau miercuri, la ora 12.00. Păi, noi miercuri nu lucram. Automat nu am respectat regulamentul. Programul nostru de lucru este... așa cum spunea și domnul Puiu Hașotti, și-i invoc numele, îi spun numele, pentru că din punctul acesta de vedere avea dreptate, dar nu are dreptate dintr-un alt punct de vedere. Oare cine a propus să copiem programul de lucru al Camerei Deputaților? Păi, nu știu? Ne uităm în stenogramă și o vedem. Da? Cine a propus să lucrăm luni și marți... Acum arătați în diferite locuri. Sigur, ați avut majoritatea și ați putut să impuneți acest lucru. Deci, dacă e să respectăm regulamentul, programul nostru de lucru în plen este luni, sigur că da, și miercuri, ca să putem să dăm voturi. Din acest punct de vedere, cred că nu există niciun comentariu, că ar trebui, într-adevăr, să respectăm din mai multe puncte de vedere acest regulament pe care, vrând, nevrând, noi l-am făcut, noi l-am votat, dar noi nu-l respectăm.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dreptul la replică, domnul senator Hașotti, microfonul central.

Vă mulțumesc și-i mulțumesc domnului senator Pereș pentru completarea pe care a făcut-o. Noi, în regulament, într-adevăr, avem votul final miercuri. Evident, respectul meu față de domnul senator Ilie Sârbu este același pe care îl are și Domnia Sa față de mine. Vreau să vă spun că am zeci de declarații ale Domniei Sale, când era în opoziție și când le spunea colegilor de la PDL: eu vin din viitorul vostru. Și le am pe toate. Abia aștept să le citesc de aici.

De aici nu puteți, domnule...

Ba nu, de aici. Chiar...

Acum?

Nu, nu acum. Stați liniștit, domnule președinte.

Camera să se armonizeze cu Senatul și Senatul să se armonizeze cu Camera Deputaților? Adică, dacă cei de la Cameră au făcut un program pe care l-au făcut – nu discutăm noi – trebuie să ne armonizăm cu ei? Dar așa ceva este chiar de neînțeles.

Domnule senator Sârbu, vă pronunț numele. Eu am spus mult mai succint. Nu mai departe decât acum două săptămâni am spus că nu este în regulă ca Senatul să legifereze patru ore. Deci am spus-o. Am spus-o și aici, am spus-o și în plen, sunt consecvent. Dar chiar dacă nu aș fi spus-o, de ce nu pot să fac o propunere, în numele grupului – atenție! –, în numele grupului pe care îl reprezint, pentru a avea o activitate mai bună în Senat?

Unde scrie că doar liderii de grup trebuie să se întâlnească și să stabilească ei tot? Nu este propunerea mea. Mai important decât... mai importantă decât o întâlnire a grupurilor, a liderilor grupurilor, este decizia grupurilor, pe care noi, aici, venim, și o supunem majorității. Cine a propus ca un singur senator din grup să ia cuvântul? Este o modificare recentă a regulamentului și nu este bună. Dar, har Domnului, cei care au condus lucrările plenului, inclusiv domnul senator Cristian Dumitrescu, au lăsat dezbaterea politică. Pentru că o dezbatere politică trebuie să existe în Senat și, din păcate, aceasta este mai... hai să spunem firavă.

Mai departe... că începe campania electorală. Și dacă începe campania electorală Senatul nu mai legiferează? Da?

Nu suntem de acord. Nu suntem de acord. Până acum, să știți, până acum, niciodată, în campania electorală nu s-a oprit cu totul o lună de zile activitatea Senatului. Mai mult decât atât, conform regulamentului, propunerea pe care o fac, domnule președinte de ședință, trebuie supusă votului și cer dinainte listă.

## Mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Ținând cont de faptul că grupul dumneavoastră s-a exprimat..., dar vă rog frumos, sunteți lider de grup, e o problemă importantă, dar să concentrați. Mulțumesc.

Nu, nu cer o pauză ca să stăm de vorbă liderii de grup, ci voiam numai să exprim un punct de vedere al grupului nostru față de neîncrederea în oferta făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD. Pentru că s-a propus cândva soluționarea cazului unui grup din Senatul României și au trecut cinci săptămâni de atunci, îngropat fiind subiectul la Biroul permanent al Senatului.

Dacă vreți să îngropați ceva, duceți în Biroul permanent al Senatului. Or, reprezentantul Grupului parlamentar al PDL n-a spus altceva decât: hai să respectăm Regulamentul Senatului. Și eu v-am îndemnat la fel, pentru că statutul grupurilor este foarte clar consemnat în regulament. Noi de toate ținem cont, mai puțin de această nesemnificativă piesă numită Regulamentul Senatului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Nu trag niciun fel de concluzie...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Stau cu mâna ridicată de jumătate de oră.

A! Doamna senator Anghel. Microfonul 2. Vă rog.

Să înțeleg că aveți ceva personal cu mine? Niciodată nu mă vedeți?

Doamnă, chiar nu am făcut...

Nu, stimate domn,

Ceea ce faceți dumneavoastră este inadmisibil!

Doamnă, eu am făcut observație...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Inadmisibil!

...domnului coleg care nu a fost atent.

Dacă dumneavoastră credeți că eu voi accepta lucrurile astea, vă înșelați. Îmi cunosc foarte bine drepturile și voi lupta pentru apărarea lor...

Microfonul 3, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

...așa cum am luptat și altădată.

Aveți cuvântul.

Mai mult decât atât, cunosc foarte bine și îndatoririle noastre, și drepturile cetățenilor, pe care noi le încălcăm făcând ce facem în Parlamentul României.

Domnilor, cu tot respectul pentru cei care aveți 3, 4, 5 mandate, vă vorbește Cristiana Anghel, simplu cetățean, om care a ajuns în Parlamentul României, în acest Senat și a crezut că va face treabă, că va face ceva în folosul cetățenilor. Ce facem?

Eu am văzut sala aceasta ca pe o sală sau ca pe o aulă de dezbatere. Nu neapărat trebuie să votăm o lege. Trebuie să facem în așa fel încât să dezbatem și să facem ce-i mai bine pentru cetățenii de acasă.

Nu avem voie să depunem amendamente în plen. De ce? Pentru că pierdem timpul? Este pierdere de timp lucrul acesta?

Vă mai spun un lucru. Ați creat în acest Parlament și în acest Senat instituții administrative autonome. Nici măcar domnii care sunt la conducerea acestor instituții nu știu statutul lor și ce reprezintă, de fapt. Faptul că noi lucrăm sau eu... în fiecare săptămână depun întrebări și interpelări și primesc răspunsuri de genul: nu sunt obligat să vă dau răspuns... Cum adică nu ești obligat? Domnule, nu ești independent. Ești autonom și, dacă ai fost votat ca șef aici, în Senatul României, aici trebuie să vii și să raportezi ce ai făcut. A! Faci abuzuri și nu vrei să raportezi? Vreau să știu și eu câte dezbateri am făcut cu șefii instituțiilor administrative autonome și să-i tragem la răspundere pentru ceea ce fac cu instituțiile respective.

Nu, domnilor, nu este pierdere de timp. Chiar deloc. Este un timp câștigat.

Pe timpul domnului Văcăroiu am înțeles că se lucra până joi la prânz și nu a murit nimeni pe vremea aceea. Dar Parlamentul în perioada respectivă era respectat. Nu era înjurat pe toate drumurile de cetățeni.

Cu tot respectul.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Distinsă doamnă colegă, chiar nu v-am văzut și domnul secretar...

Dumneavoastră aveți o impresie... Dumneavoastră știți că vă respect foarte mult și că nu... Asta nu, dar, în orice caz, o respect foarte mult.

Domnul senator independent Stănescu, microfonul 2.

Stimați colegi,

În calitate de senator independent și, de asemenea, în calitate de senator care nu are experiența de zeci de ani a unora dintre dumneavoastră, dar, în același timp, în calitate de observator atent al scenei politice, vă declar că și eu sunt șocat de modul în care funcționează acest Senat și nu este prima oară când solicit prelungirea programului de lucru, astfel încât să dăm posibilitatea senatorilor să dezbată cu seriozitate în plen actele normative. Este cunoscut faptul că sunt un critic al unor instituții cum sunt DNA și ANI, dar nu DNA și ANI sunt vinovate pentru imaginea pe care o are Parlamentul României, așa cum reiese ea din nenumăratele cercetări de piață. Vrem să avem credibilitate, trebuie să facem în așa fel încât opinia publică să vadă că muncim cu adevărat, responsabil, pentru dezbaterea unor acte normative, care sunt și trebuie să fie în interesul națiunii.

Vă solicit și eu, așa cum am mai făcut-o și altă dată, prelungirea programului și vă mai solicit un lucru: să schimbați sau să schimbăm împreună regulamentul, astfel încât o dată pe lună, o zi pe lună să fie consacrată interpelării în direct a guvernanților. Deci să vină Guvernul aici, o dată pe lună, o zi, și o zi întreagă să o consacrăm dezbaterii unor probleme cu reprezentanții noștri în Executiv.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Vom tranșa această solicitare prin vot. Vreau să fac câteva precizări pentru... să știm ce votăm. Ne referim la program.

Domnul senator Hașotti ne propune să lucrăm luni de la 16.00 la 18.00, bineînțeles, și sesiunea de întrebări și interpelări; marți de la 9.00 la 10.30 declarații politice, după care lucrări în comisii; miercuri, de la 9.00 la... aici aveți o problemă. Până la epuizarea ordinii... asta nu există. Trebuie să spuneți o oră, până la 13.00... Până la 13.00. Până la epuizarea ordinii de zi nu există.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Votul final.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și votul final, marți, la 12.30, miercuri, la...

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot propunerea făcută... și numai pentru această săptămână, că nu putem până la sfârșitul programului... Vă rog. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Suntem în procedură de vot.

Cu 39 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă și 3 abțineri, nu a fost însușită această solicitare cu privire la program.

Supun la vot programul pe care ni-l propune Biroul permanent.

Vă rog, doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 77 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost aprobat programul.

Listă pentru Grupul... Două liste. Două liste?

Absolut.

Deci două liste pentru...

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Vreau să fac o singură precizare, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc mult.

Precizarea o fac pentru colegii din presă și, prin Domniile Lor, o fac pentru opinia publică. Ce s-a votat astăzi este conform unui principiu care stă la baza funcționării Parlamentului României, că plenul este suveran – asta ca să nu aibă nimeni dubii că propunerea domnului Sârbu a fost încălcată, aceea de a se merge la Biroul permanent, la liderii de grup –, nu, plenul Parlamentului, fie în Cameră, fie în Senat, este suveran, primul, și al doilea, la fel de important, că ceea ce s-a votat astăzi încalcă regulamentul în vigoare al Camerei Superioare a Parlamentului României. Vreau ca opinia publică să înțeleagă că votul de azi încalcă regulamentul care stă la baza funcționării Senatului României.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi,

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Punctul 1 din ordinea de zi, informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 în ceea ce privește reducerea emisiilor poluante provenind de la vehiculele rutiere – COM(2014) 28 final.

Punctul 2 din ordinea de zi, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 3 aprilie 2014, a următoarei inițiative legislative:

– Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 13/2007 privind energia electrică.

Întreb dacă cineva susține solicitarea de procedură de urgență.

Nu susține, nu se supune la vot.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al

art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se supune la vot.

3. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Susține cineva?

Nu susține nimeni. Nu se supune la vot. Nu se acordă procedura de urgență.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se aprobă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se aprobă.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se aprobă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se aprobă.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se aprobă.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiatorul acestei propuneri legislative care are ca obiect modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000, în sensul actualizării trimiterii la art. 147 alin. (3) din Constituție, normă care, ca urmare a republicării Legii fundamentale, a devenit art. 151 alin. (3).

Solicit dezbaterea și adoptarea prezentei propuneri legislative în procedură de urgență pentru punerea de acord, corectarea, mai bine zis, a dispozițiilor Legii nr. 3/2000 cu cele ale Constituției, conform voinței reale a puterii legislative. Într-un cuvânt, este vorba nu de o modificare de fond, ci de o corectură pentru a pune de acord cu Constituția, inclusiv Legea nr. 3/2000.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție.

Doamnelor și domnilor senatori, se susține solicitarea de procedură de urgență pentru proiectul de lege menționat, ca atare deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mă scuzați. Revenim. Nu pornește. Ce se întâmplă, doamnă, nu se deschide sistemul de vot?

Am deschis sistemul de vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 109 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobată procedura de urgență.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanțelor bugetare administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercială „UCM” – SA Reșița – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de carburanți, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, precum și unor unități administrativ-teritoriale – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 7 aprilie 2014.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi, 7 aprilie 2014, ora 16.

Dau cuvântul doamnei secretar Federovici să prezinte raportul comun din partea comisiilor. Aveți cuvântul, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță de urgență și a dat un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de către inițiator. Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au acordat un aviz favorabil.

În consecință, în data de 25 martie 2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dincă Mărinică.

Microfonul 2.

Bună ziua, domnule președinte.

Vreau să vă spun că în această ordonanță, la punctele 5 și 7, avem reglementate, printre altele, și persoanele, și instituțiile care fie înregistrează și actualizează datele cuprinse în registru... la punctul 5 și la punctul 7 – art. 23 alin. (3) – „Autoritatea Electorală Permanentă actualizează Registrul electoral...”

Dacă ne uităm la punctul 5 constatăm că cei care sunt abilitați sunt persoanele împuternicite de către primar. La punctul 5 din ordonanță, dacă... punctul 5 art. 22 alin. (1), (3) și (5). Da? Aici vorbim de persoana competentă, și anume împuternicitul primarului, iar la punctul 7, art. 23, vorbim de reprezentanții Autorității Electorale Permanente care fac această actualizare. Având două instituții competente, în permanență, vom găsi, așa cum ne este „bunul obicei” suficiente persoane care să spună că cealaltă parte este de vină.

Discuția a fost mai demult, având în vedere că Autoritatea Electorală Permanentă a funcționat, de la alegeri la alegeri, din ce în ce mai bine. Cred că trebuia ca acest atribut în întregime să-i revină Autorității Electorale Permanente, bineînțeles, cu suportul din partea Direcției de evidență a persoanei care se află în subordinea primarului și de la acest punct de vedere trebuia plecat în realizarea acestui proiect. De altfel, o parte din ceea ce spun eu acum este cuprins în această ordonanță, dar, repet, lucrurile sunt lăsate cu jumătate de măsură, pentru că mai este nevoie să mai facem și mici ajustări, mai puțin corecte, să zicem așa, și ne aducem aminte, în 2012, când se discuta care e numărul de persoane care sunt înscrise pe lista electorală permanentă – și a fost o adevărată dezbatere – și cred că nu trebuie să revenim la acest lucru.

De aceea, Partidul Democrat Liberal va vota împotrivă, pentru că subiectul care este adus în discuție este foarte important, iar Guvernul nu face decât să arate, prin această ordonanță, că are intenția ca oricând să poată face aceste modificări, prin reprezentanții în teritoriu, care bineînțeles că și în 2012 au avut această intenție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale. Proiectul de lege are caracter de lege organică. Așa cum am stabilit, la ora 17.30, îl vom supune votului.

Punctul 5 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2014...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu. Ați zis că votăm punctul 14.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## A! Punctul 14.

Încă o dată. Revenim. La punctul 5 am urcat proiectul aflat pe listă, spuneam noi, la punctul 13. Din păcate, a venit lista modificată și el se găsea la punctul 14.

Deci am să iau... proiectul legislativ de la punctul 14, acela pe care îl avem acum – și mă consult cu domnul senator Coca – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. Acesta este.

Îl rog pe domnul senator Chelaru să continue.

Acest proiect legislativ este... Punctul 14. Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiatori sunt mai mulți colegi. Întreb dacă sunt aici pentru a susține.

- Nu sunt.

Părțile vizate sunt MAE și Ministerul Muncii.

Domnul Șerban Mihăilescu vrea să prezinte proiectul legislativ.

Da? E inițiator, da?

Procedură.

Procedură.

Domnule președinte, din cauză că nu se aude nimic, bag seamă că nu discutăm punctul 5.

Nu. Pentru că...

Numai o clipă. Vă rog frumos, nu întrerupeți vorbitorul.

Vă rog. Să nu...

Punctul 5 din ordinea de zi se adoptă tacit săptămâna asta. Deci noi ne-am străduit să fie acum. Nu am nimic împotrivă, nu am înțeles ce urmează, dar oricum e o propunere. Eu v-aș ruga, fiind un act al Guvernului, să nu trecem peste punctul 5.

Domnule senator, s-a aprobat la punctul 5 că vom analiza punctul 14 și pe punctul 6, deci peste un sfert de oră, intrăm la vot și...

Vă rog eu frumos să fie un sfert de oră. Vă mulțumesc.

Da. Sigur. Păi, așa este pusă procedura.

Vă mulțumesc.

## Se propun trei lucruri.

O dată, modificarea și completarea dispozițiilor Codului muncii cu privire la munca prin agent de muncă temporar, în sensul asigurării convergenței sociale și economice în cadrul Uniunii. Astfel, se stabilește că salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi mai mic decât cel al salariatului utilizatorului care desfășoară aceeași activitate sau una similară.

De asemenea, se propune reconfigurarea perioadelor de probă pentru salariații temporari din perspectiva duratei acestora și, de asemenea, am avut în vedere condițiile de acordare a concediilor anuale de odihnă, în condițiile în care salariatul s-ar afla o perioadă de timp în concediu medical, cu luarea în considerare a dispoziției Directivei 2003/88 CEE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003.

Ca urmare, vă propunem aprobarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

O rog pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu, punctul de vedere al Guvernului, pe scurt.

Microfonul 8.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă, având în vedere faptul că, așa cum spunea și inițiatorul, sunt transpuse două directive ale Parlamentului European, cea legată de timpul de lucru și cea legată de agentul temporar de muncă. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule Chelaru.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Bună ziua, stimați colegi! Continuăm ședința de astăzi.

Punctul 14, care a devenit punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii.

Inițiatorii sunt prezenți?

Sunt prezenți o parte dintre inițiatori.

Declar dezbaterile deschise și-i dau cuvântul domnului senator Valeca.

Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are în vedere, pe de o parte, rezolvarea unor probleme care au apărut în legislația muncii și, de asemenea, continuarea transpunerii în legislația internă a Directivei 2008/104 a Comisiei Europene.

Domnul senator Pop, din partea comisiei de specialitate. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 25 martie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, în sensul continuării transpunerii în legislația internă a Directivei 2008/104 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, cuprinse în anexa 1 și anexa 2, precum și propunerea legislativă.

Potrivit Constituției, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, există amendamente respinse. Autorii acestor amendamente doresc să le susțină în plen?

Dacă nu doresc să le susțină în plen și dacă există dezbateri din partea grupurilor parlamentare...

Vă rog... Domnule Florian, vă rog, microfonul 1.

ca entitate publică ce exercită drepturile și îndeplinește obligațiile care decurg din calitatea de acționar al statului la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” Mediaș.

Pentru acest proiect, comisia a întocmit un raport favorabil, pe care Guvernul îl susține.

Mulțumesc.

În această propunere legislativă se prevede că salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care-l primește salariatul utilizatorului care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

Contractul de muncă este unul civil, încheiat cu respectarea legii, iar a spune că un salariat nu poate primi un salariu mai mare sau mai mic decât alt salariat este imixtiune în negocierea dintre angajat și angajator.

Mai mult, pot fi doi sau mai mulți angajați care prestează același tip de muncă sau o muncă similară, dar care au o altă fișă a postului, deci și o altă responsabilitate.

Considerăm că trebuie asigurată libertatea de negociere dintre salariat și angajator.

Alte intervenții din partea grupurilor?

Domnule senator Valeca, doriți să răspundeți intervenientului?

Vă rog.

Deci tocmai la aceeași fișă de post, la aceeași formă a muncii și la același... la asta se referă. Dacă sunt fișe diferite, bineînțeles că salariile sunt diferite.

Mulțumesc și eu tare mult.

Constat că s-au încheiat dezbaterile. Declar încheiate dezbaterile.

Suntem în fața unei legi organice. Votul, mâine, la 12.30. Revenim la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar al statului la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – SA și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” – SA Mediaș și pentru modificarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Cristina Crișu, da?

Mulțumim frumos.

Doamna Cristina Crișu, secretar de stat. Vă rog, microfonul 10.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare desemnarea Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, cu consultarea Cancelariei Primului-Ministru,

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Iliescu, președintele comisiei de specialitate, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte al ședinței.

În primul rând, vreau să spun că au fost mai multe ședințe de comisii în prezența reprezentantului Guvernului. Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă grupurile parlamentare au puncte de vedere? Domnul senator Chiru.

Urmează domnul senator Vosganian.

Vă aduc totuși la cunoștință că termenul de adoptare tacită se împlinește astăzi, 7 aprilie.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Un astfel de demers nu poate fi argumentat decât printr-o lipsă de încredere majoră a Guvernului în propriii miniștri, în speță, domnul prim-ministru probabil că nu are încredere în ministrul de finanțe. Acest lucru ar fi fost de înțeles pe vremea USL-ului, dar astăzi cred că situația este modificată. Mai mult, cred că în niciun stat european n-o să întâlnim o situație similară, unde companii importante, companii strategice naționale sunt în subordinea unui secretar general, fie el și secretar general al Guvernului, motiv pentru care Grupul parlamentar al PDL nu susține acest proiect de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Dezbaterea acestei ordonanțe de urgență ne prilejuiește o scurtă retrospectivă a modului în care a fost rânduită administrația centrală a României în ultimii ani. Și această ordonanță de urgență este expresia foarte clară a dezordinii și a confuziei, care este indusă în permanență prin acte conjuncturale ce urmăresc, de fapt, interese mărunte care nu au nicio legătură cu reforma administrației și cu relația dintre stat și propriul său patrimoniu economic.

Vă reamintesc că în anul 2019 vom avea „Semestrul european” în care România va conduce structurile ministeriale ale Uniunii Europene și va da mesaje pentru prioritățile europene. Miniștrii noștri vor conduce ECOFIN-ul – Consiliul pentru finanțe, Consiliul pentru competitivitate, alte consilii, vor trebui, pentru prestigiul României, să cunoască fluent câteva limbi de circulație internațională, vor trebui să aibă o expertiză care să le pregătească nu doar reacții, ci să le pregătească priorități.

Or, ce facem noi în timpul acesta? Eu am să vă dau exemplul Ministerului Economiei.

Din 2010 și până în 2014, acest minister a avut șapte miniștri. Dacă socotim numărul miniștrilor delegați și numărul consilierilor care s-au rotit în fruntea ministerului, numărul lor este de câteva sute.

O seamă de direcții din cadrul ministerului sau agenții, nu doar că s-au mutat de la un minister sau de la un minister delegat la altul, ci s-au mutat dintr-o clădire în alta, ca niște mușuroaie de furnici.

Dacă veți face o evaluare cum vrea Ministerul Sănătății, cu privire la Ministerul Educației, cu privire la Ministerul Dezvoltării veți vedea că fiecare din aceste ministere a avut, în ultimii ani, câte șase-șapte miniștri, uneori chiar câte trei-patru în numai un an.

Dezordinea este totală. Oamenii din ministere se uită la miniștri așa cum se uită un șofer de autobuz la pasagerii care urcă doar pentru o singură stație. Se uită la ei ca la niște trecători, miniștrii nu mai au nicio autoritate. Ei sunt intimidați, pentru că nu ajung bine pe scaunul ministerial, că încep campanii de presă care întreabă când sunt miniștrii respectivi destituiți sau când trebuie să-și dea demisia.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Mihăilescu.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, recunosc, în modul cel mai cinstit, că sunt extrem de surprins de discursul de dinaintea mea al domnului Varujan Vosganian, că tot îl știu... din cel puțin două motive. Numai o clipă, domnule președinte.

În primul rând, domnul Vosganian știe perfect situația din sistem și știe la fel de bine că nu este așa cum a prezentat-o. Este o altă opțiune din partea dumneavoastră. Aveți toată libertatea să vă exprimați.

Acest discurs avea locul foarte bine, fiind vorba aici de sănătate și mai ales de 2019 – și eu sunt foarte îngrijorat ce o să facem în 2019 –, marți dimineață, nu astăzi. Astăzi avem un act tehnic, pentru că, într-adevăr, aici sunt de acord – și e de acord toată lumea cu chestia asta –, de vreo 10 ani, nu am reușit să găsim o soluție cu aceste societăți.

Când am schimbat, într-un fel, la economie, toată lumea s-a bucurat. Uniunea Europeană ne-a spus că nu se poate. S-a găsit repede o altă soluție la SGG. Nu știu dacă e bună, dar totul depinde de negocieri, că avem și cu Uniunea Europeană, și cu FMI-ul.

Deci domnul Varujan Vosganian știe perfect treburile astea.

Din cauza aceasta, consider că nu este corect, în special pentru noi, care suntem mai vechi în Parlament, să avem asemenea poziții incriminatorii la adresa unora sau altora care au încercat eforturi deosebite ca să meargă totul bine.

Eu sunt convins că veți renunța la această poziție de a nega absolut totul, începând cu programul și terminând cu modul în care se subordonează „Transelectrica” și „Transgazul”, ca să nu dăm dovadă de foarte multă lejeritate în afirmații total atehnice.

Eu rog frumos să votăm acest proiect de ordonanță, pentru că nu este impus nici de unul, nici de altul. Nu a funcționat, cum n-a funcționat nici la Ministerul Economiei, n-a funcționat nici la Finanțe Publice. Nu știu dacă

finanțează... dacă va merge la SGG, dar, în continuare, va trebui să găsim soluții.

Vă rog frumos, măcar pentru bunul mers al lucrurilor, să nu aruncăm totul în derizoriu, fiind tot timpul contra unor chestiuni pe care, acum câteva luni, le aplaudam cu amândouă mâinile.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere.

Domnul senator Oprea, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

De fapt, explicațiile sunt prezentate mai clar în expunerea de motive a Guvernului, fiindcă se zice că, prin proiect, se propun preluarea și ducerea la îndeplinire de către Secretariatul General al Guvernului a procedurilor aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe privind selecția managementului privat.

Or, eu știu că Guvernul Ponta face alergie la privatizări. Nu știa cum să fugă de privatizări și nu am privatizat nimic în perioada asta.

Bun, este altceva, dar de când Secretariatul General al Guvernului se ocupă...

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală. Nu întrerupeți vorbitorul.

Mai departe. Toate...

Domnule senator, să nu dialogați cu sala!

Nu, dar dacă nu au citit materialul, normal că nu știu nici despre ce e vorba.

Vă rog, vă rog tare mult.

Mă deranjează – pentru a câta oară? – respingerea propunerilor făcute de colegii senatori dacă nu spun de unde iau doi lei ca să-i dea unui copil o suzetă. Și propunerea poate să fie perfectă.

Uitați-vă... Mod care se repetă invariabil: „Impactul financiar – Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.”

Următoarea rubrică: „Actul normativ nu se referă la acest subiect.” Deci faci o întreagă tevatură în Guvern și nu costă absolut nimic. Numai exemplele date de senatorul Varujan Vosganian și înseamnă sume colosale, dar nu este subiect. Deci doar Guvernul are dreptul să nu respecte legea privind Legislativul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui proiect.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Termenul de adoptare tacită: astăzi. Supun aprobării dumneavoastră...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

La 17.30 am zis.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E ordinară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Da, e ordinară.

##

74 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și două abțineri. Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 6, Proiectul de lege – Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viti-vinicole.

Din partea Guvernului, pentru susținerea acestui proiect, domnul Peter Tamas Nagy, microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Peter Tamas Nagy** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o prioritate legislativă a Guvernului privind alinierea legislației la Regulamentul European 1.308/2013, care să răspundă obiectivului de consolidare și unificare a cadrului legal pentru viticultură, asigurând îndeplinirea obiectivului de creștere a competitivității producătorilor de vin, bazată pe concurență loială, care va genera o creștere în calitatea vinurilor și a produselor pe bază de vin și, totodată, reglementarea atribuțiilor autorității competente, mai ales a ministerului și a ONVPV-ului privind denumirile de origine controlată, indicații geografice și produsele tradiționale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Președintele comisiei de specialitate. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură și Comisia economică, industrii și servicii au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun la Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viti-vinicole.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil proiectul de lege.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1. În anexa nr. 2 se regăsesc amendamentele respinse.

Anexa nr. 1 și anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

În ședințele din data de 26 februarie 2014 și 11 martie 2014, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și Proiectul de lege – Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viti-vinicole.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile deschise. Rog liderii grupurilor parlamentare... Domnule senator Pereș, vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Domnule secretar de stat,

Viticultura este domeniul care a avut și are una dintre cele mai mari rate de absorbție a fondurilor din Uniunea Europeană, destinate sectorului agricol din PNDR.

Dinamica de dezvoltare rapidă a viticulturii impune și o legislație conformă cu legislația din Uniunea Europeană, iar noutățile și modificările trebuie rapid analizate, adoptate, așa cum este și cazul acestui proiect de lege.

Proiectul respectă standardele Uniunii Europene și ajută sectorul în cauză, fapt pentru care senatorii Partidului Democrat Liberal vor vota favorabil atât raportul comisiei, raportul de fond, cât și proiectul prezentat astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere, dacă există.

Dacă nu există, declar dezbaterile închise.

Dacă... Nu am văzut niciunul dintre colegii care au susținut amendamente respinse să le susțină.

În aceste condiții, proiectul de lege are caracter de lege organică. Vot, mâine, ora 12.30.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru reabilitarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare situate în stațiuni turistice. Declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului..., domnul Gheorghe Constantin Brezoi, da?

Microfonul 8, vă rog, punctul de vedere, pe scurt, al Guvernului.

## **Domnul George Constantin Brezoi** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea pentru proprietarii structurilor de primire turistică, situate în stațiuni turistice și balneoclimaterice de interes național, inclusiv a celor care nu mai dețin certificat de clasificare valabil, a obligației ca, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să ia, din inițiativă proprie și pe cheltuiala proprie, măsuri necesare pentru realizarea lucrărilor de reabilitare ambiental-arhitecturală a construcțiilor și împrejmuirilor stradale pentru asigurarea menținerii aspectului estetic, îngrijit al localității în care acestea funcționează.

Vă rugăm să aprobați prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Iliescu, președintele Comisiei economice.

## Domnule președinte,

## Vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul comun, de admitere, cu amendamentele admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul comun, de admitere, amendamentele admise și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare. Vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Pașcan. Dobra.

Domnul senator Dobra, microfonul 3. Nu, microfonul 2 sau... 2.

Să nu trebuiască să fug la... Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am înțeles de la început dacă reprezentantul Guvernului este din cadrul Ministerului Turismului sau...

Da, da, este din cadrul Ministerului Turismului.

Mulțumesc frumos, pentru că e important.

Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.

IMM și Turism, da. Este important, pentru că, vă spun sincer, la prima lectură, am crezut și am sperat foarte mult că e vorba de o măsură generoasă și bine intenționată.

Prin însuși numele lui, „Proiect de lege privind unele măsuri pentru reabilitarea structurilor de primire turistică...”, vă spun sincer, de la început, că ați găsit modalitatea prin care să-i ajutați pe proprietarii structurilor turistice ce astăzi nu mai sunt viabile, funcționale, să facă, măcar din punct de vedere imagistic, ceva cu ele.

Și am crezut lucrul acesta, mai ales că am citit că stabilirea unor măsuri de reabilitare a structurilor de primire turistică din stațiunile turistice reprezintă o acțiune de interes public general.

Aici însă s-a oprit toată bucuria mea. Pentru că, după aceea, am văzut că, de astăzi sau, mă rog, de când trece această lege și la... 12 luni au acești proprietari pentru a le reamenaja din punctul de vedere al imaginii. Dar eu vă spun sincer că dumneavoastră trebuie să știți situația din turism și nu cred că dumneavoastră vă închipuiți că vreun proprietar de resort turistic din această țară n-ar dori ca acel resort să arate bine, să fie funcțional și să facă cumva față la năvala de turiști de la frontierele României, că sunteți responsabili și de asta.

Din punctul ăsta de vedere, e, prima dată, incorect față de ei ceea ce propuneți aici. Cei mai mulți sunt în faliment, cei mai mulți nu au profit și niciunul dintre ei nu cred că din rea-voință ține aceste resorturi în situația în care ele sunt astăzi.

În al doilea rând, sunteți incorect față de administrația publică locală. Aceasta e prima în măsură să le ceară celor de pe teritoriul lor administrativ aceste măsuri pe care dumneavoastră le cereți. Din punctul ăsta de vedere, înțeleg că mergem și centralizăm din nou, așa cum mai înainte se spunea aici.

Și, la urmă, sunteți cinici. Nu-i aici domnul Oprea. Am găsit eu, la capitolul „Impact financiar”, o formulă despre care vă spun sincer că reprezintă un cinism absolut. Odată cu punerea în aplicare, această măsură va aduce venituri la bugetul de stat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Trebuia să spuneți de la început. Ne asigurăm că putem da mai multe amenzi celor care, în urma marilor proiecte, strategii turistice ale ministerului, au atât de mulți turiști și nu-și pun la punct, din rea-voință, resorturile pe care le dețin.

Mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Pașcan. Vă rog, microfonul 1.

Mai este înscris și domnul senator Calcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi...

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală.

Sigur că observațiile colegului meu sunt legitime. Noi am discutat acest proiect la Comisia pentru administrație. Dar, dincolo de aspectul în sine, care este unul sensibil și se știe, suntem într-o perioadă economică dificilă, ce facem cu aceste spații de cazare turistică, cu profil turistic, aflate pe raza localităților, care au fost, în nenumărate rânduri, somate de către autoritățile publice locale sau de către hotărâri ale consiliilor locale ca, într-un fel sau altul, ele să nu mai... Se află într-o situație, cel puțin estetică, deplorabilă sau constituie focare de infecție pentru comunitate și pentru spațiile în care acestea există. Ce facem cu ele cât timp nicio prevedere legală până acum nu le impune să reabiliteze, cel puțin la nivel de fațadă, de spații din jurul acestor imobile, spațiul verde, parcurile etc.? Ei bine, eu cred că, într-un fel sau altul, acest lucru trebuie început.

Poate se poate discuta asupra unor bonificații care să li se acorde, din punct de vedere legal, celor în cauză, dar a ne face că nu le vedem, a accepta, a tolera în continuare ca aceste spații să funcționeze sezonier, respectiv cei care le dețin, fie la negru, fie în mod legal, să folosească turismul pentru ca trei sau patru luni din an să beneficieze de profit, neinteresându-i nici într-un fel să investească în reabilitarea clădirilor respective, acest lucru trebuie să ne preocupe.

Sigur, legea este perfectibilă, dar este un început prin care să-i determinăm ca, într-un an de zile, spațiile respective să le pună la punct. Și sunt astfel de exemple, de situații... de fațade de clădiri aflate într-o stare deplorabilă, care constituie, realmente, focare de infecție și împotriva cărora, până acum, legal, nu se poate adopta până acum niciun fel de măsuri coercitive. Acesta este un început și cred că trebuie susținut.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult. Îl rog pe domnul senator Calcan. Urmează domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul 4.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În primul rând, domnule secretar de stat, ați spus că...

Domnule secretar de stat!

Ați spus că această... acest proiect de lege se referă și la cei care nu au certificat de clasificare, ceea ce, în mod normal, dumneavoastră, ca autoritate, nu aveți treabă cu cei care nu au certificate sau care și le-au pierdut. În momentul în care vrei să desfășori o activitate turistică și nu ai certificat, acesta este caz penal. Deci nu avem noi treabă cu aceștia. Noi ne referim numai la cei care sunt clasificați și aș vrea să vă spun că ceea ce propuneți dumneavoastră acum – de fapt, am văzut că la comisie a fost altcineva, a fost o doamnă secretar de stat înainte –, dumneavoastră ne propuneți o lege care, practic, vine să spună că o lege deja existentă trebuie aplicată. Pentru că noi avem lege deja. Și, mai mult, avem Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 privind normele de eliberare ale certificatelor de clasificare.

Pentru cine este interesat, din perioadă în perioadă, aceste norme se reactualizează, astfel încât să fie cât mai bune. Iar la nr. 1, „Criterii minime obligatorii”, pentru a obține certificatul de clasificare, se spune clar: „Starea generală a clădirii (exterior, interior)” și este bifat de la o stea la cinci stele, absolut toată lumea trebuie să aibă așa ceva. Face referire și la spațiile verzi, terenurile ambientale, alte dotări exterioare, la fel, cu bifă, de la o stea la cinci stele. Asta ce înseamnă? Că oricine dorește să aibă activitate de turism și dorește să-și ia certificat de clasificare este obligat ca fațade și acoperișuri, și spații verzi, și absolut tot ce înseamnă de jur împrejur și care-i aparține ca proprietate să fie în perfectă stare. Ce se întâmplă dacă nu e în perfectă stare? Vine autoritatea și poate să-i ridice certificatul de clasificare. Dacă i-a ridicat certificatul de clasificare, el nu mai poate funcționa. Deci ce doriți mai bun decât atât? Are fațada stricată? Veniți dumneavoastră și spuneți că nu e în regulă. L-ați atenționat, nu vrea să o facă? I-ați luat certificatul, pentru că aveți lege și puteți. De ce avem nevoie de o altă lege care, practic, nu are nicio legătură cu toate aceste lucruri? Eu, credeți-mă, nu pot să înțeleg.

Mai mult – pentru că înțeleg că susțineți în continuare și amendamentele propuse –, ați introdus noțiunea de stațiuni „balneoclimaterice”, cu toate că, am verificat chiar și astăzi, din nou, pe site-ul dumneavoastră nu există noțiunea; numai stațiuni „turistice”. Nu avem o altă clasificare, după stațiuni balneoclimaterice, deci, practic, nu are ce să caute aici.

Încercați să finalizați, stimate coleg, pentru că avem un vot, la ora 17.30, pe care nu l-am dat. Mai sunt doi colegi înscriși pentru acest proiect. Vă rog.

Ați fost de acord cu introducerea unui articol 4[1] în amendamente, care este absolut fără sens, întrucât prin Codul fiscal oricum toate aceste cheltuieli sunt deductibile. Iar, sincer, acum, când ați băgat la articolul... cu sancțiunile, zice: „2 lei/mp de împrejmuire stradală”, de exemplu, contravenții. Credeți-mă, chiar vine cineva să calculeze cu câte 2 lei ori nu știu câți metri de fațadă stricată? Iertați-mă!

Domnule secretar de stat,

Rugămintea mea, poate vă mai gândiți la această propunere, pentru că, efectiv, în opinia mea, nu-și are sensul. Nu sunteți de acord că nu arată bine o structură, luați-i licența, nicio problemă, dar proiectul acesta de lege este fără sens.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Mihăilescu. Vă rog. Microfonul 3.

**Domnul Ion Ariton**

**:**

A trecut de 17.30.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală. Avem de dat vot pe lege organică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am făcut parte din comisia care a analizat pentru raport acest proiect de lege și trebuie să recunosc că absolut toată lumea are dreptate.

Deci n-a fost... de la domnul Dobra până la... toți ceilalți domni au avut dreptate. El a început prost, acest proiect. A fost un proiect extrem de scurt, de succint, cu niște amenzi colosale și noi am încercat, fiind un act guvernamental, să-l aducem într-o formă sustenabilă. Pentru informare, amenzile n-au fost 2 lei și 4 lei, au fost 200 de lei și 400 de lei. Deci avea de ce să vină inspectorul. Deci este o treabă care...

Ce vă propun și ce am apreciat noi, în ultima ședință, înainte de aprobarea tacită, care vine pentru noi ca o secure: să încercăm să-i dăm drumul așa, el a fost amendat, nu de comisie, ci de minister, în noua formulă. El a fost elaborat în perioada de tranziție de la fosta conducere la actuala conducere a ministerului și noi trebuie să-l ducem mai departe sub această formă care vă garantez pe proprie răspundere, cum ar veni, că este mult mai bună decât formula inițială, dar este încă departe de perfecțiunea unui act legislativ. Și sper ca la Cameră toată lumea să-l aducă într-o formă bună.

O ultimă chestiune, nu am reușit să găsim nicio modalitate, împreună cu ministerul, pentru a da și ajutoare, și sprijin, nici directe, nici fiscale, pentru proprietarii care-și fac lucrările.

Dar asta este situația, în această situație suntem și vă mulțumesc, dacă-l trecem. Dacă nu-l trecem, trece tacit într-o formulă absolut uluitoare, cu 200–400 de lei.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Ultimul vorbitor pentru acest proiect, domnul Georgică Severin.

Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Voi încerca să fiu scurt, dar cunosc foarte bine situația de la mine din colegiu, unde sunt stațiuni, cum ar fi Sinaia, și, sincer să fiu, din lecturarea textului propus de dumneavoastră, nu am sesizat nicio referire la ceea ce înseamnă patrimoniul protejat.

Eu mă gândesc că, dacă mulți dintre proprietarii vilelor sau obiectivelor turistice din Sinaia ar respecta ceea ce impuneți dumneavoastră, ar intra în contradicție cu alte legi cu amenzi mult mai mari.

Termenele pe care le impuneți sunt imposibil de respectat în condițiile respectării Legii patrimoniului și modului cum se fac intervențiile în zonele protejate.

Cred că înainte de asta ar fi trebuit să aveți și o consultare cu Ministerul Culturii și cu zona de patrimoniu, pentru că turismul în România nu se face numai între blocuri construite în anii ’60–’70, există și un turism în zone cu o mare valoare culturală și unde nu fiecare proprietar poate fi obligat să intervină după bugetul și mintea lui.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor, care este de admitere, cu amendamente.

Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Listă pentru liderii de grup.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Listă pentru liderii de grup.

78 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi,

Insist la liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegi pentru a proceda la vot asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral, modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2014.

Dezbaterile au avut loc, termenul de adoptare tacită se împlinește astăzi. Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse. ##

Mulțumesc frumos.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din Legea nr. 9/1998...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Punctul 8. Transporturile rutiere.

Revin.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 81 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul Marian Preda, da? Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Pe scurt, vă rog, poziția Guvernului față de propunerea legislativă.

## **Domnul Marian Preda** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea acestei inițiative, sub rezerva modificării art. 11 lit. p), în sensul: „transportul școlar efectuat cu autobuze sau microbuze având inscripția «Transport copii»”. Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Iliescu, președintele comisiei economice. Pe scurt, raportul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de asemenea, a avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul și propunerea legislativă.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Grupurile parlamentare au puncte de vedere? Domnul senator Grigoraș. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi, sincer să fiu sunt uluit, chiar îngrozit cât de superficială poate fi o asemenea inițiativă legislativă și vă spun lucrul acesta din două motive:

1. Comisia economică, industrii și servicii a dat un vot favorabil, dar, cum ați auzit, nu a fost amintit deloc avizul dat de Comisia pentru administrație, unde știu foarte bine că a fost un aviz negativ.

2. Nu uitați că a se elibera un document de transport... și o să mă refer doar la licența de vehicul, care știți cât costă? 260 de lei. Deci nu este important prețul, ci impactul și pericolul social care pot exista. Și o să mă refer doar la două motive, două exemple o să vă dau: în ceea ce privește conducătorul auto care urmează a fi angajat, pentru că el... nu i se va mai cere atestat profesional; doi, nu uitați că aceste microbuze care circulă, de regulă, de la Pocreaca din Deal la Pocreaca din Vale nu vor mai face inspecție tehnică.

Nu uitați, stimați colegi, că în aceste microbuze și autobuze vor circula copii, ca să nu spun că acei copii pot să fie ai noștri, pot fi nepoții noștri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Nu există alte puncte de vedere. Declar...

Domnul senator Marin.

Îmi cer scuze.

Microfonul 3. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu de puține ori școlile și unitățile administrative au întâmpinat probleme atunci când a venit vorba să se autorizeze, ca orice alt operator de transport, pentru că, așa cum bine știm, pentru a fi operator de transport trebuie să avem persoană desemnată, școlarizată la nivel de unitate administrativă sau de școală, și știm bine cum stăm cu posturile în administrația locală și la nivel de inspectorat școlar și, atunci, cred eu că această inițiativă este bine-venită.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise.

Oprea!

Chiar pe domnul Oprea să nu-l observ? Este aproape imposibil.

Pentru poziția Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea.

Mă surprinde poziția colegilor ce au vorbit înainte, pentru că, țineți minte, atunci când s-au comandat 600 de microbuze, era întrebarea pusă ministrului educației: de ce atâta grabă să se arunce sute de milioane când noi știm că în comunele din țară nu există un șofer în stare să conducă astfel de autoturisme? Și, iată, am găsit compromisul: sacrificăm viețile copiilor, nemaipunând condiții că un astfel de microbuz trebuie să fie condus de un om cu un superprofesionalism și cu o mare grijă. Deci nu ne mai pasă. Hai să scoatem autoturismele – pardon, microbuzele – la stradă.

Chiar aș vrea – și îmi pare rău că nu este și Comisia pentru învățământ –, domnul secretar de stat poate să ne spună câte din microbuzele cumpărate, din cele 600, acum, funcționează în școlile, în comunele din România?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Marin, 10 secunde, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Un șofer profesionist, odată ce are categoria D, cred eu că e o aberație și atestatul profesional, pentru că venim cu atestate peste categoria de profesionist. Una la mână.

A doua la mână, ITP-ul se va face la doi ani. Da, într-adevăr, la transportul public local se face din șase în șase luni, dar nu cred că o administrație publică locală sau un inspectorat școlar își permite să pună în pericol propriii elevi.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Nu vă pot refuza astăzi, în niciun caz. Doamna senator Andronescu, vă rog, căreia îi urăm toți „La mulți ani!” pentru ziua de astăzi și pentru toate celelalte zile.

Mulțumesc frumos. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc frumos pentru toate gândurile bune și vreau să vă asigur că aceste microbuze școlare au reprezentat pentru copiii din mediul rural o șansă extraordinară. O șansă extraordinară de a nu mai face 5, 6, 7 sau mai mulți kilometri pe jos, pe ploaie, pe vânt, pe orice fel de vreme, pe de o parte. Și o șansă extraordinară ca, în timpul vacanței sau în timpul săptămânii numite „Școala altfel”, să iasă din cătunul în care s-au născut, să se ducă până în oraș, să vadă un muzeu, să se ducă într-o bibliotecă.

A fost un lucru extraordinar și eu cred că este un proiect foarte bine-venit.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Încă o dată, „La mulți ani!”. Stimați colegi, declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul... raportul comisiei întâi. Este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

În spiritul celor susținute de liderul PNL, Puiu Hașotti, astăzi, haideți să mai votăm un proiect de lege.

Punctul 9 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Este prezent pentru a susține proiectul chiar președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, domnul George Băeșu.

Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc frumos. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori...

Dacă se poate, pe scurt.

Această ordonanță de urgență vine ca o necesitate într-un moment în care s-a creat un adevărat vid legislativ, iar comisiile județene care funcționează pe lângă prefecturi se află într-un mare pericol.

Dacă vă amintiți, anul trecut, cam în aceeași perioadă, dumneavoastră, în urma unor ample dezbateri, ați fost de acord cu o ordonanță prin care eșalonam plățile pentru românii care și-au abandonat bunurile în Cadrilater, în Basarabia și Nordul Bucovinei, pentru un număr de ani.

După 11 luni, Curtea Constituțională a găsit că acel proiect... acea reglementare era neconstituțională pentru motivul că fusese promovată prin ordonanță de urgență și, după nouă luni în care comisiile prefecturilor emiseseră hotărâri, am ajuns în situația în care nimeni să nu mai fie sigur dacă hotărârea pe care a dat-o poate fi pusă în aplicare.

În aceste condiții, Guvernul României și-a asumat ca în următoarele șase luni să facă un proiect de lege cu care să vină în fața Parlamentului, dar, pentru a preîntâmpina problemele care pot apărea pe viitor, s-a hotărât să se suspende pentru șase luni emiterea de noi hotărâri la nivelul prefecturilor și, în acest sens, solicităm și distinșilor membri ai Senatului României susținerea, prin aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Din partea comisiei, doamna senator Federovici. Vă rog, raportul, pe scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ proiectul de lege.

Membrii celor două comisii s-au întrunit în data de 25 martie 2014 și, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri. Grupurile parlamentare, vă rog.

Nu există. Declar dezbaterile închise.

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.

Stimați colegi, ne vedem pentru dezbateri mâine, la ora 10.30. Ședința Senatului începe la ora 9.00.

Declar ședința de astăzi închisă pentru partea de legislativ.

Urmează, de la ora 18.15, întrebări, interpelări. O zi bună!

## Stimați colegi,

Intrăm în ultimul punct din ordinea de zi, întrebări și interpelări.

O invit la microfon pe doamna Federovici Doina Elena. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Ordinul nr. 762/2007 poate fi schimbat”.

## Stimată doamnă ministru,

La cabinetul meu parlamentar din teritoriu s-au prezentat foarte multe persoane care mi-au adus la cunoștință faptul că afecțiuni foarte grave, cum ar fi hemipareza, hemiplegia, demența vasculară datorată accidentelor vasculare, obezitatea morbidă, diabetul zaharat de tip I, care apare după o anumită vârstă, și multe alte afecțiuni nu se regăsesc în Ordinul nr. 762/2007 privind aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap pentru adulți.

Având în vedere faptul că această interpelare a fost adresată și doamnei ministru Mariana Câmpeanu, dar răspunsul total evaziv primit din partea Domniei Sale nu a clarificat deloc această situație extrem de delicată, vă rog, doamnă ministru, să întreprindeți toate măsurile care se impun pentru îmbunătățirea acestui ordin, pentru a da o șansă acestor persoane care suferă și care au nevoie, în adevăratul sens al cuvântului, de sprijinul nostru, al tuturor.

Atașez prezentei interpelări răspunsul primit în data de 16.05.2013, pentru a evita un răspuns total neconcludent.

În speranța că vocea acestor persoane se va face auzită, solicit răspuns din partea Domniei Voastre. Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc mult.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

## Mulțumesc.

Întrebare adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

România a devenit groapa de gunoi a Europei, un gunoi frumos ambalat și dat spre consum poporului român, ca „produs premium”.

În anii de după Revoluție se spunea cu groază că România va ajunge atât de jos încât va fi doar piață de desfacere a produselor occidentale. Într-adevăr, țara noastră a ajuns piață de desfacere, dar pentru produse expirate, vândute prin marile lanțuri de magazine. Nu numai occidentalii ne oferă, cu larghețe, spre consum produse expirate. Și bulgarii fac același lucru.

A apărut, în ziua de 2.04.2014, în media centrală o izbândă a direcției sanitare veterinare – care a descoperit într-un tir din Bulgaria produse din carne de pui expirate – și că această instituție a dispus confiscarea întregii cantități de marfă expirată și aplicarea unei sancțiuni contravenționale „drastice”, în cuantum de 1.000 de lei.

Sănătatea biologică a poporului român valorează în ochii autorităților 1.000 de lei.

Costurile statului doar pentru distrugerea cantității de marfă expirată sunt de 15 ori mai mari decât cuantumul amenzii aplicate, care, bineînțeles, nu va fi achitată niciodată.

De altfel, există și art. 358 din noul Cod penal, ce incriminează comercializarea de produse alterate, dar acesta nu interesează pe nimeni.

Nu pun la îndoială buna dumneavoastră credință, dar cred că aveți posibilitatea ca, prin ordin de ministru, să modificați cuantumul amenzilor aplicate firmelor ce atentează la viața românilor la cuantumuri care să fie descurajatoare pentru acești infractori.

Domnule ministru,

Ce măsuri ați dispus, prin direcțiile sanitare veterinare, de stopare sau de descurajare a acestui fenomen care, pe lângă faptul că este un atentat la sănătatea românilor, distruge și afacerile crescătorilor de păsări și de animale?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește doamna senator Silistru Doina. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie.

Cu puțin timp în urmă, domnule ministru, ați anunțat demararea acțiunilor de consultare publică pentru elaborarea Strategiei energetice a României. Acest lucru ar putea fi lăudabil, dacă și perioada de consultare ar fi fost mai mare. Termenul de nici o lună, precum și inexistența unei structuri adecvate de preluare a datelor induc ideea că ministerul realizează doar o acțiune pentru a pune o bifă la capitolul transparență.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Ce direcții strategice a avut în vedere ministerul când a lansat consultarea publică?

– Câți actori ai pieței energetice au răspuns la chestionar?

– Cum vor fi reflectate reglementările și cerințele Comisiei Europene pentru a evita noi proceduri de infringement?

– De ce a demarat atât de târziu această consultare, din moment ce se dorește realizarea unei strategii care să fie aplicată din 2014?

– Cine garantează că această strategie este una ce va deveni operațională, și nu una elaborată doar pentru că România a fost obligată de Comisia Europeană, ca și în cazul transporturilor?

Și o interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta.

Obiectul și motivarea interpelării: „Costul returnării noii accize poate fi mai mare decât acciza colectată”.

Domnule prim-ministru,

Devine din ce în ce mai evident că scopul noii accize pe carburanți este unul de alimentare a bugetelor baronilor locali și a „băieților deștepți” din domeniu, prin modul în care a fost gândită returnarea parțială.

În primul rând, se ridică multe semne de întrebare asupra capacității de a gestiona returnarea către unii transportatori. De asemenea, printr-o astfel de măsură, credem că va crește evaziunea fiscală sau tentația de a solicita returnări fictive.

În acest context, domnule prim-ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivația reală a returnării unei părți din acciză doar pentru anumiți beneficiari?

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Silistru Doina. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Mii de cetățeni români lucrează în țări din Africa, Asia de Sud și America de Sud, de unde se pot întoarce cu malarie, febră hemoragică, holeră, Ebola și alte boli tropicale.

În condițiile în care aceste persoane nu pot fi obligate să se vaccineze sau, odată ajunse în țările respective, să ia tratament profilactic, riscul de a ne confrunta cu o epidemie este foarte mare. Totodată, de cele mai multe ori, persoanele întoarse din aceste state nu se prezintă imediat la medic, existând riscul să infecteze tot mai mulți oameni cu care intră în contact.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, ce programe are în vedere ministerul pe care îl conduceți și dacă aveți în vedere înființarea în aeroporturi de cabinete medicale cu personal specializat în boli infecțioase și tropicale pentru a preveni apariția unor epidemii în România.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare din această seară este adresată domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea și are ca obiect „Blocajul de la Serviciul Public Comunitar de Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor aflat în subordinea Instituției Prefectului Botoșani”.

Domnule viceprim-ministru,

Vă aduc în atenție o problemă privind funcționarea Serviciului Public Comunitar de Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, aflat în subordinea instituției prefectului.

Serviciul comunitar se confruntă cu o lipsă acută de personal, angajații fiind nevoiți să se ocupe și de două-trei activități în cadrul instituției. Funcționarii de la ghișee nu pot face față solicitărilor.

O soluție pentru a compensa lipsa personalului este detașarea angajaților de la alte servicii și direcții.

Domnule viceprim-ministru, având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru a debloca situația care generează tergiversări și blocaje în îndeplinirea serviciului public.

Vă mulțumesc. Vă solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, mai am încă o întrebare scurtă.

Vă rog.

Mulțumesc.

Este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc și are ca obiect „Supraaglomerarea instanțelor”.

Domnule ministru,

Se cunoaște cu certitudine situația supraaglomerării instanțelor din România cu dosare. Totul este etiologic (legătură cauză–efect), creșterea progresivă a numărului de dosare noi conduce la imposibilitatea soluționării acestora și la acumulări semnificative de dosare vechi.

Judecătoria Botoșani ocupă locul șase la nivel național, ca încărcătură efectivă pe judecător, cu o medie de 1.714 cauze pe magistrat, și locul 11 în ceea ce privește volumul total de activitate, cu un număr total de dosare de 39.412.

Numărul judecătorilor a scăzut, în timp ce numărul cauzelor de soluționat a crescut cu aproape 40%.

Domnule ministru, având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru a accelera soluționarea dosarelor și comunicarea sentințelor într-un termen rezonabil.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pereș Alexandru. Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Am să prezint doar una dintre ele și o interpelare.

Întrebarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, iar obiectul întrebării este „«Nedreptate până la capăt» în Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Brașov–Simeria, componenta Coridorului IV paneuropean”.

## Domnule prim-ministru,

Proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Brașov–Simeria, componentă a Coridorului IV paneuropean, generează subiecte interpretate ca nedreptate socială în rândul cetățenilor din satul Cistei, comuna Mihalț, județul Alba. Astfel, societatea care lucrează la reabilitarea liniei de cale ferată a executat mai multe lucrări peste aducțiunea cu apă potabilă din zona Haltei Cistei, aducțiune ce asigură, de fapt, transportul apei potabile în întreg municipiul Blaj și în localitățile de pe Valea Târnavei, până la Cetatea de Baltă.

Și, dacă nu era suficient, Guvernul pe care îl conduceți continuă să refuze reanalizarea traseului viitor al liniei de cale ferată, astfel încât să nu fie necesară exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului proprietate personală a doamnei Maria Nandrea, în vârstă de 83 de ani. Imobilul

doamnei este constituit din casa de locuit, în suprafață de 170 de metri pătrați, anexe gospodărești, grădină, în suprafață de 1.884 de metri pătrați. Deși art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 face referire la stabilirea unei juste despăgubiri privind imobilele supuse exproprierii pentru cauză de utilitate publică, instituțiile aflate în subordinea Guvernului au evaluat proprietatea doamnei la „fabuloasa” sumă de 90.400 de lei.

Față de situația prezentată, având în vedere și sloganul „Dreptate până la capăt”, care v-a asigurat câștigarea alegerilor, respectiv mandatul de prim-ministru al Guvernului României, vă adresez următoarele întrebări:

1. Credeți că supremația actului de guvernare trebuie să curme ireversibil dreptul la un trai decent și pace socială în rândul cetățenilor localității Cistei, județul Alba, sau poate și din alte zone?

2. Aveți capacitatea de a reconsidera poziția Guvernului în vederea găsirii unor soluții viabile pentru executarea proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Brașov–Simeria fără a genera nedreptate până la capătul puterilor unor cetățeni greu încercați de situația economică a țării noastre?

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Este adresată doamnei ministru Gabriela Szabo.

Obiectul interpelării: „Stabilirea bugetelor pentru cluburile sportive din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului pentru anul 2014”.

## Stimată doamnă ministru,

În cadrul întâlnirilor avute în teritoriu, mi-au fost aduse la cunoștință o serie de nemulțumiri din partea conducătorilor, antrenorilor și sportivilor din cadrul cluburilor sportive din subordinea ministerului pe care îl conduceți.

Nemulțumirile fac referire, în primul rând, la bugetele alocate acestor cluburi pentru anul 2014, sumele fiind considerate total insuficiente pentru desfășurarea activității acestor structuri sportive. Mai mult, acestea susțin că bugetele care le-au fost aprobate pentru acest an sunt cuprinse între 15 și 40% față de execuția bugetară pe care a avut-o în 2013 fiecare dintre acestea. Toate acestea, în condițiile în care ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți a primit un buget pentru 2014 aproape la nivelul execuției bugetare a anului trecut, mai exact 90,4%.

Având în vedere faptul că sportul de înaltă performanță din România se desfășoară cu precădere în cluburi din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, acestea fiind principalul furnizor de sportivi către loturile naționale ale țării noastre, vă solicit să-mi transmiteți lămuriri cu privire la modul de stabilire a bugetelor pentru aceste instituții pe 2014 și eventualele soluții pentru ca aceste structuri sportive să poată „supraviețui” în acest an.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Decontarea intervențiilor pentru tulburarea de spectru autist”.

Stimate domnule ministru,

În România, specialiștii estimează 8.000 de persoane diagnosticate cu tulburare de spectru autist, însă numărul real al acestora este mult mai mare, majoritatea nefigurând în evidențele oficiale.

Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate este actul normativ-cadru care reglementează acest domeniu, dar care nu este aplicat la un nivel optim.

Tulburarea de spectru autist este o afecțiune extrem de costisitoare, 4.000-5.000 de lei pe lună este suma necesară pentru tratamentul și terapia comportamentală, necesare pe tot parcursul vieții, România fiind una din puținele țări europene care nu acoperă de la bugetul de stat astfel de tratamente.

Întrucât ministerul pe care-l conduceți este în măsură să asigure îmbunătățirea asistenței persoanelor diagnosticate cu autism, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

1. Care este numărul real al persoanelor care suferă de tulburare de spectru autist din România și, mai precis, din județul Bacău?

2. Care sunt intervențiile decontate de stat pentru tulburarea de spectru autist?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, și o mică interpelare.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc frumos.

Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Introducerea masacrului de la Fântâna Albă în manualele de istorie”.

Stimate domnule ministru,

Comisia românilor de pretutindeni a organizat, în data de 2 aprilie, o ședință comemorativă cu ocazia Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Masacrul de la Fântâna Albă este o pagină lipsă în manualele de istorie a românilor, istoria fiind o disciplină care contribuie la dezvoltarea culturii generale a tinerilor și la o

mai bună cunoaștere a valorilor naționale. Prigoana și persecuția românilor din Bucovina și Basarabia nu se bucură de prea multă atenție, fiind mai degrabă tratate superficial în manualele de istorie, deși reprezintă simboluri spirituale ale luptei românilor pentru păstrarea identității naționale în acele locuri.

„Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții”, spunea Nicolae Iorga, în contextul în care niciun manual de istorie din învățământul liceal nu mai poartă astăzi numele de „Istoria României” sau „Istoria românilor”, fiind denumit simplu „Istorie”.

Având în vedere faptul că manualul școlar reprezintă un important instrument de informare și de lucru, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, precum și faptul că masacrul de la Fântâna Albă reprezintă o lecție de istorie și demnitate națională ce nu ar trebui să lipsească din programa și manualele de istorie, vă rog să îmi comunicați care este punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu cele prezentate.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește doamna senator Anghel Cristiana Irina.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării „Alocarea fondurilor în cadrul Politicii agricole comune”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

În cadrul discuțiilor purtate cu asociații ale agricultorilor, s-a semnalat faptul că, deși, prin eforturile depuse de actuala guvernare în cadrul Politicii agricole comune, s-a reușit alocarea de fonduri comunitare în vederea sprijinirii agriculturii românești, Comisia Europeană a reclamat o serie de probleme legate de nedefinirea anumitor condiții agricole și de mediu, de modalitatea de efectuare a controalelor și de unele deficiențe ale sistemului de sancțiuni.

Cu toate că am înregistrat un progres remarcabil în absorbția acestor fonduri, Comisia Europeană a solicitat returnarea unor sume, ca urmare a aspectelor negative constatate.

## Domnule viceprim-ministru,

Vă rog să-mi răspundeți care este perioada pentru care s-a solicitat returnarea acestor fonduri și în ce mod se va acționa pentru a se evita, pe viitor, apariția unor astfel de probleme.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, am două întrebări. Una am s-o depun, uneia i-am dat citire. Dacă-mi permiteți, am să citesc și interpelarea.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Este adresată domnului Răzvan Eugen Nicolescu, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul interpelării: „Proiectul hidrocentralei de la Tarnița–Lăpuștești, județul Cluj”.

Stimate domnule ministru,

Hidrocentrala de la Tarnița–Lăpuștești a fost proiectată pentru a echilibra sistemul energetic național. Ziua, hidrocentrala va putea produce energie electrică pentru a acoperi vârfurile de consum prin utilizarea apei din lacul de acumulare din amonte, iar noaptea va putea consuma surplusul de energie produs de centrala nucleară de la Cernavodă pompând apa din lac, din lacul din aval în cel din amonte, în vederea refacerii capacității de producție necesare.

Acest proiect necesită investiții de peste un miliard de euro, iar realizarea lui va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a țării, precum și a zonei.

Cu toate acestea, Fondul Proprietatea, unul dintre acționarii minoritari de la Nuclearelectrica, a depus o cerere la Tribunalul București prin care încearcă blocarea în instanță a participării producătorilor de electricitate la proiectul de construcție a Hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești.

Stimate domnule ministru, cunoscând preocupările dumneavoastră legate de mărirea capacității de producție a energiei electrice a României, vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al ministerului referitor la finalizarea proiectului Hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești, județul Cluj. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana Irina.

Se pregătește domnul senator Arcaș Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să facem economie de timp, întrebarea este și către domnul Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, Ministerul Afacerilor Externe, dar aceeași întrebare o am adresată și către doamna Ioana Maria Petrescu, Ministerul Finanțelor Publice, și către domnul judecător Adrian Bordea, președintele CSM.

Obiectul întrebării este „Lista persoanelor și a instituțiilor responsabile de condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în perioada 1 ianuarie 1990 – 28 februarie 2014”.

Subsemnata, Cristiana Irina Anghel, senator, vă rog să-mi puneți la dispoziție o listă sau un tabel cu persoanele și instituțiile responsabile de condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în perioada 1 ianuarie 1990 – 28 februarie 2014, în care să precizați:

- cauza;

- data hotărârii;

- numărul cererii;

- violările constatate;

– compensații acordate (daune morale, cost cheltuieli de judecată în sarcina statului);

- persoanele (instituțiile) vinovate (conform funcției la data

- emiterii actului condamnat de CEDO);

- funcția actuală a persoanelor mai sus menționate;

- data când s-a făcut plata de către Ministerul de Finanțe;

- data inițierii acțiunii în regres;

- și măsuri luate împotriva persoanelor vinovate. Interpelarea, pot? Interpelarea...

Vă rog, doamnă senator.

## Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției, obiectul fiind „Arhiva Serviciului Independent de Anticorupție (SIPA) – Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA)”.

Domnule ministru,

În 1991, ministrul de justiție Mircea Ionescu-Quintus a înființat, prin ordin ministerial, Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare.

În 1996, sub mandatul ministrului justiției Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.

În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiți foști lucrători ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție și, pentru prima dată, această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În 2006, la începutul anului, ministrul justiției Monica Macovei a desființat DGPA pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.

Pe 26 martie, Mona Pivniceru, ministrul justiției, a inițiat proiectul privind „constituirea unei comisii pentru inventarierea și predarea arhivei fostei DGPA, din subordinea Ministerului Justiției”. Comisia urma să preia arhiva care era în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor și s-o inventarieze.

„Având în vedere faptul că în raportul Comisiei Europene din 2004 SIPA a fost criticată cu privire la transparență și răspundere, existând raportări privind implicarea sa în abuzuri ale drepturilor omului în închisori și influențarea sistemului judiciar, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 127/2006 a fost desființată Direcția Generală de Protecție și Anticorupție din subordinea Ministerului Justiției, Comisia a apreciat că se impune predarea către Arhivele Naționale a arhivei fostei DGPA, în vederea distrugerii tuturor documentelor.”, se arată în minuta întâlnirii Comisiei nr. 1 – Independența și responsabilizarea justiției.

Mulțumesc, doamnă senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Arcaș Viorel. Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ioana Maria Petrescu și domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici.

Subiectul: „A fi sau... a nu fi deductibilă fiscal taxa pe valoarea adăugată aferentă proiectelor POSDRU”.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Situația învederată în ultimele săptămâni de societăți comerciale cu calitatea de foști sau actuali beneficiari ai proiectelor POSDRU m-a făcut să apreciez necesitatea unei precizări comune din partea Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Finanțelor Publice.

Este vorba despre o interpretare diferită – și, astfel, o practică diferită – la nivelul administrațiilor județene ale finanțelor publice cu privire la deductibilitatea fiscală a TVA-ului aferent achizițiilor de produse, servicii, lucrări realizate în cadrul proiectelor POSDRU. Astfel, există administrații județene care apreciază că acest TVA este deductibil fiscal, astfel încât societățile comerciale și-l pot recupera pe cale clasică, prin cerere de rambursare TVA depusă la finanțe. Dar există administrații județene care interpretează lucrurile în sens contrar, susținând că acest TVA nu este aferent unor operațiuni economice care produc venit, prin urmare este nedeductibil fiscal și, deci, eligibil a fi suportat direct din fondurile europene și resping cererile de rambursare TVA, trimițându-i pe solicitanți la Ministerul Fondurilor Europene.

Pentru că sunteți în plină perioadă de contractare a ultimelor fonduri pe POSDRU și în plină perioadă de pregătire a noilor programe operaționale aferente perioadei 2014–2020, consider extrem de important răspunsul la întrebarea: este sau nu este deductibilă fiscal, potrivit Codului fiscal, taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor efectuate pentru implementarea proiectelor POSDRU? Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul Pop Liviu Marian. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări și o interpelare. O să fiu cât se poate de scurt.

Prima întrebare o adresez doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Situația unor pensionare care au lucrat la SC Arpechim – SA Pitești în grupa I de muncă și nu beneficiază de drepturile legale ce li se cuvin”.

Stimată doamnă ministru,

Am primit la cabinetul meu parlamentar un memoriu din partea unor femei din Pitești, care au lucrat la Arpechim – SA și s-au pensionat la limită de vârstă în perioada 2002–2008, în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, la vârsta de 50 de ani, și care, după mai bine de 30 de ani de muncă în condiții grele, reclamă faptul că n-au beneficiat de bonificațiile grupei I de muncă și la calculul pensiei, așa cum au beneficiat colegele lor pensionate până în anul 2001 și după anul 2008.

Pentru a intra mai concret în acest subiect, vă atașez, stimată doamnă ministru, memoriul primit la cabinetul meu parlamentar.

Având în vedere cele prezentate anterior, cât și cele menționate în memoriul alăturat, vă întreb, doamnă ministru: care este situația de fapt cu privire la problema expusă și cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acesteia?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Pensionarea din învățământ și evidența în cartea de muncă a sumelor câștigate în instanță”. Domnule ministru,

Vă prezint situația cu care se confruntă cadrele didactice din învățământ care au câștigat în instanță sume de bani pe care trebuia să le plătească ministerul pe care-l conduceți, dar care nu se pot evidenția în cartea de muncă pentru că nu există în acest sens o decizie emisă de minister.

Situația concretă pe care v-o prezintă sună astfel: „Eu sunt profesor, iar soția mea, educatoare din 1973, la vară va ieși la pensie, însă are de recuperat, în urma proceselor câștigate, în jur de 60.000 de lei. Această sumă însă nu este evidențiată în cartea de muncă și, conform spuselor secretarei, noi am câștigat procesele, însă dânsa nu are decizie emisă de minister pentru a putea opera în cărțile de muncă, să poate fi luate în considerare la pensie.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Gheorghe. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului viceprim-ministru Liviu Dragnea și are ca obiect: „Deblocarea posturilor pentru primăriile care au accesat fonduri europene pentru înființarea centrelor turistice și after-school”.

## Domnule viceprim-ministru,

În județul Sălaj, primăriile care au accesat fonduri europene pe măsurile 3.2.2 și 3.1.3 au nevoie urgentă de deblocarea a 110 posturi în administrația publică, în caz contrar riscând sancțiuni pecuniare și poate chiar pierderea investițiilor realizate. Pentru implementarea proiectelor pe Măsura 3.1.3 este nevoie de 46 de posturi, iar pentru Măsura 3.2.2 este nevoie de deblocarea a 60 de posturi la centrele after-school. Fără deblocarea acestor posturi, primarii nu pot demara activitatea în centre din cauza lipsei personalului și, mai mult, vor suporta sancțiuni.

Așadar, vă întreb, stimate domnule viceprim-ministru, când se va da frâu liber solicitărilor venite din partea primăriilor pentru bunul mers al proiectelor pe fonduri europene. În caz contrar deblocării posturilor și în cazul în care primăriile vor fi sancționate, cine va suporta toate cheltuielile, cunoscută fiind situația financiară a administrațiilor locale?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției, și are ca obiect „Statistica activității Judecătoriei Chișineu-Criș, luată în calcul pentru desființarea Judecătoriei Jibou”.

## Domnule ministru,

În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru răspunsul oferit la interpelarea pe care v-am adresat-o în februarie 2014.

În al doilea rând, doresc să vă aduc la cunoștință faptul că domnul secretar de stat Liviu Stancu ne-a oferit (mie și tuturor sălăjenilor vizați de desființarea Judecătoriei Jibou), în răspunsul pe care l-a semnat, o statistică privitoare la activitatea Judecătoriei Chișineu-Criș în perioada 2009–2012. Or, dacă această statistică s-a luat în calcul la momentul deciziei de desființare a Judecătoriei Jibou, consider că este o decizie greșită, bazată pe date eronate!

Vă întreb, domnule ministru, care sunt argumentele reale pentru menținerea deciziei de desființare a Judecătoriei Jibou, deoarece cele specificate în răspunsul anterior, primit de la Ministerul Justiției, mi se par total incorecte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește domnul senator Iovescu Ioan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

În urmă cu 10 luni, adresam ministrului de atunci o interpelare în care comunicam faptul că, în domeniul diagnosticului de laborator, se deturnează de la pacienți peste 40 de milioane de euro anual.

Până în prezent, nu am primit niciun răspuns la acea interpelare, iar deturnarea celor peste 40 de milioane de euro anual continuă și în prezent prin următoarele două căi:

– prima, prin faptul că analizele de laborator considerate a nu fi urgente sunt în continuare efectuate de către spitale cu costuri mult mai mari atât față de prețul subcontractării acestora de pe piață, cât și față de tariful decontat de Casa de Asigurări, prin ambulatoriu, către laboratoarele care au preluat, prin externalizare, laboratoarele publice;

– a doua cale, prin faptul că analizele considerate a fi eficiente economic sunt externalizate nejustificat, împreună cu cele ineficiente economic, și apoi sunt decontate de Casa de Asigurări la tarife mult mai mari, din ambulatoriu, decât costul în regia proprie a spitalelor. Deturnarea banilor pacienților ar putea fi stopată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.384/2010, care aprobă contractul de management de administrare a spitalelor, care menționează, printre altele, obligațiile managerului spitalului: „negociază și încheie, în numele și pe seama spitalului, protocoale de colaborare și/sau contracte cu alți furnizori de servicii pentru asigurarea continuității și creșterii calității serviciilor medicale”, „identifică, împreună cu consiliile de administrație, surse suplimentare pentru creșterea veniturilor spitalului, cu respectarea prevederilor legale”.

Însă este necesară completarea acestui ordin cu câteva definiții și precizări suplimentare, care să răspundă la întrebările pe care le formulez mai jos și pentru care, în temeiul Regulamentului Senatului și Legii nr. 544/2001, vă solicit să-mi comunicați răspunsul dumneavoastră în scris:

1. Care este, în viziunea Ministerului Sănătății, definiția corectă a analizelor de laborator care fac parte din categoria celor urgente și a celor ineficiente economic?

Vă rog, domnule senator. Mai scurt, mai scurt, vă rog.

Foarte scurt.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Neîndeplinirea de către miniștrii Guvernului Ponta a obligațiilor legale de a răspunde întrebărilor și interpelărilor provenite de la Senatul României”. Stimate domnule prim-ministru,

Din postura de senator al României, până la data prezentei interpelări, am adresat un număr de 25 de întrebări și 20 de interpelări către diferite ministere ale Guvernului pe care-l conduceți.

Deși unele dintre ele au fost trimise cu peste 10 luni în urmă, până în prezent, nu am primit răspuns la nouă interpelări și nouă întrebări, detaliate mai jos, ceea ce încalcă

prevederile Regulamentului Senatului și ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Apelez la autoritatea dumneavoastră, ca prim-ministru al Guvernului, și vă solicit să cereți miniștrilor din subordinea dumneavoastră să emită răspunsurile solicitate la toate cele 18 demersuri scrise anterioare, pe care le-am întreprins în conformitate cu Regulamentul Senatului, documente pe care le listez mai jos.

Sper ca, în urma acțiunilor pe care le veți întreprinde, solicitările mele, ca și orice alte solicitări similare, ale oricăror alți cetățeni din România, să beneficieze de răspunsurile cuvenite în termenul legal, pentru ca Guvernul pe care-l conduceți să nu dea un prost exemplu, de nerespectare a legilor, altor instituții ale statului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu Ioan. Se pregătește domnul senator Coca Laurențiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebare către doamna Doina Adriana Pană, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

De la senator Iovescu Ioan, membru al PP-DD.

Prezentată în ședința din 7 aprilie 2014.

Subiectul: „Fenomenul dispariției unei păduri întregi la Cenad, județul Timiș”.

## Stimată doamnă ministru,

Am aflat de curând, din mass-media, despre fenomenul dispariției unei întregi păduri din localitatea Cenad, Timiș. Mai exact, este vorba despre compromiterea unei păduri de 73 de hectare, împădurită cu 350.000 de puieți în perioada 2011–2012. Este inutil să menționez că operațiunea a fost finanțată din fonduri de la Guvern. Controlul declanșat la nivel local este tardiv și inutil, mai ales că scopul acestuia este doar de a stabili dacă această pădure în devenire a fost compromisă din cauze naturale. Din verificări rezultă că seceta a fost factorul hotărâtor.

Date fiind cele de mai sus, doamnă ministru, vă rog a-mi răspunde la următoarele întrebări:

– Care sunt obligațiile și responsabilitățile Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Timișoara, care, din informațiile mele, era responsabil cu recepția lucrărilor, alături de Primăria Cenad?

– Dacă în contract au fost specificate clauze și obligații ulterioare plantării și în sarcina cui erau acestea.

Pentru a vă ajuta în elaborarea răspunsului și pentru a evita prezentarea unor fapte cunoscute deja, vă remit un articol referitor la acest subiect.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Ioan Iovescu.

Și o interpelare către Ministerul Transporturilor, domnului ministru Dan Șova.

Senator Iovescu Ioan, membru al PP-DD.

Prezentată în ședința Senatului din 7 aprilie 2014.

Subiectul: „Revenire la întrebarea nr. 1.259 privind Centrul Intermodal de Transport Mărfuri Timișoara”. ## Stimate domnule ministru,

Vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră, dar vă mărturisesc sincer că sunt total nemulțumit de conținutul acestuia.

Întregul răspuns este un istoric al problemei, dar se ocolește cu diplomație un răspuns clar la întrebările mele. Deci, punctual:

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu. Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

Obiectul întrebării: „Prioritățile și alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare și inovare în județul Vâlcea”.

## Domnule ministru,

Pe data de 1 aprilie 2014 ați prezentat, în cadrul întâlnirii cu membrii Comitetului Director al Consiliului Investitorilor Străini, viziunea despre viitorul cercetării-dezvoltării și al inovării românești, despre sprijinul financiar substanțial care va fi acordat acestui sector în perioada 2015–2020.

Conform declarației domnului prof. dr. ing. Ioan Ștefănescu, directorul Institutului Național de Criogenie, Vâlcea este un vechi centru de cercetare, fiind de notorietate tradiția, succesele, colaborările internaționale, lucru confirmat în aceste zile de trei inventatori vâlceni: Elena David, Ioan Ștefănescu și Adrian Armeanu, care au participat la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva cu inovația „Metoda de reciclare a deșeurilor din sticlă securizată”.

În urma celor prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă printre prioritățile ministerului din acest an se află și centrul de cercetare de la Vâlcea.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Zisu Ionuț. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea din seara aceasta este adresată domnului ministru al educației naționale, Remus Pricopie.

## Stimate domnule ministru,

La nivelul colegiului pe care îl reprezint, am fost informat de cadrele didactice din învățământul primar de faptul că manualele concepute pentru elevi au o calitate îndoielnică, ca urmare a discrepanțelor majore dintre cerințele programei școlare și vârsta copiilor. Ținând cont de aceste aspecte, vă rog respectuos să-mi transmiteți un răspuns în scris la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea fondurilor alocate de către minister pentru achiziționarea manualelor din ciclul primar, materiale care, din păcate, sunt intens criticate chiar de către dascăli?

2. Care este metodologia de scriere a acestor manuale și cum ar putea fi perfectată pentru ca, pe viitor, să fie prevenită finanțarea editării și achiziționării unor materiale didactice inutile?

Mulțumindu-vă anticipat pentru răspuns și pentru parcurgerea acestor rânduri, vă asigur, domnule ministru, de întreaga mea considerație.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator Ionuț Elie Zisu, Circumscripția electorală nr. 3, Argeș, PNL.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.

Obiectul întrebării: „Blocarea accesului unei unități administrativ-teritoriale la sumele defalcate de la bugetul de stat”.

## Domnule ministru,

O situație recentă, aceea a orașului Năsăud, din județul Bistrița-Năsăud, repetabilă însă oriunde în țară, mă obligă să readuc în discuție justețea aplicării _ad litteram_ a unor angajamente și decizii guvernamentale în ceea ce privește recuperarea arieratelor instituțiilor bugetare.

Concret, între Primăria Năsăud și Spitalul Orășenesc „George Trifon” din Năsăud există o subordonare strict administrativă. Cu alte cuvinte, spitalul este subordonat doar administrativ celei dintâi. Cu toate acestea, din cauza arieratelor mari înregistrate de spital, i s-a blocat unității administrativ-teritoriale Năsăud accesul la sumele defalcate de la bugetul de stat, afectându-se astfel, prin imposibilitatea Primăriei Năsăud de a le accesa, interesele întregii comunități locale, asta deși Legea spitalelor nu permite unei primării să participe la plata arieratelor unui spital, ci doar la cofinanțarea unor noi proiecte ale instituției spitalicești locale.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb respectuos: Cum vă gândiți să reparați această neconcordanță administrativ-legislativă, astfel încât dezvoltarea unei comunități locale să nu mai fie afectată de apariția unei asemenea situații cum este aceea descrisă de mine?

Solicit răspuns în scris, asigurându-vă de toată considerația mea.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregătește domnul senator Isăilă Ovidiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare, din care voi prezenta o întrebare adresată domnului ministru al culturii, Kelemen Hunor.

Obiectul întrebării este „Renovarea Castelului Karolyi și degradarea monumentului «Ostașului român» din Carei”.

Castelul Karolyi din municipiul Carei, județul Satu Mare, cel mai reprezentativ castel din zonă, care a aparținut familiei conților Karolyi și a intrat în patrimoniul statului român în contul despăgubirilor de război datorate României de Ungaria după primul război mondial, a fost renovat anii trecuți cu fonduri europene și guvernamentale, în baza unui proiect aprobat în perioada mandatului dumneavoastră precedent la Ministerul Culturii. După renovare, castelul a fost revendicat de pretinși urmași ai ultimului conte Karolyi.

În schimb, în ultimii ani, respectiv sub mandatul primarului Faracs Eugen, lider județean important al UDMR, s-a degradat vizibil monumentul „Ostașului român” din Carei, conceput și construit de celebrul sculptor Vida Gheza și dedicat ostașilor Armatei române care au eliberat în 25 octombrie 1944 ultima brazdă de pământ românesc de sub ocupația fascisto-horthistă.

Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să-mi comunicați suma totală care a fost cheltuită pentru renovarea castelului Karolyi din Carei, cu precizarea cuantumului fondurilor europene și a fondurilor guvernamentale utilizate, precum și ce poziție a adoptat Ministerul Culturii față de cererea de retrocedare a acestuia.

Totodată, vă solicit să-mi comunicați dacă Ministerul Culturii are în vizor un proiect de reabilitare substanțială a monumentului „Ostașului român” din Carei în perioada următoare și care ar fi costul estimat al acestei reabilitări.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Isăilă Ovidiu. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Violența în școli”.

## Domnule ministru,

România se situează pe locul al doilea în ceea ce privește violența în școli, într-un clasament care cuprinde 37 de țări. Astfel, peste 70% din elevii români recunosc că le este teamă de comportamentul agresiv al colegilor de școală, potrivit unui studiu efectuat de Organizația Mondială a Sănătății.

Cauzele violenței din mediul școlar sunt: atitudini violente ale părinților, unul față de celălalt sau față de copii, limbaj agresiv, aplicarea pedepselor corporale, modelele culturale diseminate în spațiul public, expunerea copiilor la violența stradală, mediatică, culturală, în sens larg, sau modelul pedagogic rudimentar, bazat pe coerciție și pedeapsă.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, dacă Ministerul Educației Naționale are în vedere o campanie la nivel național pentru prevenirea acestui fenomen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul întrebării: „Viitorii medici ai României nu au pe ce să facă practică”.

Domnule ministru,

Studenții Universității de Medicină și Farmacie Iași nu au pe ce să facă practică pentru a deveni doctori. Instalația de conservare a cadavrelor, veche de 15 ani, este stricată. Situația persistă de doi ani, iar până acum nu s-au găsit fonduri pentru a repara această instalație.

Domnule ministru, o instalație nouă de conservare ar costa circa 60.000 de euro. În ce măsură ministerul poate asigura această finanțare absolut necesară pentru desfășurarea unei activități normale a uneia din cele mai importante universități din România?

- Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Vă rog, și a doua întrebare, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Întrebare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta. Obiectul întrebării: „Elevi excepționali, premiați de NASA, la mila statului român!”.

Domnule prim-ministru,

La ediția de anul acesta a concursului NASA dedicat proiectelor pentru așezări în spațiul cosmic, mai mulți elevi din România au obținut rezultate excepționale: 34 de diplome reprezentând premiile I, II, III și mențiuni. Bucuria victoriei, care aduce o mare onoare României, este însă umbrită de o mare îngrijorare: lipsa banilor de care au nevoie câștigătorii pentru a putea onora invitația la cea de-a 33-a Conferință anuală organizată de NASA, care se desfășoară între 14 și 18 mai la Los Angeles, USA. Pentru drum și cazare ar fi în jur de 1.500 de euro pentru fiecare elev.

Domnule prim-ministru, veți lua măsurile necesare pentru

- a rezolva această problemă cât mai urgent posibil? Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am rugămintea și interpelarea s-o...

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

Interpelare adresată doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Intensificarea controalelor în București și județul Ilfov”. ## Doamnă ministru,

În ultima perioadă am primit foarte multe semnale de la producătorii români ce își desfășoară activitatea în toate județele țării, legat de controalele extrem de dure ale Fiscului. Organele fiscale își concentrează acțiunile în toată România, mai puțin în județul Ilfov și în București, asta deși în aceste ultime zone se concentrează peste 80% din activitatea agenților economici, în special a marilor importatori.

Așa cum am mai spus, marile pierderi ale economiei nu sunt cauzate de producătorul autohton veritabil și corect. Aplicarea unei politici dure de control la firmele de producție din țară și valurile de amenzi distrug afacerile autohtone și mediul economic corect românesc. În același timp, libertatea de care beneficiază firmele din zona Ilfov și din București din partea Fiscului protejează economia subterană și marea evaziune fiscală.

Doamnă ministru, cu riscul de a fi acuzat că am o fixație, repet că toate eforturile ANAF trebuie concentrate pentru stoparea marii evaziuni fiscale. Cu alte cuvinte, monitorizarea și urmărirea întregului circuit financiar contabil al importatorilor, pentru a plăti până la ultimul cent taxele datorate statului român pe valoarea și cantitatea reală a mărfurilor introduse în țară, iar cei mai mulți dintre aceștia își desfășoară activitatea în capitală.

Trebuie să luăm toate măsurile pentru a ne proteja și propria economie. Producătorii autohtoni trebuie să beneficieze de o relansare fiscală cât mai mare, iar astfel economia va avea numai de câștigat.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Voi da citire listei cu întrebările depuse la secretariat de senatorii:

– Vochițoiu Haralambie, Donțu Ovidiu Liviu, Vâlcov Darius Bogdan, Butunoi Ionel Daniel, Lazăr Sorin Constantin, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Bodog Florian, Toma Ion, Constantinescu Florin, Mohanu Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

– Tomoiagă Ștefan Liviu, Neculoiu Marius, Obreja Marius Lucian, Tătaru Nelu, Ichim Paul, Bodea Cristian, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamantar al PNL;

- Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Tișe Alin, Anca Boagiu –

- Grupul parlamentar al PDL;

- Biro Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

- Nistor Vasile – Grupul parlamentar al PC. Și interpelări:

– Marin Nicolae, Vochițoiu Haralambie, Toma Ion, Belacurencu Trifon, Lazăr Sorin Constantin, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Vâlcov Darius Bogdan, Constantinescu Florin, Donțu Ovidiu Liviu – Grupul parlamentar al PSD;

– Luchian Ion, Doina Anca Tudor, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Popa Nicolae Vlad, Tișe Alin Păunel, Oprea Dumitru,

- Flutur Gheorghe, Marian Dan Mihai, Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL;

- Biro Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR. Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812406]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/15.IV.2014 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei