Stenogramă plen

2. Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

4. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988, și a Protocolului de modificare a Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptat la Paris la 27 mai 2010, semnate de partea română la 15 octombrie 2012.

6. Proiectul de lege privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

7. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

8. Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare _._

9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 253[1] din Codul penal.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

11. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

13. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative.

15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

16. Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, județul Botoșani, în domeniul public al județului Botoșani și în administrarea Consiliului Județean Botoșani.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

##

2. Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol. Inițiator, Guvernul României. Susține? Microfonul 10. Vă rog.

Susținem aprobarea procedurii de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

S-a aprobat procedura de urgență.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

- Inițiator, Guvernul României. Susține?

Da, susținem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

S-a aprobat procedura de urgență.

4. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”.

Inițiator, Guvernul. Susține?

Da, susținem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

S-a aprobat procedura de urgență.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988, și a Protocolului de modificare a Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptat la Paris la 27 mai 2010, semnate de partea română la 15 octombrie 2012.

Adoptat de Camera Deputaților. Inițiator, Guvernul. Susține?

Da, susținem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

6. Proiectul de lege privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Inițiator, Guvernul României. Da?

Da, susținem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

7. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Inițiator, Guvernul. Desigur, suntem în reexaminare.

Susținem.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog să vă pronunțați. 101 voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abțineri. A fost aprobată.

Predau conducerea ședinței domnului vicepreședinte Cristian Dumitrescu.

##

8. Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Secretarul de stat, domnul Hogea. Guvernul susține?

Da, susține.

Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea. Vă rog. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 103 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 3 abțineri, procedura de urgență a fost aprobată. 9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 253[1] din Codul penal.

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Întreb dacă din partea inițiatorilor susține cineva. Nu susține, nu e procedură de urgență. Mulțumesc.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Există mai mulți inițiatori.

Întreb dacă inițiatorii susțin procedura de urgență. Nu susțin, nu se aprobă.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Sunt mai mulți deputați care sunt inițiatori. Solicită procedură de urgență. Susține vreunul? Nu susține, nu se aprobă.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Sunt mai mulți inițiatori, deputați și senatori.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu susține, nu se aprobă.

13. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Întreb dacă dintre inițiatori, care sunt senatori și deputați, susține cineva procedura de urgență.

Nu susține, nu se aprobă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative.

Ador acest titlu!

Domnule senator Nistor, vă rog, doriți să susțineți procedura de urgență?

Nu o susțineți, nu se aprobă.

15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Întreb domnii senatori și deputați care sunt inițiatori dacă susțin procedura de urgență.

Nu o susțin, nu se aprobă.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 3 februarie 2014, Comisia juridică a luat spre examinare documentele trimise de Biroul permanent, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil de validare a alegerii domnului judecător Norel Popescu în funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Este obligația noastră ca atunci când ni se înaintează rezultatul alegerilor și nominalizarea să supunem la vot, pe baza raportului prezentat de Comisia juridică.

Pentru operativitate, am să vă consult dacă sunteți de acord dacă această votare să se facă prin vot secret electronic, cum am mai procedat de altfel.

Această solicitare o supun la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am deschis votul.

Întreb secretariatul dacă s-a procedat la secretizarea votului.

##

Doamnelor și domnilor colegi, vă prezint proiectul de hotărâre.

Hotărâre privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (2) lit. a) și alin. (4) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 18 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul validează în calitatea de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii pe domnul judecător Norel Popescu, ca urmare a încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a domnului judecător Adrian Neacșu, pentru un mandat care va expira la data de 6 ianuarie 2017.

Această hotărâre a fost adoptată..., dacă o să fie adoptată...

Doamnelor și domnilor,

Vă consult și vă solicit votul pentru adoptarea acestei hotărâri.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 119 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, hotărârea privind validarea a fost adoptată.

Domnule judecător, vă mulțumesc,

Vă dorim succes în activitate și să vă desfășurați o activitate cât mai meritorie în această importantă funcție în care ați fost ales de către magistrați și validat de către Senatul României.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat.

Este o reexaminare primită din partea Președintelui României.

Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat – reexaminare; prioritate legislativă a Guvernului.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul ministru Șova, microfonul central.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Am ținut neapărat să fiu prezent personal aici.

Vreau să reiterez mulțumirea mea pentru implicarea colegilor senatori în adoptarea, într-o primă etapă...

După adoptarea și de către Camera Deputaților, Președintele României, domnul Traian Băsescu, a găsit de cuviință să ne retrimită legea pentru o reexaminare.

M-am întrebat foarte mult de ce a trimis-o și mi-am dat seama că, de foarte multe ori, la Cotroceni, funcționează și principiul aflării în treabă, ca mod de lucru.

Președintele Băsescu a trimis înapoi legea la reexaminare pentru două articole: art. 38 și art. 42.

Nu vreau să insist foarte mult cu privire la aspectele tehnice, dar pentru a explica lipsa de necesitate a retrimiterii către Parlament, art. 38, în formularea pe care o are, se regăsește în două acte normative care sunt în vigoare din anul 2006, de când domnul președinte era tot Președinte al României, și mă refer la art. 57 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind contractele de concesiune și la art. 286 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

De asemenea, art. 38 la care face referire președintele este pur și simplu copiat din bunele practici ale Băncii Mondiale.

Art. 42 este al doilea motiv pentru care ne retrimite legea la reexaminare. Tot pentru a nu insista și a vă aduce în fața dumneavoastră, chiar cu umor, situația, art. 42, în formularea în care se află în lege, este formulat cuvânt cu cuvânt de către Comisia Europeană, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În mod evident, comisiile de specialitate – și le mulțumesc colegilor pentru promptitudine și celeritate – au observat că cele două articole nu pot fi modificate, unul fiind identic cu bunele practici ale Băncii Mondiale, iar cel de-al doilea fiind formulat, pur și simplu, de Comisia Europeană, și au propus un aviz negativ. Am respectuoasa rugăminte pentru colegii senatori dacă se poate să votăm împotriva solicitării de reexaminare formulate de către Președinția României.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu, președintele Comisiei economice, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, Comisia pentru buget, Comisia pentru administrație și Comisia economică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere asupra legii transmise la promulgare, fără amendamente, și, în consecință, să respingă cererea de reexaminare.

Comisia juridică a avizat negativ cererea de reexaminare.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă există intervenții, câte un reprezentant din partea grupurilor parlamentare.

Domnul senator Popa, microfonul 2, Grupul parlamentar al PDL.

## Stimați colegi,

Totul ar fi bine dacă în România nu ar exista abuzuri ale puterii în momentul în care există contracte de acest gen. Și o să mă explic. Eu voi cita aici, voi explica aici ce spune comisia noastră, prin ce respinge cele două motive de reexaminare. Spune comisia noastră că denunțarea unilaterală – deci eu, statul, denunț unilateral un parteneriat – se face în condițiile notificării prealabile. Adică, dacă te anunță, în prealabil, că eu denunț contractul, totul este în regulă.

Cred eu că aici se ocolește ceea ce se întâmplă în contractele din țările civilizate, adică este lăsată justiția – arbitrajul – să decidă dacă, într-adevăr, sunt motive de denunțare a unui contract, pentru că, dacă lăsăm în lege o asemenea prevedere, foarte ușor, foarte ușor poate fi stricat,

în ghilimele, un contract, în momentul în care partea publică nu mai este mulțumită de anumite prestații.

Cred eu că prea ușor și fără explicații și fără o detaliere necesară există textul acesta și, cred eu, putea fi îmbunătățit.

Al doilea motiv pentru care comisia noastră spune că nu e cazul de modificare spune așa: înlocuirea fără realizarea unei proceduri de atribuire se face numai dacă acest lucru apare în documentația de atribuire și dacă a fost inclusă în contract.

Deci noi suntem privați, care facem un parteneriat cu statul, cu Guvernul, cu un minister, și acceptăm să fim – în textul documentației asta este firesc, în textul documentației poate să apară treaba asta –, dar sunt obligat să semnez în contractul de parteneriat că accept să fiu schimbat, fără ca să se mai facă procedurile de atribuire firești. Ei, acest lucru mi se pare o clauză abuzivă, așa cum se întâmplă de multe ori în relația dintre o bancă și un cetățean și în relația dintre un minister și un cetățean sau statul și cetățean.

Eu cred că puteam noi, senatorii, să găsim o formulă mai transparentă, o formulă care să nu permită niciodată oricărui Guvern să abuzeze în parteneriatul acesta public-privat, pentru că e o mare speranță ca, într-adevăr, să existe astfel de parteneriate și ele să producă locuri de muncă etc.

Dacă noi începem în felul acesta și le spunem din start că noi putem să vă schimbăm oricând, că noi putem să renunțăm din interese naționale la aceste... – atât de vag este interesul acesta național exprimat aici, explicat aici, încât oricând se poate cere denunțarea contractului –, atunci cred eu că nu vom avea..., din contră, poate va fi un insucces și lucrurile vor merge într-o direcție greșită.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții, la dezbaterile generale, din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură...

Poftiți? De la ce grup...

Un singur reprezentant din partea...

Domnule senator, din partea grupului dumneavoastră s-a exprimat o opinie.

Dumneavoastră, pentru că sunteți din Oltenia, așa spune domnul secretar, aveți cuvântul, două minute. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Țin minte că de nenumărate ori ați făcut și excepții de la această regulă...

Iată că facem și acum.

## Mulțumesc și de această dată.

Aș vrea să-l completez pe colegul meu. Cele două articole aflate în dezbatere privesc, pe de o parte, denunțarea unilaterală, dar privesc și sancțiunile pe care autoritatea contractantă le-ar plăti în condițiile în care se stabilește sau se realizează denunțarea unilaterală. Cred că, din start, prin această lege, recunoaștem că autoritățile contractante au culpa de a face această denunțare unilaterală și de acum, de la momentul aprobării legii, prevedem articol în lege în care se arată că despăgubirile vor fi indicate în contractul inițial încheiat între cele două părți.

Drept urmare, cred că tipul acesta și forma aceasta de exprimare nu fac decât să recunoască o eventuală culpă a autorității publice, pe lângă faptul că nu se definește nici ceea ce înseamnă interes public, nici ceea ce înseamnă interes local.

Cred că o explicitare, o definiție a celor doi termeni, cred că nu ar mai lăsa umbre, nu ar mai lăsa loc la interpretări pe acest text de lege.

Vă mulțumesc.

La plen reunit... grupurile de prietenie...

Dar eu informez Senatul și la plenul comun o să treacă. Asta este misiunea liderului de grup: să propună schimbările în comisii. Da?

Grupul parlamentar de prietenie cu Australia, Alexandru Pereș...

Domnule coleg...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Vă reamintesc că ne aflăm într-o procedură specială.

Este vorba de o reexaminare, un text de lege trimis spre reexaminare de către Președintele României.

Conform procedurilor uzuale, raportul..., deci vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare și în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și noi suntem prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere. Vă rog.

De admitere!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu e raport de respingere. De admitere, sigur. Mă scuzați! Mulțumesc.

Cu 88 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul comisiei, de admitere a proiectului de lege, a fost adoptat și reexaminarea solicitată de șeful statului a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți cât mai rapid acest text la Camera Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi...

Mulțumim, domnule ministru.

Avem așa rar miniștri la noi în sală, încât ne face plăcere să salutăm un ministru, și senator, care susține proiectele de lege.

O zi bună!

Poftiți? Doriți să faceți schimbări în comisii?

Nu am nimic împotrivă, înainte să trecem la un alt act. Poftiți, domnule senator Oprea, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Mai aveam și eu o comunicare de făcut, dar o voi face după ce o face domnul senator.

Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Prin părăsirea grupului de către doi colegi... Mihai Ciprian Rogojan... în Comisia pentru cultură și media trece Florian Daniel Cristian; în Comisia pentru egalitatea de șanse trece domnul Alexandru Pereș.

În Grupul parlamentar de prietenie cu Suedia trece domnul Nicolae Vlad Popa.

În Grupul parlamentar de prietenie...

Da.

Grupurile de prietenie se stabilesc în structură și componență de către Camerele reunite. Dumneavoastră...

De acord.

Numai că eu informez Senatul, care, mai departe, la Cameră o să dea votul comun.

Nu, nu, nu. Trebuie să faceți o prezentare, o înștiințare la Birourile permanente reunite, cu prima ocazie când se vor reuni Birourile permanente și cu primul Birou..., primul plen reunit, le introducem pe ordinea de zi fără probleme.

Am înțeles. Erau prea multe comisii... Grupuri. Da.

Vă rog să procedați ca atare.

Mai departe. Am reținut.

De asemenea, în Comisia pentru administrație publică, în locul domnului Andrei Liviu Volosevici, trece domnul Pașcan Marius. În Comisia pentru muncă, funcția de secretar o are Isăilă Ovidiu. Și în comisia comună... probabil că procedura și aici ar trebui să fie la fel. O să transmitem separat. Astea sunt comisiile.

Domnule președinte de grup,

Aceste modificări trebuiau prezentate Biroului permanent, cum au procedat și ceilalți colegi, și să vă spun din ce rațiuni: din rațiuni legate de faptul că, în momentul în care se fac aceste schimbări, se schimbă structura în anumite comisii și, deci, trebuie prezentată întâi această solicitare liderilor de grup.

Vă invit, în mod respectuos, mâine, știu că are loc o întâlnire a liderilor de grup pe care am stabilit-o chiar astăzi în legătură cu o problemă, de asemenea, procedurală, prezentați-o ca atare, săptămâna viitoare o introducem în Biroul permanent și, sigur, pe urmă plenul ia la cunoștință și se produce modificarea. Așa este procedura, nu este niciun fel de supărare.

Mergem mai departe.

Mulțumesc foarte mult.

Nu e supărare, eu am respectat regulamentul.

Da. Da. Ați respectat regulamentul, iar eu v-am expus cum trebuie respectat regulamentul.

Deci nu s-a respins nimic, nu suntem... Dar, procedural, așa trebuie să funcționăm.

Punctul 7 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Este vorba despre o reexaminare din partea președintelui. Îl invit pe domnul secretar de stat în Departamentul pentru Energie, Maricel Popa, microfonul 8, să prezinte poziția Guvernului.

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, domnilor senatori!

Prin cererea de reexaminare formulată de Președintele României asupra prezentului act normativ se invocă o pretinsă neîndeplinire din partea Guvernului României a obligației de prenotificare prevăzute de Tratatul privind funcționarea Comisiei Europene.

Prenotificarea a fost depusă la Comisia Europeană în data de 2 august 2013, fiind înregistrată în SANI sub indicativul SA 37177 2013/PN – Modificări aduse schemei de sprijin prin certificate verzi, Comisia confirmând primirea prenotificării în data de 3 octombrie 2013. În acest context, având în vedere informațiile eronate incluse în cererea de reexaminare, Departamentul pentru Energie susține raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii, în sensul admiterii proiectului de lege și, implicit, al respingerii cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Iliescu, Comisia economică, pentru a prezenta raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 4 februarie 2014, Comisia economică a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, fără amendamente, și, implicit, să respingă cererea de reexaminare.

Comisia pentru buget a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere a proiectului de lege și proiectul de lege în forma transmisă la promulgare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Oprea, microfonul central, Grupul parlamentar al PDL.

E foarte interesant verdictul dat de cele două comisii. Comisia Europeană anunță că nu s-a primit notificare pe 24 iunie 2013 și revine în 3 octombrie 2013. Membrii comisiei spun că de la Consiliul Concurenței ar fi o notificare, precum că se va relua o astfel de procedură, ca și cum Consiliul Concurenței este peste Comisia Europeană. Dar hazlie este varianta propusă în final. Se impune ca pentru realizarea notificării să fie de urgență finalizată procedura legislativă. Adică întâi votăm și după aceea facem notificare.

Este chiar hazlie o astfel de propunere, sincer vă spun. Normal, în felul acesta, nu mai are sens prenotificarea și, de asemenea, nu se mai justifică nici notificarea. Cum să legiferezi și apoi să anunți?

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, ale doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Valeca, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, chiar dacă a fost o întârziere inițială, eu consider că procedura a fost îndeplinită de către Guvern prin prenotificarea făcută, iar proiectul de lege este foarte necesar, având în vedere că rezolvă două lucruri: o dată, amână un pic larghețea cu care guvernele trecute au oferit niște sume exorbitante pentru aceste surse regenerabile și, de asemenea, balansează un pic sistemul energetic național, pentru că suntem în situația să distrugem toate celelalte forme de producere a energiei prin faptul că acest sistem de surse regenerabile a intrat în cantitate foarte mare în sistemul energetic național și nu pot fi absorbite, și produc cu o foarte mare inconstanță – când produc, când nu produc –, și atunci cred că proiectul de lege încearcă să temporizeze un pic și să balanseze sistemul energetic național.

Noi susținem proiectul de lege și solicităm respingerea reexaminării.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

- Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Ne aflăm în procedura de reexaminare – raportul este de

- admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

-

Reexaminarea președintelui a fost respinsă.

Vă rog să-l transmiteți de urgență la Camera Deputaților. Punctul 8 al ordinii de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Este vorba tot de o reexaminare din partea președintelui. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Este vorba despre domnul Onaca Gabriel, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene – microfonul 9 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Gabriel Călin Onaca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem modificarea art. I punctul 9 alin. (2) al art. 17[5] , în sensul introducerii unui termen de cinci zile lucrătoare în care autoritățile de management să vireze beneficiarului valoarea cheltuielilor rambursabile și contravaloarea TVA-ului considerat neeligibil, aferentă cheltuielilor eligibile, așa cum a fost acesta formulat în raportul Comisiei pentru buget, finanțe, împreună cu Comisia economică și industrii, cu atât mai mult cu cât acest termen a fost în intenția noastră, dar, din cauza unei erori materiale în procesul de publicare în Monitorul Oficial al României, acesta a dispărut.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atât Comisia pentru buget, cât și Comisia economică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere asupra legii transmise la promulgare, cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil cererea de reexaminare.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre vot și dezbatere, propunerea Comisiei economice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu raportul prezentat?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Întrucât este vorba despre o lege organică, o să o prezentăm mâine, la ora 12.00.

Participă domnul Bebe Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională – microfonul 8 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul pentru Societatea Informațională susține amendamentul propus de Senat, cu aviz consultativ. De asemenea, susține admiterea proiectului de lege și respinge cererea de reexaminare.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Georgică Severin, președintele Comisiei pentru mass-media. Microfonul 7.

Voi face, practic, rezumatul.

Este vorba despre acel proiect de lege care permitea celor două societăți, de Radio și de Televiziune, să participe la crearea sau să achiziționeze acțiuni la societăți terțe.

Acest lucru a fost făcut pentru a permite celor două societăți publice să creeze... și să poată să emită în Republica Moldova. Știm cu toții cazul, am discutat la sfârșitul anului trecut.

Președinția a trimis spre reexaminare această lege, afirmând că există riscul de a se crea, să spunem, societăți parazite. Având în vedere că, prin proiectul de lege, cele două comisii reunite ale Camerelor dau un aviz, cred că acest risc nu poate apărea.

Diferența a apărut la Cameră, unde s-a introdus un amendament prin care se impunea ideea de aviz „conform”.

Având în vedere că vorbim de operațiuni comerciale, comisia de la Senat a considerat că trebuie să revenim la ideea de aviz consultativ, pentru că noi nu putem să fim parte dintr-un aviz „conform” la o operațiune comercială.

Vă rog să susținem punctul de vedere al comisiei de la Senat, respectiv respingerea – fără amendamente, în fond – și menținerea legii votate în decembrie.

Vă mulțumesc.

Deci să înțeleg aici...

Noi avem raportul comisiei, de admitere, cu un amendament admis.

Microfonul 7 pentru domnul senator.

Domnule senator Sârbu, la ora 12.00 sau la 12.30 mâine?

E lege organică.

Mâine, la 12.30 sau la 12.00?

12.30, fiind vorba de un proiect de lege cu caracter organic.

Este vorba de un amendament al comisiei de la Senat, prin care, practic, anulăm amendamentul care a venit de la Cameră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 9 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Tot o reexaminare.

Caracterul proiectului de lege este organic.

Bine, mulțumesc.

Ne întoarcem, practic, la situația inițială, să înțeleg. Da?

Exact.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deschid dezbaterile generale, doamnelor și domnilor senatori.

Sunt intervenții la acest punct al ordinii de zi?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică.

Mâine vom adopta raportul comisiei, de admitere, cu amendamentul admis, sau îl vom respinge. Asta va depinde de dumneavoastră.

Punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2013 privind reglementarea situației juridice a unui imobil și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Din partea Guvernului este prezent distinsul nostru coleg, domnul secretar de stat Hogea.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

Susțineți, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului, precum și abrogarea nr. crt. 14 din anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2013, în vederea identificării unei soluții legale pentru exploatarea eficientă a imobilului. Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, de la Comisia juridică, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru administrație și Comisia pentru privatizare au avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite.

În consecință, în data de 17 decembrie 2013, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Oprea, microfonul central. Aveți cuvântul. Liderul Grupului parlamentar al PDL.

Nu știu cum, așa întortocheate sunt prezentate lucrurile, încât oricine ar citi un astfel de proiect de lege...

I-aș întreba pe colegi despre ce imobil este vorba și, cu siguranță, dau din umeri. Asta fiindcă s-a vrut a fi ascuns subiectul.

Este vorba de Vila Dante și, în condițiile astea, am descoperit că oamenii care se ocupă de administrarea patrimoniului sunt mai puțin pregătiți la capitolul cultură clasică decât oamenii care sunt în domeniul administrării străzilor, fiindcă, după părerea dumnealor, așa figurează la poziția 14 a anexei nr. 2, Aligheri. Aligheri! Or, pe străzile Bucureștiului veți găsi numele corect.

2. În expunerea de motive, nu știu de unde atâta relativism, pentru că la poziția cu pricina, 14, am găsit suprafața exactă, 1.387,70 metri pătrați, și nu 936 plus 9 metri pătrați.

De unde relativismul ăsta? Ce mai este pe acolo și v-a încurcat sau n-ați constatat, nu știu.

Dar, de fapt, eu voiam acum... La capitolul impact financiar, nimic, în expunerea de motive, absolut nimic, deși justificarea Guvernului este să treacă din public în privat, ca să poată să dea cu chirie la ambasade și să facă bani. Or, ordonanța este dată din 12 aprilie 2013.

Domnule secretar de stat,

Vă rog să ne spuneți și nouă câți bani s-au încasat de la ambasadele pline de bani până în ziua de azi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă aveți un răspuns, domnule secretar... Dacă nu, i-l transmiteți după aceea. E o întrebare specifică, financiară, poate să facă și o interpelare.

Domnul secretar de stat... e complicat... este pentru Relația cu Parlamentul... să vă dea un răspuns financiar.... și riscul de a vă da o cifră care să nu fie perfect exactă... Știți... cum dumneavoastră sunteți un om exact, ne împiedică, cred eu, sau îl împiedică să dea un răspuns.

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale...

Ce anume? Domnule secretar de stat, chiar vreți să dați un răspuns?

Domnule Hogea, vă dau... Domnule Hogea, văd că aveți

o discuție...

Cuvântul dumneavoastră... Microfonul 10.

Îi spuneam domnului senator că aș putea să-i pun la dispoziție sumele pe care RA-APPS-ul le-a cheltuit cu Vila Dante.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Nu... Astea nu...

Nu... Domnule senator...

_Non multa, sed multum_ . Vedeți? E o vorbă la români, știi? Tăcerea e de aur.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor...

Da, vă rog, microfonul 2.

Pentru chestiuni mai minore, așa, microfonul 2, domnule senator.

Păi, nu-s minore, domnule... Este o clădire care interesează pe orice român. De acolo vrem să facem un ban. Și eu îl felicit pe premier că a luat o astfel de inițiativă. Aș vrea să știu, până acum totuși..., că înseamnă că merge numai pe lucruri nefondate. Cheltuielile le am și eu, domnule secretar de stat, și colegii mei le au, dar informația asta n-o aveam și puteați să sunați un prieten.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2, Grupul parlamentar al PC.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și totuși, domnule de la Guvern, nu se vorbește așa cu un senator al României. Și totuși! Chiar dacă este din opoziție, chiar dacă opoziția este slabă, așa ceva nu se face.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

De-aia zic, domnilor de pe banca ministerială, aveți un dialog instituțional cu membrii Senatului, care este instituția care controlează Guvernul, da?

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și suntem prima Cameră sesizată.

Noi fiind prima Cameră sesizată, vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 11 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”.

Este vorba tot de o reexaminare din partea șefului statului.

Din partea Guvernului participă, ca președinte al Agenției Naționale pentru Romi, domnul Vasile Daniel. Deci are rang de secretar de stat.

Vă rog să vă exprimați punctul de vedere și să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc.

În ședința din 4 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să respingă cererea de reexaminare a Președintelui României și, în consecință, să adopte raportul de admitere asupra legii trimise la promulgare, fără amendamente.

Scopul Fundației „Proiect Ferentari” a Secretariatului General al Guvernului îl constituie derularea unor proiecte, programe și activități ce vizează incluziunea socială adresată comunităților de romi din România.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la acest proiect de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile...

Mă scuzați, domnule senator.

Microfonul... Care vă e... Microfonul 3 sau central? Care doriți, domnule senator.

Sunt lider de grup acum, nu?

Domnule senator Iovescu, nu induceți în eroare Senatul României...

Mulțumesc, domnule președinte. Da.

Microfonul 9.

Vă dau cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Susțin adoptarea proiectului de lege și solicit respingerea cererii de reexaminare.

Solicităm. Instituția dumneavoastră, nu cu titlu personal. Solicităm, da?

Solicităm. Îmi cer scuze!

Mulțumesc foarte mult.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, dau cuvântul în continuare domnului președinte Vâlcov, Comisia pentru administrație,

Microfonul 6.

Nu există. Sunteți senator independent.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Aș vrea... Eu am, în primul rând, o mică nelămurire. Nu știu când o să se termine cu voturile astea finale date a treia zi după dezbatere. Eu nu știu... Dumneavoastră, cu atâta putere și cu un procent așa mare, de ce vă temeți de a le vota când le dezbatem? Asta e o enigmă pentru mine. Mă rog...

Regulamentul tot dumneavoastră îl faceți.

Eu nu sunt fan Băsescu, dar acest proiect de lege – l-am combătut și în comisie și am luat cuvântul și în plen, când a fost în plen – este varză. Nu poate Guvernul să vină cu așa un proiect de lege. Când a venit la comisie, noi eram criticați – PP-DD-ul – cu proiectele noastre, și le-am spus colegilor: „Recunoașteți că este mult mai prost decât cel mai prost al nostru”. Și au lăsat capul în jos. Asta este.

Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv, dar subliniază în raport că nu sunt îndeplinite toate condițiile cumulative pentru a putea fi recunoscut de utilitate publică. Printre acestea, cea de a fi funcționat pe termen de trei ani. Eu știu că la capitolul introductiv dumneavoastră ați făcut o excepție, dar nu este corect. Se arată în raport și caracterul apolitic al Fundației „Proiect Ferentari”, dar asta se raportează la SGG. Iar nu înțeleg.

Sediul este în București. De ce n-ați spus „în România, în Europa, pe glob”?

Cât o să ne coste consiliul director? Șapte membri, dintre care cel de-al șaptelea zice că e membru al unei organizații neguvernamentale, desemnat tot de SGG. Chiar e jenant! Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, deci în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog, supun la vot raportul comisiei. _(Intervenție neinteligibilă din sală)._

Poftiți?

Am spus: raportul este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Eu știu că este alambicată... Este o datorie a noastră, a Senatului, și avem o promisiune să modificăm, dar asta este și eu am citit foarte clar. Dacă n-ați fost dumneavoastră atent, revin și mai citesc o dată.

Supun la vot raportul comisiei, de admitere a proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare.

Este o reexaminare, și aceasta, din partea Președintelui României.

Participă la această dezbatere, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Valentin Șoneriu, microfonul 8, căruia îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține forma adoptată în Comisia pentru agricultură.

Cererea de reexaminare cuprinde solicitări care privesc atât forma, cât și fondul actului normativ, motiv pentru care considerăm că sunt necesare amendamentele care privesc următoarele:

– redenumirea titlului și corelarea lui cu conținutul acesteia;

– modificarea proiectului în sensul renunțării la înființarea Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare prin reorganizarea ADS, astfel încât să fie eliminate complet articolele care se referă la aceasta și să se menționeze expres calitatea ADS de preemptor în numele statului.

De asemenea, s-a instituit o procedură de verificare și de exercitare a dreptului de preempțiune clară și detaliată și s-a avut în vedere în special evitarea prelungirii termenului în care preemptorul anunță acceptarea ofertei.

Față de faptul că textele referitoare la avizele emise de către MApN și Ministerul Culturii nu conțineau suficiente elemente, este oportună modificarea articolului de referință.

Justificarea modificării suprafeței de la 20 de km la 30 de km se regăsește în prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, care spune că zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 de km față de frontiera de stat și țărmul Mării Negre, către interior.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

În ședința din data de 4 februarie 2014, membrii comisiei au dezbătut cererea de reexaminare, completată, și legea și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, la cererea de reexaminare, completată, a legii.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a cererii de reexaminare, completată, și legea, cu amendamentele ce se regăsesc în anexa la raport. Anexa face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deci, domnule președinte de comisie, este vorba despre a admite reexaminarea, da?

Exact. Raport de admitere a cererii de reexaminare.

Scrieți așa, stafful. Vă rog frumos să-mi scrieți ca atare. Avem o formulă alambicată, care, dacă nu o respectăm _ad litteram,_ riscăm să... Deci avem admiterea raportului în sensul menținerii legii și respingerii reexaminării, când este vorba de respingerea reexaminării, și avem raport de admitere, cu amendamente, în sensul admiterii reexaminării, cum este cazul acesta, ceea ce nu scrie acolo. Dați-mi frumos, puneți semnătură și dați-mi să citesc aici cu intonație. Și așa este procedura...

Deci, doamnelor și domnilor, este vorba despre o lege organică, deci n-o supunem...

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2. Veniți, vă rog, poftiți!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim despre o lege care, fiind dezbătută și în procedură normală, a fost întoarsă pe toate părțile, însă, așa cum o avem astăzi în fața noastră, este mult, chiar foarte mult schimbată față de cea pe care am trimis-o la promulgare prima dată.

Sunt de acord cu faptul că trebuia făcut ceva, pentru că liberalizarea totală a pieței funciare este o greșeală. Fermierii noștri, cetățenii români, în condițiile date, au nevoie de o protecție din partea statului român și legea asta are această menire, de a-i proteja, teoretic, pe fermieri, pe proprietarii de pământ și pe cei care vor să cumpere, cetățeni români, pământ românesc.

Dar o să avem o procedură extrem de complicată. Așa cum a trecut de comisie, această lege presupune o procedură aproape imposibil de înțeles pentru fermier, pentru țăranul simplu care trebuia să vândă pământ.

Pe de o parte, în momentul în care vine să-și înregistreze oferta de vânzare, trebuie să vină cu lista preemptorilor. Deci ar trebui să-i știe el pe toți coproprietarii, pe toți vecinii, pe toți din tarlaua respectivă, ca să completeze o listă care este aproape imposibil de completat pentru un fermier.

Povara administrativă creată pentru primării o să fie extrem de mare. Primăria trebuie să facă pentru orice vânzare, și de o jumătate de hectar, și de 1.000 de hectare, și de 290 și ceva de hectare – vânzarea mult discutată –, trebuie să facă un dosar pentru autoritatea care se înființează acum. Cred că primăria, cu actuala structură, cu actualii angajați, nu o să facă față. Deci să ai tot timpul..., din Registrul agricol, să-i ai pe toți proprietarii după titlul de proprietate, să-i ai pe toți vecinii, să-i ai pe toți din tarlaua respectivă, neavând procedura finalizată de retrocedare.... Nu cred că va exista în țara aceasta dosar perfect care se va trimite la autoritatea competentă.

Ce facem cu acele vânzări de terenuri care, nefiind autentificate la notar, de ani de zile stau într-un contract scris de mână, un contract sau o promisiune de vânzarecumpărare, terenuri care sunt folosite de ani de zile, de cinci, de 10, de 15 ani, de „noul proprietar”? Prețul este plătit și, când vrea să legalizeze această vânzare, îl obligăm să intre în această procedură.

Domnul senator Barbu, microfonul 2.

Înainte de toate, domnule președinte de ședință, vreau să-i mulțumesc colegului de la Grupul parlamentar al UDMR pentru intervenția pe care a avut-o și să constat cu tristețe că, fără a face niciun fel de discriminare, e reprezentantul unui partid care, la rândul lui, reprezintă o minoritate, a fost primul care a intervenit atât de ferm împotriva acestei... acestui proiect de lege. Mă raliez întru totul punctului de vedere pe care l-a exprimat colegul meu, ba chiar îl și completez, cu permisiune dumneavoastră.

Și mă îndrept către colegii mei din presă și le cer sprijinul. Este un subiect, dragii mei colegi de presă, este un subiect pentru care presa română ar trebui să facă ceva. De ce spun asta? Pentru că vorbim de terenurile agricole ale României, una dintre puținele bogății reale pe care România le mai are după 24 de ani de jaf concertat și bine pus la punct. Am dat aproape tot ce putea să asigure copiilor și nepoților un trai decent într-o țară care să nu fie nici colonie, nici semisclavagistă.

Asta este o părere personală, nu implică punctul de vedere al Partidului Conservator și nici al USD sau USL. Este punctul de vedere al senatorului Tudor Barbu.

Repet, retrimiterea la comisie, reanalizarea acestui proiect de lege nu ar arăta decât că nouă, senatorilor României, chiar ne pasă de ce se întâmplă cu agricultura României și cu ceea ce, de fapt, reprezintă baza agriculturii, pământul, căci o agricultură fără pământ, să ne ierte Dumnezeu, nu există nicăieri în lume. Nu mai spun de faptul că amendamente la o reanalizare, chiar dacă sunt la primul mandat, nu înțeleg a fi legal să existe, dar asta este o discuție pe care o vor face mai aplicat și mai înțelept cei care sunt la al doilea, la al treilea sau la al patrulea mandat senatorial.

Ce vreau să spun și să atrag atenția colegilor este că, așa cum noaptea de pomină din 2004, când în aula Parlamentului s-a votat așa-zisa privatizare a PETROM-ului, a rămas în istorie, și cineva, cu certitudine..., cu certitudine, o va analiza, vot cu vot, om cu om, partid cu partid, pentru că acela a fost un moment de jaf istoric în România, așa și pământul agricol va reprezenta pentru cei care vor veni după noi, și poate care vor fi mai români sau mai înțelepți decât noi, un subiect de analiză al acestui vot, care nu este secret, care va rămâne în arhiva Senatului și probabil în presa vremii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule... Domnul senator Pereș.

Vreau să vă spun, domnule senator, că procedura de reexaminare este o reintroducere a textului de lege în dezbaterea legislativă, cu toate posibilitățile pe care aceasta le prevede, de la completare și până la eliminarea textului integral sau parțial. Deci se pot face amendamente.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorați colegi senatori, Domnule secretar de stat,

Se împlinesc două luni de la adoptarea în mare grabă și fără a ține cont de Regulamentul Senatului a Proiectului de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoanele fizice, inclusiv din Uniunea Europeană.

A fost, și am spus și atunci, o nouă gafă a Guvernului Ponta, gafă cu reverberații critice atât din mediul politic, dar mai ales din mediul rural și din societatea civilă, într-un cuvânt, neștiința sau graba, care puteau avea repercusiuni negative pentru România, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană...

În aceste condiții, cererea de reexaminare solicitată de președintele Traian Băsescu a venit ca o soluție benefică, dând posibilitatea de a repara greșelile inițiatorilor, respectiv ale Guvernului Ponta. Și, doar ca să vă dau un exemplu: în forma inițială, proiectul de lege sau legea trimisă spre promulgare a avut 26 de articole. La 26 de articole s-a venit cu 41 de amendamente pentru a completa și pentru a scoate la suprafață cam toate neregulile pe care noi le-am trecut prin Senat rapid de tot și, categoric, și în Camera Deputaților cam același procedeu s-a urmat.

Cele șapte solicitări de modificare au fost analizate și amendate articolele incomplete. Astfel, putem constata o îmbunătățire și – spunea și domnul senator Tánczos Barna, care e membru al comisiei, așa cum sunt și eu, și domnul Saghian, și mai avem colegi în sală – am încercat să găsim o soluție de a îmbunătăți, și în mare parte spun că am reușit acest lucru, sigur, existând posibilitatea ca la Camera decizională, e vorba de Camera Deputaților, să se facă o analiză mult mai amănunțită a acestei deosebit de importante acțiuni, care stă în fața noastră, pentru că odată am semnat un tratat și suntem în Uniunea Europeană. Sigur, va trebui să ne conformăm acelorași reguli. Și nu am să mai abuzez de răbdarea dumneavoastră, dar pentru că domnul secretar de stat a încercat să mă lămurească cu art. 3 din lege..., respectiv, e vorba de suprafețele de teren care ar putea să fie supuse acestui procedeu de cumpărare-vânzare și sunt în jurul frontierei de stat sau al obiectivelor militare de o importanță deosebită. Acolo apare o cifră, 2.400 de metri. Am încercat, sigur, să mă duc pe toate indicativele, pe legi, Legea siguranței naționale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001, pentru a vedea ce înseamnă totuși acești 2.400 de metri. De ce nu sunt 2.500 de metri, de ce nu sunt 3.000 de metri, așa cum am mărit distanța de la frontieră și până la prima vânzare de 30 de kilometri? În jurul obiectivelor militare sunt 2.400 de metri.

Mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții... Poftiți, domnule senator Flutur. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o completare la ce spunea domnul senator Pereș, pentru că este și reprezentantul Guvernului aici, o mai spun o dată de la acest microfon.

Ordinea de prioritate era cadastrarea și după aceea liberalizarea vânzării terenurilor, pentru că nu există în România o piață a pământului și, atunci, samsarii o să lucreze în voia lor.

De aceea, Grupul parlamentar al PDL are această atitudine de abținere.

Mulțumesc foarte mult. Nu mai sunt intervenții. Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot. Vom vota mâine, la ora 12.30. Poftiți?

Menționăm că raportul este de admitere, cu amendamente, în sensul acceptării reexaminării Președintelui României.

Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 65 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Este o inițiativă legislativă.

Participă domnul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale – microfonul 10 –, și îl rog să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a susținut... sau susține această inițiativă legislativă, cu solicitarea de a se face o reformulare. Am observat că o mare parte a reformulării propuse de către noi a fost cuprinsă în amendament.

A apărut un amendament care se referă și la consiliile județene, într-un mod simetric sau analog cu cel propus inițial în proiectul referitor la primării... la primari.

Considerăm că au fost incluse prevederile propuse de către noi în acest proiect.

Domnul președinte Vâlcov, Comisia pentru administrație, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul...

Mulțumesc, domnule președinte,

În ședințele din 3, 10 și 17 decembrie 2013, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Menționez, de asemenea, că Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu luarea în considerare a propunerilor făcute.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă sunt solicitări la luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile. Poftiți? Doamna senator Firea, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Voi avea o expunere extrem de scurtă, pentru că timpul nu mai are răbdare.

Voiam să vă spun că, prin votul nostru, vom putea pune punct sintagmei conform căreia primarul semnează fără să știe foarte multe despre documentele pe care le are în față și pe care își pune semnătura, și știți că există deja încetățenită o expresie: „Am semnat ca primarul”, adică am semnat fără să am cunoștințe temeinice în legătură cu documentele sau documentul pe care mi-am pus semnătura.

Nu facem altceva, dragi colegi, în acest moment, decât să fim și noi ancorați cadrului european în acest domeniu, deoarece în țările din Comunitatea Europeană există posibilitatea ca primarii și președinții de consilii județene să delege competențele pentru anumite domenii, pentru anumite obiective de interes cetățenesc, ori unor colegii municipale, ori chiar coordonatorilor structurilor din subordinea primarului sau președintelui de consiliu județean.

Pe de altă parte, în acest moment există suspiciunea că, de fapt, președintele de consiliu județean sau primarul nu face altceva decât să se derobeze de o anumită responsabilitate.

Vă asigur că nu este așa și vă aduc în sprijinul acestei opinii și următoarea situație: acum ceva vreme chiar primarul Clujului, domnul Emil Boc, a fost acuzat în presa centrală și locală că au semnat în locul Domniei Sale, imitându-i, practic, semnătura, niște colaboratori, iar Domnia Sa a ieșit public și a dat de înțeles că nu a făcut altceva decât să-și lase un colaborator să semneze tomuri de documente, dosare peste dosare, pentru că nu mai avea capacitatea fizică și timpul necesar pentru a semna acele documente.

De asemenea, nu în ultimul rând, voiam să vă spun că, de exemplu, pentru un contract care presupune atragerea de fonduri europene se semnează mii de pagini, mii de pagini, de către o singură persoană și putem să ne imaginăm fiecare dintre noi că nu are cum o singură persoană, fie că este

primar sau președinte de consiliu județean, să parcurgă toate acele documente.

Dacă vor mai exista și anumite întrebări sau opinii, voi răspunde punctual acestora. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Oprea.

Înțelegem că acum primarul vine mai devreme acasă, că are mai puțin de semnat.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, interesantă este pledoaria doamnei senator Firea. Concluzia mea este alta: se înmulțește numărul oamenilor care vor semna ca primarul.

Închidem dezbaterile generale...

Drept la replică, doamna senator Firea.

Nu e un drept la replică. Voiam să-l completez pe domnul profesor și să spun că această posibilitate este una opțională. Nu-l împiedică nimeni pe primar sau pe președintele de consiliu județean, dacă dorește, să stea câteva nopți întregi pentru a semna un contract de atragere de fonduri europene, este liber să o facă în continuare, dar cadrul legal îi dă posibilitatea să delege aceste competențe și semnătura ca atare atât viceprimarului, secretarului primăriei, dar, ca noutate, și altor coordonatori de structuri din cadrul consiliilor județene și primăriilor, prin urmare arhitect-șef, director juridic, director economic și așa mai departe, ceea ce, până acum, nu era permis.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa, două minute, microfonul 2.

Nu. 10 secunde.

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Nu e constituțional. Și primarul, și președintele consiliului județean au atribuții pe care le primesc prin lege și prin votul cetățenilor.

Nu poate să delege aceste atribuții, e responsabilitatea sa, răspunderea sa și, deci, concluzia e clară: nu e constituțional.

Mulțumesc foarte mult. Închei dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are caracter organic. Suntem Cameră decizională...

A! Domnul senator Vâlcov.

Conform legilor în vigoare, primarul poate delega, la ora actuală, administratorului public. Noi am adus doar completarea că poate... și viceprimarilor, și șefilor de departamente. Îmi pare rău că nu știți legea. Vă mulțumesc.

Adică domnul senator Vâlcov a vrut să spună că, atâta timp cât a fost această delegare constituțională, poate fi și următoarea.

Mâine, la vot.

Mai facem o lege.

Punctul 14 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările și completările ulterioare.

Dau cuvântul domnului Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 6, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc mult.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, chestia asta cu „v-a deranjat”... Nu ne interesează ce vă deranjează pe dumneavoastră, dar eu cred că ați avut o opinie contrară, nu? Asta ați vrut să spuneți. Totuși, este vorba de un coleg al nostru. Sigur că ne deranjează, acesta e cuvântul, ne deranjează, dar trebuie să acceptăm ideea că avem opinii diferite.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor senatori, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Deci, doamnelor și domnilor senatori, lăsăm pentru votul final de mâine.

Mai avem una? Mai facem una scurtă? Mai facem. Da.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli.

Da.

Dau cuvântul...

Nu e punctul 15!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...domnului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valentin Șoneriu... Da? A, nu. Suntem la 15, mă...

Punctul 15... Mă scuzați, doamnă ministru, nu mai aveți. Mâine, pe lumină. Nu mai avem timp nici pentru 15, pentru că mai avem un minut.

Încheiem dezbaterile și continuăm cu partea a doua a ședinței, dedicată întrebărilor și interpelărilor. Vă mulțumesc foarte mult.

Avem întrebări și interpelări, cu asistență radio, da? Da. Bine. La ora 18.15 încep.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am primit o informație potrivit căreia s-ar putea ca, miercuri, să avem o ședință de plen reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Vă aduc la cunoștință.

Sigur, nu e o problemă că avem comisii, dar totuși, dacă cineva are vreun gând, să se gândească că trebuie să amâne anumite decizii.

## PAUZĂ

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi pare rău că inițiatorul a avut o propunere legislativă doar de formă. Trebuia să vină să o susțină aici, chiar dacă a fost respinsă peste tot. Consider că inițiativa domnului coleg senator ar fi fost foarte bună și putea să vină și în comisii. Eu i-am susținut-o și în comisia din care fac parte. Este o propunere interesantă, care ar fi necesitat o analiză serioasă și care putea să activeze electoratul spre a vota; un mod evoluat de numărare a voturilor, de acordare a votului pentru fiecare candidat. Dar doresc să mă refer doar la numărul de semnături necesar pentru a candida, care, în contextul normelor europene..., acestea promovează un sistem de a reduce numărul ușor, o reducere substanțială a numărului de semnături necesare pentru a putea candida.

În comisie m-a deranjat atitudinea domnului Puiu Hașotti, care a spus că nu facem legi pentru independenți. Nu este posibilă așa o atitudine.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Începem cea de a doua parte a ședinței noastre de astăzi, secțiunea de întrebări și interpelări.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru întrebări și interpelări este de 90 de minute..., de 60 de minute, scuze, repartizat pe grupuri parlamentare după cum urmează:

– Grupul parlamentar al PSD, 27 de minute;

– Grupul parlamentar al PNL, 18 minute; - Grupul parlamentar al PDL, 7 minute;

- Grupul parlamentar al PC, 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR, 3 minute;

- senatori independenți, 2 minute.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici. Urmează, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Remus Pricopie.

Obiectul întrebării: „Situația derulării, în județul Botoșani, a Programului național privind construcția de grădinițe, finanțat de Banca Mondială”.

Stimate domnule ministru,

La nivelul Ministerului Educației Naționale sunt înregistrate în acest moment, la Unitatea de management al proiectelor pentru modernizarea rețelei școlare și universitare, șase cereri pentru construirea de grădinițe cu trei grupe, în județul Botoșani, unități a căror construcție este finanțată de Banca Mondială prin intermediul Programului național privind construcția de grădinițe.

Prin intermediul prezentei întrebări, permiteți-mi să vă adresez rugămintea de a-mi comunica stadiul efectiv de derulare a acestor proiecte și dacă, în anul 2014, începe construirea acestor grădinițe.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ovidiu Marius Isăilă.

Am două întrebări. Le citesc pe amândouă?

Vă rog.

Am două întrebări, care..., în principal, subiectul este cam același, se adresează către două ministere diferite.

Prima este adresată ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „Modul de distribuire a ajutoarelor de la Uniunea Europeană”.

## Stimate domnule viceprim-ministru,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza care este stadiul distribuirii alimentelor destinate persoanelor cu venituri mici, alimente care sunt incluse în Planul european de ajutorare a persoanelor defavorizate al Uniunii Europene, care a fost modul în care s-au distribuit aceste alimente în perioada de iarnă și câte persoane nu au primit aceste alimente și din ce motiv nu s-a făcut distribuția lor către acestea.

Solicit acest răspuns atât pentru situația la nivel național, cât și la nivelul județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Daniel Constantin.

Obiectul întrebării: „Stadiul distribuirii ajutoarelor de la Uniunea Europeană”.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza care este stadiul distribuirii alimentelor destinate persoanelor cu venituri mici, alimente care sunt incluse în Planul european de ajutorare a persoanelor defavorizate al Uniunii Europene, atât la nivel național, cât și la nivelul județului Bistrița-Năsăud.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marius Isăilă, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Marcel Bujor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect: „Subfinanțarea sistemului de sănătate”.

Domnule ministru,

Subfinanțarea sistemului de sănătate amenință să împiedice accesul românilor la tratamente farmaceutice noi, să elimine de pe piață medicamentele cu preț accesibil și să anuleze investițiile industriei în capacitatea de producție și dezvoltare.

Producătorii de medicamente cer Guvernului actualizarea bugetului de referință la nivelul consumului real, introducerea calculului diferențiat al taxei clawback, actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate și distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanțului de comercializare a medicamentelor.

Pentru trimestrul IV al anului 2013, taxa clawback a ajuns la nivelul de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 30% față de celelalte trimestre. Această creștere nu este susținută de evoluția pieței, se va menține și chiar accelera în trimestrele următoare, în condițiile în care bugetul de referință pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011. Consider importante dezvoltarea și adoptarea unor strategii naționale care să ducă la creșterea progresivă a finanțării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii trei ani.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru: care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru prevenirea acestui fenomen?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Domnul senator Bujor Marcel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește doamna senator Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene. Obiectul întrebării: „Creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune”.

Fondurile alocate României de către Uniunea Europeană reprezintă un factor esențial în dezvoltarea economiei, a societății românești și pentru realizarea reformelor structurale propuse.

Instituția pe care o conduceți a elaborat Proiectul acordului de parteneriat, necesar în procesul de programare și implementare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada 2014–2020.

Prima versiune a acordului a fost transmisă Comisiei Europene în luna octombrie 2013, ulterior, în luna decembrie, Comisia a transmis o serie de comentarii aferente documentului, integrate în actuala versiune de lucru a Acordului de parteneriat 2014–2020.

În contextul celor prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați:

1. Care este rata de absorbție curentă a fondurilor

structurale și de coeziune?

2. Care sunt prioritățile incluse în varianta finală a

Acordului de parteneriat propus de România privind utilizarea fondurilor europene în perioada 2014–2020? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dorin Mircea Dobra.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice. Obiectul întrebării: „Situația proiectului «Împădurirea terenurilor agricole degradate situate pe raza comunei Havârna, județul Botoșani»”.

Stimată doamnă ministru,

Prin intermediul prezentei, vă aduc la cunoștință faptul că Primăria Comunei Havârna, din județul Botoșani, a depus și înregistrat, sub nr. 100.016, la Administrația Fondului de Mediu, încă din data de 18.08.2011, documentația privind „Împădurirea terenurilor agricole degradate situate pe raza comunei Havârna, județul Botoșani”, cuprinzând dosarul de finanțare, proiectul tehnic și studiul de fezabilitate.

Menționez că, până la data prezentei întrebări, reprezentanții comunei Havârna nu au primit niciun răspuns referitor la situația proiectului depus – proiect de o importanță majoră pentru această zonă – și, în aceste condiții, costurile ridicate cu proiectul tehnic și studiul de fezabilitate au fost realizate inutil.

Având în vedere cele prezentate mai sus, permiteți-mi să vă adresez rugămintea de a-mi comunica de ce acest proiect nu a fost realizat până în acest moment și dacă există posibilitatea finanțării în perioada imediat următoare. Solicit răspuns în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dorin Dobra. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată președintelui ASF, domnul Dan Radu Rușanu.

Obiectul întrebării: „Asigurările obligatorii de locuințe”. Stimate domnule președinte,

Actul normativ prin care proprietarii de imobile sunt obligați să încheie asigurări pentru locuințele pe care le dețin e în vigoare din 2008. El prevede ca primarii să fie notificați în legătură cu proprietarii ce nu au asigurări.

În acest sens, vă rog, domnule președinte, să-mi precizați care este procentajul național al imobilelor asigurate obligatoriu, atâta timp cât a fost creat un oficiu special pentru aceasta.

Totodată, plecând de la evidențe, vă rog să ne precizați dacă aveți în vedere măsuri pentru utila și necesara perfecționare a întregului Program național de asigurare obligatorie a locuințelor.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Se apropie al treilea sezon pentru împădurirea compensatorie pentru defrișările de la Ciric, Iași”.

## Doamnă ministru,

Anul trecut v-am transmis mai multe întrebări privind neîndeplinirea, de către Primăria Iași, a obligației de împădurire a unei suprafețe de 39,736 de hectare pentru defrișarea celor 6,5 hectare de pădure în vederea realizării Proiectului de investiții „Zona de agrement Ciric”. În ultimul dumneavoastră răspuns, din decembrie 2013, ne comunicați faptul că ministerul „nu poate lua măsuri de sancționare a beneficiarului scoaterii din fondul forestier” și continuă: „deoarece se pot considera, conform legii, depășite doar două sezoane de vegetație la încheierea acestui an”, respectiv 2013.

Având în vedere faptul că sancțiunile nu dau rezultate, ce va face ministerul, astfel încât Primăria Iași să-și îndeplinească totuși responsabilitățile legale de împădurire în compensație în primăvara acestui an? Se va ajunge la aplicarea art. 106 din Codul silvic al României (Legea nr. 46/2008, actualizată)?

Așteptăm un răspuns în scris.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mora Ákos Daniel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea de astăzi o adresez domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și se referă la „Obiective 2014–2020”.

Stimate domnule ministru,

Acordul de parteneriat 2014–2020 descrie cadrul general pentru atragerea fondurilor europene alocate pentru perioada 2014–2020.

Este prevăzută reformarea actualului sistem prin simplificarea structurii instituționale în scopul eficientizării.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați ce obiective vor putea fi finanțate pentru beneficiarii reprezentați de consiliile locale și alte unități publice locale, care vor fi condițiile și termenele finale.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mora Ákos Daniel. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Pereș Alexandru.

Întrebare adresată domnului ministru al educației naționale, domnul Remus Pricopie.

## Stimate domnule ministru Pricopie,

Suntem la începutul celui de-al doilea semestru școlar, iar unele dintre problemele acute cu care se confruntă în continuare sistemul de învățământ din România rămân cele legate de violența în școli, consumul de alcool și droguri, furturile, discriminările și alte acte antisociale. Anual, sunt reclamate mii de astfel de cazuri în școli din România, multe dintre ele trecând de nivelul clasic al delincvenței juvenile și constituindu-se în alarmante cazuri penale.

Este cunoscut faptul că, la nivelul Ministerului Educației Naționale și al diferitelor autorități publice locale, s-au luat unele măsuri de combatere a acestui fenomen, iar din declarațiile publice ministeriale aflăm că există în lucru și un plan național de prevenire și combatere a violenței în școli.

Una dintre soluțiile propuse încă din anul 2012 pe acest subiect a fost aceea de a se introduce camere de supraveghere video în toate școlile din țară, iar la nivel de gimnaziu și licee, chiar în fiecare clasă de curs. Părinții, elevii, societatea civilă și mass-media au comentat acest subiect, iar în presă au apărut declarații contradictorii ale diferiților responsabili. S-au vehiculat sume investite din bugetul de stat în achiziționarea acestor echipamente în valoare de peste 20 de milioane de lei, echipamente care, din diferite motive, nu s-au pus încă ori s-au pus doar parțial în funcțiune.

Pentru a putea avea o imagine cât mai clară a modului în care Ministerul Educației Naționale vede să se implice activ în prevenirea și combaterea fenomenelor de violență în școli, vă rog, domnule ministru, să ne clarificați nelămuririle legate de implementarea sistemului de supraveghere, răspunzându-ne la următoarele întrebări:

1. Dacă există un proiect coerent prin care ministerul dumneavoastră urmărește, într-adevăr, montarea unor sisteme de supraveghere video în toate școlile din România și, mai mult, în fiecare sală de curs de nivelul învățământului gimnazial și liceal?

2. Dacă s-au achiziționat echipamente de supraveghere video în valoarea sumei sus-menționate, ce se întâmplă cu

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Pereș Alexandru. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări. Prima întrebare este adresată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, doamnei ministru Rovana Plumb.

Obiectul întrebării: „Iazul de decantare de la Valea Șesii”. Doamna ministru,

Iazul de decantare Valea Șesii face parte din complexul minier al SC Cupru Min – SA, zonă de maximă poluare aflată în atenția Ministerului Mediului de 30 de ani.

Lucrările de corecție a PH-ului sunt făcute zilnic, prin adăugarea de neutralizant, de carbonat de calciu, efort pe care SC Cupru Min – SA nu mai poate să îl suporte din punct de vedere economic și financiar.

## Doamna ministru,

Prin această luare de cuvânt, solicit să interveniți mai energic din partea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice vizavi de această problemă, existând posibilitatea unor accidente ecologice majore.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați ce soluții propune ministerul pe care îl coordonați pentru a putea limita sau chiar opri poluarea tot mai accentuată a apei freatice și a apelor curgătoare din zona Munților Apuseni.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie, iar obiectul întrebării: „Învățământ de stat gratuit, dar se face pe banii părinților!”.

## Domnule ministru,

Noul an nu a început tocmai bine pentru sistemul educațional de stat. Scandalul pornit la Școala nr. 10 din Capitală a reprezentat doar un început pentru a arăta adevărata față a sistemului gratuit de educație din școlile românești. În școli din Capitală, dar și din țară, se cer sume de bani pentru fondul instituțiilor, pentru reparații sau pentru cadourile profesorilor cu ocazia diverselor sărbători.

Art. 32 alin. (4) din Constituția României arată că „Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii”. Deși este gratuit, învățământul de stat necesită bani atât în grădinițe, cât și în școli și în licee. Este de înțeles că o instituție de învățământ are nevoie de îmbunătățiri și fonduri, dar poate nu din banii părinților! Există părinți care nu-și pot permite nici măcar achiziționarea manualelor, caietelor, rechizitelor școlare, darmite să contribuie la fondul școlii sau pentru diverse cerințe ale cadrelor didactice!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Arcaș Viorel, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și are ca obiect „Amânarea aplicării notei nr. 4, anexa nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013”.

## Domnule ministru,

În cadrul unei întâlniri organizate la Instituția Prefectului Județului Sălaj, la solicitarea sindicatelor și patronatelor, dezbatere la care am fost invitat în calitate de reprezentant al Sălajului în Senatul României, reprezentanții Ligii Sindicatelor din Învățământ mi-au adus la cunoștință temerea lor că sistemul de învățământ preuniversitar va fi bulversat tocmai la mijlocul anului școlar 2013–2014, dacă se aplică imediat prevederile notei nr. 4, anexa nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2014. Mai exact, dacă directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar nu vor mai fi degrevați de norma didactică, la nivel național, mii de cadre didactice care au obținut normele didactice ale directorilor vor fi nevoite să iasă din sistem și vor rămâne fără un loc de muncă tocmai la mijlocul anului școlar în curs.

Mai mult, foarte mulți dintre actualii directori ai unităților de învățământ ocupau catedra de limba și literatura română și matematică. Dacă aceștia se reîntorc la catedră, elevii claselor a VIII-a și ai claselor terminale de liceu vor fi nevoiți, chiar înaintea examenelor, să-și schimbe stilul de învățare, fapt ce va avea consecință directă rezultate dezastruoase la evaluările finale.

Cum Legea educației naționale permite ca, prin ordin de ministru, să fie degrevat de norma didactică personalul didactic cu funcții de conducere, vă întreb, domnule ministru, dacă veți amâna aplicarea prevederilor Legii nr. 356/2013, astfel încât să nu fie bulversat anul școlar în curs prin reduceri de personal și mișcări de cadre didactice pe posturi.

În cazul în care nu va fi amânată aplicarea Legii nr. 356/2013 pentru sistemul de învățământ, toți beneficiarii sistemului preuniversitar vor avea de suferit, începând cu directorii unităților de învățământ, cadrele didactice ce vor fi date afară din sistem, dar, mai ales, elevii!

Numai în județul Sălaj vor ieși din sistem, ca urmare a acestei prevederi legislative, peste 150 de cadre didactice, care, momentan, ocupă catedrele directorilor și directorilor

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Mariana Câmpeanu.

Doamnă ministru,

Știm cu toții că Spania, Portugalia, Italia au reprezentat, de 10 ani, a doua casă pentru milioane de români care și-au găsit acolo un loc de muncă și un rost. Din păcate, aceste țări se confruntă cu o cruntă recesiune economică și cu o rată a șomajului foarte ridicată.

Astfel, aflați în situația de a câștiga tot mai puțin sau chiar de a nu mai câștiga deloc, mulți români plecați la muncă în străinătate au decis să se întoarcă în România. Aceasta însă poate constitui o problemă și mai mare pentru ei, dar și pentru societatea noastră, care s-ar putea confrunta brusc cu un val mare de persoane dornice de locuri de muncă.

Vă întreb, doamna ministru, dacă aveți o estimare a numărului de români din străinătate care s-ar putea întoarce acasă, respectiv dacă există o strategie la nivelul ministerului pe care îl conduceți de a-i reintegra în societate, dar mai ales pe piața muncii.

Aștept răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Dan Nica, ministrul pentru societatea informațională.

Obiectul întrebării: „Suport pentru eficientizarea serviciului de urgență 112”.

Stimate domnule ministru,

Accidentul aviatic din Apuseni a readus în atenție faptul că, la nivel european, legile privind sistemul 112 trebuie schimbate astfel încât operatorii de telefonie mobilă să fie obligați să transmită informații despre locația exactă a apelului. Această reglementare va permite serviciilor de urgență de tipul 112 să ofere echipelor de intervenții informații mult mai exacte, referitoare la localizarea unor posibile victime.

În România, Autoritatea Națională de Reglementare și celelalte autorități responsabile ar trebui să propună un regulament aplicabil operatorilor de rețele mobile, privind furnizarea de informații referitoare la indicarea exactă a coordonatelor apelului. Domnule ministru,

Mă întreb dacă Ministerul pentru Societatea Informațională are în vedere eficientizarea colaborării informaționale dintre serviciul de urgență 112 și operatorii de telefonie mobilă.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, îmi permiteți și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Decontarea cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice navetiste”.

Stimate domnule ministru,

În prezent, cadrelor didactice navetiste nu li se mai decontează cheltuielile de transport, deși dispozițiile art. 105 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prevăd acest aspect.

În legislația în vigoare nu este reglementat faptul că decontarea cheltuielilor de navetă ale cadrelor didactice se suportă de către autoritățile administrației publice locale, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule ministru,

Știm că vă preocupă problemele cu care se confruntă cadrele didactice. Vă rog să-mi răspundeți când aveți în vedere introducerea unei proceduri care să reglementeze aplicarea de către autoritățile publice locale a prevederilor notei nr. 3 din anexa nr. 4 și a prevederilor notei nr. 5, anexa nr. 5 la Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării se referă la „Sumele repartizate pentru județul Iași din bugetul Ministerului Educației Naționale pentru finanțarea lucrărilor la școli, creșe sau grădinițe”.

Stimate domnule ministru,

Din bugetul Ministerului Educației Naționale sunt alocate o serie de sume pentru reabilitarea, modernizarea sau construirea de noi școli, creșe sau grădinițe în diferite județe ale țării.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să-mi prezentați o listă a localităților urbane și rurale din județul Iași care vor beneficia de reabilitări sau modernizări ale școlilor, creșelor sau grădinițelor deja existente în anul 2014 și care sunt condițiile de acordare a acestor fonduri pentru respectivele localități.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul întrebării: „Realizarea perdelelor forestiere de protecție”.

Stimată doamnă ministru,

Ninsorile abundente care s-au abătut asupra țării noastre în ultima perioadă au demonstrat că suntem vulnerabili în astfel de situații și că avem mare nevoie de perdele forestiere de protecție de-a lungul autostrăzilor și drumurilor naționale.

Din datele Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA reiese că România are nevoie de plantarea a 19.000 de hectare de perdele forestiere (fâșii cu arbori, late de 12 până la 30 de metri, situate la marginea drumurilor, terenurilor agricole sau localităților), comparativ cu 2.000 de hectare existente deja până în prezent.

Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale a fost aprobat, urmând a fi implementat de consiliile județene cu finanțare de la bugetul de stat în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație din bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și din fondurile aprobate anual cu această destinație în bugetele locale ale consiliilor județene.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare o adresez domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății.

Domnule ministru,

Conform contractului-cadru, pensionarii care beneficiază de rețete compensate 90% trebuie să aducă doar cuponul de pensie și să dea o declarație pe propria răspundere că nu înregistrează alte venituri. Cu toate acestea, mulți medici de familie, din exces de zel, dar și de frica amenzilor, impun pensionarilor să prezinte documente doveditoare de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) că nu înregistrează alte venituri. Astfel, mii de oameni bătrâni și bolnavi sunt puși inutil pe drumuri.

## Domnule ministru,

Există posibilitatea ca ministerul dumneavoastră să emită o adresă publică prin care să fie interzis medicilor de familie să solicite astfel de acte doveditoare?

Vă mulțumesc mult.

Domnule președinte,

Am rugămintea și a doua întrebare să o citesc.

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc.

Întrebare adresată domnului ministru Dan Nica, Ministerul pentru Societatea Informațională.

Obiectul întrebării: „Portalul e-România trebuie refăcut și relansat”.

## Domnule ministru,

Portalul e-România, site-ul de 12 milioane de euro ce ar trebui să conțină informații despre toate localitățile din România, este, în forma actuală, „inutilizabil”. Verdictul e dat de specialiști în IT, conform cărora sunt atât de multe probleme, încât și un simplu vizitator le poate observa.

Domnule ministru,

România, țara care în acest moment e cea mai mare oportunitate investițională din Europa, are absolută nevoie de acest portal. Informațiile despre țara noastră, corecte și scrise limpede, trebuie să poată fi accesate de orice cetățean, din orice colț al lumii. De aceea, cred că se impune o anchetă pentru a afla de ce acest portal nu a fost construit la cel mai înalt nivel de calitate.

Domnule ministru,

Cine este responsabil cu supervizarea portalului e-România și care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru a reface și relansa acest site esențial?

Vă mulțumesc mult.

Doresc răspuns în scris.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Liviu Marian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu permisiunea dumneavoastră, am două întrebări pe care le adresez proaspătului membru PSD, domnul Remus Pricopie, ministrul educației naționale, pe care îl felicit pentru opțiunea Domniei Sale de a intra în Partidul Social Democrat.

Prima întrebare: „Decontarea navetei cadrelor didactice pe anul 2014”.

Domnule ministru,

Vă prezint, pe scurt, un memoriu care conține o nelămurire a unui mare număr de profesori din țară, care mi s-au adresat.

Astfel: „Revenim cu o rugăminte la dumneavoastră în legătură cu decontarea navetei cadrelor didactice pe anul 2014. Deja în școli se vehiculează ideea că primăriile nu mai au obligația decontării navetei și aruncă această datorie pe seama școlilor (...)

Această situație trebuie clarificată cât mai rapid, printr-un comunicat de presă, pentru că vă dați seama că aproape în fiecare școală din mediul rural mai mult de jumătate dintre cadrele didactice sunt navetiste și sunt sigur că autoritățile locale vor profita de această portiță să ne jecmănească din nou.”

Având în vedere cele de mai sus, vă întreb, domnule ministru: e adevărată supoziția acestor cadre didactice cu privire la decontarea navetei pe anul 2014?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare: „Organizarea concursului pentru funcțiile de director în învățământ în anul 2014”.

## Domnule ministru,

Am primit, în ultima perioadă, mai multe semnale din teritoriu cu privire la nelămuririle unor cadre didactice, nelămuriri legate de organizarea și desfășurarea concursului pentru funcțiile de director în învățământ în anul 2014.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, când se va desfășura concursul pentru funcțiile de director în învățământ în anul 2014 și cum pot afla cadrele didactice interesate de acest subiect, din timp, metodologia.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Casele de asigurări de sănătate din Germania, al căror model de organizare a sănătății este adoptat în România, au componența consiliilor de administrație aleasă prin alegeri libere, o dată la șase ani, de către plătitorii de asigurări, adică asigurații și angajatorii lor, acolo unde este cazul, și aceste consilii de administrație își aleg un comitet executiv cu activitate permanentă, cel care reprezintă, zi de zi, interesele asiguraților.

Statul are numai rolul de supraveghere a procesului de negociere dintre casele de asigurări și furnizorii de servicii de sănătate și nu intervine decât prin elaborarea legislației. Se respectă, astfel, dreptul asiguraților de a-și gestiona în mod autonom banii proprii.

În proiectul ordonanței de urgență emis recent de Ministerul Sănătății, de modificare a Legii sănătății nr. 95/2006, se menține, practic, lipsa reprezentării legitime a asiguraților pe măsura contribuțiilor plătite.

În acest context, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele patru întrebări:

1. Care a fost, în anii 2012 și 2013, valoare plăților efectuate de asigurați și de angajatorii lor pentru asigurarea obligatorie de sănătate și care a fost contribuția la Fondul unic național al asigurărilor sociale de sănătate (FUNASS) de la bugetul de stat?

2. Care a fost, în anii 2012 și 2013, ponderea reprezentanților asiguraților în Consiliul de administrație al Casei de Asigurări (CNAS) și dacă ponderea acestora a ținut cont de contribuțiile financiare efective ale acestei părți?

3. Considerați suficientă actuala reprezentare a asiguraților prin cei doi reprezentanți din totalul de șapte membri ai Consiliului de administrație al Casei de Asigurări, unul al asiguraților și unul al patronatelor, prevăzuți în Legea nr. 95/2006?

4. Are în vedere Ministerul Sănătății modificarea Legii sănătății nr. 95/2006, în sensul de a fi prevăzută posibilitatea alegerii reprezentanților asiguraților prin alegeri libere, în mod similar cu ceea ce se întâmplă în Germania și, suplimentar, respectarea ponderii fiecărei părți conform contribuției financiare la fondul unic?

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Valer Marian, senator independent.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc.

Obiectul întrebării: „Numărul și stadiul de soluționare a sesizărilor penale înregistrate la DNA, DIICOT și Parchetul General de Guvern, ministere și alte autorități ale administrație publice centrale”.

## Conținutul întrebării este următorul:

Câte dosare au fost înregistrate la DNA, DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în urma sesizărilor penale formulate în perioada mai 2012– ianuarie 2014 de către guvernele conduse de premierul Victor Ponta, ministere sau alte autorități ale administrației publice centrale împotriva unor reprezentanți ai guvernării PDL din perioada 2009–2012, pentru infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu contra intereselor publice sau de altă natură, și care este numărul și data înregistrării lor, infracțiunea și persoana cercetată, precum și stadiul de soluționare? Dacă a fost începută urmărirea penală în vreuna dintre aceste cauze ori dacă a fost emisă soluție de trimitere sau de netrimitere în judecată?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru că nu mai sunt colegi care să susțină întrebările la microfon, menționez, pentru stenogramă, că au mai depus întrebări la secretariatul Senatului următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Ioan Chelaru, Nicolae Marin, Bădălău Niculae, Haralambie Vochițoiu, Constantin Popa, Doina Silistru, Darius Bogdan Vâlcov, Florinel Butnaru, Gheorghe Saghian, Ionel Daniel Butunoi, Ion Rotaru... atât din partea Grupului parlamentar al PSD;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Petre Nicoară, Ion Popa, Nelu Tătaru, Marin Adrănel Cotescu;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Alin Tișe, Chiru Gigi, Ghilea Găvrilă și Anca Daniela Boagiu;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia. Trecem la interpelări.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Marcel Bujor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Eficacitatea vaccinului antigripal produs de Institutul «Cantacuzino»”.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” a pus la dispoziția Ministerului Sănătății o cantitate de 400.000 de doze de vaccin antigripal, ca urmare a îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 320/2013.

Agenția Națională a Medicamentului, singura instituție care poate aproba sau respinge punerea pe piață a unui produs farmaceutic, a interzis distribuirea acestor doze de vaccin antigripal, testele indicând un produs farmaceutic cu

posibile efecte adverse din cauza nivelului de endotoxine care depășea limita admisă.

În județul Bacău s-au primit 23.520 de doze de vaccin antigripal, în urma încheierii campaniei de vaccinare rămânând în stocul cabinetelor medicilor de familie și direcției de sănătate publică aproximativ 4.300 de doze.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru:

1. Care este proveniența dozelor de vaccin antigripal utilizate în campania de imunizare la nivelul județului Bacău?

2. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți privind procesul de producție în vederea identificării determinanților care au influențat calitatea produsului?

3. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați în scopul reluării producției de vaccin antigripal în anul 2014 fără existența unui asemenea precedent?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Vasilica Steliana Miron.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul și motivarea interpelării: „Promisiuni electorale, discriminarea românilor și sprijinirea mascată a sistemului bancar”.

## Domnule prim-ministru,

Noua propunere a Guvernului privind creditele bancare neperformante ale persoanelor fizice nu reprezintă decât începutul unui val de minciuni electorale înaintea începerii alegerilor europarlamentare și a celor prezidențiale. Conform calculelor făcute, rezultă, de fapt, o creștere a gradului de îndatorare a persoanelor care au credite, ca urmare a prelungirii perioadei de creditare și a menținerii ratei dobânzii. Mai mult, reducerea ratei principale nu va genera creșterea consumului, având în vedere că populația își va acoperi alte cheltuieli sau datorii urgente. De asemenea, deducerea fiscală promisă nu este o formă de creștere directă a veniturilor populației și generează discriminări.

În acest context, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este miza reală a unei astfel de propuneri? Cum va afecta sistemul fiscal și dacă este pregătit pentru o astfel de măsură?

2. Cu cât va crește valoarea creditelor ca urmare a prelungirii perioadei de creditare, dar cu menținerea ratei dobânzilor?

3. Ce câștigă băncile în urma unei astfel de intervenții în politica de creditare?

4. Nu există riscul revenirii la sistemul creditelor pe bază de buletin?

Vă mulțumim.

Solicităm răspuns în scris.

Doamna senator Vasilica Steliana Miron.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Irina Anghel.

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

În România funcționează statul de drept.

Funcționarea acestui stat de drept se întâmplă la turație maximă, astfel cum rezultă din informația comunicată de procurorul general al României: în România sunt înregistrate circa 2 milioane de dosare penale, minimum un român din 10, de peste 18 ani, are un dosar penal. Tot din statistici rezultă că peste 3 milioane de români sunt în faza executării silite la solicitarea firmelor de recuperări creanțe. Peste 5 milioane de români au probleme juridice sau economice grave. Forța creativă a acestor români este, astfel, mult diminuată, dacă nu, în mare parte, estompată.

Suntem singura țară din Europa în care un procent atât de mare din populație este supus presiunilor autorităților juridice sau fiscale. Dacă până acum acest lucru a fost interesant doar pentru statistici, consider că a devenit o problemă de siguranță națională, care nu mai poate fi ignorată sau tratată cu paliative.

Este responsabilitatea noastră, a întregii clase politice, să schimbăm viața românilor, nu numai să întărim statul de drept.

În mediul de afaceri se spune că oricărui om de afaceri i se poate întocmi un dosar penal. Acest lucru nu este folclor, este realitatea care s-a întâmplat ieri, se întâmplă azi și nimeni nu mai reacționează. România este astăzi țara care îi „sperie” pe români.

Domnule prim-ministru,

Considerați că cea mai importantă prioritate pentru România trebuie să fie românul sau doar statul de drept? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Doamna senator Cristiana Irina Anghel, din partea Grupului parlamentar al PC. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Bogdan Cristian Nica, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, și are trei paliere:

- „1. Legalitate stabilire tarife telefonie fixă și mobilă în euro

- (și, eventual, și la alți furnizori de utilități);

2. Legalitate Preventel;

3. Legalitate funcționare societăți specializate în servicii

cu caracter juridico-financiar de recuperări creanțe”.

1. Prin prezenta, vă adresez rugămintea de a-mi prezenta baza legală a stabilirii tarifelor pentru telefonia fixă și mobilă din România în euro, știut fiind faptul că moneda națională este leul, prima lege monetară a României moderne fiind promulgată la 23 aprilie 1867, care a adoptat ca unitate monetară națională leul.

Mai mult, Legea nr. 348 din 14 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2001, și intrată în vigoare la data de 26 iulie 2004, privind denominarea monedei naționale, are prevederi clare și precise:

„La data de 1 iulie 2005, moneda națională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflați în circulație la această dată, vor fi preschimbați pentru 1 leu nou.”

La alin. (3): „Leul nou va fi unitatea monetară națională a României, denumită în continuare leu, și se va diviza în 100 de bani.”

„Prețurile și tarifele bunurilor și serviciilor vor fi afișate atât în monedă veche, cât și în monedă nouă, începând cu data de 1 martie 2005 și până la data de 30 iunie 2006.”

De asemenea, Ordinul nr. 1.840 din 10 decembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.247 din 23.12.2004, pentru aprobarea Precizărilor referitoare la unele măsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 384/2004 privind denominarea monedei naționale prevede...

Și o să trec peste lucrurile acestea, să nu le mai citesc, pentru că sunt, pur și simplu, legale.

Întrebarea este: din punctul meu de vedere, stabilirea acestor tarife în euro și apoi transformarea lor în lei reprezintă un grav abuz și o modalitate de eludare a drepturilor cetățenilor în calitatea lor de consumatori.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Doamna senator,

V-aș ruga, pe viitor, următoarele interpelări să fie mai scurte, pentru a da posibilitatea și colegilor să ia cuvântul.

Vă reamintesc, am menționat și la început și mai menționez o dată, dacă este cazul, și de câte ori vreți, că grupul dumneavoastră are trei minute alocate.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Și eu cât am vorbit?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mai mult. Nu am cronometrat, dar vă spun eu, peste șase minute.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu am avut săptămâna trecută.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Mariana Câmpeanu.

## Stimată doamnă ministru,

Înaintarea în vârstă pare a fi, în România, un mare blestem. Dincolo de problemele medicale care apar invariabil și cărora sistemul sanitar le face greu față de aproape două decenii, trecerea anilor reprezintă și o stigmatizare pe piața muncii. Persoanele disponibilizate după 40 de ani se confruntă cu o imensă problemă: nu-și mai găsesc loc de muncă sau, dacă își găsesc, arareori își găsesc la nivelul lor de calificare și expertiză. Motivul invocat permanent de angajatori este vârsta, iar dacă, din acest punct de vedere, vârsta a devenit o problemă pentru persoane de 40–45 de ani, vă dați seama cum este pentru persoane de 55–60 de ani, care nu se pot nici pensiona, nici angaja.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați care este structura pe grupe de vârstă și sex a șomerilor de lungă durată, respectiv de scurtă durată, înregistrați în acest moment. De asemenea, vă rog să-mi comunicați aceleași date și pentru anii 2010, 2011 și 2012.

În acest context, vă rog să-mi spuneți ce măsuri active aveți în vedere pentru a sprijini reintegrarea pe piața muncii a șomerilor de peste 50 de ani.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, iar obiectul interpelării: „Perdelele forestiere de protecție în România – o necesitate urgentă!”.

## Doamna ministru delegat,

În țara noastră, în anul 1880, în județul Ialomița, au fost plantate primele perdele forestiere de protecție, ca, mai apoi, în anul 1884, să fie plantate și în sudul Olteniei. Începând cu anul 1937, a fost reluată această acțiune, ajungându-se, de-a lungul anilor, la aproximativ 9.500 de hectare cultivate. Numai că în anul 1969 s-a hotărât defrișarea perdelelor forestiere pentru a lăsa loc suprafețelor agricole. În prezent, avem doar 1.000 de hectare de asemenea perdele de protecție.

În anul 2002 a fost adoptată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecție, o necesitate atât în anul 2002, cu atât mai mult în 2014, când, am văzut cu toții, în urma ninsorilor abundente, numeroase localități, drumuri și șosele au fost închise. Doar că legea, această lege, nu a lăsat niciun ecou. Dacă Legea nr. 289/2002 ar fi fost pusă în aplicare în timp, nu ar mai fi existat situații cum au fost cele de astă-iarnă, în care cantitatea de zăpadă a închis, practic, drumurile naționale și a lăsat localități izolate, oameni deznădăjduiți.

Suntem, în anul 2014, la 134 de ani de la apariția primelor perdele forestiere agricole, avem o lege în sprijinul acestora, dar nu s-a demarat nimic în acest sens. Există o speranță, dacă se va realiza acest program. Guvernul Ponta a aprobat, în luna decembrie a anului trecut, o ordonanță de urgență pentru demararea Programului național de realizare a perdelelor forestiere.

## Doamna ministru,

Având în vedere necesitatea existenței acestor perdele în țara noastră, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Documentația pentru cei 870 de km de drumuri naționale sau județene este aprobată, dar, cum ați declarat în presă, de la bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice a fost alocată doar suma de 30 de milioane de lei, obținută din vânzarea certificatelor verzi, pentru începerea acestui program. Vă întreb însă: când apreciați că va începe acest program și care ar fi sursa adevărată de finanțare, având în vedere că avem probleme de tranzacționare a acestor certificate verzi?

O invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Coca Laurențiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea din această seară este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Necesitatea modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011”.

## Stimată doamnă ministru,

În scopul realizării unei protecții sociale focalizate pentru cele mai defavorizate segmente ale populației, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2011 a fost reglementată acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței pentru familiile și persoanele singure, considerate vulnerabile.

Aceste ajutoare sociale se acordă în perioada sezonului rece și reprezintă perioada de cinci luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor.

Ca urmare a existenței, pe teritoriul României, a condițiilor climaterice nefavorabile inclusiv în lunile octombrie și aprilie, beneficiarii ajutoarelor de încălzire sunt obligați, în această perioadă, să aleagă între a sta în frig și imposibilitatea achitării facturilor.

Astfel, vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere sau al ministerului pe care îl conduceți cu privire la oportunitatea modificării acestui act normativ în sensul următor: perioada de acordare a ajutoarelor lunare pentru acoperirea unei părți din cheltuielile aferente încălzirii locuinței să fie prelungită cu două luni, și anume cu luna octombrie a anului în curs și luna aprilie a anului următor, în condițiile în care consumul lunar specific fiecărei zone în parte pentru aceste două luni va fi stabilit prin diminuarea cantităților de energie termică necesare încălzirii locuinței pentru perioada noiembrie–martie și includerea cantităților astfel diminuate în lunile octombrie și aprilie.

Practic, consumul mediu anual de energie termică pentru încălzire nu se modifică ca valoare globală, ci se realocă pe o perioadă de șapte luni, în loc de cinci luni, așa cum este prevăzut în varianta actuală a legii.

În speranța unui răspuns favorabil, vă mulțumesc anticipat.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul interpelării: „Măsurile de creștere a eficienței energetice”.

## Domnule ministru,

Din datele Eurostat pe 2013, rezultă că România consumă de 2,7 ori mai multă energie pentru a obține produsul intern brut în raport cu media Uniunii Europene (fără Croația). Consumurile specifice relativ mari pentru derularea proceselor tehnologice și la nivelul gospodăriilor populației sunt dublate de pierderi considerabile, ceea ce diminuează puternic eficiența cu care este utilizată energia sub diverse forme (cărbune, electricitate, petrol, gaze naturale și energii regenerabile aduse la același numitor comun sub forma de tone echivalent petrol).

Într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și al Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice, se arată că: „Pierderile de energie în sectorul industrial ating 30–35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40–50% din energia consumată.”

Potrivit unor specialiști, țara noastră ar putea reduce cu peste 10 milioane de tone echivalent petrol consumul energetic în următorii 10 ani, dacă ar aplica măsuri de aducere a eficienței energetice la media europeană.

Vă rog, domnule ministru, să prezentați în ce constă, pe scurt (obiective sau termene), programul ministerului pe care îl conduceți pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Liviu Marian Pop.

Voi fi foarte scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea o adresez domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării îl reprezintă „Soluții pentru finalizarea reabilitării corpurilor de clădiri ale instituțiilor școlare”.

Stimate domnule prim-ministru,

În ultimii ani, au existat fonduri naționale pentru reabilitarea a numeroase corpuri de clădiri ale instituțiilor școlare: de la Guvern, de la Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene, consilii județene și locale. În țară există multe obiective școlare, și anume școli, grădinițe, campusuri școlare, creșe, care nu sunt finalizate și se află sub contracte de execuție cu diverse firme contractoare. Din lipsa continuării finanțării publice, acestea nu pot fi funcționale.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați ce soluții ar trebui să îmbrățișeze beneficiarii pentru a-și finaliza obiectivele. Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Marian Pop, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, pe care îl felicit încă o dată pentru decizia Domniei Sale de astăzi, de a intra în rândul Partidului Social Democrat.

Obiectul interpelării: „Clase cu predare în limba minorităților”.

## Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință problemele cu care se confruntă un cadru didactic de la o unitate de învățământ de nivel gimnazial, care are atât clase cu predare în limba română, cât și clase cu predare în limba minorităților naționale.

Pe scurt, situația se prezintă astfel: „Sunt profesor titular, nivel gimnazial, la o școală care are atât clase cu predare în limba română, cât și clase cu predare în limba minorităților naționale. În Legea educație naționale, la art. 46 alin. (1), se specifică faptul că toate disciplinele la clasele cu predare în limba minorităților se studiază în limba maternă. Însă în Ordinul ministrului nr. 5.671 din data de 10 septembrie 2012, la art. 6, scrie: «În învățământul preuniversitar, disciplinele specifice activităților de predare în limba minorităților naționale sunt: a) limba maternă; b) istoria și tradiția minorităților naționale; c) educația muzicală».”

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă întreb, domnule ministru:

– Care sunt disciplinele care trebuie predate obligatoriu în limba minorităților?

– Se pot vacanta ore din catedrele titularilor pentru predarea disciplinelor în limba minorităților, titularii intrând în restrângere de activitate?

– Ce condiții trebuie să îndeplinească un cadru didactic pentru a preda o anumită disciplină în limba minorităților? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și are ca obiect: „Neemiterea titlurilor de plată în vederea acordării de despăgubiri aferente imobilelor preluate abuziv de la Mureșan Vasile și Gergely Ileana”.

## Domnule prim-ministru,

Domnul Mureșan Vasile și doamna Gergely Ileana, de la care s-au preluat abuziv imobile de către regimul comunist, nu au primit nici acum titlurile de plată de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, deși în luna iunie 2013, prin intermediul unui răspuns oferit de domnul președinte ANRP, Gheorghe Băeșu, cei doi sălăjeni în cauză au fost informați că, până la finele anului 2013, li se vor emite titluri de plată, iar începând cu 1 ianuarie 2014 vor primi primele tranșe din banii ce li se cuvin.

Subliniez, domnule prim-ministru, că atât doamna Gergely, cât și domnul Mureșan au depus la ANRP documentația completă, neexistând suspiciuni cu privire la drepturile stabilite în instanță. În cazul doamnei Gergely, în vârstă de 86 de ani, suma pe care este îndreptățită s-o primească drept despăgubire este de numai 7.300 de lei, iar domnul Mureșan Vasile trebuie să primească 256.526 de lei.

Vă întreb, stimate domnule prim-ministru, care este motivul neemiterii, până în acest moment, a titlurilor de plată și de ce nu s-au efectuat plăți conform primelor tranșe și celor precizate de președintele ANRP. Când se va proceda la acordarea de despăgubiri?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta. Obiectul interpelării: „Inspectorii fiscali combat marea evaziune fiscală în târguri și oboare”.

## Domnule prim-ministru,

În ultimele luni, din discuțiile ce le-am avut cu mai mulți întreprinzători români din județele Iași, Suceava, Neamț, Bistrița-Năsăud, Harghita sau Covasna, am aflat un lucru șocant. Știți unde se luptă pentru eradicarea marii evaziuni fiscale? În oboare, iarmaroace și târguri locale, acolo unde omul de afaceri român, onest, simplu, încearcă să-și vândă produsele într-un mod cât mai simplu posibil. Este foarte grav că a devenit o practică din partea acestor inspectori ca, la fiecare târg, să aplice amenzi de 5.000–7.000 de lei. Niciunul dintre micii întreprinzători nu scapă! Pentru bugetul statului o asemenea sumă este un nimic, dar pentru cei ce o încasează poate echivala cu falimentul. În plus, efortul de a concentra inspectorii fiscali în aceste târguri implică costuri atât de mari din partea statului încât, în final, chiar bugetul național ar putea avea de pierdut prin pierderea locurilor de muncă și a producătorului român.

## Domnule prim-ministru,

Cu riscul de a fi acuzat că am o fixație, vă reamintesc că toate eforturile ANAF trebuie concentrate pentru stoparea marii evaziuni fiscale în două direcții. Prima este monitorizarea și urmărirea întregului circuit financiar-contabil al furnizorilor hipermarketurilor, cu produse din import, dar vândute ca produse românești, iar a doua ține de vigilența în marile puncte vamale ale țării. Aici, încasarea de taxe trebuie făcută pe valoarea și cantitatea reală de mărfuri ce intră în țară și monitorizarea întregului circuit al produselor din import până la clientul final, pe parcursul căruia reprezentanții ANAF vor descoperi sumele mari care ne lipsesc de la buget. Numai în acest mod putem opri pierderile de zeci de miliarde de euro pentru România și, la fel de important, protejăm direct producătorul autohton.

Vă mulțumesc mult, domnule prim-ministru. Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu interpelarea.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării „Migrația medicilor și asistenților din România”.

Stimate domnule ministru,

Din datele publicate de către Colegiul Medicilor din România reiese faptul că aproximativ 2.600 de doctori au plecat anul trecut să lucreze în spitalele din străinătate.

Numărul medicilor care au părăsit sistemul în 2013 ar putea fi chiar mai mare, deoarece datele Colegiului Medicilor se referă la primele 10 luni ale anului.

De asemenea, Colegiul Medicilor din România mai arată că, din anul 2007 de când România a intrat în Uniunea Europeană, peste 15.000 de medici au ales să profeseze în afara țării.

De exemplu, Iașiul este unul dintre cei mai importanți furnizori de cadre medicale pentru spitalele din afară. Numai anul trecut, peste 400 de asistenți medicali au luat drumul străinătății.

Mulți pleacă imediat după finalizarea studiilor, în condițiile în care statul român investește în pregătirea unui asistent medical aproape 2.000 de euro.

De cele mai multe ori, cadrele medicale aleg să lucreze în străinătate pentru condițiile de muncă oferite și pentru salariile care sunt mai mari decât în România.

## Domnule ministru,

Având în vedere faptul că sistemul sanitar din țara noastră se află într-un plin proces de reorganizare, vă rog să-mi comunicați măsurile pe care Ministerul Sănătății le are în vedere pentru diminuarea migrației medicilor și asistenților din România.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator de Iași, Florin Constantinescu.

Pentru că nu mai sunt colegi care să susțină la microfon interpelările, menționez, pentru stenogramă, că au mai depus interpelări la secretariatul Senatului:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Haralambie Vochițoiu, Constantin Popa, Gheorghe Saghian, Florinel Butnaru, Ionel Daniel Butunoi, Ion Rotaru și Alexandru Cordoș;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Ion Popa, Octavian Motoc, Marin Adrănel Cotescu, Cristian Bodea și Petru Ehegartner;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Anca Daniela Boagiu, Alin Tișe, Marius Pașcan, Gigi Cristian Chiru și Ghilea Găvrilă;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia;

– din partea senatorilor independenți: Valer Marian.

- Cu aceasta, declar închisă ședința Senatului de astăzi,

- 10 februarie 2014.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648371]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 9/18.II.2014 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei