Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule senator.

Atunci, supun spre aprobare ordinea de zi, cu modificarea propusă.

Deschid votul.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost adoptată.

Intrăm în ordinea de zi... la punctele din ordinea de zi.

La primul punct este Propunerea legislativă pentru condamnarea totalitarismului comunist și pentru cultivarea memoriei naționale antitotalitare.

Stimați colegi, în ședința de plen de ieri s-a hotărât să continuăm astăzi dezbaterile generale. Vă invit..., vă consult dacă mai sunt intervenții.

Domnule senator Hașotti, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă doresc succes în această onorantă ipostază în care vă aflați și vă felicit că ați ținut minte că solicitasem un drept la replică.

## Onorat Senat,

Este un drept la replică ce survine intervenției distinsului domn senator Titus Corlățean, pe care îl felicit pentru gradul diplomatic pe care l-a obținut ieri. Eu ieri am avut o intervenție la acest microfon și nu am dorit să dau o notă politică dezbaterii noastre, a făcut-o domnul senator Corlățean și mă văd nevoit să reacționez.

Este bine că astăzi avem o ordine de zi – în paranteză spun acest lucru – din doar 9 puncte, dovadă că Parlamentul aproape că nu mai legiferează. Legiferează Guvernul și noi ne-am transformat într-o mașină de vot asupra propunerilor Guvernului. Dacă vă uitați, 9 puncte înseamnă foarte puțin. Este bine însă că putem avea timp mai mult pentru dezbateri politice, pentru că aceasta este o dezbatere politică.

La intervenția foarte justificată a domnului senator Markó Béla, care a spus de ce nu s-au făcut amendamente în Comisia pentru cultură, domnul senator Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură, a spus că această comisie a fost doar pentru aviz. Las la o parte faptul că, în mod firesc – cred eu –, raportul la această propunere legislativă care suscită dezbateri importante, firesc, de altfel, trebuia să fie făcut fie doar de Comisia pentru cultură, fie un raport comun al celor două comisii, de cultură și Comisia juridică. Sigur că amendamente se puteau face și la Comisia pentru cultură, dar asta este altceva.

Stimați colegi, domnul senator Ilieșiu este un om de bună-credință, și o spun cu toată convingerea, când a făcut această propunere legislativă, însă mie mi-e teamă că un anumit partid va vota această propunere legislativă tocmai pentru că știe că sunt șanse minime să devină lege. De ce sunt șanse minime să devină lege am spus ieri. Sunt câteva chestiuni care nu trebuie rezolvate în acest fel.

De altfel, în onestitatea sa, domnul senator Ilieșiu a spus, pe 26 mai, în plenul Senatului, între altele, următorul lucru:

„Faptul că am obținut promisiunea susținerii acestei legi de către Partidul Social Democrat m-a convins să mă înscriu în acest partid.” Bănuiesc că a fost o negociere între domnul Ilieșiu și Partidul Social Democrat, care i-a promis susținerea acestei propuneri legislative, care, încă o dată, este foarte corectă din punctul de vedere al ideii, nu este... Cred eu că are multe chestiuni discutabile.

Acum, domnul Titus Corlățean, pentru că a avut o remarcă politică la intervenția mea și a domnului senator Tudor Barbu, spunând că iată cât de surprins este că tocmai dreapta – adică exact Partidul Național Liberal – nu susține o astfel de lege care să însemne o nouă condamnare a comunismului, de fapt, cu o serie întreagă de instituții și monumente ce urmează să fie înființate... Aici a fost o chestiune cam în felul următor: chelul își pune mâna pe cap. Eu cred că toate partidele socialiste europene, adevărat socialiste, social-democrate, cu tradiții democratice, sunt anticomuniste. Nu cred că intervenția domnului Titus Corlățean a făcut bine Partidului Social Democrat.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Domnul inițiator, senator Ilieșiu. Vă rog. Microfonul 6.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să vă spun, stimate domnule Markó Béla și stimați colegi liberali, că în Comisia pentru cultură reprezentanții UDMR și PNL au votat toți în favoarea acestui proiect și s-au discutat și amendamente, domnule Puiu Hașotti, s-au discutat amendamente în Comisia pentru cultură, chiar amendamentul propus de președintele Comisiei pentru cultură eu l-am acceptat cu plăcere și imediat.

Și dați-mi voie să fac niște precizări față de ceea ce ați spus dumneavoastră ieri, față de ce a spus distinsul domn senator Markó Béla.

Câțiva dintre senatorii din opoziție, colegii noștri, au criticat ieri propunerea legislativă, pentru că dânșii nu au citit cu atenție amendamentele adoptate de Comisia juridică și de Comisia pentru cultură. Vă dau câteva exemple:

1. Termenul pentru elaborarea proiectului pentru Academia Română este de 150 de zile, nu de 90 de zile, cum era inițial, deci termenul este aproape dublu, nu e prea scurt.

2. Personalitățile invitate să participe la ședința solemnă nu mai sunt precizate în proiectul legislativ. Ele vor fi stabilite de conducerea Parlamentului.

3. Nu se mai precizează în proiectul legislativ ca Muzeul Totalitarismului Comunist să aibă două secții, la Jilava și în Palatul Parlamentului. La propunerea domnului senator Severin, președintele Comisiei pentru cultură, muzeul va fi înființat conform Legii muzeelor, singurele precizări rămase sunt următoarele: muzeul să fie înființat în anul 2016, să aibă sediul în București – nu la Sighetul Marmației – și să se deschidă publicului după 9 luni de la înființare.

Suntem singura capitală dintr-o fostă țară comunistă din Uniunea Europeană care nu are în prezent un muzeu al comunismului în capitala țării și un monument al victimelor acestuia, cu toate că am îndurat cel mai cumplit regim politic din Europa postbelică.

4. În proiectul legislativ se precizează ca Monumentul Victimelor Totalitarismului Comunist din centrul intersecției din Piața Universității să aibă formă de cruce, pentru că în timpul comunismului credința creștină a fost reprimată. Deținuții politici își făceau cruce cu limba în cerul gurii – mulți și-au dat viața pentru credința creștină –, dar și noi, cei care eram liberi, ne făceam cruce cu limba în cerul gurii când treceam pe lângă o biserică.

În proiect se precizează ca Crucea să fie înaltă de 20-25 de metri și să fie iluminată zi și noapte, domnule Hașotti, tocmai ca să se vadă de la mare distanță ziua și noaptea. Nu se mai face referire la Crucea de pe Muntele Caraiman, domnule Hașotti, ci doar la Crucea Eroilor Neamului... de pe Muntele Caraiman, e adevărat.

Acum trei zile, președintele Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, domnule Hașotti, distinsul liberal Radu Ciuceanu, care are 87 de ani, mi-a spus că ideea unei cruci uriașe în Piața Universității este superbă și că sute de mii de deținuți politici au supraviețuit datorită credinței creștine.

În viitoarea Carte a Recordurilor, Crucea din Piața Universității va fi cea mai mare cruce înălțată la întretăierea drumurilor din centrul vreunei capitale.

Și ultimul punct.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Dumitrescu Cristian. Microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte. Domnule președinte de ședință,

Intervenția mea nu este de natură să creeze controverse în plus, pentru că nu-mi doresc acest lucru.

Eu sunt convins că, în înțelepciunea sa, poporul român, atunci când a spus ca odată cu apa murdară din copaie să nu aruncăm și copilul, a dat o mare dovadă de inteligență.

Este o lege într-adevăr importantă. Credeți că are importanță dacă o susține un senator dintr-o anumită parte a spectrului politic sau alta? Vizavi de 50 de ani, nu are... nu are. Vizavi de 50 de ani de comunism, nu are. La scara istoriei aceste interpretări sunt micisme, lucruri mici, lucruri care nu ne caracterizează, de oameni care atât pot să se ridice, la nivelul broaștei.

Nu. Nu contează. Important e ca noi să ne exprimăm pe textul respectiv. Și acum să ne întoarcem la text. Textul este acesta pe care vi l-a prezentat inițiatorul. Acest text a suferit niște modificări. Acest text, așa cum se sublinia, va mai putea să suporte și alte modificări. Dar vă rog să faceți distincție: nu este o condamnare a comunismului, pentru că toți am trăit în comunism. Cine a vrut să o facă... A făcut-o cineva odată... partidul care l-a susținut, persoana respectivă se găsește unde se găsește și nu mă interesează, dar noi vorbim de totalitarismul comunist, care este cu totul altceva. Și care a fost ceva odios. Care a fost ceva... care a marcat istoria acestui popor pentru totdeauna. A intrat în ADN-ul nostru. De-aia, astăzi, când privim către alte zări, nu putem să ne împiedicăm să avem anumite reticențe față de politica anumitor – era să zic state – urși. Da?

Deci, doamnelor și domnilor, totalitarismul comunist... și acest lucru este foarte grav. Are importanță că e crucea de 40 de metri, de 100 de metri? Are importanță că e pus... Asta a fost viziunea celui care a propus proiectul legislativ. Și-a asumat și lucruri care sunt propuse în mod tradițional de colegi care gândesc, pentru că o minte gândește, sigur, mai puțin clar decât mai multe minți.

Are, oare, vreo importanță în cât timp se face un raport de către o instituție vizavi de ceea ce oricum cercetătorii, oamenii de știință care studiază istoria contemporană, o fac? Analizează tot timpul aspecte legate de perioada respectivă, apar cărți, apar lucrări, apar interpretări. De ce? Pentru că, repet, a fost cea mai neagră perioadă din istoria modernă. Nu vorbesc de Evul Mediu, nu vorbesc ce se întâmpla în perioada respectivă, când erau alte tipuri de evaluări vizavi de comportamentul social.

Ca atare, eu sunt convins că toți cei din această sală... Și fac un apel de prietenie și de înțelegere, de solidaritate, dacă vreți, de respect, să ne lăsăm la o parte haina ideologică și să gândim cu capul nostru, rece, și cu inima caldă, pentru că noi, ani mulți, sau marea majoritate, că nu suntem foarte tineri toți, am trăit în comunism, și am trăit și cu bune, și cu rele. Cine poate să despartă de comunism existența sa este un fericit, dacă își lasă deoparte și amintirile frumoase care derivă din persoana și personalitatea lui: tinerețea, prima dragoste. Toate-s legate de existența noastră într-o anumită... într-o anumită epocă.

Mulțumim, domnule senator.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Tudor Barbu, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Și eu ca și colegii mei vă urăm succes în noua postură pe care o aveți.

Domnule Ilieșiu, respectul pe care vi-l port îl știți, și nu de ieri, de azi. Mă disociez de dumneavoastră atunci când spuneți că toți au intrat în Partidul Comunist constrânși. Nu este nici pe departe adevărat. Sunt oameni care și-au dus viața în acea perioadă de 50 de ani, care au tânjit să ajungă acolo unde valoarea lor le permitea să ajungă și n-au ajuns, pentru că n-au acceptat să fie membri ai Partidului Comunist. Și credeți-mă că știu până la nivel de virgulă și de silabă ce spun.

Am ascultat și am rămas surprins – poate incultura sau nepriceperea mea, sau lipsa de capacitate de a înțelege – că nu este vorba de o condamnare a comunismului, ci de una a totalitarismului.

Este ca și cum ne-am duce în berăria din München unde s-a născut o doctrină care a dus la Auschwitz, Majdanek, Birkenau, Dachau. E adevărat, era o doctrină politică, dar a dus la gazare și incinerare. E ca și cum am spune: da, condamnăm gazarea și incinerarea, dar nu condamnăm doctrina născută în berărie în anii ’30. Este o aberație. Germania a avut puterea să condamne și doctrina, și totalitarismul pe care aceasta l-a generat.

Și apoi vin și spun: și eu votez această lege, așa cum am făcut-o și în comisie, domnule Ilieșiu. De ce? Pentru că principiul este sănătos, curat și corect, indiferent de perioada istorică extrem, extrem de îndelungată în care, iată, Parlamentul discută, după 26 de ani, mâine-poimâine. Asta era discuție care trebuia făcută imediat după ce Constituanta și-a încheiat lucrările, în decembrie ’91, și a devenit Parlament. Atunci era momentul istoric ca oameni ca dumneavoastră și alții ca dumneavoastră, care au răposat între timp... Am avut o discuție pe tema asta cu – Dumnezeu să-l odihnească – președintele PNȚCD, Diaconescu, la Domnia Sa acasă. Atunci era momentul să vorbim despre cei care comunicau prin pereții pușcăriilor, prin Morse, nu acum.

Dar..., dar ca să discutăm acum, într-un Parlament în care sunt foarte mulți membri ai partidului care a generat acea nemernicie a istoriei numită totalitarism, cu victimele și tragediile pe care le-a generat...

Repet, colegii noștri n-au nicio vină. Mulți dintre ei nu ar fi ajuns profesori, medici, avocați, n-ar fi făcut nimic în perioada comunistă dacă nu ar fi fost membri ai Partidului Comunist, pentru că acolo se încheia cariera lor, așa cum unii au preferat să renunțe la cariera lor și să nu semneze carnetul roșu al PCR-ului. Sunt foarte mulți și dumneavoastră știți asta mai bine ca mine.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Markó Béla s-a înscris la cuvânt. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, eu aș propune să acceptăm un fapt, după 25 de ani după 1989, și anume că toate partidele politice din Parlamentul României sunt partide democratice. Și nu cred că este cazul să ne acuzăm reciproc sau să încercăm să interpretăm ideologia vreunui partid. Și nu cred că în acest moment, privind acest proiect, noi discutăm apartenența la o anumită ideologie sau cine și cum s-a comportat înainte de 1989.

Și cred că trebuie să facem o distincție în ceea ce privește fondul problemei, domnule senator Ilieșiu. Niciunul dintre noi, nu numai că nu respinge ideea condamnării totalitarismului comunist, ideea înființării unor instituții care să atragă atenția urmașilor la pericolul... privind pericolul care constă în astfel de ideologii totalitariste, dar, în același timp, vă rog să nu ne obligați să acceptăm orice virgulă, orice detaliu din acest proiect, plecând de la ideea că cel care vrea să schimbe ceva nu acceptă ceea ce propuneți dumneavoastră.

Eu însumi cred că este o idee foarte bună, dar, în același timp, acest proiect a fost deja retrimis în comisie din aceleași motive, că au existat articole, dispoziții care, după părerea noastră, nu țin de textul unei legi.

În această lege ar fi trebuit să preconizăm înființarea unui muzeu, dar nu noi să dispunem cum să arate muzeul respectiv, unde să fie locația și așa mai departe, să dispunem în legătură cu ridicarea unui monument, dar nu noi să dispunem ce înălțime să aibă acel monument, cum să arate, unde să fie, în Piața Universității sau în Piața Victoriei, și așa mai departe.

Domnule senator, acest lucru ține de arhitecți, ține de urbanistică, ține de aspectul Bucureștiului, dacă-mi permiteți, ține de artistul care va primi comanda acestui monument și așa mai departe.

Deci în legătură cu fondul problemei nu avem niciun fel de rețineri. Dimpotrivă. Dimpotrivă, eu vă felicit pentru acest proiect, dar, în același timp, sunt o serie de articole care nu au ce căuta, după părerea mea, în acest proiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Bumbu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă felicit și vă urez succes.

Nu vreau să mai discut despre lege, despre propunere, pentru că au vorbit atât de frumos ceilalți dinainte. Chiar domnul Dumitrescu a ținut un curs, o prelegere, și cei din partea dreaptă, la fel, au vorbit foarte frumos. Sunt convins că legea va fi votată, dar nu pot să mă abțin să nu constat ceva: rigurozitatea dusă la exces a unor colegi în a analiza această lege prin care se condamnă totalitarismul comunist și cu atingeri chiar la ideologia comunistă, dar au trecut cu atâta indiferență pe lângă o porcărie de lege care a fost... nu știu cum a apărut și a trecut de noi înainte de vacanța parlamentară, prin care am legiferat tribunalele poporului. Știți foarte bine la ce mă refer, la acea lege de condamnare a altui totalitarism, dar prin care legiferăm condamnările pe care le-au făcut tocmai totalitarii comuniști.

Deci ar trebui un pic mai multă decență în a analiza cu atâta scrupulozitate această lege – știu eu? – foarte normală și firească. Și, referitor la lege, mai spun un lucru. Trebuie să iertăm, dar să nu uităm. Păi, cum să nu uităm, dacă ștergem tot ce s-a întâmplat? Alții au făcut muzeele Holocaustului peste tot, tocmai în ideea de a nu fi uitată o perioadă atât de dură. Acum ne împiedicăm că e de 10 metri sau 15? Aveau timp să facă amendamente. N-au făcut, dar își găsesc talentul în plen. Mi se pare jenant și revin, mai ales ținând cont de indiferența pe care au avut-o în a legifera tribunalele comuniste, cominterniste ale PCR-ului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu sunt un om de stânga. Cred în om și în capacitatea și dreptul său de a decide pentru sine. Cred în democrație mai mult decât în orice. Că nu apreciez decât ierarhiile de valori, și nu pe cele de putere, pot depune mărturie șefii mei. Că sunt deschisă dialogului întotdeauna poate depune mărturie oricine mă cunoaște.

Consider că orice tendință dictatorială, totalitară, indiferent de culoarea politică, reprezintă opusul democrației și trebuie combătută. Dar trebuie combătută prin mai multă democrație, participare, educație, cultură, nu prin măsuri totalitare în sens invers.

În 1989 n-a fost un război între comuniști și legionari în care au câștigat legionarii. În ’89 a fost o luptă între un regim nedemocratic și un popor care, indiferent de simpatiile lui politice, voia mai multă democrație și mai puțină supraveghere.

Ne plângem deseori că am rămas cumva în urma altor țări și punem asta pe seama economiei, pe seama istoriei nefaste, pe seama altora. Nu e așa. E fals. Noi avem, cumva, o problemă temporală și spirituală. Trăim ca într-o bulă a istoriei, în derivă, pentru că noi nu gândim pentru anul 2015.

În 2015, sistemul financiar a luat locul parlamentelor și stabilește programul guvernelor.

În anul 2015, corporațiile au impus metode alternative de soluționare a disputelor care ne privesc și au făcut justiția din toate țările lumii inutilă.

În 2015 avem nevoie absolută de pace și noi susținem războaiele și vorbim prea puțin despre asta, și nu le susținem doar simbolic, ci cheltuim bani grei pentru asta. Iar noi ne ocupăm, în 2015, de ceva ce în 1990, da, ar fi avut sens, dar astăzi arată doar că suntem, cumva, rupți de lume.

Un om pe care-l respect poate să aibă un proiect de suflet, și asta este lăudabil. Sunt de acord.

Chiar dacă credința poate să fie discutabilă, un om poate încremeni în proiect – asta nu e lăudabil, dar poate fi explicabil, într-un fel –, dar când un grup întreg de oameni, o mulțime întreagă de oameni acceptă compromisuri, care n-au niciun rost, avem o problemă, pentru că totalitarismul nu e concept juridic, e doar un concept politic controversat – și v-o spune un profesor –, condamnarea nu e act juridic, e act politic – asta înseamnă că nu se poate face decât prin... nu printr-o lege, ci printr-o hotărâre a Parlamentului, printr-o declarație politică, dar nu printr-o lege. Condamnarea nu se poate face în baza unui document științific făcut la ordin, pentru că Academia nu primește ordine, e autonomă, iar știința se ocupă cu adevărul, nu cu slujirea puterii.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim, doamnă senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid votul pe raportul cu amendamente admise.

Punctul 2 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bota.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Proiectul legislativ vine să completeze un cadru legislativ necesar atât unităților administrativ-teritoriale, cât și beneficiarilor, celor care intenționează să construiască pe raza acestor unități.

În urmă cu două săptămâni, alături de acest proiect legislativ a fost un alt proiect de lege pe care vă mulțumesc că l-ați susținut aproape în unanimitate.

Și acest proiect legislativ se leagă de acela și se referă la îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează eliberarea și valabilitatea planurilor urbanistice zonale și a celor generale și impune câteva restricții de timp privind valabilitatea, mai ales a Planului urbanistic zonal, care să fie valabil 5 ani, după care să-și piardă valabilitatea dacă nu se realizează ceea ce este prevăzut în acesta.

Legea pe care o modificăm prin acest proiect legislativ este Legea nr. 350 din 2001, o lege care deja are 15 ani, așa cum cealaltă lege de acum două săptămâni era din 1991.

Sper să o susțineți și mulțumesc și Guvernului că, după lungi negocieri, au acceptat și au îmbunătățit proiectul legislativ și avem un punct de vedere favorabil.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, doamna secretar de stat Caraman, microfonul 8.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă și propune aprobarea în forma adoptată de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului – microfonul 7 –, domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele din 10 și 23 iunie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumim, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnii senatori doresc să intervină?

Domnul senator Páșcan Marius, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Felicitări pentru fotoliul ocupat! La început se mai întâmplă și erori. Mă numesc Pașcán. Pașcán Emil Marius.

Legat de proiectul legislativ, ca un practician al administrației, o să comentez pe marginea sa, pentru că personal nu pot fi de acord, câtă vreme Planul urbanistic general reprezintă Constituția urbanistică a unei localități, care, de regulă, trebuie să fie conservatoare.

De aceea, Legea nr. 350/2001 era cât se poate de clară. Se poate prelungi, sigur, după 10 ani, cu încă 5 ani, ceea ce este rezonabil. Într-o dinamică urbanistică actuală, într-o dinamică existențială a localităților, practic, prin această modificare, să mai prelungești încă 10 ani, mi se pare absurd, câtă vreme ai condamnat la stagnare localitățile țării.

Iar modificarea de substanță a acestui proiect legislativ aceasta este, anume că după expirarea PUG-ului se mai poate prelungi cu încă 10 ani, se stabilesc și entitățile care răspund de acest lucru.

Dar din capul locului proiectul este greșit. Citiți la propunerea inițială art. 32, care introduce alin. (11), cu următorul cuprins: „La emiterea certificatelor de urbanism – citez acest lucru – se va menționa dacă există sau nu reglementări ale Planului urbanistic zonal care modifică prevederile Planului urbanistic general”. Sigur că, pentru un novice sau neavenit în administrația publică, acest lucru poate părea valid. Dar, când vorbim de PUG, de PUZ și de PUD, vorbim de o ierarhie. Constituția... etalonul este PUG-ul, după care vin PUZ-ul și PUD-ul.

Păi cum să modifici, să precizezi în certificatul de urbanism că modifică PUZ-ul PUG-ul? Adică, ierarhic, superior ca și importanță de reglementare.

Deci este neavenit.

Iar dacă urmăriți... pentru că eu nu înțeleg de ce Guvernul, în această situație, nu a dat un aviz negativ, este absolut justificat. Dacă urmăriți amendamentele care apar în raportul suplimentar, veți constata că art. 46 în faza inițială rămâne ca și-n lege. Mai apoi apar niște suplimente oarecum principiale, care stabilesc coordonatele evolutive și cum se aplică legislația în noua viziune sau noua variantă pe termen lung.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Din partea inițiatorilor, domnul Sorin Bota.

Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva lămuriri colegului nostru liberal care... Eu am înțeles că proiectul legislativ fiind votat, susținut chiar și de foști sau de colegi liberali, proiectul legislativ vizează o liberalizare a termenului, nu spune nimeni să facă cineva la 10 ani. Este termen maxim tocmai pentru a respecta autonomia unităților administrativ-teritoriale, a celor care au sau nu au bani, a acelora care au sau nu au ceva de modificat. Până acum, legea impunea un termen la care, ai sau nu ai treabă de făcut, trebuie să faci.

Și aici se dă liber la decizia autorității locale, a consilierilor locali, când au ei nevoie să facă o modificare sau nu.

Iar în ceea ce privește PUZ-ul, că este superior PUG-ului, stimate coleg, este o eroare de interpretare –, așa vreau eu să o iau din partea dumneavoastră. Dacă nu, puteți să faceți amendamente la Camera Deputaților, să îmbunătățiți textul din punctul de vedere al clarificării, lucru pe care puteați

să-l faceți și în comisie, dacă doreați. Atunci când ceri un PUZ ca cetățean sau ca investitor, trebuie cineva să spună dacă în locația respectivă există deja ceva aprobat sau nu ca reglementări, printr-un PUZ aprobat anterior de către... și făcut de vecinul. Nimeni nu știe astăzi dacă în raza lui, de 3 ha sau de 2 ha, sau pe cât hotărăște unitatea respectivă teritorială să emită un PUZ, există sau nu o reglementare. Un PUZ modifică punctual PUG-ul... un PUZ modifică punctual PUG-ul sau detaliază puțin PUG-ul. Și cel care cere un certificat de urbanism trebuie să fie informat de cineva, ca să nu mai facă și el un PUZ, dacă este deja aprobat un PUZ și, prin această modificare legislativă, vine să-l ajute pe cel care dorește să investească sau să facă o modificare în raza teritorială respectivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul Pașcan Emil Marius, microfonul central.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate coleg, nu vă contestă nimeni bunele intenții, dar să nu confundăm merele cu perele.

Orice PUZ, orice PUD se eliberează în baza PUG-ului. Nu au voie să-l modifice, stimate coleg.

Unde ați întâlnit asta în administrația publică?

Deci PUG-ul este reglementarea superioară PUZ-ului și PUD-ului, în baza căruia se dau avizele pentru cele două subordonate reglementări. Da? Deci nu faceți interpretări eronate, pentru că dumneavoastră, la modificarea primă în proiectul inițiatorului, acest lucru îl faceți. Adică cetățeanului, când vine să-ți ceară PUZ-ul sau PUD-ul, tu să-i spui dacă una dintre cele două reglementări modifică PUG-ul. Dar nu au cum să-l modifice, pentru că PUZ-ul și PUD-ul se eliberează în baza PUG-ului. Da?

Deci aceste lucruri, vă rog, să vă fie clare. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 35[1] din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent, dorește să susțină propunerea?

Nu este nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, doamna secretar de stat Caraman, microfonul 8.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă a rămas fără obiect de reglementare, întrucât, în baza Ordonanței de urgență nr. 2 a Guvernului, aprobată prin Legea nr. 171/2015, inițiativa a fost aprobată... Deci obiectul de reglementare a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt colegi senatori care doresc să intervină? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă este cineva din partea lor. Nu este nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației, doamna secretar de stat Caraman.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere nu este finalizat, dar majoritatea prevederilor din prezenta inițiativă se regăsesc în acte normative în vigoare, cum sunt Legea nr. 273, Legea nr. 544, Legea nr. 215.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș.

În ședința din data de 8 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Închei dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc să intervină.

Doamna senator Anghel, microfonul 6.

Este o inițiativă legislativă pentru care mă lupt de aproape un an de zile. Și mă lupt, bineînțeles, cu ARB-ul, care are vreo treizeci și ceva de bănci, și, dacă mă lupt cu ARB-ul, e clar că mă lupt cu finanța internațională, da?! Mă lupt cu domnul Ghețea, care este președinte de onoare acum, dar până în mai a fost președinte al ARB-ului și care... dumnealui pornește la luptă cu noi de pe poziția omului care ia 30.000 de euro pe lună, el fiind bancă de stat, da?!

Vreau și eu.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Păi, vreau și eu, că eu atâta iau într-un mandat. Asta este! Chestiunea este că aș vrea să mă lăsați să mă extind puțin, ca să puteți să înțelegeți, pentru că, în primă fază, am avut o reacție de respingere de la comisie doar pentru că de la Guvern a plecat un punct de vedere negativ, domnii din Guvern înțelegând că e bine să citească o frază până la mijloc și partea următoare să n-o mai citească. Și, uite așa, mint – iertați-mi termenul, dar acesta este adevărul – prin omisiune și schimbă total sensul unui articol de lege doar pentru faptul că uită să citeze și partea a doua a propoziției, care este condițional-optativă.

Avem exemplu de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit că debitorii care sunt executați silit de către bănci ar trebui să aibă dreptul să atace cu apel decizia de încuviințare a instanței, dacă în contractul de credit există posibile clauze abuzive. Este îndeobște cunoscut că la noi instanțele nu mai prididesc de procese. Au ajuns să facă și procese colective, iar Protecția Consumatorului nu mai știe ce să mai facă în privința aceasta.

Poate că am omis să spun de la început despre ce este vorba în articol și în inițiativă. Inițiativa mea spune că aceste contracte bancare nu trebuie să mai fie executorii de drept, ci trebuie respectiva bancă să se ducă într-o instanță, obține o hotărâre judecătorească și, în momentul în care hotărârea judecătorească spune dreptul, atunci, da, se aplică. N-o mai aplicăm după ureche, astfel încât omul respectiv nu mai ajunge, cum a ajuns cineva într-un proces susținut de Protecția Consumatorului, să aibă rată zero, pentru că îi luaseră de 10 ori mai mult.

În momentul în care, în 2013, noi am votat în acest Senat o lege prin care spuneam că executorii pot să pună în executare titlurile executorii care sunt date de lege ca executorii, am dat, pur și simplu, liber la abuzuri. Și am să vă explic ce se întâmplă. Cineva are un contract de credit. În momentul în care a pornit cu o rată, era rata mai micuță, cresc dobânzile și poate că omul a amânat o rată, două, trei sau nu a mai putut să plătească. Ce se întâmplă în respectivul caz? Fie creditul este vândut unei firme de recuperare și omul respectiv nu mai are nicio șansă, fie îl execută direct, dar îl execută pe suma pe care o spune banca. Or, este absurd ca doi particulari să nu fie pe picior de egalitate. Și, particular... unul e profesionist, unul știe legea, celălalt poate că a avut sau n-a avut ochelarii buni la el, poate că a înțeles sau n-a înțeles clauzele scrise cu 10%... cu 10 puncte, deși Protecția Consumatorului spune că trebuie să le scrii ca să le înțeleagă clientul. I-a băgat sub nas omului respectiv un contract adițional, omul n-a știut ce semnează.

Poftim?

Da, doamnă senator...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Rugămintea mea este... Am văzut pe buletine, prima dată, 1–2. Domnul președinte Fifor mi-a promis că va fi 1–4, pentru că așa este normal, că este vorba despre milioane. Și, dacă dumnealui nu ridică degetul în sus, rugămintea mea este să vă gândiți la cei de acasă, la cei din colegii, la amărâții care rămân ca vai de capul lor doar pentru că au făcut o dată o prostie și s-au dus să ia un împrumut la o bancă.

Băncile din România au cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană și ceea ce se întâmplă în România nu se întâmplă nicăieri.

Și, asta voiam să spun, este Directiva 2014/17/UE, care trebuie pusă în aplicare până în martie 2016, adică până peste șase luni de zile, și care vine, de fapt și de drept, în întâmpinarea a ceea ce spun eu.

Rugămintea mea este să votați 1–4 și veți avea mulțumirea a peste 3 milioane de oameni împrumutați, plus familiile lor.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Imediat. Doamna senator a vorbit din partea inițiatorilor. Încă nu am deschis dezbaterile generale, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat în Ministerul Justiției Lucian Antochi, microfonul 9.

## **Domnul Alin Lucian Antochi** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și distinsa antevorbitoare, poziția Guvernului este de a nu susține această propunere legislativă.

Mulțumim.

Dau cuvântul comisiei, reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Arcaș Viorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24 iunie 2015, plenul Senatului a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Într-adevăr, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, având în vedere că, în Codul de procedură civilă, contractul de credit este calificat ca titlu executoriu, iar abrogarea acestei dispoziții ar determina insecuritatea raporturilor juridice.

Consiliul Legislativ însă a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

În ședința din 8 septembrie 2015, Comisia pentru buget a reanalizat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnule...

Mulțumesc domnului senator Arcaș. Declar deschise dezbaterile generale. S-a înscris domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Sunt jurist și eu văd cum se aplică legislația pe care... cum o vom aplica sau, mai bine-zis, ce efecte juridice va avea această legislație.

Din păcate, ceea ce dorește doamna senator nu se va întâmpla. Din contră. Poate, ca termen, se va prelungi

executarea silită, dar partea – utilizăm noi un termen – perversă este că va costa mai mult. Adică cetățeanul, printr-o executare la rând și prin executorii judecătorești, va plăti cheltuieli de executare mult mai mari decât o formulă simplificată, pe care băncile – și nu numai băncile – o au prin lege. Și, atunci, mă întreb eu: e firesc să încărcăm cetățeanul și așa amărât, că nu poate să-și plătească, cu costuri mai mari, adică costurile executării? E o întrebare, evident, retorică, pentru că doamna senator nu s-a gândit că pot exista – cu siguranță nu s-a gândit! – că pot exista asemenea efecte.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anghel Cristiana. Microfonul 6 sau central? Microfonul central.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Domnule Popa, eu nu știu de ce mă puneți în situația să vă demonstrez întotdeauna că sunteți pe lângă subiect.

Deci vorbiți de...

Doamnă senator, vă rog!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

...costuri suplimentare? Nu, stimate domn, nu vor fi costuri suplimentare! Eu nu știu câtă literatură de specialitate în domeniul acesta știți dumneavoastră, că am înțeles că sunteți avocat de divorțuri.

Cu toată stima și cu tot respectul!

L-a jignit! Aduce jigniri!

Doamnă senator, vă rog...

Înțelegeți?!

Vă rog, nu intrați în dialog cu sala.

Deci nu vor fi costuri suplimentare, din contră, cetățeanul român va fi tratat așa cum trebuie, ca un om cu demnitate și ca un om care plătește taxe și impozite acestui stat și statul are obligația să-i apere drepturile și interesele.

Și, apropo de ce spunea domnul de la minister – și am zis că jumătate de frază a fost adevărată și jumătate au omis-o și au mințit prin omisiune –, art. 640: „Cambia, biletul la ordin și cecul, precum și alte titluri de credit constituie titluri executorii, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legea specială.” Dumnealor l-au uitat pe „dacă”. Legea specială este aceasta pe care vreau eu, acum, împreună cu dumneavoastră, în beneficiul cetățenilor care ne-au trimis în Parlament, s-o modificăm. Fraților, nu se mai poate! Oameni buni, înțelegeți că rămân oameni pe stradă, iar băncile sunt precum niște ulii. Deci iau dobânzi... Uitați-vă și citiți toată literatura de specialitate și ce a făcut Piperea în ultima perioadă. Citiți ce face Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului – deci este autoritatea noastră, a statului – și vedeți câte procese are. V-am spus, s-a ajuns la un proces, până la urmă, că omul respectiv nu mai avea de plătit nimic ca rată, că atât îi luaseră în plus. Ce spun eu?! Nu că banca nu ar avea dreptul să-și recupereze, ci să nu-și recupereze abuziv și cât vrea ea. Te duci într-o instanță, instanța își spune dreptul și, pe urmă, dacă judecătorul s-a pronunțat, nu mai ai ce să mai faci. În instanță se face expertiză, în instanță se vede cum au fost clauzele respective, dacă au fost respectate, pentru că nu se respectă nimic în țara aceasta și știți și dumneavoastră lucrul acesta.

Bunilor și dragilor mei colegi, votați această lege! Este pentru milioane de oameni. Vă vor mulțumi. Se vor ruga pentru sănătatea dumneavoastră la biserică.

Mulțumim, doamnă senator.

Domnul senator... Da, drept la replică pentru domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Urmează domnul senator Pașcan Emil Marius.

O să vă comunic personal, doamnă, vă înțeleg limbajul... proveniți dintr-o zonă care, obișnuit, se exprimă în acest fel și, deci, n-am ce să vă replic. Dar, dar, faceți un lucru... Vă spun doar că greșiți amarnic. Dacă vă faceți calculul pe taxele de timbru și toate cheltuielile de executare care se adaugă, inclusiv cheltuieli de judecată, veți vedea că se poate chiar dubla. Și dumneavoastră, dacă susțineți că vreți să faceți bine cetățenilor, veți vedea că le faceți un mare rău. Le dublați plata datoriei.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Să numărăm până la zece, să tragem aer în piept și să inspirăm adânc.

Eu cred că trebuie să ne respectăm cu toții, este un mod obligatoriu de a fi în această instituție, câtă vreme suntem toți egali, cred, și reprezentăm instituția supremă a democrației într-o țară.

Sigur, colega noastră, cu care am mai avut la rându-mi dispute, este și un spirit coleric și are și o deformație profesională, didacticistă, și, de multe ori, are această formulă și tentație de a se adresa ca unor școlari, ca unor elevi pe care i-a păstorit multă vreme. Dar este cazul să ne ponderăm respectându-ne și, sigur, putem avea opinii divergente în orice domeniu. Nu înseamnă că ele trebuie să fie de rea-credință sau exprimate cu rea-credință.

În cazul dat este deranjant faptul că reprezentantul ministerului, pur și simplu, pasează, așa, într-o zeflemea, „nu sunt de acord”, fără să argumenteze. Iar colegul nostru, președintele Arcaș, aproape în postura de purtător de cuvânt al Guvernului sau avocat al Guvernului, motivează ce stă în spatele acestui „nu suntem de acord” sau „nu susținem”.

Eu îl rog pe reprezentantul Guvernului să detalieze, să explice, pentru că noi putem avea viziuni diferite, dar este obligatoriu să consultăm și să cunoaștem și poziția Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Agrigoroaei Ionel, microfonul 3.

Microfonul central. Am vrut să vă ușurez drumul.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc.

Nu, vreau să văd anumite persoane totuși în ochi! Din motivul acesta...

Domnule avocat – sau văd că nu mai este... sau da, este domnul avocat aici –, doamna senator Anghel are dreptate. Deci are dreptate. Ea a studiat...

Domnule avocat, nu fiți ironic, pentru că, dacă nu v-aș ști că sunteți totuși un om modest, dacă nu v-aș ști, aș crede că faceți și dumneavoastră parte din rețeaua interlopă a infractorilor care fac acest lucru la nivel național.

Deci haideți să vă explic: o bancă, când vrea să-și recupereze creditul, își vinde acel bun la 70, 80, la 50% din valoare, la 7%! Sunteți de acord?! Acea bancă urmărește să-și recupereze creditul, domnule avocat?! Nu urmărește. Îl vinde la cineva care nu poate să-l cumpere... Cum ați fi oricare dintre dumneavoastră, să doriți să cumpărați acel bun, să mergeți să vă cumpărați un apartament la 5.000 de euro, 7.000 de euro. O să vedeți că dumneavoastră nu reușiți. Un grup de interlopi la nivel național, organizat – și cu polițiști, și cu judecători, și cu avocați – în rețea infracțională, deci ei reușesc să facă acest lucru, susținuți de la cel mai înalt nivel. Banca nu-și recuperează creditul, cel care trebuie să achite creditul la bancă rămâne cu aceeași datorie. Deci nu se întâmplă... nimeni nu iese în avantaj. Cei care sunt plătitori corecți, loiali, aceia plătesc dobânzi mult mai mari, că trebuie să acopere pierderile celelalte.

Deci doamna Cristiana Anghel este un senator, domnule senator Popa, este un senator adevărat, care a demonstrat și ieri... Poate ieri a reușit să anuleze o lege pe care nu trebuia s-o respingă, dar a vrut să arate că totuși rolul nostru aici este să facem legi pentru români, pentru că, de multe ori... Sunteți la al treilea mandat sau la al patrulea mandat. Ce ați făcut dumneavoastră, ce ați schimbat dumneavoastră?

Domnule senator, vă rog să reveniți la textul propunerii legislative.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Domnule președinte,

Vă mulțumesc, îmi cer scuze! Nu vă deranjez așa des la microfon, dar iau apărarea cetățeanului român. Asta este realitatea! Știu despre ce este vorba, mă lupt cu grupările infracționale de un an de zile și fac parte și din breasla dumneavoastră, fac parte din această rețea, fac parte și dintre guvernanți, fac parte și dintre generali, fac parte din toate structurile statului. Nu este normal!

Mulțumesc, domnule senator.

V-aș ruga să păstrăm un limbaj decent și să ne exprimăm pe propunerea legislativă.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Durbacă Eugen. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să spun că susțin această propunere a doamnei senator Anghel, consider că este o propunere bună, în interesul unor oameni. Cred că dumneaei a studiat suficient această problemă și, ca atare, sunt întru totul de acord.

A doua problemă, îl rog pe domnul ministru, care a spus că nu a dat Guvernul aviz favorabil, dacă se poate, să ne spună care sunt motivele pentru care nu s-a dat avizul favorabil, pentru că ne creează și impresia că dumnealui nu știe de ce nu s-a dat avizul favorabil. Pentru a ne demonstra și nouă, și dumnealui că știe, îl rog să ne spună de ce nu s-a dat avizul favorabil.

Mulțumesc, domnule senator.

O să dau cuvântul reprezentantului ministerului după ce vor termina domnii senatori intervențiile.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Coca Laurențiu. Microfonul central sau 4? Microfonul 4.

O să vorbesc de aici, de „sub streașină”, cum zicea domnul senator Daea.

Eu, aici, în mijlocul dumneavoastră, am învățat de la toți ce înseamnă respectul, și-l respect și pe colegul nostru, dar îl rog frumos să nu moară de grija celor care locuiesc în zona aceea de care voia dânsul să amintească.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Urmează domnul senator Motoc Octavian. Microfonul central.

În același timp, nu putem să stăm indiferenți la unele abuzuri care se petrec la adresa unora dintre concetățenii noștri. Înțelegem că orice bancă funcționează pe principiul profitului și de aceea ne gândim că nu este normal ca ele să meargă în pierdere. Însă cunosc situații concrete, în care în loc să negocieze, să renegocieze cu oamenii aceștia aflați în situații-limită, care se aflau, se află în pericol de a-și pierde casele, bunurile, au preferat aceste bănci nu să le reducă datoriile cu 10, cu 20% acestor oameni cu care se aflau sub contract, ci să vândă la... să cesioneze unor firme de insolvență dreptul de creanță respectiv la sub 50% din valoare. Și atunci, ne punem problema, aceste bănci care fac astfel de lucruri lucrează în folosul oamenilor, în folosul comunității sau, pur și simplu, își bat joc de oamenii cu care s-au aflat sub contract?! Pentru că, să fim sinceri acum, când ajungem și când ajung mai ales acești simpli cetățeni, care, poate, unii dintre ei nu au educație, nu au cursuri înalte, ajung în fața unor astfel de contracte cu tot felul de texte puse în subsolul paginii, care abia pot fi văzute cu lupa, și semnează astfel de contracte aflați la ananghie, ajung în situația de a-și pierde casele și, după aceea, cine este de vină?

Eu cred că trebuie să gândim acum și cu creierul, dar și cu sufletul, pentru că sunt zeci de mii de oameni care sunt căzuți în plasa unor șmecheri din sistemul bancar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Doamnă senator, voiam să vă dau cuvântul la sfârșitul dezbaterilor.

OK, bine... Pentru că, poate, domnul secretar de stat dădea niște răspunsuri înainte.

Doamna Anghel, microfonul central.

Am mai vrut o secundă...

Domnul m-a citit. Are dreptate. Cadru didactic de treizeci și ceva de ani, sunt obișnuită să spun că e bine să facem lucrul acesta, pentru că eu știu, că am trecut pe acolo și am făcut bine, și atunci trebuie să mă urmeze și ceilalți. Ăsta-i adevărul.

Domnule senator Popa, îmi cer scuze! Sunt vulcanică. Această lege este ca și copilul meu. Am avut senzația că îmi atacați copilul. Era normal să mi-l apăr. Cer scuze! N-am vrut să vă jignesc.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mulțumim, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că niciunul dintre cei prezenți aici nu-și dorește să destabilizeze sistemul bancar.

O să-l rog pe domnul secretar Lucian Antochi, secretar de stat în Ministerul Justiției, dacă dorește să răspundă întrebărilor domnilor senatori.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Eu știu și subiectul și, întâmplător, fac și meseria asta sau profesia asta de foarte multă vreme, adică știu cum funcționează executările silite sau... sunt un profesionist în acest domeniu, adică vin din sistem.

Subiectul dezbătut astăzi este unul emoțional, evident, pentru că are o implicare. Și, aici, doamna senator a punctat foarte bine niște lucruri vizavi de influența sau impactul pe care îl are executarea silită în privința cetățenilor care sunt clienți ai unei bănci.

Vreau să vă spun însă că subiectul sau, mă rog, motivul pentru care nu se susține această propunere este unul tehnic. Ministerul Justiției a dat un motiv tehnic, care nu intră deloc în discuție vizavi de, nu știu, emoția creată în jurul acestui subiect. Și este, pur și simplu, vorba de o corelare a ceea ce se întâmplă în momentul în care... vă pot citi, de aici, din motivare, nu este absolut nicio problemă, ceea ce se întâmplă după ce veți decide, dacă veți decide, abrogarea acestui articol, și anume: dispoziția legală a art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, ce se dorește a fi abrogată prin inițiativa legislativă, este în sensul prevederilor art. 632–643 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în categoria „titluri executorii” fiind cuprinse „titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaște puterea executorie” – art. 638 alin. (1) pct. 4. De asemenea, potrivit art. 640 din Codul de procedură civilă: „Cambia, biletul la ordin și cecul, precum și alte titluri de credit constituie titluri executorii, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legea specială.”

Astfel, dispoziția ce se dorește a fi abrogată prin inițiativa legislativă de astăzi este în concordanță cu voința legiuitorului, exprimată în Codul de procedură civilă cu privire la calificarea contractului de credit ca titlu executoriu.

Da, domnule secretar de stat, mulțumim. Scurtați!

Abrogarea acestor dispoziții ar determina insecuritatea raporturilor juridice, de natură să aducă atingere principiului securității raporturilor juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată.

Eu am vorbit și v-am explicat din punct de vedere tehnic. Sigur că nu am intrat la argumentul pe care domnul secretar de stat l-a menționat, și anume este o chestiune care ține nu numai de Codul de procedură civilă, dar ține de un sistem.

Dar vreau să explic acum, pentru colegi, dar mai ales pentru doamna senator, ce înseamnă să nu mai ai un titlu executor rezultat din acea definiție: înseamnă că se face proces. Dacă se face proces, acesta costă, după ce se face procesul – pentru că e o diferență clară de posibilități materiale între reclamant, care este banca, și acel debitor, care nu are posibilități materiale –, există taxă de timbru, există taxă de executare, toate aceste sume se adaugă la suma executată. Asta vreau să spun. E o chestie cât se poate de logică.

Noi vrem să alegem partea cealaltă: a plății cu taxe în plus. Nu cred că e firesc să alegem această cale.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale, nu s-a mai înscris niciun coleg la cuvânt și vă propun să trecem la votul propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

- Raportul cu amendamentele admise se supune votului. Am deschis votul.

- Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 7 abțineri,

- raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

-

Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni din partea inițiatorului.

- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și

- spune punctul de vedere, domnul secretar de stat Francisk Chiriac, Ministerul Sănătății.

- Microfonul 9.

Ăsta este motivul tehnic.

Dincolo de acest lucru, alte lucruri...

## **Domnul Francisk Iulian Chiriac** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumim, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul domnului senator Nicolae Vlad Popa. Ați dorit un drept la replică, da? Vă rog, microfonul 2.

Domnul senator care vorbește din experiență proprie de data aceasta, fiind – am aflat și eu din presă, de la televiziune – victima unei astfel de executări, sigur că este pătimaș, dar ajunge undeva unde nu vreau nici măcar cu gândul să fiu asimilat: mafia bancară.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Obiectul de reglementare al inițiativei legislative este reprezentat de modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul reglementării posibilității ca medicii de familie să-și poată continua activitatea și după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu avizul eliberat de autoritatea de sănătate publică județeană și de Colegiul Medicilor din România.

În urma analizei textului inițiativei legislative, Guvernul susține raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/28.IX.2015

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Bodog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din data de 8 septembrie 2014, reexaminând propunerea legislativă, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să mențină raportul suplimentar de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă colegii senatori doresc să se înscrie la cuvânt? Domnul senator Boeriu Valeriu, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Este o propunere corectă, pentru că, în primul rând, anulează discriminarea dintre activitatea medicului de familie din rural față de a celui din mediul urban.

Dar nu pentru acest lucru, evident, am venit la microfon, ci aș vrea să vă spun că necesitatea unei astfel de reglementări derivă, de fapt, dintr-un fenomen mult mai serios, și anume exodul medicilor din România. Medicii pleacă din România de ani de zile, nu de acum, e adevărat, deci nu pun întreaga vină pe actualul Guvern, sunt de vină toate guvernările de până acum. Iar în ultimii ani știm cu toții că ritmul de plecare a medicilor din România este de unul la 6 ore. Deci, acum, când noi vorbim, un medic din România își face bagajele pentru a pleca și a lucra în alte țări.

Sper ca noi, împreună, să ridicăm această problemă de câte ori avem prilejul, să tragem guvernele de mânecă, pentru că, încă o dată subliniez, este o problemă generală de mulți ani și sper să ajungem cu toții la momentul când fenomenul acesta și periculos, și costisitor va fi măcar frânat, dacă nu oprit în totalitate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar dezbaterile generale încheiate.

Trecem la votul propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid votul pentru raportul și propunerea legislativă. Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă

și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, aprobată prin Legea nr. 53/2014.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește să ia cuvântul nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Francisk Chiriac, de la Ministerul Sănătății, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative legislative este reprezentat de modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008, în sensul soluționării situațiilor determinate de utilizarea de echipe comune sau străine de profesioniști medicali în cadrul acțiunilor umanitare, didactice, schimburilor de experiență sau situațiilor de urgență care necesită exercitarea profesiei de către personal din state terțe.

În timpul dezbaterilor din comisia de specialitate au fost aduse o serie de amendamente inițiativei legislative, astfel încât Guvernul susține promovarea prezentei propuneri legislative.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Bodog.

## Mulțumesc.

În ședința din 8.09.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Trecem la votul propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Francisk Chiriac, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative, având la bază următoarea argumentație.

Propunerea legislativă nu respectă normele constituționale și pe cele de tehnică legislativă referitoare la întocmirea proiectelor de acte normative. Totodată, calitatea de medic rezident nu definește profesia de medic, formarea în profesia de medic sau un titlu de calificare în medicină. În consecință, nu reprezintă condiția minimă de exercitare a profesiei de medic și nu poate fi cerință expresă pentru dobândirea calității de membru în Colegiul Medicilor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Bodog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, în ședința din 8 septembrie 2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere faptul că propunerea legislativă nu respectă dispozițiile constituționale ale art. 74 alin. (4) și că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.

Comisia pentru sănătate publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții pe acest proiect?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane din România – denumită Nawrez.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este prezent domnul deputat Amet Varol.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Nawrez-ul reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică.

Ea este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paște a creștinilor, prin prisma compatibilităților legate de tradiții și obiceiuri.

Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, având în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru cultură și media, vă solicit admiterea proiectului legislativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Alexandru Oprean, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Știm foarte bine că proiecte legislative de o asemenea factură au existat. Ministerul Culturii a înțeles însemnătatea tradițională și religioasă a acestei sărbători.

Pe cale de consecință, nu se poate opune dezbaterii și adoptării acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au dezbătut propunerea aceasta legislativă în 8 septembrie 2015 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu un amendament respins, cuprins în anexa pe care am comunicat-o plenului.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Marian Vasiliev, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Provin din zona în care comunitatea tătară este cel mai bine definită pe harta minorităților.

Fac apel la colegi să susținem acest proiect legislativ pentru că este simbolic: nu cere nici zi națională, nici zi liberă, nu se cere niciun fel de, să spunem, efort din partea unei instituții locale sau centrale. Este doar o recunoaștere a unei sărbători, o sărbătoare pentru sufletul minoritarilor tătari. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin Georgică, microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Comisia pentru cultură a dat un aviz favorabil acestei propuneri legislative tocmai pentru faptul că ea marchează o sărbătoare importantă pentru minoritatea turcă, pentru o minoritate importantă a acestei țări.

Cum de atâtea ori s-au aprobat sărbători pentru alte minorități, ni s-a părut firesc, mai ales că este vorba de o sărbătoare tradițională, pe care o regăsim și la alte popoare din zona aceasta musulmană, ni s-a părut normal să susținem.

Și vă rog frumos ca, dincolo de ce s-a spus, să votăm această sărbătoare, pentru că chiar o merită.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O să-l rog pe inițiator să... îi dau cuvântul la sfârșit. Mai sunt colegi senatori care, poate, au întrebări și să le puteți răspunde tuturor.

Domnul senator Pașcan Emil Marius, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă informez că am proceda discriminatoriu dacă am respinge acest proiect de act normativ, câtă vreme tuturor minorităților care ni s-au adresat cu astfel de inițiative le-am aprobat.

Pe de altă parte, propunerea să știți că are și un caracter practic și pragmatic, câtă vreme sunt administrații publice locale, primării, consilii locale care doresc să susțină, să finanțeze astfel de manifestări. Or, dacă ele nu sunt recunoscute din punct de vedere legal, nu pot fi finanțabile. Adică punem în dificultate administrațiile publice locale, neputând să le finanțeze, pentru că li s-ar imputa din partea Curții de Conturi astfel de cheltuieli.

De aceea, gândiți-vă și la aceste aspecte și eu cred că se cuvine să susținem acest proiect legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Asistăm la o situație fără precedent, cred, o situație în care ministerul de resort susține un proiect legislativ, avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru

cultură și tocmai de la comisia care ar trebui să apere drepturile omului, să judece cu ochii minorităților naționale, să garanteze egalitatea de șanse pentru minoritățile din România ne trezim cu o respingere fără explicații, un raport de respingere sec. Ni se aduce la cunoștință că nu este de acord cu o asemenea propunere legislativă.

Achiesez și eu la antevorbitorul meu. Am face o discriminare dacă am refuza solicitarea minorității turco-tătare, am aplica un tratament nedemn de Parlamentul României, de Senatul României, unei minorități care a adus plus de valoare într-o zonă în care de sute de ani au adus cultură, au construit monumente istorice și le-am refuza un drept de a sărbători în mod demn o sărbătoare religioasă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Bumbu Octavian, microfonul 3.

Vă rog să ne grăbim puțin, poate reușim să epuizăm ordinea de zi până la ora 17.00.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

## Da, domnule președinte.

Știm cu toții că ne-am supărat de multe ori când reprezentantul Guvernul spunea laconic: „Nu sunt de acord.” La fel mă supăr și acum, când președintele comisiei sau reprezentantul comisiei nu ne explică de ce și spune că nu e de acord. Mi se pare o minimă... aceeași decență să explice de ce.

Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alți colegi înscriși la cuvânt.

O să-l rog pe domnul deputat, dacă dorește să mai ia cuvântul..., microfonul 6.

Scurt, domnule deputat.

Pe scurt, aș dori să solicit încă o dată să susțineți adoptarea acestui proiect legislativ, întrucât nu necesită niciun efort bugetar din partea Guvernului României. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule deputat.

Declar încheiate dezbaterile generale.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Anghel.

Doamna senator Anghel, scurt, la microfonul 3. Vă rog.

O frază doar: trăim de mii de ani, și trăim în pace, și n-am avut nimic de împărțit. Ce pierdem dacă le dăm și lor o zi să se bucure de ea? Că și așa pe celelalte le luăm.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca atare, vă voi supune atenției amendamentul care a fost respins în această situație.

Dorește cineva să susțină amendamentul respins? Nu dorește nimeni.

Atunci,

Și ultimul punct de pe ordinea de zi, suplimentar, punctul

10...

Microfonul central, scurt, domnule deputat.

## **Domnul Varol Amet:**

Încă o dată, țin să mulțumesc domnilor senatori pentru această inițiativă legislativă și niciodată Senatul României nu a făcut discriminare față de minorități.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, având în vedere că mai sunt două minute până la ora 17.00,

Punctul 10 de pe ordinea de zi, cel introdus suplimentar, Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav”.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Chiriac Viorel, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am să abuzez de timpul dumneavoastră. Despre necesitatea acestui obiectiv nu vreau să mai vorbesc, pentru că toată lumea consimte că este important pentru Brașov și pentru România.

Vreau să amintesc doar că inițiativa legislativă vizează stabilirea unui termen real, de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei, astfel încât obiectivul „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav” să poată fi finalizat.

Dumneavoastră știți foarte bine că acolo lucrările sunt undeva la mijloc, a fost realizată pista, și colegii mei de la consiliul județean așteaptă cu nerăbdare continuarea lucrărilor la acest obiectiv important, așa cum spuneam.

Vă mulțumesc anticipat.

Presimt, așa, că vom avea o susținere totală asupra acestui moment important pentru noi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Caraman, microfonul 8.

Vă mulțumesc frumos.

Guvernul susține această inițiativă legislativă și vă propune aprobarea în forma adoptată de comisie. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul. Domnul senator Ovidiu Donțu, microfonul 7.

În ședința din 22 septembrie 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

A existat, înainte de propunerea colegului Chiriac sau, mă rog, că e vorba de o multitudine de semnături pe acest proiect, inclusiv a domnului senator Neculoiu, a existat un alt proiect, care a fost „judecat” împreună în comisie, care dorea prelungirea termenului, socotindu-se că pe terenul respectiv, de fapt pe jumătate din terenul respectiv, există o investiție a consiliului județean de peste 6 milioane de euro.

De fapt, pista este construită pe două terenuri: jumătate, pe terenul Institutului Cartofului, jumătate, pe terenul consiliului județean. Sau, mă rog, în jur de 50%.

În această situație, evident că termenul inițial din lege, de 5 ani de zile, n-a fost suficient și nu se puteau continua lucrările, neexistând stabilită, din punct de vedere juridic, situația terenului pe jumătate din această pistă. S-a găsit această formulă, evident că o susținem, sper că n-o să existe din partea Guvernului, din partea altor instituții care intră într-un conflict de interese – e vorba despre Aeroportul de la București –, sper să nu existe alte obstacole în construirea definitivă a acestui aeroport.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Supun... Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun acum votului propunerea legislativă.

Am deschis votul.

Declar închisă ședința Senatului din data de astăzi.

Vă reamintesc că mâine, de la ora 9.00, este sesiune de plen pentru declarații politice, iar la ora 10.00 avem ședință de plen reunit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814905]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 158/28.IX.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei