Stenogramă plen

Bună dimineața!

Permiteți-mi să deschid ședința Senatului din 7 octombrie 2015.

Sesiunea de declarații politice este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Stimați colegi, conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Marcel Bujor, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „Bătrânii României se luptă cu singurătatea și nepăsarea”.

Stimați colegi,

Data de 1 octombrie a fost desemnată Ziua internațională a persoanelor vârstnice de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, fiind dedicată omagierii și respectării celor vârstnici. Această zi nu trebuie să reprezinte doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunși în această etapă a vieții, ci și un prilej de reflecție asupra condiției de pensionar în societatea de astăzi.

România trebuie să se inspire din modelele altor țări în implementarea unor măsuri adecvate destinate persoanelor vârstnice, pentru a le permite acestora să rămână membri deplini ai societății și pentru a le asigura dreptul la o viață normală, împlinită și demnă.

„Cine nu are bătrâni să-și cumpere”, spune un proverb românesc, rar aplicat în realitatea crudă a vârstnicilor României. Bătrânii reprezintă una din cele mai vulnerabile categorii de populație, majoritatea dintre ei dependenți de

serviciile de asistență socială, luptându-se cu singurătatea, boala, izolarea, neputința și sărăcia.

Aproximativ 1.500.000 de vârstnici din România sunt astăzi afectați de singurătate, într-o mai mare sau mai mică măsură, conform studiului realizat de compania de cercetare GfK în septembrie 2015, abandonați de copii și nepoți, dar și de autoritățile locale, care invocă lipsa banilor pentru îngrijirea lor.

De-a lungul timpului, autoritățile și-au pierdut interesul pentru această categorie vulnerabilă printre hârtii și strategii necesare pentru susținerea bătrânilor singuri, au risipit și blocat fonduri în instituții specializate pentru vârstnici neterminate, dezafectate și inutile pentru îngrijirea acestora, uitând că aceste persoane au dreptul la o bătrânețe demnă și liniștită.

Bătrânii României au dreptul ca statul să construiască instituții specializate pentru aceștia în raport cu nevoile lor, să contribuie la ameliorarea condițiilor lor de viață și să sprijine implicarea acestora în comunitate.

Instituțiile specializate pentru vârstnici sau îngrijirea la domiciliu pot fi alternative la îmbunătățirea calității vieții acestora. Lipsa spațiului în căminele de bătrâni reprezintă o problemă majoră, mulți dintre ei reușind să prindă loc doar pe listele lungi de așteptare.

Din datele colectate de la nivelul autorităților administrației publice locale în anul 2014, erau înregistrate la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice 108 cămine în sistemul public, cu o capacitate totală de 7.854 de locuri, și 95 de cămine în sistemul privat nonprofit, respectiv administrate de ONG-uri, cu o capacitate de 3.730 de locuri. Totodată, sunt înregistrate 44 de servicii de îngrijire la domiciliu administrate de autoritățile administrației publice locale, care acordă îngrijire pentru un număr mediu pe an de 1.708 locuri, și 126 de servicii de îngrijire la domiciliu administrate de ONG-uri, care acordă îngrijire unui număr mediu pe an de 14.236 de beneficiari. Un număr infim, raportat la cei 1.500.000 de bătrâni singuri.

Este imperios necesar ca Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice să susțină dezvoltarea rețelei naționale de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice prin programe de interes național și programe de investiții în lucrări de construcții/reabilitări clădiri.

Serviciile de asistență socială trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor vârstnice așa cum sunt ele reglementate în tratatele și convențiile internaționale.

Stimați colegi,

După o viață plină de muncă și sacrificii, bătrânii nu trebuie abandonați în uitare și considerați doar niște voturi în campaniile electorale, statul având responsabilitatea de a le îmbunătăți calitatea vieții și de a le încuraja o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii și prestări sociale pentru acest grup vulnerabil.

Vă mulțumesc.

În continuare dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „PSD-ul, din rău, în mai rău”.

Chiar dacă Victor Ponta a supraviețuit moțiunilor de cenzură, nu înseamnă că a fost reabilitat politic. Rămâne un prim-ministru trimis în judecată pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor, un prim-ministru care încearcă să-și păstreze funcția cu orice preț, fiind conștient că dacă nu va mai fi premier va pierde tot.

După ce a pierdut alegerile, spre deosebire de Geoană și Năstase, care au fost maziliți, Ponta a reușit să păstreze șefia PSD, cel puțin până în momentul în care vizitele frecvente la DNA l-au forțat să-și dea demisia. Chiar și atunci a încercat să păstreze controlul asupra partidului, prin intermediul Rovanei Plumb. Toate acestea, bineînțeles, în schimbul promisiunii că va rezolva problemele cu justiția ale mai multor nume mari din partid. Dragnea însă a făcut un pas în față și cel mai probabil va fi noul președinte al PSD. Efervescența inițială din jurul anunțării candidaturilor ne-a dat impresia că vom asista la adevărata „înfruntare a titanilor”, dar a fost mai degrabă „o noapte a cuțitelor lungi”, Dragnea eliminându-și subit adversarii.

PSD-ul sub Ponta a însemnat pentru România supracentralizare, investiții publice minime, bunăstarea unei clase privilegiate și asistență socială pentru restul, un minister al marilor proiecte, expresie a grandomaniei tipice, care acum este la fel de irelevant ca tânărul ministru promițător care l-a condus și care nu a realizat niciun proiect, fie el mare sau mic. PSD-ul sub Dragnea va fi un fel de „partidul c’est moi”. Va folosi sprijinul politic și puterea în folosul său și al altor câteva nume. Preocuparea sa va fi partidul și lărgirea masei de manevră în interesul elitei, iar nicidecum un program pentru cetățeni, pentru cei mulți.

Să ne uităm, de pildă, la Organizația Județeană Vaslui. Județele din estul țării sunt, prin excelență, roșii, iar Vasluiul nu face excepție, aducând foarte multe voturi pentru partid. Cu toate acestea, ei rămân cu strânsul voturilor, iar funcțiile și banii se împart tot la cine trebuie. Vasluiul, Iașiul, Bacăul sunt mereu trecute cu vederea când vine vorba de industrie, de investiții sau de proiecte de infrastructură. Mai nou, DNA-ul a început să strice ploile și în județ și ar fi interesant de urmărit performanța partidului în condițiile în care mulți vor fi, să spunem... „cu mâinile legate”.

În continuare dau cuvântul domnului senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației: „Patru argumente pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Nu este normal ca în România să avem alegeri din doi în doi ani. Mai mult, în unii ani am avut chiar două tururi de scrutin. Așa va fi anul viitor, în 2016, când sunt alegeri locale și parlamentare. Am inițiat o lege prin care cerem ca cele două tipuri de scrutin să fie organizate în aceeași zi. Concret, cerem ca mandatul primarilor, președinților de consilii județene și cel al consilierilor locali și județeni să fie prelungit până în luna noiembrie, când sunt programate alegerile parlamentare. Astfel, ambele scrutine pot fi organizate în aceeași zi.

Și pentru asta, stimați colegi, am patru argumente solide:

Primul argument este economia foarte mare ce va fi făcută pentru bugetul național. Am făcut un calcul sumar și am constatat că se vor economisi cel puțin 100 de milioane de euro, bani cu care se pot face drumuri sau spitale.

Al doilea argument ține de prezența la vot. Un tur de scrutin înseamnă o mobilizare mult mai bună și se poate obține o legitimitate mai bună atât pentru autorități, cât și pentru Parlament.

Al treilea argument ține de dinamica coalițiilor făcute după alegerile locale sau cele parlamentare. De multe ori am avut situația în care la nivel local se formează o coaliție, iar la nivel național, parlamentar, o cu totul alta. Și apoi, timp de patru ani, asistăm la o confruntare între politica locală și cea națională. Organizarea alegerilor la aceeași dată ar permite existența unei coerențe între politica locală și cea națională. Al patrulea argument, și cel mai important, ține de dorința exprimată a românilor. Dovadă în acest sens stau și rezultatele sondajului INSCOP realizat în perioada 10–15 septembrie. Potrivit acestuia, peste 63% dintre români vor comasarea alegerilor.

Vă mulțumesc.

În continuare dau cuvântul domnului senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Distinși secretari de ședință, Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației politice de astăzi este „PSD pierde momentul unei reformări depline”.

După ultimele frământări de pe scena politică și privind cu atenție în tabăra puterii, care își dorește din răsputeri să iasă în evidență ca o imagine negativă a celor care guvernează România, o primă concluzie ar fi aceea că Liviu Dragnea este mai rău decât Năstase și Ponta la un loc.

Exponentul vârfului corupției din PSD își dorește în perioada următoare acapararea puterii din toate punctele de vedere. Asistăm în aceste ultime zile la o serie de dezvăluiri fără precedent în ceea ce privește optica unui partid politic asupra fenomenului controlului absolut al statului, cu tot cu instituțiile pe care le deține.

Ieșirile publice din ultimele zile ale unor oameni care cunosc modul de lucru al președintelui interimar al PSD, candidat unic la șefia acestui partid, aruncă serioase semne de întrebare asupra formațiunii politice care se află la guvernare. Imaginea românilor despre PSD rămâne ca fiind partidul lui Adrian Năstase, primul șef de guvern din România condamnat și încarcerat, partidul lui Victor Ponta, premier anchetat, și acum partidul lui Liviu Dragnea, un alt condamnat.

Denunțurile politice... publice, de fapt, din ultima vreme ar fi trebuit să-l determine pe Liviu Dragnea să facă un pas înapoi și poate chiar să iasă în glorie de pe scena politică, dar iată că acesta rămâne surd la strigătele românilor care-i cer să plece. Ba, mai mult, dorește din ce în ce mai mult să dețină controlul în partidul lui Iliescu, Năstase, Ponta.

Spațiul politic extern este consternat de ceea ce se întâmplă în România, în care premierul este anchetat pentru fapte de corupție și în care liderul interimar al partidului aflat la guvernare este un personaj politic condamnat deja și în jurul căruia încep să se adune dovezile incontestabile ale ilegalităților săvârșite în timpul deținerii unor funcții de conducere în statul român.

Mesajul corupției profunde promovat de PSD și de Liviu Dragnea nu face altceva decât să rupă România din zona statelor civilizate și să arunce credibilitatea acesteia, clădită cu greu, într-un con de umbră, cu șanse minime de revenire.

În continuare dau cuvântul domnului senator Constantin Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se referă la „Implicarea activă și susținută în încurajarea tinerilor pentru a include activitatea fizică susținută în viața cotidiană”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După cum știm foarte bine, statisticile privitoare la starea de sănătate a populației, cu deosebire a populației tinere, evidențiază creșteri îngrijorătoare ale ratei morbidității, sedentarismului și obezității, aceștia constituindu-se drept factori favorizanți în apariția diferitelor afecțiuni fizice și psihice.

Unul dintre factorii alarmanți este reducerea semnificativă a numărului de copii și de tineri care practică sportul sub diferite forme. Acest fapt se poate vedea la nivel înalt, prin scăderea performanțelor sportive ale României pe plan internațional, mai ales în competițiile majore. Și mă refer la jocurile olimpice, campionatele mondiale și europene.

La nivel general se observă că timpul alocat practicării sportului în școli este redus și, în ciuda eforturilor de a crește numărul de ore de educație fizică, efectele întârzie să apară.

Unul din elementele agravante este lipsa de consecvență în aplicarea legislației în vigoare privind educația fizică și sportul, precum și neconcordanța punctelor de vedere ale factorilor de decizie.

Faptul că mulți copii practică, să zicem așa, diferite ramuri sportive pe calculator, în timp ce sunt scutiți de către părinții excesiv de protectori de orele de educație fizică desfășurate în școală, reprezintă un fenomen social real și deosebit de primejdios. Această realitate constituie un semnal de alarmă pentru toți factorii implicați în procesul de formare a tinerei generații. Din păcate, timpul petrecut în fața calculatorului și a televizorului crește direct proporțional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă.

Este bine știut că educația fizică desfășurată atât la nivel de învățământ primar, cât și la nivel de învățământ gimnazial, liceal sau chiar universitar îndeplinește un rol deosebit în procesul de formare și dezvoltare a personalității copilului. Specialiștii în domeniul psihopedagogic recunosc valențele formative în plan biologic, motric, psihic și social ale acestei discipline.

În continuare dau cuvântul domnului senator Valeriu Boeriu, Grupul parlamentar al PNL.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Sănătatea are nevoie de o finanțare corectă”

Sistemul de sănătate din România nu se ridică la nivelul așteptărilor și se situează foarte departe de performanțele sistemelor din țările vestice. Medicii români pleacă în ritm de unu la șase ore. Principalul motiv îl constituie subfinanțarea sistemului, lucru cunoscut de toate partidele și nerezolvat tot de către toate partidele.

De câte ori se vorbește despre slăbiciunile sistemului, se dă invariabil vina pe risipă, pe corupție și pe performanțe slabe manageriale. Întotdeauna se ocolește adevărul. Chiar dacă nu s-ar fura, chiar dacă nu s-ar face risipă, chiar dacă am avea manageri perfecți, suma alocată sănătății nu ar fi acoperitoare pentru funcționarea în parametri acceptabili a sistemului de sănătate.

Zilele trecute am avut Ziua prevenirii cancerului de sân. Mai sunt și alte astfel de zile dedicate prevenției altor afecțiuni. Este adevărat că este mai ieftin să previi decât să tratezi. Este nu numai mai ieftin, dar este și de preferat, atât pentru binele cetățeanului respectiv, cât și pentru binele societății, care are astfel șansa de a avea mai puține persoane cu incapacitate de muncă.

Prevenția este, într-adevăr, mai ieftină, dar nu este gratuită. Prevenția costă și implică un efort bugetar, pentru că nu trebuie plătită din fondul CNAS. Bugetul, prin alocările pentru prevenție, face, de fapt, o investiție: cheltuiește azi pentru ca mâine să cheltuiască mai puțin. Din păcate, alocările pentru sănătate sunt foarte mici, lăsându-se aproape toată povara pe seama CNAS-ului, care nu poate colecta de la populație mai mult de 3,5-4% din PIB.

Orice discuție despre reforma în sănătate, inclusiv întărirea sectorului prevenției, trebuie să plece de la finanțarea sistemului. Nu putem avea mari pretenții de performanță folosind doar 4% din PIB pentru sănătatea românilor. Toate țările dezvoltate din vestul Europei alocă 8-10% din PIB pentru sănătate, să nu uităm, dintr-un PIB pe cap de locuitor de câteva ori mai mare.

În aceste condiții, nu putem aștepta să avem o asistență medicală comparabilă cu cea din aceste țări. Dacă acceptăm unanim că sistemul de sănătate este subfinanțat, atunci tot unanim trebuie să acceptăm și să susținem că sistemul are nevoie de cel puțin 6% din PIB, și asta ca etapă intermediară spre 8-10%, ca în țările din Europa de Vest. Este un obiectiv important, pentru care merită să ne implicăm cu toții.

Dau cuvântul domnului Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să abordez problema sensibilă a nivelului de trai, în special pentru una dintre categoriile cele mai vulnerabile din societatea noastră, cei ieșiți la pensie.

Conform celui mai recent studiu oficial desfășurat la nivelul Uniunii Europene, pensionarii din România ar urma să fie cei mai săraci de pe întregul continent chiar și în anul 2050. Concret, pensia unui cetățean de rând din România nu va trece pragul de 300 de euro, urmând să fie de până la patru ori mai mică decât media europeană. Aceste calcule se bazează pe salariul din ultimul an de activitate, care în România e preconizat să nu depășească 1.000 de euro, rezultând o pensie de aproximativ 294 de euro, în timp ce alte state vor atinge praguri mult mai înalte, chiar și de 3.000 de euro, de unde și pensii medii mult mai mari decât în țara noastră.

Deși experții din domeniul financiar încearcă să propună diferite soluții de compromis, inclusiv virarea unui procent de minimum 5% din salariile lunare într-un cont privat de economii pentru a crește nivelul de trai la bătrânețe, realitatea din țara noastră tinde să-i contrazică. Milioane de români nu-și permit să pună deoparte lunar sau măcar trimestrial astfel de sume, iar cei care sunt dispuși să-și încerce norocul cu fondurile de investiții cu niveluri variabile de risc sunt și mai puțini. Ținând cont de această realitate, precum și de declinul demografic accentuat prin care trece țara noastră, consider că este de datoria autorităților statului să supravegheze atent acest fenomen și să vină cât mai rapid cu soluții sustenabile pentru ca cetățenii acestei țări să aibă asigurat un trai decent și lipsit de griji financiare în ultima parte a vieții lor. Nu cred că soluțiile de compromis sau speculațiile financiare vor fi de ajuns, iar a ignora această problemă ar aduce cu sine consecințe dramatice. Propun, astfel, să reflectăm și să acționăm pentru noi, pentru România și pentru cetățenii care ne susțin.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

În continuare dau cuvântul doamnei senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „Ziua de luptă împotriva cancerului la sân este în fiecare zi!”.

1 octombrie este Ziua internațională de luptă împotriva cancerului de sân, o maladie teribilă care afectează, din nefericire, un număr foarte mare de femei din România. În ultimii doi ani, Ministerul Sănătății a luat o serie de măsuri foarte importante în beneficiul pacientelor, pentru a le susține atât pe parcursul procedurilor medicale, cât și în dificila perioadă postoperatorie.

Printre acestea se numără decontarea investigației PET-CT, a reconstrucției mamare după afecțiuni oncologice prin endoprotezare.

Începând din acest an, tratamentele de radioterapie sunt decontate integral atât în unitățile sanitare de stat, cât și în cele private. Șapte medicamente noi pentru diverse afecțiuni oncologice pentru care nu există alternativă terapeutică au intrat, din august 2015, pe lista de medicamente compensate și gratuite.

La aceasta se adaugă faptul că, în momentul de față, statul român alocă fonduri pentru deschiderea de noi centre de tratament cu profil oncologic, în locul celor închise în perioada fostei guvernări. Astfel, la începutul anului 2015 au fost alocate fonduri de peste 27 de milioane de lei pentru proiectarea și execuția Compartimentului de radioterapie al Spitalului de Urgență din Bacău, iar Ministerul Sănătății a semnat un proiect de peste 5,6 milioane de euro, ce va asigura infrastructura de bază – aparate RMN și de anestezie pentru patru centre regionale din domeniul oncologiei pediatrice.

Proiectul cu cea mai mare anvergură din acest domeniu va fi construcția la Timișoara, cu bani de la bugetul statului, a unui institut regional de oncologie. Unitatea va avea 9.000 m[2] și 475 de paturi, iar valoarea estimată a proiectului depășește 100 de milioane de euro. Sunt pași importanți făcuți în lupta cu această boală nemiloasă, dar să nu uităm că în cazul cancerului la sân esențiale sunt prevenția și detectarea maladiei în stadii incipiente, caz în care rata de supraviețuire este de 98%.

De aceea, dragi colegi, voi propune Ministerului Sănătății demararea unui program național prin care să se asigure accesul gratuit al tuturor femeilor din grupul de risc la o verificarea anuală, care să constea într-o ecografie pentru cele cu vârsta până în 40 de ani, respectiv o mamografie

Dau cuvântul domnului senator Iovescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarație politică din ciclul „Soluții pentru România, și nu numai... Cuvântul lui Dumnezeu”.

Recitesc versetul de bază de la care pleacă aceste declarații – 2 Cronici 7:14: „(...) dacă poporul Meu, peste care este chemat numele Meu, se va smeri, se va ruga și va căuta Fața Mea, și se va abate de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și îi voi tămădui țara.”

Incursiunea pe care o facem în această „rețetă” pe care Biblia o oferă pentru boala popoarelor care i-au întors spatele lui Dumnezeu a ajuns la un capitol foarte greu de abordat de către oamenii politici. Este vorba de putere și smerenie.

Alăturarea acestor cuvinte pare foarte ciudată nu doar în cultura românească de azi, ci în general, pe toate meridianele și în toate civilizațiile.

Noi înșine am învățat, încă din primii ani de școală, că trebuie să fim niște români mândri și că această mândrie este una din virtuțile noastre esențiale. Pe de altă parte, Cartea Cărților, Biblia, ne spune că „mândria merge înaintea căderii”, că „Dumnezeu este împotriva celor mândri”, dar și că „celor smeriți le dă har”.

Ce rol ar putea să aibă smerenia într-o lume condusă de oameni încovoiați sub povara trufiei și care își privesc de sus semenii, pe care, de multe ori, au senzația că îi stăpânesc, nu îi conduc? Ca om politic, am învățat și continui să învăț, în ceea ce privește principiile conducerii, de la Domnul domnilor și Regele regilor, în fața căruia, într-o zi, vom da cu toții socoteală.

Creatorul Cerului și al Pământului, care a luat trup omenesc în Israelul de acum 2.000 de ani, spunea: „Învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima!” Nașterea lui s-a întâmplat nu într-un palat, cum ar fi putut, ca prinț din familia regală a lui David, ci în grajdul din Betleem. Era un prim pas pe cărarea smereniei. Viața lui a fost petrecută între oameni simpli și, la un moment dat, Mântuitorul a spus: „Vulpile au vizuini, iar păsările au cuiburi, dar Fiul Omului nu are unde să-și plece capul.”

Ca principiu de conducere, Isus din Nazaret ne-a spus: „Cine vrea să fie cel mai mare între voi să fie slujitorul tuturor! Amin!” Iar cel mai neobișnuit exemplu de slujire ni l-a dăruit atunci când, în noaptea Cinei celei de Taină, a spălat picioarele ucenicilor Săi, chiar și ale lui Iuda, care L-a și trădat.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii Gheorghe Saghian, Florinel Butnaru, Haralambie Vochițoiu, Petru Frătean, Nicolae Moga, Nicolae Mohanu, Nicolae Bădălău, Constantin Popa;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Marius Pașcan, Dragoș Luchian, Alin Tișe, Iulian Dumitrescu, Dumitru Oprea, Marius Nicoară, Traian Constantin Igaș, Dan Mihai Marian, Paul Ichim, Gavrilă Ghilea, Cristian Daniel Florian;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, senatorii Eugen Durbacă și Vasile Nistor.

Luăm o pauză de 10 minute și apoi continuăm lucrările Senatului.

Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu – «aceeași Mărie, cu altă pălărie»”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În urma scandalului în care este implicat domnul Sorin Oprescu și a arestării acestuia, discuțiile pentru Primăria Bucureștiului sunt tot mai ample la nivelul opiniei publice. Din acest context nu puteau lipsi și intervențiile unor oameni politici mai mult sau mai puțin reprezentativi.

Recent, Elena Udrea a declarat că nu ia în calcul o posibilă candidatură la Primăria Capitalei. Cu toate acestea, nu a uitat să precizeze că Traian Băsescu nu ar refuza să candideze. Declarația acestuia din urmă la solicitările presei a fost extrem de vagă privind o posibilă candidatură. Fostul președinte a ținut însă să ne reamintească faptul că este în procesul construcției unui partid și că lansarea într-o competiție locală a sa este departe, fiind plasată sub semnul unui sacrificiu și al unui soi de obligație: „în politică nu faci întotdeauna ce vrei, ci și ce trebuie”, după cum subliniază același fost președinte al țării noastre.

Desigur, nu ne pot surprinde lipsa de respect și ipocrizia acestui personaj nefast pentru politica românească, dar cred că este necesar să tragem un semnal de alarmă privind demersul politic al lui Traian Băsescu pe viitor. După cum afirmă el însuși: „Până pe 10 octombrie mă voi înscrie în PMP. Obiectivul meu este să construiesc un partid nou, care să nu fi fost implicat în compromisuri.”

Fără doar și poate, demersul său este unul care se anunță greșit înainte de a începe, întrucât este de notorietate faptul că numeroși membri PMP au fost și sunt implicați în scandaluri diverse. În aceste condiții, pretenția de a construi un partid nou cu oameni vechi pare a fi doar o parafrazare a expresiei „aceeași Mărie, cu altă pălărie”.

Este regretabil și chiar rușinos că Traian Băsescu dorește să se implice din nou în planul politic românesc după tot ceea ce a făcut în mandatele sale la Cotroceni. Consider că este un moment în care trebuie să fim uniți în a ne continua treaba și a arăta cetățenilor cine le apără de fapt interesele. În plus, trebuie să le reamintim de tot ceea ce a făcut greșit Traian Băsescu, personaj politic care ori nu vrea, ori nu poate să se învețe minte.

Declarația politică este intitulată „Contractul educațional dintre unitățile de învățământ și părinții sau tutorii copiilor – un contract perfectibil”.

- Domnule președinte,

- Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Una dintre noutățile acestui an școlar este semnarea unui contract educațional între unitățile de învățământ și părinții sau tutorii copiilor, în care vor fi stabilite drepturile și obligațiile reciproce ale părților.

Conform ordinului ministrului educației, „unitățile de învățământ preuniversitar încheie cu părinții/tutorii legal instituiți, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor în registrul unic matricol, un contract educațional în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților”.

Deși modelul contractului educațional ar trebuit să fie unul general, acesta va fi particularizat la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, prin decizia consiliului de administrație, după consultarea consiliului reprezentativ al părinților.

Conform documentului, părintele sau tutorele legal instituit al preșcolarului sau elevului are dreptul să decidă, în limitele legii, cu privire la unitatea de învățământ preuniversitar unde va studia copilul și să fie informat periodic referitor la situația școlară și comportamentul acestuia. Printre altele, documentul mai stabilește că părintele are dreptul să se intereseze numai referitor la situația propriului copil și are acces în incinta unității de învățământ preuniversitar doar în anumite condiții, stabilite de către consiliul de administrație.

Printre drepturilor părinților se mai numără posibilitatea constituirii în asociații cu personalitate juridică și solicitarea rezolvării unor stări conflictuale în care este implicat propriul copil, prin discuții amiabile, cu respectarea următoarelor etape: discuții amiabile cu cadrul didactic implicat, cu directorul unității de învățământ preuniversitar și cerere scrisă adresată conducerii unității de învățământ preuniversitar. Dacă au fost parcurse etapele menționate anterior și starea conflictuală nu a fost rezolvată, părintele se poate adresa inspectoratului școlar și, în cele din urmă, Ministerului Educației.

Declarația politică se intitulează „Deschiderea noului an universitar în al 26-lea an al declinului demografic al României”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Deschiderea anului universitar 2015–2016 ne oferă prilejul de a adresa tuturor studenților din țara noastră spor la învățătură și rezultate bune, însă ne obligă și la examinarea cu mai mare atenție a problemelor acestei categorii extrem de importante. Fără îndoială, tinerii care se pregătesc astăzi în instituțiile de învățământ superior, tineretul urban informat și care prezintă o mobilitate intelectuală crescută, constituie un segment de populație hotărâtor în ceea ce privește destinul României. Înainte să facem referire la potențialul pe care tineretul bine pregătit îl are în raport cu diferitele sectoare economice, față de inovație și tot ceea ce ține de asigurarea dezvoltării în deceniile următoare a societății românești, este necesar să atragem din nou atenția asupra problemelor demografice, a căror rezolvare nu poate fi găsită fără concursul categoriilor amintite.

După cum este cunoscut, fenomenul îmbătrânirii populației afectează sever multe state ale Uniunii Europene, între care Germania, Italia și Finlanda, previziunile indicând că odată cu 2020 acest fenomen se va acutiza la nivelul întregului bloc comunitar. Vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Vitor Constancio, subliniază faptul că potențialul creșterii economice a Europei este diminuat din cauza micșorării pieței muncii, pe fondul sinuciderii demografice a bătrânului continent. Pentru țara noastră semnale similare sunt transmise de către Eurostat, Institutul Național de Statistică, Academia Română și mediul universitar, multe dintre acestea fiind reflectate în mass-media. Vom aminti aici doar concluziile formulate de domnul prof. dr. Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei

Române, care estima că populația României va scădea până în 2050 la 17,1 milioane de locuitori, problema demografică devenind astfel una de siguranță națională.

## Distinși colegi,

Atât în calitate de membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, cât și din cea de secretar al Comisiei pentru afaceri europene, vreau să accentuez necesitatea de a preîntâmpina depopularea României, cauzată atât de reducerea fertilității, cât și de soldul pozitiv al migrației externe. Situația este suficient de sumbră pentru a face trimitere la chestiuni adiacente, cum ar fi impactul asupra sistemelor de asigurări sociale. Dacă astăzi Europa este frământată de câteva sute de mii de refugiați sirieni, alungați în timp de război, pe noi ca români trebuie să ne preocupe părăsirea pe timp de pace a țării de către milioane dintre compatrioții noștri, mulți dintre ei provenind tocmai din rândul tinerilor bine pregătiți. Doar în ceea ce privește sistemul de învățământ cei doi factori destabilizatori enunțați au condus la restrângerea cu 30% a bazinului demografic de recrutare a studenților. Îmbătrânirea de la nivel european ne îngreunează situația și mai mult, de vreme ce multe state cu economie dezvoltată atrag familii tinere, specialiști de înaltă calificare și chiar absolvenți de colegii românești prestigioase, care aleg să urmeze cursurile universitare în țările vestice și să se stabilească acolo pe termen lung.

Declarația politică este intitulată „Susținem consumul de produse românești!”.

„Gândește global, dar acționează local!”, spune un principiu ce caracterizează, tot mai des, modul de abordare în diferite domenii. Aplicarea acestui principiu este, de fapt, șansa noastră în fața schimbărilor și presiunilor pe care societatea globalizată de astăzi le provoacă. Sunt multe feluri în care ne putem manifesta pentru susținerea intereselor locale și pentru dezvoltarea comunităților locale, dar astăzi vreau să mă refer cu predilecție la un subiect pe care l-am mai susținut și promovat public în activitatea mea de senator, dar pe care simt nevoia să-l reafirm, mai ales fiind momentul propice al anotimpului de toamnă: să susținem consumul de produse românești!

Știm cu toții că produsele autohtone sunt mai sănătoase, deoarece producătorii agricoli români, țăranii noștri care-și cultivă pământul și gradina, au păstrat în mare măsură agricultura tradițională, care ne oferă fructe și legume sănătoase, gustoase, fără să fie injectate cu aditivi și conservanți, care poate nu au forma și dimensiunea standard a produselor crescute în eprubetă, dar au gustul și mirosul mâncărurilor adevărate, așa cum le știam noi la bunicii și părinții noștri. Consumul produselor autohtone nu doar că este sănătos, dar înseamnă și un ajutor bine-venit economiei locale românești, înseamnă crearea de locuri de muncă, înseamnă sprijinirea și dezvoltarea comunităților locale.

Din fericire, prin specificul agricol, mai avem încă șansa să ne producem hrana necesară, iar dincolo de măsurile pe care statul le ia pentru sprijinirea producătorilor agricoli autohtoni – și vreau să subliniez că noi, ca social-democrați, am susținut mereu acest lucru –, aceștia au nevoie de sprijinul direct al oamenilor, care să cumpere, să consume și să recomande alimente produse în zonă. Decizia ne aparține, în primul rând, în calitate de cumpărători și consumatori în fața rafturilor din magazine sau a tarabelor din piață.

Avem branduri locale de succes. Iată, spre exemplu, doar două aflate în colegiul senatorial pe care îl reprezint și de care sunt mândru: mărul de Batoș, pe care îl sărbătorim în această săptămână printr-o manifestare aflată la a XIV-a ediție, sau produsele lactate de Ibănești, produse aflate în drumul spre certificarea europeană de produse tradiționale. Și exemplele pot continua. Vă invit, așadar, spre binele nostru, să ne susținem producătorii locali și să consumăm produse autohtone românești!

Declarația politică se intitulează „Ziua Dobrogei, 14 noiembrie, a fost consfințită prin lege”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Luni, 5 octombrie, președintele Iohannis a promulgat Legea privind instituirea datei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei.

Proiectul legislativ a fost inițiat cu doi ani în urmă și a întrunit susținerea tuturor parlamentarilor constănțeni.

Este o dovadă a faptului că atunci când se pune în discuție o problemă de interes general poate fi realizat consensul, trecând peste barierele politice.

Din acest an, dobrogenii vor sărbători la data de 14 noiembrie un eveniment istoric de o importanță deosebită.

Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componența statului român modern. Congresul de pace de la Berlin, din iunie–iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei.

Cu acest prilej, domnitorul Carol I a dat citire unei proclamații către dobrogeni.

Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei.

Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că „cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii – viața, onoarea și proprietatea – sunt puse sub scutul noii constituții”. Totodată, textul proclamației asigura că „religia voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă”.

Astăzi, la împlinirea a 137 de ani de la unirea Dobrogei cu țara, ne bucurăm de recunoașterea oficială a importanței ținutului nostru în istoria României.

Este un prilej de a reuni comunitatea locală, reprezentată de toate cele 15 etnii conlocuitoare, pentru a sărbători împreună un eveniment istoric și a promova diversitatea valorilor culturale locale.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Diminuarea șomajului”. Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă privind „Primul loc de muncă”, adoptată ieri de Senatul României, are drept scop integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane și valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.

Potrivit proiectului legislativ, finanțarea se va face din două surse: bugetul asigurărilor pentru șomaj, prin subvenționare de la bugetul de stat, și fonduri europene. La nivelul Ministerului Fondurilor Europene există Programul Operațional Capital Uman, ce stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane. Pentru inițiativa privind locuri de muncă pentru tineri a fost alocată din fonduri europene o sumă totală în valoare de 230.693.510 euro.

Deficitul de oportunități de angajare, susținerea implicării angajatorilor, încurajarea antreprenoriatului și înființarea de noi întreprinderi, dorința de a oferi servicii de calitate, adaptate nevoilor pieței muncii, au contribuit la nașterea acestei propuneri legislative.

Una dintre principalele cauze ale sărăciei este determinată de lipsa unui loc de muncă. Această propunere legislativă dorește să creeze un potențial de generare de locuri de muncă și elaborarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru a asigura accesul tinerilor cu vârste între 16 și 29 de ani pe piața muncii și diminuarea oportunităților limitate de ocupare a locurilor de muncă pe piața muncii.

## Stimați colegi,

Nutresc convingerea că legea va urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, așa cum scrie în textul proiectului legislativ, și va contribui la creșterea gradului de integrare a tinerilor pe piața muncii.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „În lipsa funcționării instituțiilor, consumatorul poate deveni o «victimă» a pieței”.

Se întreabă de multe ori liberalii, dreapta în general, de ce este nevoie de atâta reglementare sau de ce este nevoie de atâtea instituții ale statului care să supervizeze economia de piață, care, în opinia lor, are puterea de a corecta singură neajunsurile ivite.

Răspunsul poate fi simplificat astfel: reglementarea este necesară pentru a evita abuzurile pieței și a garanta o competiție corectă.

În ciuda tuturor argumentelor ideologice, un lucru este clar: piața nu apără consumatorul de eventualele abuzuri pe care aceasta le-ar putea face. Prin urmare, doar o entitate precum statul, prin instituțiile lui, poate apăra consumatorul, cetățeanul în general, cel care cumpără cu bună-credință un produs sau un anumit serviciu. Sigur, competiția poate „curăța” piața de agenții care realizează produse proaste, dar cartelul nu poate fi depistat decât de o instituție a statului. Și exemplele pot continua.

Însă chiar și în aceste condiții, în care există instituții responsabile cu supravegherea pieței, cetățeanul ar putea fi păcălit. Căci dacă acestea sunt pasive și nu reușesc să-și pună în practică misiunea, atunci ele vor eșua în a-și îndeplini obligațiile „contractuale” pe care le au cu societatea. Scandalul Dieselgate a scos în evidență că până și cele mai mari și mai respectabile companii pot abuza de încrederea și imaginea construite de-a lungul timpului, pot înșela consumatorul și chiar un stat, când este vorba de corporațiile transnaționale. Se pare că nimic nu poate fi luat de bun.

Prin urmare, care este lecția pe care trebuie să o învățăm din acest scandal? Că în orice moment instituțiile statului trebuie să fie pregătite să funcționeze la capacitate maximă pentru a putea evita sau, mai bine spus, pentru a preveni abuzurile pe care piața le-ar putea face.

Ar fi o dovadă solidă că statul de drept funcționează într-adevăr și nu se reduce totul la justiție, la procurori și la scandaluri televizate. Prin urmare, statul trebuie să aibă grijă ca în economia de piață, prin regulile pe care le impune acesteia, să apere cetățeanul de abuzuri și să garanteze competiția corectă dintre firme.

Declarația politică este intitulată „Problema copiilor trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate”.

- Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi vorbi despre un subiect care ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi, și anume drepturile copiilor.

Problema copiilor trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate, o cauză pentru care merită să lupți, căci, fără a exagera și folosi clișee, ei chiar reprezintă viitorul oricărei națiuni. O națiune sănătoasă este o națiune cu copii sănătoși, copii care au susținere pentru a se dezvolta armonios și de a căpăta o educație adecvată.

Protecția și dezvoltarea copiilor sunt valorile principale pe care avem obligația să le promovăm, deoarece ele sunt parte integrantă a progresului uman. Copiii se confruntă cu situații și probleme specifice încă de la cele mai fragede vârste, iar protecția lor trebuie să vină din partea noastră, a adulților, și mai cu seamă a parlamentarilor, cei care suntem reprezentanții cetățenilor.

Dacă există ceva blamabil și de condamnat în această lume nedreaptă este felul în care unor copii le sunt furate copilăria și dreptul la o viață în limitele decenței, dreptul la o egalitate de șanse și la o dezvoltare armonioasă, atât fizică, cât și psihică.

În 1990, România a ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, angajându-se să asigure condițiile necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din țara noastră. De atunci și până în prezent s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor copiilor în țara noastră și datorită muncii depuse de către organizațiile neguvernamentale care au militat pentru apărarea drepturilor celor mici.

Cu toții sperăm ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să nu mai vedem la colț de stradă copii la cerșit sau la spălat de parbrize ori știri despre copii abandonați sau omorâți imediat după naștere chiar de persoanele care i-au adus pe lume.

S-au făcut progrese importante în materie de apărare a drepturilor copiilor în România, însă, în același timp, trebuie să recunoaștem că încălcări ale acestor drepturi se mai regăsesc în țara noastră: există copii care nu beneficiază de un nivel de trai decent, pentru unele categorii de copii accesul la serviciile medicale sau la educație este redus, nu există o protecție eficientă împotriva discriminării, iar vocea copilului este ascultată de multe ori doar formal.

Declarația politică se intitulează „Pâââârtieeee, faceți loc, că se prăvălesc hoțiile!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

În 2012, între doi mititei și-o gură de bere, hăpăite printre precupeți și oboarele patriei, fruntașii pesediști, în straiele de prosteală ale USL, în calitate de activiști ai gogonatelor de conjunctură, îl prosteau electoral pe necăjitul votant de rând cu belșugul radios al socialismului luminos ce va să vină. Românul avea să fie năucit de bunăstare, asaltat de huzurul unui milion de noi locuri de muncă, odată cu reducerea drastică a șomajului, răsfățat de vâjâiala pe 1.200 de noi kilometri de autostradă națională, curtat de avansurile celor 10 miliarde de euro investiții străine și de avalanșa fondurilor europene, care vor susține proiectele de infrastructură ale patriei. Vrăjeală! S-a ales praful din hocus-pocusul bunăstării!

Pesedeului i-a reușit, de fapt, o singură construcție economică, pe care, de altfel, s-a ferit și nu a dorit să o declame anticipat electoral. A înăsprit și înmulțit birurile către bugetul de stat și a sporit prin circa 40 de noi taxe și impozite fiscalitatea, iar apoi a creat ANAF-ul. Această instituție-perceptor strânge cu un zel demn de o cauză mai bună bruma de agoniseală a micului agent economic, a modestului antreprenor, reușind să-i închidă activitatea după ce l-a prins pe nevrednicul „pițer”, chelner, vânzător, frizer, taximetrist, casier și alții cu doi lei în plus nefiscalizați și dosiți „criminal” pe după prohab.

Îi trebuie bani la buget pesedeului, nu pentru investițiile necesare și obligatorii în infrastructura țării, ci pentru a-i momi, în perspectiva alegerilor de anul viitor, pe cei cărora cu 10 sau 100 de lei în plus la salariu li se închide gura și nu vor pricepe vreodată că s-au triplat costurile vieții de zi cu zi, nici că țara fără investiții majore nu are nicio perspectivă sustenabilă a dezvoltării economice pe termen lung. Nu-i privește că, potrivit unor statistici menționate de KeysFin, media incidenței insolvenței în România este de 45 de cazuri la o mie de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce detașat topul insolvențelor în Europa de Est, conform sursei citate.

Declarația politică este intitulată „Ecotaxa pentru mașini electrice... o altă promisiune neaplicată”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României, prin Administrația Fondului de Mediu, anunța la începutul acestui an că se va adopta într-o proximă ședință de Guvern un proiect pentru sprijinirea celor care vor să cumpere mașini electrice. Mai precis, persoanele fizice vor putea beneficia de un ecotichet în valoare de 6.500 de euro pentru cumpărarea unei mașini electrice sau a unui autovehicul cu grad de poluare zero.

Conform Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), „numărul mașinilor ecologice vândute în România, în primul trimestru al anului 2015, a ajuns la 59 de unități (dintre care o mașină electrică, iar restul hibride), ceea ce reprezintă echivalentul a 0,3% din totalul vânzărilor de autovehicule noi înregistrate în aceeași perioadă. În intervalul ianuarie–martie 2015, numărul de autovehicule ecologice vândute în România a crescut cu 15,68% față de aceeași perioadă din anul anterior, când se consemnaseră 51 de unități comercializate. La nivel lunar, cele mai multe mașini «verzi» au fost cumpărate în februarie (22 de unități), apoi în martie (20 de unități) și ianuarie (17 exemplare)”.

În ceea ce privește achiziția de autovehicule prietenoase cu mediul înconjurător, România continuă să se claseze pe ultimele locuri în ierarhia europeană, în care Norvegia, Franța, Olanda, Marea Britanie și Germania dețin supremația.

## Stimați colegi,

Având în vedere statistica APIA, care sugerează sprijinirea acordării de facilități pentru acest domeniu al automobilelor ce utilizează combustibil nonconvențional... și mai ales pentru susținerea promovării mașinilor electrice, consider că domnul prim-ministru Victor Ponta ar trebui să treacă de faza promisiunilor populiste și chiar să aplice ce promite. Mai precis, de la lansarea ideii proiectului cu ecotaxa pentru mașini electrice, până acum nu am văzut nimic concret în vederea unui sprijin real.

Numărul persoanelor interesate de această facilitate este destul de ridicat la nivelul opiniei publice românești, dar modul „dâmbovițean” de susținere guvernamentală lasă de dorit. Mai ales că din 2010 am tot avut tot felul de promisiuni neonorate pe acest subiect, credeam că un om de talia domnului Ponta ar fi înțeles această oportunitate. Se pare că, la fel ca și alți predecesori de-ai săi, actualul premier este adept al comunicatelor de presă și al promisiunilor populiste, și nu al faptelor concrete, cum vrea să lase impresia.

Declarația politică se intitulează „Fondurile europene – 0 interes”.

Distinși colegi,

Guvernul PSD și premierul Ponta se laudă. Cu atât de multe se laudă, că le pierdem șirul. Însă când, în realitate, toată această demagogie este răsturnată de adevăruri crunte. Suntem aproape de finalul anului 2015, iar fondurile structurale europene aferente exercițiului financiar 2014–2020 nu doar că nu au fost atrase începând cu prima zi a anului 2014 (!), dar în doi ani nu s-au atras deloc. Guvernul nu a avut măcar capacitatea, din 2012 încoace, să facă niște documente suficient de bune – programele operaționale noi, încât să treacă de „examenul” de la Bruxelles. De trimis la timp, nu după un an sau doi de când se puteau deschide efectiv linii de finanțare, nici nu mai poate fi vorba.

Este din ce în ce mai clar că pentru acest Guvern banii europeni nu reprezintă prioritate zero, ci, din contră, zero interes!

Singura explicație pentru acest eșec este lipsa de voință politică, dezinteresul total pentru dezvoltarea țării cu bani europeni.

Iar dacă la acestea adăugăm și tăierile masive de la investiții din ultimii trei-patru ani, realizăm ce dezastru lasă în urmă acest guvern.

Dar se laudă cu excedent bugetar! Să ne „bucurăm” că a mai reușit să jumulească micii întreprinzători și de ceea ce nu datorau!

Declarația politică este intitulată „Promisiunile fără acoperire ale Guvernului Ponta nu țin de cald bucureștenilor”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Promisiunile fără acoperire ale actualilor guvernanți nu țin de foame și de sete românilor și mai ales nu țin de cald bucureștenilor. Peste două milioane de bucureșteni riscă din nou – oare pentru a câta oară? – să rămână, în prag de iarnă, fără încălzire. Cauza? Aceeași de la an la an: datoriile monumentale pe care RADET le are la Elcen. Ca să avem dimensiunile complete ale dramatismului situației în care ne găsim, raportat la bugetul capitalei, de 4,2 miliarde de lei pe anul în curs, din care un sfert se duce oricum pe subvenții la RADET, datoriile furnizorului de energie termică din București către Elcen sunt de 3,5 miliarde de lei. Până la urmă, tot bucureștenii sunt cei care suportă, din buzunarul lor, incompetența și dezinteresul celor care îi conduc, fiecărui bucureștean revenindu-i astfel 17 milioane de lei vechi din respectiva datorie. În plus, rețeaua de termoficare a municipiului București este la pământ, cu tronsoane mai vechi de 20 de ani, iar specialiștii spun că aceasta nu mai rezistă la o iarnă geroasă. Sistemul are nevoie de investiții substanțiale, inclusiv pentru eficientizare.

Ce e de făcut? Din punctul meu de vedere, soluția poate fi una singură, așa cum a fost formulată de toți cei de bună-credință: RADET și Elcen trebuie să fuzioneze și noua entitate trebuie să treacă în subordinea Primăriei Municipiului București, nu înainte de a fi aprobat un plan rezonabil de eșalonare a datoriilor. Așa a fost stabilit în memorandumul semnat în 2013 dintre Victor Ponta și Sorin Oprescu, atunci când premierul i-a promis primarului general suspendat că îi pune pe tavă noua entitate creată dacă se plimbă cu el de mână în campania pentru alegerile prezidențiale.

Vreau însă să vă reîmprospătez amintirile cu privire la promisiunile făcute de Sorin Oprescu și de Victor Ponta bucureștenilor.

În septembrie 2012, Victor Ponta anunța pentru prima dată, la o ședință de guvern la care era invitat și primarul general, că are de gând să unifice RADET cu Elcen. După

Declarația politică se intitulează „PSD guvernează prin haos legislativ”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Instabilitatea legislativă a fost și este o problemă majoră pentru România. Chiar Parlamentul este martorul avalanșei de schimbări ale actelor normative, solicitate obsesiv de actuala putere. Probabil că nu realizăm cu toții proporțiile acestui fenomen, dar dimensiunea lui poate fi constatată din datele oficiale ale instituțiilor publice naționale și europene, sintetizate în ultimul raport al uneia dintre agențiile internaționale de comunicare. Aici se arată că țara noastră este campioana modificărilor legislative în regiunea centrală și est-europeană. Astfel, numai în anul 2015, care nu s-a încheiat încă, din cele 1.041 de legi adoptate, 290 au reprezentat, de fapt, modificări ale celor existente, fiind cea mai mare rată în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est.

Așa cum rezultă din estimările raportului, grav este că 40% dintre modificări au avut impact direct asupra mediului de afaceri, peste jumătate fiind adoptate de Guvern prin șirul interminabil de ordonanțe de urgență. Ca urmare, firmele nu se pot baza pe o predictibilitate a prognozelor și a legislației atunci când își creionează strategiile de dezvoltare, de investiții și de angajare a forței de muncă. Orice obiectiv devine incert în fața numeroaselor schimbări, mai ales din domeniul fiscal.

În acest context, Guvernul este obligat să își reconsidere acțiunile și să țină cont de observațiile și nemulțumirile oamenilor de afaceri din România, inclusiv ale investitorilor străini, cu privire la tentația de a da curs unor modificări legislative numai în scop populist, așa cum se prefigurează și în privința Codului muncii. Toate vor fi cu efecte negative asupra competitivității economice și flexibilității pieței muncii.

Așa cum de nenumărate ori am tras un semnal de alarmă, și de această dată insistăm asupra faptului că actuala putere trebuie să renunțe la practica păguboasă de a modifica sau reveni la formele vechi ale unor legi, mai ales prin ordonanțe de urgență. Executivul trebuie să realizeze că și în domeniul legilor se aplică proverbul „să măsori de zece ori înainte să modifici sau să anulezi o lege”. Altfel, întregul mediu de afaceri, și nu numai, va fi bulversat de măsurile legislative contradictorii luate într-o perioadă scurtă de timp, doar pentru a servi unor interese de partid sau de grup. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Excedentul bugetar declarat de către Guvernul Ponta provine din surse externe”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne-am obișnuit ca, de la un timp încoace, premierul Victor Ponta să declare că există resurse bugetare pentru creșteri salariale în sistemul public și pentru acordarea de facilități pentru mediul de afaceri (a se vedea și noile prevederi incluse în noul Cod fiscal). Ce nu se spune este faptul că aceste resurse provin dintr-un excedent bugetar datorat din surse de la Uniunea Europeană. Ministerul Finanțelor Publice confirmă parțial că excedentul reprezintă – citez – „sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare” (care au fost de 6,18 miliarde de lei) plus „sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014–2020”.

Un studiu recent confirmă faptul că în realitate acest excedent (provenit din sumele plătite din bugetul UE) este valabil pentru perioada 2015–2016. Ce va fi după... Dumnezeu cu mila!

Partea bună este că utilizăm resursele europene, partea mai puțin bună este că, după ce va trece efectul măsurilor populist-electorale necesare pentru PSD în 2016, ne vom reîntoarce la incapacitatea noastră de a acoperi integral cheltuielile din surse interne.

Conform analizei economiștilor de la cursdeguvernare.ro, banii luați pe baza finanțării programelor cu participare europeană au ajuns să joace un rol foarte important pentru rezultatul execuției bugetului general consolidat:

„De pildă, în 2014 față de 2011, o jumătate de procent din PIB în plus, pe fondul unui buget deja stabilizat de măsurile de austeritate care au împiedicat alunecarea spre «scenariul grecesc», a avut o importanță majoră. Pe de o parte, realizările consemnate pe partea de încasare a veniturilor și taxelor sunt incontestabile. Pe de altă parte însă, ele sunt amplificate ca imagine de sumele tot mai consistente venite de la UE. Sume incluse în rezultatul final, pe care îl și schimbă acum ca semn.

E bine și așa, dar, cel puțin pentru a fi cinstiți cu noi înșine, ar trebui să facem ajustarea cuvenită în mentalul

Declarația politică se intitulează „De la puterea discreționară la excesul de putere al guvernării Victor Ponta”.

## Stimați colegi,

Voi începe declarația mea politică de astăzi cu o afirmație a „părintelui Constituției”, așa cum este numit Antonie Iorgovan, care spune că o problemă de esență a statului de drept este aceea de a răspunde întrebării: „Unde se termină puterea discreționară și unde începe abuzul de drept, unde se termină comportamentul legal al administrației, concretizat prin dreptul acesteia de apreciere, și unde începe încălcarea unui drept subiectiv sau interes legitim al cetățeanului?”

Guvernul Victor Ponta, prin împuternicirea prefecților de a se substitui consiliilor locale, primarilor sau președinților de consilii județene, restrânge nejustificat exercitarea dreptului la vot și acționează în afara cadrului normativ. Acest Guvern a depășit de mult granițele puterii discreționare legitimate de majoritatea confortabilă dată de Parlament. Recenta Ordonanță de urgență a Guvernului pentru deblocarea activității unor autorități publice locale ne întoarce la o epocă de mult apusă, aceea în care prefectul era un fel de baron local. Prin noua reglementare, prefectul este cel care stabilește cine este ordonatorul de credite, modul în care se fac plățile, și nu cei aleși. În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului. ## Stimați colegi,

În atare condiții, cum se poate cere unei persoane să se verifice pe sine și să mai avem și certitudinea că este o verificare obiectivă și echidistantă? Este o batjocură la adresa tuturor românilor!

Avem dovada clară a unui șir de abuzuri de putere care fac ca dreptul la vot să fie fărâmițat de un guvern socialist prin definiție, dar jupân în practică. Se pare că alegerile nu au fost oportune, le-a trecut vremea. În aceste condiții, putem spune că Guvernul Victor Ponta, ca rezultat al acelor alegeri, nu mai este oportun.

Guvernul Ponta a blocat dreptul la vot în cinci județe: Cluj, Botoșani, Neamț, Vâlcea și Mehedinți, în trei mari municipii: Sibiu, Râmnicu-Vâlcea și Piatra Neamț și în 14 colegii parlamentare. În toate era obligat să organizeze alegeri parțiale locale și parlamentare, după caz, conform prevederilor legale aflate în vigoare.

Declarația politică este intitulată „Avem nevoie de școli profesionale, nu de fabrici de diplome, și de meseriași, nu de plagiatori”.

La începutul acestei săptămâni am sărbătorit cu toții Ziua mondială a educației, prilej cu care premierul inculpat Victor Ponta a declarat: „Guvernul își va respecta toate promisiunile asumate prin acordul cu sindicatele și vom avea grijă ca noua lege a salarizării în domeniul bugetar să continue creșterea de salarii.” Fiind într-un an preelectoral, premierul Ponta a intrat în rolul lui Ceaușescu, care, de la balconul fostului Comitet Central al PCR, promitea tot felul de măriri de salarii, doar-doar își va scăpa pielea. După mai bine de trei ani de când PSD se află la guvernare, ar trebui să vedem fapte, nu promisiuni deșarte.

În guvernarea PSD, sistemul de învățământ a continuat să fie subfinanțat, lipsit de investițiile necesare infrastructurii școlare, cu întârzieri la decontarea fondurilor necesare deplasării cadrelor didactice și elevilor de la domiciliile acestora la unitățile școlare din mediul rural, fără ca orele suplimentare prestate de profesori în calitate de supraveghetori sau evaluatori la examenele naționale să fie efectuate. Toată această perioadă a fost presărată cu greve, proteste, cereri ale sindicatelor din învățământ care nu au fost luate în seamă de actualii guvernanți.

Ministerul Educației nu a arătat preocupare față de acele licee unde promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost zero. Aceste unități școlare continuă să funcționeze fără a avea o cercetare atentă a cauzelor slabei pregătiri a elevilor. Dacă a existat fie și o creștere ușoară a promovabilității la examenul de bacalaureat, aceasta s-a făcut pe seama scăderii exigențelor în formularea și evaluarea subiectelor. Au existat numeroase cauze de fraudă la examenele naționale, de contestații superficial soluționate și chiar de procese penale care au aruncat o umbră de îndoială asupra modului în care se realizează evaluarea elevilor. Singura perspectivă a absolvenților de bacalaureat este de a-și continua pregătirea în cadrul sistemului universitar, chiar dacă unii dintre aceștia nu au aplecare spre profesiile cu înaltă calificare.

Declarația politică se intitulează „România, țara tuturor posibilităților”.

Doamnelor și domnilor,

Când ajungi la acest statut nu ai cum să te miri de niciun paradox.

Să enumerăm câteva, așa cum au fost consemnate în presă:

1. Avem creștere economică fără investiții;

2. Am terminat cu împrumutul FMI. L-am achitat, dar

avem o creștere a datoriei externe;

3. Economia crește fără investiții, fără noi locuri de muncă

și fără creștere a productivității;

4. Avem premier trimis în judecată de către procurori, dar vinovat ar fi președintele;

5. Premierul se ceartă cu președintele, dar ultimul nu

vorbește;

6. Precedentul președinte a fost o catastrofă pentru România – _dixit_ premierul, dar aveai cu cine să discuți (să te cerți);

7. Creștem salariile personalului medical, iar aceștia,

nerecunoscători, continuă să plece din țară;

8. Se arestează din greu, bine televizat, se constată furtul milioanelor de euro, dar nu se recuperează mai nimic, deoarece nu avem o agenție specializată;

Declarația politică este intitulată „Interesul național poartă fes... electoral”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mult trebuie să-l mai fi reevaluat liderul UNPR pe prim-ministrul Victor Viorel Ponta în ultimii cinci ani dacă, de la declarația tăioasă rostită în 2010 în Parlament: „Este prima oară când vorbesc despre Victor Ponta, i-am dus copilul la biserică, cu toate că Victor Ponta nu are niciun Dumnezeu”, a ajuns astăzi să confunde interesul național cu susținerea în fruntea Guvernului a unei persoane trimise în judecată pentru 17 infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor.

Doar simpla enumerare a acestui concert de infracțiuni ar face să pălească până și cazierul unui membru al Cosa Nostra, darmite să-l mai asociezi cu imaginea unei persoane care reprezintă la cel mai înalt nivel o țară membră a Uniunii Europene.

Desigur că, la fel ca oricărui alt contribuabil care are niscaiva probleme de lămurit cu justiția, premierului României trebuie să i se recunoască dreptul la prezumția de nevinovăție.

Dar de ce oare nu au parte de aceleași auspicii prezumate și alte categorii de funcționari care, odată puși sub urmărire penală și trimiși în judecată, sunt suspendați imediat din funcția publică pe care o dețin, pentru a-și pregăti în tihnă apărarea? Mă întreb cum s-o fi simțit liderul UNPR, în calitate de viceprim-ministru responsabil cu securitatea națională, atunci când situația juridică jenantă a premierului român a ajuns subiect de bârfă în cancelariile altor state ale UE. Sau atunci când șeful diplomației ungare l-a apostrofat public pe Victor Viorel Ponta, afirmând că „este o rușine a Europei, care face obiectul unei investigații penale, minte în mod constant și calomniază o țară vecină”.

Acesta să fi fost interesul nostru național, domnule viceprim-ministru, să ne beștelească la scenă deschisă ministrul de externe al unei țări vecine?

De la înălțimea jilțului de șef al Guvernului, premierul inculpat beneficiază de o cu totul altă perspectivă asupra modului în care își va construi apărarea.

Din acest punct de vedere, este greu de crezut că vreunul din mărunții slujbași ai ANAF care l-au denunțat pe premier că, pe vremea când acesta era doar avocat deputat, i-ar fi amenințat și intimidat în speranța descurajării unor controale își va mai menține acuzațiile și în fața instanței, doar instituția la care lucrează este în subordinea Guvernului.

Fie și numai din aceste considerente – dacă nu și din cauza concertului celor 17 infracțiuni de care este acuzat –, interesul național ar fi cerut suspendarea inculpatului Victor Viorel Ponta din funcția de prim-ministru. Dar, câtă vreme viceprim-ministrul responsabil de securitatea națională este mai preocupat de securizarea funcției de premier, interesul său național poartă fes... electoral.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Eliberarea din 3 în 3 luni de către ANOFM/AJOFM a adeverințelor pentru beneficiarii de ajutor social apți de muncă”.

Conform dispozițiilor prevăzute la art. 15 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, „persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social au obligația să dovedească cu acte, din 3 în 3 luni, că îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 7 alin. (1)”.

Termenul de prezentare a acestor adeverințe curge de la data eliberării primei adeverințe și se reactualizează din 3 în 3 luni, dar respectându-se data din lună, a eliberării.

Mai mulți beneficiari ai venitului minim garantat au sesizat că, din lipsa mijloacelor financiare, aceștia nu se pot deplasa la sediile AJOFM exact la data la care termenul de valabilitate al adeverinței expiră.

Dacă eliberarea adeverințelor s-ar face trimestrial, respectiv:

- în perioada 20–31 martie pentru trimestrul I;

- în perioada 20–30 iunie pentru trimestrul II;

- în perioada 20–30 septembrie pentru trimestrul III;

- în perioada 20–30 decembrie pentru trimestrul IV,

aceștia nu s-ar mai simți constrânși de acest termen, iar evidențele în cadrul compartimentelor/serviciilor publice locale de asistență socială ar fi mai clare și mai ușor de gestionat.

Din nefericire, acest lucru atrage în acest moment suspendarea plății în conformitate cu Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, acest ajutor fiind, practic, singurul mijloc de subzistență al acestor oameni, care nu își pot asigura traiul zilnic în alt mod.

Având în vedere cele expuse, consider că este necesară găsirea unei soluții care să nu presupună costuri suplimentare pentru ridicarea acestor adeverințe de către persoanele care beneficiază de ajutor social.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică este intitulată „Susținerea cadrelor didactice”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Având în vedere că în urmă cu două zile a fost sărbătorită Ziua mondială a educației sau, în traducere corectă, Ziua mondială a educatorilor, doresc prin declarația de astăzi să surprind importanța susținerii cadrelor didactice, întrucât acestea au menirea și puterea de a influența traseul în viață al tinerilor noștri. De calitatea educației depinde reușita lor profesională. „Educația nu este pregătirea pentru viață, educația este viața însăși.” – John Dewey. În cazul fiecăruia dintre noi a existat un educator a cărui contribuție a fost decisivă în drumul nostru prin viață.

Cu peste 20 de ani în urmă, UNESCO a inaugurat Ziua mondială a educatorilor, cu scopul de a face recomandări pentru condițiile de muncă ale personalului didactic. Scopul UNESCO a fost acela de a atrage atenția guvernelor asupra condițiilor de muncă ale educatorilor și a salariilor mici ale acestora.

Alături de părinți, dascălii sunt cele mai importante persoane în ceea ce privește formarea copiilor, fiind responsabili cu pregătirea educațională a viitoarelor generații și cu integrarea lor în societate. În opinia mea, profesorii au datoria nu numai de a-și duce la îndeplinire menirea de modelare de caractere, ci și pe aceea de a deveni modele pentru cei de a căror pregătire se ocupă.

Din acest motiv este important ca sistemul educațional să fie preocupat de soarta cadrelor didactice și să le asigure condiții de lucru apropiate de cele existente în statele Uniunii Europene. Nu putem vorbi de un învățământ de calitate fără ca cei care îl asigură să muncească fără grija zilei de mâine. Pe lângă salariile profesorilor, la nivel național trebuie să existe o strategie, cu termene clare de punere în aplicare, privind baza materială a școlilor și a stării fizice corespunzătoare tuturor clădirilor în care se desfășoară activitatea educațională.

De aceea, stimați colegi, educația trebuie să reprezinte un interes național, să fie scoasă din influența sferei politice, întrucât o națiune trebuie să fie sănătoasă și educată. Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de pe hol și care sunt în birouri, să-i invite în sală.

Îl rog pe domnul secretar al Biroului permanent, domnul senator Mario Ovidiu Oprea, să facă prezența. |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Fifor Mihai Viorel|prezent| |---|---|---|---| |Bună dimineața tuturor!||Filip Petru<br>Firea Gabriela|prezent<br>prezentă| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>delegație<br>prezent|Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian|învoire<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Ariton Ion||Grigoraș Viorel|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Ichim Paul|| |Badea Viorel Riceard|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Iliescu Lucian|| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Barbu Tudor||Ioniță Dan Aurel|| |Bădălău Niculae|prezent|Iovescu Ioan|prezent| |Bălu Marius||Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Belacurencu Trifon||Jipa Florina Ruxandra|concediu| |Bereanu Neculai|prezent||medical| |Biró Rozalia Ibolya|delegație|Klárik László Attila|prezent| |Blaga Vasile||László Attila|| |Boagiu Anca Daniela||Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru||Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Marian Dan Mihai|| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Marian Valer|| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel|prezent<br>prezent|Marin Nicolae<br>Markó Béla|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mazăre Alexandru|| |Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezentă<br>prezent|Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai|prezent<br>prezent| |Croitoru Cătălin||Nițu Remus Daniel|| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus|prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Dumitrescu Iulian||Pataki Csaba|| |Durbacă Eugen||Pavel Marian|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Păran Dorin|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Păunescu Teiu|prezent| |Federovici Doina Elena|delegație|Pelican Dumitru|| |Pereș Alexandru|prezent| |---|---| |Pop Gheorghe|| |Pop Liviu Marian|prezent| |Popa Constantin<br>Popa Florian|prezent| |Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu|prezent<br>prezentă<br>prezent| |Popescu Dumitru Dian|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei|prezent<br>prezentă<br>prezent| |Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion|prezent<br>Guvern<br>concediu| ||medical| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent|

95?

Da.

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 7 octombrie 2015.

Declar ședința deschisă și vă anunț că din totalul de 166 de senatori și-au înregistrat participarea 95, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită. Există probleme legate de ordinea de zi? Domnule senator Bodog, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. În numele Grupului PSD, aș dori să solicit trecerea proiectului de la poziția 20 pe poziția 3.

Dar aș vrea să-l individualizați, vă rog.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 – L456/2.09.2015. Procedură de urgență are.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Puiu Hașotti, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am toate motivele să sper că dumneavoastră îmi puteți oferi un răspuns.

La punctul 2 al ordinii de zi este o propunere legislativă foarte interesantă, care are și raport favorabil. Au fost șase amendamente ale domnului președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ale domnului Asztalos. Au fost înglobate în raport. Este o propunere legislativă bună, corectă, interesantă a domnului deputat Liviu Dragnea.

Termenul de adoptare tacită a acestei propuneri legislative este 23 decembrie. Toate celelalte puncte din ordinea de zi au termen de adoptare tacită, evident, mult înainte de 23 decembrie: în octombrie și în noiembrie.

Se nasc două întrebări. De ce la punctul 2 al ordinii de zi este această propunere a domnului deputat Dragnea, care are termen de adoptare tacită ultima din toată lista ordinii de zi? Și a doua întrebare este dacă propunerea domnului Dragnea este mai importantă decât proiectele, numeroasele proiecte pe care le avem astăzi la ordinea de zi, ale Guvernului Ponta și care sunt plasate în ordinea de zi după propunerea domnului Dragnea, care, repet, are adoptare tacită mult după proiectele Guvernului.

Dacă există vreo explicație... cred că există, domnule președinte. Probabil, nu știu, PSD-ul e mai important decât Guvernul. Ar putea fi o explicație. Nu știu. Aștept. Poate și dumneavoastră aveți ceva explicații...

Da, numai o secundă, numai o secundă.

Acum, e o chestiune care ține de ordinea de zi. Aveți să faceți o propunere?

Că trebuie s-o supun aprobării plenului Senatului.

Nu, domnule președinte de ședință, nu am de făcut o propunere. Solicit o explicație de la Biroul permanent.

Am înțeles, am înțeles.

La modul extrem de pozitiv în care ați vorbit despre acest proiect, și bănuiesc că așa și este, v-ați exprimat corect părerea despre un proiect de lege. Recunosc că și eu am aceeași părere. Sigur că am putea să încercăm să găsim o explicație care ține de funcționarea corpului tehnic al Senatului.

Opinia mea e că este o chestiune asupra căreia ne-ați atras atenția să nu se mai întâmple. O să încercăm să așezăm întotdeauna – nu eu, Biroul permanent – în ordinea cronologică proiectele de lege, sigur, ținând cont de împrejurarea extrem de importantă, ca să nu fim puși în situația să nu aprobăm toate actele normative.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, este o explicație, hai să spunem, convenabilă. Sunt convins că și dumneavoastră sunteți la fel de convins ca și mine că propunerea domnului deputat Dragnea nu este mai importantă decât proiectele Guvernului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Acum, n-o să facem, sper, la începutul acestei ședințe o discuție pe dinamica proiectelor legislative pe care le avem spre dezbatere. În general, eforturile Biroului permanent sunt îndreptate în a nu avea situații în care acte normative importante – toate sunt foarte importante, în opinia mea, și cele care vin de la colegii noștri, și cele care vin de la Guvern – să intre în adoptare tacită.

Dacă alte chestiuni nu există, cu propunerea pe care a făcut-o domnul nostru coleg Bodog, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Am deschis, vă rog să votați.

84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Programul de lucru pentru astăzi, pe care-l supun atenției și votului dumneavoastră: declarațiile politice, care au fost deja, și lucrări în plenul Senatului de la 10.30 la 13.00.

- Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

- Dacă Senatul este de acord,

Luni: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30 – ședința pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului și 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți: 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

Miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului.

Joi, 15 octombrie – lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale. Sunt intervenții legate de programul de săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră acest program.

Vă rog să-l votați.

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Și programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Înainte de a continua dezbaterile pe un proiect pe care l-am întrerupt ieri, îl rog pe domnul senator Nicolae Vlad Popa, pe o chestiune de procedură, am înțeles.

Da, o problemă organizatorică, de procedură. Stimați colegi,

Rugăminte: sigur că mulți dintre dumneavoastră sunteți punctuali. Acum am votat programul de lucru de la 10.30. Am pierdut timp. Lucrul ăsta... Vă rog foarte mult, este o chestiune de respect reciproc. Dacă unii sunt punctuali, ceilalți să respecte această punctualitate.

Dar vreau să mai spun un lucru, și aici e o chestiune care ține chiar de un gen de protest. Nu putem să facem și să schimbăm programul cu două ore înainte, așa cum s-a întâmplat ieri. Suntem oameni care ne facem o agendă a zilei. Nu putem, după două ore, să ne reorganizăm, să ne refacem agenda, pentru că a intervenit... nimic nu poate să intervină atât de urgent încât să se modifice programul nostru atât de repede. Trebuie să avem cel puțin 24 de ore înainte, ca să ne putem face și noi programul zilnic.

Deci chestiunea aceasta... și asta este pentru Birourile permanente și Birourile permanente reunite, să se gândească că programarea se face cu mult timp înainte.

Și, ca să dau un exemplu, să știți că la Parlamentul European ai programul fixat cu un an înainte, votat, care nu se schimbă niciodată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Luăm act de observația pertinentă, de cele mai multe ori, a domnului senator.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1, continuăm discuțiile pe Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere.

Există, în continuare, înscrieri la cuvânt?

Știți că avem și amendamente care au fost respinse.

Ai noștri colegi care le-au făcut doresc să le susțină în plen, da?

Doriți să susțineți amendamentul? Vă rog.

Întâi susțineți amendamentele și după aceea continuăm dezbaterile.

Domnule Vegh, sunteți înscris la cuvânt.

Domnule Calcan, aveți cuvântul pentru susținerea amendamentelor respinse de comisie.

## Mulțumesc.

Am mai multe amendamente. Le-aș lua pe rând.

Unul dintre acestea se referă la faptul ca sediul Gărzii regionale să fie la Târgoviște, în loc de Ploiești. Și aveam o motivație foarte simplă.

Este vorba de cele trei județe: Argeș, Dâmbovița și Prahova. Realitatea este că, pentru a face, până la urmă, economii substanțiale în buget, este absolut firesc ca sediul să fie undeva la centru. Există acolo sediul Romsilva, foarte mare, poate să găzduiască această locație și în acest fel evităm ca în fiecare săptămână sau zi de zi membrii celor din Argeș să meargă atât de mare distanță, până la Ploiești. Așa, la Târgoviște, la centru, se pot întâlni și sunt și mult mai eficienți.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Severin Georgică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu putem face discuții pe amendamente respinse, le supunem numai... le susținem și le

Cu părere de rău, amendamentul... pentru dumneavoastră cu părere de rău, amendamentul a fost respins.

Alte amendamente?

Vă rog, domnule senator.

Voiați să propuneți să-l facem la Arad?

Da.

La Brașov!

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Mulțumesc mult.

La Roman, la Roman.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

De astă dată sper să am mai multe șanse.

E vorba de un amendament referitor la nivelul de salarizare propus în ordonanță. Și mă refer la...

Valentin Calcan – PSD.

Vă mulțumesc. Da, e OK.

Stimați colegi,

În ordonanță se propune și o grilă de salarizare, pe care am înțeles-o. Este vorba de faptul că acești oameni au o foarte mare responsabilitate, trec și printr-un test de integritate și trebuie să fie foarte bine plătiți. Sunt de acord cu acest lucru, este un lucru foarte bun. Dar există acolo o poziție unde spune „muncitor”. Iar la muncitor salarizarea este între 2.300 de lei și 2.500 de lei, adică între 23 de milioane de lei vechi și 25 de milioane de lei vechi – pentru un muncitor.

Eu, vă spun sincer, nu pot să votez un salariu pentru un muncitor la 23 de milioane de lei. Pentru că asta înseamnă să nu recunoaștem, până la urmă, poziția muncii fiecăruia într-o societate.

Eu sunt convins că trebuie să plătim performanța, trebuie să plătim studiile pe care fiecare și le ia, funcția pe care o obține, răspunderea pe care o are. Dar, sincer, un muncitor – între 23 și 25 de milioane de lei vechi, eu cred că nu este în regulă.

Gândiți-vă ce ar însemna, până la urmă, ca o paralelă, într-un sistem privat, să vină și alți muncitori, eventual, să spună: domnule, eu am auzit că există salarii de muncitor de

25 de milioane; vreau și eu! Haideți să analizăm cu seriozitate și să punem lucrurile acolo unde trebuie să fie.

Deci amendamentul meu se referă ca strict la poziția de muncitor să nu existe acest salt salarial, să fie salariul care a fost și până acum, grila care a fost și până acum. Nu contest celelalte grile, care înseamnă, până la urmă, răspundere, dar, încă o dată spun, pentru muncitor eu cred că nu este în regulă și nu pot să susțin așa ceva.

Vă rog să analizați și sper că-mi veți da dreptate. Mulțumesc.

Domnule senator Calcan,

Dacă mai aveți și alte amendamente respinse, v-aș ruga să le susțineți, pentru că le pot supune la vot, și să urmeze discuții generale.

Vă rog, dacă mai aveți și alte amendamente respinse.

Nu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

În aceste condiții, supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator legat de salarizarea personalului muncitor.

Mai avem o problemă. Domnul senator Alexandru Vegh a făcut, a susținut ieri un amendament care a fost respins. Pentru a-l reaminti, îl rog pe domnul senator să poftească la microfon, pentru că n-a fost supus votului. Să-l supunem astăzi și votului dumneavoastră și continuăm cu dezbateri generale.

Microfonul 2, domnul senator Alexandru Vegh.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la susținerea amendamentului, aș vrea să fac câteva lămuriri vizavi de cele exprimate ieri, pentru că am impresia că am fost înțeles greșit de unii colegi... de un coleg, că eu sau noi am fi, că opoziția ar fi împotriva tăierilor ilegale.

Nu, deci eu mi-am exprimat un punct de vedere vizavi de modul în care se propune reorganizarea acestei instituții, care se numește Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic, care și până în prezent, în momentul de față, avea datoria și avea în atribuții verificarea, împreună cu alte instituții, gen Jandarmeria, Poliția, verificarea tăierilor ilegale din păduri. Și acum vine Guvernul, din cauza ineficienței de până acum... venim și le acordăm, transformăm, sigur, dăm altă denumire instituției – aceeași Mărie, cu altă pălărie –, cu niște salarii foarte mari, așa cum preciza și colegul meu, domnul Calcan.

Dânsul s-a referit doar la muncitori, dar eu spun că și la celelalte categorii putem să ne referim. Și noi, chiar Comisia pentru dezvoltare regională, am propus reducerea cu 30% a acestor salarii de încadrare la toate categoriile de personal. Dacă-mi permiteți, aș vrea să susțin și acest amendament.

Și aș vrea să susțin și amendamentul meu, care se referă la... cred că acest amendament ar rezolva o mare parte din problemele ridicate. Deci n-ar trebui să existe centre regionale, ci în fiecare județ ar trebui să fie un comisariat puternic, care să fie aproape de cei care se ocupă efectiv de exploatarea pădurilor, cu mai mulți angajați, tocmai în ideea de a eradica furtul din pădure. Cred că ar fi o soluție mult mai eficientă.

Aceste două amendamente, vă rog, domnule președinte, să le supuneți votului. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Motoc.

Urmează domnul senator Severin, dacă-și păstrează înscrierea la cuvânt domnul Severin.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu.

Primul amendament, iertați-mă. Primul amendament.

Care este primul?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cel legat de salarizare.

36 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 7 abțineri.

Amendamentul a fost respins. Este vorba de amendamentul privind reducerea cu 30% a salarizării întregului personal, ca să fie lucrurile clare.

Al doilea amendament îl supun aprobării dumneavoastră.

Continuăm dezbaterile.

Domnul senator Ghișe, microfonul 2, dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Într-un minut vreau să-mi exprim o opinie cu privire la ce s-a votat adineauri, și anume: domnilor, am ajuns în Parlament să dezbatem salariul unui muncitor la Garda de Mediu, dublu față de salariul a doi profesori debutanți?

În plus, mă întreb, așa, ca cetățean român: domnule, structura asta, Garda de Mediu, are treabă cu Ministerul Mediului?

Păi, dacă da... structura silvică asta... dacă da...

Garda forestieră.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Dacă da... forestieră, cum i-o zice... Păi, domnule, asta nu trebuie s-o facem prin lege, domnule. Asta trebuie făcută prin hotărâre de guvern, domnule. Adică...

## Păi, foarte rău că-i ordonanță!

Nu vă supărați, structuri de organizare și funcționare a unor unități subordonate ministerelor... nu trebuie să le aprobăm noi organizarea prin lege, că de aia în țara asta este atâta haos.

Noi avem în structura Ministerului Public două direcții care au legi speciale de organizare și funcționare. Nu-i normal așa ceva. Este normal să aprobăm Legea de organizare și funcționare a Guvernului, după care Guvernul, oricare ar fi el,

A, renunță, mulțumesc. Domnule senator Motoc, microfonul central. Și domnul Pașcan, da?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că și colegii dinaintea mea sau o parte dintre ei au sesizat esența acestei ordonanțe emise de Guvern. Guvernul a constatat că aceste comisariate de regim silvic și cinegetic nu au funcționat așa cum trebuie și, în loc să ia măsurile necesare pentru a le schimba modul în care funcționează, le transformă... deci transformă aceste comisariate în această Gardă forestieră, ca pretext, de fapt, pentru a mări salariile oamenilor de acolo. Nu era mai simplu să le mărească salariile celor din interiorul acestei instituții deja existente?

Cred că era mult mai simplu și nu era această semipăcăleală pe care încearcă să ne-o inducă. Pentru că, într-adevăr, acum, când se discută despre o Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar, să venim acum și să propunem măriri de salarii, un asemenea nivel al salariilor pentru o instituție, nou-apărută, ce-i drept, dar care o înlocuiește pe alta nefuncțională, mi se pare ceva cu totul și cu totul anormal.

În aceste condiții, vă spun că nu este normal să transformăm, de la o zi la alta, o instituție în alta doar cu scopul de a mări salariile oamenilor care sunt în interiorul acestei entități.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Pașcan, vă rog.

I-am dat cuvântul, nu pot să-l mai iau.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Am spus și ieri și o spun din nou: nu rezolvăm o problemă de fond printr-o modificare formală. Câtă vreme în această nouă structură nu se face altceva decât se preia personalul de la comisariatele acestea cinegetice – care tocmai acest rol îl aveau – și înființăm o nouă structură, pe care o răspândim regional în România, fără ca cea inițială – de la care preluăm și personalul, atenție! – să-și fi demonstrat eficiența, să fi stopat jaful din pădurile României, nu facem altceva decât ceea ce ne urmărește ca un blestem de 25 de ani încoace: „Mirceo, arată-le că lucrezi!” Adică dă impresia că te preocupă și faci ceva.

Mai mult decât atât, stimați colegi, eu cred că, pentru a stimula existența unei asemenea structuri și eficiența ei, ar trebui ca salariile să fie stimulative, în sensul de a fi acoperite procentual cu o parte din ce descoperă, din ce recuperează prejudiciile la bugetul de stat, cum se întâmplă și la alte instituții, cele fiscale, de pildă.

Adică poate să ia salariul de 10.000 de lei șeful, poate să ia muncitorul 2.500 de lei, câtă vreme are un bonus din ce recuperează, prejudiciile, furturile, și recuperează bani la bugetul de stat. Așa ar fi stimulativ. Altminteri, iei personalul, iei instituția, îi schimbi doar denumirea și o faci regională, ca să dai impresia că ai făcut ceva. Nu schimbi fondul problemei, nu stârpești, nu stopezi jaful.

Mai mult, mă uit și la expunerea de motive, unde se spune „pentru o mai bună eficiență în monitorizare și control”. Dar până acum ce i-a împiedicat pe cei de la comisariatele silvice să aibă o mai bună eficiență în monitorizare și control?! Cine a fost sancționat, cine a plătit pentru că nu s-a stopat hoția din pădurile României? Dar unde este Romsilva, unde sunt direcțiile silvice, care oricum au în administrare cam tot ce înseamnă păduri în România? Unde sunt ocoalele silvice de regim privat, care administrează și au câștigat prin licitații, în toată țara, administrarea ariilor naturale protejate? Haideți să nu ne facem că lucrăm!

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Constatăm că există suficiente probleme la acest proiect. Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mihai Fifor, microfonul central.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai pentru că sunt atâtea probleme, vă propunem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, să analizăm și să vedem ce facem.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Două săptămâni. Mulțumim frumos.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie a proiectului, sperăm noi, pentru îmbunătățirea acestuia.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Zero abțineri și un vot împotrivă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Zero abțineri și un vot împotrivă.

Proiectul se retrimite la comisie.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup.

Domnule senator Popa, vă rog să luați loc.

Inițiatorii sunt?

Pe scurt, domnul senator Butnaru.

Comisia pentru drepturile omului.

A, sunteți pentru raport.

Da.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest proiect, domnul senator... domnul ministru Gabriel Lungu. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Rog persoanele care...

Propunerea legislativă are ca obiect crearea unor mecanisme de promovare a valorilor...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...nu sunt membre ale Senatului, inclusiv corpul tehnic, să părăsească sala.

Un pic, domnule ministru.

Domnule senator Țapu, nu mă puneți în situația delicată să fac observații pe care nu le meritați.

Rog persoanele care nu sunt membre ale Senatului, cu această calitate de senator, să părăsească sala. Și rog secretarul general să asigure, din acest punct de vedere, continuitatea și liniștea ședinței.

Legat de... Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect crearea unor mecanisme de promovare a valorilor privind demnitatea umană și toleranța față de diferențele de grup, fiind vizate trei domenii în care se pot dezvolta aceste mecanisme de promovare: educația, mass-media și activitatea funcționarilor din administrația publică locală și centrală.

Prezenta inițiativă legislativă are în vedere promovarea acestor principii, astfel încât să fie integrate în viața socială, spre deosebire de legislația în vigoare, care vizează sancționarea încălcării principiilor din acest domeniu.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, raportul comisiei.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup. Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 6 octombrie 2015 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa care este parte integrantă a prezentului raport.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Având în vedere cele de mai sus, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 25 octombrie 2005, propunerea legislativă urmează a fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

când noi venim cu ordonanțe? Ori suntem serioși, ori ne autoflagelăm, ori nu mai știu nici eu. Nu mai înțeleg. Și-mi pare rău...

Am înțeles. Mulțumim.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

...că, după 5 mandate, declar că nu înțeleg. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Pașcan. Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Eu cred că proiectul legislativ pe care-l dezbatem astăzi...

Mulțumesc, domnule președinte.

M-am înscris și mai devreme, am vrut puțină procedură, dar n-am avut noroc în viață...

Eram în procedură deja și nu puteam să mai întrerup.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

...așa că o să vă rog să mă ascultați și la punctul anterior, ăla cu Garda.

Noi am avut niște discuții – și nu fac un secret – legate de prezența noastră la vot și parcă am avut gura aurită. Bine, nu e prima dată când mi se întâmplă.

Ieri am avut în comisie această ordonanță cu Garda de Mediu. Iertați-mă, e un proiect destul de labil, ca să nu spun... plus chestia cu salariile, care a depășit orice limită. Noi ne autoflagelăm, alții... trebuie s-o spun... și foarte greu... cu domnul președinte am spus: hai, măi, să-i dăm drumul! Nu ne trecea prin cap că azi intră în plen.

Nu se poate! Această lipsă totală de coerență pe care am mai spus-o...

După această ordonanță am o propunere legislativă. Alt nivel, altă chestiune. După această propunere legislativă am un alt proiect de lege.

Vă rog să mă iertați. Atrag atenția din nou. Acesta nu este un mod coerent de a lucra la Senat, numai pe ideea ca domnii, pe care îi respect, să stea doar la două puncte aici, unul după altul, iar noi să ne mișcăm – probabil că mental ar dori unul – de la una la alta, aiurea, organică, neorganică, propunere, proiect de ordonanță, proiect de lege. Nu, nu-i corect! Din punctul meu de vedere, dacă vreți să se discute serios ordonanța cu Garda de Mediu, să vină ministrul, ca să vedem ce au în cap cu acea Gardă de Mediu.

Sunt de acord cu... și respect toți secretarii de stat cu probleme parlamentare, dar eu știu ce fac acolo, ce discută acolo. Noi ne zbatem între noi, stăm cum stăm, așteptăm niște legi iluzorii și dăm în stânga și în dreapta cu bani, în pofida tuturor declarațiilor pe care le fac unii lideri politici că să nu mai dăm pe categorii. Păi, cum să nu dăm pe categorii,

Îi rog pe colegii noștri să ia loc.

Domnul senator Pașcan, ca de altfel toți senatorii României, merită și respectul dumneavoastră.

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Vă rog. Iertați-mă, că...

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Acest proiect legislativ privind, într-un fel sau altul, impunerea toleranței este conceptual profund greșit.

Toleranța nu o poți impune cu forcepsul. Nu o poți impune coercitiv. Și, dacă noi suntem consecvenți de a fi doar tehnic consecvenți pe ce am stabilit până acum, în sensul că atunci când se prevăd modificări ale legislației privind educația, privind audiovizualul – cum este acest proiect – le judecăm distinct..., dar noi nu am acceptat imixtiuni, modificări ale legislației audiovizualului, intrând în cum organizăm examenele în învățământul preuniversitar, că trebuie să conțină discipline legate de toleranță, că trebuie să-i examinăm pe profesori în sensul ăsta, prin coerciție, adică să-i facem să iubească minoritarii, coetnicii noștri, să-i iubească cu forța, dacă se poate. Dacă nu, să-i amendăm. Dacă era atât de simplu, stimați colegi, n-am mai fi avut războaie, n-ar mai fi fost fascismul, i-ar fi iubit fasciștii pe evrei, dacă se putea, coercitiv, să se stimuleze sentimentele acestea de toleranță. Dar, repet, noi încercăm să modificăm acte normative, Legea educației, Legea audiovizualului, pentru că așa și-a închipuit cineva, că toleranța se poate impune cu forța.

Ba, mai mult, creăm o nouă structură: Departamentul de Protejare și de Promovare a Toleranței în cadrul Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Păi, această structură, până acum, și-a făcut datoria coercitiv, atunci când sunt încălcări ale legislației în domeniu, când cineva se simte discriminat, judecă, aplică sancțiuni și: „Noroc bun!”. Nu cred că această... acest proiect legislativ poate contribui, într-un fel sau altul, la primenirea atmosferei dintre noi și minoritari.

Ba, mai mult, să impunem Televiziunii, Radiodifuziunii să aloce spațiu 1% din programele sale pentru promovarea emisiunilor legate de toleranță este redundant, câtă vreme atât Televiziunea publică, cât și Radioul public au emisiuni în limbile minorităților. Fiecare este liber să se exprime, să-și promoveze cultura, valorile, nimeni nu este împiedicat.

Deci haideți să teoretizăm subiectul și să discutăm despre toleranță. Aceasta ne îndeamnă acest proiect și, dacă nu discutăm, să sancționăm coercitiv. Pentru ce? Chiar a ajuns ura atât de mare în această țară, încât nu mai putem trăi unii cu ceilalți? Ne trebuie legi care să ne impună toleranța? Toleranța cred că vine din sinea noastră, a fiecăruia. Este un sentiment pe care-l cultivi de-a lungul existenței tale și-l transmiți copiilor. Românii au fost totdeauna un popor tolerant, nu au nevoie de legi care să le impună coercitiv toleranța.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Motoc.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte,

Eu vin dintr-un județ și dintr-o zonă, Dobrogea, considerată de mulți un model de conviețuire, în general multietnică, dar nu numai. Dar, pentru a exista acest model, n-a fost nevoie, așa cum spunea și colegul meu, de lucruri care să fie neapărat forțate, în modul acesta, legislativ.

Domnul deputat Liviu Dragnea joacă, în ultima vreme, rolul de lup singuratic. Ați văzut, candidează singur la conducerea partidului și înaintează un...

înaintează un... înaintează... Scuze! E doar în contextul... este doar în contextul a ceea ce urmează să spun.

Păi da, dar ați făcut... legat de persoane.

...vine cu un proiect, cu o inițiativă legislativă pe care o semnează doar Domnia Sa și fără să mai alăture numelui său și alte nume din rândul dumneavoastră, eventual.

Eu... eu cred că Domnia Sa, după trei sau patru mandate de președinte al consiliului județean în Teleorman, un județ care nu excelează prin gradul de prosperitate al oamenilor, încearcă, probabil, să-și ceară scuze față de cei care fac parte din grupul social al oamenilor cu averi foarte mici sau inexistente. Încearcă, în felul acesta, să le ofere, probabil, posibilitatea să se adreseze în instanță împotriva Domniei Sale, că i-a adus în gradul acesta de sărăcie după atâtea mandate. Altfel nu se justifică ceea ce dumnealui vine... ceea ce face dumnealui astăzi, venind în fața dumneavoastră cu această propunere legislativă.

Eu mă aștept de la doamna Andronescu, care de foarte multe ori a avut reacții legate de imixtiunea unora prin proiecte... inițiative legislative în zona educației, să protesteze și acum și să spună că nu e normal ca cineva să ceară să modifice programe, să avizeze proiectele de manuale, prin această modalitate, introducând în textul acestei propuneri legislative astfel de impuneri legislative.

Eu cred că e o lege aberantă, una care nu are ce să caute, cu atât mai mult cu cât chiar Domnia Sa, în expunerea de motive, spune că avem o ordonanță a Guvernului care se referă la sancționarea tuturor formelor de discriminare, avem o lege privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați, avem și prevederi în Codul penal care se referă

în mod explicit la chestiuni care sunt luate în considerare în această inițiativă legislativă.

Noi ne opunem unei asemenea inițiative și vom vota în consecință.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi, Domnule președinte,

Mie mi se pare de-a dreptul rușinos la ce asist astăzi în Senatul României. Când în Senatul României am discutat despre o inițiativă legislativă a unui coleg de-al nostru prin prisma calității sau persoanei respective? Este intolerant să facem așa, mai ales când discutăm despre un lucru care se referă la intoleranță.

Doamnelor și domnilor colegi, nu intervin pentru că domnul deputat Dragnea este președintele partidului din care fac parte. Indiferent cine ar fi fost autor într-o astfel de situație, ca om care am trăit foarte mult pe băncile acestui Parlament, nu pot să accept modul în care, în opinia mea, pentru prima oară, se fac astfel de referiri la persoană.

S-au făcut la susținerea unui partid pentru un anumit proiect de lege. Și aia e politică. Un atac la persoană într-o manieră ca acea care s-a făcut acum, așa, cu voce foarte mieroasă, de la microfonul central, de către distinsul nostru coleg nu califică cu nimic modul nostru de a gândi în Senat despre proiectele de legi.

Și acum să vă spun de ce cred că acest proiect legislativ este extrem de important. Și am să încerc să vă aduc anumite argumente și de ce a fost adus mai sus pe ordinea de zi și cred că, dacă veți avea argumente la argumentele mele, atunci vom avea o discuție cinstită și corectă despre acest proiect legislativ.

În primul rând, așa cum se vede și din expunerea de motive, este vorba despre o instituție pe care nu o privim ca pe o instituție punitivă. Noi, când vorbim despre această instituție cu privire la politicile în domeniul combaterii discriminării, nu vorbim numai despre sancțiuni, vorbim și despre faptul că această instituție construiește politici, creează cadrul, urmărește locul, iar proiectul legislativ se referă la o propunere pentru crearea unor mecanisme în acest sens, nu pentru a sancționa intoleranța. Pentru aia sunt suficiente articole în proiectul legislativ.

Și acum să vă spun și de ce este extrem de oportună. Poporul român n-a fost niciodată un popor intolerant. Din contră, a fost un popor care, datorită multiculturalismului și situației sale geografice și geopolitice, a fost extrem de tolerant. De ce atunci un astfel de proiect de lege?

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încerc să fiu de acord cu ce s-a discutat în sală și n-am decât niște observații de procedură, pe care vă rog să le luați în considerare, cu tot respectul și viteza de aprobare a legilor.

Deci, dacă e vorba de crearea unei noi instituții, aceasta este, _expressis verbis,_ cum ar zice domnul Dumitrescu, sau ceva asemănător, efectul unei legi organice. În România instituții se creează prin lege organică. Dacă doriți să respectăm ceva, lăsăm la o parte viteza de...

A doua chestiune, care-i foarte importantă, noi am mai avut discuția aceasta și la alte propuneri legislative, la o guvernare care are totuși destul de multe ordonanțe. Dacă sunt chestiuni atât de așteptate, atât de importante, se poate recurge și la acest instrument, ca să nu mai dăm naștere la discuții.

În al treilea rând, așa cum am făcut cu cea cu Garda de Mediu, nu sunt... nu sunt șef de grup, dar cred că o săptămână, să ne uităm pe ea, măcar sub aspectul să nu fie lege organică, să ne facem iarăși... să ne punem într-o situație delicată, ar fi bine să vedem.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan, 30 de secunde, drept la replică. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu-i niciun drept la replică. Voiam să iau cuvântul pentru că-i o fractură de logică. Dacă tot admitem că suntem un popor tolerant, deci nicidecum intolerant, nu văd de ce am avea nevoie de un departament de promovare a toleranței, dar, dacă tot îi promovăm sau avem nevoie de o asemenea lege, eu vă propun să creăm o subdiviziune a departamentului toleranței, în sensul de a fi tolerant și pentru votul celor răposați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Fără îndoială că nu putem, oricare dintre noi, să nu constatăm că am devenit o societate din ce în ce mai puțin

tolerantă, din ce în ce mai agresivă și suntem agresivi, de cele mai multe ori, unii în raport cu ceilalți. De aceea, pentru a încerca să reechilibrăm lucrurile, mi se pare că o inițiativă legislativă de acest fel este bine-venită.

Domnule președinte,

Aș vrea de la acest microfon să exprim în numele Comisiei pentru învățământ regretul că ea nu a fost repartizată și spre comisia noastră, pentru că, în mod sigur, am fi amendat-o în câteva din articolele ei. Așa, spre exemplu, în art. 24, cred că este potrivit să avem un ghid de bune practici, dar nu să fie destinat cadrelor didactice, pentru că școala, în esența ei, promovează demnitatea umană și toleranța. De aceea, pentru că n-a fost la noi la comisie, o să încerc să promovez un asemenea amendament la Camera Deputaților, care este camera decidentă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Hașotti, microfonul 2. Vă rog.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Aici s-au făcut o serie întreagă de remarci. Domnul senator Șerban Mihăilescu ridica o chestiune extrem de importantă.

Soluționată de Comisia juridică, prin aviz.

Am înțeles.

De asta nu..., domnule senator, că nu are rost.

Au fost o serie întreagă de..., nu de obiecțiuni...

Nuanțări.

...nuanțări ale legii... e un amendament care conține șase... Este un raport care conține șase amendamente juste făcute de domnul președinte Asztalos, dar se adaugă la acestea și ceea ce spunea doamna senator Ecaterina Andronescu. Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință... sau un lider de grup poate ar fi bine să propună retrimiterea la comisii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Vă aduc la cunoștință raportul comisiei de admitere, cu amendamente respinse. Amendamentele respinse sunt susținute de inițiator?

Nu sunt, situație în care consider dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Pe...

Vă mulțumesc. Pe formula de explicare a votului, dacă vreți.

Pe scurt.

Am rămas absolut uimit că un proiect legislativ foarte bun, prin care se dorește reglementarea, într-adevăr, a unor lucruri a fost calificat în felul acesta. Am votat cu mare bucurie acest proiect care... sigur, poporul român este un popor tolerant... _(Discuții în sală.),_ dar avem nevoie de niște lucruri.

Dacă ați putut vedea în ultima vreme, inclusiv pe rețelele de socializare, mai ales generația tânără, dar nu numai, încearcă să reglementeze într-un sens pozitiv spațiul public. Ați văzut un anumit tip de muzică, care inundă posturile...

Domnule senator, v-am rugat, pe scurt, pentru că...

...de televiziune și așa mai departe.

...mai doresc și alții să dea explicații de explicare a votului.

O secundă...

Vă mulțumesc.

Un minut doar.

Eu aș răspunde câtorva lucruri. Deci nu se înființează o instituție nouă, ci este în cadrul Consiliului Național de Combatere a Discriminării un departament. Asta nu înseamnă instituție nouă, nu înseamnă cheltuieli în plus și nu înseamnă alte lucruri.

Deci cred că votarea acestui proiect legislativ este un lucru bun și, la Camera Deputaților, într-adevăr, cu anumite amendamente, poate fi un proiect și mai bun.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Pereș, explicația votului.

Mulțumesc, domnule președinte, că în sfârșit ați observat. Cam de vreo jumătate de oră doresc să iau cuvântul.

Tot președintele e de vină, ca întotdeauna.

Păi acum, dacă doriți, pot să acuz și secretarii, dar, având în vedere că și eu sunt secretar și mai greșesc câteodată, vă fac dumneavoastră această observație.

Vă rog. Vă rog.

Pe de altă parte, am dorit să iau cuvântul puțin la explicarea votului pentru a spune că nu vreți să luați în seamă deloc nici deciziile Curții Constituționale privind rolul Parlamentului în ceea ce înseamnă a legifera cu privire la structurile care funcționează în cadrul Guvernului. Există o decizie a Curții Constituționale și, de multe ori, conform acestei decizii, ați votat și dumneavoastră împotriva unor propuneri legislative care vizau înființarea de noi agenții sau structuri guvernamentale.

Pe de altă parte, foarte bine a explicat și domnul Șerban Mihăilescu aici, nu este rostul nostru a organiza și înființa un nou departament în cadrul unui departament, care să se ocupe de o problemă care, la urma urmei, este o problemă delicată, dar înțeleg că până la urma urmei este o chestiune de voință ca să fie și aplicată.

Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că sunteți – sigur, cei care ați votat pentru acest proiect, această propunere legislativă – susceptibili să încălcați o normă constituțională. Și repet încă o dată faptul că, din acest punct de vedere, noi, ca Senat – și nici Camera Deputaților –, nu putem să legiferăm în ceea ce înseamnă treburi interne ale Guvernului României.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, punctul 20, devenit punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul? Nu este.

Da?

Din partea Guvernului României, la punctul 20, domnul Răzvan Vulcănescu. Este. Am văzut. Microfonul 8.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de_

_stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al inițiativei legislative este reprezentat de modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, raportat la activitatea celor trei corpuri profesionale: Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România și Colegiul Farmaciștilor din România.

Ministerul Sănătății a înaintat Comisiei pentru sănătate publică o serie de propuneri, care se regăsesc în raportul de admitere, cu amendamente. Având în vedere aceste aspecte, susținem propunerea legislativă în baza raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, în sensul eliminării interdicției membrilor Colegiului Medicilor din România, ai Colegiului Medicilor Dentiști din România și ai Colegiului Farmaciștilor din România de a ocupa o funcție pentru mai mult de două mandate.

Totodată, se propune instituirea dreptului celor care ocupă funcții în cadrul corpului profesional de a putea cere suspendarea contractului individual de muncă sau de a putea părăsi, în mod limitat și strict controlat, locul de muncă pentru a putea exercita atribuțiile ce le revin în calitate de membri ai organelor de conducere.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil, cu unele observații și propuneri. Și am ținut cont de ele. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avizat favorabil propunerea legislativă.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, domnul Francisk Iulian Chiriac, secretar de stat în Ministerul Sănătății, domnul Gheorghe Borcean, președintele Camerei Medicilor din România... al Colegiului Medicilor din România, domnul Cârstea Constantin, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, doamna Ecaterina Ionescu, președintele Colegiului Medicilor Dentiști din România, și doamna Elena Popescu, în calitate de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România. În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care sunt supuse votului și care au fost adoptate și se regăsesc în anexă.

În ședința din 22.09.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. S-a înscris domnul senator – era să spun doctor, dar nu greșeam prea mult –, domnul senator Boeriu.

Vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și Șerban Mihăilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu din capul locului vă spun că eu consider că nu ar trebui să votăm această propunere legislativă. În primul rând pentru că nu trebuie să acredităm ideea că nu mai există alți medici sau farmaciști capabili de a conduce Colegiul Medicilor. Aceste structuri profesionale și-au găsit o dată pentru totdeauna conducătorii și cu ei rămânem.

În al doilea rând pentru că funcția de conducere nu este o profesie, ca să o practici până la pensie, este doar o funcție absolut provizorie.

În al treilea rând, se știe că nu există oameni de neînlocuit, mai ales în sisteme atât de mari, cu mii și mii de specialiști, atât medici, cât și stomatologi, cât și farmaciști, iar în al patrulea rând vreau să subliniez că nu întotdeauna vechimea în funcție te face mai bun. Doar vinul devine mai bun prin învechire, nu și conducătorii. Așa că eu cred că ar trebui să respingem o asemenea propunere legislativă.

Eu așa voi face și vă îndemn și pe dumneavoastră. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Mi-a plăcut comparația domnului coleg. Vă rog, microfonul central.

Iertați-mă...

E ziua specială a domnului Șerban Mihăilescu. Îmi place. Vă rog.

Nu. Eee... Dar nu mai... Tac. Că pe urmă ziceți să-mi cer scuze.

Eu aveam fixația cu Colegiul Biochimiștilor și Biologilor, care, de ani de zile, au pus mâna, au acaparat puterea – cu tot respectul, domnule doctor –, dar mi-a spus domnul președinte că această instituție care omoară toată țara nu face obiectul reglementării.

Așa e.

Dacă nu face, îmi pare rău. Dar aș vrea să atrag atenția încă o dată Ministerului Educației și Ministerului Sănătății că acest Colegiu al Biologilor și Biochimiștilor, de la înființare, are aceeași conducere, care pune stavilă oricărei liberalizări a exercitării meseriei pentru care s-au pregătit cu studii superioare.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Oți fi știind dumneavoastră ceva. Domnul senator, domnul doctor, domnul senator, cum doriți, Bodog.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac precizarea că prevederea legislativă, actul normativ pe care îl modificăm se referă doar la Colegiul Medicilor și Colegiul Farmaciștilor, organisme care trebuie să funcționeze conform reglementărilor europene. Deci, chiar dacă ne-ar plăcea ca atribuțiile acestor organisme să fie preluate de Ministerul Sănătății, reglementările europene nu permit. M-am documentat pe această speță. Și, în altă ordine de idei, organismele de conducere ale celor două colegii sunt alese prin vot de către toți membrii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Luchian.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere.

Vă rog, domnule doctor. Domnule senator, pardon! S-ar părea că azi e ziua doctorilor.

Domnule senator Tătaru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorul..., de fapt inițiatorii au venit cu mai multe precizări și prima propunere a fost că toate funcțiile de conducere, în afară de președinți, care să rămână la două mandate, atât la nivel central, cât și teritorial... au propus-o ca modificare.

Evident că, în urma discuțiilor din comisie cu cei de la Colegiul Medicilor, cu Ministerul Sănătății, s-a dorit o revenire la Legea nr. 74/1995, care nu punea această interdicție. Plecând de la ideea că este un organism profesional, fără caracter politic, nu are caracter patronal și nici sindical, cred că putem lăsa la latitudinea adunărilor generale numărul de mandate privind ocuparea funcțiilor în organizațiile profesionale.

Reglementările pe care le facem... Cred că nici nu trebuia reglementată prin Legea sănătății, ci prin statutul profesional și atât, din punctul meu de vedere. Probabil că la Camera Deputaților se vor face o serie de amendamente și, chiar dacă inițiatorii majoritari au fost de la deputați, cred că se va îmbunătăți caracterul acestei legi.

Așa încât vă propun să o votăm.

Mulțumesc tare mult. Domnule senator, vă rog, microfonul 1. Todirașcu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Voi interveni foarte scurt, o fac foarte rar, dar de data aceasta chiar voiam să-i mulțumesc colegului nostru de la PSD privind remarcile destul de intense și multiple privind Ordinul Biologilor.

Intervenția mea nu este doar pe acel subiect, ci și legat de ceea ce discutăm astăzi. Plecăm de la art. 41 din Constituție, în care se menționează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Or, diverse autorități publice sau organizații profesionale pe care noi le definim prin lege... modul de funcționare, nu ar trebui să încalce acest articol din Constituție.

Cu alte cuvinte, noi trebuie să fim foarte atenți ce drepturi și ce mandat le dăm acestor autorități pentru ca cei care sunt profesioniști în domeniu, adică au studii, au educație continuă la zi, să nu fie totuși obstrucționați în accesul lor pe piața muncii doar prin niște avize superficiale sau condiționați de o taxă de membru sau de cursuri cumpărate de la conducerea acelor instituții.

Și, în încheiere, aș vrea să-i spun domnului senator că în ceea ce privește Ordinul Biologilor chiar am o inițiativă legislativă, pe care o să o depun în câteva zile și o propun tuturor celor care sunt interesați să o studieze, eventual să o semneze.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Aici vreau să spun că sunt de aceeași părere cu domnul senator Boeriu. Părerea mea este că la nivelul acestor colegii ale medicilor trebuie niște schimbări. Avem prea multe cazuri de malpraxis, avem prea multe tergiversări în aceste manifestări de malpraxis și totuși peste tagma medicilor parcă sunt prea multe, prea multe care se adună.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere?

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

-

- A... E cu amendamente. Trebuie să supun aprobării

- dumneavoastră, în aceste condiții, și propunerea legislativă. O supun aprobării dumneavoastră.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, precum și unele măsuri de corelare legislativă.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, ca întotdeauna, doamna Caraman este prezentă.

Aveți microfonul 9.

Vă rog, doamnă ministru, punctul de vedere.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ :

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al acestui proiect de act normativ este acela de a modifica Programul național de dezvoltare locală din program anual în program multianual, respectiv finanțare multianuală pentru obiectivele de investiții pentru autoritățile administrației publice locale.

Finanțarea multianuală se asigură în baza creditelor de angajament și a creditelor bugetare, precum și în limita acestora, aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, iar repartizarea pe unități administrativ-teritoriale și obiective de investiții se face în baza criteriilor de repartizare aprobate în baza Hotărârii Guvernului nr. 624/2015. Vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ în forma adoptată de Comisia pentru dezvoltare regională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă ministru.

Domnule senator Banias, vă rog, din partea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a fost sesizată, în vederea dezbaterii și elaborării raportului, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege, cu un amendament admis, care a fost preluat în raport.

În ședința din 29.09.2015, membrii Comisiei pentru dezvoltare regională au hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentul admis și amendamente respinse, cuprinse în anexa 1 și anexa 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, amendamente respinse, și proiectul de lege.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri...

După această modificare, nici măcar la propunerea președintelui consiliului județean, cum s-a întâmplat până acum... să nu mai vorbim de o aprobare a consilierilor județeni, cei care știu foarte bine realitățile din teren.

Sigur, este o idee lăudabilă că se trece la un concept nou prin acest program, acel concept multianual, dar să nu uităm că, în momentul de față, deja, pe această ordonanță, care a fost dată în vacanța parlamentară, au fost deja încheiate toate contractele multianuale și să avem în vedere că pe trei ani de zile banii deja sunt bătuți în cuie, deci nu cred că vor mai fi alte contracte, doamnă ministru, în anii viitori, pentru că se prevede exact în ordonanță că în limita fondurilor disponibile vor mai fi încheiate și alte contracte. Și aici nu vreau să discut care au fost criteriile și care este ponderea primarilor care au reușit să încheie aceste contracte.

Eu spun că nu funcționează bine și ar trebui... tocmai pentru acest lucru am propus și eliminarea tuturor articolelor din ordonanța de urgență care se referă la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013 și prin care să obligăm Ministerul Dezvoltării Regionale să vină cu un alt act normativ, care, într-adevăr, să îmbunătățească funcționarea Programului național de dezvoltare locală prin implicarea – vă spun, repet, a cincea, a zecea oară –, prin implicarea mai mult a consilierilor județeni, a consiliului județean, pentru că nu mă poate convinge nimeni că un funcționar din Ministerul... fie și al Dezvoltării Regionale cunoaște mai bine situația din teren decât cei localnici.

Amendamentul am dori, domnule senator.

Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc frumos.

Dezbateri generale. Începem cu amendamentele respinse.

Dacă autorii amendamentelor sunt prezenți și doresc să le susțină, poftiți la microfon.

Domnul senator Vegh Alexandru, microfonul 2.

Am să vă rog... Am o rugăminte. Să nominalizați articolul și, eventual, alineatul, ca toți colegii să vadă amendamentul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, așa cum... Înainte de a sublinia exact, vreau să fac câteva considerații vizavi de acest proiect de act normativ de care discutăm astăzi.

Așa cum a menționat și doamna ministru, printre altele, acest act normativ modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013, care se referă la Programul național de dezvoltare locală.

Trebuie să menționăm că acest act normativ, pe parcursul celor 2-3 ani de zile, a fost modificat de mai multe ori, dar, în momentul de față, din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, și al altor colegi, nu funcționează așa cum ar trebui, deși, poate, doamna ministru aici mă contrazice.

Acest program funcționează greu, este netransparent, banii sunt acordați pe anumite criterii subiective de către Ministerul Dezvoltării Regionale, la propunerea autorităților locale.

Da. Deci, ca atare, vă rog să supuneți la vot eliminarea articolelor de la I la IV, pe rând, pentru că au legătură, deci toate au aceeași justificare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dacă există la amendamente respinse și altcineva?

O să dăm 4 voturi, pentru că sunt 4 amendamente, practic.

Amendamente respinse, punctul I.

- abțineri.

Amendament respins.

Amendamente respinse, punctul II.

- Amendamente respinse, punctul III.

- Domnule senator Pașcan, microfonul central, aveți

- cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aici lucrurile trebuie expuse la modul realist și, sigur, sunt de acord cu ce a spus, în mod realist, colegul Vegh, colegul senator Vegh. PSD-ul și coaliția guvernării nu fac altceva decât să încerce să-și asigure mecanismele prin care să controleze alocările, fondurile către administrațiile publice locale. Pentru că este o înlănțuire de acte normative, pornind cu ordonanța aceea privind acceptarea migrației primarilor, aleșilor, după care, practic, au fost retrase atribuțiile consiliului județean, ale președintelui consiliului județean și ale consilierilor județeni de a tria, de a selecta acele proiecte considerate reprezentative și care sunt înaintate spre finanțare Guvernului. Exista acest filtru, a fost eliminat, deși actuala guvernare și reprezentanții săi clamează respectul pentru autonomia locală și promovarea acesteia, dar nu fac decât s-o încalce.

Uitați-vă, tot ce am hotărât noi, Legislativ, în ultima perioadă nu face decât să centralizeze, să creeze continuu noi instituții la nivelul Bucureștiului, al capitalei, ignorându-se voința celor din teritoriu. Cu atât mai mult, în aceste proiecte este mai mult decât evident... aleșii, consiliile locale... nu mai trec prin niciun filtru, vin cu proiectele direct la domnul Dragnea și la minister... mă rog, la cine a rămas în locul său, pe cine a așezat în fotoliul său de la Ministerul Administrației și Dezvoltării și, cu asta, i se stabilește, nu știu pe ce criterii... Știe, la nivel de minister, specialistul – chipurile – de aici ce se întâmplă în teritoriu. Adică el, de la mine, de la Mureș, știe mai bine ce proiecte sunt prioritare, că, evident, nu pot fi finanțate toate.

Iar prin această ordonanță se mai dă un orizont de așteptare. De ce? Există mari nemulțumiri și în rândul aleșilor puterii politice că nu le sunt finanțate proiectele, nu pot fi depuse alte proiecte noi, ci doar finanțate cele care deja sunt selectate și finanțabile.

Se creează acest cadru din nou, un nou vehicul prin care puterea își momește, își atrage, își finanțează administrația publică locală.

Dar nu uitați, stimați colegi, vorbim de bani publici, la care toate comunitățile trebuie să aibă acces, toți aleșii, fie ei primari sau consilii locale sau județene, sau președinți de consilii județene.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul senator Bădălău, microfonul 4.

Cred că spiritul acestei ordonanțe a fost tocmai unul de a întări autonomia locală și de a elimina o pârghie între comunitățile locale și cel care alocă fondurile, respectiv ministerul.

Și nu înțeleg cum consiliul județean putea să hotărască, vizavi de UAT, de ce investiții avea nevoie.

În acest moment, consiliul local al fiecărei comunități își hotărăște singur ce trebuie să dezvolte în acea localitate, și asta înseamnă autonomie locală, nu centralism.

Deci, în acest moment, avem sau încercăm să facem o autonomie locală corectă. Și ăsta e spiritul legii.

Nu putem spune că aceste fonduri sunt alocate discreționar, atâta timp cât fiecare UAT din această țară poate depune proiecte și, în funcție de necesitatea lor, ele sunt și finanțate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Deneș. Microfonul 4.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Auzeam un antevorbitor care începea să facă pe lupul moralizator, să ne spună cum făceau dumnealor când erau la guvernare și cum cred ei că facem noi acum.

Vreau să vă spun, stimați colegi din opoziție, că nu avem memoria atât de scurtă încât să nu ne aducem aminte, cei care am lucrat prin administrațiile publice locale, consilii județene, primării, cum se făcea împărțirea bugetului și cum accesau primăriile care nu erau de culoarea care guverna România în 2008–2012 fonduri pentru investiții.

Ați deschis în acea perioadă o grămadă de șantiere în România, care, dacă ar trebui să fie finalizate la ora actuală, am avea nevoie de vreo 40 de miliarde de euro, ceea ce nicio țară, nu de nivelul României, ci de un nivel și o putere economică mult mai mari, n-ar reuși să le finalizeze.

Actualul Guvern, prin politica pe care a făcut-o, a spus foarte clar: acolo unde există un anumit procent de execuție a lucrărilor, în principiu, peste 50%, 60-70%, se finalizează acele lucrări, după care se finanțează șantiere începute, cu o investiție cu procent mai mic. Apoi, sigur, prin programe și prin aceste propuneri de a aduce unităților administrativteritoriale investiții pe care le doresc, care să urmeze în funcție de disponibilitățile care există pentru astfel de investiții, să se finanțeze și noi șantiere. Asta se spunea. Iar dumneavoastră veniți și spuneți că actualul Guvern alocă bani discreționar. Nu, domnilor! Am învățat lecția și nu vrem s-o mai aplicăm și noi.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, vă rog, microfonul central.

Păi, știți ce înseamnă asta? Vă spun eu ce înseamnă asta. Chiar dacă ai un proiect avansat, dar nu ești unul dintre primarii puterii, poți să stai și să aștepți, că nu vei primi banii să-l termini nici în vecii vecilor.

Eu îi rog pe colegii care astăzi se află la putere, dar mâine s-ar putea să se afle în opoziție să se gândească că nu astfel de criterii sunt cele care ar trebui să stea la baza alocărilor pentru proiectele comunităților locale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Octavian Motoc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și doamna secretar de stat care reprezintă astăzi ministerul, am lucrat în Consiliul Județean Tulcea 13 ani – dumneaei mai mulți ani decât mine – și cunoaștem realitățile de acolo, din teritoriu.

Referitor la ceea ce au spus colegii mei de mai înainte, cu trimitere la această ordonanță, suntem de acord că, prin faptul că aceste comunități locale își pot trimite mai departe propunerile de proiecte, e o manifestare a autonomiei locale, însă doar în acest sens, pentru că nu există niciun fel de certitudine că un primar din zona opoziției va putea să primească vreun ban în acest mod.

Să nu-mi spuneți mie că ministerul va avea grijă să fie total... cu tratament egal pe relația cu cele două părți. Cu siguranță că la nivelul consiliilor județene, care au reprezentanți atât din cadrul puterii, cât și din cadrul celor din opoziție, se pot prioritiza cu mult mai bine proiectele necesare la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Eu cred că toți venim din viața reală și ne dăm seama de acest lucru.

Au existat programe de-a lungul timpului – și nu ne referim acum la un mandat de premier sau altul, dar programe care s-au derulat într-un mod al mersului de melc. Țineți minte, de exemplu, 577, în care se primeau bani cu țârâita, de-a lungul, poate, a 7-10 ani și parcă nu se mai termina niciodată, că, între timp, practic, intrau în construcție elemente constructive, tipuri de materiale de altă factură, mult mai noi, de calitate deosebită, în timp ce proiectul era în derulare și nu mai puteai să continui.

Eu aș dori să atrag atenția că aceste programe multianuale, dacă nu vor fi finanțate pe criterii de acest gen, politice, și nu vor avea continuitate, vom avea probleme deosebite, pentru că colegul Deneș – îi citez numele – spune că există proiecte începute în România de ordinul miliardelor de euro.

Sunt de acord, dar sunt multe dintre ele abandonate și nicio autoritate publică nu are dreptul, atâta vreme cât a început să finanțeze astfel de proiecte și le-a considerat prioritare la momentul respectiv, nu are voie să le abandoneze, pentru că, în felul acesta, intră în zona penală. Deci nu putem să abandonăm aceste investiții începute, în care s-au introdus bani publici, fără a fi finalizate și a fi puse în slujba comunităților respective.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator Deneș,

Legat de ce ați spus despre colegul meu, senatorul Pașcan, vreau să vă anunț un lucru. Conform Legii privind promovarea demnității umane și toleranței față de diferențele de grup, sunteți pasibil de o amendă de 60.000 de lei.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt și alte luări de poziție, la alte luări de cuvânt? Vă rog, domnule senator, microfonul 4. Domnul senator Neculai Bereanu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să vă aduc în atenție ceea ce spunea colegul nostru din opoziție și vreau să vin cu un caz particular, să zicem, județul Suceava, unde au fost depuse un număr important de proiecte și, din acel număr important de proiecte, să știți, dragi colegi, au fost foarte mulți primari din partea dumneavoastră care au depus aceste proiecte și pot fi verificate la Ministerul Dezvoltării. Nu s-a impus și nu s-a făcut niciun stop, astfel încât aceste proiecte să nu fie depuse și finalizate.

Deci nu există decât o singură condiție pentru a accesa, aceea de a crea și a depune proiecte la minister și a fi finalizate.

Mulțumesc.

Îi rog pe domnul senator Pașcan și domnul senator Deneș, câte 30 de secunde.

Avem un subiect important pe ordinea de zi. Vă rog tare mult.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că pentru cei care nu au tangență cu administrația publică orice argument, orice raționament poate fi valid, că nu ai reperele pentru a judeca. Dar eu vă spun, nu înțeleg cum stimulez autonomia locală, câtă vreme tu creezi filtru centralist aici, la București, de a promova sau respinge proiecte de dezvoltare.

Ceea ce se întâmpla înainte, și eu nu cred că noi putem lua ca model relele practici sau extremele, ca, de pildă, săli de sport construite în câmp, fără utilități, fără măcar acces la curent electric, apă, canalizare etc., bazine de înot construite la nivelul unor comune care nu aveau măcar resursele pentru a le întreține...

Toate lucrurile astea s-au întâmplat dintotdeauna la nivelul României, așa că nu găsiți să aruncați mortăciunea în curtea unui anumit Guvern. Toate au greșit. Vă amintesc de competiții ale lui Năstase, pe vremuri, pentru care domnul Țiriac îl gratula cu tot felul de premii.

Eu cred că, dacă noi, tot timpul, ne întoarcem la exemple negative pentru a ne justifica aceleași extreme, nu progresăm deloc.

Eu vă reamintesc... Și v-o spun în calitate de om care am judecat și am promovat proiecte în județul Mureș, în calitatea pe care am avut-o, de prefect. Împreună cu președintele consiliului județean, discerneam între proiectele înaintate de primării. Sunt în Mureș 102 unități administrative. Toate au proiecte, toate sunt îndreptățite să fie finanțabile, dar nu uitați că diferența între ce finanțează acum ministerul și onoarea sau obrazul ministrului administrației este un pic diferită... sunt diferite față de onoarea pe care o are un președinte de consiliu județean, un prefect care dă ochii cu primarii ăia zi de zi și trebuie să aibă criterii valide de a departaja între proiectele lor.

Aici este diferența.

Mulțumesc, domnule senator.

Ați eliminat exact veriga care trebuia, acel filtru elementar care știe care sunt prioritățile, realitățile unui județ și în ce direcție trebuie îndreptat.

Acum știe cel mai bine Ministerul Administrației și Dezvoltării. Aici este eroarea, de fapt.

Vă rog să încheiați.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Deneș.

Urmează domnul senator Bădălău, domnul senator Vegh. Dacă se poate, succint, vă rog.

Da, foarte scurt, pentru că mi s-a pomenit numele, vreau să-i spun domnului senator Motoc că eu nu am pomenit niciun nume. Dumneavoastră ați dedus, cred că ați dedus greșit. Și înțeleg că, deși sunteți în grevă japoneză, vă pricepeți la dat amenzi. De fapt, amenzi dumneavoastră ați dat poporului român mulți ani de zile.

Așa că, domnule senator Motoc, vă rog să...

Mulțumesc tare mult.

...fiți foarte atent la..., când vorbim, ce vorbim. Mulțumesc.

Domnul senator Bădălău. Urmează domnul senator Vegh. Haideți, poate încheiem dezbaterile generale. Domnul senator Bădălău, microfonul 4.

Domnule președinte, am să încerc să fiu scurt, pentru că nu știu cuantumul amenzii...

Amenzii...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

...domnului senator și trebuie să fiu atent.

Dar vreau să vă spun un lucru și am să vă dau un exemplu simplu. În mandatul trecut, ceea ce s-a întâmplat... lucrurile s-au desfășurat așa cum le propuneți dumneavoastră astăzi și cu ce ne-am ales? Ne-am ales cu săli de sport, așa cum spuneați, pe câmp, cu tot felul de parcuri prin păduri sau prin alte locuri, cu tot felul de telegondole peste lacuri, terenuri în pantă și alte lucruri.

În acest moment, comunitățile locale pot hotărî singure de ce investiții au nevoie: apă, canal, drumuri. Nu le mai trebuie un șef de la consiliu care să stabilească de ce trebuie să fie un teren în pantă într-o localitate. Autonomia locală, cu care toți am fost de acord, regionalizarea, pe care urma să o facem împreună, asta însemna, de fapt, să aducem decizia la cel mai jos nivel, la cel care trebuie să hotărască, de fapt, despre ce are... sau ce are nevoie comunitatea lui.

Nu să mai introducem încă un palier care să hotărască pentru comunitățile locale!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Vegh, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun, stimați colegi, că, din punctul meu de vedere, nu există autonomie locală, nu ar trebui să existe, fără o descentralizare. Lucrurile ar trebui să meargă simultan, dar, pe de altă parte... colegul nostru susține autonomia locală, pe de altă parte, ministerul vine cu acest proiect care centralizează excesiv funcționarea acestui program.

Rolul consiliului județean era pentru județe, practic, de a armoniza, de a corela aceste proiecte, pentru că am avut, credeți-mă, din experiența practică în anii anteriori, exemple. În fiecare localitate voia să-și facă stație de epurare – în localitatea lui –, ceea ce nu se justifica. Deci sunt exemple de bune practici în Uniunea Europeană, sunt țări care au împărțit chiar pe regiuni sau pe județe, bineînțeles, pe baza principiului competitivității dosarelor, de a împărți bani europeni pe regiuni. Dar noi, în schimb, venim și centralizăm excesiv. Nu cred că mergem într-o direcție bună și cred că în ideea asta am depus și amendamentele respective. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendament admis, amendamentele respinse fiind respinse... confirmate astăzi, respinse, deși au fost susținute în plen.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Dacă din partea Guvernului României, fiind proiect de lege...

Este prezent, pentru punctul 4, domnul Valentin Iliescu, microfonul 10.

Vă rog.

Pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

## _în cadrul_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea cadrului juridic referitor la recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători organizați în vederea valorificării superioare și comercializării produselor agricole și silvice.

S-a avut, pe această cale, în vedere implementarea unor măsuri din cadrul politicii europene în domeniu: este vorba de două regulamente ale Uniunii Europene, nr. 1.305 și nr. 1.308/2013, dar, sigur, și transpunerea prevederilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2020, în ideea stimulării acestor forme asociative existente cu trei obiective: facilitarea accesului la utilaje și tehnologii agricole performante, creșterea gradului de acces la credite, stimularea inovării.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule președinte.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru mediu au depus avize favorabile.

În ședința din data de 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere asupra proiectului de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Din partea Guvernului României, pe acest proiect este prezent domnul ministru secretar de stat Valentin Șoneriu. Domnule ministru, aveți cuvântul, pe scurt.

**Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține prezentul Proiect de lege privind abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2015. Prin prezentul act normativ am introdus două categorii de autorități de management, și anume persoanele care gestionează Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și Fondul de ajutor european, destinat celor mai defavorizate persoane, să poată beneficia de aceste stimulente.

Menționez că stimulentele pentru persoanele care gestionează fonduri europene sunt rambursate de către Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Președintele Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian, cuvântul.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au depus avize favorabile.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere asupra proiectului de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu, ministru secretar de stat, microfonul 10. Vă rog să susțineți proiectul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această ordonanță aflată în dezbaterea Senatului își propune reorganizarea activității de inspecție pentru clasificarea carcaselor, prin preluarea acestei activități de către Direcția monitorizare, inspecții, verificare și control din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de la Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

Se doresc, prin această măsură: o funcționare unitară a acestei inspecții la nivel central și teritorial, înlăturarea paralelismelor legislative și asigurarea funcționării corecte a sistemului de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine, monitorizarea și raportarea prețurilor acestora.

Mai doresc să fac o singură precizare, că salarizarea personalului preluat nu produce un impact bugetar, grila de salarizare a funcționarilor de la Agenția Națională pentru Zootehnie fiind aceeași cu grila de salarizare a funcționarilor din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Președintele comisiei de specialitate, raportul, vă rog.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene au depus avize favorabile.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere asupra proiectului de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu, Ministerul Muncii.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, pentru această propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că extinderea ariei beneficiarilor de lucrări prevăzute de Legea nr. 52/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se poate realiza și pentru persoanele fizice, deoarece s-ar crea o serie de dificultăți care privesc îndeplinirea unor obligații cum ar fi:

– întocmirea și transmiterea registrului de evidență a zilierilor;

– asigurarea securității și sănătății în muncă a zilierilor, respectiv asigurarea instruirii înainte de începerea activității cu privire la pericolul la care pot fi expuși, la măsurile de prevenire și protecție pe care trebuie să le respecte;

– asigurarea echipamentelor individuale de protecție adecvate activității desfășurate de zilieri;

– reținerea și virarea impozitelor pe venit datorate pentru activitatea prestată de zilieri.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul senator Frătean, președintele comisiei de specialitate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma reexaminării – și insist să spun că au fost discuții foarte aplicate și concrete vizavi de funcționarea unui asemenea sistem –, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune plenului Senatului spre dezbatere raportul suplimentar de respingere și Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 52/2011.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Motoc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Motoc.

Mai ales că sunteți singurul... Mă așteptam să aveți mâna sus. Eu am aruncat o privire spre dumneavoastră, dar nu era mâna sus.

Singurul care...

## Stimați colegi,

Inițial, la această inițiativă legislativă am avut rapoarte favorabile, atât de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și de la cea pentru administrație publică și organizarea teritoriului și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Ideea este că noi, atunci când legiferăm, încercăm să gândim și prin prisma atragerii de fonduri la bugetul statului. Aici, colegii inițiatori vorbesc despre situația din 2014, în care persoane fizice posesoare de teren agricol care au utilizat zilieri, dar într-un mod ilegal, că, deocamdată, persoanele fizice nu au dreptul să utilizeze zilieri... deși, din punct de vedere practic, haideți să ne înțelegem, și persoanele fizice sunt cele care ar putea să plătească zilieri într-un mod legal, într-un cadru legal, și, în urma acestei activități, și statul să încaseze niște bani. Nu știu cine are interesul să nu se întâmple acest lucru, pentru că sunt persoane, din rândul celor pe care le-am menționat, care doresc să desfășoare astfel de activitate într-un mod legal.

Că se vorbește aici despre faptul că nu se poate intra în zona persoanelor fizice, pe proprietatea acestora, să li se verifice dacă au plătit, dacă nu au plătit, dacă au... astea sunt lucruri nu dintre cele mai... De ce nu au fost luate ele în considerare prima oară? Este ceva ce nu convine nu știu cui, că de la albă s-a ajuns neagră, după o trecere de o săptămână sau două.

Eu v-aș ruga să luați în considerare faptul că această inițiativă legislativă este una bună. Inclusiv doamna ministru Câmpeanu, care, din păcate, astăzi nu este aici, susținea o astfel de inițiativă legislativă și vă rog ca, în consecință, stimați colegi, să votați pentru... votarea ei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Nemaifiind alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale...

Iertați-mă, nu v-am observat!

Vina e, ca întotdeauna, a președintelui. Secretarii nu au nicio vină.

Microfonul... Sunteți doi colegi încă, care aveți prioritate... care doriți.

Da, domnule doctor, poftiți!

Vă rog, microfonul 2.

Și eu cred că, prin respingerea acestui proiect legislativ, nu facem decât să legiferăm o ilegalitate, pentru că, fără discuție, ce se întâmplă până acum se va întâmpla și de aici încolo: fiecare persoană fizică, atunci când are nevoie, își găsește sau caută și găsește o persoană care să-l ajute. Gândiți-vă că sunt niște oameni în vârstă și au de cosit niște fân. Îl cheamă să cosească. Evident că noi nu facem decât să legiferăm ilegalitatea.

Evident că, la început, n-o să se poată controla peste tot. Orice început este greu și este o curbă de aplicare a legii. Și eu cred că ar trebui să susținem treaba asta.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dobra și urmează domnul senator Frătean.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu chiar admir efortul Guvernului Ponta de a demonstra că în țara noastră sunt mult mai mulți angajați de trei ani, de când conduce Guvernul țara, administrează țara.

Acum, mă miră, sincer, și pe mine și vă spun drept că țin foarte mult să vă aduc aminte de revolta doamnei Mariana Câmpeanu la dezbaterea precedentă, atunci când a întrebat verde, ca să spun așa, dacă aceasta e o inițiativă ce nu va trece din cauza instituțiilor ce nu pot opera, administra situația din teren.

Dacă onor administrația națională, reprezentanții ministerelor consideră că e mai bine așa, să mergem în continuare așa, și cei care lucrează ca zilieri să nu fie nici măcar evidențiați undeva, vreodată, atunci ne pot transmite lucrul acesta. Că procedurile ar fi prea grele... Era vorba de un registru al zilierilor în care erau trecute numele și așa mai departe. Lucrurile trebuiau să meargă mai departe. Eu nu cred că într-o economie dezvoltată din Europa lucrurile astea cu zilierii, claca, ziua și așa mai departe se întâmplă fără ca absolut nimeni să nu aibă o evidență.

Mărim baza de impozitare sau n-o mărim? Că asta era invitația esențială. Unu. Mărind baza de impozitare, introducând în circuitul oficial acești oameni, într-un fel – cât de cât – minimal, era evident că putem controla și ce se întâmplă pe această piață a muncitorilor cu ziua. Insist mult pe treburile astea.

Mulțumesc frumos.

Domnul senator Frătean. Urmează domnul senator Bota. Vă rog, microfonul central, domnule senator.

## **Domnul Petru Alexandru Frătean:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asist la o dezbatere care poate părea în ochii cuiva neavizat extrem, extrem de pertinentă, de solidă, de aplicată și de aplecată în interesul statului român. Și, totuși, dați-mi voie să susțin că cei care pun astfel problema – și mă refer la colegii din opoziție – nu văd pădurea din cauza copacilor.

Vă reamintesc tuturor că Legea privind zilierii există și funcționează în România. Registrul există și funcționează în România.

Aici vorbim de o persoană privată, eu știu... orice cetățean român care, eventual, ar putea să se apuce să facă un registru și alte minuni de genul acesta, care sunt inaplicabile. Iar cel care spune primul că aceste lucruri sunt inaplicabile în această formă este însăși doamna fost ministru Mariana Câmpeanu, pentru că vreau să vă spun că această prevedere referitoare la persoanele fizice exista în lege, iar cabinetul doamnei ministru a cerut, sub semnătură și cu motivare foarte serioasă, scoaterea acestei categorii din lege tocmai pentru că nu se poate aplica în această formă.

Vreau să susțin încă o dată că Guvernul României și majoritatea susțin – și se dovedește practic modul în care reușim să colectăm veniturile la bugetul statului – o disciplină financiară tot mai accentuată și mai serioasă, dar nu împotriva drepturilor fundamentale ale cetățenilor, nu omorând oamenii simpli, punându-i în fața unor controale absurde, așa cum prevede, de fapt, această propunere legislativă. Haideți să încercăm ca atunci când vrem să rezolvăm o problemă s-o rezolvăm la modul serios și fără o ipocrizie atât de evidentă, cum am asistat eu astăzi la această discuție. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnule senator Bota, microfonul 3. Vă rog.

## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**

## Mulțumesc.

Iată un subiect de dezbatere bun.

Guvernul are dreptate, să spunem, mai mult de 50%, dar problema rămâne nerezolvată, chiar dacă s-ar aproba acest proiect legislativ sau chiar dacă se respinge acest proiect legislativ.

Aceste persoane lucrează în România mai mult sau mai puțin cu bani, unele lucrează chiar voluntar. Problema securității la locul de muncă rămâne nerezolvată pentru aceste persoane, rămâne nerezolvată problema că aceste persoane, care nu au altă posibilitate de a lucra sau doar așa mai fac un ban, au sau nu acces la protecție socială și cineva achită pentru ei ceva. Și proiectul în sine este perfectibil sau poate nu este chiar atât de bun și nu rezolvă în totalitate și, prin urmare, cred că ar trebui respins, dar ministerul chiar trebuie să ia această problemă în serios, s-o analizeze și să vină, eventual, cu propuneri, pentru că acești oameni există, claca există și e, de multe ori, fără bani, dar există și clacă cu bani. Și există și persoane care nu au, altfel, acces la locuri de muncă.

Mulțumesc.

23 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost respinsă.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de respingere.

Raportul a fost aprobat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respins, pardon, iertați-mă!

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea

art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

## Lege organică...

Mi se atrage atenția că, fiind respins raportul de respingere, e adevărat, trebuie să supun aprobării și proiectul.

Revenim la punctul anterior, pentru a mă încadra în procedură, punctul 7.

Supun aprobării dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu. Pe scurt, vă rog.

Mulțumesc.

Drept la replică, 30 de secunde, domnul senator Motoc. Vă rog.

Pentru că fiecare dintre noi cunoaște consecvența doamnei fost ministru Mariana Câmpeanu și pentru faptul că dumneaei se numără printre inițiatorii acestei inițiative legislative, v-aș ruga, din respect pentru doamna, care se află acum într-o delegație externă, să amânăm pentru o săptămână, pentru ca dumneaei, eventual, să justifice argumentat această propunere legislativă și să nu mai planeze asupra Domniei Sale, din punctul meu de vedere, în mod nejustificat asemenea acuzații, că ar fi retras o asemenea prevedere legată de posibilitatea ca persoanele fizice să poată să angajeze zilieri.

Asta e propunerea mea, pentru o săptămână să retrimitem la comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci propunerea este regulamentară. Am s-o supun atenției, însă suntem pe raport suplimentar deja. Dar, fiind regulamentară, venind din partea unui vicelider, bănuiesc că are încuviințarea liderului și o supun.

Soluția propusă prin prezentul act normativ este aceea de a nu se mai lua în considerare alocația de stat pentru copii la stabilirea veniturilor familiei.

Având în vedere că în această situație s-au regăsit 300.000 de familii beneficiare, prin mărirea alocației, și s-a rezolvat această problemă, susținem prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul președinte Frătean, vă rog.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Eu aș dori să scot în evidență o contradicție de termeni și, respectiv, o fractură de logică între preambulul acestei scurte ordonanțe de urgență și conținutul ei, care este unul foarte scurt. Și anume, în argumentația acestei ordonanțe de urgență se spune următoarea chestiune: „Având în vedere impactul negativ asupra drepturilor de ajutor social și alocației pentru susținerea familiei, precum și faptul că alocația de stat pentru copii este un drept al copilului și aceasta nu trebuie să influențeze negativ acordarea altor drepturi de asistență socială” – și acum trecem la ceea ce propune ordonanța – „pentru familiile definite la art. 2, care au în întreținere copii, la stabilirea venitului minim lunar al familiei în condițiile alin. (1) se ia în calcul cuantumul alocației de stat pentru copii stabilit înainte de intrarea în vigoare a legii.”

Deci mai sus spune că alocația n-ar trebui să fie luată în considerare, dar aici spune: da, luăm alocația, dar aia care a fost până acum.

Eu vedeam: ori nu iei deloc alocația în considerare, ori iei alocația de la momentul respectiv, după argumentația din preambul. Este un lucru total ilogic ceea ce se întâmplă.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul Robert Neagu, da?

Domnule ministru, aveți cuvântul, microfonul...

## **Domnul Liviu Robert Neagu** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**

Este lege organică.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2015 pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Din partea Guvernului României, pentru punctul 9, prezentă doamna Otilia Sava. Da?

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, astfel încât, începând cu data de 1 iulie 2015, cuantumul compensației bănești pentru drepturile de hrană, precum și valoarea financiară anuală a normelor de echipare să se acorde la valoarea actualizată la nivelul anului 2015, potrivit normelor legale în vigoare, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia, vă rog.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește Secretariatul General al Guvernului, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2015 reglementează următorul aspect: personalul încadrat în structurile, organele de specialitate ale administrației publice centrale, instituțiile publice coordonate de secretarul general al Guvernului, precum și în instituțiile publice finanțate prin bugetul SGG, cu excepția celor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care este salarizat potrivit normelor legale în vigoare la nivelul prevăzut pentru aparatul de lucru al Guvernului sau la nivelul de salarizare aferent funcțiilor din SGG, își menține salarizarea la nivelul existent în plată în luna iunie 2015, până la aplicarea Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnul senator Frătean, președintele comisiei, raportul, pe scurt.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Ministrul, domnul ministru!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Care ministru?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Neagu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

L-am văzut în scris, nu mai e nevoie.

Mulțumesc.

Vă rog... Am încheiat dezbaterile.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Listă.

Punctul 11... Se solicită listă?

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Nu sunt dezbateri generale.

Le declar închise.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Vă rog, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei. Vă rog... A, e organică. E organică, într-adevăr. Luni, ora 17.00.

Și ultimul proiect pe care-l vom cuprinde, probabil, în programul de astăzi, punctul 12, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul Florin Hurduzeu, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională. Da?

Microfonul 8, vă rog.

Pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Bebe Viorel Ionică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Noutatea adusă de Proiectul de modificare a Legii nr. 109/2007 și prevăzută de Directiva 2013/37/UE vizează următoarele aspecte: introducerea unui veritabil drept de reutilizare, reducerea plafonului superior pentru taxele care pot fi impuse pentru dreptul de reutilizare...

Listă la acest proiect care a fost adoptat.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Din partea Guvernului României susține raportul domnul Gabi Lungu.

Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc.

Adoptarea prezentei ordonanțe de urgență va genera un beneficiu general, ceea ce ar face posibilă respectarea principiilor echității și egalității de tratament față de toți salariații detașați în cadrul prestării de servicii transnaționale, precum și eficienței și eficacității muncii pentru această categorie de salariați, în contextul aplicării unor măsuri de anulare a unor obligații fiscale.

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc.

...extinderea domeniului de aplicare a legii la anumite instituții culturale, de asemenea, consolidarea poziției, obligației de transparență privind condițiile și tarifele referitoare la reutilizare, încurajarea publicării mai multor documente în format deschis, consolidarea protecției datelor cu caracter personal, creșterea transparenței administrației publice, consolidarea dreptului de proprietate intelectuală și industrială.

Ministerul pentru Societatea Informațională susține raportul comisiei sesizate în fond, cu amendamentul admis.

Având în vedere faptul că termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/37/UE era de 18 iulie 2015, vă rugăm să aprobați cu celeritate raportul.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, prezentați raportul. Microfonul 7.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Domnule ministru,

Îmi cer scuze că v-am botezat, în numele personalului tehnic al acestui Senat, care deservește președintele de ședință. Asta e!

Vă rog să vă prezentați, să vă cunoască colegii.

Sunt Bebe Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor.

Iertați-mă pe mine pentru ceea ce nu fac salariații noștri. Raportul comisiei, vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

- Nu. În aceste condiții, le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care

este de admitere, cu un amendament admis.

-

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu sunt.

- Îi rog pe toți colegii care sunt prezenți în sală să voteze. 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Raportul a fost adoptat.

- Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

##

- Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Stimați colegi, declar ședința de plen de astăzi închisă. Ne revedem după-amiază, la comisiile de specialitate.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815063]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 174/15.X.2015 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei