Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, am să vă rog să luați loc în sală pentru a putea începe dezbaterile.

Aș dori să-mi dați o cifră legată de prezență.

Îl solicit pe domnul secretar al Senatului Mario Oprea să facă prezența.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|învoire| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|

|Cordoș Alexandru|| |---|---| |Corlățean Titus|| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin|| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|| |Dobra Dorin Mircea|| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|| |Firea Gabriela|| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|| |Frătean Petru Alexandru|| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Mihai Neagu|| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana|| |Mitu Augustin Constantin|| |Mocanu Victor|prezent| |Moga Nicolae|| |Mohanu Nicolae|| |---|---| |Motoc Octavian|| |Mutu Gabriel|prezent| |Nasta Nicolae|| |Năstase Ilie|| |Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicolae Șerban|prezent| |Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Oprea Gabriel|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Oprea Ștefan Radu|| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Pașcan Emil Marius|| |Pataki Csaba<br>Pavel Marian|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Păunescu Teiu|| |Pelican Dumitru|| |Pereș Alexandru|prezent| |Pop Gheorghe|| |Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion|prezent<br>prezent| |Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian|prezentă| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>prezent<br>Rotaru Ion<br>prezent<br>Saghian Gheorghe<br>prezent<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>prezentă<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>prezent<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>prezent<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|prezent| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu|prezent| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian||

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Solicit liderilor grupurilor parlamentare să-și cheme colegii în sală. Sunt 79 de senatori prezenți, cvorumul este 83.

Domnule Popa!

Domnule senator Popa!

Domnule senator Popa, domnule senator Fifor, rog..., de la Grupul ALDE, domnule Nistor, vă rog, faceți apel, chemați colegii în sală, că nu avem cvorum.

Au mai venit acum.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mă bucur!

Mulțumesc. Am realizat, în sfârșit, cvorumul.

Așadar, declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat, până în acest moment, prezența 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Voi conduce ședința Senatului asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Eu aș dori să vă propun să facem o modificare la ordinea de zi, întrucât, din discuțiile pe care le-am avut cu câțiva dintre colegii senatori, și nu numai, și eu personal doresc să fac o intervenție la începutul ședinței în legătură cu tentativa de închidere a unui post de televiziune, care mi se pare un grav atentat la adresa libertății de exprimare. Și, ca atare, înainte de a începe ora ministrului, cu domnul ministru al transporturilor, prezent aici, vă rog să fiți de acord să dăm posibilitatea, câteva minute, ca grupurile parlamentare, dacă doresc, și alți senatori să-și exprime un punct de vedere pe acest subiect.

Domnul senator Fifor, după aceea... Care a fost mai iute decât mine! După aceea, am să fac și eu o intervenție.

Nu, domnule președinte, nu...

Vă rog.

Nu mă refeream la această chestiune.

Aș fi vrut introducerea pe ordinea de zi, la momentul în care intrăm pe ordinea de zi propriu-zisă, a unei propuneri legislative.

Este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată.

S-a depus raportul și voiam să vă rog să fie introdusă pe ordinea de zi.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, am reținut.

Rog liderii de grup să cheme colegii care au ieșit între timp afară din sală.

Așadar, am să vă rog să-mi îngăduiți să vin la microfonul principal pentru a face o intervenție.

Vă dau cuvântul, după aceea.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Avem declarații mâine. De ce le aducem astăzi?

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Rareori mă folosesc de dreptul de a veni la microfonul principal pentru a ridica o chestiune politică, însă, astăzi, cred că gravitatea situației impune să fac acest lucru, și în calitate de președinte al Senatului, dar și în calitate de președinte al Alianței Liberalilor și Democraților din România.

Cu puține zile în urmă, într-o luare de cuvânt publică, am făcut următoarea declarație, și am să citez..., am spus atunci că: „În ciuda diferențelor politice inerente, ALDE consideră că apărarea valorilor democratice și a statului de drept ar trebui să fie obiective comune ale tuturor partidelor, nu doar la nivel declarativ, ci și în fapt.

De aceea, ALDE cheamă partidele la solidaritate și acțiune comună în fața pericolului anihilării democrației și statului de drept. Dacă forțele politice și societatea civilă, care susțin democrația și statul de drept, nu vor acționa în timp util, mai târziu va fi prea târziu.” Am încheiat acest citat din declarația pe care am făcut-o.

Iată însă că, din păcate, lucrurile evoluează din rău în mai rău, fără ca forțele oculte care sunt în spatele planurilor de anihilare a democrației sau de suspendare a ei să întâmpine o rezistență reală și solidară.

După atacul inacceptabil de ieri la adresa unei televiziuni, ALDE se vede nevoită și eu mă văd nevoit să reiau acest subiect.

Din ceea ce văd, este, practic, un plan bine pus la punct de suspendare a democrației, iar capitolul anihilării presei și libertății de exprimare, mai ales pentru presa incomodă și nealiniată, neobedientă, bineînțeles că nu putea fi omis.

Descinderea brutală și supranumerică organizată de ANAF ieri la sediul unei televiziuni, cu controlul identității persoanelor aflate în sediu, un control abuziv din care, probabil, nu a lipsit decât folosirea gazelor lacrimogene – cred că asta era ceea ce se mai putea face în plus –, mi se pare că ajunge să fie expresia ultimă a acestor derapaje și excese permanente care se întâmplă în România în ultima perioadă.

_Tăriceanu, președintele Senatului, revine la prezidiu.)_ Domnul senator Fifor.

Era înscris la cuvânt înainte domnul senator Fifor.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să fiu cât se poate de scurt și încerc să fiu cât se poate de concis în intervenția mea.

Ce s-a întâmplat ieri nu reprezintă altceva decât un abuz. Modul în care Guvernul, statul, înțelege să-și facă datoria se pare că se îndreaptă rapid către un derapaj de la valorile democratice ale acestei țări.

N-am să discut în mod special despre o anume instituție de presă, deși lucrul acesta trebuie spus răspicat, am să discut despre încălcarea unui principiu prevăzut cât se poate de limpede în Constituție, principiu pe care și dumneavoastră, domnule președinte, l-ați menționat aici. Și nu pot să vă spun decât că Partidul Social Democrat nu poate asista nepăsător la ceea ce s-a întâmplat ieri și la această tentativă de suprimare a unui post de televiziune din România, România – stat european, România – membru al Uniunii Europene.

Prin urmare, stimați colegi, nu putem decât să ne raliem la ceea ce președintele Senatului, domnul Călin PopescuTăriceanu, propune și vom vota pentru această propunere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Verestóy.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Nu putem fi bănuiți că am iubi Antena 3. Nu putem să fim acuzați că suntem partizani pentru a susține o cauză a unui trust de media. Există diferende, există diferite opinii care nu ne plac, care sunt răspicat spuse, fără a fi susținute de probe, despre anumite lucruri care ne privesc și privesc comunitatea noastră, dar în concepția noastră democrația înseamnă să asigurăm dreptul de a spune, de a expune părerile celor care nu sunt de acord cu noi, părerile celor care contravin, în anumită parte, intereselor noastre.

De aceea, considerăm că este un precedent periculos a introduce pe cale administrativă o măsură care, în consecință, de fapt, înseamnă suprimarea dreptului de expunere a unor opinii în media din țara noastră.

De aceea, noi credem că instituțiile statului și ANAF-ul ar trebui să lucreze nu numai într-o anumită direcție. Noi credem că sunt și alte situații ale unor trusturi de media care au niște scadențe de mult uitate către stat, către noi toți. De aceea, considerăm că, dincolo de faptul că înseamnă o măsură de reprimare a unui trust de presă, înseamnă și o măsură discriminatorie într-o anumită direcție.

Iată două considerente pentru care noi credem că măsurile luate ieri nu sunt bine-venite, nu servesc democrația și nu servesc interesele mediei, mass-mediei din România.

De aceea, ne raliem, contrar unor principii în care noi credem și suntem convinși că avem dreptate, suntem solidari cu cele cerute de președintele Senatului, de domnul președinte Călin Popescu-Tăriceanu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna...

Domnul senator Vochițoiu, în numele Grupului UNPR, și, după aceea, doamna senator Anghel.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu n-am să fiu atât de vehement, dar încep și eu ca antevorbitorul, cred că nu suntem bănuiți de vreun partizanat.

Eu zic că precedentul s-a creat atunci când OTV-ul a fost închis. Iar atunci, sigur, o parte a populației și o parte

a societății a reacționat, o parte nu. Iată că urmează alții și, dacă nici de data aceasta nu vom lua o poziție, vor urma alții și alții! Și uităm că sute, mii de români au murit, și-au dat viața la propriu pentru acest drept la exprimare.

N-o să cerem niciodată încălcarea legilor românești în ceea ce privește încasarea de taxe și impozite. N-o să fim niciodată partizanii celor care au luat banii pensionarilor României, au furat și alocațiile copiilor, dar dreptul la exprimare Uniunea Națională pentru Progresul României îl va apăra întotdeauna.

Nu poate exista progres în România fără o presă liberă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator... Doamna senator Anghel. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am cerut deja public..., de fapt, am spus că vă voi propune astăzi o moțiune de cenzură prin care să trimitem acest Guvern la Bruxelles, de unde a venit, pentru că nu este românesc.

Pe banii lor, pe banii noștri, nu mai contează pe banii cui! Oricum, e totul pe banii noștri!

Deci ceea ce se întâmplă în România este distrugerea pas cu pas. Primul pas a fost făcut, cum spunea domnul Vochițoiu, cu postul OTV, când nimeni, nimeni n-a protestat, deși era clar, era clar

o încălcare a dreptului la exprimare!

Știți cum?! Există o poveste. Unii o știu, unii n-o știu. Am să vă rog să-mi permiteți două minute doar și, cu asta, poate mai și destindem atmosfera.

Se povestește că într-o pădure mare, mare trăiau pești, păsări, animale și doi iepurași. La un moment dat, cineva, o forță extraordinar de puternică, hotărăște că nu mai trebuie să fie pești. Vine, îi omoară pe toți, iar cei doi iepurași se bucură: „Ce bine, ce bine, ce bine că nu ne-a luat pe noi!” Mai trece un timp și forța aceea hotărăște că nu trebuie să mai fie păsări și vine și omoară toate păsările. Și iepurașii, ca de obicei: „Ce bine, ce bine, ce bine că nu ne-a luat pe noi!” Hotărăște că nu mai trebuie să fie urși, vulpi, căprioare și vine și le omoară pe toate.

La un moment dat, în pădure rămân doar cei doi iepurași. Ei, bineînțeles că forța respectivă nu se împiedica de cei doi și hotărăște că nu trebuie să mai existe nici cei doi iepurași și vine și după ei. Și iepurașii aleargă și strigă disperați: „Ajutor! Ajutor! Ajutor!”

Cine să-i mai ajute?!

Domnilor, suntem ultima redută a democrației și a apărării dreptului la exprimare. Nu luăm atitudine, mâine-poimâine vom fi cei doi iepurași care vor striga: „Ajutor!” și nici măcar populația de acasă nu ne va mai crede că avem nevoie de acest ajutor sau că merităm să fim ajutați!

Deci nu spun și nu vorbesc pentru un post anume! Nu contează. Niciodată nu am pledat și nu voi pleda pentru închiderea unei televiziuni. A! Că ne putem certa noi personal cu nu știu care redactor, că putem să-l reclamăm la CNA, că putem să facem un drept la replică, că putem, câteodată, chiar să glumim, uneori, mai dur, asta-i una. Dar să pui pumnul în gură presei este inadmisibil!

Totuși, presa este câinele de pază al democrației, indiferent că ne convine sau nu ne convine ceea ce spune și ceea ce face uneori. Avem destule posibilități să facem în așa fel încât presa să fie corectă, dar nu putem să interzicem unor televiziuni să mai existe doar sub pretextul că, vezi, Doamne, trebuie să plătească niște datorii ale nu știu cui. Dacă venea respectiva structură din ANAF, care a fost creată cu două zile înainte, culmea, și spunea: domnilor, în cinci luni de zile vă expiră contractul, trebuie să plecați, nu vi-l mai prelungim, nu avea nimeni ce să comenteze. Dar să vii la modul acesta nu se poate! Și am și eu o întrebare, totuși.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

E cazul, cred, să avem o reflecție temeinică și solidă a modului în care statul român este construit. Sunt instituțiile noastre în serviciul cetățenilor sau sunt instituțiile noastre menite să-i reprime pe cetățeni, orice ar face aceștia, să-i privească pe toți ca pe potențiali suspecți?

Repet și insist, e foarte grav ce s-a întâmplat ieri, dar e doar o circumstanță agravantă. E spectaculos, pentru că e vorba de o instituție de presă, pe care unii o admiră, pe care alții o admiră mult mai puțin. E prea puțin semnificativ în această clipă pentru noi acest lucru. Libertatea de exprimare este piatra unghiulară a tuturor libertăților. Trebuie ca acest Senat, trebuie ca Parlamentul, trebuie ca forțele politice din această țară să reacționeze în modul cel mai hotărât cu putință.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Marius Obreja.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

## Stimați colegi,

Ieri seară, din întâmplare, mă aflam la postul de știri Antena 3 în momentul în care zeci de angajați ai acestui trust își puneau problema și se temeau pentru locurilor lor de muncă și pentru situația posturilor. Am simțit fizic această preocupare și teamă a lor. A fost un moment chiar dificil și pentru mine.

Partidul Național Liberal încurajează și sprijină acțiunile instituțiilor statului, de la cap și până la coadă, în spiritul legii și în litera legii.

Nici Partidul Național Liberal și nici eu nu putem însă să fim de acord cu momentele sau acțiunile în care instituțiile statului își depășesc atribuțiunile sau intră într-o zonă a abuzului.

Cred că zilele viitoare ce s-a întâmplat la Antena 3 se va lămuri. Statul, prin multitudinea instituțiilor pe care le are, poate să acționeze calm și cumpătat pentru aplicarea legii, în acest caz al unui trust de televiziune, mult mai calm, pentru că este o instituție de media și această putere a statului... în statul nostru media trebuie tratată, așa cum ne spune și Constituția noastră, cu cumpătare și evitând suprimarea oricărei publicații.

Mulțumesc.

## Domnul senator Barbu.

Urmează domnul senator Obreja.

Domnul senator Valer Marian.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce s-a întâmplat ieri este doar o circumstanță agravantă, agravată de faptul că victima unei acțiuni violente a statului a fost libertatea de exprimare. Circumstanța constantă, care trebuie să ne îngrijoreze în fiecare zi, este aceea că statul român se dovedește a fi desenat, construit pentru a acționa împotriva cetățenilor, de la modul în care sunt redactate codurile penal și de procedură penală, ca și cum toți cetățenii români ar fi potențiali infractori, până la modul de operare al instituțiilor represive.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În calitate de senator ales în Parlamentul României, dar și ca jurist, ca fost procuror, ca fost director de ziar, vreau să vă reamintesc cuvintele marelui om politic american Thomas Jefferson, unul din părinții fondatori ai marii democrații de dincolo de ocean și al treilea președinte al Statelor Unite, care motiva astfel introducerea în Constituția americană a celebrului amendament privind libertatea de exprimare: „Decât Guvern fără presă, mai bine presă fără Guvern.” În fața acestui precedent periculos pe care-l constituie cazul Antena consider și eu că se impune chemarea de urgență a șefului Guvernului în fața Parlamentului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Și, cu aceasta, am închis luările de cuvânt pe acest subiect.

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Văzând luările de cuvânt, îmi exprim satisfacția că Senatul României reacționează corect, nu deosebit, nu excepțional de bine, ci corect față de o situație nefirească. Rog să fiți de acord că exercitarea abuzivă a autorității statului nu are niciun fel de acoperire în lege în nicio situație. Orice abuz creează precedentul pentru abuzuri viitoare și pentru agravarea situației.

În modul în care s-a procedat, atât cât am putut fi informați, există premisele unui abuz și, mai mult decât atât, a fost înlăturată prezumția de legalitate a acțiunii autorității publice. Pentru a lăsa o notificare cu privire la o evacuare nu ai nevoie de 10 echipaje de funcționari, care să intre în clădire, să legitimeze, să fotografieze acte de identitate, cu atât mai mult cu cât era vorba de funcționari ANAF. Și acest lucru s-a întâmplat și cu colegi de-ai noștri, care erau invitați la emisiuni de televiziune care urmau să aibă loc.

În aceste condiții, eu vă mulțumesc pentru atitudine, vă rog să fiți de acord că reacția noastră este una firească, este una democratică, am întâlnit-o și în alte parlamente, am întâlnit-o și la Parlamentul European, am întâlnit-o chiar în Senatul României, în anul 2005, când domnul președinte al Senatului era prim-ministru și Senatul i-a solicitat prezența – eram încă în sediul vechi – pentru a da informații și lămuriri cu privire la acțiunile guvernamentale. Nu era un reproș atunci, era o acțiune constructivă, dar, pentru a fi corect informați, pentru a ne asigura că nu există un abuz în exercitarea autorității publice, vă rog să fiți de acord să votăm această propunere de invitare de urgență a prim-ministrului Dacian Cioloș în fața Senatului României pentru a lămuri situația prezentată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. A solicitat cuvântul și domnul senator Tudor Barbu. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

E ușor să vorbești atunci când n-ai trăit momentele. Sunt singurul din sală, exceptând colegii din balcon, care sunt jurnaliști, singurul din sală care știe exact, cu subiect și predicat, ce simte un om când trece prin ce trec colegii de la Antena 1.

Eu, ca director OTV, am trecut prin aceste momente. Un post de televiziune a fost secvențial amendat, până când amenzile s-au transformat în închiderea abuzivă a acelui post de televiziune, și el, la vremea lui, foarte iubit de oameni, așa cum și astăzi o mare parte din populație iubește și apreciază posturile trustului Antena.

Este vorba de un moment în care, sub masca aplicării legii, se pune în discuție existența unui organ de presă într-o țară care se pretinde democrată. Nu poți să dai afară familii, nu poți să dai afară familii într-o țară normală, așa cum se întâmplă, frecvent, în România, în cinci zile, pentru că statul n-a fost în stare să le asigure casa și, într-un proces de așa-zisă dare înapoi a proprietăților – _restitutio_ –, oamenii rămân pe drumuri în cinci zile. Dar nu poți face nici măcar cu gândul același lucru cu un trust de presă. Cum să spui unui trust de presă: pleacă, afară, în cinci zile? Trebuie să fii tulburat grav. Trebuie să nu înțelegi cum funcționează mecanismele democratice ale presei într-o țară sănătoasă și trebuie să fii rău intenționat.

În ambele cazuri legea trebuie aplicată, este foarte adevărat. Numai că discernământul te face, ca guvernant, să înțelegi care este diferența dintre a pleca dintr-un apartament de două camere în cinci zile, lucru foarte grav, că se întâmplă în România, că oamenii rămân pe străzi, și a pleca două, trei sau chiar patru instituții de presă simultan din trei, patru, nici nu știu câte clădiri sunt.

Fapt pentru care vă rog să nu lăsați acest al doilea precedent să creeze breșa de care au unii nevoie în a subjuga, într-un mod complet ocult, presa din România.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă ar fi numai lipsă de discernământ încă ar fi, poate, de discutat, dar părerea mea e că nu este vorba de lipsă de discernământ, de greșeala unor funcționari, din păcate.

Vă mulțumesc.

Nu-mi rămâne decât să supun aprobării dumneavoastră propunerea de a-l invita pe prim-ministru mâine, la începerea ședinței Senatului, în condițiile în care știm foarte bine că miercuri are loc ședința săptămânală a Cabinetului, dar cred că, în asemenea situații, prezența în fața Parlamentului primează.

Ora... deci acum voi... o să comunic după aceea, după ce se dă aprobarea pentru invitarea premierului mâine, la ora 10.30.

După cum știți, astăzi este prevăzută ora ministrului – Dezbateri cu participarea domnului ministru al transporturilor, Dan Costescu.

Îl invit pe domnul ministru la microfonul central pentru a prezenta cele mai importante puncte pe care le consideră, ca urmare a solicitării transmise către Domnia Sa de către Senatul României.

Domnule ministru, aveți cuvântul. **Domnul Dan Marian Costescu** _– ministrul_

## _transporturilor_ **:**

## Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt onorat să fiu printre primii invitați ai Senatului la ora ministrului, după colegii mei care au prezentat ieri. Mi-am permis, la rândul meu, să invit echipa de secretari de stat împreună cu care lucrez și a directorilor principalelor companii. Dumneavoastră îi cunoașteți, desigur, din activitatea de la comisii, îi cunoașteți din activitatea dânșilor anterioară.

Ministerul Transporturilor, așa după cum știm, asigură, prin companiile și autoritățile din subordine, desfășurarea și controlul activităților de transport de marfă și de călători, fiind, practic, într-o relație directă cu mediul de afaceri și cu societatea civilă.

În același timp, acest minister răspunde și de activitatea de investiții în infrastructură pentru toate modurile de transport, activitate la fel de importantă, având în vedere, practic, situația infrastructurii din România în ultimii 25 de ani. Nu o să vorbesc astăzi despre ceea ce am găsit în minister, deoarece sunt sigur că dumneavoastră cunoașteți aceste informații de la predecesorii mei, o să mă axez mai mult pe prioritățile mele, pe prioritățile Guvernului din care fac parte, unele dintre ele fiind deja lansate în implementare, altele urmând să se desfășoare pe durata mandatului care este în desfășurare.

În consecință, prin prisma impactului, atât asupra economiei naționale, cât și asupra fiecărui cetățean în parte, sunt conștient că reprezint unul din ministerele cele mai vizibile, în permanență în atenția opiniei publice, și este normal să fie așa, având în vedere că, practic, acest minister își desfășoară activitatea în fiecare colț al țării.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, am omis, din greșeală, să supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru această zi.

După cum știți, la ora 12.00 era programat votul final, iar la ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

De asemenea, în afară de programul de lucru, doresc să supun atenției dumneavoastră și modalitatea de desfășurare în continuare a acestei dezbateri parlamentare.

În ceea ce privește programul de lucru, v-aș sugera să continuăm cu această dezbatere și să dăm și votul final.

Cred că ne înscriem ca la ora 12.30 să programăm votul final și continuăm cu această dezbatere până la acea oră, iar, ca modalitate de desfășurare, după prezentarea făcută de domnul ministru Costescu sunt prevăzute intervenții ale reprezentanților grupurilor parlamentare, în limita a cinci minute pentru fiecare grup, cu toate că mie mi se pare puțin, dar aș dori să încercați să rezumați.

Apoi, la finalul dezbaterilor, urmează să-l invităm din nou pe domnul ministru să dea lămuriri față de chestiunile care vor fi ridicate în luările de cuvânt ale senatorilor.

Sunt observații cu privire la aceste propuneri?

- Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră programul și

- modul de dezbatere.

- Votul este deschis.

- 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 5 abțineri. Grupurile parlamentare, în ordinea pe care o doresc, să

- se înscrie la cuvânt.

Domnul Dincă Mărinică, domnul Suciu, domnul Vochițoiu, doamna Câmpeanu – mă înscriu și eu, da –, doamna Anghel.

Domnule Dincă Mărinică, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos.

În primul rând, l-aș ruga pe domnul ministru să ne privească în ochi când spune aceste lucruri, și nu camerele de luat vederi.

În al doilea rând, vreau să vă spun, domnule ministru, că multe dintre cele pe care le-ați prezentat aici țin cel mult de un administrator, nu de manager, nu de ministru. M-aș fi așteptat și, în continuare, sunt dispus să aud de la dumneavoastră, legat de masterplanul pe transporturi, atât pe calea ferată, cât și pe rutier, care este poziția dumneavoastră.

Și am să fac o intervenție de maximum un minut jumătate.

În ceea ce privește transportul rutier, din ceea ce au desenat miniștrii dumneavoastră anteriori – pentru că ați fost în celelalte guverne ca director al CNADNR-ului..., al CFR-ului, pardon! –, am văzut că Oltenia, în întregime, nu are acces la autostradă. Am văzut că toată partea de vest a României, dacă vrea să meargă spre sudul Europei, adică până la Salonic și poate chiar mai jos, trebuie să folosească autostrăzile din Ungaria, Serbia, Macedonia și Grecia, pentru că sudul României nu are autostradă. Am văzut, de asemenea, și vedem în continuare, pentru că, nu-i așa, aveți acces la toate informațiile legate de transportul rutier din Europa, am văzut că Bulgaria își aduce autostradă și drum expres până la granița României, la Calafat, la Vidin. Am văzut, de asemenea, că tot ceea ce înseamnă Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Arad, Timișoara, Caransebeș, dacă vrea, repet din nou, să meargă spre Grecia, folosesc autostrăzile..., ies din România prin județul lor și folosesc autostrăzile din Ungaria, Serbia, Macedonia și Grecia – repet acest lucru pentru a nu evita răspunsul –, iar toate cele cinci, poate chiar șapte, județe din Oltenia și vecinătatea Munteniei cu Oltenia trebuie să iasă fie prin Bulgaria, fie prin Serbia ca să poată să ajungă în Grecia, nu pe teritoriul României să parcurgă distanța de la nord la sud pentru a intra prin Bulgaria, ci mergând spre vest și, după aceea, spre sud. Acest lucru arată că cel puțin, repet, cel puțin până în 2030 toate aceste județe enunțate, de la nord la sud, vor trebui să parcurgă drumul spre sudul Europei prin țările vecine, și nu prin România.

Asta trebuia să facă un ministru astăzi, să spună concret de ce prin România nu poate să transporte..., să fie transport rutier de la nord la sud pe autostradă, și cine vrea, din păcate, până în 2030, să traverseze România de la nord la sud trebuie să traverseze prin țările vecine, de la vest, această distanță, dacă vrea să meargă pe autostradă, dacă nu, va trebui să meargă pe drumuri naționale, europene, pe centuri neterminate. Așteptam să vorbiți de centuri din Oltenia, care încă nu sunt terminate.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Suciu, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi, Domnule ministru,

Aș vrea să vorbim puțin despre CFR Marfă, o societate despre care dumneavoastră nu ați reușit să pomeniți nimic în intervenția pe care ați avut-o.

Întrucât se vehiculează din nou ipoteza privatizării CFR Marfă, mă văd nevoit să prezint câteva puncte slabe, care, în momentul actual, nu impun această privatizare. Și eu personal, de fapt, nu susțin deloc privatizarea societății CFR Marfă.

Primul punct slab pe care-l înregistrăm în momentul de față este faptul că suntem la începutul unei noi crize mondiale, care va duce la scăderea drastică a cererii de transport. Prețul obținut acum nu va reflecta valoarea reală a acestei societăți. De aceea, în acest moment, după părerea mea, nici măcar nu este bine să vorbim despre privatizarea CFR Marfă.

În contextul actual, interesantă pentru un operator de transport feroviar sigur că rămâne doar piața românească de transport și nicidecum operatorul de transport CFR Marfă, care sigur că va dispărea în momentul în care vom iniția sau se va întâmpla această privatizare. Ca urmare, vor dispărea automat foarte multe locuri de muncă, rămânând doar piața, operatorii venind cu flota lor, cu tot ceea ce presupune investiția pe care ei o au. În intervenția dumneavoastră ați menționat investiții făcute pe CFR Călători, unde vă veți aduce aportul prin investiții derulate pe mai mulți ani, prin, ați spus, achiziționarea a 83 de trenuri de transport electrice, ceea ce este de bun augur, dar n-ați pomenit nimic legat de flota CFR Marfă, mă refer la vagoane și locomotive.

După părerea mea, în acest moment se poate dezvolta încă această instituție prin implicarea și în țara noastră a sistemelor de transport intermodal. Ați pomenit aici de departamentul de... care se va ocupa de centrele de transfer intermodal. Avem proiecte mari în acest sens, unul este la Timișoara, destul de avansat. Aș vrea să precizați care este stadiul actual al realizării acestui proiect, sigur, din fonduri europene.

În fine, dacă trebuie să se întâmple această privatizare a CFR Marfă – știm că s-a încercat prin vânzare directă și a fost un eșec, nu s-au prezentat, nu a fost dorință de achiziționare a CFR Marfă din partea operatorilor străini –, putem vorbi de privatizarea la bursă. Avem un singur precedent în Europa, este vorba de PKP Cargo, un operator național sau operatorul național din Polonia, unde statul și-a menținut controlul acțiunilor, dar, în acest moment, valoarea acțiunilor a scăzut foarte mult și nu reflectă, de fapt, valoarea reală a acestor acțiuni. Ar mai fi o variantă: de privatizare prin atragerea unor investitori, prin aport de capital. Este un lucru la care vă rog foarte serios să vă gândiți, pentru că aceasta ar presupune ca CFR Marfă să nu dispară. Prin aportul de capital se vor investi fonduri ale operatorilor străini în achiziții de trenuri, achiziții de vagoane, de locomotive, investiții în tot ceea ce înseamnă CFR Marfă.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Vochițoiu.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă vorbește un om care..., știți bine, membru al Uniunii Naționale pentru Progresul României, care v-a susținut din capul locului și am votat _in corpore_ Guvernul din care faceți parte.

Vă știu, că ați lucrat și în guvernele celelalte și nouă încă ne inspirați încredere, domnule ministru, mai ales că aveți o echipă bună, însă vedeți că multe lucruri s-au acumulat și s-ar putea să decontați pentru mulți ani de insatisfacții ale românilor.

Într-adevăr, problemele fondurile europene neatrase, problema transportului, în general, în România, sunt lucruri care ne dor pe toți. Dar astăzi am să mă refer la o chestiune absolut concretă, domnule ministru, și vă spun că, în 10 decembrie 2015... De ce absolut concretă? Pentru că pe mine și cred că pe majoritatea celor care trăim în România cuvântul „tehnocrat” ne aduce înspre rigoare și de asta sper ca dumneavoastră să vă notați și să-mi dați un răspuns foarte clar la ceea ce vă rog.

În data de 10 decembrie 2015, domnule ministru, v-am adresat dumneavoastră, domnului prim-ministru Dacian Cioloș și vicepremierului Vasile Dâncu o scrisoare deschisă privind asigurarea finanțării în vederea reabilitării DN 66A, Câmpu lui Neag–Herculane, și a modernizării stației de cale ferată din Petroșani.

Am arătat acolo, în scrisoarea aceea, că județul Hunedoara este printre cele mai urbanizate județe din țară, dar și printre cele mai sărace zone din Uniunea Europeană, una din cauzele acestei realități fiind starea precară a infrastructurii de transport care, timp de peste două decenii, a condamnat județul la izolare.

Consecința se vede azi în datele statistice privind locurile de muncă și nivelul scăzut al salariilor, inclusiv pe fondul incapacității unor primari de a atrage investitori în zonă, la care se adaugă exodul masiv al tinerilor și specialiștilor hunedoreni, plecați la muncă în alte zone din țară sau, mai grav, în străinătate.

Sprijinul guvernamental pentru aceste două proiecte majore, reabilitarea DN 66A, Câmpu lui Neag–Herculane, și modernizarea stației de cale ferată Petroșani, are

capacitatea să readucă județul Hunedoara și zonele limitrofe în circuitul economic național.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Am să-mi permit să fac și eu o intervenție.

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru,

Am ascultat cu mare atenție prezentarea, care a fost frumoasă, fără îndoială. Am reținut că ați început cu obiectivele legate de organizarea Ministerului Transporturilor. Ați vorbit apoi de masterplan, ați intrat într-o serie de alte detalii. Am auzit frecvent cuvântul „strategii”. Cred că nu există minister în România care să aibă mai multe strategii, de-a lungul timpului, decât Ministerul Transporturilor. Această formulă, „strategie”, este un cuvânt extrem de iubit de toți cei care lucrează în administrație. Strategiile abundă și, după aceea, rămân să zacă în dulapurile din ministere. Teancuri de strategii, nimeni nu face nimic cu ele. Pentru că nu strategia e problema la noi, ci lipsa de acțiune.

Ați vorbit și de metodologii, de implementare. Vreau să vă spun că sunt însă dezamăgit. Și am să vă spun de ce.

Dacă multe ministere din România au funcționat prost după 1990, Ministerul Transporturilor cred că concurează la primele două locuri. În momentul de față, în domeniul transporturilor – și credeam că o să încercați să veniți să ne spuneți de această realitate – domnește un haos și este o imensă tragedie.

Sectorul transporturilor navale l-am rezolvat, nu mai avem ce să discutăm de el. Vă dați seama că ar fi și caraghios să discutăm despre transporturi navale. Am să le iau însă pe rând pe celelalte.

La capitolul transporturi aeriene avem strategii. Acum am înțeles că ați spus că urmează elaborarea unei cereri de ofertă pentru consultant, care să facă un plan de restructurare și de redresare a companiei.

Ce face actualul management pe OUG nr. 109? Ăștia de ce au fost angajați? Că am înțeles că este un domn din străinătate cu experiență. Stă de câțiva ani și conduce compania. Compania pierde bani bine mersi. A preluat-o cu o grămadă de lichidități. Dar sigur că dacă ai lichidități în cont îți permiți să faci pierderi. Și, în loc să constatăm și să constatați, ca ministru, că avem un incapabil și să-l dați afară, îi mai dați un respiro de un an, să angajeze o firmă de consultanță, să vină cu un plan de redresare și restructurare în locul deciziei manageriale. Când vă spun că avem strategii și nu avem acțiune! E primul exemplu.

Așa este. Așa este.

Punctul 3...

punctul 3 – CFR-ul. Spuneți-mi și mie... Avem două magistrale: București–Constanța și București–Brașov, care au fost reabilitate pe bani europeni. Viteza tehnică, din câte știu, este 160 de km pe oră. Prefer să merg cu trenul la Brașov ori de câte ori mă îndrept în acea direcție. Bineînțeles că după două ore de călătorie m-a luat somnul în tren, că tot n-ajunsesem la Brașov. Cât e viteza comercială? Pentru că, dacă la viteza teoretică stăm bine, cu practica, evident, stăm îngrozitor. Îngrozitor!

Nu vreau să mai intru în alte detalii, pentru că, ați văzut, colegii mei sunt deranjați de faptul că vă pun diverse întrebări. Vreau numai, în final, să vă întreb următorul lucru...

E vorba de CFR Marfă. Din câte știu, atât Comisia Europeană, cât și Fondul Monetar nu au fost de acord, în anul 2015, cu achiziționarea unui alt consultant extern, care să elaboreze planul de reorganizare la CFR Marfă. Am înțeles că anul acesta, din nou, se propune această soluție. Cred că sunteți conștient că vă paște infringementul pe CFR Marfă, din cauza ajutorului de stat. Credeți că este soluția, iarăși, să apelăm la un consultant extern?

Cred că acum dumneavoastră, în poziția de ministru, aveți toate pârghiile necesare – pe care, probabil, nu le aveați atunci când erați numai director – ca să găsiți o soluție pentru a ieși din impas cu această companie și, mai departe, a o duce către eficientizare. Pentru că și în domeniul transporturilor feroviare de marfă observ că companiile private se dezvoltă, trăiesc bine, uneori cu complicitatea unor funcționari înalți din Ministerul Transporturilor, care au fost luați și în anchete din acest motiv, iar CFR Marfă, ca și Taromul, ca și alte companii de stat, încasează pierderile. Privații fac profit, companiile de stat pierdere.

Aș vrea, la aceste lucruri, niște răspunsuri extrem de concrete, iar pentru toate proiectele de infrastructură, așa cum am spus, cred că comisia de specialitate de la Senat ar trebui să invite ministrul periodic, pentru a face un raport de progres, în așa fel încât, dacă alte constrângeri nu aveți, măcar s-o simțiți pe aceasta.

Puneți-vă colaboratorii la treabă, duceți-vă pe șantiere, urmăriți lucrările, faceți comandamente și vedeți când sunt întârzieri, dați-le soluții în timp util, ca proiectele să avanseze, pentru că, altfel, mi-e teamă că ne vom mai întâlni la viitoarea oră a ministrului, când ne veți vorbi la fel de frumos, și nu vom progresa nici cu un milimetru.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Vegh.

Voi dacă nu aveți ce să spuneți..., atunci nu e nicio problemă.

Voi, care sunteți cu gura mare!

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

## Domnule ministru,

V-am ascultat cu multă atenție și apreciez bunele intenții, dar aș vrea să vă pun două întrebări punctuale.

La discutarea bugetului în Comisia pentru buget, finanțe v-am abordat în privința tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău–Borș, care, la vremea respectivă..., adică la vremea respectivă nu aveați un răspuns concret. Având în vedere faptul că în cursul anului trecut a fost scoasă la licitație, s-a și câștigat licitația, dar nu au mai început lucrările, vreau să-mi spuneți, în momentul de față, care este... s-a reziliat contractul cu grupul de firme sau s-a găsit soluția pentru a începe lucrările în cursul acestui an și, dacă se poate, să se și finalizeze?

A doua întrebare, tot legată de autostrăzi. Pe tronsonul Mihăești–Suplacu de Barcău am înțeles că se reia executarea studiului de fezabilitate. Care este situația în momentul de față?

A treia întrebare se referă la Tarom. Și nu numai o întrebare, ci o observație.

De fapt, observațiile mele și observațiile dumneavoastră sunt pertinente, exact aceleași lucruri voiam să le ridic și eu, pentru că în momentul de față consider că la Tarom lucrurile nu funcționează bine. Și vreau să vă corectez puțin: nu numai că au întârzieri cursele, ci sunt momente în care se anulează curse din senin. Și vă redau un caz.

În data de 1 februarie 2016, în ziua în care trebuia să începem sesiunea parlamentară, toți parlamentarii din regiunea de nord-vest am stat o zi întreagă în aeroportul din Cluj-Napoca, pentru că cursa de ora 9.35 s-a anulat din motive necunoscute, iar cursa de la ora 14.30 a avut o întârziere de o oră și jumătate. Deci am stat de la ora 8.00 dimineață și până la ora 4.00 după-masă în aeroportul din Cluj, din motive necunoscute, pentru că nimeni de la Tarom nu ne-a dat o explicație.

Într-adevăr, la Tarom, dacă nu se intervine și nu se face o reorganizare completă, sigur, vin firmele private și o să-i ia locul.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna senator Câmpeanu.

Nu, nu. Am notat eu ordinea în care v-ați înscris. Nicio grijă, vă dau cuvântul.

## Domnule președinte,

## Domnule ministru și stimați colegi,

Eu aș vrea totuși să remarc un lucru, că domnul ministru a acordat atenție problemelor pe care Senatul i le-a ridicat, ni le-a prezentat așa cum Domnia Sa a considerat că trebuie să răspundă la fiecare punct în parte și că poate este printre cei care merită cuvântul de tehnocrat.

Aș vrea să remarc câteva lucruri. Am să mă refer în primul rând la masterplan. Oare veți reuși, domnule ministru, să aprobați acest masterplan, despre care am înțeles că a mai fost odată aprobat – a fost aprobat și de Bruxelles, la un moment dat – și care, din nou, este pus pe tapet? Oare România o să aibă un masterplan până la urmă, pe care să-l urmeze orice guvern va veni de acum înainte? Dacă nu se rezolvă acest lucru, degeaba ne întâlnim de fiecare dată, nu numai cu dumneavoastră, cu toți miniștrii care au fost până acum. O altă problemă care face rușine României este faptul că suntem singura capitală care n-are o centură, că suntem singura țară care nu are nici măcar o autostradă finalizată dintr-o parte în alta a țării. Sigur că noi reprezentăm aici județe și venim cu problemele respective, că n-avem către Iași, că nu este către Craiova... Am semnat și eu scrisoarea de care vorbea domnul Vochițoiu, dar poate că nu Gara Petroșani trebuie să fie prima prioritate, ci autostrada Pitești–Sibiu. Aceasta trebuie să fie prioritatea numărul unu a României! Domnule ministru, dacă vreți să intrați în istorie, ocupați-vă de această autostradă! De 25 de ani, România n-are o autostradă care să lege Europa dintr-o parte în alta.

Ar mai fi de discutat..., și să știți că sunt senator de Hunedoara și fac acest drum de cinci ore, cinci ore și jumătate, de fiecare dată când merg acolo și cred că toți cei care circulă pe această rută înjură de fiecare dată orice guvern, orice ministru, pe oricine le iese în cale, numai ca să scape de acest stres.

Ați vorbit foarte bine și de ceea ce aveți de gând să faceți în restructurarea transportului feroviar. Mi se pare o rușine, că am fost, totuși, printre primele țări din Europa cu transport feroviar, că, la sfârșitul anului 1989, aveam una din cele mai dense rețele de căi ferate, care acum, probabil, cred că e mai mult de jumătate din ce a fost. Trebuie să luați acele măsuri de care ați spus, pentru că, fără un transport feroviar, nicio țară nu are un transport efectiv.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Doamna senator Anghel.

Se pregătește domnul senator Grigoraș.

Domnul Hașotti.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, bine ați venit! Să dea Dumnezeu să veniți mai des, să veniți și cu răspunsuri favorabile!

Cu tot respectul – deci nu este rea-credință când vă întreb –, când ați mers ultima oară cu trenul? Cu un tren normal, nu cu un tren de acela..., care să spună: „Vai, ce bine este într-un tren electric!”

A doua. Explicați-mi și mie care este logica sau care este mecanismul prin care un drum, exemplu concret Caracal–București, cu microbuzul costă 19 lei, cu trenul clasa a II-a costă 42 de lei, cu trenul clasa I costă 65 de lei. Care transport am învățat noi în școală că este mai ieftin? Cum este posibil ca transportul cu microbuzul să coste 19 lei, iar transportul cu trenul să coste 42 de lei? E atât de greu să înțelegem că evreii de aceea au lumea la picioare, pentru că știu să facă comerț?! Vând mult și ieftin! Ce ne-ar costa să micșorăm prețul biletelor, astfel încât să și eliberăm șoselele?! Și vă garantez că veți avea mult mai mulți clienți. Asta este o problemă.

A doua problemă. Eu mă duc cu trenul și am problemele cu CFR-ul. CFR-ul era pe vremuri a doua armată. Era disciplină, erau mari pretenții de la ei, dar oamenii erau respectați. Nici în ziua de astăzi nu este pus în executare statutul ceferistului ca atare. În ziua de astăzi, trenul merge cu un singur mecanic de locomotivă, deși trebuie să fie doi. Dacă – Doamne ferește! – se întâmplă ceva cu primul, se pot întâmpla tragedii și accidente. Doamne ferește să cobesc eu, acum, aici! Dacă se întâmplă ceva cu mecanicul, este obligat – să vă spun lucruri de ceferiști spuse –, este obligat cel care este controlor sau șef de tren să se ducă să facă munca sau ceea ce ar fi trebuit să facă mecanicul. Este o nebunie! Este o nebunie! Și vorbim de securitate pe transport rutier!

Apoi, ceferiștii mai au o vorbă: că în calea ferată nu s-a băgat de ani de zile niciun leu, pentru că acolo nu se poate fura mult. În afară de pietriș, care este la grămadă, în rest toate, șuruburile, tot... este numărat, nu e ca la șosele! Deși și la șosele..., spre exemplu, termen de garanție un an de zile la o șosea, când eu la mașina mea de spălat am primit termen de garanție 10 ani?! Este aberant! Și o spun cu tot respectul și cu toată dragostea, dacă se poate spune așa, pentru că dumneavoastră aveți două luni de zile și nu aveați când încă..., măcar să luați contact cu toate problemele. Dar este bine că ați venit, ca să vi le spunem, fiecare câte o bucățică, și poate reușiți să vedeți pădurea întreagă.

Domnul senator Grigoraș. Urmează domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

Mulțumesc. Domnule ministru, Distinși invitați, Dragi colegi,

Eu din capul locului țin să-l felicit pe domnul ministru pentru modul în care a abordat activitatea de când a fost numit, scurtă, ce-i drept, și-l rog ca, în continuare, s-o țină tot așa.

Dacă ne-am adunat aici doar să ne lăudăm, nu e bine. De aceea, am și eu un „dar”, pentru că ne întâlnim să fim constructivi.

## Domnule ministru,

## Distinși invitați,

Am participat în luna octombrie 2015 la Bruxelles la o conferință privind rețeaua transeuropeană de transport TEN–T, cum o cunoaștem cu toții, și conexiunile transfrontaliere. Indicațiile și ceea ce prevede acea rețea nu se regăsesc în politicile ministerului nostru. Mai concret, indicațiile și sfaturile foarte bune se referă... ca rețeaua de transport să fie în strânsă legătură cu politicile de turism, lucru care la noi nu se regăsește.

O altă problemă..., ca să fiu cât mai scurt, colegii deja s-au plictisit foarte rău. Ați fost săptămâna trecută la Aeroportul „Henri Coandă”. Ați fost foarte elegant, dar ar trebui spuse lucrurile pe nume! Sunt două piste acolo: cea care este funcțională e cârpită, ca să nu spun că e varză, cealaltă nu știu dacă vi s-a spus, dar piloții refuză să o folosească pe timp de ceață, pentru că e prea scurtă. Trebuie să se întâmple o catastrofă?!

Poate am fost unul dintre puținii care au fost foarte, foarte atenți la spusele dumneavoastră. Vreau să vă reamintesc că Moldova face parte integrantă din România! Niciun cuvânt din pledoaria dumneavoastră nu a făcut referire la județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați! Am ținut neapărat să amintesc acele șase județe care nu au bani prevăzuți nici în buget pentru transport.

Am auzit, în schimb, cu toții și este foarte bună, eu, moldovean, consider că prioritatea numărul unu în ceea ce privește autostrăzile o reprezintă Pitești–Sibiu, dar noi suntem... Moldova este izolată, este condamnată la sărăcie! Ca să nu mai spun de județul Botoșani! Prin două interpelări am cerut, ca să nu ajungem la infringement, vagon de dormit, București–Botoșani. Sunteți pasibil de sancțiune! Nu e posibil ca pe timp de noapte un municipiu reședință de județ să nu aibă vagon de dormit! Nu mai amintesc de drumul catastrofal Botoșani–Târgu Frumos sau de rușinea Europei, singurul drum de pământ din Uniunea Europeană, care e pe malul Prutului, între două puncte vamale, Rădăuți–Prut–Lipcani, respectiv Stânca–Costești.

## Mulțumesc.

Vă atrag atenția că ne apropiem de limita de timp alocată. Domnul senator Hașotti.

## Vă mulțumesc.

Voi ține cont, bineînțeles, de ce ați spus.

În primul rând, domnule ministru, eu vă mulțumesc pentru că ați venit, este un dialog firesc între Executiv și Parlament, este un dialog care exprimă democrația, este un dialog care face încă o dată, dar destul de rar, să se vadă că Guvernul este subordonat, este învestit de Parlament și că Parlamentul are autoritate asupra Guvernului.

Acum, vreau să vă relatez dumneavoastră și distinșilor colegi o situație foarte interesantă. În 1926, trenul de la București la Constanța – acum 90 de ani – făcea două ore și trei sferturi! Cam tot atât, după ce, timp de vreo 7-8 ani, o companie austriacă a reabilitat calea ferată și ne-a costat aproape un miliard de euro.

Cam cum se poate explica acest lucru poate dumneavoastră ne puteți spune. Eu unul nu, nu pot să-mi explic.

Mulțumesc, domnule senator. Și se mai oprea și la Ciulnița să ia apă... da... Locomotiva!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Și la Fetești!

mult, am informații că există diferențe semnificative între valorile acordate de la un județ la altul și aș dori să aflu punctul dumneavoastră de vedere.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu.

Și la Fetești, așa! Domnul senator Pelican.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, voi fi foarte scurt.

Se vorbește de mult timp despre falimentul Tarom. Am urmărit cu atenție discursul domnului președinte Tăriceanu, foarte pertinent, foarte concret.

Eu vin și pun o întrebare, domnule ministru, cât se poate de concret. Se știe, din practica acestor 25-26 de ani, când s-au vândut întreprinderile, întâi au fost falimentate, puse pe butuci, și apoi vândute pe nimic. În aceste condiții, când vi s-a dat un exemplu concret și de către domnul Tăriceanu, și din discursul celorlalți colegi, alte companii private prosperă. Taromul nu are nici măcar acele oferte atractive pe care le au companiile private, cu prețuri mici. Are foarte puține..., urmăresc cu atenție!

Vreau să ne spuneți sincer – poate greșesc, nu acuz, întreb, sunt întrebat și personal nu știu ce să răspund: e adevărat că și falimentul Taromului este aproape? Știu că s-au făcut oferte pentru vânzarea companiei Tarom. Care este situația concretă: vrem să o vindem și nu avem cui? Sau întâi trebuie să o punem pe butuci total ca de abia după acea să putem să o vindem?

Doi. Sunt dobrogean și eu, ca și domnul profesor Hașotti.

Nu știm nimic, nu ni se mai spune nimic despre acel tronson de autostradă Mangalia–Constanța. Litoralul nu e doar la Constanța–Mamaia, este chiar și de la Constanța până la Mangalia. Mai avem ceva în acest an sau în viitorii ani să începem acea parte de autostradă Constanța–Mangalia? Dacă se va mai face, când va începe și când se va termina?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator László, de la UDMR. Să știți că grupurile și-au epuizat intervențiile. O să-i mai dau și domnului Iovescu.

Dumneavoastră sunteți la UNPR, nu?

Haideți, vă rog, repede! Un minut.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

## Domnule ministru,

Aveți o serie de proiecte de autostrăzi în diferite stadii de execuție și am înțeles că sunt o serie de probleme privind exproprierile.

Pe de o parte, documentațiile au fost făcute de mult timp și o bună parte din proprietari nu și-au primit banii, ba, mai

## Vă mulțumesc.

## Domnule ministru,

Mă rog ca dumneavoastră să vă doriți să salvați CFR Marfă și vă spun că singura soluție este înființarea intermodalelor. Din cauza faptului că nu s-au înființat aceste intermodale a ajuns CFR-ul unde este și soluția este înființarea lor. Altfel e moarte sigură pentru CFR!

Mulțumesc.

## Intervențiile s-au epuizat.

Vă rog, domnule ministru, să poftiți la microfon pentru a da răspunsurile la întrebările care s-au pus și celelalte lămuriri pe care le considerați necesare.

Ceea ce vreau să vă spun este să nu vă imaginați că noi ne imaginăm că sunteți dumneavoastră vinovat pentru toate neajunsurile care au fost semnalate la Ministerul Transporturilor. Având în vedere faptul că sunteți proaspăt în această funcție, responsabilitățile principale le incumbă predecesorilor dumneavoastră. Dar din partea dumneavoastră, cu toții, după cum ați văzut, avem așteptări și nu vrem ca aceste așteptări să fie irosite.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Marian Costescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru precizare. Doamnelor și domnilor senatori,

O să încep să trec repede prin întrebările pe care mi le-ați adresat.

Cu privire la faptul că românii folosesc autostrăzile din vecini. Sunt de acord, acesta este punctul din care, din păcate, plecăm, deși ar fi trebuit să plecăm de mai mulți ani... Avem 700..., doar puțin peste 700 de kilometri de autostradă, avem un masterplan, avem un orizont, către 2020, 2030, și o să răspund aici la o întrebare generală: avem și un buget limitat. Cu acest buget, în cadrul unui masterplan, nu putem să facem decât o planificare și să încercăm să o respectăm fără a schimba cumva regulile în timpul jocului. Deci, practic, programul de investiție se face în funcție de bugetul pe care îl avem.

Ce am subliniat anterior este că și acest buget limitat pe care îl avem se va termina, probabil undeva după 2020–2022, când nu suntem siguri că vom mai primi fonduri europene și va trebui să ne orientăm exclusiv către fondurile noastre proprii. Pentru că, vreau să vă reamintesc, în această perioadă ne-am zbătut, cu mai mult sau mai puțin succes, să facem investiții, dar ne-am concentrat doar pe câteva axe ale României. Și în cazul feroviarului, și în cazul rutierului toate aceste miliarde care ne-au fost acordate au fost luate pe niște mici axe pe coridorul IV, 800 și ceva de kilometri feroviari și pe cei aproape 1.200 de kilometri pe rutier. Practic, rețeaua noastră este mult mai mare. Avem o rețea, numai dacă ne referim la drumuri naționale și autostrăzi, de peste 16.000 de kilometri, avem o rețea feroviară desfășurată de 20.000 de kilometri, nu mai pun la socoteală și pachetul care nu este în administrarea Ministerului Transporturilor, vorbesc de drumurile județene și comunale.

Practic, acestea sunt capilarele de care trebuie să ne ocupăm, pentru că traficul, și oamenii, și mărfurile, circulă de pe aceste drumuri mai mici către axele pe care noi le construim cu bani de la Comunitatea Europeană.

Despre Departamentul de proiectare, poate nu am spus-o suficient de clar, acest departament înființat funcționează deja și produce efecte la CFR Infrastructură. Deci avem proiectanți angajați, ei lucrează la proiecte, deja se fac economii. Deci este implementat, nu suntem în pericol ca, la sfârșitul anului, să-l raportăm ca fiind încă în curs de implementare.

Constanța–Mangalia. Scuze! Are două variante ocolitoare și, de asemenea, primește și cale ferată pe ruta rapidă... se va face în 40 de minute, deocamdată. Exact cum am spus, principiul masterplanului este că nu putem să le facem pe toate deodată. Va trebui să le planificăm. În 2016 au fost anunțate proiectele pe care le cunoașteți deja.

Deci vă mulțumesc, la final, că mi-ați oferit posibilitatea de a vă prezenta proiectele pe care le are Ministerul Transporturilor și de a vă prezenta și ce am făcut concret în aceste trei luni, până acum.

Mulțumesc pentru atitudinea constructivă pe care dumneavoastră ați avut-o, atât aici, în plen, cât și în comisiile de specialitate, unde ne întâlnim mai des.

Sper să ne întâlnim la următoarea oră a ministrului cu Ministerul Transporturilor cu și mai multe rezultate. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului ministru. Domnul Hașotti, pe procedură. Aveți microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Cred că este o chestiune pe procedură. Domnule ministru,

Când am luat cuvântul, v-am mulțumit, acum vreau să vă felicit pentru prestația excelentă pe care ați avut-o în fața noastră, în fața senatorilor, în fața Senatului.

Felicitări!

Mulțumim.

Și domnul senator Vegh, presupun tot pe procedură. Microfonul 2.

Tot foarte scurt.

## Domnule președinte,

Și eu îl felicit pe domnul ministru, dar nu mi-a răspuns la nicio întrebare. Tocmai de aceea vreau să revin.

Domnule ministru, nu mi-ați răspuns la întrebarea... Suplacu de Barcău–Borș.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Stimați colegi, avem opțiunea întrebărilor și interpelărilor, probabil că o să vă trimită un răspuns în scris domnul ministru.

## Stimați colegi,

Îi mulțumim încă o dată domnului ministru pentru participare și continuăm ședința cu dezbaterea punctelor de pe ordinea de zi.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Modificările din comisii.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Imediat.

Un anunț din partea domnului senator Vochițoiu, Grupul UNPR.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vreau să vă anunț, stimați colegi, că domnul senator Ilie Năstase se transferă din Comisia pentru învățământ în Comisia de dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nouă. Nouă.

Am luat act.

Mai are și domnul senator Popa Ion, din partea Grupului PNL...

## **Domnul Ion Popa:**

Tot pentru modificări în comisii. În locul domnului senator Ilie Năstase, la Comisia pentru învățământ, doamna senator Popa Mihaela.

Și mai aveam de făcut o nominalizare pentru Comisia pentru dezvoltare și strategie economică, domnul senator Mihai Cristian Dănuț.

## Mulțumim.

Vă solicit să votăm cele două propuneri ale celor două grupuri împreună.

Am deschis...

Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, cele două propuneri au fost aprobate.

Revenim la dezbaterea inițiativelor legislative.

Înainte de a trece la primul punct pe ordinea de zi, vă solicit să fiți de acord cu modificarea programului. Votasem puțin mai devreme 12.30, vot final. Vă propun să avem dezbatere și vot final după fiecare punct din ordinea de zi, până la ora 13.00, când se încheie ședința.

Sunteți de acord cu această modificare?

Am deschis votul.

73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Programul a fost modificat.

Punctul 1 din ordinea de zi. După cum știți, a fost modificată ordinea de zi și avem introdusă la punctul 1 Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu sunt prezenți.

Mă scuzați!

Domnul senator Mutu. Microfonul central. Doriți?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un raport, din ce-am înțeles, favorabil, cu un amendament admis, în sensul că am solicitat reducerea coeficientului de ponderare la vânzarea apartamentelor din cadrul cartierelor ANL de la 1,4, cât era prevăzut în art. 10 lit. d), la 1.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Soare.

Rămâneți acolo, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Nouă. Nouă. Microfonul 9.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Domnilor senatori, Domnule președinte, Mulțumesc.

Bineînțeles că Agenția Națională pentru Locuințe are ca scop să construiască și să dea cât mai multe apartamente.

În aceste condiții, pentru a da posibilitatea ca apartamentele să se vândă foarte repede la tineri, noi am propus scăderea coeficientului de la 1,4 la 1,1.

## Mulțumim.

Domnule ministru,

Domnilor senatori,

Vă rog eu, retrageți-vă puțin, ca să putem continua plenul în liniște.

Dau mai departe cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș, să ne prezinte raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 9 februarie 2016, membrii comisiei au reluat dezbaterea și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă aferentă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Deneș. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

După ce a fost retrimisă în plen – și pe această cale vreau să apreciez punctul de vedere al Guvernului, respectiv al Ministerului Dezvoltării, care a avut o abordare inteligentă –, s-a adoptat, ca singură modificare, amendament, de fapt, propus de domnul senator Mutu, ca acel coeficient de 1,4, care era pe București, să fie redus, conform propunerii domnului senator Mutu, la 1, nu la 1,1. De fapt, diferența era de 10%, pentru ca – exact pe principiul pe care l-a spus Guvernul – aceste apartamente să poată fi vândute către solicitanți și cu banii încasați să se poată face alte apartamente pentru tinerii sub 35 de ani.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Raportul cu amendamente admise este supus votului. Am deschis votul.

79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 42 și 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Iliescu. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu susține această inițiativă. În primul rând că textul pe care doresc să-l modifice inițiatorii a fost abrogat. Codul fiscal, cel pe care dorește inițiatorul să-l modifice, Legea nr. 571/2003, a fost înlocuit prin noul Cod fiscal, nr. 227/2015, deci propunerea a rămas fără obiect.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș Viorel.

Microfonul 7.

Aceleași motive pe care le spunea și domnul Iliescu: membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumim.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat...

Nu.

Domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, Constantin Florin Mitulețu-Buică. Microfonul 8.

**Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Bună ziua, domnule președinte!

Autoritatea Electorală Permanentă își menține punctul de vedere pe care l-a emis cu privire la această propunere legislativă, în sensul că decizia este exclusiv a corpului legislativ, a Senatului, respectiv a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Pentru prezentarea raportului dau cuvântul doamnei Doina Federovici.

Microfonul 7. Din partea Comisiei juridice.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă avem raport comun – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu distinșii colegi din Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu anumite observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru românii de pretutindeni au avizat negativ această propunere legislativă.

În consecință, în data de 26 ianuarie 2016, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere inițiativa legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere. Același raport de respingere îl mențin și colegii din Comisia pentru constituționalitate.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este inițiatorul prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, Constantin Florin Mitulețu-Buică. Microfonul 8.

În ceea ce privește propunerea legislativă, AEP a emis un punct de vedere și și-l menține și de această dată. Decizia este exclusiv a membrilor corpului legislativ, respectiv a Senatului și a Camerei Deputaților.

Vă mulțumim, domnule vicepreședinte.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina.

Microfonul 7.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Și această propunere legislativă Consiliul Legislativ a analizat-o și a avizat-o favorabil, iar în data de 2 februarie 2016, membrii Comisiei juridice, luând în dezbatere propunerea legislativă, au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

După ședință, comisia a fost informată de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu privire la adoptarea unui aviz favorabil, cu amendamente admise.

Mulțumim, doamnă senator. Sunt intervenții?

Domnul senator Grigoraș, microfonul 2.

Întrucât ne aflăm în plen și plenul este suveran, rog specialiștii de la comisie și pe domnul vicepreședinte să se aplece asupra alin. (13[1] ), deoarece consider ca începutul amendamentului să înceapă cu sintagma „sumele din conturile” și așa mai departe „vor fi blocate”, pentru că blocarea se referă doar la sume, nu, nicidecum, la cont.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Ne oprim, stimați colegi.

Declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi. Mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942622]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/25.II.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei