Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 29 februarie 2016 · monitorul.ai

Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților a solicitat organizarea acestei dezbateri politice, intitulată „Situația din învățământul românesc”, în

temeiul art. 205 din Regulamentul Camerei, și ne bucură că este prezent la această dezbatere domnul ministru Adrian Curaj.

România este țara în care educația nu a constituit o prioritate națională nici până în acest moment. Este țara în care nu s-au putut asigura învățământul gratuit pentru toți elevii, accesul egal la învățătură, acordarea reală a sistemului de educație la piața muncii, iar 6% din produsul intern brut pentru educație rămâne în continuare o provocare pentru sistemul național de învățământ.

Am solicitat prezența ministrului educației naționale pentru a ne face cunoscută poziția ministerului pe următoarele aspecte importante: asigurarea condițiilor legale, financiare și umane pentru cuprinderea tinerilor în sistemul de învățământ profesional, care să le permită un acces mai ușor pe piața muncii; clarificarea urgentă a cadrului legal, mai ales secundar, de desfășurare a învățământului nonterțiar – ne referim aici la învățământul postliceal pentru absolvenții de liceu fără examen de bacalaureat; autorizațiile sanitare pentru școli și progresele pe care le estimează că se vor face anul acesta; situația privind planurile-cadru, programele școlare și licitațiile pentru manualele școlare, aspect care a trezit până acum multe controverse; soluțiile concrete și raționale pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale și la examenul de bacalaureat; evaluarea titlurilor academice și a impactului propunerilor avansate.

Este mai mult decât necesar să purtăm o astfel de dezbatere în Parlament, pentru a putea pregăti temeinic funcționarea normală a sistemului educațional românesc. Vom putea constata deficiențele majore semnalate în ultimii ani, vom putea reduce decalajele și vom identifica măsuri concrete în vederea îmbunătățirii situației actuale.

Domnul ministru, la învestitură, s-a angajat că va da curs invitațiilor noastre la consultări și va prezenta un raport privind situația sistemului național de educație.

Așteptăm, în mod deosebit, un plan imediat de măsuri pentru organizarea și desfășurarea bacalaureatului, în care elevii să poată dovedi, prin cunoștințele asimilate, printr-o abordare modernă, prin transparență, prin respect față de școala românească. Suntem foarte îngrijorați de situația a peste 700.000 de absolvenți de liceu fără bacalaureat, fără nicio șansă pe piața muncii, care nici măcar șomeri nu pot fi, iar această problemă stă și în atenția președintelui Klaus Iohannis, conform discursului pe care l-a susținut de curând în Parlament.

Ministerul are legislație primară suficientă, dar nu a reușit însă să asigure legislația secundară pentru o aplicare corectă a prevederilor legale aferente învățământului nonterțiar, ca o soluție corectă și eficientă pentru a atrage acești absolvenți în procesul de învățare, a-i califica în diverse meserii și a-i îndruma spre piața muncii.

Observați că unele decizii trebuiau luate demult, iar timp mai este foarte puțin pentru a adopta măsurile necesare. Credem că Parlamentul are datoria să intervină legislativ atunci când un sistem public deosebit de important pentru societatea românească se află în dificultate, iar partidele parlamentare să participe la lansarea acelor soluții de care România are atâta nevoie.

PNL își propune să contribuie la găsirea unor soluții pe termen scurt și să participe alături de președintele României la elaborarea unei noi viziuni, la îmbunătățirea legislației, la finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, la realizarea „României educate”.

Considerăm astfel că prezența domnului ministru Adrian Curaj la o dezbatere pe tema educației, în care ne va prezenta situația, raportul de activitate, precum și strategiile propuse pentru sistemul de învățământ, este un pas important pentru consolidarea planului fundamental al dezvoltării societății noastre – educația.

Vă mulțumesc.

Valeriu Ștefan Zgonea

#8612

Domnule deputat, vă mulțumesc mult de tot. Îl invit la tribuna Parlamentului pe ministrul educației naționale și cercetării, domnul profesor Adrian Curaj, domnul profesor universitar.

Domnule profesor, aveți cuvântul... domnule ministru, aveți cuvântul. Aveți cinci minute pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului. – **Domnul Adrian Curaj** _ministrul educației naționale și cercetării științifice_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Vă mulțumesc mult pentru această invitație. Și nu este o mulțumire formală. Pur și simplu am nevoie să vorbesc cu dumneavoastră, să vă informez, astfel încât inițiativele noastre legislative să poată să primească girul dumneavoastră într-un mod cât mai rapid.

Sunt multe puncte, astfel încât voi încerca să trec prin ele. Am puține minute. Voi încerca să punctez niște lucruri.

Primul: asigurarea condițiilor legale financiare pentru cuprinderea tinerilor în sistemul de învățământ profesional, care să le permită acces mai ușor pe piața muncii.

Este important că, în ultimii ani, de la 12.000 de înscriși în învățământul profesional avem 65.000. Și a fost o neclaritate în durata învățământului profesional. Până acum au fost doi ani, acum mergem spre un învățământ profesional de trei ani și trebuie să vă spun de la început că experiența cu doi ani este una extrem de tristă, astfel încât rata de angajare a celor care au terminat este undeva în jur de 10%. Mergând spre varianta de trei ani, apropiindu-se de dual..., dar, pentru a avea cadru dual, trebuie ca ordonanța care este acum în Parlament, se discută, să poată să treacă. Deci dacă discutăm de învățământ profesional de tip dual, acolo rata de succes din învățământul profesional de trei ani este undeva la 20–25% acum, iar din școlile organizate cu adevărat în sistem de tip dual rata de angajare este și de 95%, ceea ce ne arată că există o oportunitate extraordinară, dar ține de noi foarte mult să fim siguri că dialogăm cu mediul privat, să fim siguri că, din resursele existente atât din buget național,

cât mai ales din fonduri europene creăm cadrul potrivit și, mai ales, să luăm deciziile importante care să ajute tinerii să ia decizia spre profesional.

Când spun acest lucru... am discutat regional cu inspectoratele școlare generale, am avut mai multe întâlniri, pentru că am avut nevoie să aud mesajul celor care se ocupă, care sunt direct legați de activitatea aceasta, și vreau să vă spun că este foarte greu: fac caravane, merg în provincie, merg la sate să aducă tinerii spre profesional, însă sunt și destul de multe probleme, că, la un moment dat, locurile care se oferă pentru liceele teoretice depășesc cu mult numărul de absolvenți, astfel încât există o ofertă directă din partea liceelor. Sunt foarte multe lucruri de făcut și sunt convins că ceea ce facem acum, dialogând cu inspectoratele, ne va duce spre soluțiile cele mai bune.

Repet că pentru implementarea învățământului dual avem nevoie să analizați Ordonanța de urgență nr. 94/2014 și am încredere, cât mai curând vom avea un răspuns acolo, pentru că acolo se reglementează responsabilitățile operatorilor economici. Este vorba de tipul de contract care se face între școală și agentul economic și tânăr; sunt mai multe aspecte. Nu o să intru în toate detaliile.

S-a elaborat un plan de acțiuni la nivelul ministerului, astfel încât, până la 30 iunie, să finalizăm pachetul de reglementări necesare învățământului profesional în sistem dual, cu speranța că ordonanța dumneavoastră o analizați și va veni cu un răspuns pozitiv.

Mai este un punct important de spus aici. Una dintre condiționalitățile României _ex-ante_ este Strategia VET. Pot să vă spun acum că a pornit, este încheiată cu toate observațiile tuturor partenerilor, este în faza finală și considerăm că în maximum o lună strategia va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, astfel încât vom avea cadrul întreg de strategii, condiționalități _ex-ante_ , astfel încât, pe de o parte, să pornim la implementarea strategiilor și, doi, să putem...

Adrian Curaj

#12729

...să putem utiliza fondurile europene cu această destinație.

Clarificarea urgentă a cadrului legal, mai ales legislația secundară de desfășurare a învățământului nonterțiar postliceal.

Să știți că aici este un cadru total neclar. Îmi pare tare rău să spun lucrurile acestea. Încercăm de ani de zile, se încearcă de ani de zile să se clarifice această situație. Nu este clar. Și ne-am propus să rezolvăm această situație și este un efort comun acum, pe care l-am pornit în paralel cu clarificarea cadrului legislativ.

Discutăm cu MDRAP-ul, astfel încât să putem avea o finanțare mai puternică din partea administrației locale către școală, școală însemnând preuniversitar și universitar. Cel puțin spre universitar, acum nu există niciun fel de posibilitate. Eu cred că universitățile sunt un simbol pentru comunități, pentru orașe, unele, și sunt convins că deschiderea acestei posibilități va aduce o cale în plus pentru o finanțare potrivită și în raport de cerințele pieței forței de muncă a universităților și a școlilor. Nu este funcțional. Aș fi fost bucuros să fie funcțional și să țină doar de un ordin de ministru stabilirea cadrului în care formarea terțiară _non-higher education_ să fie clarificată. Și aici este o discuție întreagă legată de acreditare. Acum sunt abilitate să funcționeze temporar un număr de școli. E vorba de finanțare. Sunt foarte multe lucruri la un loc.

Vă promit că voi veni din nou spre dumneavoastră, spunându-vă concret ce fac aici, pentru că sunt foarte multe neclarități. Sperăm că o parte din aceste neclarități să fie rezolvate prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014, sigur, în varianta în care acum este la dumneavoastră.

Autorizații sanitare pentru școli și progresele pe care le estimați că se vor face anul acesta.

Există un program național de dezvoltare locală, semnat împreună cu MDRAP-ul; există un protocol de colaborare interinstituțională. În acest protocol, ministerului îi revine sarcina de a selecta școlile care au probleme legate de autorizațiile sanitare. MDRAP-ului îi revine sarcina de a prioritiza finanțarea acestora. Avem anul acesta un disponibil financiar de 800 de milioane din credite de angajament, astfel încât să rezolvăm, sperăm noi, cât mai mult din cele 2.850 de școli cu probleme.

La momentul acesta, pentru că în 2016 banii pot fi utilizați numai pentru anumite intervenții legate de autorizațiile sanitare, colectăm prin sistemul național integrat de date pentru învățământul preuniversitar acele elemente specifice, astfel încât până la sfârșitul acestei săptămâni să mergem la Ministerul Dezvoltării Regionale cu informațiile, toate legate de școli și ce probleme au, astfel încât să se poată lua o decizie rapid și să se prioritizeze intervențiile în școli.

Planurile-cadru, programele școlare, licitații pentru manuale... sunt mai multe lucruri la un loc.

Primul: din păcate, în zona planurilor-cadru, curriculumuri, a fost o abordare total lipsită de predictibilitate. La început, cu ani în urmă, vreo trei ani, s-a discutat despre cicluri și legat de nivelul de dezvoltare psihosomatică a elevului. S-a trecut mai departe la ciclul 0–4, 4–8, 8–12 sau 13, fără să se discute niciun fel de legătură între ieșirile din sistem, pe de o parte, cicluri... – îmi cer scuze, nu știu cât să compactez mai mult... – între cicluri, și, mai ales, un lucru esențial, pe care nu l-am discutat până acum, și vreau să fim clari: ca să putem avea transformare, inovare în curriculum, este esențial să investim în profesori. Și, din păcate, investiția în profesori, în pregătirea lor, poate cu mesajul „a doua sau a treia competență”, nu a fost deloc clară și nu s-au folosit potrivit fondurile structurale pentru acest lucru. Dacă este vorba să facem o schimbare majoră aici, în primul rând trebuie să pregătim profesorii să livreze într-un mod special curriculum, deci abilitarea curriculară pentru aceștia.

Sigur, lucrăm la planurile-cadru. La sfârșitul acestei săptămâni, Institutul de Științe ale Educației, după acest întreg dialog teribil, zic eu, în societate, va veni cu un plan care să asigure predictibilitate și inovare... și să trimitem un mesaj foarte clar că investim în formarea profesorilor, inclusiv prin master didactic, pregătire, poate, în sistem minor, major...

Adrian Curaj

#17670

M-am întâlnit, să știți, cu liceele pedagogice și colegiile pedagogice, la sfârșitul săptămânii, și le-am spus foarte clar, și le-am spus-o crezând acest lucru: sunt un laborator extraordinar și ele trebuie să continue să asigure mentoratul pentru profesorii în devenire. Au o capacitate extraordinară – aproape se irosește această capacitate –, au școli de exercițiu, au creșe de exercițiu, au grădinițe de exercițiu, au o forță fantastică și trebuie să o punem în valoare.

Legat de manuale. Avem licitații în continuare pentru a avea stocurile necesare de manuale cu ciclul acela de patru ani, cât este ciclul de viață al unui manual. Dacă este, aici aș vrea să punctez ce se întâmplă cu clasa a XI-a și clasa a XII-a. Aici niciodată legea nu s-a aplicat. Anul trecut a fost o sumă – 55 de lei/elev, puțin față de cât ar fi fost necesar ca elevii să-și poată procura manualele. Anul acesta încercăm – avem aceeași sumă, astăzi, în buget... încercăm să creștem suma și, mai ales, vom anunța rapid licitațiile pentru a achiziționa aceste manuale. Din păcate, durata licitațiilor este mare, astfel încât vom putea procura numai manualele pentru elevii care vor începe la anul ciclul următor. Facem tot ce putem. Important este că lansăm acest lucru și avem încredere că vom merge cât se poate de repede și cât se poate de clar în asigurarea manualelor. Mai este un lucru pe care vreau să-l punctez. Știți bine că au fost foarte multe probleme cu licitațiile de manuale. Și, pentru că problemele au fost, în primul rând, ca urmare a lipsei de dialog, am constituit un grup care i-a pus la un loc pe cei care furnizează, editurile, sindicatele, părinții, elevii, ministerul, astfel încât să identificăm toate acele elemente care întârzie procesul de achiziționare a manualelor și fac ca, uneori, procesul acesta să dureze un an.

Aștept rezultatele lor. Sunt interesante discuțiile și pentru noi. Până la urmă este important să punem la un loc în echilibru calitatea manualelor și costul manualelor, nu doar costul, fără să ne uităm absolut deloc la calitate sau să considerăm: calitatea nu este importantă.

Soluții concrete pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor la evaluările naționale de la examenul de bacalaureat.

Inspectoratele școlare generale se uită cu atenție. Și noi, la minister, ne uităm cu atenție la rezultatele simulărilor naționale. Organizează pregătire suplimentară cu elevii și, din păcate, la momentul acesta, nu avem încă proiecte din fonduri structurale cu care să venim în plus pentru finanțarea acestor activități, dar, în curând, ele vor fi disponibile și vom putea să extindem inclusiv utilizarea fondurilor structurale.

Mai este un lucru bun: Proiectul ROSE al Băncii Mondiale; 200 de milioane; e legat mai ales de liceu și universitate, cu liceele cu probleme, cele care nu sunt atât de performante, astfel încât rata de părăsire să fie mai mică, iar la intrarea în facultate mai puțini studenți să părăsească universitatea în anul I. Sunt peste 300 de granturi pe care le vom avea semnate în toamna aceasta, din cele peste 1.200, câte sunt prevăzute în proiect.

De asemenea, ROSE prevede resurse pentru a ne uita la cadrul curricular.

Evaluarea titlurilor academice și impactul propunerilor avansate – este un subiect care s-a rostogolit ani de zile.

Este important, așa cum am spus de la început. Mi-am propus să vin cu un cadru legal potrivit, serios, robust, astfel încât o problemă de sistem să aibă o abordare de sistem.

Ne așteptăm ca zilele acestea să prezentăm... Am prezentat în consultare publică, de două săptămâni, cadrul legislativ. Sunt convins că acesta va fi aprobat și vom începe, efectiv, să lucrăm concret, având o bază legală potrivită.

Sunt convins că rolul universităților este cheie. Eu țin foarte mult la autonomie și țin foarte mult ca această autonomie să fie responsabilă și deciziile și acțiunile pe care le vom face sper să fie de folos, inclusiv evaluarea internațională a școlilor doctorale, în urma cărora eu cred că un număr semnificativ de școli doctorale nu vor mai funcționa.

Vă mulțumesc.

Raluca Turcan

#23801

## Mulțumesc, mulțumesc.

Deci considerăm că astăzi ar trebui să aducem niște clarificări, cu „da” sau „ba”, cu „alb” sau „negru”, pe niște pericole care vor fi sau nu prevenite și pe niște proiecte care vor fi sau nu susținute. Așadar, întrebarea PNL este: va finaliza sau nu ministerul programele școlare, astfel încât în luna septembrie să nu existe elev care să înceapă anul școlar fără manuale pe bănci? Este o chestiune simplă, care necesită un răspuns simplu: vor avea copiii de clasele a IV-a manuale noi sau vor învăța după o programă de acum 17 ani? Și când vor ajunge acele manuale în școli?

A doua chestiune este legată de dreptul elevilor de clasa a XI-a și a XII-a de a primi, în baza legii, manuale gratuite. Vor fi sau nu nevoiți să scoată în continuare bani din propriul buzunar pentru a-și achiziționa aceste manuale?

Ce va face exact ministerul? Pentru că aici este locul în care să se clarifice lucrurile acestea, cu ordonanțele nr. 49 și 94, care în momentul de față sunt închise în sertar la Senat. Și mă refer la ordonanța care diluează învățământul profesional sau ordonanța care dă dreptul elevilor fără bacalaureat să meargă în cadrul unor universități pentru școli postliceale.

Domnule ministru, trebuie să spunem foarte clar ce precizări va aduce ministerul, astfel încât tot ceea ce înseamnă colegiu în cadrul universităților să ofere o calificare în plus tinerilor, astfel încât acei tineri să poată fi integrați pe piața muncii ulterior, nu să aibă false iluzii că au obținut o diplomă în plus și au fost în cadrul unei universități.

În același timp, care este strategia legată de învățământul profesional? Pentru că Ordonanța nr. 49 definește în mod greșit învățământul profesional. Numărul de locuri alocat învățământului profesional poate să fie: 60.000, 80.000 sau 100.000. Întrebarea este: școlile profesionale vor avea sau nu agenți economici parteneri, astfel încât în timpul școlilor profesionale elevii să învețe în mod real o meserie cu care să iasă pe piața muncii ulterior? Și aici iar dorim un răspuns foarte clar. Bursa investitorului, un proiect asumat în unanimitate de o parte din Parlament, va funcționa sau nu va funcționa? Pentru că acest proiect oferă facilități exact agenților economici care vin să sprijine cu burse învățământul profesional sau practica în universități.

Următoarea chestiune: ce propune ministerul în mod concret pentru îmbunătățirea rezultatelor la evaluările naționale? Cum o să preîntâmpinăm exact, ca jumătate de generație să nu mai pice examenul de bacalaureat?

Nu pot să fie toți absolvenții matematicieni, fizicieni, lingviști, așa cum nu toți au talent la muzică, arte plastice sau aptitudini. Există un articol în Legea educației naționale care prevede – mulțumesc, încerc să comasez –, care prevede că elevii trebuie să fie consiliați astfel încât să-și aleagă traseul profesional exact.

Introducem sau nu introducem examenul de bacalaureat diferențiat, astfel încât traseul terțiar să fie foarte bine definit încă din clasa a șaptea?

În privința titlurilor academice, întrebăm pe scurt: vor fi sau nu vor fi sancționate instituțiile care au secretizat deja lucrările de doctorat? Pentru că aceste lucrări secretizate ascund și plagiate.

Se va demara sau nu evaluarea școlilor doctorale și când anume? Pentru că angajamente de perspectivă sunt convinsă că sunt de bună-credință, însă dorim termene exacte.

Și, în final, închei rugându-vă aici, la tribuna Parlamentului, să încercăm să precizăm foarte clar: susțineți sau nu susțineți programul de generalizare a Programului „Școală după școală”, astfel încât toți elevii de până în clasa a IV-a să poată să beneficieze de el din toamnă, dacă se poate?

Susțineți sau nu susțineți inițiativa de diversificare a alimentației în școală?

Susțineți sau nu susțineți transportul gratuit pentru profesori și elevi?

Susțineți sau nu susțineți proiectul de parteneriat între agenții economici și școlile profesionale pentru burse profesionale?

Pentru că, dacă aceste angajamente sunt ferme, nu va mai trece încă un an fără rezultate. De la anul, copiii vor putea beneficia și de alimentație sănătoasă în școală, vor putea beneficia și de _after-school_ generalizat, și de burse în urma cărora să rămână cu competențe și să intre pe piața muncii, să nu fie șomeri cu diplome sau, mai grav, șomeri fără diplome.

Sorin Avram Iacoban

#28816

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Dragi colegi și colege,

Mă bucur astăzi că suntem aici și avem o temă foarte importantă, și anume învățământul românesc. Colegii noștri au propus „Starea învățământului românesc”, dar cu toții, până acum, toți vorbitorii, au vorbit de viitorul învățământului românesc și dați-mi voie și mie să mă refer tot la viitorul învățământului românesc, pentru că urmează o dezbatere pe lungul a cel puțin doi ani de zile – cum trebuie să arate strategia de abordare a învățământului românesc pe viitor și cum va arăta învățământul românesc peste câțiva ani.

De aceea, domnule ministru, dați-mi voie să vă provoc la o dezbatere pe următoarele teme:

## Domnule ministru,

Mai poate fi finanțarea per elev o soluție viabilă pentru viitorul învățământului românesc, atât timp cât se observă de la un an la altul că acest sistem de finanțare a școlilor din România este tot mai deficitar și acest sistem face ca acolo unde e nevoie de calitate în învățământ – și eu zi că e nevoie de calitate în întreg învățământul românesc –, aceasta, calitatea, să nu primeze înaintea finanțării?! Și anume, faptul că școli foarte bune, școli performante, care au nevoie de surse financiare importante, sunt nevoite să-și aglomereze clasele pentru a putea face față cheltuielilor, iar școlile mai puțin performante rămân cu fonduri la încheierea exercițiului bugetar.

2. Având în vedere că abandonul școlar este în creștere în România, din păcate, cum vedeți rezolvarea acestei probleme și care sunt măsurile pe care vizați să le luați pentru a stopa acest fenomen? Am înțeles, proiectul roz; mai sunt și – așa cum spunea și colega mea – Programul „Școală după școală” și o masă caldă în fiecare unitate de învățământ.

De asemenea, s-au început la un moment dat acele campusuri care au încetat a mai fi finanțate. Eu cred că ele pot fi o soluție pentru stoparea acestui fenomen.

De asemenea, am văzut săptămâna trecută... Guvernul din care faceți parte a venit cu un program de debirocratizare a instituțiilor din România. Are în vedere Ministerul Învățământului un asemenea proiect de debirocratizare a învățământului românesc, ca profesorii să facă mai puține hârtii și să se concentreze mai mult pe procesul instructiveducativ?

4. Care sunt măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru a-i motiva pe viitor pe tineri să intre și să rămână în sistemul educațional, în condițiile în care ne confruntăm cu un fenomen periculos, și anume reținerea tot mai multor tineri valoroși în a urma o carieră didactică?

5. Educația în mediul rural. Este bine cunoscut că șansele profesionale pe care le regăsim în instituțiile de învățământ din mediul rural sunt inferioare celor din urban.

Aveți în vedere măsuri concrete de creștere a calității învățământului în mediul rural pentru a-l apropia, cât de cât, de cel urban?

Guvernul Ponta a reușit să reabiliteze 500 de școli, pe care le-a finalizat. De prin 2006–2007 nu s-au mai făcut demersuri orientate către dotarea cabinetelor și laboratoarelor din școli, a atelierelor din liceele tehnologice

și către dotările cu materiale sportive. Soluția fondurilor europene nu a putut fi accesibilă tuturor școlilor din România. Care este soluția în acest domeniu?

6. Elaborarea, finalizarea și avizarea cadrului normativ privind învățământul doctoral reprezintă o prioritate pentru învățământul superior. Sunt încredințat că nu veți da curs unor păreri – diabolice, de altfel –, pentru că altfel ar trebui să afectăm toate titlurile de doctorat obținute de până acum, chiar dacă au fost obținute corect.

Cred că o mai mare responsabilitate acordată universităților în acest domeniu, concomitent cu luarea unor măsuri ferme împotriva așa-ziselor fabrici de diplome, poate fi soluția corectă. Care este poziția dumneavoastră în acest sens?

Spre final, domnule ministru, aș vrea să vă felicit pentru modul pragmatic și transparent cu care ați tratat abordarea dezbaterii în ceea ce privește programele-cadru pentru gimnaziu. Pentru prima dată după ’89 încoace s-a realizat o dezbatere reală și transparentă, care s-a făcut pe toate palierele învățământului românesc și care a înglobat un număr semnificativ de participanți din toate județele. Doar în județul Iași au fost peste 600 de respondenți.

În acest context, să adăugăm faptul că, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din cadrul Camerei Deputaților, cel puțin în ultimii ani, au fost peste 10 proiecte de lege pentru a introduce o anumită disciplină în trunchiul comun, proiecte de lege pe care noi, de altfel, le-am respins, pentru că Legea nr. 1/2011 spune că introducerea unei materii în trunchiul comun se face prin ordin de ministru și după dezbateri, așa cum s-a făcut această dezbatere pe curricula gimnaziului. V-aș întreba dacă există o deschidere către mărirea numărului de ore...

Gheorghe Vlad Nistor

#34920

Doamnelor și domnilor colegi, Domnule ministru,

Eu sunt, în primul rând, profesor; doar accidental membru al Parlamentului României.

Mă adresez deci dumneavoastră astăzi, domnule ministru, și dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, din perspectiva unui personaj care, din 1974 încoace, trăiește într-o universitate, și nu în orice universitate, ci în cea mai importantă universitate a acestei țări, Universitatea din București. Și am câteva întrebări foarte, foarte concrete pentru domnul ministru Curaj.

Prima dintre ele este – și chiar aș vrea să aud un răspuns din perspectiva Guvernului de tehnicieni pe care domnul ministru Curaj îl reprezintă aici: până cât de departe se poate merge cu reformarea – chiar și din mers – a unor realități ale învățământului românesc, unele deloc funcționale? Pentru că noi ne aflăm într-o situație cu adevărat catastrofală din punct de vedere legislativ. Ne aflăm la mijlocul a două legi: Legea nr. 1/2011, care a fost modificată printr-o ordonanță de urgență prin schimbarea a aproape 100 de articole... deci aproape jumătate din Legea nr. 1 nu mai este astăzi activă.

Perspectiva deci, din punctul de vedere al învățământului preuniversitar, și, cu siguranță, și din punctul de vedere al învățământului superior, este una sumbră.

Ce poate face acum, imediat, un guvern de tehnicieni care n-are un mandat politic de lungă durată?

A doua întrebare se referă la mult-discutatul plan-cadru, la care s-a referit și domnul ministru, și despre care s-a discutat atât în societatea românească în ultimele zile. Am înțeles astăzi că, prin decizii înțelepte și de ultim moment, ministerul a revenit acolo unde, în prima senzație, ne crease unora dintre noi... în primul moment, ne crease unora dintre noi o adevărată senzație de panică... cum ar fi reducerea drastică, până la schimbarea titulaturii disciplinei numite „istorie”, dispariția totală aproape a predării limbii latine, decăderea tuturor disciplinelor artistice sau reducerea dramatică a orelor de limbă și literatură română.

Înțeleg că, prin ultimele intervenții, ministrul și colaboratorii săi încearcă o ameliorare a formulei inițiale, ceea ce ar fi foarte sănătos pentru noi toți.

A treia problemă se referă la problema, mult discutata problemă a doctoratelor și sunt absolut de acord – domnul ministru are dreptate: consolidarea autonomiei și o mai mare responsabilizare a universităților este adevărat necesară, cu adevărat necesară.

## Am însă un amendament.

## Domnule ministru,

În această ordonanță sunt abrogate un număr important de articole ale Legii nr. 1/2011, articole care duc aproape până la desființarea unui cadru legal minim de organizare a doctoratelor. De pildă, acel articol care se referă la componența comisiilor. Eu înțeleg autonomia universitară, dar, în momentul în care acorzi tuturor universităților mari și mici din țara aceasta dreptul de a-și organiza pe criterii absolut personale, personalizate, susținerea tezelor de doctorat, nu știu cât de departe și cât de sănătos va fi.

Și am o întrebare din partea unui coleg de-al meu, domnul deputat Popa, care întreba dacă aveți în vedere un criteriu prin care, la trecerea în clasa a V-a, elevii acestei țări să fie testați dacă nu cumva se află în stare de analfabetism sau semianalfabetism.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Florin Gheorghe

#38399

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați, Domnule ministru,

Mă bucur că avem astăzi ocazia să vă solicităm clarificări în legătură cu obiectivele pe care le are Ministerul Educației și Cercetării Științifice după ce ați preluat mandatul.

Știm cu toții că nu ați preluat o situație bună la acest minister, fie că vorbim despre finanțarea educației ca procent din PIB, fie că vorbim despre deficitul de cadre didactice din învățământul preuniversitar, fie că vorbim despre finanțarea cercetării sau despre performanțele mediului universitar.

De departe, cea mai mare problemă pe care ați preluat-o privește cele câteva mii de unități de învățământ din ciclul preuniversitar, care și astăzi funcționează fără autorizații sanitare.

## Domnule ministru,

Știu că în ultimul timp ați întreprins nenumărate eforturi pentru a semna credite externe în vederea finanțării infrastructurii școlare. Ceea ce, din păcate, încă nu știm este când și cum se vor concretiza aceste investiții și dacă la începutul anului școlar viitor ne vom confrunta cu aceleași probleme care par insurmontabile: lipsa manualelor, școli în stare de șantier, posturi vacante ocupate de suplinitori fără experiență profesională pentru a intra la catedră.

De asemenea, bazându-mă pe faptul că ați fost, până la momentul învestiturii, șeful unității de finanțare a învățământului și, mai ales, a cercetării, aș dori să aflu care sunt obiectivele dumneavoastră pentru finanțarea competițiilor de proiecte care aveau ca obiectiv atragerea sau, mai bine spus, stimularea tinerilor cercetători să se întoarcă acasă în România.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, aș dori să știu dacă împărtășiți propunerile formulate în legătură cu reducerea substanțială a numărului de ore de limba română, istorie și limba latină, știind că studiile liceale și universitare sunt indisolubil legate de o bună formare chiar și în aceste domenii.

Vă mulțumesc.

Vasile Cătălin Drăgușanu

#40489

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnule ministru,

Alianța liberalilor și democraților este preocupată de sistemul național de învățământ. De aceea, voi aduce în atenția dumneavoastră unele probleme de actualitate asupra cărora vă rugăm să vă aplecați în mandatul dumneavoastră.

Prima ar fi rata de participare la educația primară și secundară, care ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Este clar că visul românesc de a avea toată lumea 12 clase, astăzi, nu este îndeplinit, prin urmare 85% din copiii românilor merg astăzi la școală și procentul este în scădere, concomitent cu reducerea numărului de copii, natalitatea fiind în cădere liberă.

Sub denumirea de „descongestionare a curriculei naționale”, din 1998 încoace au fost mai multe etape de restructurări și tăieri de ore și materii. Discipline precum fizica, chimia, biologia au pierdut cam 50% din ore. Am înțeles cu toții atunci că disciplinele experimentale sunt extrem de costisitoare pentru Ministerul Învățământului, așa că mai bine le scoatem de tot, pentru că oricum nu le putem face așa cum trebuie fără laboratoare dotate corespunzător.

Acum urmează să reducem orele de limbă română, istorie și să eliminăm limba latină din sistem, așa, în numele aerisirii programei...

Am vrea să vă spunem că noi nu credem că aceste ultime modificări sunt benefice României, prin urmare ALDE nu va susține aceste măsuri.

Forța de muncă internă, după părerea noastră, ar trebui pregătită numai pe baza cererii reale din economie. Mediul privat ar trebui permanent consultat, pentru ca așteptările sale să fie acoperite de mediul academic.

Din nou, practica trebuie să dubleze predarea teoretică.

Învățământul profesional, în special învățământul dual, presupune colaborarea mai strânsă cu mediul economic. Și vă dau un exemplu pozitiv din județul Neamț, unde mediul de afaceri, în colaborare cu Camera de Comerț și cu instituțiile

de învățământ, s-au implicat activ pentru inițierea mai multor nuclee de învățământ dual, astfel, conform planului de învățământ pentru clasa a IX-a, pentru anul școlar 2016–2017 aproximativ 1.000 de elevi vor fi încadrați în această formă de învățământ, și mă refer la învățământul dual.

Un alt aspect, domnule ministru: calitatea actului pedagogic ar trebui să preocupe ministerul pe care-l păstoriți. Profesorii ar trebui evaluați după două criterii principale, după părerea noastră. Primul ar fi profesionalismul, și aici mă refer în special la stăpânirea materiei; iar al doilea criteriu să fie talentul pedagogic, acesta din urmă, astăzi, fiind total ignorat.

Credem ca până ce în sistemul de învățământ nu vor avea loc doar profesorii cu har, profesorii cu talent pedagogic, vom continua să avem elevi care, după patru ani de studiu, nu reușesc să ia un examen simplu, ca de exemplu cel de bacalaureat.

Domnule ministru,

Vă rugăm, aduceți tehnocrația și în școlile din România.

De peste opt ani de zile nu s-au organizat concursuri pentru ocuparea funcțiilor de directori de școală. Aveți șansa să intrați în istoria ministerului cu o asemenea faptă și vă încurajăm să depolitizați învățământul românesc.

Știm, de asemenea, domnule ministru, de activitatea bogată a dumneavoastră în domeniul cercetării și sperăm să aveți asemenea rezultate și în mandatul de ministru. Aveți șansa să deblocați programele de finanțare și cercetare și să le dați posibilitatea operatorilor economici, precum și clusterelor să acceseze fonduri în acest domeniu.

Despre doctorate: considerăm că noile reguli pe care le-ați pus în dezbatere sunt la fel de vulnerabile, fiindcă depind de oameni. Inflația de doctorate se va termina atunci când în sistemul bugetar nu se vor mai acorda sporuri salariale sau alte avantaje numai pe baza titlului de doctor, chiar dacă persoana respectivă nu lucrează în domeniul în care și-a obținut doctoratul. Eu cred că ar trebui să interveniți, domnule ministru, și să acordați sporuri salariale doar celor care valorifică titlurile de doctor în domeniile în care l-au obținut. Persoane care să se angajeze în instituții de învățământ sau de cercetare, unde să pună în practică ceea ce au învățat și să vină cu inovații. Altfel, facem risipă de fonduri, care și așa sunt insuficiente.

Și apropo de buget – și închei: 6% din PIB este un deziderat pe care cu toții, sigur, l-am dori îndeplinit, dar chiar și 10% din PIB dacă vom aloca învățământului nu va fi suficient, dacă nu vom opri fraudarea acestor fonduri prin achiziții de servicii și produse la prețuri peste valoarea de piață, fără organizarea de licitații.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Szabó Ödön

#45240

Stimate domnule ministru, Stimați colegi,

Ar fi absurd să solicităm domnului ministru Curaj să rezolve problemele întregului sistem în acest mandat abia început.

Trebuie spus un lucru banal, și anume că încorsetările bugetare fac imposibilă aplicarea legii actualmente. Pentru posturile didactice, nedidactice se duce o luptă acerbă în fiecare școală, în fiecare județ, cu ministerul. Această încorsetare bugetară va face imposibilă aplicarea coerentă a oricărei legi a educației.

Azi, școlile profesionale nu pot să-și dezvolte atelierele performante. Finanțarea _per capita_ pentru învățământul obligatoriu organizat în sistem privat, deși este prevăzută de lege, nu este aplicată.

Acordarea celor 6% din PIB prevăzută de lege, azi, este considerată un deziderat asumat de toți, ce nu a fost atins, însă, niciodată.

Într-o democrație, instituțiile statului sunt primele care aplică legea, și nu primele care o ocolesc, o încalcă. Aplicarea legii este o problemă și în ce privește învățământul în limbile minorităților naționale. Știți că legea este aplicată la „Babeș-Bolyai”, la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, dar nu este aplicată la UMF!

Trebuie să recunoaștem sincer însă că, spre exemplu, împreună am realizat pași spre aplicarea legii în ce privește realizarea Institutului de Perfecționare Pedagogică pentru Minorități. Proiectul este în dezbatere publică. Sper să fie aprobat cât mai repede.

O importanță deosebită trebuie acordată însă debirocratizării sistemului. Nu este posibil ca într-o școală să fie mai multe comisii decât profesori. La Viișoara, un sat mic din județul Bihor, sunt 14 profesori și 26 de comisii. Profesorii sunt puși să realizeze hârtii peste hârtii și stau mai mult în fața imprimantei decât în fața copiilor, la clasă.

Legea prevede programă, manual și, considerăm noi, testare specială a învățării limbii române pentru cei care aparțin unei comunități a minorităților naționale, care, evident, au o altă limbă maternă decât româna. Programă avem, manualele lipsesc pentru unele clase, iar sistemul de testare special nu este încă definitivat.

Planul-cadru pentru clasele V–VIII trebuie să fie unul care nu pune în plus pe umerii copiilor; trebuie descongestionată programa și regândită.

Institutul de cercetare din educație a realizat trei modele foarte strânse, coercitive chiar. Majoritatea din grupul de specialiști solicitați de domnul ministru, deși divizați, au realizat un curriculum curajos, dar care este mai aproape de ceea ce îi trebuie acestui sistem pentru viitor.

Un sistem de educație bun se bazează pe câteva principii simple, care trebuie însă aplicate.

Principiul coerenței sistemului. Un sistem în care nu există fracturi, unde trecerea de la un nivel la altul este firească; fiecare elev își vede și își găsește locul cel mai potrivit;

primește acele cunoștințe pe care le poate asimila la cel mai înalt standard și cu care se poate integra pe piața muncii.

Principiul egalității de șanse. Rolul unui sistem educațional este să ajute ca cei care, din diverse motive, sunt într-o zonă cu potențial ridicat de marginalizare din motive geografice, sociale, etnice să poată avea șanse de a fructifica la maximum propriile capacități intelectuale.

Principiul transparenței. Deciziile trebuie să fie luate în consens cu necesitățile sistemului și supuse criticilor acide, ce pot deriva din transparentizarea acestuia. Trebuie arătat că este greșit sistemul prin care județele nu cunosc numărul personalului didactic sau didactic auxiliar pentru întreaga țară. Astfel, pot exista discrepanțe majore, inexplicabile, între județe cu un număr similar de elevi.

Principiul stabilității. Din perspectiva sistemului de învățământ, cea mai importantă însă este stabilitatea sistemului. De ani buni nu a fost organizat un concurs pentru posturi de directori, iar cel pentru inspectori nu a fost finalizat. Desele schimbări legislative nu ajută acest sistem.

Avem un dialog corect cu domnul ministru, cu ministerul. Sper ca acest dialog să garanteze, finalmente, pe de o parte, aplicarea legii actuale, pe de altă parte, cuprinderea drepturilor câștigate și chiar lărgirea acestora în noua lege a educației naționale.

Vă mulțumesc.

Dragoș Gabriel Zisopol

#49592

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate domnule ministru, Stimați invitați, Doamnelor și domnilor colegi,

În contextul proiectului național „România educată”, lansat de Administrația Prezidențială, dar și a nenumăratelor discuții pe tema învățământului românesc ce s-au desfășurat și se vor mai desfășura, doresc să-mi exprim astăzi câteva puncte de vedere și, sper eu, la nivel de principiu. Aș face mai mult decât atât dacă aș avea mai mult timp la dispoziție decât cele trei minute.

În plus, mi-aduc aminte că cineva mult mai inteligent decât noi spunea ceva de genul următor: „Mințile luminate se exprimă la nivel de principii. Mințile medii la nivel de evenimente și mediocrii îi discută pe alții.”

Să încercăm să spunem câteva elemente la nivel de principiu.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al minorităților, am fost mandatat să discut și să pun o întrebare esențială: când vom avea 6% pentru învățământul românesc în contextul Legii educației naționale?

Este un element fundamental pentru dezvoltarea învățământului românesc, și nu numai. O altă problemă fundamentală, la nivel de principiu: problema salarială. Creșterea salariului în învățământul românesc reprezintă și trebuie să reprezinte un element fundamental, un element de bază, un element care să ducă mai departe această țară.

Eficiența sau ineficiența învățământului românesc – o întrebare la care trebuie să ne răspundem cu toții, un lucru de importanță majoră; legătura dintre învățământ și piața muncii – o altă problemă foarte importantă; infrastructura școlară la care au făcut referiri și alți colegi ai mei, antevorbitori; cercetarea – fundamentală pentru România în contextul european.

Cu toate acestea, noi avem câteva probleme pe care le-am discutat în Grupul parlamentar al minorităților naționale, pe care am crezut că, în conformitate cu Legea nr. 1/2011, le putem rezolva cu celeritate. Lucrurile nu stau așa.

Aș aduce aici aminte, în atenția dumneavoastră, a domnului ministru, a echipei ministeriale, planurile de școlarizare, fără desființarea sau comasarea claselor cu predarea limbilor minorităților naționale. Și astăzi colegul meu de la sârbi a ridicat această problemă.

A făcut o interpelare parlamentară, pentru care a primit un răspuns evaziv. Noi dorim soluții, nu răspunsuri de dragul răspunsurilor.

Editarea manualelor. Toată lumea a pus problema manualelor.

Avem și noi aceeași problemă, a manualelor pentru copiii care studiază în limbile minorităților naționale. S-a discutat despre cost, despre calitate. Ele lipsesc cu desăvârșire.

O altă problemă pe care am ridicat-o – și pare că s-a rezolvat, cu anumite semne de întrebare – este finanțarea olimpiadelor legate de minoritățile naționale.

Sunt toate problemele pe care cu toții le avem. Cineva îmi spunea: „Dacă poporului român îi merge greu, atunci minorităților naționale de pe teritoriul acestei țări le va merge și mai rău.”

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc foarte mult și le mulțumesc și colegilor mei pentru posibilitatea de a-mi expune câteva puncte de vedere și aștept cu nerăbdare nu atât răspunsurile din partea ministerului, cât rezolvarea acestor probleme.

Vă mulțumesc.

Adrian Curaj

#56371

Bun. În semn de protest, o să vorbesc.

Vă mulțumesc mult.

Nu vorbesc toată ziua, să știți...

Vă mulțumesc mult.

...dar respect părerile dumneavoastră. Asta este important.

O să încerc să mă uit puțin să pun compact niște răspunsuri pe categorii, după care vin și încerc să vă dau răspunsul și punctual, acolo unde, probabil, am scăpat.

Au fost orientate pe planul-cadru; au fost mai multe întrebări.

Vreau să precizez un lucru foarte clar: latinitatea și istoria noastră nu se negociază și aici aș vrea să fiu foarte, foarte, foarte clar.

Dacă e vorba de manuale, să știți că ce putem face anul acesta, pentru că este istoric, asta am primit... deci anul acesta am avut în buget 55 de lei/persoană și încercăm – și sper din suflet să putem avea și sprijinul dumneavoastră – la rectificarea de buget să creștem suma aceasta. Este tot ce putem face anul acesta și v-am spus că în curând, rapid, o să anunțăm licitația pentru manuale, astfel încât, atât cât putem de repede – dar n-o să putem mai devreme de opt luni, din toată experiența de licitație de manuale – elevii claselor a XI-a și a XII-a să le aibă pe masă. Deci suntem siguri că le vor avea începând de anul școlar următor. Îmi pare rău!

Pentru a IV-a suntem în...

Vă mulțumesc mult.

Pentru elevii de clasa a IV-a am extins cu o lună, după ce am avut un dialog foarte puternic cu editurile. Ne-au promis toți, mi-au trimis un mesaj foarte clar că luna aceea nu pune sub risc manualele.

Acum suntem în evaluare. Am garanția că ele vor fi între 1 și 10 septembrie în școli, ca să fie pe 15 septembrie pe masa elevilor.

Am pornit acest dialog și se reflectă dialogul și în comisia aceea, despre care am spus că am pus la un loc actorii sociali împreună cu editurile, pentru a evita acele lucruri sensibile care au tot făcut să avem contestații și iar contestații și, până la urmă, licitația să dureze un an.

Sper din suflet că nu vom avea probleme și vă spun că am făcut tot efortul și suntem într-un dialog săptămânal cu ei, astfel încât să... Nu putem garanta, pentru că oricine poate să facă contestație. Acesta este mecanismul de licitație, dar avem încredere că am pus toate elementele în fața celor care au participat la licitație și am răspuns celor care au participat, astfel încât să le avem la timp.

La doctorate, cred că mesajul este puternic legat de faptul că facem evaluare internațională și va fi un proiect rapid din fonduri europene, pentru că este un cost mare. Sunt 360, peste, de școli doctorale. Va fi un efort mare să aducem experți, astfel încât să evaluăm toate aceste școli, dar pornim rapid.

Și vreau să vă reamintesc că am anunțat, de-asta îmi permit să spun că reamintesc, că în contractul instituțional cu universitățile am pus deja de la începutul anului obligația de a-și face autoevaluarea și de anunța public, după ce-au prezentat în Senat, raportul de autoevaluare. Sunt pași oricum necesari. Nu pot să am evaluare internațională fără un raport de autoevaluare. Așa e practica bună internațională. Acum suprapunem etapele și am convingerea că se vor întâmpla lucruri acum, nu după mandatul meu, și m-am angajat la chestia asta.

Debirocratizare. Să știți că este bine. Mă bucur că ați ridicat subiectul acesta. Este un mesaj cu tăierea hârtiilor. Eu am discutat și m-am întâlnit în grupuri mici cu inspectorii școlari generali și i-am întrebat: „Hai, domnule, să vedem: cum anume facem ca timpul să fie acela pentru școală și pentru elevi, nu pentru a completa hârtii?”

Au primit mesajul foarte bun și vom porni acum un dialog cu toate inspectoratele și direct cu cei care sunt acolo. Vă spun că până la sfârșitul lunii aprilie vom veni cu o listă întreagă de documente tăiate. Și mai sunt, tot aici, la debirocratizare, 21 de comisii. Acum am pregătit șapte pentru școli, iar ele vor fi funcționale de la 1 septembrie.

Am discutat deja cu inspectoratele școlare generale. Nu putem bulversa acum, în timpul anului. Sunt pregătite toate, doar trebuie să anunțăm și am zis să nu anunțăm acum, că nu o să mai înțeleagă nimic din ce se întâmplă oamenii.

Mergem și pe ideea asta, că, să știți, dincolo de toate, transformări și iar transformări și transformări tot birocrație înseamnă, și multă. Și atunci am spus: haideți să fim predictibili, să pregătim și să anunțăm lucrurile, să fie clare. Și vă promit că vor fi. Deci am anunțat. Toți știu că de la 1 își pregătesc comisiile, de la 1 septembrie, că atunci începe activitatea; de la 1 septembrie, șapte comisii, atât, în loc de 21. Concursuri. Da, concursurile au fost de la început... concursurile pentru directorii de școli au fost de la început o prioritate și sunt o prioritate.

Ce vream... și lucrăm acum, ministerul, cu un grup mai larg, l-am anunțat, l-am constituit, actori diverși, dar, în plus de asta, lucrăm cu un grup puternic al celor care fac resurse umane în multinaționale. Au fost de acord să lucreze cu noi, să ne dea experiență multă din cum fac ei selecție, și am încredere, nu pot garanta, am încredere că vom putea veni în prima etapă a concursului de directori cu un test online național, astfel încât să aibă încredere că pot aplica toți. Va fi acest test de resurse umane online general și, după aceea, după ce trec acest test, vor putea să-și depună dosarele pentru concurs.

Este foarte bine. Sper eu să apreciați lucrul acesta și lucrăm cu cei din business care au și instrumente gata de utilizat.

Desființarea inspectoratelor școlare. Îmi pare rău, am spus clar „nu”, pentru că, într-un fel sau într-altul, noi discutăm de descentralizare. Eu m-am intersectat cu dânșii în ultima vreme foarte mult. Am văzut cu ce se ocupă, îi apreciez enorm pe cei cu care m-am întâlnit, pentru că, încă o dată, ei, de fapt, inspectoratele școlare și ei, cei care le conduc, sunt aproape de ce se întâmplă în realitate.

Să știți că problema este că n-au fost consultați. Mulți mi-au spus: „Domnule, în ultimii ani, mulți, nimeni nu ne-a întrebat nimic.” Și, discutând cu dânșii, am observat următorul lucru, foarte simplu: din 50 de probleme, 15 pot fi rezolvate într-o săptămână. E doar de a pune la un loc niște lucruri. Le așteptau. Nimeni nu i-a întrebat: „Ce vreți voi, ce probleme aveți?” Și am văzut că după discuțiile cu ei sunt aceleași probleme. Și atunci colegii mei, și am echipă – am un nou secretar de stat la învățământul preuniversitar, așa cum am și președinte al Autorității de Cercetare, și președintele, și vicepreședintele nou-numiți –, știe foarte bine, a participat la discuții și vom încerca să rezolvăm problemele. Le rezolvăm și le anunțăm. Le rezolvăm, le anunțăm. Ce nu putem, pentru că ați spus, este o lege... sunt multe modificări în lege, este foarte greu să aplicăm, după 2011, o grămadă de lucruri care s-au adunat. Am promis că fac tot ce pot face, predictibil, și în timpul scurt pe care-l am, și vă raportez.

Îmi place foarte mult chestia asta, pentru că trebuie să se întâmple lucruri mici care să arate că vrem, așa cum s-a întâmplat și cu... și-i mulțumesc mult, cu centrul de pregătire de la Oradea. Mulțumesc că ați trimis mesajul acesta. După ani de zile, am reușit să-l punem.

După ani de zile, am reușit să avem, și este în fața dumneavoastră – sper ca în următoarea ședință să intre –, este vorba de legea cu membru CERN a României. Suntem acolo, avem șansa asta și o să treacă, sper, în următoarea ședință la dumneavoastră, în plen.

Finanțarea. Finanțarea... eu vin din... și o să iau și cercetarea, și educația la un loc, și învățământul preuniversitar.

În finanțarea învățământului superior, cu plus, cu minus, noi am reușit să punem un pic de performanță peste finanțarea standard.

Eu mă aștept ca...

Nu sunt bucuros, dar am pus un pic de performanță peste finanțarea de bază și acum finanțarea nu se va face istoric, cum a fost, și am rugat Consiliul de Finanțare a Învățământului Superior să vină cu o propunere care respectă legea și asta este foarte important.

Deci am cerut CNFIS-ului să vină cu o propunere care respectă legea. Nu dau eu acum o precizare nouă, o lege nouă, o hotărâre de guvern nouă ca să modific... Nu. Înțelegeți-mă; cred că știm foarte bine ce vreau să spun. Anul acesta există un cadru legal și sunt convins că CNFIS-ul, finanțarea învățământului superior, va veni cu o propunere care respectă legea. O aștept cu plăcere și vom discuta de finanțarea diferențiată.

Bun. Pentru partea de preuniversitar, la momentul acesta încercăm să operaționalizăm instrumente care n-au fost operaționalizate.

Am avut un CNFIP, un Consiliu al Finanțării Învățământului Preuniversitar, care a fost crescut pe baza experienței CNFIS-ului, pe care l-am condus atâta vreme, ca agenție executivă.

Acum avem hotărârea de guvern cu UEFIP, adică unitatea executivă care face în oglindă ceea ce a fost Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior de atâția ani; de 20 de ani funcționează.

Este important să încercăm să avem cadrul executiv și decizional funcțional. De ani de zile n-a fost. Încercăm să-l operaționalizăm. Hotărârea de guvern este... și sperăm săptămâna aceasta, dacă nu, săptămâna viitoare sigur va trece și, după aceea, vom discuta despre cum arată costurile standard. Să știți că e o discuție întreagă aici. E o problemă întreagă: cât mă costă cu adevărat un program de studii. Și doar atât vreau să vă las să știți: acum, un student... finanțarea I pentru un student este de 2.300 de lei/an; finanțarea acum, azi, pentru unul, pentru un elev, este de 3.300 plus 300. Deci sunt multe lucruri de aliniat aici. Sunt convins că ne vom uita din ce în ce mai mult, cu grijă, ca măcar puțin să fie asociat performanței.

Iar dacă ne întoarcem la cercetare, pentru că e cu finanțare și vreau să le pun la un loc, anul acesta am reușit să trimitem un mesaj puternic. Am intrat pe ciclul potrivit ca în 2020 să ne respectăm ținta și este și în raportul care a venit la sfârșitul săptămânii trecute, al Comisiei Europene, că, dacă noi mergem cu 30% plus în fiecare an, o să ne respectăm ținta de 1%, public, și sunt sigur că va veni și zona privată până în 2020.

Anul acesta avem o creștere de 33% și să știți că tot ce vom face anul acesta și împreună cu domnul președinte al Autorității Naționale de Cercetare va fi în așa fel încât să pregătim proiecte ca anul viitor să fie natural să avem... sau pe baza ideii că anul viitor va fi o creștere de 33%, astfel încât să intrăm să ne respectăm promisiunile. Să ne respectăm promisiunile și pentru cei din țară, și pentru cei care au decis să vină în țară pe baza promisiunilor noastre și doar atât vă spun, acum, anul acesta... Mâine o să am o conferință de presă, „Lansarea instrumentelor din Planul Național III”; cu toții îl așteptăm de multă vreme.

Dintre instrumentele interesante, unul este acela legat de aducerea mai aproape a diasporei. Vor fi granturi scurte, mici, pentru cei care au experiență, să vină o săptămână în țară, să vadă cum este; granturi de o lună, pentru cei care vor să vadă, sunt în plină forță și se gândesc poate cum să colaboreze mai bine cu România. În partea de inovare vom pune un grant... prima dată vom pune un grant care leagă zona de industrie cu zona de universități, fără să fie ajutor de stat, dar universitatea servind intereselor de productivitate, de cercetare, de inovare în instituții, asigurând și mobilitatea tinerilor. Dar mai multe lucruri mâine, pentru că, dacă intru aici, vă povestesc o zi întreagă, că-mi face mare plăcere și e zona mea de interes.

Nu știu ce să mai răspund, că deja am vorbit...

Legat de curriculă? _After-schoolul_ . Să știți că esențial și pentru... mai ales pentru zona rurală este masa caldă, să ții elevul mai mult timp în școală, deci „Școală după școală”, și pentru asta am promis și ne uităm în fondurile structurale, pentru că acum numai de acolo pot avea resurse, cum anume putem avea proiecte în care să finanțăm și cât anume să putem finanța „Școala după școală”, mai ales pe ideea că elevii trebuie să stea mai mult în școală. Asta este esențial. Trebuie să stea mai mult în școală. Sigur, va fi discuția „ce fac cu profesorul, cum reușesc să acopăr cheltuielile?” și am anunțat că vom face totul pentru a avea un număr de granturi pentru școli. Pentru licee sunt cele din Programul ROSE. Vor fi 1.200, anul acesta 300. Dar pentru școli să fie granturi pentru zona rurală, astfel încât să se pună și un pic de inovare, să fie și mai multe cadre didactice stimulate să stea cu elevii. Și, legat de sport, eu sunt convins că orele sunt acum OK. Sunt trei ore avute în vedere, dar mă gândesc că școlile ar trebui să-și deschidă mai mult porțile și sălile și terenurile pentru elevi. Nu se întâmplă lucrul acesta, știm bine.

De foarte multe ori, elevii, ca să vină în școală, de foarte multe ori – și știu ce spun –, trebuie să plătească pentru un program sportiv după. Școala trebuie să fie deschisă, să creeze condiții, elevii să vină să facă sport, și astea sunt lucruri care cred că se vor regla în timp.

Ați văzut că am fost foarte ferm: în clasa I, după clasa pregătitoare. E un mesaj foarte ferm, să știți. Nu place, dar trebuie un pic de fermitate. Eu cred că acel proiect, „Copiii la grădiniță”... ce am încercat să rostogolim acum este important, dar acolo avem o mare problemă și, sper, cu toții o vom rezolva. Sunt comunități unde au apărut imediat, din acest voucher, au apărut câte 500 de elevi. Va trebui să fim foarte cu grijă. În primul rând, să vedem spațiile unde ei pot fi cazați, iar dacă nu, pe infrastructura educațională, să încercăm rapid să avem facilitățile necesare.

Eu sunt încântat, pentru că cei care sunt acum în grădiniță cu siguranță vor merge mai departe. Nu e obligatorie grădinița, dar vor merge mai departe în clasa pregătitoare și chiar astăzi am avut o vizită din Dâmbovița, în care copii, 21 de copii, care au pornit prima dată cu „Hai la grădiniță!”, acum sunt la școală și, chiar dacă fac 17 kilometri între două localități, cu grijă pot fi duși și merg în continuare și sunt inserați deja în mediul educațional.

La cealaltă întrebare, nu mai știu ca timp, că sunt... Vă rog.

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

Dezbateri politice cu participarea ministrului educației naționale și cercetării științifice, domnul Adrian Curaj, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Situația din învățământul românesc”

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului