Stenogramă plen

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Constat că cvorumul legal de lucru în acest moment nu e îndeplinit. Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare până la prezidiu, să decidem împreună cum procedăm.

M-am sfătuit cu liderii grupurilor parlamentare. O să-i rog pe toți colegii senatori să ia loc în sală și, dacă vom vota ordinea de zi și programul de lucru și vom avea cvorumul legal, pentru că între timp s-au mai înregistrat și alți colegi, vom putea continua ședința.

Deci, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală, ca să putem începe ședința.

Declar deschisă ședința și vă anunț că din totalul de senatori și-au înregistrat prezența 82. Dar vom verifica la vot acest lucru, da?

Ședința o voi conduce asistat de domnii secretari Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea.

Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Sunt intervenții legate de ordinea de zi, doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să votăm ordinea de zi. Îi rog pe toți colegii să se pregătească. Am deschis votul.

Vă rog să votăm ordinea de zi. 44 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Numărul minim de voturi era 42, pentru că s-a modificat numărul senatorilor. În această situație, ordinea de zi a fost votată.

Punctul următor pe ordinea de zi, programul de lucru pentru această zi: 9.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu 9.30 – ora ministrului: dezbateri cu participarea domnului ministru al sănătății, domnul Patriciu Andrei AchimașCadariu; ora 12.00 – vot final pe inițiative legislative cu caracter ordinar pe care le vom dezbate astăzi și ora 13.00 – lucrări în comisii.

Sunt intervenții legate de programul de lucru?

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să votăm programul de lucru pe care vi l-am citit.

45 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem ora ministrului – dezbateri, după cum vă spuneam, cu participarea domnului ministru al sănătății, domnul Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu.

Stimați colegi,

Pentru dezbaterile parlamentare destinate orei ministrului, Biroul permanent al Senatului vă propune următoarea modalitate de desfășurare:

– prezentarea temei de dezbatere de către comisia permanentă de specialitate, respectiv Comisia pentru sănătate publică – 5 minute;

– apoi prezentarea punctului de vedere al ministrului sănătății, domnul Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu – maximum 20 de minute, domnule ministru;

– următorul punct, intervenții ale reprezentanților partidelor..., grupurilor parlamentare, precum și ale senatorilor neafiliați – maximum 5 minute pentru fiecare grup parlamentar;

– la finalul dezbaterilor, din nou ia cuvântul domnul ministru, pentru a da lămuriri față de aspectele reliefate – maximum 10 minute.

Sunt observații față de acest program?

Dacă nu, vă

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Astăzi, la ora ministrului, după cum v-a spus domnul președinte de ședință, este invitat ministrul sănătății. Începem cu o oarecare întârziere. Discutam înainte de debutul ședinței că cel puțin medicii senatori din Senat au fost la timpul potrivit, cel anunțat ca fiind ora 9.30, și spuneam că medicii nu au condică de prezență: se duc la spital și pleacă de la spital când termină programul, niciodată nu sunt pe ceas.

În urma discuțiilor cu...

Da, domnule senator.

Nu știu dacă...

Îi rog pe colegii senatori prezenți...

Nu știu dacă domnul ministru...

E atent domnul ministru.

...a auzit ceva.

Vă urmărește, domnule senator.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

În urma discuției dintre senatori – și mai ales cei din Comisia pentru sănătate publică –, ne-am orientat spre o serie de teme care sunt de interes general privind activitatea Ministerului Sănătății.

Printre temele propuse vă amintesc:

Strategia Ministerului Sănătății privind salarizarea personalului medical în cadrul Legii salarizării unitare – plecând de la faptul că, din păcate, în sănătate alocația financiară este mult sub cerințele sistemului, ceea ce a dus la exodul medicilor și al personalului medical spre alte zone, nu doar pentru salariu, ci și pentru condițiile de muncă, de tehnologie corespunzătoare mileniului în care trăim. Poate că domnul ministru va trebui să se refere mai mult la această chestiune și la strategia Domniei Sale privind alocația financiară, cel puțin, pentru anul viitor, pentru că pentru anul acesta bugetul a fost deja votat.

O altă temă care necesită a fi discutată este situația privind personalul mediu sanitar și posibilitatea adaptării salariului acestuia în funcție de pregătirea acestuia și activitatea desfășurată, mai ales că în aceste zile există tendința spre un protest al personalului mediu și, din câte știu eu, ați avut discuții, domnule ministru, cu organizațiile sindicale din domeniu, le aveți și, probabil, le veți continua pentru găsirea unei soluții.

De asemenea, cred că ar trebui să discutăm astăzi care ar fi strategia Ministerului Sănătății privind relația cost-eficiență.

De asemenea, o altă temă de interes general – și mărturisesc că la Comisia pentru sănătate publică am primit mai multe memorii privind organizarea rezidențiatului – este dacă dumneavoastră considerați că sunt necesare modificări în nomenclatorul specialităților și în curricula de pregătire corespunzătoare pentru specialități. Și cred că, punctual, aș dori să vă referiți și la organizarea rezidențiatului pe 2016.

O altă temă pe care am dori să o abordați ar fi viziunea Ministerului Sănătății privind prevenția în sănătate, ca instrument de eficientizare a sistemului de sănătate. Mai ales că Partidul Național Liberal vine cu o inițiativă legislativă legată de organizarea prevenției în țara noastră. Și, plecând de la acest lucru, multe trebuie făcute. Știind că prevenția costă mai puțin decât partea curativă, cred că ar trebui să faceți o referire la modul în care se face prevenția în maternități privind vaccinarea nou-născuților, să vedem cum putem preveni abandonul micuților în maternități.

Mulțumim, domnule senator.

O să-l rugăm pe domnul ministru al sănătății să ia cuvântul.

Domnule ministru,

V-aș ruga să vă încadrați în maximum 20 de minute, pentru că vor fi întrebări și veți mai interveni și ulterior. Mulțumim frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Bună dimineața!

Și vă mulțumesc pentru invitație. Vă mulțumesc că, prin faptul că-mi dați ocazia să vorbesc în fața dumneavoastră,

putem clarifica niște lucruri, putem să progresăm și să găsim împreună soluții.

Sunt mai multe teme și toate sunt de mare importanță. În măsura în care vor rămâne amănunte nelămurite, voi reveni și vă rog frumos să-mi cereți clarificări de fiecare dată. Am să le iau în ordine.

Salarizarea – primele două puncte se referă la salarizarea personalului medical și situația, în mod particular, a personalului mediu sanitar.

Trebuie să vă spun de la bun început că, încă de la începutul mandatului, am avut întâlniri – și avem în mod constant – cu toți actorii implicați în această situație, în speță cu sindicatele; toate sindicatele implicate. Problema, dacă ar fi să o rezum, se arată în felul următor: un sistem care în 25 de ani a suferit transformări succesive, care au încercat de fiecare dată, poate, să găsească soluții pentru probleme care au apărut în mod punctual, dar care, în mod evident, nu pot să facă față progresului medicinii, progres care vine cu un cost. Astfel încât în acest moment ne aflăm în situația în care ne dorim – și este firesc să fie așa – o medicină performantă, ca și în țările Europei de Vest, dar avem un buget care, oricum l-am calcula, este maximum 20% din bugetul acestor țări.

Unde se reflectă acest lucru? Dacă echipamentele medicale și consumabilele costă aproximativ la fel, salariile sunt mult, mult mai mici. În același timp, finanțarea spitalelor este, pe cale de consecință, mult mai mică decât acolo.

Ce reclamă profesioniștii din sănătate? Evident, salarii mai bune.

Dar acest lucru nu este de ajuns. Ieri am avut discuții cu un sindicat care anunță anumite acțiuni în perioada imediat următoare și acești oameni, asistenți, asistente medicale, medici, nu cer de azi pe mâine o creștere neapărată de salarii, deși este un lucru foarte important. În primul rând, doresc ca inechitățile din sistem să dispară, deoarece, prin aplicarea consecutivă a diverselor modificări la Legea nr. 284, au apărut aceste situații care, în acest moment, fac ca diferența dintre diverse categorii de profesioniști din sănătate să fie foarte mică sau să nu existe, creând, astfel, false conflicte.

Domnule ministru,

Vă rog să încercați să concentrați, ca să dăm șansa domnilor senatori să vă pună și întrebări.

Îmi cer scuze, dacă m-am prelungit foarte mult.

Am să mă refer la punctul 6 pe care mi l-ați solicitat și care se referă la obligația de serviciu public pe care am pus-o în transparență decizională. Pe site-ul instituției este noul proiect privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor art. 699 punctul 19 și art. 804 din Legea nr. 95, care stabilește obligația deținătorilor de autorizații de punere pe piață, a reprezentanților de a asigura permanent punerea pe piață a cantităților din medicamentele autorizate, cu excepția unor situații prevăzute de lege, de a aproviziona permanent cu medicamente și a-și îndeplini, astfel, obligația de serviciu public.

Vom organiza și organizăm în zilele următoare dezbateri pe aceste teme. Este o situație extrem de importantă și avem continuu discuții, întâlniri și căutăm soluții împreună cu organizațiile de pacienți. Ei sunt principalul nostru partener.

În același timp, discutăm cu producătorii și distribuitorii pentru a găsi soluțiile optime în acest sens.

Foarte scurt am să mă refer la ultimele probleme ridicate de domnul președinte. Voi reveni cu detalii – vă rog să mi le solicitați – și am să mă refer la controlul privind infecțiile nosocomiale. Prima evaluare pe care am făcut-o a ridicat probleme, inclusiv... Aceasta a fost o evaluare făcută din birou de colegii noștri specialiști și, de la bun început, am observat faptul că nu avem suficienți epidemiologi, că avem probleme în teritoriu. Ei bine, aceste lucruri vrem să le obiectivăm.

În acest moment, am distribuit principalelor 150 de spitale, cele care sunt aflate cel mai la risc, respectiv zona de chirurgie, ginecologie, copii, infecțioase et cetera, un chestionar prin care vom ști situația reală și exactă pentru a putea prevedea exact și bugetarea acestei situații. În același timp, observând că rezultatul controalelor noastre în ultima perioadă este unul superficial, să-i spunem așa, și la solicitarea colegilor din presă, cărora le mulțumesc, am observat că, practic, majoritatea controalelor s-au soldat cu avertismente prietenești, am instituit controale încrucișate între județe, care urmăresc și aceste elemente, dar și altele, și aștept cu nerăbdare să vă pot prezenta rezultatele acestor controale, dar și soluțiile care se impun.

## Mulțumim, domnule ministru.

O să-i rog pe reprezentanții grupurilor parlamentare să se înscrie la cuvânt. Deja sunt șapte colegi senatori înscriși, opt.

Doamna senator... Din partea Grupului PSD, doamna senator Crețu Gabriela.

Microfonul central sau microfonul 3. Unde doriți? Microfonul 3?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bine ați venit, domnule ministru!

Mărturisesc din start că nu am iluzia că ați putea schimba într-un an năravurile... Scuze, am vrut să spun interesele industriei farma sau problemele de mentalitate din sistem. Nici nu vreau să vă atribui responsabilități pe care nu le aveți dumneavoastră personal, chiar dacă nu sunt o susținătoare a Guvernului din care faceți parte.

Sunt, în schimb, o mare susținătoare a sistemului public de îngrijire a sănătății și o opozantă a privatizării sale.

Am observat că ați luat exemplele care vă convin. Vă dau eu un altul: Statele Unite ale Americii, paradisul serviciilor private, cheltuiesc 18% din produsul intern brut și au indicatorii de sănătate ai populației mult sub nivelul țărilor europene, care cheltuiesc între 6 și 8%. În schimb, au serviciu public.

În Statele Unite, din păcate, doar gândul că s-ar putea îmbolnăvi îi îmbolnăvește pe mulți cetățeni, pentru că o cezariană ajunge la 43.000 de dolari.

Sunt conștientă, în schimb, că în serviciul public sunt multe probleme. Unele dintre ele au soluții și trebuie să le găsim, să nu pierdem nicio zi în a le găsi.

Dacă ne coordonăm eforturile, dumneavoastră, Casa Națională de Sănătate, noi, Parlamentul, cred că asemenea soluții pe termen scurt pot fi găsite. De exemplu, trebuie să găsim o soluție cu caracter general – am mai vorbit acest lucru, dar de ordin normativ, deci – la problema decontării sumelor care depășesc valoarea contractată de spitale cu casele județene, cu precădere, în cazul spitalelor de urgență, care nu pot refuza și nu trebuie să refuze acordarea de îngrijire medicală. Doar la Spitalul Județean din Vaslui există un litigiu de 11 milioane de lei din ultimii trei ani.

Situația însă, așa cum știți, este generală.

Nu putem să ne îmbolnăvim sau să suferim accidente după contract. În această situație, trebuie flexibilizate contractele.

Trebuie făcută clară distincție între ceea ce este risipă sau abuz la nivelul spitalelor, situație care trebuie sancționată și ținută sub control, și acordarea de îngrijire medicală în mod real, activitate care trebuie remunerată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim, doamna senator.

Stimați colegi,

Vă informez că sunt încă 10 colegi înscriși. V-aș ruga să ne încadrăm în două minute de senator pentru intervenție, ca să avem șansa cât mai mulți să putem pune întrebări.

Urmează doamna senator Anghel Cristiana. Microfonul 3 sau microfonul central?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Central!

Central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, domnule ministru!

Eu am mai multe probleme notate. Nu știu dacă veți putea să răspundeți acum. Dacă nu puteți, nu aveți datele, eventual, îmi trimiteți, după aceea, un răspuns.

Vorbim de prețul medicamentelor. Chiar aseară, domnul Niels spunea într-o emisiune TV că dumnealui trebuie să ia niște medicamente.

Cât era în țară, primea din partea medicului de familie o trimitere și îl costau 60 de dolari.

Acum stă în Spania o perioadă. Aceleași medicamente, tot prin medicul de familie, costă 6 dolari, având în vedere că salariul mediu sau minim din România este de 5, 6 ori mai mic decât în Spania. Cum este posibil așa ceva? 60 și 6. De 10 ori mai mult costă medicamentele la noi. Trebuie făcut ceva.

Apoi, am fost contactată de persoane care spun că exista un medic care opera tumorile la plămâni și că era singurul care făcea un anumit procedeu. L-ați pensionat prin ordin de ministru, așa se spune. Și tot apropo de plămâni, domnul Boc, pe vremea dumnealui, împreună cu al său ministru de sănătate au desființat sau au făcut în așa fel încât să rămână cât mai puține sanatorii.

Ce aveți de gând să faceți în privința aceasta, pentru că TBC-ul a reînflorit? Deși este o boală a țărilor sărace și de lumea a treia, iată că în România este un pericol public.

Bun. Vorbeați de medicina școlară și de faptul că medicii ar trebui să predea în învățământul preuniversitar orele.

Cu tot respectul vă spun, domnule ministru, meseria de profesor este o artă. Dacă faci un curs sau un modul pentru o lună, două – și acela, eventual, la fără frecvență –, asta nu te face cadru didactic. Dovadă, faptul că și în ziua de astăzi există oameni cu diplomă de cadru didactic, sunt pline știrile, care habar n-au cum trebuie să se comporte cu copiii.

A fi un medic foarte bun nu înseamnă că ești și profesor foarte bun. Exact cum a fi un medic foarte bun nu înseamnă că ești și un ministru foarte bun, dar cazul de față se exclude. Așa.

Avem, împreună cu colegii de la PSD și de la UNPR, avem o inițiativă legislativă prin care dorim ca pensionarii să nu mai plătească asigurări de sănătate și să plătească... să fie plătite aceste asigurări de la bugetul de stat, așa cum sunt plătite de către bugetul de stat pentru asistații social.

Mulțumim.

O să vă rog totuși să încercăm să ne încadrăm în două minute pentru a putea să respectăm programul.

Domnul senator Neculoiu Marius. Microfonul 2. Domnule senator...

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Una din problemele majore cu care se confruntă sistemul de sănătate din România și la care Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții este exodul personalului medical din sistemul public de sănătate.

Sunt trei cauze care conduc la acest lucru pe care le-am identificat.

În primul rând, salarizarea. Salarizarea îi face pe oameni să meargă fie în sistem privat, fie în străinătate să muncească.

În al doilea rând, o a doua cauză pentru care pleacă lumea este slaba pregătire a rezidenților. Ei nu se regăsesc în..., sunt concentrați în centre universitare mari, unde câțiva dintre ei ajung să practice și să... la finalul rezidențiatului să știe, într-adevăr, să opereze sau să facă ceva. Or, ei, restul, nu știu să facă nimic și atunci pleacă într-un sistem de sănătate..., într-un sistem de învățământ medical în străinătate, unde, în momentul în care termină rezidențiatul, știu să opereze și pot să intre în câmpul muncii. Sunt nenumărate cazuri de rezidenți care merg la spitale mici, municipale, orășenești, și nu știu să facă nimic, decât operații foarte mici.

Și a treia cauză la care trebuie găsite soluții este repartiția inechitabilă a personalului medical pe teritoriul țării. Majoritatea sunt concentrați în centrele universitate mari sau spitale mari, orașe mari. Orașele mici sunt descoperite de medici specialiști și, în acest context, de ce sunt descoperite? Spitalele mici nu au dotări corespunzătoare și, chiar dacă ai învățat sau ai acumulat cunoștințe în facultate, nu te poți duce să concurezi, să iei un post în acele spitale, pentru că n-ai cu ce să te descurci, să operezi.

La aceste probleme va trebui Ministerul Sănătății și noi, toți parlamentarii, să găsim soluții. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Ichim Paul. Microfonul 2.

## **Domnul Paul Ichim:**

Îmi făcusem și eu temele să vin, dar mi-a dat peste cap domnul ministru cu ce a susținut și așa că am să intervin și acolo.

În primul rând, felicit inițiativa de a chema ministrul într-o discuție cu Parlamentul. Cred că e primul semn de normalitate a Parlamentului. Până acum, Parlamentul stătea foarte frumos la grija ministrului, dacă e de acord sau... să-l lăsăm să muncească. Nu, abia acum e normal. Ce nu-i normal vă spun acum, părerea mea. Vorbim despre sănătate. E electoral. Parcă văd toți parlamentarii rupându-și cămașa de pe ei, ce mor ei de grija sănătății că nu merge în România, dar în sală... e jumătate de sală plină, așa interes este, iar noi vorbim două minute. Sănătatea de două minute? Îmi cer scuze!

După 25 de ani de bătaie de joc în care am avut miniștri care nu au avut nicio tangență cu medicina sau care au fost absolvenți de medicină și vindeau mașini, este pentru prima oară, domnule ministru... Dacă sunt un pic critic, n-am nimic cu dumneavoastră, zic că sunt normal la cap. Nu poți să ceri unui ministru care e de patru luni să facă ce nu s-a făcut 25 de ani, în care am greșit toți. Nu un partid, toți.

Așa încât am terminat preambulul. Aveți toleranță față de mine.

## Domnule ministru,

Ca să faci ceva în medicina preventivă și în medicina curativă trebuie să ai cu cine și cu ce. Cu cine? Colegii au transmis un lucru și au spus corect: ne pleacă din țară. Au spus și de ce ne pleacă din țară. Dumneavoastră ați oferit un răspuns. E adevărat, vedem, am dat la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor...

Domnule ministru, concret și clar: guvernarea precedentă a zis că sunt bani de nu mai avem aer. Există resurse financiare pentru o grilă de salarizare decentă în care lumea medicală să se găsească unde îi e locul? Și, dacă ministerul este solidar cu corpul medical, să ne așeze în fața ministrului muncii la locul care e de cuviință pentru lumea medicală. Pentru că nația asta, fără o populație sănătoasă, nu face economie. Pe degeaba suntem dați neproductivi.

Al doilea lucru – numai atât și apoi trec la întrebarea de bază, pentru că este pe specialitatea dumneavoastră –, ați spus că faceți educație sanitară.

Stimați colegi, dumneavoastră nu intrați în campanie? N-ai nicio treabă...

Domnilor senatori! Vă rog, luați loc în bănci și să-i respectăm pe colegii care vorbesc ascultându-i.

Vă rog frumos, luați loc. Domnule Iovescu!

## Asta-i problema! Asta-i nația!

La nivelul țării, de exemplu, este o distribuție total neuniformă a aparaturii. Una este Ardealul, de unde sunteți dumneavoastră, și una-i Moldova, de unde sunt eu.

Și, ca să închei, să vă transmit un lucru. De exemplu, predecesorul ministru a spus că la Galați va veni un aparat. Moldova se sprijină pe trei acceleratoare la Iași și un telecobaltotron în prag de ieșire la pensie. Or, eu pe bolnavii oncologici, ăștia amărâți care n-au bani, nu pot să-i plimb nici la București, nici la Cluj, nici la Iași. Deci ceva trebuie făcut și pentru cei amărâți.

Și acum, domnule ministru, să rețineți un lucru din partea mea: nu numai formatorii de rezidenți, conform legislației actuale, știu să opereze.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim domnule senator.

Au fost 5 minute. Deci degeaba ne..., două minute erau pentru fiecare senator, ca să reușim să luăm mai mulți cuvântul.

Urmează domnul senator Coste Marius. Microfonul 3.

## Bună ziua, domnule ministru!

Eu vă adresez trei întrebări mai directe, din colegiu, că și așa..., mai suntem și ingineri, nu numai doctori senatori – trei situații din colegiul Brașov.

La întâlnirea de la Grupul PSD ați menționat că o să aveți discuții la Ministerul Dezvoltării despre spitalele regionale. Ce s-a hotărât, până la urmă, având în vedere că sunt și alte regiuni care doresc să aibă un asemenea spital, în speță Brașovul?

Revin cu întrebarea adresată și la grup. În cazul spitalelor închise, rămase închise, ministerul mai are vreo politică de redeschidere a acestor spitale și ce se întâmplă cu toată aparatura rămasă în aceste spitale? În cazul în care nu se redeschid, poate fi redistribuită altor spitale?

Și a treia întrebare: vă este cunoscută situația Spitalului „Sfântul Constantin” din Brașov, declarat anul trecut cel mai curat centru medical din sud-estul Europei? Acest centru a depus o documentație pentru a fi acreditat ca centru de transplant renal. Și am informații că nu a primit acreditarea necesară, în condițiile în care medicii de acolo sunt specializați în Elveția.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi iau cuvântul și ca om din educație, și ca senator în municipiul Iași.

Domnule ministru,

Știu că sunteți profesionist și veniți din sistem. Din discuțiile cu oamenii și mai ales cu profesioniștii din sistem am ajuns la concluzia că sistemul și nemulțumirile lor..., sistemul este birocratizat, ca și în educație. Adică oamenii sunt nevoiți să completeze hârtii, în loc să facă actul medical. Încercați să faceți o reformă adevărată în debirocratizarea sistemului medical.

V-aș încuraja să accesați fonduri europene și să vă bateți pentru fondurile pentru sănătate, pentru că noi vă susținem, mai ales pentru dezvoltarea satului românesc, fonduri în susținerea infrastructurii în domeniul medical în satul românesc. Sunt proiecte pe care le susține și Uniunea Europeană, și noi, aici.

În domeniul medicinei școlare și vă spun ca om din sistem... Susțineți acest proiect, medicina școlară. Nu cred că este o soluție să combinați cu predarea. Avem nevoie efectiv de medici în fiecare școală. Cred că va fi cel mai ieftin lucru pe care-l puteți face și, când mă gândesc la școală, nu mă gândesc la două Românii, școala din mediul urban și școala din mediul rural. În școlile, în special în școlile din mediul rural e nevoie de medici. Și cred că ar fi cel mai ieftin lucru posibil, pentru că s-ar putea susține, în primul rând, prevenția.

Și, nu în ultimul rând, v-aș încuraja să construiți spitale noi, să treceți peste mafia imobiliară din orașe, din sate și din regiuni, pentru că am înțeles că și la Iași sunt blocaje tot din cauza spațiului cu Spitalul Regional. Nu știu foarte multe informații, dar, discutând în Uniunea Europeană cu colegii, întâlnindu-mă la diferite sesiuni externe, am înțeles că e mai ieftin să construiești ceva nou decât să reabilitezi, plus că spitalele vechi au diferite bacterii sau diferite probleme.

Nu știu... În acest sens v-aș recomanda să fiți mult mai vocal, mult mai puternic și să cereți mult mai mulți bani, așa cum cere Ministerul de Interne sau Ministerul Apărării. Susțineți și dumneavoastră, pentru că o țară fără sănătate nu poate avea niciun alt minister sănătos.

Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc colegei mele Mihaela Popa fiindcă a făcut introducerea în subiectul fierbinte al Iașiului.

Nu sunt din perioada renascentistă să cunosc tot ceea ce e pe lume și chiar un pic mai mult, dar, ca ieșean, vă pot întreba și vă rog să-mi răspundeți astăzi, domnule ministru, cât timp vă mai trebuie după ce la Ministerul Sănătății Iașiul a oferit spațiu pentru Spitalul Regional de Urgență din 2010. Ministrul secretar de stat, care și acum este la sănătate, știe foarte bine.

În urmă cu trei săptămâni, dumneavoastră, ca ministru, ați primit aceeași ofertă de la Miroslava. Doamna Crețu și domnul Dîncu sunt disperați și nu sunt din partid cu mine. Cerându-vă să treceți peste orgoliile unor oameni care joacă politic și că România pierde 150 de milioane de euro nefiind în stare să dea drumul celor trei spitale mari de urgență... Craiova a rezolvat, Clujul a rezolvat, iar Iașiul, din 2010, vă propune, în schimb PSD-ul de acolo are un alt teren contraofertă cu care bruiază marele proiect al Moldovei și al României.

Deci ne facem de rușine atunci când vin orgolii de genul ăsta și chiar voiam să vă întreb... Primarul din Miroslava, la întrebarea noastră, a parlamentarilor de Iași, a zis că v-a trimis din nou documentația și că totul este OK.

Al doilea subiect și închei.

Prin ceea ce spuneți dumneavoastră vizavi de modul de evaluare, domnule ministru, creați, fără să realizați, o stare de disconfort tuturor dascălilor din domeniul învățământului medical, fiindcă dumneavoastră ați început prin a spune..., a da neinspirate exemple cu trimitere la două localități. Întâmplător, o cunosc și pe prima enunțată de dumneavoastră, că am avut rectori de acolo – geniali –, din Ardeal și din Moldova, unde învățământul medical este de înaltă clasă. Că mai sunt incidente, asta este altceva.

Dar dumneavoastră, prin ce spuneți, parcă sfidați reguli europene de evaluare. Toate universitățile care prestează servicii de educație în medicină sunt autorizate și atestate, domnule ministru.

Nu puteți să spuneți acum că, dacă cineva ia 7 în nu știu ce localitate, nu-i 7 ca în altă localitate!

Păi... Nu, nu, nu. Am priceput sensul exemplului. Noi suntem în sistemul ECTS – Sistemul european de recunoaștere a creditelor transferabile. De ce nu folosiți ăsta? Deci dacă orice universitate din orice localitate europeană prestează educație studentului din România, recunoaștem creditele, recunoaștem notele, recunoaștem punctele, iar dumneavoastră spuneți că nu puteți să recunoașteți o notă cu valabilitate de la o universitate autorizată sau acreditată.

Deci povestea asta, dacă o mai tot lungiți, este normal că veți crea o stare de disconfort și pentru dumneavoastră, și pentru produsele dumneavoastră.

Domnul senator Todirașcu. Microfonul central.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

## Domnule ministru,

Aș vrea să vă prezint câteva aspecte privind ceea ce am constatat eu în calitate de parlamentar la primul mandat. Provin din domeniul medical, am 20 de ani de experiență în domeniul managementului în domeniul privat și iată ce constatări, probleme și soluții aș vrea să vă aduc la cunoștință.

Foarte mult în spațiul public se vorbește despre creșterea salariilor, despre stoparea exodului medicilor și această problemă este cu adevărat reală, gravă și necesită soluții radicale, nu discuții, nu promisiuni, nu speranță, nu doar afirmații la viitor, ci la trecut. Am făcut. S-a făcut. S-a trecut la punctul 2. S-a trecut la punctul 5. Auzim doar promisiuni la viitor.

Se vorbește foarte mult în spațiul public despre subfinanțarea sistemului de sănătate. Eu sunt economist și am un alt punct de vedere asupra acestui aspect și aș putea să spun că foarte multe domenii din sănătate sunt suprafinanțate, nu tot sistemul de sănătate, dar multe domenii din sănătate sunt suprafinanțate. Și vă voi da niște argumente în expunerea mea mai departe.

Se solicită în spațiul public foarte multe investiții majore, dotări multiple. Au vorbit colegii despre echipamente, despre spitale regionale, despre achiziții cost-eficiente, chiar dumneavoastră ați spus, însă concret, pe acest subiect, iarăși nu se întreprinde nimic. Cu toate acestea, trag concluzia și spun că prioritățile sănătății se învârt în jurul banilor. Spuneam mai devreme că multe domenii de sănătate sunt suprafinanțate și spun acest lucru pentru că, dacă ne-am raporta la indicatori similari din alte domenii, comparativ cu piața privată sau cu alte țări din Comunitatea Europeană, vom constata că, din punctul de vedere al cost-eficienței, avem foarte multe soluții dintre care aproape deloc nu se implementează în România.

Care este starea actuală a sistemului? Avem în ultimii 12 ani o finanțare de cinci ori mai mare față de perioada anterioară și, cu toate acestea, problemele din sănătate nu s-au rezolvat, problemele de calitate, percepția pacienților, confortul și capacitatea desfășurării unei activități profesionale a medicilor nu s-au îmbunătățit, ci, din contră, s-au înrăutățit.

Din cele aproximativ 5 miliarde de euro alocați sănătății, afirm cu toată responsabilitatea – și acest lucru trebuie să-l știe asigurații –, două treimi din fonduri sunt deturnate,

o treime reprezintă plata impozitelor pe salarii și a TVA-ului la achizițiile în domeniul sănătății și încă o treime reprezintă impozitele pe salarii. Or, atunci când le spunem pacienților sau asiguraților că ei plătesc asigurări pentru ca din acei bani să li se asigure serviciile de sănătate, trebuie să le spunem cinstit că două treimi din acele fonduri nu ajung pentru rezolvarea problemelor de sănătate, ci sunt deturnate pe impozite prin măsuri macroeconomice, TVA și impozite pe salarii mari, și restul sunt risipă, furt, deturnare și vă voi da niște exemple.

Ce soluții avem? Pentru că soluții cu adevărat există, însă foarte puține dintre ele se implementează.

Domnule senator, au trecut cinci minute. Vă rog mult de tot.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

Concluzionez.

## Mulțumesc frumos.

În primul rând, trebuie implementat sistemul de cost-eficiență de care ați vorbit, _Health Technology Assessment_ , însă raportul NICE International din 2012, așa cum a fost plătit de Guvern, a rămas fără niciun fel de efecte în domeniul sănătății din România. Dați-i drumul acelui raport! El a fost făcut de specialiști din afara României cu măsuri care sunt valabile pentru toate sistemele medicale, în special în tranziții, care au costuri uriașe și care plâng de subfinanțare. Bani sunt, se cheltuiesc prost!

Și pe acest subiect vreau să vă spun că sunt uluit. De doi ani aștept un răspuns de la Ministerul Sănătății pe implementarea raportului NICE International și acum suntem în instanță cu Ministerul Sănătății. Am câștigat în primă instanță, sunt la recurs și, probabil, îmi mai trebuie încă vreo două mandate ca să primesc răspunsul de la Ministerul Sănătății pe acest subiect.

Și vreau să vă mai spun că tot ce am afirmat mai devreme n-am stat doar să constat. Am depus patru plângeri penale la DNA în privința – vorbea un coleg – transplantului renal și a deturnării fondurilor în hemodializă. O altă anchetă penală la DNA privind deturnarea fondurilor pe medicamente, la prețurile medicamentelor, care de șase ani nu au fost implementate, dezastru din punctul de vedere al utilizării polițelor de asigurare în sănătate. De trei ori am depus inițiative legislative. Acum vine a treia oară propunerea de modificare a legii malpraxisului, unde 95% din fonduri sunt deturnate către companiile de asigurări...

Puteți încheia, domnule senator?

...fără drept de utilizare în anii următori...

...că avem și secțiunea declarații politice...

Ministerul Sănătății nu face nimic, doar promisiuni, și aș spune că este complice la această situație. Sunt foarte multe situații pe care aș putea să vi le mai explic, dar nu mai am timp.

Mulțumesc.

Domnul senator Niță Mihai. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Mi-ar fi plăcut ca dumneavoastră să veniți în fața noastră să prezentați problemele de fond ale ministerului, și nu probleme de formă. Cred că nu era cazul ca să ne amintiți nouă de cum organizați asistentele și infirmierele în minister.

Vorbeam de o problemă de fond, problemă care niciodată niciun ministru nu a atins-o de-a lungul timpului și de aceea sistemul de sănătate este unde este.

Aveți un program pe termen scurt, mediu și lung pentru reorganizarea sistemului sanitar?

V-ați gândit vreodată dacă managementul care, la această oră, aparține administrației locale este mai eficient decât managementul din perioada când aparținea ministerului?

Eu cred că sunt probleme de organizare. Dumneavoastră trebuie să veniți cu un program pentru a întâmpina aceste necazuri, după care să vorbim despre bani. Mai întâi, organizați sistemul de sănătate și apoi veniți cu programe prin care să arătați sumele de bani și acolo unde trebuie cheltuite.

Mulțumesc.

Domnul senator Burlea. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Nu vreau să lungesc și eu intervenția mea, motiv pentru care voi face o abordare punctuală. Mă refer la rezidențiatul în general în România, la reorganizarea lui, a curriculei, a duratei și intru exact la rezidentul în pediatrie, pentru că sunt pediatru, sunt profesor de pediatrie, președintele Societății Române de Pediatrie.

Cred eu că este absolut necesar, după directiva Academiei Europene de Pediatrie, să organizăm sistemul de specializare în domeniul asistenței copilului pe sistem modular 3+2 sau 4+2. Și, bineînțeles, 4+2, după mine, ar fi mai bine. Patru ani să facă pediatrie de toate tipurile în general, iar următorii doi ani specialitățile, cum ar fi: gastro, nefrologie, cardiologie, diabet, boli de nutriție și metabolism, terapie acuți, neonatologie, neurologie et cetera.

Este important acest lucru. Se află în minister documentația, curriculumul și toate detaliile privind

organizarea. Din păcate, nu am avut șanse în trecut să implementăm acest sistem. Sperăm, cu ajutorul dumneavoastră, să o facem acum. Ar fi o chestiune importantă pentru buna formare a pediatrilor.

În legătură cu medicina școlară.

Sunt convins și aveți perfectă dreptate, trebuie regândită, reașezată, reorganizată medicina școlară. De ce? În școală este foarte important ceea se întâmplă. Este foarte important ceea ce se produce ca prevenție.

Din acest motiv, cred eu că apartenența la direcțiile de asistență de sănătate publică este mai bună, dar nu e varianta ideală.

Eu aș lega-o strict de rețeaua de pediatrie, pentru că discutăm și despre formarea continuă, despre accesul lor la programele de învățământ din pediatrie.

În fine, și cu asta închei, cred eu că trebuie să ne gândim și la o responsabilizare a medicilor în teritoriu. Spre exemplu, în pediatrie să se arondeze un anumit teritoriu pe un anumit medic, pe o anumită structură, pe o secție, pe o clinică și să se facă ceea ce se consideră că era ceva depășit, adică o supraveghere activă în teritoriu a ceea ce se întâmplă cu femeia gravidă, cum se supraveghează nou-născutul și sugarul la domiciliu. Sunt chestiuni importante și eu cred că este necesar a fi implementate.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Boeriu Valeriu. Microfonul 2.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Eu revin cu o problemă pe care am ridicat-o și la întâlnirea noastră de la grup și, atunci, deși ne-ați spus că dumneavoastră nu sunteți un politician, ne-ați răspuns exact ca un politician, adică destul de evaziv.

Cred că sunteți de acord că tratarea pacientului acasă este mult mai ieftină decât tratarea în spital și că rolul medicinei primare ar trebui să fie mult mai mare decât este astăzi.

Într-un sistem bine echilibrat, în Europa de Vest, 75 până la 80% din cazuri se tratează la medicul de familie. La noi, deocamdată, nu este așa.

Și una dintre cauze, nu singura, dar una este birocrația excesivă care este în cabinetul medicului de familie. Medicul de familie a devenit un funcționar. El este, de fapt, gestionarul stării de asigurat a cetățeanului, trebuie să vadă dacă e asigurat, în ce categorie intră, câtă pensie are și tot felul de astfel de lucruri, care grevează, de fapt, munca lui de medic. Și, între altele, și de aceea performanța în sistemul primar este atâta câtă este.

Dumneavoastră, făcând parte, acum, dintr-un guvern tehnocrat, care își propune între altele să taie hârtii și mă bucur că-și propune acest lucru și că luptă cu birocrația, luptați, vă rog, și în domeniul acesta cu birocrația din cabinetul medicului de familie. Lăsați cetățeanul să gestioneze el singur, prin relația lui directă cu casa de asigurări, starea lui de asigurat și nu împovărați medicul de familie cu toate aceste lucruri.

Vă spun că aștept de la dumneavoastră acest lucru, tocmai pentru că sunteți un ministru tehnocrat.

Între puținele avantaje ale unui guvern tehnocrat este și acesta că poate lua, uneori, și măsuri care nu-s foarte populare, dar sunt necesare în sistem.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă Guvernul tehnocrat nu este o înșelătorie, mandatul domnului ministru s-ar termina la termen odată cu alegerile din toamna acestui an.

În aceste condiții, când mai e vorba doar de câteva luni, planurile, proiectele privind construirea de spitale regionale, de schimbare a programelor privind cancerul și altele, modificarea structurii rezidențiatului și așa mai departe mi se pare că sunt propuneri care excedează mandatului domnului ministru.

Domnule ministru,

Cu tot respectul, știu numele bun pe care-l aveți ca medic și ca manager, ceea ce urmează să vă spun nu are nicio legătură cu respectul meu, care este integral față de dumneavoastră ca persoană, și nu este în niciun caz o formă de atac.

Respectuos, vă rog să luați în calcul demisia dumneavoastră din funcția de ministru, considerând că acesta este un gest de responsabilitate și de normalitate. Nu este nimic rușinos în ceea ce vă propun și nu este nimic degradant în a vă asuma responsabilitatea unor situații grave cărora nu le-ați făcut față.

Cu tot respectul vă spun acest lucru și cu toată durerea că suntem în situația în care o criză care a determinat moartea unor copii nu a fost tratată ca o criză, ci ca un eveniment de presă.

Și, atunci, v-aș ruga să alegeți între demnitate și orgoliu și să alegeți demnitatea, considerând că asta impune și responsabilitate.

Vă mulțumesc și sper că m-am încadrat în cele două minute.

## Mulțumim.

Vă propun să închidem aici secțiunea intervențiilor din partea grupurilor parlamentare. Deja avem mai mult decât ora ministrului, orele ministrului.

O să-l rog în încheiere pe domnul ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu să încerce să răspundă aspectelor pe care le-au reliefat reprezentanții grupurilor parlamentare.

O să vă rog, domnule ministru, să încercați să concentrați și, dacă sunt lucruri la care nu reușiți să răspundeți astăzi, puteți să trimiteți răspuns în scris domnilor senatori.

Microfonul central.

Aș prefera să reușim să ne încadrăm în 10 minute, un sfert de oră, maximum.

## **Domnul Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc și-mi însușesc observațiile dumneavoastră. În mod evident, nu am cum să fiu responsabil de ce s-a întâmplat în douăzeci și cinci de ani și, în niciun caz, nu-mi propun inițiative care să treacă dincolo de limitele acestui mandat.

Vă mulțumesc și pentru aprecieri, și individual, și-mi asum și criticile.

Îmi asum acest mandat și, în mod particular, vizavi de problema ridicată de domnul senator Șerban Nicolae, ceea ce pot să spun este că, dincolo de problemele de comunicare, pe care mi le-am asumat și mi le asum, s-au parcurs toți pașii, așa cum s-ar fi întâmplat în orice țară din această Europă.

Faptul că lucrurile, în acest moment, sunt amestecate între ceea ce s-a întâmplat și ceea ce s-a comunicat în diverse moduri mă depășește și îmi pare foarte rău. Dacă urmărim comunicatele și tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul acestei perioade, cred că adevărul iese la iveală.

În același timp, sigur că am să încerc să vă răspund și individual, dar unele întrebări vor avea răspuns în comun.

Da, sistemul necesită o schimbare. Așa este, suntem în momentul în care avem un contract social, în care toți contribuim la fel și toți primim sănătate. Acest lucru trebuie discutat, dar, în mod evident, nu poate fi asumat de un guvern care are un mandat bine definit. Pentru acest lucru trebuie să avem cu toții un pact pentru a schimba sau pentru a rămâne în acest sistem, pentru a depolitiza.

Sigur, ceea ce pot să fac eu în acest moment este să pledez și să organizez concursuri corecte, și să schimb contractele de management, care, în mod evident, nu pun în evidență toate infecțiile nosocomiale, așa cum ar trebui. Și, de altfel, un contract de management modificat se impune.

Sigur că sistemul public este responsabil de sănătatea pacienților noștri și modelul american, aici, nu cred că este cel pe care ar trebui să ni-l asumăm.

În ceea ce privește spitalele închise, o mare parte sau toate care sunt închise, în acest moment, se află în subordinea autorităților locale. În măsura în care se dorește deschiderea lor, noi suntem absolut deschiși și ne dorim acest lucru și, așa cum s-a subliniat într-adevăr, problema spitalelor de cronici și a instituțiilor de paliație este o problemă reală și se impune rezolvarea acestora.

Mulțumim, domnule ministru, pentru...

Mă scuzați, cu spitalele...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule ministru, nu intrați în dialog.

Bun. Vă rog.

Îmi cer scuze.

Spitalele regionale. Studiile..., refacerea studiilor de fezabilitate s-a propus inițial să fie făcută prin fondurile Băncii Mondiale. Prin discuție cu colegii, cu premierul și cu domnul viceprim-ministru Dîncu, am ajuns la concluzia că acest lucru poate să fie făcut la Compania Națională de Investiții, la CNI, și, în cel mai scurt timp, va fi acolo finalizat. Deci ei au preluat în acest moment finalizarea..., actualizarea studiilor de fezabilitate ale celor trei spitale regionale. Pentru acestea există fonduri.

Apropo de fondurile europene, avem întâlniri periodice și, pe seama priorităților, identificăm finanțarea extrabugetară din fonduri europene împreună cu doamna ministru Aura Răducu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi, domnule ministru, pentru participare. Stimați colegi,

Continuăm ședința plenului cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

La secțiunea a II-a, punctul 1 pe ordinea de zi, avem Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie Ziua ziaristului român. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul este prezent și dorește să ia cuvântul? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Microfonul 9, vă rog.

**Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul..., punctul de vedere al Guvernului este în lucru la acest moment, însă Ministerul Culturii susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură și media, să ne prezinte raportul.

Microfonul 7.

Propunerea legislativă reglementează declararea zilei de 28 iunie drept Ziua ziaristului român.

Potrivit expunerii de motive, această dată are o semnificație deosebită pentru ziariștii români, fiind ultima zi la ziarul „Timpul” a jurnalistului Mihai Eminescu.

Anual, cu prilejul sărbătoririi zilei, ar urma să fie organizate evenimente dedicate.

Propunerea a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și un aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media pe parcursul mai multor ședințe, în datele de 2 februarie, 1 și 8 martie a.c.

Guvernul a fost reprezentat alternativ de doamna Corina Șuteu și de domnul Alexandru Oprean.

La prima ședință s-a hotărât solicitarea unor puncte de vedere asupra oportunității instituirii acestei zile și s-au primit astfel de puncte de vedere formulate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, de Centrul pentru Jurnalism Independent și de Agerpres.

Punctele de vedere au fost diverse, de la considerarea ca insuficient de acoperitor a termenului de „ziarist”, fiind propus cel de „jurnalist”, până la considerarea ca neoportună a datei de 28 iunie, lipsită de o semnificație clară. Această lipsă de semnificație a datei de 28 iunie pentru jurnaliști, coroborată și cu suprapunerea nefericită cu data cedării Basarabiei, a fost subliniată de mai mulți membri ai comisiei.

Pentru acest considerent și altele, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Stimați colegi,

Vă spun cinstit că eu nu mai înțeleg nimic: când suntem de acord cu o zi și când nu suntem?!

Avem toate zilele posibile și imposibile, numai „ziua frunzuliței” probabil că nu avem, iar acum, pentru o profesie foarte onorabilă și foarte necesară într-o societate, nu se acceptă o astfel de zi. Mie mi se pare poziția Comisiei pentru cultură de neexplicat – nu vreau să folosesc alt termen –, că nu este foarte bine Ziua ziaristului, ci Ziua jurnalistului... Păi, asta se putea face în cadrul comisiei, cu colaborarea ministerului și cu alte organisme care au fost solicitate să ia parte. Eu nu mai înțeleg care e rolul unei comisii, dacă nu poate să repare ceea ce i se pare greșit într-o propunere legislativă.

Eu

Mulțumesc mult de tot.

Domnul senator Oprea și domnul Severin, imediat. Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

În probleme de cultură niciodată n-am intrat, fiindcă sunt oameni care trăiesc din mediul ăsta și ne răsfață cu mediul ăsta.

În managementul proiectelor se spune că, pentru a avea succes, trebuie să fii în fiecare zi ca un ziarist: cum se trezește, să identifice o problemă, să găsească soluții, să se documenteze și să dea drumul articolului în eter.

Fac un lucru pe care cred că nu l-am gândit niciodată, mă adresez celor de sus, care ne privesc, și-i rog doar atât: să ridice mâna dacă ei se consideră că ar fi tratați privilegiat, dacă ar fi o zi a ziariștilor. Chiar vă rog!

Sunteți de acord cu o astfel de zi?

Mulțumesc.

Nu..., dar de ce? Ne formalizăm și spunem că trebuie să consultăm populația... S-ar putea ca ziariștii să nu accepte o astfel de zi și este o modalitate de a-i consulta. Dar, încă o dată spun, trimiterea la „Timpul”, trimiterea la Eminescu sunt, de acum, chiar deranjante. S-a furat și startul în Iași, pentru că Eminescu, la „Timpul”, nu a fost în 1876, ci o țâră mai încolo, dar, electoral, pică bine! Și s-a confiscat evenimentul Eminescu și „Timpul” din Iași, încât pe cei de la Comisia pentru cultură încep să-i cred.

Domnul senator Severin Georgică. Microfonul central.

Stimați colegi,

Cred că aș fi ultima persoană care să mă opun unei zile care să marcheze o profesie extrem de importantă, adesea periculoasă în zilele noastre. Dar vă reamintesc un lucru. În anul..., printr-o hotărâre a Adunării Generale a Națiunilor Unite, în anul 1993, pornind de la o propunere a Comisiei UNESCO, s-a introdus Ziua presei libere sau Ziua libertății presei, care se serbează în fiecare an în ziua de 3 mai. Deci există o zi a presei, care este universală, este valabilă și marchează solidaritatea tuturor reprezentanților acestei profesii.

Propunerea legislativă care a sosit la comisie este inițiată de o uniune, una din multele uniuni de ziariști din România, care vine cu această dată de 28 iunie, care..., cu tot respectul, nu văd legătura cu zona presei, doar că a scris Eminescu... O să vă spun un singur lucru: a scris pe stil vechi, 28 iunie. Deci ar trebui să calculăm cele 13 zile, dacă vrem să fim corecți, să ne ducem pe ziua nouă.

Punctele de vedere ale uniunilor de ziariști, asociațiilor au fost diferite. De la ideea că poate părea o mită pentru jurnaliști în momentul acesta electoral – n-am luat în calcul acest lucru –, până la faptul că avem..., însăși ideea de Ziua ziaristului se referă, dacă vreți, aproape explicit, la acel ziarist de tip clasic _paper_ , pe hârtie, care, din păcate, e tot mai puțin. Ce facem? Aici însă vor fi și cei din televiziuni, din tehnică, cameramanii, ziariștii care lucrează pe internet, pe bloguri.

Ni s-a părut – și, credeți-mă, am analizat destul de mult lucrurile acestea – că nu este o lipsă de respect față de ziariști, ci, dimpotrivă. Există o zi universală. Toată presa din lume sărbătorește pe 3 mai.

Vrem să facem Ziua presei și Ziua jurnalistului? Păi, o să ne trezim că acum, unde aveam Ziua oțelarilor, o să avem și Ziua oțelăriilor, unde aveam Ziua sănătății, o să facem Ziua medicilor ginecologi, iertați-mă!

Haideți! Avem o zi a presei! Nu am inventat-o noi, este sărbătoare valabilă, recunoscută în România. Iar în România se sărbătorește în fiecare an, începând cu anul 2000.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

N-aș fi vrut să intervin, dar, într-un fel sau altul, de-a lungul ultimilor ani, Comisia pentru cultură, într-un fel sau altul, este pusă la zid pentru diverse hotărâri pe care le promovează, diverse rapoarte, mai bine zis. Și de această dată este o astfel de situație și mie îmi pare rău. Câtă vreme,

în mod colegial, dacă sesizați că pe anumite hotărâri avem unanimitate, înseamnă că, într-un fel sau altul, cei care compunem această majoritate, această unanimitate, suntem și foști oameni de presă, majoritatea dintre noi. Prin urmare, suntem primii îndreptățiți să venim cu un argument subiectiv emoțional pentru a susține o astfel de hotărâre.

Aici, în schimb, am fost chiar mai catolici decât Papa. Am spus să nu ne antepronunțăm noi sau să luăm o hotărâre sub acest imbold emoțional, să solicităm o părere avizată, obiectivă, în scris, din partea tuturor agențiilor de presă, a tuturor organizațiilor neguvernamentale mai importante care țin de acest domeniu. Și, din păcate, am constatat un dezinteres din partea majorității. Respectiv doar trei instituții ne-au răspuns. Nu sunt tocmai cele mai reprezentative, dar și aceste răspunsuri au un numitor comun, în sensul că invocă lipsa, practic, acestei date ca relevanță pentru jurnalism la modul general. Adică haideți să punem atunci și prima zi în care a scris Eminescu la „Timpul”, și a doua, poate, și cea de la mijloc, și ultima... Deci este absolut nerelevantă această zi aleasă.

Pe de altă parte, sigur că avem această Zi a presei, care se referă implicit la jurnaliști. Și, totodată, eu vă rog să gândiți în mod obiectiv, și nu sub imboldul emoțiilor sau al presiunilor din acest an electoral, că, una peste alta, chiar dacă am fi modificat prin vreun amendament să nu-i spunem Ziua ziaristului, care reprezintă doar o nișă a presei scrise, să-i spunem „jurnalistului”, tot n-am fi putut să schimbăm noi data. Fiindcă despre asta este vorba și acesta este principalul impediment, fiind o dată fără o relevanță cât se poate de concretă, pragmatică pentru toți jurnaliștii din România.

Așadar, sub aceste argumente absolut obiective, eu vă rog să judecați cu dreaptă măsură și să nu incriminați, nici într-un caz, toată Comisia pentru cultură.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu vreau să spun că tocmai asta este propunerea noastră: ne dorim o zi a ziaristului, nu a mediei, nu a ceea ce înseamnă ziua de 3 mai. Noi, prin această inițiativă, ne doream acest lucru și vreau să vă citesc din expunerea de motive: „Ziaristul român a fost, de-a lungul vremurilor, conștiința neamului și s-a aflat în primele rânduri ale luptei pentru independență, libertate socială, deșteptare și reîntregire națională. De-a lungul timpului, indiferent de regimul politic, ziaristul român a fost ținta celei mai feroce agresiuni psihice, dar și fizice, și i-au fost instrumentate procese politice pentru că a îndrăznit să gândească, să scrie, demascând prostia, fățărnicia, hoția, corupția, minciuna și trădarea de țară.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Eu consider această inițiativă un amestec în treaba unor oameni care sunt cât se poate de conștienți de drepturile lor.

Dacă ar fi plecat de la o majoritate a uniunilor ziariștilor, jurnaliștilor, cum vreți să-i denumim, aș fi fost de acord. Este o inițiativă politică într-un an electoral, care, așa cum se relevă de către colegii noștri din comisie, vrea o zi să impună, pur și simplu, o zi care nu are nicio legătură sau foarte mică legătură cu ceea ce înseamnă profesiunea de ziarist.

Consider că, pentru drepturile unei asemenea profesii, sunt necesare o dezbatere și o voință clară și unică a profesioniștilor din domeniu pentru a sărbători o zi în legislația noastră.

Fără consultarea lor!

Fără consultarea lor înseamnă că, pur și simplu, impunem politic o anumită zi!

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă propun să încheiem dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi la ora 12.00.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Andrei Tudorel, președintele Institutului Național de Statistică. Microfonul 8.

## **Domnul Tudorel Andrei** _– președintele Institutului Național de Statistică_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Actul normativ propune preluarea, prin fuziune prin absorbție, a Centrului Național de Pregătire în Statistică, a Centrului de Conferințe și desființarea activității de diseminare a datelor statistice. Cele trei structuri, în acest moment, sunt în subordinea institutului național și funcționează ca structuri independente, având personalitate juridică.

Această măsură a fost luată din cel puțin trei motive:

– nevoia folosirii eficiente a resurselor umane și a banului public;

– a doua este folosirea mult mai judicioasă a spațiului public, care, în acest moment, este la nivelul celor trei structuri;

– și, trei, îmbunătățirea diseminării datelor statistice, gratuită pentru toți utilizatorii de date statistice din România.

Suntem de acord cu forma raportului prezentată în comisiile Senatului.

Mulțumesc mult.

## Mulțumim.

Dau cuvântul domnului senator Deneș Ioan, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru a ne prezenta raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Timotei Stuparu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 3/2016, pe care o avem în dezbatere, nu cuprinde numai instituția sau măsurile care sunt prevăzute aici, prin fuziunea prin absorbție a celor două instituții la Institutului Național de Statistică, mai prevede și altceva: anumite măsuri care privesc două instituții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – de la care n-o să avem un răspuns, pentru că nu este un reprezentant aici, dar o să solicităm –, adică Direcția pașapoarte și Direcția de înmatriculări autovehicule.

Am înțeles, dacă am înțeles bine, că cele două instituții – mă rog, o să discutăm –, cele două instituții care acum se doresc a fi absorbite de Institutului Național de Statistică ființează de prin anii 2002–2003, ceva de genul acesta. Am înțeles, de asemenea, că toată activitatea acestor instituții, acestor două instituții aflate în subordinea Institutului Național de Statistică, a fost, practic, una ineficientă, ineficientă măcar sub aspectul finanțelor pe care..., al resurselor financiare pe care le-au folosit.

Raportul Curții de Conturi arată că au fost... cel puțin pentru Centrul Național de Conferințe – vreau să mă edific – 700.000 de lei; datoriile Centrului Național de Conferințe – 700.000 de lei. Nu știu dacă Centrul Național de Pregătire în Statistică are o..., are anumite datorii concrete, pe care trebuie..., până la urmă, trebuie suportate de Institutul Național de Statistică.

Acum, logica existenței lor până acum nu am bănuit-o. Aș vrea să bănuiesc de aici încolo logica acestor două instituții absorbite de Institutul Național de Statistică, dacă activitatea lor va fi una eficientă. Dar există un plan de măsuri, eu știu?, un plan gândit de eficientizare a acestei activități sau se dorește, până la urmă, ca cele două instituții și activități integrate Institutului Național de Statistică să ființeze, să funcționeze, să activeze ca și până acum, dar pierderile să fie suportate de Institutul Național de Statistică?

Probabil că discuția va fi mai amplă de aici înainte și domnul director va avea în grijă să ne furnizeze anumite informații pe viitor, care să ne edifice asupra votului pe care-l vom da astăzi.

## Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte intervenții.

Vreau să vă informez, domnule senator Stuparu, că este în sală domnul secretar de stat Tiberiu Trifan, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Dacă doriți să interveniți, să-i răspundeți domnului senator?

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Din perspectiva Ministerului Afacerilor Interne, prin Ordonanța nr. 3/2016 se propun modificări în sensul creării posibilității ca, în funcție de atribuțiile instituției, ministrul afacerilor interne să decidă cu privire la numărul adjuncților care îl sprijină pe directorul general al Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor și al Direcției generale de pașapoarte în exercitarea actului managerial.

Modificarea propusă asigură corelarea și cu dispozițiile art. 10 alin. (1), respectiv art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2001, care stabilesc faptul că organigrama, statul de organizare, precum și Regulamentul de organizare și funcționare al celor două direcții se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Deci nu e vorba de a avea mai mulți sau mai puțini adjuncți, ci de a asigura o corelare între prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2001 și competențele ministrului de interne de a aproba statul, organigrama și așa mai departe.

## Mulțumim.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra proiectului de lege va fi astăzi, la ora 12.00.

Mergem mai departe, punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul

de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Doamna Ileana Ciutan, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Microfonul 9.

## **Doamna Ileana Ciutan** _– președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

## Bună ziua!

Este vorba de o organizație internațională de securitate socială la care Casa Națională de Pensii Publice va deveni membru ca urmare a acestei aprobări. Este o organizație din care fac parte 180 de țări și 300 de organizații. Din Europa, numai România și Slovenia nu făceau parte.

În urma aderării la această organizație internațională, vom putea beneficia de studiile care se fac la nivelul țărilor care sunt participante, de toate noutățile care sunt aduse în domeniul securității sociale și pensiilor, de participarea la comisiile tehnice care vor reuni membrii din întreaga lume și vor oferi posibilitatea instituției noastre și, respectiv, Ministerului Muncii să facă schimburi de informații, de experiență pe toate domeniile politicilor de securitate socială și pensii.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Alexandru Frătean.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Informez faptul că toate comisiile avizatoare au dat un aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de admitere, în unanimitate, a acestei legi.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a legii, care este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumim. Dacă sunt intervenții. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 3.

Am intervenit de fiecare dată când s-a supus dezbaterii un asemenea subiect. Vă rog să mă credeți că această aprobare a unei activități interguvernamentale este în atribuția efectivă a Guvernului, prin hotărâre de guvern. Să nu mai încărcăm activitatea Legislativului – chiar prin forma aceasta: ordonanță, aprobarea ordonanței – cu activități care țin, încă o dată spun, sută la sută de Executiv. Nu e o problemă care trebuie să fie rezolvată printr-un act care se numește lege. Am spus-o, de trei mandate cer acest lucru, ca să existe un guvern care să ducă în normalitate această activitate.

Noi ajungem, în Senatul României, să aprobăm plata unei cotizații și, după aceea, când se mărește cotizația, să aprobăm mărirea cotizației sau neplata cotizației. Nu se poate! Deci chestiunea o pun din punct de vedere procedural. Sigur că e perfect îndreptățită, dar e treaba Guvernului.

Mulțumim. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra proiectului de lege va fi la ora 12.00.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Microfonul 8.

## **Domnul Viorel Traian Lascu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice oferă premisele necesare pentru implementarea a două regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului: Regulamentul (UE) nr. 511/2014 privitor la Protocolul de la Nagoya privind liberul acces la resurse genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora în Uniune

și Regulamentul (UE) nr. 1.143/2014 al Consiliului privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Motoc.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța de guvern se instituie Agenția Națională pentru Protecția Mediului ca autoritate administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 511/2014, iar Autoritatea Publică Centrală pentru Protecția Mediului și Pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.143/2014.

Se instituie și două sancțiuni pentru persoanele fizice și, respectiv, pentru cele juridice.

Comisiile – pentru afaceri europene, respectiv pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este din categoria celor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Bota Sorin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebare pentru domnul secretar de stat:

1. Să înțeleg că această problematică nu a fost acoperită de legislație până acum și nu răspundea nimeni de aceste lucruri în România sau doar avem noi regulamente pe care trebuie să le implementăm?

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voi discuta în același stil, pentru că am fost asigurați că nu vom crește numărul autorităților inventate. Nu mai spun că prin lege – prin lege..., prin ordonanță, scuzați-mă! – nu ai voie să inventezi tot felul de autorități. Și, atunci, am o primă întrebare pentru domnul secretar de stat: dacă poate să ne explice și nouă, pentru sediu, câte autorități separate sunt în acest minister și cum se cheamă fiecare.

Din memorie, știu că e una pentru fondul de mediu, din memorie, știu că e una pentru protecția mediului, din memorie, mai știu că mai sunt cel puțin încă două. Acum a apărut a cincea! Efectiv, este un desfrâu din acest punct de vedere!

Regulamentul de care se face citire este absolut banal: cere ca autoritatea publică să fie atentă cu banii, să fie atentă cu repartizarea fondurilor, să fie atentă cu această nouă chestiune legată de pajiști și de habitatele nu știu cum. Dar, din punctul meu de vedere, a face permanent..., este o goană nesimțită, că altfel nu pot să îi spun, pentru posturi! Altfel nu putem! Am făcut la transporturi, am făcut la mediu, mai sunt încă vreo două pe drum. Cu tot respectul, trebuie să oprim măcar acum, cât mai putem.

Și vreau să-i dau un răspuns domnului Popa, cu tot respectul, pentru că nu am fost aici, la chestia aia cu... plata. Am încercat în toate felurile, de foarte mulți ani, să le aducem la un loc. Nu s-a putut din cauza anumitor prevederi care stau în două argumente: primul, că ne-am speria, dacă am aduce o singură lege cu câte cotizații plătim și, doi, fiecare minister dorește să-și păstreze libertatea ca să vină sau să nu vină cu aceste cotizații. Este o întrebare legitimă. Deocamdată, pe mandatul acesta, asta nu am realizat-o.

Dar îl rog pe domnul secretar de stat, revin la chestiunea esențială, dacă poate să ne spună câte autorități autonome, independente sau mai știu eu cum sunt în cadrul acestui minister.

Am făcut o gardă de nu știu ce, am făcut o gardă de altceva, am făcut o gardă forestieră, am făcut o gardă de mediu... Iertați-mă, e un desfrâu cu banul public!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, o să-l rog pe domnul secretar de stat..., doriți să răspundeți? Puteți?

Microfonul 8.

Domnul secretar de stat.

Deci, la primele întrebări, urgența rezultă ca urmare a condiționalităților pe care România le are de îndeplinit, respectiv sunt două regulamente care vin cu noutăți atât pe Protocolul de la Nagoya, cât și pe introducerea speciilor invazive. Au fost adoptate în 2014, cu termen de adoptare de către România până în decembrie 2015. Suntem în întârziere.

Până acum, partea de specii invazive – și acum – este gestionată de autoritatea centrală, prin Direcția biodiversitate, iar pentru Protocolul de la Nagoya s-au atribuit atribuții suplimentare ANPM-ului, care le avea și până acum. Deci nu s-au înființat instituții noi, ca să răspund și celei de-a doua interpelări.

Deci numărul autorităților implicate: ANPM-ul, care este o instituție constituită pentru partea de monitorizarea, iar autoritatea centrală, prin Direcția de biodiversitate, la fel, este o structură existentă în cadrul Ministerului Mediului.

Da, întrebarea domnului senator era alta, dar...

Referitor la câte instituții are ministerul: ANPM-ul este specializat pe ce înseamnă monitorizare, Garda forestieră se constituie ca o substructură a Departamentului de păduri pe domeniul forestier și cinegetic, iar Garda de Mediu este structură care inspectează și controlează tot ce înseamnă legile de mediu.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

## Stimați colegi,

Este ora 12.00, vă propun să respectăm programul și să votăm cele patru puncte pe care le-am dezbătut până acum, după care să continuăm dezbaterea și cu vot după fiecare proiect.

Îi rog pe toți colegii să vină în sală.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să-i convocați pe colegi.

Domnule Iovescu, pe procedură doriți să interveniți? Microfonul 3, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Sigur că voi fi în afara procedurii, dar vă rog să luați act de faptul că eu sunt prezent de fiecare dată în ședință, nu am nicio absență, nu am de gând să fac o absență, dar mă doare faptul că noi ne desfășurăm lucrările în lipsă de cvorum.

Am început ora ministrului cu 44, se scrie în presă. Cred că acum nu suntem mai mult de 60. Sigur că nu am acest drept de a verifica, dar rog liderii să ia act și să nu continuăm în acest fel.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Domnule Iovescu,

După trei ani și jumătate credeam că ați învățat Regulamentul Senatului: la deschiderea ședinței și-au înregistrat prezența peste 82 de senatori, cvorumul legal. Că și-au exprimat votul 44, este dreptul senatorilor să nu participe la vot. Am mai avut aceste discuții.

Nu am înțeles care este solicitarea dumneavoastră.

Înțeleg că nu aveți o solicitare, atunci continuăm programul și ordinea de zi.

Revenim la votul final pe inițiativele pe care le-am dezbătut astăzi, stimați colegi.

Punctul 1 la ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie Ziua ziaristului român.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă supun, stimați colegi, votului raportul de respingere a propunerii legislative.

Am deschis votul.

Domnilor senatori, vă rog să luați loc și să votați.

44 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 9 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în sală și să vă exercitați votul asupra propunerilor legislative!

Domnule Moga! Doamna Anghel!

Domnule președinte,

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Iertați-mă! Procedură!

Procedură? Da. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Iertați-mă!

Vă rog să-mi reamintiți, dat fiind vârsta mea matusalemică, dacă domnul secretar de stat mi-a răspuns sau nu mi-a răspuns la întrebarea cu agențiile.

Dacă mi-a răspuns și eu nu am fost atent înseamnă că am greșit. Dacă nu..., rog frumos..., sau măcar să spună: „Domne, sunt un număr oarecare de agenții, nu avem idee...” Atâta tot!

Ați răspuns! Îmi cer mii de scuze...

Domnule senator...

...și vă rog să mă iertați...

Domnule senator...

...dar nu e din cauza vârstei, că mi-am adus aminte, dar nu am fost atent. Încă o dată, mii de scuze! Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnul secretar de stat a încercat să vă răspundă. Acum, aprecierea, dacă sunteți mulțumit sau nu, vă aparține numai dumneavoastră.

Mergem mai departe, stimați colegi, punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, ultimul pe care l-am dezbătut până acum, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Continuăm ordinea de zi.

Vă propun să fiți de acord, stimați colegi, ca, după fiecare punct pe care îl dezbatem, dacă face parte din categoria legilor ordinare, să facem și vot, ca să avem o eficiență mai mare.

Sunteți de acord cu această modificare de program? Da? Vă rog frumos să votăm.

Mulțumesc.

70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Programul a fost modificat.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți? Nu sunt prezenți inițiatorii. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Viorel Lascu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, Guvernul susține raportul Comisiei pentru mediu și al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Mulțumesc.

Dau cuvântului domnului senator Motoc, președintele Comisiei pentru mediu. Microfonul 7.

## **Domnul Vlad Bontea** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

În scopul unei mai bune protecții a consumatorului și al clarificării unor aspecte atât pentru operatorul economic, cât și pentru consumator, a fost necesară modificarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.

Aceste clarificări legislative au fost făcute având în vedere aspectele semnalate în sesizările și reclamațiile înregistrate la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului.

Față de cele de mai sus, Guvernul susține proiectul de lege.

În același timp, vă urez „La mulți ani!”, deoarece astăzi, 15 martie, este Ziua consumatorului mondial. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare actualizarea tipologiei terenurilor intravilane care intră în categoria protejată a spațiilor verzi, precum și actualizarea terminologiei folosite.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care îl înaintăm spre adoptare plenului Senatului.

Legea este din categoria celor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamente admise este supus votului.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Domnul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Vlad Bontea. Microfonul 9.

## Mulțumim.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice, pentru a ne prezenta raportul.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 1 martie 2016, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Amendamentele propuse de doamna senator Cristiana Anghel au fost respinse și se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Doamna senator, doriți să interveniți sau doriți să susțineți amendamentele?

Deci, dacă nu mai sunt intervenții, atunci vă propun să

Poftiți! Microfonul 3.

„La art. 2, după lit. e) se introduce o nouă literă, lit. e¹), cu următorul cuprins:

e¹) Garanția legală de conformitate – Protecția juridică a consumatorului rezultată prin efectul legii în raport cu lipsa de conformitate, reprezentând obligația legală a vânzătorului față de consumator, ca fără solicitarea unor costuri suplimentare să restituie consumatorului prețul plătit de acesta.”

Deci este vorba de certificatul de conformitate al produsului. Or, în ordonanța de guvern se spune că putem duce produsul înapoi și să-l schimbe cel care-l vinde. Păi, dacă nu au certificat de conformitate, este clar că-mi dai altul în loc tot fără certificat de conformitate. Și, atunci, este normal să dai banii înapoi consumatorului. Acesta este primul.

Doamna senator, vă rog mult, dumneavoastră aveți mai multe amendamente. Le susțineți pe toate, da?

Da. Eu nu știu dacă colegii au înțeles ce le-am spus eu... În momentul în care un produs nu are certificat de conformitate...

Vă rog să vă susțineți amendamentele, doamna senator!

...îl iei, te duci cu el înapoi și-ți dă altul tot la fel?! Treaba dumneavoastră... În fine!

„În cazul lipsei conformității, consumatorul are dreptul de a solicita vânzătorului restituirea prețului plătit de către consumator.”

Pct. crt. 3 de la art. 11...

De la art. 11 alin. (2), (3)...

Da.

Atunci haideți să fim eficienți! Deci primul amendament este cel...

Nu. Am explicat pentru că poate nu știu toți despre ce este vorba. Este vorba despre faptul că...

Dar vă rog eu, nu mă întrerupeți, că încercam să vă ajut!

Da.

Pct. crt. 2 de la anexa raportului „Amendamente respinse” este primul amendament pe care l-ați susținut, da?

Da.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Ca să-i ajutăm pe colegi, cine dorește să se uite mai atent.

L-ați citit, l-ați susținut.

Vă

Amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Următorul amendament, doamna senator, pct. crt. 3, da?

Amendamentul a fost susținut. Deschid votul.

Domnule senator, vă rog, respectați liniștea în sală, ca să putem continua dezbaterile.

Doamna senator, următorul amendament, pct. crt. 4. Vă rog să susțineți amendamentul.

„Răspunderea vânzătorului privind garanția legală de conformitate, potrivit prevederilor art. 9–14, este angajată indiferent de perioada când este constatată lipsa de conformitate, începând cu livrarea produsului.”

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule senator Bota, vă rog frumos, ascultați-o pe doamna senator, păstrați liniștea în sală!

Domnule Bota, mă obligați să chem chestorii!

Haideți, s-o ascultăm pe doamna senator, vă rog!

Doamna senator, deci ați susținut, mă scuzați, pct. crt. 4, art. 16 de la amendamente...

Vă rog frumos, la solicitarea unui grup parlamentar, mai citiți o dată amendamentul, pentru a-l putea asculta corect.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Este vorba tot de conformitatea produselor. Este un certificat...

Deci comisia nu s-a pronunțat pe ele. Eu le-am depus după aceea...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamna senator, vă rog să vă susțineți amendamentele.

Doamna Silistru, vă rog, luați loc în sală!

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

...și au fost respinse în ideea în care nu puteam să-mi permit, nefăcând parte din comisie, să fac un abuz.

Doamna Anghel, dumneavoastră trebuie să ne citiți amendamentul, pentru ca domnii senatori să-și poată exercita votul...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Deci mai citesc încă o dată pentru colegii mei.

Domnilor, este vorba și de dumneavoastră, și de consumatorii de acasă, nu este o pledoarie _pro domo_ .

„Răspunderea vânzătorului privind garanția legală de conformitate, potrivit prevederilor art. 9–14, este angajată indiferent de perioada când este constatată lipsa de conformitate, începând cu livrarea produsului.”

Este un lucru absolut normal într-o țară normală.

Mulțumim, doamna senator.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Amendamentul a fost susținut.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Da. Se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Certificatul de garanție, emis pe baza garanției comerciale, trebuie să conțină obligația vânzătorului de a restitui prețul plătit de consumator la solicitarea acestuia și să precizeze elementele de identificare a produsului, termenul de garanție, durata medie de utilizare, modalitățile de asigurare a garanției – întreținere, reparare, înlocuire și termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea și adresa vânzătorului și ale unității specializate de service.

(3) Nemodificat.

(4) Toate costurile privind garanția, inclusiv transportul produsului, în vederea recuperării prețului plătit de consumator, se suportă de către vânzător.”

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem două amendamente admise. În concluzie, vă

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Păi, suntem în procedură de vot, domnule senator, ce doriți să...

OK! Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Aș ruga colegii, ținând cont de faptul că aici s-a făcut afirmația, în sala aceasta, că aceste amendamente nu au fost discutate la comisie...

Eu am o propunere pentru toți: să retrimitem la comisie, ca să putem să votăm în cunoștință de cauză după raport.

Mulțumesc.

Domnule Mihăilescu, pe procedură, doriți să...?

Tot ca lider de grup, asta-i viața!

Mă scuzați. Microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Susțin cu tot sufletul, dați-o înapoi la comisie, că este o...

Ca să nu mai vorbesc colorat, dați-o la comisie, să vedem exact despre ce este vorba.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Voi supune votului propunerea unui grup parlamentar de a fi retrimis proiectul de lege la comisie.

Pentru câte săptămâni, domnule senator Coca?

**Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles, doamna senator. Amendamentul a fost susținut.

Doamnelor și domnilor senatori,

47 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 8 abțineri. Amendamentul a fost adoptat.

Două săptămâni!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Pentru două săptămâni?

**Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

Da!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Pentru două săptămâni.

Stimați colegi, deschid votul.

75 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Proiectul de lege este retrimis la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea art. 188 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Domnule senator Iovescu, sunteți inițiator?

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Nu!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Nu?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Todirașcu.

Suntem la punctul 7 pe ordinea de zi, domnule Todirașcu. Sunteți inițiator. Vă rog. Microfonul 5.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

În procesul de derulare a achizițiilor publice, autoritățile contractante au dreptul de a solicita mostre. Mostrele reprezintă un exemplar dintr-un eșantion de produse care poate fi utilizat atât pentru monitorizarea derulării contractelor, cât și pentru verificarea conformității calității acestor produse.

Însă această verificare a conformității excedează competențelor, de regulă, ale achizitorilor publici și, atunci, această inițiativă legislativă vine să completeze această posibilă încălcare a corectitudinii jocului prin completarea actualului articol, unde se menționează despre mostre, prin completarea: „ori echivalent descrieri sau dovezi prin care ofertantul demonstrează în mod adecvat îndeplinirea performanțelor produselor”.

Cu alte cuvinte, cel care organizează jocul nu poate fi și arbitrul jocului, el ar trebuie să țină cont de opiniile unor experți plătiți, neutri, obiectivi, care pot să dovedească calitatea unui produs, iar ofertanții să poată utiliza acest instrument în atribuirea contractelor publice.

Prin completarea propusă, care este susținută de 67 de senatori și deputați și are și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, achizitorii publici vor fi protejați de diverse plângeri declanșate după derularea contractelor, pentru că foarte multe achiziții publice care sunt în vizorul DNA sau al altor autorități după finalizarea acestor proceduri de atribuire...

sunt expuși unor astfel de explicații pentru care nu au justificări.

Această soluție pe care am identificat-o permite achizitorilor publici să justifice nevoia sau să accepte respingerea sau acceptarea unor produse și să nu mai fie acest subiect discutabil oricând, după încheierea tranzacției. La fel, și agenții economici vor putea dovedi calitatea produselor cu acte emise de auditori neutri și fondurile publice vor fi protejate prin atribuirea de contracte pentru produse conforme.

Menționez că aplicarea acestei inițiative legislative nu implică niciun fel de cheltuieli bugetare sau alte solicitări aferente.

Aș vrea doar un ultim lucru să spun. Remarc cu surprindere opinia Guvernului, care, în avizul pe care-l emite, spune următoarele, citez o singură propoziție: „În acest context, având în vedere iminența abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, considerăm că inițiativa legislativă nu mai este oportună sau necesară în acest moment.” Cu alte cuvinte, Guvernul promite o iminentă abrogare a ordonanței, dar nu cred că acesta poate fi un motiv de respingere a acestei inițiative, chiar dacă inclusiv opinia Guvernului, acolo unde vorbește despre faptul că va schimba Ordonanța nr. 34, preia argumentele din această inițiativă.

## Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Într-un fel, se suprapune perfect poziția Guvernului cu cea a comisiei de specialitate, care a dat un raport de respingere.

Trei ar fi motivele pentru care Guvernul nu susține această inițiativă.

Așa cum a spus și inițiatorul, recent, chiar la începutul sesiunii parlamentare, Senatul a aprobat noul pachet de legi privind achizițiile publice.

Al doilea motiv, că pachetul aprobat în Senat și aflat într-o iminentă – ca să folosesc termenul folosit și de inițiatori – aprobare la Camera Deputaților abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34, pe baza căreia au funcționat achizițiile publice până acum, pachetul de legi pe care l-a promovat Guvernul fiind unul de transpunere integrală a prevederilor Directivei 2014/24 a Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice. Nu în ultimul rând, trebuie să vă spun că o inițiativă cu un obiect de reglementare identic cu acela pe care-l avem astăzi în discuție a fost respinsă de Senat în data de 25 februarie 2015.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Țapu-Nazare, Comisia economică, pentru a ne prezenta raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 23 februarie 2016, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ și Comisia juridică au avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

Sunt pe lista inițiatorilor propunerii respective și mă surprinde și poziția de astăzi a reprezentantului Guvernului, fiindcă asta ține de categoria „Pune oala la foc, că știu un iepure într-un loc!”.

Deci în momentul în care dumneavoastră invocați că va fi și că nu este... În momentul de față, Ordonanța nr. 34/2006 este în acțiune. Cum puteți dumneavoastră invoca, un om din Legislativ, că nu va mai fi în acțiune?! Judecăm în viitor?!

Doi. Vă rog să căutați motivele pentru care în februarie s-a respins: nu că nu era bună, a fost un vot politic. Dacă dumneavoastră achiesați în cazul ăsta la intervenția profesioniștilor într-un astfel de domeniu, bruiată de intervenția politrucilor, aveți câștig de cauză, dacă sunteți un om care vizați intervenția politicului în Legislativ într-un mod abuziv.

Era o lege făcută de colegi care se ocupă de un astfel de domeniu.

Așa că, și în momentul de față, și comisia să mă ierte, că sunt colegi de-ai noștri, din Senat, care se acoperă cu aceleași povești de la Legislativ, taxate mai înainte, și de la Guvern, taxate tot mai înainte.

Nu, dragi colegi, în momentul ăsta ordonanța cu pricina este în acțiune. Noi am susținut pachetul de legi privind achizițiile și să dea Domnul ca el să devină funcțional în aprilie 2016! Cine n-a cerut asta? Dar, observați, noi,

la Senat, am votat pachetul, la Camera Deputaților se pare că stă mult și bine. Și, atunci, noi trebuie să nu facem ordine într-un domeniu pe care cei de la Cameră nu-l vor legiferat?

Dacă aveți o putere, domnule ministru Iliescu, vă rog să-i convingeți pe cei de la Camera Deputaților să facă în așa fel ca Ordonanța nr. 34/2006 să se transforme în pachetul ăsta legislativ care este necesar ca aerul. Dar, acum, legea este lege!

Domnul senator Pașcan Emil Marius. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu cred că, câtă vreme acest proiect legislativ nu vine în contradicție cu legislația achizițiilor din momentul de față și, mai mult, vine cu un plus de rigoare și de consecvență în aplicarea acesteia, nu putem invoca motive subiective unilaterale, cum ar fi și acesta: prezumția drobului de sare – este iminentă abrogarea unei ordonanțe ca să nu promovăm proiectul acesta legislativ. Pentru că asta ar însemna să acceptăm acte arbitrare, argumente arbitrare, premonitorii în desfășurarea activității noastre, ceea ce nu este în regulă. Deci e un argument pur artificial.

Pe de altă parte, eu îl felicit pe colegul inițiator Todirașcu, întrucât este un om extrem de perseverent. Adică actul normativ la care făcea referire – și consecvent, în același timp –, actul normativ la care făcea referire reprezentantul ministerului și care a fost invalidat tot de către noi era, de fapt, același, al aceluiași inițiator, doar că, prin faptul că este un coleg extrem de stăruitor, a aplicat, practic, toate observațiile făcute de Consiliul Legislativ, a explicitat mult mai bine proiectul, expunerea de motive a refăcut-o, încât să înțeleagă toată lumea că este un proiect de act normativ benefic și care vine să simplifice, să lămurească, să clarifice, să fie mult mai riguros în aplicarea legislației, pornind de la situații concrete privind achizițiile publice.

Prin urmare, nu văd un motiv temeinic, valid care să țină ca argumentație pentru respingerea acestui proiect de act normativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă

pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Domnule Iovescu, sunteți inițiator, da?

Da.

Microfonul 6. Vă rog.

În practica curentă a achizițiilor publice se utilizează frecvent achiziția de produse comasate, definite în documentația de atribuire sub formă de „pachete”, care reprezintă o metodă de fraudare a fondurilor publice, ce prejudiciază direct bugetul autorității contractante prin angajarea nejustificată de fonduri suplimentare ca urmare a îngrădirii artificiale a participării altor furnizori.

Astfel, în lipsa unor reglementări explicite privind produsele comasate, organizarea unei proceduri de achiziție cu obiect complex se poate realiza printr-o decizie arbitrară, care reprezintă actul de voință al autorității contractante, ce duce în final la creșterea prețurilor plătite de achizitorii publici.

Prin această inițiativă... Prezenta inițiativă legislativă propune soluționarea actualului vid legislativ din Ordonanța Guvernului nr. 34/2006, prin obligativitatea redactării unei note justificative înaintea elaborării documentației de atribuire, atunci când comasarea produselor este inevitabilă, prin definirea obiectului complex cu privire la achiziționarea comasată, „la pachet”, a unor produse, și reglementarea de a justifica nevoia dobândirii unui obiect cu funcționalitate sau destinație unitară, prin dovedirea pertinentă și rezonabilă a existenței elementului unificator al produselor achiziționate.

Eu, ținând cont și de numărul mare de semnatari, v-aș ruga să vă aduceți aminte că ați semnat șaizeci și ceva de... 67, parcă, de senatori au semnat această inițiativă și eu nu vreau să mai semnăm inițiative pe care apoi le dăm la coș și nu le susținem și, mai grav, nici nu le votăm. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt obligat să dau răspuns, susținând punctul de vedere și la această inițiativă, unor probleme ridicate de către domnii senatori.

Guvernul își susține cu consecvență pachetul de legi pe care l-a promovat și pe care dumneavoastră, Senatul, ca primă Cameră sesizată, l-ați votat, subliniind aspectul

că textul acestui pachet de legi este o..., cum să spun, o transpunere cât se poate de corectă a unei directive, Directiva 2014/24/UE.

Revenind la subiectul de acum, cel aflat în dezbatere, cu definițiile, vreau să vă spun că textul introdus în pachetul de legi este unul aproape identic cu cel prevăzut în art. 2 din Directiva 2014/24/UE.

Pentru a fi consecvenți și pentru a nu crea posibilitatea unei posibilități de declanșarea a procedurii de infringement, noi vă rugăm..., și aici, cum să spun, domnul senator Oprea are dreptate, legea nu a trecut, pachetul de legi nu a trecut încă de Camera Deputaților, dar, poate, într-un fel, speculând și prevederile regulamentului, care spune că, atunci când Senatul se pronunță...

Domnule Iliescu, exprimați-vă punctul de vedere la proiectul legislativ pe care-l discutăm.

Deci suntem pentru raportul de respingere.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 23 februarie 2016, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au avizat favorabil.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au dat avize negative.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții? Domnul senator Todirașcu. Microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Sunt unul dintre inițiatorii acestei inițiative legislative.

Dacă aș face o paralelă cu inițiativa anterioară, pe care Guvernul, cu toate că a respins inițiativa, a preluat-o integral în ordonanța de urgență pe care o promovează și așteptăm să fie votată la Camera Deputaților, în această inițiativă legislativă lucrurile stau puțin mai complicat. În primul rând, vorbim despre un vid legislativ. Cu alte cuvinte, astăzi, comasarea de produse și achiziția sub formă de pachete se pot desfășura fără niciun fel de restricție. Or, aceasta este una dintre formele care permit o deturnare de fonduri, o atribuire de contracte nejustificată. Vă dau un exemplu. Dacă cineva cumpără o lustră, un steag, un pix și un mobil și cere ca toate aceste produse să fie oferite de către un singur ofertant, acest lucru, evident, obstrucționează competiția, pentru că nu toți ofertanții sunt capabili să ofere aceste produse, dar o interdependență între ele nu există și nu poate fi dovedită nicicum.

Cu alte cuvinte, ceea ce susține Guvernul, că România ar fi supusă unui infringement, mă scuzați!, dar este absolut pe lângă subiect! Era o încercare de a reglementa această procedură de achiziție, nu expunea cu nimic România față de reglementările europene!

Iar în ordonanța de urgență pe care ați promovat-o și pe care o așteptați să fie votată la Camera Deputaților situația rămâne aceeași. Or, atunci când discutăm despre risipă, deturnare de fonduri, trebuie să vă simțiți coautori la faptul că, și de data asta, ați respins o rezolvare.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu mă adresez colegului meu Țapu-Nazare, care este inițiator.

Susțineți inițiativa?

Vedeți?! Ne puneți în situații... Nu...

Domnule Oprea, nu intrați în dialog.

De fapt, eu n-am decât a-l apăra pe colegul meu, care a crezut într-o altfel de inițiativă și crede.

De ce vă temeți că, prin anularea Ordonanței nr. 34/2006, de peste o săptămână, va mai avea vreun efect o astfel de ordonanță? Dar, în momentul ăsta, legea care operează în domeniul achizițiilor publice este Ordonanța nr. 34.

Dacă la Guvern n-o să se primească... Nu Guvernul, Camera Deputaților o s-o lungească un an de zile. Ce explicații mai aveți dumneavoastră de bunele noastre intenții de a corija o chestie vizând achizițiile publice?

Să dea Dumnezeu să fie peste o săptămână! Dar dacă... Există teoria riscului! Și, atunci, ce se va întâmpla?!

Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Am înțeles că domnul senator Oprea vrea să-l apere pe domnul senator Țapu. Eu vreau să-i apăr pe amândoi.

Având în vedere că mai este până la termenul de adoptare tacită, în calitate de lider de grup, de vicelider de grup, solicit returnarea la comisie, ca să nu mai dăm naștere la această discuție și, atunci, cred că ne vom împăca. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

La solicitarea unui grup parlamentar, doamnelor și domnilor senatori, vă

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Două săptămâni!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Trecem la punctul următor, punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Coca Constantinescu.

Microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Cornel Coca-Constantinescu** _– prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 alin. (1) lit. a¹) și a²) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, având drept scop modificarea condițiilor referitoare la studiile absolvite și experiența pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului ASF.

Propunerea ca studiile absolvite să fie exclusiv finalizate în specializarea finanțe, bănci, asigurări și burse de valori noi apreciem că este mult prea restrictivă, menită să îngrădească posibilitatea oricăror alți candidați care au absolvit studii superioare în specializări la fel de relevante pentru supravegherea piețelor financiare nebancare, precum: economie generală, contabilitate, matematici aplicate, statistică, studii juridice și așa mai departe. În plus, denumirea specializării sus-menționate este formulată ca atare doar la câteva instituții din învățământul superior, fapt care ar putea duce la excluderea din start a unor persoane cu pregătire similară.

În ceea ce privește același articol, dar lit. a²), apreciem că modificarea privind experiența ar conduce la imposibilitatea de a fi membru în Consiliul ASF pentru persoane cu experiență profesională relevantă, precum: persoane care au activat în autorități de supraveghere sau Banca Națională a României, comisii de specialitate din cadrul Parlamentului sau ministere de linie responsabile cu promovarea legislației primare aferente pieței financiare nebancare.

Mulțumesc, domnule președinte.

În comisie s-a discutat mult despre această solicitare, o considerăm..., e puțin spus excesivă, o considerăm ieșit din comun de excesivă, pentru că într-o ordonanță care a creat foarte multă discuție în ’93, în 2012..., nu cred că e cazul să ne abatem de la ea. A dat rezultate, nu ridică nicio problemă și rog plenul să respingem această propunere legislativă care nu aduce nimic deosebit, doar o chestiune legată de discriminare fără limită.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Teodor Atanasiu. Microfonul 2.

Concentrați, domnule vicepreședinte, vă rog.

...ale Camerei Deputaților și Senatului, care propun plenului reunit al Parlamentului numirea fiecărui membru al Consiliului ASF.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, domnul președinte Arcaș Viorel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Avem de-a face cu un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei economice.

Comisiile au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, având în vedere că prevederile legislative în vigoare privind experiența profesională a membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară definesc cu suficientă claritate condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Situația la ASF e cam în felul următor: se ocupă ASF-ul de reglementarea pieței de capital, și nu prea mai avem nici capital, nici piață; se ocupă ASF-ul de reglementarea pieței asigurărilor, și majoritatea firmelor de asigurări sunt în insolvență și cu probleme; se ocupă ASF-ul de pensii private, și nu avem pensii. Dar, în schimb, avem specialiști foarte buni, după legea actuală, în conducerea ASF-ului.

Eu vreau să vă spun un lucru. Poate că este excesivă solicitarea unor studii care sunt prevăzute acolo, în propunerea legislativă, și ar trebui extinsă puțin, dar, așa cum este astăzi, ca să permită, cu studii superioare de botanică, să reglementeze piața de capital... sau de geografie, sau așa cum este astăzi, să permită unui inginer silvic să reglementeze piața pensiilor private sau a asigurărilor – e bine?! Păi, de-aia am ajuns aici, stimați colegi, că e prea laxă legea care prevede cum se ajunge șef, cum ajungi în consiliul de administrație sau de coordonare a acestei entități.

Eu cred că legiuitorul a avut o intenție bună și cred că Guvernul sau Autoritatea de Supraveghere Financiară ar trebui să facă o propunere de lărgire a ceea ce a propus legiuitorul, deci sunt de acord că economiști, juriști și așa mai departe sunt bine-veniți în conducere. Dar nu trebuie s-o lăsăm așa cum este astăzi, când toată lumea care are studii superioare și 8 ani vechime în activitate poate să ocupe această funcție.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să ridic o problemă de principiu, care se aplică nu numai la ASF. ASF este autoritate de reglementare în domeniu și trebuie să reprezinte interesul public. Sunt, într-adevăr, probleme în domeniile reglementate și controlate de ASF, dar, dacă nu identificăm corect unde este problema, nu putem găsi corect o soluție.

Sunt foarte multe complicități între autoritățile de reglementare și cei pe care autoritățile de reglementare trebuie să-i reglementeze. Și una dintre complicități se creează legal, tocmai prin introducerea unor condiții foarte, foarte stricte pentru cei care sunt membri, condiții care fac ca sistemul, de fapt, să se autoreglementeze. Și se autoreglementează cum vrea el. Am această experiență încă de la nivelul Comisiei de piață internă de la Parlamentul European, unde singurele agenții pe care mediul de afaceri le dorea erau cele în care reușea să introducă următoarea precizare: să aibă vechime în domeniul respectiv de 20 de ani. Și asta făcea ca, pur și simplu, interesul public să nu mai poată fi apărat și, de fapt, să se treacă la tot felul de complicități sau măsuri exclusiv favorabile celor care trebuiau controlați.

Asta nu exclude, bineînțeles, că oamenii care sunt numiți acolo trebuie să îndeplinească condiții de profesionalism și, mai ales, de moralitate, de caracter, pentru că, încă, experți suplimentari pot fi consultați, atunci când se ia o decizie. Nu e nevoie să știe ăla din consiliu tot, el însuși trebuie să poată înțelege ce-i spune un expert pe o chestie anumită, un segment foarte special. Dar nu trebuie, nici într-un caz, să lăsăm autoritățile publice, plătite din bani publici, să devină..., să cadă sub controlul zonei private pe care trebuie să o controleze și să o reglementeze.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00, stimați colegi.

Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu.

Microfonul 6.

Vă rog, scurt, că mai avem cinci minute și poate reușim să dezbatem.

Nu o mai putem retrage, e pe ordinea de zi, o s-o votăm... respingerea.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

Vă rog, scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din motivele prezentate de inițiator, evident, nu o mai putem retrage, fiindcă nu ne permite regulamentul.

Propun să susținem raportul de respingere al comisiei.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru Doina, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Într-adevăr, după motivele pe care le-a expus și inițiatorul, comisia a întocmit un raport de respingere.

Și aș mai vrea să mai adaug că acea inițiativă legislativă este deja trimisă la promulgare, dacă nu cumva o fi fost și promulgată, și, practic, acel termen pentru întocmirea amenajamentelor pastorale este 1 ianuarie 2018.

Astfel, vă propunem spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a inițiativei legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, doamna senator. Stimați colegi,

Dacă noi facem un vot, acum, chiar de respingere, inițiativa va trebui să meargă la Camera Deputaților.

În conformitate cu art. 94 din regulament, inițiatorul proiectului poate retrage propunerea înainte de începerea dezbaterilor generale, dar dezbaterile generale au fost deschise și inițiatorul e primul care ia cuvântul.

În concluzie, vă propun să facem un vot, pentru că nu mai pot invoca acest articol, art. 94, domnule Bumbu.

Sunt intervenții legate de proiectul legislativ? Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

## Stimați colegi,

Retragem această propunere legislativă, nu din motive tehnice sau de oportunitate, ci, pur și simplu, pentru că există o altă propunere mult mai generoasă, și anume prelungirea termenului-limită de aplicare a menajamentelor pastorale cu încă doi ani. Noi am propus cu jumătate de an, motivat de faptul că, practic, cei care utilizează, folosesc pășunile în aceste condiții nu pot primi subvenția de la Uniunea Europeană.

Deci retragem propunerea.

## Domnule președinte,

Nu aveți dreptate! Inițiatorul a fost primul care a luat cuvântul și-a anunțat intenția de a retrage și apoi s-au deschis dezbaterile generale.

Dezbaterile generale sunt deschise înainte, domnule senator, vă rog, fiți puțin mai atent și o să vedeți..., că și eu aș fi vrut să fac așa.

Dar nu-i așa! Dumneavoastră spuneți una și faceți alta.

Haideți, vă rog, că ieșim din program. Dacă mai sunt intervenții? Domnule Oprea, vă rog. Microfonul central.

Eu îl consider pe domnul Bumbu unul dintre cei care stăpânesc foarte bine procedurile legislative. Momentul în care a cerut retragerea e cam târziu. Trebuia prin Biroul permanent al Senatului să faceți retragerea. Aici ați venit la judecată, de judecată aveți parte!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori. Dacă nu mai sunt intervenții, vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

Doamnelor și domnilor senatori, vă mulțumesc.

Permiteți-mi să declar încheiată ședința Senatului de astăzi.

La revedere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942875]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/23.III.2016 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei