Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 septembrie 2017
Senatul · MO 127/2017 · 2017-09-18
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Prezentarea declarației cu ocazia Zilei internaționale a democrației – 15 septembrie 2017 – „Declarația Universală privind Democrația – 20 de ani”
· Comemorativ · adoptat
13 discursuri
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Bună ziua!
Invit liderii de grup ai USR la prezidiu.
Bună ziua, stimați colegi!
Putem să începem?
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 septembrie 2017.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Ștefan Radu Oprea și domnul secretar Ion Ganea.
Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, avem o intervenție a domnului senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Șerban Nicolae:**
## Stimați colegi,
Sfârșitul săptămânii trecute a adus României câteva tragedii în viața publică. E vorba de Mădălin Stoica, militarul român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare
la care asigura suportul medical, e vorba de victimele fenomenului meteorologic extrem din vestul țării, care a afectat în special Timișoara, precum și alte localități din vestul țării, unde s-au înregistrat opt morți, și, de asemenea, astăzi, după cum știți, a fost înmormântat seniorul liberal Mircea Ionescu-Quintus, fost senator în două mandate, 1996–2000 și 2004–2008, și, de asemenea, președintele Senatului, forul în care ne găsim astăzi, pe parcursul anului 2000, între februarie și noiembrie.
Pentru toate aceste tragedii, în semn de compasiune față de familiile îndoliate, precum și de suport moral pentru cei ale căror persoane dragi se află încă sub semnul întrebării în spitale în urma tornadei, fenomenului meteorologic extrem de..., ieri, din vestul țării, vă rog să păstrăm un moment de reculegere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Continuăm activitatea Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.
Atunci,
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
Programul de lucru pentru această zi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra legilor cu caracter organic și dezbaterea moțiunii; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?
Nu sunt.
Atunci, îl
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
Înainte de a trece la dezbaterea de pe ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Legea pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Stimați colegi,
La punctul 1, secțiunea I, avem Declarația cu ocazia Zilei internaționale a democrației – 15 septembrie 2017 – „Declarația Universală privind Democrația – 20 de ani”.
După cum cunoașteți, este deja o tradiție ca în fiecare an, cu ocazia Zilei internaționale a democrației, sărbătorite la data de 15 septembrie, să fie prezentată în plenul Senatului o declarație care marchează acest moment special.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Stan, președintele Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, pentru a prezenta textul declarației.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## Mulțumesc.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Ziua de 15 septembrie, pe care o sărbătorim începând din 2007 ca Zi internațională a democrației, are anul acesta o însemnătate cu totul specială pentru parlamente și pentru organizația lor mondială – Uniunea Interparlamentară.
Tema propusă de ONU pentru ediția 2017 este „Apărarea democrației – cea de-a douăzecea aniversare a Declarației Universale privind Democrația”, un bun prilej pentru a reaminti că alegerea datei de 15 septembrie semnifică, în fapt, deplina recunoaștere și susținere a principiilor democrației, a instrumentelor guvernării democratice și a democratizării relațiilor internaționale, așa cum au fost ele afirmate și asumate de parlamentari din 138 de țări în 15 septembrie 1997. Cei 20 de ani care au trecut de atunci nu au făcut decât să adauge declarației plusvaloare și recunoaștere internațională, concepută fiind, în spiritul democrației, ca „ideal cu valoare universală”, ca „drept fundamental al cetățeanului” și, în același timp, ca „obiectiv fondat pe valori comune”...
Vă propun deci să ne alăturăm demersurilor colegilor parlamentari și cetățenilor din întreaga lume și să ne reamintim câteva dintre trăsăturile definitorii ale unei democrații, așa cum sunt evidențiate în acest document.
Dat fiind timpul limitat pe care îl am la dispoziție, am să mă opresc la trei aspecte: dialog, educație și cooperare internațională.
Printre prevederile care consfințesc principiile democrației și elementele guvernării democratice, regăsim respectarea pluralismului politic, a tuturor libertăților și drepturilor cetățenești – politice, economice, sociale sau culturale –, asigurarea unei guvernări eficiente, transparente și responsabile, cultivarea voinței și capacității cetățenilor de a participa la procesele democratice.
Mai mult, declarația afirmă că, în lipsa consensului, orice dimensiune trebuie să-și găsească rezolvarea prin dialog, un dialog constructiv, tolerant, în deplinul respect al legii, aceeași pentru toți, dialog care reprezintă, în opinia mea, principala forță motrice a consolidării democrației în oricare din statele lumii și, mai mult, un cec în alb al dezvoltării democratice și durabile la nivel global.
Reamintesc cu plăcere aici una din cele mai frumoase definiții ale democrației, și anume aceea pe care cunoscutul om politic Ion Rațiu ne-o oferea la un an după înlăturarea regimului autoritar comunist: „Chintesența democrației se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine. Dacă ești în stare să faci treaba asta, atunci am început să învățăm ce însemnează democrația.”
Această logică a întăririi dezbaterii democratice conduce firesc la ideea că o democrație funcțională bazată pe participarea cetățenilor la procesele decizionale, în mod direct și prin reprezentanții democratic aleși, impune acordarea atenției sporite investiției în capitalul uman.
Realitățile cotidiene ne-o dovedesc din plin: înțelegerea corectă și modul de raportare la provocările lumii în care trăim, de orice natură ar fi ele, depind intrinsec de gradul de educație. Prin urmare, încurajarea civismului ne obligă să luăm în calcul faptul că buna-credință trebuie să completeze, dar este exclus să se poată înlocui educația, atunci când este vorba despre luarea celor mai corecte decizii privind viitorul României și dezvoltarea ei politică, economică sau socială.
Atâta timp cât promovăm consolidarea democrației și creăm mecanisme pentru ca vocea fiecărui cetățean să conteze, nu ne putem permite să ne asumăm riscul imens al neglijării rolului și potențialului educației, ci trebuie să avem în permanență în vedere asigurarea accesului egal la educația de calitate, pe tot parcursul vieții, pentru fiecare cetățean al acestei țări.
Stimați colegi, ultimul din aspectele pe care, așa cum spuneam de la început, doresc să-l aduc în prim-plan astăzi este dimensiunea internațională a democrației, căreia, deloc întâmplător, documentul UIP i-a rezervat o parte distinctă.
Poziționarea României pe scena internațională nu lasă nicio urmă de echivoc: țara noastră apără, promovează principiul gestionării democratice a problemelor globale, respectarea dreptului internațional și s-a aflat printre promotorii creării Curții Penale Internaționale, despre care UIP-ul afirma, acum două decenii, că va contribui la întărirea justiției penale internaționale, sancționând corespunzător criminalitatea internațională și actele de încălcare gravă a drepturilor omului.
Ceea ce aș dori să subliniez în acest context este importanța crescândă pe care o are pentru „sănătatea relațiilor internaționale” amprenta democratică a diplomației parlamentare, care, mai cu seamă în ultimii ani, secondează temele majore ale diplomației tradiționale, conferind astfel un plus de legitimitate și asigurând susținerea unor decizii importante pentru cetățeni. Constatăm în acest sens și promovăm, la rândul nostru, în cadrul reuniunii interparlamentare rolul crescând al formatelor extinse de conlucrare națională și internațională, care unesc guverne, parlamente, mediu de afaceri, societate academică și societate civilă.
Auzim în spațiul public, deseori cu sens peiorativ, afirmația că diplomația noastră românească este originală. Aceasta cu toate că este unanim recunoscut pe plan mondial – și declarația UIP-ului reafirmă acest adevăr – că valorile democrației sunt universale, că nu există un model unic de democrație, că, oricare va fi acesta, va fi întotdeauna perfectibil și, mai mult decât atât, singurul capabil de autoperfecționare.
De altfel, analiștii politici de marcă ai acestei epoci frământate de numeroase transformări, unele naturale, altele induse, și provocări, unele reale, altele cultivate, nu dau semne că s-ar teme de apariția democrației originale, ci de apariția falselor democrații. Este vorba despre mixtura toxică dintre democrație și dictatură, preluată de limba română ca „dictocrație”, încă insuficient conceptualizată și care se referă la acea democrație înșelătoare în care, sub camuflajul unor aparente practici și instituții democratice, puterea se exercită absolut abuziv și dictatorial. Se pune întrebarea dacă nu cumva, odată instaurat acest fals sistem democratic, va fi capabil de autoperfecționare.
Personal, eu cred că nu ar trebui să ne îngrijoreze originalitatea democrației românești. Ceea ce consider cu adevărat important pentru noi toți este să ne asigurăm că democrația românească este absolut autentică, perfect funcțională și că este originală în măsura în care servește pe deplin interesului național.
În acest sens, orice activitate oficială la nivel bilateral sau multilateral la care participăm în calitate de reprezentanți aleși ai Parlamentului României trebuie să constituie o oportunitate pentru a face cunoscute valorile naționale și universale în care credem, aspirațiile și proiectele noastre de viitor, expertiza pe care am dobândit-o în anumite domenii și, în egală măsură, o oportunitate pentru a cunoaște, a înțelege și a învăța din experiențele altor state ale lumii. Voi încheia aici acest moment dedicat aniversării celor 20 de ani de la adoptarea de către Uniunea Interparlamentară a Declarației Universale privind Democrația, împărtășindu-vă convingerea că promovarea, apărarea și consolidarea democrației, care, de altfel, ar trebui să se regăsească în modul cel mai firesc printre preocupările fiecărui român, indiferent de locul de pe acest pământ în care trăiește și muncește, vor constitui întotdeauna fundamentul oricăruia dintre proiectele esențiale ale devenirii noastre ca națiune și stat.
Vă invit, stimați colegi, să vă alăturați campaniei globale a Uniunii Interparlamentare intitulate „Implicați-vă acum!”, prin semnarea petiției on-line ce poate fi accesată fie pe site-ul UIP-ului, fie pe cel al Senatului, în secțiunea dedicată Zilei internaționale a democrației.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Felicitări!
Dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Atunci, mulțumim domnului senator pentru prezentarea declarației și continuăm activitatea noastră.
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.
În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 18 septembrie 2017, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor articolului 36 alin. (1) lit. e) și art. 91 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:
– Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (b279/26.06.2017).
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative.
Biroul permanent al Senatului, în ședința din 18.09.2017, a analizat solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 90 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarele inițiative legislative.
O să vă rog să fiți de acord să prezint fiecare dintre aceste propuneri legislative și să o
Vot · Amânat
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
Supun...
Vă rog, domnule senator Cseke Attila, intervenție, microfonul 2.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Intervenția este valabilă pentru toate punctele, pentru că, aici, avem un număr de șapte proiecte legislative. Totuși, uitându-ne la ele, aici, e vorba de rezolvarea unor probleme punctuale. Nu e vorba de mari strategii, de mari planuri multianuale și așa mai departe.
Grupul UDMR va vota, dar ne-am uitat puțin... Cel mai vechi proiect înregistrat este în 27 februarie și cel mai nou este în 8 martie. Suntem la mijlocul lunii septembrie. Totuși eu cred că ar trebui să putem să ne încadrăm în Parlament în aceste termene, și nu în ultima săptămână sau cu o săptămână înainte de expirarea termenului să trebuiască să mai acordăm o prorogare de termen în plus. Deci vom vota, dar vrem să fie cam ultima dată când vor mai fi asemenea situații.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Și cred că solicitarea dumneavoastră este valabilă și pentru alte comisii, nu neapărat doar pentru Comisia de disciplină și imunități... juridică, da?
În regulă. Colegii președinți și comisiile sper că au înțeles.
Vot · approved
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Mădălin Stoica, militar român căzut în Afganistan în timpul unei misiuni de patrulare, a victimelor fenomenului meteorologic din vestul țării și a lui Mircea Ionescu- Quintus, președinte de onoare al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului
· procedural · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#208332. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/8.05.2017).
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Atunci, voi supune votului dumneavoastră.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· Informare · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#211673. Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/8.05.2017).
Intervenții?
Nu.
Atunci,
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
· other · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#214534. Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/15.05.2017).
Dacă sunt intervenții? Nu.
Atunci,
Vot · approved
Prezentarea declarației cu ocazia Zilei internaționale a democrației – 15 septembrie 2017 – „Declarația Universală privind Democrația – 20 de ani”
· legislative transmission · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#217545. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/15.05.2017).
Dacă sunt intervenții?
Nu.
Vot · approved
Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (b279/2017)
· other · adoptat
104 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Potrivit regulamentului, președintele Comisiei pentru exercitarea controlului asupra activității Serviciului Român de Informații nu poate fi membru al unei comisii permanente în cadrul Senatului, motiv pentru care procedăm la următoarele înlocuiri:
− domnul senator Iulian Claudiu Manda este înlocuit în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de domnul senator Nicolae Moga și în cadrul Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică de domnul senator Nicolae Avram;
− de asemenea, pe locul rămas vacant în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială deținut anterior de domnul Liviu Marian Pop este inclus ca membru, din partea Grupului PSD, domnul senator Liviu Lucian Mazilu. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre a Senatului privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă.
Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 76 din Regulamentul Senatului, la solicitarea Comisiei pentru mediu, în ședința Biroului permanent de astăzi, 18 septembrie 2017, s-a hotărât înscrierea pe ordinea de zi a Proiectului de hotărâre pentru încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie parlamentară.
Îl invit la microfon pe domnul Allen Coliban, reprezentantul Comisiei pentru mediu... președintele Comisiei pentru mediu, pentru a prezenta proiectul de hotărâre. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Așa cum știm, art. 76 din Regulamentul Senatului descrie ancheta parlamentară ca fiind unul dintre instrumentele pe care comisiile permanente le au la dispoziție în desfășurarea activității.
Inițiativa a fost aprobată în cadrul comisiei în data de 13 iunie 2017, cu unanimitate de voturi, deci are susținere din partea tuturor partidelor. Dat fiind că problematica deșeurilor este una de importanță majoră, dacă luăm în considerație atât implicațiile pe care această problemă le are asupra sănătății și mediului înconjurător, cât și capitolele de infringement, propunem... de desfășurare a acestei anchete și vom prezenta raportul final având termen 27 martie 2018. Vă rog, aprobați această inițiativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Intenția este nobilă, doar că se pierde, probabil, în proceduri și în amănunte. Probabil că are susținerea tuturor grupurilor parlamentare, numai că a grupurilor parlamentare reprezentate în Comisia pentru mediu. UDMR nu are reprezentant în Comisia pentru mediu, iar noi considerăm că orice anchetă parlamentară, în orice domeniu, ar trebui să aibă și o reprezentare a tuturor grupurilor parlamentare, pentru că, altfel, opiniile și punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, ale specialiștilor din grupurile parlamentare nu se vor putea regăsi.
De asemenea, eu cred că nu situația deșeurilor din România trebuie să fie obiectul acestei comisii... anchetei parlamentare, ci, eventual, situația sistemului de management al deșeurilor, pentru că aceasta este denumirea problemei pe care o avem.
De asemenea, nouă ni se pare că termenul este puțin lung – 6 luni de zile pentru o anchetă parlamentară. Mi se pare puțin prea lung. În aceste condiții, noi ne vom abține de la vot.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Coliban. Microfonul central. Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Declar deschiderea spre a primi reprezentanți ai Grupului parlamentar al UDMR la lucrările din comisii, în măsura în care regulamentul permite. Și, aici, voi solicita Biroului permanent un punct de vedere vizavi de participarea la eventualele deplasări și vizite în teritoriu. Dar, cum spuneam, îmi manifest deschiderea către acest dialog și disponibilitatea de a primi un reprezentant al Grupului UDMR la lucrările comisiei pe această temă.
Mulțumesc.
În regulă. Dacă sunt și alte intervenții? Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Șerban Nicolae:**
Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Propunerea este susținută și de Grupul parlamentar al PSD, cu, totuși, două observații. Pornind de la punctul de vedere exprimat de domnul Cseke Attila, este firesc și există proceduri parlamentare ca unul sau poate chiar mai mulți reprezentanți ai Grupului parlamentar al UDMR să participe la activitățile de anchetă ale comisiei permanente a Senatului care gestionează chestiunea protecției mediului.
Totuși termenul este foarte lung. De aceea, eu fac apel la președintele Comisiei pentru mediu să facem o desemnare a unei asemenea activități pentru o perioadă de 60 de zile. În măsura în care..., ținând cont și de calendar, și de data la care ne aflăm..., în măsura în care din activitatea comisiei rezultă că este necesară o prelungire a activității de anchetă realizate de comisia permanentă, se poate solicita și Senatul va încuviința justificat o asemenea solicitare.
De aceea, cu amendamentul reducerii perioadei de anchetă a Comisiei permanente pentru mediu la 60 de zile în problematica arătată de domnul președinte Allen Coliban, grupul nostru susține propunerea desemnării unei asemenea activități.
Mulțumesc.
Vă rog. Domnul senator Allen Coliban, din partea Comisiei pentru mediu. Microfonul central.
Vă mulțumesc pentru sugestii. Suntem de acord... Sunt de acord cu modificarea termenelor, astfel încât să avem termenul pentru finalizarea anchetei pe 21 noiembrie și termenul pentru depunerea, prezentarea raportului pe 28 noiembrie. Și vom modifica proiectul de hotărâre în acest sens.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu. Doresc să vă informez că proiectul de hotărâre se află pe pagina de internet a Senatului și voi supune la vot proiectul de hotărâre în forma modificată, ca urmare a prezentării pe care a făcut-o domnul senator Allen Coliban, cu modificarea termenului și – să sperăm – discuția despre modificarea componenței.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Urăm succes comisiei și așteptăm rezultatul.
Continuăm activitatea noastră cu dezbateri asupra inițiativelor legislative – asta până la ora 17.00.
Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L178/19.06.2017).
Invit la microfon, din partea Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere...
Microfonul 10, nu?
O să vă rog să vă prezentați. Microfonul 10.
Microfonul 9, mă scuzați.
## **Doamna Elena Oana Iacob** – _secretar de stat_
_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
## Bună ziua!
Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2017, care vizează, în esență, transpunerea unei directive europene. Este vorba de Directiva 2016/881, care reglementează schimbul automat obligatoriu de informații din rapoartele pentru fiecare țară în parte pe care grupurile de întreprinderi multinaționale urmează a le depune în statul membru al societății-mamă.
Este vorba despre măsuri adoptate în vederea combaterii evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, astfel încât susținem proiectul în forma propusă.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Elena Oana Iacob.
Da?
Mulțumim.
Dau cuvântul domnului Eugen Teodorovici, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu mai reiau ceea ce a spus doamna secretar de stat. Este vorba de o transpunere a unei directive europene.
Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru afaceri europene.
De asemenea, comisiile au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe propune plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Și, dacă-mi permiteți, o singură observație: este vorba de un act normativ care a fost întârziat în transpunerea sa de către Ministerul de Finanțe și solicitarea Comisiei pentru buget a fost aceea ca Ministerul de Finanțe să facă o analiză și, dacă mai sunt astfel de întârzieri vizavi de termenul de transpunere, să prezinte cel puțin Comisiei pentru buget, finanțe calendarul de transpunere a acestor acte normative europene.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (L174/19.06.2017).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.
Doamna secretar de stat Elena Iacob, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.
## Mulțumesc frumos.
Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 are ca scop stabilirea unor cerințe uniforme pentru compensarea și gestionarea bilaterală a riscurilor contractelor privind instrumentele financiare derivate extrabursiere și pentru desfășurarea activităților contrapărților centrale și ale registrelor centrale de tranzacții.
Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe în forma prezentată.
Mulțumesc frumos.
## Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului Eugen Teodorovici, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, pentru a prezenta raportul comisiei.
Microfonul 7.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
De asemenea, este vorba de o întârziere a unei transpuneri a unei directive europene.
Este aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și, de asemenea, din partea Comisiei pentru afaceri europene.
Comisia pentru buget, finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, acesta făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.
Vă rog.
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L103/8.05.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Avem o serie de colegi parlamentari PNL.
Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Îmi aduc aminte, în prima sesiune din acest mandat, cum domnul Șerban Nicolae ne-a spus că își dorește un mandat în care o să colaborăm. Să lăsăm politica de-o parte și vor fi momente în care putem să colaborăm pe anumite proiecte legislative.
Acesta este un astfel de proiect legislativ. Pentru că în prima parte a acestui an am tot trecut prin Parlament ordonanțe de urgență care s-au ocupat doar de o anumită parte din societate, în special de partea bugetară și de angajații din sectorul bugetar și de pensionari.
Acest proiect legislativ este un proiect legislativ care se ocupă de toată societatea, în special de sectorul privat, cei care plătesc pentru cei care au primit până acum, în prima parte a acestui an.
Este un proiect legislativ care reduce povara fiscală pentru angajator, prin reducerea contribuțiilor sociale.
Este un proiect legislativ care reduce impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru toți cetățenii români, nu doar pentru o anumită parte dintre cetățeni. Reduce impozitul pe profit de la 16% la 10% – foarte important, având în vedere că vecinii noștri unguri au redus impozitul pe profit la 9% – și transferă
contribuția pentru șomaj de la angajator la angajat, pentru că angajatul este cel care beneficiază de acest șomaj.
De aceea, vă rog să aprobați și să votați acest proiect legislativ, pentru că e un proiect legislativ de care au nevoie și ceilalți cetățeni ai României, cei care susțin ceea ce ați făcut până acum, ce ați aprobat în acest Parlament până acum.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
La fel, doamna secretar de stat Elena Oana Iacob, de la Ministerul Finanțelor Publice.
Microfonul 9. Aveți cuvântul.
## Mulțumesc frumos.
Ministerul Finanțelor nu susține propunerea legislativă în forma prezentată, care se referă, într-adevăr, la reducerea contribuțiilor sociale obligatorii cu 7,25 puncte procentuale, la reducerea impozitului pe profit de la 16 la 10% și la reducerea cotei impozitului pe venit.
Și motivația este aceea potrivit căreia o parte din aceste măsuri se regăsesc într-o altă formă în programul de guvernare și vor fi implementate corespunzător printr-un proiect de act normativ de modificare și completare a Codului fiscal.
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Teodorovici.
Microfonul 7.
Aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc.
Într-adevăr, vizavi de Codul fiscal există foarte multe intenții de modificare, chiar aș putea spune exagerat de multe, de multe ori nejustificate, dar, de această dată, au fost propuneri oarecum normale, logice, să spunem, dar, având în vedere promisiunea Ministerului de Finanțe că cât de curând va transmite Parlamentului o propunere de modificare a Codului fiscal, am stabilit în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe că, la acel moment, vom discuta, analiza și, dacă este cazul, și adopta astfel de propuneri de amendare, neluând în calcul, desigur, ceea ce probabil că Ministerul de Finanțe ne va aduce ca contraargument, și anume impactul bugetar. Pentru că logica asta nu trebuie să mai fie de actualitate. Dacă este o măsură bună, indiferent din care parte provine ea, trebuie să fie adoptată și trecută mai departe spre votul plenului Senatului și, mai departe, la Camera Deputaților.
În consecință, am convenit pe această propunere legislativă, în cadrul comisiei, având deja un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, dar din partea Comisiei pentru muncă un aviz negativ, am decis în cadrul comisiei să adoptăm un raport de respingere și să înaintăm, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a acestei propuneri legislative.
Acest proiect legislativ face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Continuăm activitatea noastră.
La punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L109/8.05.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Avem, la fel, o serie de colegi parlamentari PNL.
Nu se dorește să se ia cuvântul.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat Elena Oana Iacob.
Microfonul 9.
Aveți cuvântul, vă rog.
## Mulțumesc frumos.
Măsurile propuse prin acest proiect de lege se referă la încadrarea veniturilor salariale realizate în contul orelor suplimentare, în limita a 32 de ore lunar, în categoria veniturilor neimpozabile din perspectiva impozitului pe venit. Și are în vedere, de asemenea, neimpozitarea acestor venituri prin prisma contribuțiilor sociale obligatorii.
Ministerul Finanțelor nu susține această propunere, având în vedere, pe de o parte, faptul că aceste venituri sunt considerate a fi venituri de natură salarială, care trebuie impozitate corespunzător, potrivit prevederilor Codului fiscal, și, pe de altă parte, faptul că prin programul de guvernare sunt prevăzute alte măsuri legislative care vizează sfera contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit, care, așa cum spuneam, vor fi implementate corespunzător. Mulțumesc frumos.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul președintelui...
Da, doamna Hărău, ce s-a întâmplat?
Imediat, după ce prezintă președintele comisiei raportul.
Dau cuvântul reprezentantului... președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Teodorovici, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sunt convins că, dacă doamna secretar de stat ar adăuga faptul că ce este propus în programul de guvernare este mai bun decât ce se propune în această inițiativă legislativă, n-ar mai fi nevoie de niciun fel de intervenție.
Dar ca să fiu foarte scurt în intervenție, în cadrul comisiei, pe aceeași logică ca cea de dinainte, am stabilit că, atunci când va fi în comisie propunerea de modificare a Codului fiscal, venită din partea Guvernului, vom analiza și aceste propuneri și, dacă va fi cazul, le vom adopta.
Astfel, Comisia pentru buget, finanțe a supus spre dezbatere în cadrul comisiei și, cu 5 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, a adoptat un raport de respingere.
Astfel, Comisia pentru buget, finanțe propune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul central sau microfonul 2? Microfonul 2.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În situația în care remarca mea mai contează, apreciez intenția colegilor de la PSD, exprimată prin vocea președintelui Comisiei pentru finanțe, să aibă în vedere... că au în vedere în continuare propuneri de acest tip și atrag atenția colegilor senatori că intenționalitatea acestei inițiative legislative avea la bază observația că tendința spre muncă, spre suplimentarea timpului acordat muncii în societatea românească, descrește; orice cointeresare pentru ca acest lucru să se modifice și imboldul spre muncă să fie mai mare este benefică. În fond și la urma urmei, resursa umană este o resursă fundamentală a economiei, de la Adam Smith încoace, 1641. Fără muncă, o structură economică nu există. E cazul să muncim. Asta a fost intenționalitatea.
Vă mulțumesc anticipat pentru faptul că veți ține seama de inițiativa noastră legislativă în modificările următoare! Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Vă amintesc, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Stimați colegi, este ora 17.00.
Chiar dacă la punctul 5 pe ordinea de zi avem o propunere legislativă care are termen de adoptare tacită 21.09, o să intre pe ordinea de zi și în dezbaterea de mâine. Fiind ordinară, putem să dăm și votul mâine.
Trecem la punctul 6, secțiunea I a ordinii de zi, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „România fără educație de calitate este o Românie săracă!”, inițiate de un număr de 37 de senatori, conform art. 154 alineatele (2) și (3) din Regulamentul Senatului.
Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.
Nu sunt.
Atunci, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și-l invit la microfon pe domnul senator Cristi Tomac..., pe domnul senator Cătălin Tomac, pentru a prezenta moțiunea simplă.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
O să-mi fiți dator cu un miel de Paște. Cătălin Toma e numele meu.
Vă prezint moțiunea simplă pe care Grupul parlamentar al PNL a depus-o, și anume cu titlul „România fără educație de calitate este o Românie săracă!”.
România are un abandon școlar...
Și USR, da...
...record. Lipsa de măsuri aruncă România într-o criză a educației, apoi în alta a forței de muncă și, mai târziu, în una economică și socială. România se va trezi cu generații care ajung la vârsta maturității fără o diplomă cu acoperire în competențe și fără calificări reale, adaptate la piața muncii. Dacă astăzi pleacă nouă români pe oră, mâine s-ar putea să crească viteza exodului de două ori.
Așadar, rata părăsirii timpurii a școlii este de 19%. România s-a angajat, prin Strategia Europa 2020, să o reducă la 11,3%. În acest moment, acest obiectiv este imposibil de atins în mai puțin de 3 ani.
Cum începe anul școlar 2017–2018? Dezastruos! Și vă expunem în continuare motivele:
## 1. Fără manuale
177.000 de elevi, repet, 177.000 de elevi din clasa a V-a încep anul școlar fără manuale pe bănci, cu programe finalizate târziu, licitații întârziate, dezinteres. Toate au condus ca manuale esențiale pentru educarea copiilor și îndrumarea profesorilor să fie absente. S-a preferat cheltuirea banilor pe inovații precum manualul de sport. Această generație a fost una de sacrificiu în ultimii 5 ani, iar dumneavoastră purtați responsabilitatea în acest moment. Nu ați învățat din greșelile anterioare. Ce le veți spune
copiilor în această situație? Că în primele luni de școală vor duce în ghiozdane un ghid de 296 de pagini? După experiența din ultimii ani, cele 8 săptămâni se pot transforma în 6 luni.
2. Fără autorizații de funcționare pentru școli
Din peste 31.000 de unități de învățământ, doar 6.500 au avize și autorizații.
Dragi colegi,
Problema autorizațiilor școlilor nu este una care a apărut peste noapte și nu a putut fi rezolvată. An de an avem aceeași situație. S-a știut de această problemă. S-a știut și s-a tăcut. Responsabilii direcți s-au mulțumit cu un control și o constatare simplă. Autoritățile locale au cerut ajutor de la centru. La centru nu s-a rezolvat nimic, ba mai mult, i-ați lăsat fără bani de investiții și chiar dumneavoastră, domnule ministru, ați spus: „Părinții să nu își ducă la școală copiii – cu trei de i –, dacă școlile nu prezintă siguranță.” Iar școlile nu prezintă siguranță, așa ne spun instituțiile statului. Ce facem? Închidem 50%, 60% sau 90% dintre toate acestea?
Din sală
#50368Ce să faci? Soarta!
## **Domnul Cătălin Dumitru Toma:**
Soarta, dar e a copiilor noștri.
4. Fără bani pentru salariile profesorilor
Este tot mai clar că în campania electorală PSD a promis creșteri salariale fără acoperire. Mai mult decât atât, în acest moment, dascălii sunt lăsați la coada majorărilor salariale. Nu li se vor mări salariile cu cât s-a promis, nu li se vor restitui nici sumele restante și cuvenite în urma unor decizii judecătorești sau a recuperării sporului de doctorat. În medie, fiecare profesor ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei, iar sumele nu se regăsesc în Legea bugetului de stat pentru anul 2017.
5. Școala este decuplată complet de piața muncii și se
continuă distrugerea învățământului profesional
Pentru ca fiecare absolvent al școlii românești să-și găsească locul pe piața muncii, trebuie să ne asigurăm că îl ajutăm pe fiecare să aleagă traseul educațional care i se potrivește cel mai bine, în funcție de abilitățile naturale. Orientarea în alegerea unei profesii trebuie începută în ciclul gimnazial și făcută temeinic, vizându-i atât pe elevi, cât și pe părinții lor și pe profesori. În acest mod, banii din sistem vor fi folosiți eficient, iar școala nu va mai produce oameni care nu se pot integra în societate.
Orientarea profesională are și menirea de a îndruma elevii spre meseriile cerute pe piața muncii. Cu toate astea, în ultimii ani de guvernare, PSD nu a crescut numărul de locuri pentru învățământul profesional, ponderea învățământului teoretic rămânând aproximativ aceeași la stabilirea cifrelor de școlarizare. Ba mai mult, prin modificarea la Senat a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2016, care reglementa învățământul profesional dual, s-a încercat împiedicarea agenților economici să investească în învățământul profesional. Unul din patru tineri (cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani) nu muncește și nici nu urmează o facultate. Este vorba 31.000 de persoane tinere.
În timp ce angajatorii se plâng că nu găsesc forță de muncă bine calificată, Guvernul PSD se încăpățânează să continue să asigure norme complete pentru toți profesorii din învățământul teoretic, ignorând faptul că în centrul sistemului educațional trebuie să stea elevul și nevoile lui, corelate cu nevoile societății.
Vă mulțumesc, stimate coleg, și vă anunț că, dacă vă bazați pe voturile PSD, n-o să treacă moțiunea.
Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 18 septembrie, ora 17.00, Biroul permanent propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare: punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 20 de minute; grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 13 secunde pentru fiecare membru, respectiv 30 de minute în total, astfel:
- PSD – 14 minute;
PNL – 7 minute; USR – 3 minute; ALDE – 2 minute; UDMR – 2 minute; PMP – 2 minute. Dacă sunt observații asupra timpului? Vă rog, domnule senator Iriza, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Dragi colegi, Domnule președinte, Eu n-am observații la timpul alocat...
Dar?
## **Domnul Scarlat Iriza:**
...însă am alte observații. La prima citire a colegului nostru de la PNL, am găsit în șapte pagini de citire a moțiunii nu mai puțin de nouă greșeli gramaticale.
Eu cred că acest lucru este un lucru grav, mai ales că dânșii au făcut moțiune pe învățământ. Și, pentru aceasta, propun ca această moțiune să se sfârșească în acest moment.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Să...?
## **De la prezidiu:**
Să se sfârșească.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Nu putem să
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la secretariat, dacă este altceva decât ce am discutat cu liderii de grup. Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare, dar, înainte, o să dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta poziția la această moțiune simplă.
Vă rog, domnule ministru Pop, aveți cuvântul. Microfonul central.
ministrul educației naționale
## **Domnul Liviu Marian Pop** – _ministrul educației naționale_ **:**
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Doresc, pentru început, să formulez câteva considerații principale privind moțiunea simplă depusă de cei 37 de senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale PNL și USR.
În viziunea actualului Guvern, educația este asociată în principal cu prezentul și, mai ales, cu viitorul României. Acestor deziderate le-au fost subsumate acțiuni întreprinse de Ministerul Educației Naționale, acțiuni vizând întregul
sistem educațional, de la învățământul preșcolar și până la formarea profesională a adulților.
Am întocmit un raport care descrie detaliat realitatea din școala românească de astăzi, pe care îl pun la dispoziția tuturor domnilor parlamentari, precum și întregii opinii publice, prin intermediul presei.
În timpul pe care mi l-ați acordat pentru a răspunde criticilor formulate de autorii moțiunii, aș puncta aspecte pe care le consider esențiale pentru ca demersurile mele la conducerea acestui minister, strategic pentru România, să fie corect și pe deplin înțelese.
Doamnelor și domnilor, înainte de toate, vă mulțumesc pentru posibilitatea de a contribui cu propriile mele puteri la îmbunătățirea sistemului de învățământ. La o lectură atentă a textului moțiunii, am identificat câteva paliere de probleme care țin de arhitectura sistemului de învățământ românesc, aspecte importante, care, dacă nu sunt schimbate, diminuate, indiferent de măsurile pe care le ia un ministru sau altul, nu se vor realiza îmbunătățiri de substanță.
Dați-mi voie să încep cu un scurt istoric despre „Gazeta matematică”, care a fost fondată în 1895 de o grupă de matematicieni și ingineri, absolvenți ai Școlii de Poduri și Șosele, viitoarea Școală Politehnică din București, care corectaseră la examenele din acel an și erau îngrijorați de rezultatele slabe ale candidaților la admitere. Inițial, revista, care apare fără întrerupere de 122 de ani, și, mai apoi, Societatea „Gazeta Matematică”, înființată în decembrie 1910, prin Legea nr. 3.798/18 decembrie 1910, publicată în Monitorul Oficial din 25 decembrie 1910, aveau ca scop răspândirea gustului pentru studiul științelor matematice și îndrumarea cercetării originale relativ la această ramură de știință, începând cu clasele gimnaziale.
Vă mulțumesc și eu, domnule ministru. Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.
Din partea Grupului PSD, o invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea.
Microfonul central.
Vă rog, doamnă senator. Aveți cuvântul.
Îl rog pe domnul secretar să înceapă să contorizeze timpul.
Vă rog pe amândoi.
## **Doamna Liliana Sbîrnea:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule președinte,
Stimați colegi,
Înainte de a intra în miezul subiectului de astăzi, ca răspuns la moțiunea simplă a PNL și USR pe tema „România fără o educație de calitate este o Românie săracă!”, permiteți-mi să adresez condoleanțele mele reprezentanților PNL pentru pierderea președintelui lor de onoare în persoana regretatului și respectatului om politic și de cultură domnul Mircea Ionescu-Quintus. Indiferent de culoarea politică și de abordările politice care ne apropie sau ne despart, ne înclinăm în primă instanță în fața valorilor umane.
În legătură cu titlul moțiunii simple de astăzi, nimic mai adevărat. O țară fără educație de calitate este o țară săracă.
Putem chiar omite cuvintele „de calitate”, ca să avem o imagine de ansamblu a catastrofei pe care ar reprezenta-o absența educației dintre valorile identitare naționale.
Scriitorul Anatole France spunea că „Educația nu este cât de mult ai memorat sau cât știi, este capacitatea de a face diferența dintre ce știi și ce nu știi”.
Ceea ce știm este că sistemul educațional a fost de multe ori greu încercat de-a lungul istoriei noastre de după 1989 și, din păcate, copiii au fost întotdeauna subiectele nenumăratelor încercări de a revigora sau restarta sistemul. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,
Am avut pe scena politică postdecembristă partide care au dispărut în neantul istoriei, alianțe politice care s-au destrămat, partide de buzunar sau de conjunctură.
Partidul Social Democrat s-a aflat la guvernare în această perioadă aproape 16 ani, în timp ce principalul autor al acestei moțiuni de astăzi, PNL, numără și el aproape 12 ani.
Despre USR ca strateg în domeniul educației nu mă pot pronunța, dintr-un singur motiv: la ce sistem educațional de înaltă performanță ar putea contribui acest partid, când el pune sub semnul întrebării nucleul însuși al moralei creștine – familia tradițională?
În privința PNL, atât de generos în promisiuni electorale, ne întrebăm cum de s-a ajuns la performanța represaliilor
economico-financiare ale Guvernului Boc 2, care arunca vina pe dezastruoasa moștenire a trecutului, când a tăiat pensiile și salariile atâția ani, invocând drept principală cauză risipa din timpul guvernării anterioare.
## Da, examenul de director.
Rezultatele spectaculoase ale acestor teste au făcut ca în acest moment să avem directori de unități școlare despre care nu avem certitudinea că au lecturat nici măcar printre rânduri Legea educației naționale. Cât despre Codul muncii, nici nu ne punem problema că l-ar cunoaște.
Membrii comisiilor de evaluare n-au avut voie, conform metodologiei, să pună niciun fel de întrebări candidaților care susțineau proiectul de dezvoltare instituțională a școlii.
Toate acestea au dus la procese în instanță, care sunt în derulare și astăzi.
În încheiere, stimați colegi, având în vedere cele prezentate, consider absolut nefondată moțiunea de astăzi și vă invit să votați împotriva acesteia, alături de Partidul Social Democrat.
Mulțumesc pentru atenție.
Mulțumesc și eu pentru prezentarea punctului de vedere, doamna senator. Vă informez că au fost consumate 9 minute și 45 de secunde.
Din partea Grupului Partidului Național Liberal, îl invit la microfon pe domnul senator Iulian Dumitrescu.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Iulian Dumitrescu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Domnule ministru,
Partidul Național Liberal a inițiat moțiunea pe educație al cărei conținut este dezbătut astăzi pentru a schimba câteva lucruri care pun în pericol chiar viitorul acestei națiuni.
Am venit în Parlament după ce l-am petrecut pe ultimul drum pe președintele nostru de onoare, Mircea IonescuQuintus, care va rămâne în amintirea noastră prin modestie, respect față de oameni, fidelitate față de valorile democratice, dedicație față de profesia sa de o viață, prin dragoste de țară.
Acestea sunt adevăratele valori pe care sistemul de educație din România ar trebui să le producă și orice tânăr care pleacă la drum în viață să aibă aceste valori.
Școala trebuie să formeze tineri sănătoși, cu caracter și dragoste de țară, care să fie utili comunităților în care trăiesc.
Realitatea din învățământul românesc arată însă altfel. În fiecare toamnă, anul școlar începe în condiții din ce în ce mai proaste pentru copiii și dascălii noștri.
## Domnule ministru,
Vreau să vă explic ce înseamnă un analfabet funcțional. Este o persoană care știe să scrie și să citească, dar nu înțelege ce citește sau, mai bine spus, este o persoană care spune ceva fără să înțeleagă ea însăși ce a spus.
Acum, dați-mi voie să vă citez pe dumneavoastră, la începutul anului școlar. Ați spus: „Marile lipsuri ale acestui început de an în educație sunt: infrastructura școlară, programele școlare și resursa umană.”
Acum, avem două posibilități. Fie este adevărat ce ați spus și, atunci, trebuie să vă dați imediat demisia, fie nu ați înțeles ce ați spus și, atunci, trebuie să explicați. Altfel, riscați să fiți numit cel mai mare analfabet funcțional din România și, sigur, nu doriți – Doamne ferește! – să fiți catalogat astfel.
Stimați colegi senatori,
Cum să scoți politicul afară din școli când Liviu Pop a demis și numit responsabil în educație fără a avea în vedere alte criterii în afara obedienței față de partid?
Cum să avem un profesor de matematică în funcția de ministru căruia să nu-i iasă socotelile în privința creșterilor salariale pentru personalul din învățământ?
Vă mulțumesc, domnule senator.
Continuăm dezbaterile și, din partea Grupului parlamentar al USR, nu avea cine să fie altul decât colegul nostru, domnul senator Goțiu.
Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul central.
## Bună ziua!
## Stimate colege și stimați colegi,
Mă adresez astăzi dumneavoastră rugându-vă să vă gândiți la ceea ce este sau ar trebui să vă fie și dumneavoastră mai drag și mai aproape de suflet – viitorul copiilor și al nepoților dumneavoastră, pentru că despre asta vorbim astăzi în Senatul României, nu despre domnul Liviu Pop și nici măcar despre gafele sale memorabile. În orice societate modernă, motorul evoluției, al dezvoltării
sustenabile este reprezentat de componenta educațională, iar în cadrul acestei componente nucleul este reprezentat de învățământul superior.
Învățământul superior pregătește specialiștii pentru majoritatea domeniilor: economiști, ingineri, medici, informaticieni, psihologi, sociologi și așa mai departe. Dacă aceștia sunt slab pregătiți, atunci toate aceste domenii vor fi neperformante și nicio dezvoltare socială și economică nu este posibilă. În același timp, învățământul superior formează educatorii și profesorii care vor lucra în mediul educațional, începând de la creșă și grădiniță, la școli profesionale, liceu, postliceale și, în cele din urmă, până la universități. Toți aceștia sunt și vor fi cei care formează noile generații. Dacă toți acești formatori sunt slab pregătiți, atunci și noile generații vor fi slab pregătite. Este un lucru elementar sau cel puțin ar trebui să fie un lucru elementar pentru oricine a avut șansa să țină măcar o singură dată în mână „Gazeta matematică”.
Stimate colege și stimați colegi, în acest moment, mediul educațional românesc este în haos total. La nivelul învățământului preuniversitar, testele PISA ne plasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. La nivelul învățământului universitar, din cele în jur de aproximativ 90 de universități, doar câteva, cele din marile centre universitare, se văd în clasamentele internaționale, și acestea încă departe de pozițiile de top.
În același timp, componenta de cercetare – pe care într-un mod sinucigaș ați despărțit-o în acest an de educația superioară – este, la rândul ei, subfinanțată, neperformantă, într-o prăbușire epică, desprinsă parcă din celebra scenă din „Zorba Grecul”. Să ne mirăm atunci că și la indicatorii de inovație/competitivitate România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană?
Domnule senator!
...imaginea demotivantă...
Domnule senator!
...a sistemului educațional din România.
Domnule senator!
Foarte scurt; închei.
Domnule senator!
Politicile actuale ale ministerului de specialitate...
Domnule Goțiu!
...pur și simplu...
Domnule Goțiu!
## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**
...ignoră această stare dezastruoasă și, implicit, nu asigură modalități de corectare a ei.
Continuând pe această direcție, condamnăm România la înapoiere și, mai ales, punem la zid viitorul copiilor și al nepoților noștri, spulberându-le orice speranță la o educație și o viață de calitate într-o comunitate și o societate normale.
USR va vota această moțiune simplă nu atât pentru a amenda un ministru lipsit de viziune, cât, mai ales, pentru a trage un semnal de alarmă asupra lipsei de perspectivă și de voință de schimbare a sistemului educațional din România. Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Intervenisem tocmai pentru că îmi doream să vă atenționez că a expirat timpul și că vă rugam să sintetizați. Îmi pare rău că nu ați putut să vă opriți din citit să mă ascultați și pe mine. Eu vă ascult pe dumneavoastră, chiar dacă sunt colegi de la dumneavoastră din partid care sunt deranjați de limbajul meu sau al dumneavoastră.
Continuăm dezbaterile.
Poftiți?
## **Domnul Traian Băsescu**
**:**
Să zică mersi că nu i-ați dat un pumn!
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Domnule senator, dacă doriți să interveniți, vă rog, la microfonul central.
Continuăm dezbaterile.
Înțeleg din partea Grupului parlamentar al ALDE că nu dorește să ia cuvântul și dorește să transfere minutele pentru Grupul PSD.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul senator Novák Csaba Zoltán.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Novák Csaba Zoltán:**
Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,
Doamnelor și domnilor senatori,
După schimbarea de regim din 1989, România s-a confruntat cu o serie de noi provocări, cum ar fi: trecerea la un regim democratic, la o economie de tip capitalist și, nu în ultimul rând, o reformă a învățământului, o reformă care este pilonul principal al transformării societății.
Dragi colegi,
Iată, după 27 de ani, când vine vorba de învățământ la început de nou an școlar, suntem luați prin surprindere, precum unele localități de sosirea iernii la sfârșitul lunii decembrie. Ies la suprafață toate problemele majore ale învățământului. Săptămâna trecută, fetița mea de 7 ani a sosit acasă cu două manuale, fără niciun material auxiliar. Și putem fi considerați norocoși față de acei copii care s-au dus acasă cu un singur manual sau chiar fără niciunul.
Avem un sistem educațional, o legislație în urma căreia 300 de copii, elevi din Târgu-Mureș, cu 5 zile înaintea începerii școlii, încă nu știau în care instituție de învățământ vor începe noul an școlar. Între timp s-a găsit o soluție provizorie, dar problema este departe de a fi rezolvată.
Aș putea să enumăr în continuare toate aceste probleme, dar cred că locul cel mai potrivit ar fi comisia permanentă și comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației Naționale. Tocmai politizarea acestui domeniu a îngreunat (în unele situații chiar a încurcat) procesul de transformare, de reformă a învățământului din România.
Grupul UDMR consideră că avem nevoie de o strategie comună, bine gândită, de o lege a educației adaptată noilor cerințe și provocări și de un Minister al Educației Naționale care să o pună în practică, care să o implementeze cu eficiență mai sporită.
Solicităm partidelor de la guvernare o atenție sporită asupra acestor probleme, accelerarea adoptării Legii reformei învățământului. Solicităm Ministerului Educației Naționale rezolvarea cu celeritate a problemei manualelor și o implicare directă și eficientă în rezolvarea problemei Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș și solicităm tuturor partidelor politice din Parlamentul României ca, în loc de scandal politic, să inițieze noi proiecte, să elaboreze noi idei în comisiile de specialitate.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă informez că UDMR a consumat timpul alocat.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul senator Traian Băsescu.
Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.
Microfonul central.
Timpul alocat pentru Grupul parlamentar al PMP este de 2 minute. ## **Domnul Traian Băsescu**
**:**
Dacă vreau să negociez cu Tăriceanu să-mi dea mie cele 2 minute ale lor?!
Tocmai am negociat eu, dar, dacă ne amenințați cu vreo lovitură...
Bine. Tot voi, care aveți mult, luați tot, măi, oameni buni?! O să încerc să mă încadrez în cele 2 minute.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Aș vrea să vă citez o concluzie din raportul unei comisii prezidențiale din 2009, care a pus un diagnostic al sistemului de educație:
„Învățământul este ineficient, nerelevant, inechitabil și de slabă calitate.”
Vă asigur, domnule ministru, că toți universitarii care au fost în acea comisie știau când se scrie „copii” cu doi „i” și când se scrie „copiii”, că se scrie cu trei de „i”; deci știau carte, altfel spus.
În momentul de față, avem programe stufoase și n-ați făcut nimic pentru a încerca să le aerisiți. Sunt licee în care sunt 37 de ore pe săptămână. Ce vreți să faceți cu acei copii? De fapt, prin programa extrem de încărcată, dați de lucru la foarte mulți suplinitori. Dacă ăsta este obiectivul dumneavoastră, vi-l atingeți.
Al doilea lucru pe care aș vrea să-l subliniez. Este necesar să trecem, să treceți, să... școala românească să-și angajeze dascălii prin concurs la școală, și nu făcându-i pe toți angajați ai Ministerului Educației – și dacă sunt buni, și dacă nu sunt buni. Școala trebuie să-și angajeze dascălii în funcție de rezultatele de la examen.
Aș mai face o ultimă observație. Analfabetismul funcțional este cel care va închide viitorul acestei țări. Proporția este mult prea mare – și cred că aici nu avem dreptul să mai glumim –, iar una din cauze este tentația dascălilor de a crea automatisme, de a-i învăța pe copii să învețe ca papagalii. Trebuie să trecem de la sistemul în care învățăm numai după carte și să digitalizăm modul de educație a copiilor noștri.
Sper că m-am încadrat în cele 2 minute, domnule președinte.
Exact: 2 minute 32, din 2 minute.
## **Domnul Traian Băsescu:**
Vă mulțumesc mult. Asta e! Atât timp am, atât vorbesc. Vă mulțumesc.
Vă mulțumim, domnule președinte.
Vă informez, stimați colegi, că Grupul parlamentar al PMP a consumat minutele alocate.
Continuăm dezbaterile.
Îl invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Doru Pănescu.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Microfonul central.
Vă informez că PSD-ul mai are în acest moment 6 minute și 15 secunde.
## **Domnul Doru Adrian Pănescu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Colegii din opoziție au găsit oportun să depună o moțiune pe educație, cu un titlu care, așa cum a spus și colega mea din Grupul parlamentar al PSD, este un titlu inspirat. Pot declara și eu că sunt de acord cu afirmația folosită ca titlu al moțiunii.
Din nefericire însă, singurul lucru inspirat din moțiunea colegilor din opoziție este titlul, căci restul conține inexactități și afirmații false.
Concret, aș dori să comentez una din inexactitățile care apar în moțiune: „Prin modificarea, la Senat, a Ordonanței nr. 81 din 2016, care reglementează învățământul profesional dual, s-a încercat împiedicarea agenților economici să investească în învățământul profesional.” Această afirmație este falsă și este în contradicție cu ceea ce s-a întâmplat atât la Comisia pentru învățământ, cât și în plenul Senatului, când s-a discutat și votat Ordonanța nr. 81. În Comisia pentru învățământ, actul normativ respectiv a fost supus unei analize atente, au fost discuții ample, luându-se în considerare punctele de vedere ale tuturor membrilor comisiei, inclusiv ale celor de la alte partide. Astfel, atât în Comisia pentru învățământ, cât și în plenul Senatului, ordonanța respectivă a fost votată favorabil și, astfel, afirmația din textul moțiunii devine una paradoxală.
Un scurt comentariu despre un alt punct al moțiunii – lipsa legislației privind școlile doctorale. În România, școlile doctorale au funcționat unele mai bine, altele mai puțin bine, însă la impas, foarte aproape de blocaj, s-a ajuns după ce a fost formulată Metodologia privind autorizarea, acreditarea și evaluarea periodică a școlilor doctorale pe domenii, document emis în 21 decembrie 2016, când la guvernare nu era PSD.
Chiar dacă metodologia respectivă a fost propusă cu intenții bune, vizând o creștere a calității programelor de doctorat, în ceea ce privește instrumentele pentru punerea ei în practică, are mari lacune. Ceea ce au făcut ministrul Pavel Năstase și, respectiv, actualul ministru al învățământului nu a fost altceva decât să găsească modalități, este adevărat, provizorii, pentru că alte soluții nu existau, pentru a evita blocajul.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. 4 minute consumate din timpul PSD.
Stimați colegi,
Fiind ora 18.00, voi supune votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterii și a votului asupra moțiunii simple.
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Continuăm dezbaterile.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, dacă mai există intervenții?
Nu.
Celelalte grupuri parlamentare au consumat timpul de dezbatere.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru timpul rămas, o invit la microfon pe doamna senator Lavinia Craioveanu.
Microfonul central.
Doamna senator, mai aveți, în total, 2 minute și 20 de secunde.
## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Am ascultat cu atenție atât moțiunea, cât și discursurile colegilor mei care susțin această moțiune și vreau să vă spun un lucru: este ușor să dărâmi ce au clădit alții și este foarte greu să construiești în condiții mereu critice, dar nu o critică constructivă, ci una distructivă.
Liviu Pop, ministrul Liviu Pop, a preluat de la Guvernul tehnocrat o inovație – manualul de sport, pe care l-a considerat bun, pentru că și printr-un manual atractiv putem să atragem copiii către orele de educație fizică. Cine critică vehement? Susținătorii Guvernului tehnocrat.
Manualele pentru clasa a V-a. E adevărat, întârzie să apară pe băncile elevilor, însă vina nu o poartă ministrul Pop. El a găsit o soluție, aceea a compendiului. Ce facem... ce faceți? Criticați această soluție.
A vorbit mai devreme colegul meu, senatorul Dumitrescu, despre tupeu. Eu întreb așa: ce tupeu sau cât tupeu să ai să ceri demisia unui ministru pentru că se întârzie, după opinia dumneavoastră, restituirea banilor pe care partidul dumneavoastră i-au tăiat din salariile profesorilor?! Mă abțin.
La punctul 6 mărturisesc că m-am pierdut total. Dacă vorbiți despre perfecționarea cadrelor didactice, aceasta se face și se face prin intermediul Casei Corpului Didactic, care este în fiecare județ. Aș putea să detaliez foarte mult. Dar poate vă referiți la acele sume forfetare, pe care tot un Guvern PSD, în 2014, le-a alocat profesorilor, acea sumă
de 150 de euro, pe care tot dumneavoastră ați criticat-o vehement.
Eu vreau să vă rog foarte mult ca împreună să găsim soluții, să venim cu inițiative legislative, pentru că acești copii sunt ai noștri, ai tuturor, și noi suntem aici ca să facem lucruri bune pentru ei.
Eu îi urez succes domnului ministru și voi fi alături de dânsul permanent.
Îmi cer scuze pentru grabă.
Din sală
#101505Bravo!
Vă mulțumesc și eu, doamnă senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Timpul... Și Grupul PSD a consumat timpul.
Dacă doriți o intervenție de 30 de secunde, doamna senator Andronescu, profitând de experiența dumneavoastră, așa cum am fost generos și cu alte grupuri parlamentare, vă dau cuvântul.
Vă rog. Microfonul central.
## **Doamna Ecaterina Andronescu:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Fără îndoială, o moțiune este un prilej de a dezbate un subiect de mare importanță nu numai pentru noi, cei care suntem parlamentari și ne-am asumat responsabilități publice, ci și pentru întreaga țară. Și cred că educația este, într-adevăr, domeniu de interes maxim pentru societatea românească.
Mi-aș fi dorit..., decât să întărim aversiunile dintre noi, mi-aș fi dorit mai mult să încercăm să venim cu răspunsuri la problemele pe care astăzi sistemul de învățământ le ridică. Suntem în epoca revoluției informatice, nu se poate să nu ne uităm și să nu discutăm între noi cum se modifică misiunea școlii. Nu se poate, permanent, să denigrăm sistemul de învățământ, când, anual, pleacă... au plecat milioane de români, care, școliți în România, astăzi își exercită misiunea în alte țări ale lumii.
Sunt probleme foarte serioase și foarte importante și sper că sunt în asentimentul colegilor din Comisia pentru învățământ, ca de fiecare dată, ca și până acum, să avem răbdarea și înțelepciunea de a lăsa abordările politice la intrarea în sala de ședință și de a încerca să găsim soluții pentru sistemul de învățământ. Cred că aceasta este ceea ce trebuie să facem pentru ca școala românească să crească în performanță și în prestigiu.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Un minut, în total, peste timpul alocat.
În continuare, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a răspunde, dacă dorește.
Din sală
#103493Nu prea are la ce!
Nu prea aveți la ce, e adevărat. Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul central.
Având în vedere că am epuizat proiectele de pe ordinea de zi, încheiem astăzi aici sesiunea de dezbateri.
Urmează pauză și sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Liviu Marian Pop:**
30 de secunde, pentru că, dacă nu constatam analfabetismul funcțional la reprezentanții PNL-ului, nu interveneam.
Vă rog eu mult de tot: nu confundați absenteismul cu abandonul școlar și cu rata de părăsire timpurie a școlii. Sunt trei noțiuni total diferite. Dumneavoastră le faceți talmeșbalmeș și este încă o dovadă în plus de seriozitate vizavi de această moțiune.
În rest, vă asigur și pe dumneavoastră, și pe primarii dumneavoastră, și pe președinții de consilii județene că au ușa ministerului deschisă pentru a rezolva problemele legate de avizarea unităților școlare, în special pe zona ISU, PSI, și – de ce nu? – de resursa de cadre didactice.
Nu-mi rămâne altceva decât să vă mulțumesc pentru criticile constructive. Nu o să accept niciodată criticile distructive.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu, domnule ministru. Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 158 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor.
Conform art. 133 alin. (1) din regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin bile sau electronic.
Vă propun, ca procedură de vot, votul...
Din sală
#105101Electronic.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
...electronic, votul electronic.
Dacă sunt observații?
Secret electronic!
Dacă sunt observații?
Nu sunt.
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Vă rog să mai prezentați o dată rezultatul votului.
Cu 96 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, propunerea privind votul secret electronic a fost aprobată. Trecem la votul asupra moțiunii.
Vot · Respins
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative: − Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (L100/2017); − Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L102/2017); − Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/2017); − Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/2017); − Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/2017); Pagina 2 2–3; 19 3 3–4
Domnule Oprea, înțeleg că solicitați listă de vot.
## DUPĂ PAUZĂ
## Bună seara!
Sunt Mihai Goțiu și, asistat de domnul senator Ion Ganea,
Interpelare
Liliana Sbîrnea
În calitatea mea de coleg al Domniilor Voastre în Guvernul României și senator PSD, încerc prin acest demers să lămuresc unele aspecte legate de o decizie controversată a unor autorități române, care mi-a fost adusă la cunoștință prin unele petiții.
Stimate domnule ministru, Stimată doamnă ministru, În calitatea mea de coleg al Domniilor Voastre în Guvernul României și senator PSD, încerc prin acest demers să lămuresc unele aspecte legate de o decizie controversată a unor autorități române, care mi-a fost adusă la cunoștință prin unele petiții. Este vorba despre unii cetățeni români din afara granițelor care trăiesc și muncesc în spațiul Uniunii Europene, precum și în afara acestuia și care, ajunși la vârsta majoratului, au descoperit că le este refuzat dreptul la reînnoirea documentelor de călătorie, deși erau în posesia certificatelor de naștere românești, a codurilor numerice personale și chiar a cărților de identitate sau a pașapoartelor românești. Problema pe care v-o expun nu este una nouă, ea a fost sesizată și de reprezentanții mass-media în urmă cu câteva luni, dar rezolvarea situației acestor cetățeni români întârzie să apară. Sunt la curent cu faptul că ministerul pe care îl conduceți s-a sesizat și este inițiatorul unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, proiect care s-a aflat în dezbatere publică până la data de 15.06.2017, și că se încearcă o reparație, nu numai morală, ci și legală, la decizia Direcției Generale Pașapoarte de a refuza, din câte înțeleg, eliberarea documentelor de călătorie cetățenilor români urmași ai celor care au dobândit/redobândit cetățenia română, invocându-se faptul că aceștia nu există în baza lor de date, dar sunt unele aspecte care îmi sunt încă pe deplin..., nu îmi sunt încă pe deplin lămurite. În expunerea de motive la proiectul de lege inițiat, amintiți că, „în ceea ce privește situația persoanelor care și-au înscris sau transcris în condițiile art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, modificată și completată, și Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate de autoritățile străine în registrele de stare civilă românești, în temeiul dobândirii sau redobândirii de către cel puțin unul dintre părinți a cetățeniei române, pentru clarificarea situației acestora – cărora le-au fost, eventual, emise și pașapoarte sau documente de identitate românești –, proiectul prevede că acestea sunt cetățeni români de la data dobândirii cetățeniei române de către părinți sau, după caz, părintele lor”. Și adăugați faptul că „soluția este fundamentată pe faptul că art. 9 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 prevedea în mod expres o singură condiție pentru obținerea cetățeniei române de către copilul minor al unui cetățean străin sau fără cetățenie care a dobândit cetățenia română, și anume ca, la data dobândirii cetățeniei de către părinți sau de către unul din părinți, copilul să fi avut vârsta de până la 18 ani, iar formularea unei cereri de înscriere sau transcriere în condițiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine în registrele de stare civilă românești, potrivit celor arătate, semnifică manifestarea expresă de voință în dobândirea de către minori a cetățeniei”. Dumneavoastră aduceți lămuriri necesare în privința solicitării cetățeniei pentru minori, care este o formă simplificată a dobândirii, la cerere, a cetățeniei pe bază de ședere, întâlnind, de regulă, două moduri diferite de achiziție: transfer, când părinții au deja cetățenia română, și extindere, când părinții aplică pentru dobândirea cetățeniei române. Sunt întru totul de acord că prin aceste explicații juridice pertinente reușiți, într-adevăr, să puneți lucrurile la punct în privința neretroactivității legii, atât de necesară pentru împiedicarea unor potențiale abuzuri pe viitor. Cu toate acestea, precizați în proiectul legislativ faptul că, _de lege ferenda_ , art. 9 din Legea cetățeniei române s-ar putea modifica și ar putea avea următorul cuprins: „Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de 18 ani și locuiește în condițiile legii, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română, la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române, întemeiată pe art. 8.” Acest articol ar modifica art. 9, încă în vigoare, care stipulează: „Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie și care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândește cetățenia română odată cu părinții săi.” După cum se știe, cetățenia română se acordă prin naștere, prin adopție și la cerere. Diferența este dată, după cum se poate observa, de introducerea conceptului de spațiu geografic restrâns la teritoriul României, sintagmă care ar fi trebuit să existe încă de la început în lege, și mă întreb, stimate domnule ministru, dacă acest aspect nu ar genera eventualitatea unei discriminări față de cetățenii străini sau fără cetățenie care au solicitat redobândirea cetățeniei române pe criteriile filiației, dar se aflau sau se află cu domiciliul pe teritoriul altor state. În consecință, vreau să vă întreb, domnule ministru și doamnă ministru, în lumina celor prezentate, cum credeți că s-ar putea reglementa în regim de urgență situația celor expuși încă refuzului unora dintre autoritățile române de a le recunoaște „calitatea de cetățeni români”, deși anterior le-au fost eliberate acte în conformitate cu legea română în vigoare? Să nu uităm că numărul lor va crește exponențial, odată cu atingerea vârstei majoratului de către alți cetățeni români care se vor descoperi în aceeași situație.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
Am pregătit pentru săptămâna aceasta o interpelare adresată domnului ministru al finanțelor publice și o întrebare pentru doamna Olguța Vasilescu; întrebare și pentru ministrul apărării naționale. Am rugămintea la Secretariatul Senatului să le înmâneze ca atare Domniilor Lor.
Am pregătit pentru săptămâna aceasta o interpelare adresată domnului ministru al finanțelor publice și o întrebare pentru doamna Olguța Vasilescu; întrebare și pentru ministrul apărării naționale. Am rugămintea la Secretariatul Senatului să le înmâneze ca atare Domniilor Lor. O să le prezint, cu aprobarea președintelui de ședință, pe scurt. Permiteți, domnule președinte?
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
Echilibrarea bugetelor locale la finalul anului 2017
Da. Deci o să le prezint pe scurt. Interpelarea către ministrul finanțelor publice are drept obiectiv lămurirea unor chestiuni importante legate de „Echilibrarea bugetelor locale la finalul anului 2017”, pentru că, începând cu 1 iulie 2017, au intrat în vigoare prevederile Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Trecând peste situațiile profund discriminatorii în care s-a procedat la stabilirea salariului/încadrarea funcționarilor din administrația publică locală, ceea ce trebuie să ne preocupe în mod real este capacitatea bugetelor locale de a susține, în 2017, precum și în anii următori, cheltuielile de personal suplimentare, pentru că informațiile din teren sunt acelea că primarii nu s-au orientat strict pe resurse financiare proprii. De altfel, nici nu prea aveau cum, pentru că niște grile de salarizare au fost legiferate la nivel central și așteaptă bani, așteaptă bani de la bugetul statului, pentru a-și rezolva problemele investiționale pe care le au programate și, în paralel, problema salarizării funcționarilor. Nu se întrevede o astfel de eventualitate, că, la rectificare, pe care am analizat-o personal, sunt bani care merg de la buget spre administrațiile locale, dar sunt puțini, în nici într-un caz nu sunt suficienți pentru rezolvarea acestei probleme. Și, atunci, este posibilă – l-am întrebat pe domnul ministru al finanțelor – încă o rectificare pentru anul 2017 sau se va face o alocare prin hotărâre de Guvern pentru reechilibrarea bugetelor locale, așa cum PSD-ul ne-a obișnuit? Și, dacă da, care sunt criteriile pe baza cărora se vor face alocații bugetare? Asta în ceea ce privește interpelarea. Întrebările privesc „Contribuția obligatorie la pilonul II”. Îi solicit doamnei Lia Olguța Vasilescu niște precizări, pentru că se află, nu pentru prima oară, pentru a nu știu câta oară, în opoziție de declarații cu domnul Dragnea și cu domnul Tudose. Vrem să știm din timp ce ne așteaptă de la 1 ianuarie 2018, contribuțiile angajaților la pilonul II de pensii se vor realiza, practic, cum: opțiune suplimentară, opțiune suplimentară obligatorie, ca să zic așa? Iar cea de-a doua întrebare, adresată domnului ministru al apărării naționale, Mihai Viorel Fifor, pornește de la Hotărârea Parlamentului din 11 aprilie 2016 pentru aprobarea Cartei albe a apărării, unde se menționează: „În scopul realizării graduale a capabilităților asumate de România, se are în vedere asigurarea condițiilor pentru implementarea Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei Române până în anul 2027.” Ce sumă este destinată pentru transformarea, modernizarea și înzestrarea capacităților structurilor Armatei Române în acest an? Că acest 2% – pentru care a fost felicitat președintele român în Statele Unite – pare că este, la momentul acesta, transformat în doar 0,17%, ceea ce afectează reputația României, capacitatea ei de apărare și de negociere în structurile euroatlantice. Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara, și vă mulțumesc.
Interpelare
Radu Mihai Mihail
Chestionar și obligații fiscale
Interpelarea pe care o voi prezenta se adresează Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Ionuț Mișa. Titlul ei este „Chestionar și obligații fiscale”. Stimate domnule ministru, În cadrul discuțiilor numeroase avute cu românii din diaspora, precum și în mesajele primite la cabinetul parlamentar, mulți români se arată nemulțumiți de modul în care a fost conceput chestionarul pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România, de impunerea completării unui astfel de document, precum și, în general, de implementarea și comunicarea politicilor fiscale care vizează cetățenii români. Pentru a clarifica unele aspecte privitoare la modul în care instituțiile fiscale abordează problema, vă adresez următoarele întrebări: – Care este modelul funcțional pe baza căruia s-a decis introducerea unui chestionar obligatoriu înainte de părăsirea țării? Există experiențe similare în Uniunea Europeană? Dacă da, care sunt acele modele? De ce nu sunt considerate suficiente declarațiile ulterioare revenirii în țară sau de după încheierea anului fiscal? – Care este numărul celor care au completat aceste chestionare? – Care este numărul de amenzi aplicate de instituțiile fiscale celor care nu au completat aceste formulare? – Având în vedere unele aspecte mai degrabă pur birocratice, care este necesar a fi completate, vă rog să justificați necesitatea tuturor informațiilor solicitate în chestionar (spre exemplu: perioada de ședere, tipul de contract, CNP-ul și așa mai departe). – Ce se întâmplă cu românii plecați înainte de 2012 din punctul de vedere al regimului fiscal? – S-a luat în considerare că reprezentanțele diplomatice ale României ar putea să preia comunicarea cu persoanele în cauză și să le ajute a-și îndeplini aceste obligații de completare a diverselor chestionare și să le îndrume în înțelegerea și îndeplinirea obligațiilor fiscale? – Există o viziune de simplificare a acestui chestionar și a întregului proces, astfel încât să fie corelat cu legislația europeană, acordurile-cadru și nevoia de simplificare birocratică? Dacă da, în ce puncte? – Care este mecanismul și care sunt mijloacele alocate de statul român pentru a pune la dispoziția cetățenilor săi care petrec perioade importante în afara țării informațiile necesare privind drepturile și obligațiile în materie de fiscalitate? Atrag atenția că, potrivit normativelor aflate în vigoare, impozitele și taxele se plătesc în statul unde acestea au fost produse, atât pentru firme, cât și pentru salariați. Consider că este esențial ca statul român să asigure un cadru flexibil, simplu și clar care să vină în ajutorul românilor care trăiesc în afara granițelor țării, nu să-i împovăreze cu sarcini administrative și birocratice. Diaspora română are nevoie de sprijin, nu de un tratament disprețuitor.
Interpelare
Gabi Ionașcu
În primul rând, vreau să vă întreb dacă sunteți de acord să-mi citesc atât întrebarea, cât și interpelarea pe care le-am pregătit pentru această seară.
În primul rând, vreau să vă întreb dacă sunteți de acord să-mi citesc atât întrebarea, cât și interpelarea pe care le-am pregătit pentru această seară.
Interpelare
Gabi Ionașcu
Situația studenților români care studiază în străinătate
O să încep cu întrebarea, care este adresată chiar celui care a trecut clasa la moțiunea de cenzură din această seară, domnului ministru al educației naționale, domnul Liviu Pop Marian, din partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița. Obiectul întrebării este „Situația studenților români care studiază în străinătate”. ## Domnule ministru, Pe lângă milioanele de cetățeni români care au migrat din țară din motive economice, România pierde anual mii de tineri bine pregătiți, care merg la studii în străinătate. Cercetările sociologice au arătat că mai bine de două treimi dintre ei nu se mai întorc în țară. Printre motivele cel mai des invocate de ei este acela că statul român i-a abandonat complet. În acest context, al crizei tot mai accentuate de forță de muncă bine calificate, situația studenților români din străinătate ar trebui să se afle pe agenda Guvernului. Cu timpul, unele guverne au încercat crearea de programe pentru atragerea tinerilor ca specialiști în instituții de stat sau în cercetare. Din nefericire, oferta nu a fost pe măsura așteptărilor lor, dar mai ales schimbările politice de la vârful ministerelor și al instituțiilor au dezamăgit. În contextul celor de mai sus, vă rugăm să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Câți studenți români sunt plecați la studii în străinătate? 2. Care sunt strategiile și programele Ministerului Educației Naționale pentru stimularea întoarcerii absolvenților care au studiat în străinătate? 3. Ce forme de sprijin financiar pot fi accesate de către aceștia, raportat la măsurile de sprijin destinate studenților care studiază în România? 4. Potrivit Legii nr. 95 privind reforma în domeniul sănătății, studenții cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani care nu realizează venituri din muncă sunt asigurați fără plata contribuției pentru sănătate. Întrebare: care este situația studenților români din străinătate care se încadrează în prevederile legii enunțate? Beneficiază sau nu de asigurare de sănătate în țară sau în străinătate? Vă rugăm, domnule ministru, ca răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris. Vă mulțumesc. Senator Ionașcu Gabi. Interpelare. Aceasta este adresată domnului ministru al economiei, domnul Gheorghe Șimon, din partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, Circumscripția electorală nr. 23 Ialomița. Obiectul întrebării: „Profitul destinat constituirii surselor proprii de finanțare ale companiilor cu capital de stat reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 29/2017 pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului României nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome și pentru modificarea art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”. Stimate domnule ministru Gheorghe Șimon, Ca urmare a aplicării prevederilor ordonanței de urgență mai sus menționate, Guvernul României a decis că profitul unor societăți și regii cu capital de stat, din profitul nerepartizat conform art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanța nr. 64/2010, care era constituit ca sursă proprie de finanțare sau rezerve, va fi distribuit sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, astfel diminuând rezervele proprii care trebuiau să constituie surse de finanțare a unor investiții. Din toate societățile cu capital integral sau majoritar de stat, au fost țintite companiile strategice din sistemul energetic, printre care: Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Conpet etcetera, cu rată mare de profitabilitate și cotate la Bursa de Valori. Guvernul României, prin această măsură, înțelegem că are o strategie pe care domnul prim-ministru o explică astfel: „le-am luat pentru că acum ne trebuie și că vrem să începem niște proiecte foarte mari, că, de exemplu, autostrada Brașov–Ploiești – continuă domnul prim-ministru – se face pe bani naționali și trebuie să demonstrăm că avem banii măcar de început, ca Banca Mondială să ne fie partener în proiect.” Considerăm, domnule ministru, că aveți știință de toate strategiile Guvernului din care faceți parte care fac obiectul acestei măsuri, ca atare, vă rugăm să ni le împărtășiți și nouă, cetățenilor acestei țări. Sperăm că înțelegeți consecințele unei astfel de măsuri asupra companiilor vizate, respectiv decapitalizarea, scăderea, până la anulare, a capacității de cofinanțare a unor investiții în infrastructura energetică, riscul creșterii costurilor de finanțare a investițiilor în situația contractării unor credite, transferarea costurilor de extindere a unor rețele numai pe spezele consumatorilor etcetera. Cunoaștem cu toții că dividendele se repartizează tuturor acționarilor, inclusiv persoanelor fizice care, sperăm noi, să nu ocupe funcții de demnitate publică, astfel încât opinia publică să speculeze alte interese pe care Guvernul le-a urmărit. Opinia unor analiști economici este aceea că Guvernul va utiliza aceste fonduri pentru finanțarea cheltuielilor cu salariile și pensiile, rugându-vă, totodată, ca membru al Guvernului României, să argumentați contrariul acestor opinii. Avem convingerea că utilizarea integrală și eficientă a fondurilor încasate este în concordanță cu programul de guvernare de la învestirea Guvernului Tudose. Totodată, vă rugăm să precizați care sunt investițiile ce vor fi finanțate din cele 1.942 de milioane de lei preconizate a fi încasate. Vă rugăm ca răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris. Vă mulțumesc. Senator Ionașcu Gabi. Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Victorel Lupu
Organizarea și desfășurarea activităților de neutralizare a deșeurilor de origine animală
Doresc să adresez o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Organizarea și desfășurarea activităților de neutralizare a deșeurilor de origine animală”. Stimate domnule ministru, Vă solicit atenția pentru o situație care vizează activitatea de neutralizare a deșeurilor de origine animală la nivelul județului Iași, dar care se regăsește și la nivel național. La acest moment, cadrul legal este stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 24 din august 2016, aprobată prin Legea nr. 55 din aprilie 2017, care prevede că, în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, va adopta normele metodologice de aplicare. Precizez faptul că, la această dată, conform ordonanței amintite, se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 47/2005, aprobată prin Legea nr. 73/2006, cu modificările ulterioare, care preciza reglementările privind procedura de neutralizare a deșeurilor de origine animală. Până acum, activitatea de organizare și desfășurare a acestor activități cădea în responsabilitatea unităților teritorial-administrative de nivel local. În prezent, prin noul cadru legal creat, instituțiile care preiau aceste atribuții sunt consiliile județene. Nepublicarea normelor metodologice conduce la imposibilitatea de a lansa procedura de achiziție publică pentru contractarea acestor servicii, deși Consiliul Județean Iași, în cazul meu, a alocat în bugetul pe anul în curs sumele estimative necesare. În județul Iași, în această perioadă, există solicitări de la nivelul primăriilor de comune cărora le-au expirat contractele cu firmele specializate din domeniu și acum nu au posibilitatea de a organiza această activitate decât punctual, ceea ce presupune costuri ridicate și o procedură mai anevoioasă. Ca urmare a acestor solicitări primite de către Consiliul Județean Iași, precum și la cabinetul parlamentar, vă rog să precizați: când vor fi publicate Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 24 din august 2016, aprobată prin Legea nr. 55 din aprilie 2017? Solicit un răspuns în scris.
Interpelare
Dan Lungu
Situația bibliotecilor din mediul rural
În această seară, am o interpelare adresată domnului Mihai Tudose, prim-ministru al României, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR. Obiectul interpelării: „Situația bibliotecilor din mediul rural”. Stimate domnule prim-ministru, Dați-mi voie să mă adresez dumneavoastră cu o problemă care, deși nu apare pe prima pagină a ziarelor, este extrem de importantă pentru viitorul țării noastre: scăderea numărului de cititori și situația alarmantă a bibliotecilor din mediul rural. Datele Institutului Național de Statistică ne arată și în acest an continuarea trendului descrescător al numărului de cititori din biblioteci. De pildă, județul Iași înregistra 180.000 de cititori activi în 2012, însă, în 2016, după 4 ani, cifra totală a coborât la 161.011 cititori activi. Majoritatea comunelor înregistrează între 300 și 600 de cititori anual, dar nu puține sunt comunele unde, în bibliotecă, intră un cititor la 3 zile, luând în calcul și populația școlară. La nivelul județului Iași, majoritatea cărților intrate în bibliotecile rurale nu provin din achiziții, cum ar fi normal, ci din donații. Pe lângă fondul de carte insuficient și învechit, bibliotecile din mediul rural se confruntă cu lipsa personalului sau folosirea acestuia la alte treburi ale primăriei, sedii sau spații de depozitare improprii ori foarte greu accesibile, încălzire proastă sau deloc pe timpul iernii și așa mai departe. În calitate de senator al Uniunii Salvați România, am lansat proiectul „Până hăt de carte!”, prin care, în perioada de la începutul anului și până în prezent, au ajuns 410 cărți la biblioteca din comuna Probota, 250 – la cea din Erbiceni, 240 – la Andrieșeni, 237 – la Ciortești și 270 – la cea din Gorban, toate din județul Iași. Desigur, asta nu rezolvă problemele fondului de carte și, cu atât mai puțin, pe cele legate de finanțare, de insuficiența personalului sau precaritatea condițiilor de funcționare. Pentru toate acestea este nevoie de o preocupare la nivel guvernamental. În acest context, dați-mi voie, stimate domnule prim-ministru, să vă adresez câteva întrebări: Care este viziunea Guvernului pe care-l conduceți asupra rolului culturii în mediul rural românesc contemporan și care este rolul bibliotecilor? Cum intenționați să rezolvați subfinanțarea cronică a bibliotecilor din mediul rural? Credeți că ar fi utilă existența unor strategii culturale la nivelul consiliilor județene, cu o serie de măsuri dedicate mediului rural și cu finanțare a proiectelor culturale care să se deruleze în mediul rural? Care sunt principalele măsuri pe care le-ați luat sau intenționați să le luați pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu care se confruntă bibliotecile din mediul rural? Vă mulțumesc.
Interpelare
Ion Ganea
Proiecte avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării
Dați-mi voie să prezint și întrebarea, și interpelarea, pentru a scurta timpul. Interpelarea se adresează domnului Mihai Busuioc, secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, de către senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, din partea Grupului parlamentar al Partidul Mișcarea Populară. Obiectul interpelării: „Proiecte avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor din Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării”. Stimate domnule secretar general, Delta Dunării și celelalte unități geografice adiacente au primit, de-a lungul timpului, mai multe recunoașteri naționale și internaționale din punctul de vedere al protecției naturii. În 1938, Pădurea Letea, din Delta Dunării, a fost declarată rezervație naturală. În perioada anilor ’50, au mai fost declarate, în Delta Dunării, arii naturale protejate în suprafață totală de 40.000 de hectare. În 1978, zona Roșca–Buhaiova a fost declarată rezervație a biosferei. Din anul 1990, Delta Dunării și celelalte unități adiacente au fost declarate rezervație a biosferei în cadrul Programului UNESCO „Omul și biosfera”. Tot în această perioadă, Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în cadrul Convenției Ramsar, iar o suprafață de 312.000 de hectare a fost recunoscută ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenției UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural și natural. Din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au fost identificate și propuse, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, arii speciale de conservare și arii de protecție specială în cadrul rețelei „Natura 2000”. Managementul protecției speciilor și habitatelor naturale din perimetrul rezervației impune acțiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversității biologice, la refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor și la reconstrucția ecologică a unor zone afectate de impactul antropic, inclusiv a incintelor îndiguite. Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării constituie documentul oficial prin care se reglementează desfășurarea tuturor activităților de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate, precum și din vecinătatea ei și a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015. Analizând acest document, se identifică temele managementului care cuprind obiectivele ce stau la baza proiectelor pe care ARBDD trebuie să le implementeze. În 2016, a fost aprobată Strategia pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru perioada 2016–2020. Având în vedere programul de investiții al ARBDD, așa cum este prezentat pe site-ul instituției, nu rezultă o corelare logică între efortul financiar planificat și prevederile celor două documente programatice mai sus amintite. Ținând seamă de cele menționate mai sus, vă rugăm să răspundeți la următoarea întrebare: care este stadiul pregătirii proiectelor pentru conservarea biodiversității, refacerea habitatelor și reconstrucția ecologică în RBDD?
Interpelare
Emanuel Gabriel Botnariu
Infracțiuni săvârșite cu violență de către persoane cu tulburări psihice
Am o interpelare către domnul ministru al sănătății și două întrebări adresate doamnei ministru al afacerilor interne, doamna Carmen Daniela Dan. Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să le dau citire în continuare. Interpelarea. - Interpelarea are ca obiect „Informații privind registrele - unice de evidență centralizată a internărilor nevoluntare”. Stimate domnule ministru, Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătății individuale, însă bolile psihice afectează din ce în ce mai mulți români. Opt persoane sunt diagnosticate în fiecare zi cu probleme de sănătate mintală, iar numărul acestora crește de la un an la altul. Potrivit art. 16 alin. (2) din Normele de aplicare a Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, „în toate unitățile sanitare nominalizate de Ministerul Sănătății se efectuează internări nevoluntare, se constituie un registru unic de evidență centralizată a acestor cazuri și a documentației medico-juridice care stă la baza internării și susține legalitatea acesteia”. În condițiile în care, momentan, nu există o evidență exactă a persoanelor cu tulburări psihice, precum și în contextul necesității unor modificări legislative în domeniu, de natură să permită asigurarea îngrijirilor medicale adecvate pentru aceste categorii de persoane, vă rog să-mi comunicați numărul cazurilor înregistrate în anul 2016 în Registrul unic de evidență centralizată a internărilor nevoluntare pentru fiecare unitate sanitară nominalizată de Ministerul Sănătății. Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să trimiteți răspunsul în scris. Cu deosebită stimă și mulțumiri pentru colaborare, Emanuel Gabriel Botnariu, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD. Prima întrebare adresată doamnei ministru Carmen Daniela Dan, Ministerul Afacerilor Interne. Obiectul întrebării: „Infracțiuni săvârșite cu violență de către persoane cu tulburări psihice”. Stimată doamnă ministru, Bolile psihice afectează din ce în ce mai mulți români, iar numărul persoanelor diagnosticate cu probleme de sănătate mintală crește de la un an la altul. În ultima perioadă au fost intens mediatizate cazuri în care cetățeni nevinovați au fost victimele unor acte teribile de violență săvârșite de persoane cu tulburări psihice. În contextul necesității unor modificări legislative în domeniul sănătății mintale, de natură să permită o mai bună asigurare a protecției cetățenilor, vă rog să-mi comunicați numărul plângerilor prealabile înregistrate în anul 2016 de organele de cercetare penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu privire la infracțiuni săvârșite cu violență de către persoane cu tulburări psihice. Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să trimiteți răspunsul în scris. Cu deosebită stimă și mulțumiri pentru colaborare, Emanuel Gabriel Botnariu, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD. Și ultima întrebare, adresată tot doamnei ministru Carmen Daniela Dan, Ministerul Afacerilor Interne. Obiectul întrebării: „Încadrarea cadrelor medicale din centrele de reținere și arestare preventivă”. Stimați doamnă ministru, La nivelul municipiului București, asistența medicală în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 1 este asigurată prin personalul medico-sanitar din cadrul Cabinetului medical pentru aresturi aflat în structura Serviciului „Dr. Nicolae Kretzulescu”, în prezent fiind încadrați un singur medic specialist de medicină de familie și cinci asistenți medicali, din totalul de cinci posturi de medic în specialitatea medicină de familie și șase posturi de asistent medical prevăzute în statul de organizare. Aceste posturi sunt prevăzute cu statut de personal contractual, și nu de polițist, iar personalul se confruntă cu o adresabilitate extrem de redusă, motivată, în primul rând, de lipsa medicilor existentă la nivel național și de nivelul de salarizare, corelate cu specificul locului de muncă, în special cu riscurile derivate din contactul permanent cu persoanele aflate în arest preventiv și pentru care nu există obligativitatea efectuării anumitor investigații și respectării unor măsuri necesare pentru intrarea în colectivitate. Simpla încadrare ca personal contractual a cadrelor medicale din centrele de reținere și arestare preventivă, spre deosebire de cadrele medicale ce activează în penitenciare, spre exemplu, și care beneficiază de un statut special, este de natură să dea naștere unei evidente discriminări. Aceasta cu atât mai mult cu cât cadrele medicale din centrele de reținere și arestare preventivă nu beneficiază de niciun spor (care ar fi firesc, dat fiind specificul activității întreprinse). Aceste cadre medicale din centrele de reținere și arestare preventivă sunt supuse unor riscuri de îmbolnăvire majore, având în vedere că ele sunt cele care fac triajul medical. Știm cu toții că persoanele care ajung în penitenciare sunt cele care deja au fost evaluate din punct de vedere medical și au deja tratament aferent. În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați: numărul de posturi de medic în specialitatea medicină de familie și de asistent medical prevăzute în statul de organizare al fiecărui centru de reținere și arestare preventivă, la nivel național; numărul de posturi în care sunt încadrați medici în specialitatea medicină de familie și asistenți medicali în fiecare centru de reținere și arestare preventivă, la nivel național; grila de salarizare a cadrelor medicale încadrate în aceste posturi, precum și situația istorică a încadrării cadrelor medicale în centrele de reținere și arestare preventivă. Totodată, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați cu privire la măsurile de stimulare a cadrelor medicale în vederea încadrării pe posturile avute. Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să trimiteți răspunsul în scris. Cu deosebită stimă și mulțumiri pentru colaborare, Emanuel Gabriel Botnariu, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, Grupul parlamentar al PSD. Mulțumesc.
Interpelare
Emilia Arcan
Îmbunătățirea sistemului de motivare a donatorilor de sânge
Distinse domnule ministru, În ultimii ani, în ciuda apelurilor publice ale Ministerului Sănătății și alocărilor de fonduri de la nivel central și local, unitățile spitalicești din țară s-au confruntat și se confruntă cu lipsa sângelui necesar în intervențiile chirurgicale. În acest domeniu se pare că ne confruntăm cu o criză permanentă privind stocurile de rezervă de sânge, căreia nu i s-a găsit soluția. În acest context, vă întreb, stimate domnule ministru, în ce măsură veți interveni și ce mijloace aveți în vedere pentru o îmbunătățire a sistemului de stimulente morale și materiale ale donatorilor, care să ajute centrele de colectare în a reface stocurile de sânge la nivelul de siguranță prevăzut. Răspunsul dumneavoastră, în scris, privind soluționarea acestei probleme este așteptat la Senatul României și, cu mult respect, vă mulțumesc. Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29. Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Doina Elena Federovici
Reglementări legislative privind beneficiarii Legii nr. 189/2000
Voi prezenta, cu voia Domniei Voastre, o întrebare și o interpelare, ambele adresate doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale. Interpelarea are ca obiect „Reglementări legislative privind beneficiarii Legii nr. 189/2000”. Stimată doamnă ministru, La cabinetul meu parlamentar am primit mai multe petiții din partea beneficiarilor Legii nr. 189/2000, care, în cazul taloanelor speciale de călătorie, solicită să poată mandata alte persoane care să le reprezinte interesele, mai ales prin prisma faptului că toți beneficiarii acestei legi au vârste foarte înaintate. Actualmente, beneficiarii Legii nr. 189/2000 au dreptul să călătorească și cu însoțitor, pe când, prin comparație, beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 pot mandata persoane, pe bază de împuternicire cu dată certă, nefiind necesară prezența titularului. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi precizați, stimată doamnă ministru, care este poziția ministerului pe care îl conduceți cu privire la o eventuală eliminare a discrepanțelor dintre beneficiarii celor două legi.
Ce au așteptat oare cei responsabili? Să ne spuneți dacă e vorba de nepricepere sau rea-voință! Dacă nu vă pricepeți, plecați! Dacă este vorba de rea-voință, sesizați autoritățile competente și luați măsurile urgente care se impun!
3. Sistemul educațional politizat la maximum
După ce ați politizat concursurile de inspectori în timpul guvernării Ponta, acum îi schimbați politic, fără un temei legal, pe cei care nu au răspuns la ordinele PSD. Fiecare inspector are un mandat de 4 ani, un contract de management.
Dacă schimbările se fac prin fax, uneori și noaptea, fără motive întemeiate, unde se va ajunge? Oare vom trăi iar clipele în care și portarul va trebui să aibă carnet de partid? La fel ați politizat și concursul pentru ocuparea funcțiilor de director școlar. I-ați silit pe candidații cinstiți să susțină probele de concurs, după care v-ați numit pe posturile rămase oameni fideli, care nu s-au prezentat la concurs ori care, deși s-au prezentat, nu au fost capabili să-l promoveze. Totul cu complicitatea inspectoratelor școlare anterior politizate. Ne-ați demonstrat că sistemul educațional nu are nicio șansă în fața mașinăriei PSD-iste. Ați îngenuncheat educația. Veți îngenunchea România!
## 6. Fără profesori calificați în timpul verii
În această vară, profesorii trebuiau să urmeze cursuri de formare. Cursurile nu s-au ținut, iar școala a început. În plus, aproape 11.000 de dascăli vor profesa în calitate de suplinitori, chiar dacă au luat note între 1,00 și 6,99, toate acestea în timp ce masteratul didactic este amânat an de an.
7. Fără investiții pentru modernizarea procesului didactic în universități
Sunt aproape 10 ani de când universitățile nu au beneficiat de investiții pentru aparatura necesară procesului didactic. Se vorbește despre relația strânsă cu mediul socioeconomic, dar foarte multe dintre laboratoare funcționează cu echipamente vechi, depășite din punct de vedere moral, fără corespondent pe piața muncii.
8. Lipsa legislației și a procedurilor pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat
Un învățământ universitar de calitate presupune dezvoltarea și consolidarea ciclului al III-lea de studii universitare, cel doctoral. Un număr important de cadre didactice și cercetători au obținut abilitarea, dar nu pot funcționa ca conducători de doctorat în instituțiile de unde provin, atenție!, pentru că în acest moment legislația nu permite nici constituirea de noi școli doctorale și nici acreditarea de noi domenii de doctorat.
Dincolo de încercarea de disipare a responsabilității pe această temă (ARACIS etc.), considerăm că Ministerul Educației Naționale este principalul responsabil în tergiversarea acestei situații.
## 9. Atac la autonomia și resursele universităților
Guvernul și Ministerul Educației Naționale au luat o serie de măsuri pe care ne permitem a le cataloga ca demagogice și populiste, nebazate pe o analiză reală a resurselor și care, în acest moment, pun în dificultate universitățile, referindu-ne aici la lipsa resurselor pentru plata burselor studenților, plata sporului de doctorat, a sentințelor judecătorești devenite
executorii și a creșterilor salariale, pentru care nu există resurse financiare clare.
## Stimați colegi,
Iată câteva principii de care trebuie să ținem cont dacă dorim ca țara noastră, România, să conteze în actualul context internațional unde se caută performanță și competitivitate:
- finanțarea corectă a învățământului și a cercetării;
- acordarea de șanse egale pentru fiecare tânăr la
- învățătură de calitate;
- profesori motivați, laboratoare bine dotate, programe
- școlare actualizate în permanență;
- legislație coerentă și predictibilă;
- consiliere școlară și orientare profesională eficiente;
- popularizarea învățământului profesional, atât în rândul
- beneficiarilor direcți, cât și al potențialilor investitori;
- plata corectă a forței de muncă, pentru a nu o pierde. Partidul Național Liberal solicită ministrului educației să
respecte legea și să prezinte în Parlament un raport privind starea învățământului românesc.
- Stimate domnule ministru,
## Stimați colegi,
Această moțiune nu a fost depusă din pură formalitate! Dacă o veți susține, vom arăta că educația este o preocupare reală a Parlamentului. Dacă nu o veți vota, vă întreb: cum o să mergeți în fața celor care v-au trimis să-i reprezentați aici?
Votul pentru moțiune va semnifica un pas înainte spre performanță și competitivitate.
Prin prezentul vot, noi, parlamentarii Partidului Național Liberal și ai USR (Uniunea Salvați România), cerem Guvernului Tudose:
1. Rezolvarea de urgență a problemei manualelor școlare;
2. Asigurarea tuturor resurselor financiare și legale pentru
obținerea autorizațiilor de funcționare a tuturor școlilor;
3. Finanțarea corectă a educației românești;
4. Descentralizarea reală și depolitizarea școlii românești;
5. Promovarea și dezvoltarea învățământului profesional;
6. Elaborarea unei legislații și a unor proceduri coerente
pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat;
Și da, punctul 7, demisia ministrului educației.
Eu vă mulțumesc și, chiar dacă ai noștri colegi de la PSD
- n-au fost atenți toți, sper ca moțiunea să treacă.
- Vă mulțumesc mult.
Aceste minți strălucite încercau astfel să aducă îmbunătățiri concrete sistemului de învățământ, ceea ce au reușit cu mari eforturi personale și de colectiv, precum și cu foarte multă perseverență.
Concret, au reușit să inducă un mecanism axat pe ideea de cercetare, dar acționând sincron cu activitatea didactică, mecanism care s-a dovedit motivant, eficient și eficace pentru construcția capitalului uman românesc.
Un lucru similar îmi doresc și eu, și anume să adaptăm arhitectura unui sistem rămas în urma nevoilor societății la imperativele dezvoltării de care România are nevoie. Capitalul intelectual este misiunea acestui minister și este misiunea pe care mi-o asum în calitate de ministru.
Mi s-au adus nenumărate reproșuri în ultimele luni, de când am preluat conducerea acestui minister, multe dintre ele de ordin personal: cum scriu, cum mă exprim. Nu voi încerca să mă disculp. În viață, ca și în politică, există greșeli și există erori. Este esențial însă faptul că greșelile se pot corecta, erorile nu.
La cursurile Facultății de Matematică se vorbește și despre erorile statistice, care sunt de două feluri: sistematice și nesistematice. Printre acestea din urmă, mai degrabă proprii activităților sociale, deci și politice, se disting erorile de tipul trei, care se referă, pe scurt, la actul de a încerca să rezolve exact o problemă greșit formulată. Aceste fapte sunt de nivel individual, dar, când comiți erori de tipul trei, nivelul nu mai este individual, ci mai grav, colectiv și persistent în timp. Iată de ce îmi însușesc criticile relative la greșeli; după puterile mele încerc să le corectez, dar consider că este esențial să evit erorile ce induc efecte colective și persistente în timp. De aceea, vă spun că, până când nu vom putea garanta un conținut de calitate, nu vom pune pe masa elevilor orice și oricând, adică și cu costuri împovărătoare pentru părinți, transformate în venituri frumoase pentru clientela sistemului și pentru oamenii din sistem. Nu vreau să mai avem copii care nu-și permit să țină pasul cu ceilalți la învățat din cauza unor afaceri ce parazitează sistemul.
Stimați domni parlamentari din opoziție,
Cunoaștem toate problemele și le avem în atenție cu toată seriozitatea. Analiza ministerului și măsurile luate pentru a remedia disfuncționalitățile punctuale din sistemul de educație le regăsiți detaliate în raportul pe care l-am adus astăzi, aici, în Parlament.
Se afirmă la primul punct din moțiune că anul școlar 2017–2018 începe fără manuale. Vă răspund că în prima zi de școală, 11 septembrie 2017, toți elevii au avut manualele pe bănci, cu excepția unor manuale pentru clasa a V-a, pentru care au fost elaborate noi programe școlare. Termenul acestora a fost noiembrie 2016, dar conducerea de atunci a ministerului a prelungit termenul stabilit până în februarie 2017. Din cele 26 de loturi de manuale, în ziua începerii anului școlar, șapte erau distribuite și, în momentul de față, există contestații la CNSC pe cele șase titluri care intră în analiză.
La decizia Ministerului Educației Naționale, au fost realizate și distribuite în școlile românești compendii introductive pentru primele săptămâni de școală la clasa a V-a, pentru a veni în sprijinul elevilor și al dascălilor.
O precizare pentru cei 180.000 de elevi din clasa a V-a. Situația manualelor în ultimii 2 ani de zile arată astfel:
– când au fost în clasa a IV-a, în anul școlar 2016–2017, licitația a fost deschisă în 5 septembrie 2015 și s-a finalizat în 19 decembrie 2016, adică aproape de finalul semestrului I, elevii neavând niciun manual când au fost în clasa a IV-a în semestrul I;
– când au fost în clasa a III-a, adică în anul școlar 2015–2016, licitația a fost deschisă în 23 aprilie 2015 și a fost finalizată în 24 februarie 2016. Acești copii n-au avut deloc manuale în clasa a III-a.
Cine cuantifică astăzi sacrificiul părinților și al elevilor din această perioadă? Dar profitul unor edituri? Domnule lider al USR,
Colegii dumneavoastră, domnul senator Vlad Alexandrescu și deputatul Cristian Ghinea, ce au făcut pentru copii în Guvernul Cioloș în care ei au fost membri? Eu... Nu-mi rămâne decât să vă spun că, atâta timp cât legea prevede clar că elevii beneficiază de manuale gratuite, o să spun până va înțelege toată lumea că inclusiv manualul de sport nu este moftul unui ministru, este un lucru prevăzut în lege și, indiferent cine este ministru, trebuie să respecte această lege.
Personal, le mulțumesc tuturor dascălilor care au făcut sacrificii enorme anul trecut și acum 2 ani de zile și, în special, învățătorilor care au predat la clasele a III-a și a IV-a și care s-au descurcat fără manuale.
Celor implicați însă în caracatița auxiliarelor le spun încă o dată: Stop! Vă ajunge! Mă voi lupta mereu cu caracatița pentru dreptul elevului la o educație de calitate.
Adaug faptul că Legea manualului școlar ca bun de interes public va intra în dezbatere publică în următoarele zile și au fost elaborate sau sunt în curs de elaborare mai multe modificări legislative care reglementează utilizarea auxiliarelor didactice în unitățile de învățământ preuniversitar.
Intenționez, așa cum am afirmat public, riscând o serie de atacuri virulente, să transform Editura Didactică și Pedagogică în societate comercială, transformând astfel competiția dintre edituri în competiție între autori de manuale.
Vă asigur că vor putea fi admise toate manualele care îndeplinesc criteriile de calitate și de preț, fără restricții sau considerente de manual unic pe discipline. Și vă voi garanta acest lucru câtă vreme este responsabilitatea mea calitatea învățământului din România.
Doamnelor și domnilor, ca ministru, mă concentrez pe viitor, nu judec trecutul. Mi-ar fi simplu să invoc greșelile sau experimentele altora niciodată recunoscute ca atare, dar nu este rolul meu acesta. Situația învățământului, pe care o apreciați drept dezastruoasă, este rezultatul unor acumulări în timp, al unor factori independenți de actele, faptele și declarațiile mele ca ministru, prin simplul fapt că sunt anterioare datei la care am preluat portofoliul de la Educație.
Eu aleg să fac lucrurile care să schimbe arhitectura acestui sistem, tocmai pentru că nu putem continua în aceeași manieră de lucru de până acum. Dacă există vinovați pentru această stare de fapt, instituțiile statului își vor face datoria în privința lor.
Nu mă plâng și nu caut pe cineva pe care să dau vina. Țin să corectez o confuzie. Unitățile de învățământ cu personalitate juridică din România sunt în număr de 6.385 și funcționează în 23.853 de clădiri. Dintre acestea, doar 19.204 au avize sanitare, 301 au avize de mediu, 13.134 au autorizații PSI, iar 1.005 au avize PSI. Ministerul nostru conlucrează cu celelalte instituții abilitate pentru a asigura condiții de siguranță maximă desfășurării procesului instructiv-educativ. Detalii la toate acuzațiile din moțiune sunt în raportul pe care vi l-am înaintat; totuși, unii dintre dumneavoastră uită că aceste clădiri sunt în proprietatea administrației locale.
De aceea, domnule lider de grup al PNL, senator de Prahova, în comuna Baba Ana, unde primarul PNL, Ion Dragu, este la al doilea mandat, la școala gimnazială, cele două spații de învățământ nu au avize PSI și nici Grădinița cu Program Normal din comuna Baba Ana nu are aviz PSI. Mai grav, nu au fost nici măcar depuse proiecte la PNDL pentru obținerea acestor avize.
Domnule senator, cereți, în această situație, demisia primarului?
La final, țin să vă reamintesc că programul actual de guvernare recunoaște educația ca domeniu de interes major, chemat să șlefuiască talentul personal al celui școlit. Ne propunem ca educația să fie captivantă, continuă și coerentă, centrată pe „a face”, în totală concordanță cu „a ști”.
Vă asigur că Ministerul Educației Naționale are capacitatea și disponibilitatea de a integra învățământul românesc cu rate mari de succes în parametrii societății bazate pe cunoaștere și că ne respectăm promisiunile programului de guvernare.
Doamnelor și domnilor, nu întâmplător v-am vorbit despre Societatea „Gazeta Matematică”, nu doar ca să corectez o greșeală, ci, mai mult, să evoc aici, în Parlamentul României, impactul copleșitor al unei idei, aceea că misiunea acestui minister, implicit a mea, este capitalul intelectual. Cel care a formulat această idee a rămas un reper identitar, fără de care, azi, nu am putea vorbi despre școala românească.
Adopt, așadar, acest punct de vedere fără reținere și fac asta pentru că soluția relansării școlii românești o găsim doar în raportarea la propria noastră identitate culturală, independent de ideologii și culori politice.
Vă mulțumesc.
Un lucru este sigur: o dată la 4 ani, votul cetățeanului este cel care sancționează indiferența sau neseriozitatea celor care au condus țara. Dacă ar fi avut încredere în promisiunile PNL, angajații ar fi avut astăzi salariu minim de 800 de euro, cum se promitea în campanii electorale? Permiteți-mi să mă îndoiesc profund.
Cum rezultatele alegerilor parlamentare din decembrie 2016 situează PSD cu mult înaintea PNL, este limpede cui i s-a acordat girul încrederii populare.
Stimați colegi, ne acuzați de management defectuos în privința autorizațiilor pentru școli. Eu vă răspund că greșiți. Suntem perfect de bună-credință și înțelegem exact riscurile, dar să nu uităm că majoritatea școlilor funcționează în clădiri construite înainte de 1997, moment până la care nu erau necesare o serie de autorizații. De exemplu, autorizația de securitate la incendiu. După nefericitul eveniment de la clubul Colectiv, unde nu s-au respectat nici cele mai elementare norme de protecție, în noiembrie 2015, legislația s-a modificat și, dintr-o dată, unități școlare care răspundeau normelor de funcționare sunt nevoite să intre în reabilitări de lungă durată și cu costuri substanțiale.
În primul rând, trebuie găsit un echilibru între exigențele legale și posibilitățile tehnice și financiare ale societății, în ansamblul ei.
Apoi, este necesar a se lua riscul în considerare atunci când vorbim de stabilirea acelor clădiri ce au nevoie de autorizație, căci, în forma existentă, legea nu se poate aplica.
Nu dorește nimeni reeditarea a încă unui eveniment tragic. Nu ne putem juca însă cu securitatea copiilor, chiar dacă procedura este încă greoaie și trebuie reevaluată de urgență, pentru debirocratizarea excesivă.
Stimați colegi, am promis în campania electorală lansarea programului PNDL 2, prin care 9.500 de obiective vor fi puse în practică, din care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de rețele de apă, canal și drumuri, obiectiv realizat în prezent prin alocarea a 30 de miliarde credite de angajament pentru perioada 2017–2020.
Să nu uităm că, în încercarea legitimă de a alinia învățământul modern la standardele cerute de modificarea continuă a dinamicii sociale, ne-am îndreptat atenția către înființarea liceelor de antreprenoriat. Ceea ce noi am propus ca proiect a găsit un ecou extrem de favorabil în rândul potențialilor beneficiari.
Elevii își doresc un învățământ ancorat în pragmatic. Foarte mulți dintre elevii de astăzi simt că ar putea avea șanse pentru dezvoltarea unei afaceri proprii, dar nu știu de unde să înceapă.
Crearea unor astfel de licee ar avea un impact social pozitiv foarte asemănător, se poate spune, celui determinat de înființarea la începutul anilor 1970 a liceelor de informatică de către prestigiosul nostru matematician Grigore Moisil.
De altfel, succesul de care se bucură Programul „Start-up Nation – România” este un motiv în plus să credem că viitorul liceelor de profil antreprenorial are o șansă reală.
Doamnelor și domnilor senatori, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, din care fac parte, putem spune că avem unul din cele mai puternice grade de încărcare prin proiecte de lege și propuneri legislative aflate în diferite stagii de dezbatere.
Învățământul dual, ca parte a învățământului profesional și tehnic, este unul din obiectivele noastre cele mai importante.
În prezent, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2016 pentru modificarea Legii educației naționale a fost adoptată în Senat și se află la Camera Deputaților pentru reexaminarea solicitată de domnul președinte al țării. În această lege se reglementează cele două forme ale învățământului profesional și tehnic, clasic și cel dual, din absolut toate punctele de vedere, atât al aptitudinilor practice, cât și al atitudinilor pe care un elev le va avea la finalizarea școlii profesionale.
Vrem ca elevii care optează pentru acest tip de școală să o facă nu pentru că nu reușesc să intre într-o formă de învățământ teoretic, ci pentru că va fi o adevărată provocare și o conștientizare a asigurării unui loc de muncă pe piața muncii, o școală a viitorului asigurat.
În acest an școlar, după cea de-a doua sesiune de înscriere în învățământul profesional, la data de 12 septembrie, ponderea locurilor ocupate în învățământul profesional este de 76,2%, iar în învățământul dual este de doar 67,8%. Deci nu poate fi vorba de o subdimensionare a planului de școlarizare.
Din datele de mai sus se observă că, pentru absolvenții învățământului gimnazial, învățământul profesional nu este prima opțiune, nici chiar în forma de organizare duală, cu toate avantajele pe care această formă de organizare a învățământului profesional le oferă elevilor: bursă oferită de operatorul economic, formare profesională la viitorul loc de muncă, șanse sporite de angajare la finalizarea studiilor.
Despre modalitatea dimensionării planului de școlarizare aș putea să vă ofer numeroase informații, din perspectiva funcției de inspector școlar pe care am deținut-o. Mă limitez la a vă spune că în învățământul profesional și tehnic clasele se formează pe baza solicitărilor operatorilor economici. Nu a existat agent economic cu o bază materială bună care să fi solicitat o calificare profesională și această calificare să nu fi fost cuprinsă în planul de școlarizare. Implicarea agentului economic în viața unității școlare o considerăm vitală și, de aceea, este factor decizional, prin prezența în proporție de 30% atât în consiliul de administrație al unităților cu profil tehnologic, cât și în cele de PS, structură care aprobă la nivelul fiecărui județ proiectul planului de școlarizare.
Suntem acuzați de politizarea sistemului educațional.
Aș vrea să vă reamintesc că nu PSD-ul s-a grăbit să fixeze directorii pe post în timpul anului școlar, bulversând astfel un semestru întreg printr-un simulacru de examen, care n-a avut nici măcar o întrebare referitoare la legislația școlară. Întrebări de-a dreptul halucinante, demne de verificarea că ești om, și nu robot, din debutul testelor pentru școala de șoferi, duc ridicolul la extrem și, dacă ar trăi Caragiale, ar considera că i se face concurență neloială la schița sa celebră „Un pedagog de școală nouă”.
Iată doar câteva exemple elocvente. Prima întrebare. Măgarul întotdeauna are: grajd, copite, coadă, coamă? A doua întrebare. După ce recunoașteți o apă că este un râu? Are pești, are poduri, are praguri, este în pantă? Și o altă întrebare. Ce au în comun ciorapii și mănușile? Sunt de lână, sunt obiecte de întrebări, se vând în perechi și țin de cald?
Și aș putea continua până la 40 de întrebări de acest gen.
Cum să-i învețe pe copii să iubească limba română Liviu Pop, zis „genunche”, care pare de cele mai multe ori că se ia el însuși la trântă cu limba română?
Stimați membri ai coaliției de guvernământ PSD–ALDE, Cum să începi anul școlar la clasa a V-a doar cu un singur manual autorizat, și acela de educație fizică?
Cum să tai la rectificarea bugetară 25 de milioane de lei din finanțarea programelor „Masă caldă în școli” și „Tichete pentru grădiniță”, când România este în topul european la absenteism și abandon școlar?
Cum să ai învățământ de calitate pe mandatul unui ministru care în privința plagiatelor bagă gunoiul sub preș? Domnule ministru Liviu Pop,
Sunteți o chintesență a greșelilor învățământului românesc a cărui lege a fost modificată de peste 60 de ori de când ați început dumneavoastră liceul, deci de la Revoluție.
Sunt uimit să observ că discursul dumneavoastră este cel al autorității ofensate, nicio urmă de regret, nicio tulburare, doar aroganță și ofensivă țanțoșă.
De aceea, domnule ministru Liviu Pop, vă solicităm să vă dați demisia și să o luați la fugă din fața părinților și a dascălilor, dar nu oricum, ci ca la carte, și nu orice carte, ci manualul de educație fizică de clasa a V-a, cu care veți intra, oricum, în istorie, istoria celor mai stupide decizii luate vreodată de vreun ministru al educației.
Nu pot să închei decât cu o epigramă a seniorului Mircea Ionescu-Quintus – „Necuviința”, scrisă parcă pentru domnul ministru Liviu Pop și susținătorii săi: „Pe al vieții lung traseu./Este o interferență./Între lipsa de decență./Și surplusul de tupeu.”
Vă mulțumesc.
Mediul educațional a fost mutilat, inventându-se specializări, titluri, academii, institute de cercetări avansate care nu se regăsesc niciunde în lume, și nu pentru că ar fi inovative ori de frontieră, ci pentru că, pur și simplu, sunt pompoase tichii de mărgăritar ale unui sistem clientelar și ineficient. Astfel, se consumă inutil puținele resurse din educație, totul pentru orgoliul și mărirea academică a unor oameni ajunși cel puțin discutabil în domeniu și/sau ale unor politicieni fără simțul măsurii.
Stimate colege și stimați colegi, aceasta este foarte pe scurt, este foarte pe scurt...
UDMR a fost și va fi și rămâne un partener constructiv în toate aceste încercări.
Mulțumesc.
Eu am participat la o ședință organizată de ministrul Pavel Năstase dedicată acestui subiect, în care s-au luat în considerare părerile tuturor participanților, fără nicio ingerință politică, și s-a stabilit un plan pentru acreditarea școlilor doctorale. Toți cei prezenți atunci, inclusiv reprezentanți ai opoziției, au fost de acord că acest proces este unul de durată. Ținând seama de numărul școlilor doctorale din România, de analiza atentă care trebuie făcută, acest proces de evaluare nu poate fi desfășurat decât de-a lungul câtorva ani. De aceea, nu pot decât să remarc iarăși paradoxul celor afirmate în moțiune, după ce, anterior, toți cei implicați în discuțiile despre evaluarea școlilor doctorale s-au pus de acord asupra procesului în sine.
Trecând peste aceste paradoxuri, cu siguranță sunt încă probleme de rezolvat în învățământul românesc și cu siguranță mai este de lucrat pentru a realiza – obiectiv vorbind, nu demagogic – toate reformele necesare în domenii-cheie în timpul actualului mandat, dar este deplasat să afirmăm că progresele făcute până acum, o parte dintre ele enumerate deja, nu susțin un învățământ și o educație de calitate în România.
Vă mulțumesc.