Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, stimați colegi! Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 13 noiembrie 2017, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 91.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București la 21 aprilie 2016.

2. Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, precum și a statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963. 3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală – procedură de urgență.

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență.

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii – procedură de urgență.

6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2017 pentru suspendarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare – procedură de urgență.

7. Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 40/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

8. Lege pentru modificarea Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

9. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2017 pentru modificarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

2. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 18 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (b392/5.09.2017).

Inițiatori – o serie de colegi parlamentari: PMP, UDMR, PSD.

Dacă există dintre inițiatori cineva care susține?

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Susținem procedura de urgență întrucât se dorește o mai mare reglementare a liberei circulații a cetățenilor străini. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (b398/5.09.2017).

Inițiatori – o serie de colegi parlamentari ai UDMR. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susținem necesitatea procedurii de urgență la acest proiect legislativ. Este vorba de instituirea unui termen obligatoriu pentru autoritatea publică centrală, termen până la care se pot emite eventualele derogări de la această lege. Deci termenul este de 28 februarie. Ca această dezbatere pe derogări să nu aibă loc în cursul unui întreg an, cum am avut anul acesta cu privire la urși, de exemplu, să instituim un termen general.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (b410/7.09.2017).

Dacă inițiatorul este prezent? Domnul senator Teodorovici. Nu.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (2[1] ) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (b555/7.11.2017), adoptată de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori este cineva prezent care dorește să susțină?

Vorbim de colegi parlamentari deputați PSD. Nu.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 6 noiembrie 2017, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (L124/15.05.2017).

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea și completarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L127/15.05.2017).

Imediat, domnule Fenechiu, să... Imediat, imediat.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților, pentru dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea Grupului PNL ar fi aceea ca cele două inițiative, respectiv L124 și L127, să fie trimise la Birourile

reunite, care să decidă trimiterea lor la Comisia pentru coduri, întrucât au fost discutate și adoptate într-o perioadă în care în paralel cu activitatea Comisiilor juridice funcționează o comisie de... integrare în coduri a deciziilor Curții Constituționale și a altor modificări. Și riscăm să ajungem la soluții care vor suna într-un fel în Comisia pentru coduri și în alt fel în inițiativa parlamentară. Cum practica, și la noi, la Comisia juridică, și la Cameră, este ca tot ceea ce se referă la coduri și la organizarea judiciară se meargă la propunerea de coduri, propunerea PNL este să le trimiteți la Biroul permanent cu propunere de trimitere la Comisia pentru coduri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Avem două situații:

1. Ele sunt adoptate tacit, o dată.

2. Doresc să vă informez că au fost trimise la Comisia pentru coduri. Comisia pentru coduri le-a preluat. De aici încolo, rămâne să vedem care va fi propunerea pe care o s-o facă cei din Comisia comună de coduri.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem numirea vicepreședintelui Agenției Naționale de Integritate.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre privind numirea vicepreședintelui Agenției Naționale de Integritate.

Domnule senator Cazanciuc, aveți cuvântul, microfonul 6 _. (Discuții la prezidiu.)_

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința de astăzi – sper să-i poarte noroc această ședință domnului vicepreședinte –, Comisia juridică a luat în dezbatere Hotărârea nr. 7/2017 și Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate și a constatat următoarele:

Consiliul Național de Integritate a adoptat hotărârea de a valida rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate, candidatul declarat admis fiind domnul Moise Florin Ionel.

Consiliul a propus Senatului numirea candidatului în funcția de vicepreședinte al ANI pentru un mandat de patru ani de zile.

În conformitate cu art. 23 din Legea nr. 144/2017, numirea în funcție a candidatului admis se face de către Senat în termen de 15 zile de la validarea rezultatelor concursului. Concursul a avut loc la data de 1 noiembrie.

În consecință, Comisia juridică vă propune numirea în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate a domnului Moise Florin Ionel, pentru un mandat de patru ani.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

## Stimați colegi,

Întrucât Legea nr. 144/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, nu a prevăzut modalitatea de vot pentru numire, conform prevederilor art. 134 din Regulamentul Senatului, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea președintelui sau a oricărui senator.

Vă propun votul secret electronic.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, procedura de vot a fost aprobată.

Supun la vot numirea domnului Florin Ionel Moise în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate.

Senatul a hotărât numirea domnului Florin Ionel Moise în funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate și, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, acesta depune în fața Senatului jurământul.

Îl invit la tribună pe domnul Florin Ionel Moise, pentru depunerea jurământului pe care îl va semna și îl va depune la președintele de ședință.

Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și pe Biblie.

Vă rog, domnule Moise, aveți cuvântul.

## **Domnul Florin Ionel Moise:**

Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Vă urez succes, domnule Moise, în activitatea pe care urmează să o desfășurați.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem înscrise: 4.1. Raportul de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe anul 2016.

Avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități asupra raportului de activitate al Consiliului de monitorizare.

4.2. Propunerea de revocare a președintelui Consiliului de monitorizare, formulată de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități prin avizul negativ depus.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016, Consiliul de monitorizare elaborează un raport anual de activitate, care este vizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului și aprobat de plenul Senatului.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. e), președintele Consiliului de monitorizare este revocat din funcție la propunerea motivată a celor care l-au avizat sau propus pentru a fi numit.

Îl invit la microfon pe domnul Ionuț Chisăliță, reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru a prezenta avizul cu privire la raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare, precum și pentru prezentarea propunerii de revocare din funcția de președinte al Consiliului de monitorizare.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a fost sesizată în vederea întocmirii unui aviz cu privire la raportul anual de activitate al Consiliului de monitorizare, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016, privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Senatului respingerea raportului de activitate al Consiliului de monitorizare.

Menționăm că, potrivit art. 14 alin. (8), raportul anual de activitate al acestei instituții este avizat de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului și aprobat de plenul acestuia.

De asemenea, membrii Comisiei pentru drepturile omului propun revocarea din funcție, în condițiile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 8/2016, a președintelui, respectiv a doamnei Bencze Marta Iozefina, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale, precum și pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 544/2001.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de 50 de studenți ai Universității „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Istorie și Științe Politice. Au sosit la invitația domnilor senatori Brăiloiu Liviu și Mihu Ștefan.

Bine ați venit în Senatul României! Bun.

Nu sunt intervenții.

Stimați colegi, urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de activitate al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, avizat negativ de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Nu merge! Repetați votul! N-a mers!

Domnule senator, vă rog, la microfonul central. Domnule senator Marin, vă rog.

Domnule președinte, vă rog să repetați votul, întrucât acolo, în spate, unii colegi n-au putut vota.

N-a mers cartela.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Liderii de grup sunt de acord să repetăm votul? În regulă. Reluăm votul.

Stimați colegi,

Având în vedere propunerea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități de revocare a doamnei Bencze Marta Iozefina din funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanei cu dizabilități, urmează să ne pronunțăm prin vot asupra acestei propuneri.

Întrucât Legea nr. 8/2016 nu stabilește o procedură de vot obligatorie, conform prevederilor art. 134 din Regulamentul Senatului, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea președintelui sau a oricărui senator.

Vă propun ca procedură votul secret electronic, pentru revocarea din funcție.

Stimați colegi, continuăm activitatea noastră cu secțiunea...

Domnule Wiener, explicația votului, da? Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2 sau microfonul central?

Microfonul 2.

Vă rog.

Chiar suntem curioși la votul secret cum ați votat. Vă rog.

Grupul parlamentar al USR s-a abținut la acest vot. Motivul este că evaluarea activității Consiliului pentru monitorizare se face în contextul în care acest consiliu nu a avut instrumentele minimale pentru a avea activitate. Bugetul care a fost alocat pentru anul 2017 a acoperit salariul a patru persoane care au fost angajate, niciuna dintre ele inspector de specialitate, adică, practic, personalul de specialitate care ar fi trebuit să desfășoare aceste inspecții în instituțiile în care pacienții psihiatrici sunt instituționalizați. De asemenea, sediul accesibilizat în care să funcționeze l-au primit săptămâna trecută. Deci ei nici măcar sediu, până acum, nu au avut, unde să funcționeze. Mi se pare puțin intempestivă o evaluare a unei instituții care n-a avut nici măcar sediu, darămite buget sau premisele pentru a avea o activitate în virtutea atribuțiilor legale prevăzute.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Am înțeles votul Grupului USR. Secret.

Continuăm cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției pentru reprimarea actelor de intervenție ilicită îndreptate împotriva aviației civile internaționale, adoptată la Beijing la 10 septembrie 2010 și semnată de România la Montreal la 5 iulie 2016, precum și a Protocolului suplimentar, adoptat la Beijing la 10 septembrie 2010 și semnat de România la Montreal la 5 iulie 2016, la Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, încheiată la Haga la 16 septembrie 1970 (L398/16.10.2017).

O invit la microfon pe doamna Maria Magdalena Grigore, secretar de stat, de la Ministerul Transporturilor, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Convenția și Protocolul de la Beijing stabilesc actele de intervenție ilicită îndreptate împotriva aviației civile, pe care le clasifică ca infracțiuni, precum și competențele statelor contractante în anchetarea respectivelor infracțiuni.

Convenția de la Beijing cuprinde dispoziții clare cu privire la cooperarea juridică dintre state, extrădare și urmărirea penală.

Concret: prin prezentul proiect de lege se propune ratificarea de către România a Convenției pentru reprimarea actelor de intervenție ilicită îndreptate împotriva aviației civile internaționale, adoptată la Beijing în 2010, și a Protocolului suplimentar la Convenția pentru reprimarea capturii ilicite a aeronavelor, adoptat la Beijing în septembrie 2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia juridică împreună cu Comisia pentru transporturi au elaborat un raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iriza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiilor.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Comisia juridică și Comisia pentru transporturi și energie, în ședința din 31 octombrie 2017, au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supus votului Camerei, plenului Senatului, împreună cu raportul de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

În conformitate cu dispozițiile art. 54, statele contractante pot să facă declarații în privința aplicării anumitor articole din cele două instrumente de drept internațional.

La momentul aderării, statul român trebuie să facă o declarație în sensul că va aplica la art. 8 din protocol. Astfel, se va instaura un regim legal internațional stabil, ce va permite părților ce își vor înregistra garanțiile în registrul internațional să-și protejeze și să-și prioritizeze interesele financiare asupra echipamentelor aeronavelor, în acest fel stabilindu-se o predictibilitate legală pentru finanțări și leasinguri internaționale, motiv pentru care se propune aderarea la aceste două instrumente de drept internațional. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Scarlat Iriza, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și al Comisiei juridice.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile și la Protocolul la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile privind aspecte specifice ale echipamentelor aeronavelor, adoptate la Cape Town la 16 noiembrie 2001 (L399/16.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul are ca obiect aderarea României la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile și la protocolul acesteia privind aspecte specifice referitoare la echipamentele aeronavelor, ambele adoptate la Cape Town în 2001.

Mulțumesc domnule președinte, Dragi colegi,

În data de 31 octombrie 2017, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raportul comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică supun spre aprobare și dezbatere plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul legii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) (L376/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul subsecretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune crearea cadrului juridic necesar cooperării autorităților publice române cu Europol, în contextul aplicării noului Regulament Europol.

În cadrul proiectului sunt reglementate, în principal, asistența Europol cu privire la anchetele penale, desemnarea unității naționale Europol din cadrul IGPR, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, în calitate de organism de legătură între Europol și autoritățile române, schimbul de informații cu Europol și cooperarea cu statele membre, țările terțe sau organizații internaționale, prin canalele Europol.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol).

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comun, îl invit pe domnul vicepreședinte Liviu Tit Brăiloiu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. 376/2017, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), L376/2017, inițiat de Guvernul României.

În ședințe separate, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 89 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator, pentru scurta prezentare.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, având în vedere că vorbim despre o lege cu caracter organic, votul va fi la ora 17.00.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru reglementarea exploatării și exportului masei lemnoase provenind din România (L196/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul... din partea inițiatorului, dacă este cineva prezent.

Domnule deputat Olar, înțeleg că dumneavoastră... microfonul...

## **Domnul Corneliu Olar** – _deputat_ **:**

## Celălalt microfon. Așa.

Vă cer scuze că sunt mai gălăgios. Și ecoul nu mă ajută. Stimați senatori,

Avem o inițiativă legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea exportului de masă lemnoasă sub formă de bușteni și de lemn de foc de pe teritoriul României și aprobarea doar a exportului de produse finite din lemn.

Știm cu toții problema lemnului de foc. Este o problemă socială și rog senatorii de la PSD, având în vedere că sunteți un partid social-democrat, să votăm această inițiativă. Toată lumea, tacit sau, știți, pe la colțuri... sau, vorbind cu colegii noștri din PSD, sunt de acord, numai că nu votează.

Ce vă rog, domnilor senatori? La noi, în zona de munte... Eu vin din Țara Moților, mă cunoașteți, am fost și primar acolo, știți, vreo cinci mandate. Trăiesc și la ora actuală în Țara Moților. Să știți că nu suntem, din păcate, decât 10% din parlamentari care trăim la țară. Nu știu câți dintre dumneavoastră pregătiți mâncare cu lemn și câți vă încălziți cu lemn de foc. Însă problema asta să știți că arde.

Și știți ce spun ai noștri, oamenii din zona de munte? Lemnul și foamea nu au lege.

Deci nu vă cert, e glasul meu. Chiar vă rog, eu credeam că îmi dați și respectul, că sunt musafir la dumneavoastră.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/22.XI.2017

Domnule senator, vă rog. Domnule senator..., domnule deputat...

Dar nu am strigat la dumneavoastră. Vă rog să...

Domnule Olar...

Da.

Vă rog să nu dialogați cu sala și vă rog să prezentați propunerea legislativă.

Sala a dialogat cu mine, nu eu cu sala.

Dar vă rog să nu vă lăsați antrenat în această luptă cu sala.

## **Domnul Corneliu Olar:**

Dacă discutăm de infringementul pe care-l impune Uniunea Europeană, să știți că nu o să pună niciun infringement.

Noi, ca români, nu putem lăsa românii noștri să moară de frig pentru că cineva îmi recomandă mie că nu am voie să opresc acel lemn de foc, care a ajuns la un preț foarte mare. Și să știți că la ora actuală se duce foarte mult în Ungaria și în Italia. Și m-au sunat primari, chiar de la PSD, de pe granița cu ungurii. Știți ce se face cu lemnul de foc? Se duce în Ungaria și se recumpără. Se aduce iarăși în România. Oare nu putem stopa acest lucru?

Vă mulțumim, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Istrate Ștețco, microfonul 9, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă așa cum a fost propusă, întrucât, așa cum prezenta și domnul deputat, ar interzice livrările pe spațiul comunitar și s-ar încălca Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și am risca să intrăm în infringement.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat,

Doriți să interveniți, dar, conform procedurii, dați-ne voie să lăsăm și comisia să ne spună raportul și, la dezbateri, după ce intervin și alți colegi, aveți voie să interveniți.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru mediu, domnului senator Allen Coliban, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru mediu și al Comisiei economice. Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea exportului de masă lemnoasă sub formă de bușteni și lemn de foc de pe teritoriul României și aprobarea doar a exportului de produse finite din lemn.

De asemenea, este prevăzut ca exportul de masă lemnoasă sub formă de bușteni și lemn de foc să se realizeze exclusiv pe baza licenței de export.

Având în vedere că în ședința din 4.09.2017 plenul Senatului a adoptat o propunere legislativă cu obiect de reglementare asemănător, respectiv Propunerea legislativă privind interzicerea temporară a exportului de lemne de foc, L167/2017, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

La fel și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Deneș. Microfonul 3.

După care domnul senator Băsescu, după care, dacă nu sunt alte intervenții, o să dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, domnule senator Deneș, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ca să ajut inițiatorii acestei propuneri legislative, vreau să le reamintesc că în cadrul plenului Senatului, în 4 septembrie 2017, s-a mai discutat o astfel de inițiativă legislativă, care a fost depusă tot de către, în marea lui majoritate, Grupul parlamentar – Cameră și Senat – al PNL-ului, iar în acea ședință de plen s-a votat, cu 91 de voturi pentru și o abținere, interzicerea exportului de lemne de foc pe o perioadă de trei ani de zile. Dacă dorește inițiatorul să-l și ajut, o să-i și spun L-ul, ca să-l verifice la Camera Deputaților, pentru că inițiativa respectivă este la Camera Deputaților.

Deci, drept urmare, o astfel de propunere a fost deja făcută și a trecut de plenul Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am o obiecție și încerc să fac apel la memoria dumneavoastră. Inițiativa legislativă care a trecut prin Senat se referea la lemne de foc, nu și la bușteni. Am avut eu un amendament care viza buștenii și a fost respins. Îmi este cunoscut faptul că în industria defrișării pădurilor sunt interese majore, dar vă propun să dăm un vot pozitiv acestei inițiative legislative, care vizează și buștenii. Și, aici, aș avea o obiecție și la susținerea Guvernului.

Guvernul spune că am intra în coliziune cu libera circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană, conform tratatului de aderare sau Tratatului de la Lisabona. Eu îl invit pe onorabilul reprezentant al Guvernului să citească din tratatul de aderare capitolul „Mediu”. Acolo, atunci când sunt probleme legate de mediu – și noi discutăm de defrișarea pădurilor, că de aceea este vizată interdicția de export a buștenilor –, orice stat poate introduce clauză de salvgardare.

Deci dumneavoastră, domnule secretar de stat, ne spuneți în plenul Senatului cum ați vrea să se continue defrișarea pădurilor în România. Și ne și dezinformați, profitând de faptul că nu toți senatorii au citit tratatul de aderare – și în mod deosebit capitolul „Mediu”.

România, prin Guvern, poate cere introducerea clauzei de salvgardare pe o perioadă certă, în care să se dea interdicție de defrișare a pădurilor, de export al buștenilor și așa mai departe. Numai că nu vreți. Și nu vreți pentru că sunt interese care mână decizia politică către o decizie în defavoarea României.

Eu susțin votul pentru inițiativa legislativă a colegului nostru, fie el și liberal.

Am înțeles că Orban se întreabă: oare semnează PMP-ul moțiunea de cenzură?

Așa jos ați ajuns voi, liberalii? Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala și nici cu invitatul.

Dacă sunt alte intervenții?

În calitate de inițiator, doriți să interveniți acum sau îi ascultăm și pe ceilalți colegi?

Cum doriți dumneavoastră, în calitate de inițiator. Vă facem pofta. Vă rugăm. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Înțeleg, la fel ca marea majoritate, că problema principală care ne preocupă este cea legată de defrișări, de tăieri ilegale de păduri, nu de export, de prelucrare, de comercializare, în general.

Prima problemă de la care se pleacă este cea a tăierilor ilegale de arbori din România. Interzicerea exportului putem presupune că duce la o diminuare a defrișărilor. Și, de altfel, din 2007 și până acum, puteam să găsim foarte multe metode să activăm clauze de salvgardare. Deocamdată s-au activat doar drujbele și gaterele.

Din punctul meu de vedere, așa cum am mai spus-o și când am dezbătut propunerea legislativă de care a amintit colegul Deneș puțin mai devreme, putem găsi soluții, dar ele nu stau în interzicerea exportului. Pentru că, odată ce facem parte din uniunea vamală a Uniunii Europene, acest comerț nu mai are regim de export. Asta în primul rând.

În al doilea rând, putem activa o clauză de protecție, de care s-a amintit aici, și am făcut deja această afirmație atunci când am vorbit de lemnul de foc, arătând că la circa 6,3 milioane de gospodării, care reclamă o necesitate de aproximativ 18 milioane... 21 de milioane de metri cubi de lemn de foc pe an pentru a trece sezonul rece, România produce aproximativ 18 milioane, fiind vorba de un deficit de circa 3 milioane de metri cubi de lemn de foc. În aceste condiții, putem justifica o interdicție a comercializării în afara granițelor României, cu caracter temporar, ca o clauză de salvgardare pentru lemnul de foc.

Când discutăm însă deja de bușteni, este o altă chestiune, care ține de comerț. Dacă vrem să încurajăm industria de mobilă, putem s-o facem. Dacă ne trezim în 2017, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și după ce s-a tăiat foarte mult din ceea ce nu era de tăiat, înseamnă că problema e în altă parte.

Eu nu văd niciun fel de preocupare a celor care plâng de mila acestor defrișări în legătură cu aplicarea legii foarte drastic și foarte sever pentru cei care au atribuții în combaterea defrișărilor, pentru cei care trebuie să verifice dacă se respectă contingentările de cantități de lemn tăiat, dacă se respectă suprafețele pentru care se aprobă tăieri de masă lemnoasă și recoltare de masă lemnoasă și dacă se urmărește, așa cum s-a stabilit prin lege, ce se întâmplă cu masa lemnoasă recoltată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Domnule senator Vela, microfonul central, vă rog.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule președinte de ședință,

Aș dori să spun că, ascultând toate pozițiile care s-au luat de la această tribună, evident, trebuie să tragem o concluzie: că această lege este necesară.

Vin și eu să vă dau un detaliu concret, exact, dincolo de teoria legislativă.

În fiecare zi de luni vin din județul Caraș-Severin către aeroportul din Timișoara, pe autostrada A1, pentru a mă îndrepta spre București cu cursa Tarom. Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că sunt, dimineața, la 5, 6, coloane de camioane cu bușteni pe autostrada A1 care pleacă spre graniță. Așadar există cauză și efect. Comerțul în sine poate fi lăudabil, dar felul în care se face poate fi discutabil.

Aș mai dori să punctez un singur lucru. Un coleg senator, dincolo de a dezbate partea legislativă a proiectului, a făcut o remarcă politică, punând o întrebare colegului inițiator – dacă așa jos a ajuns PNL-ul. Vreau să-i dau o replică și să-i spun că la alegerile de la Deva PNL-ul a obținut 42% și partidul pe care-l reprezintă Domnia Sa sub 2%.

## Mulțumesc.

Vă mulțumim că ne-ați prezentat rezultatul alegerilor de la Deva. Asta nu înseamnă că așa e peste tot.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chirteș. Microfonul 2.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Iată, din nou este adus în atenția Senatului acest subiect al lemnului de foc – lemn de foc pentru populație în special, fiindcă lemnul de foc se utilizează și de marile combinate astăzi în România: zona Sebeș, zona Reghin, zona Moldovei. Eu din primăvară am atras atenția asupra acestei crize care, iată, astăzi există în România.

Salut inițiativa colegului meu liberal, este doar una din măsurile care pot să aprovizioneze, până la urmă, prioritar populația din România cu lemn de foc.

Știu că este foarte greu să încercăm să blocăm pe piața intercomunitară circulația lemnului de foc. Dar aici, să spunem, aș recomanda, până la urmă, și Guvernului României luarea de măsuri urgente, pe care le pot ei acum lua, prin hotărâri de Guvern. Iată, acel lemn de foc, mai ales pentru foioase, să fie de la gros 2 în jos.

De asemenea, să fim foarte atenți, că astăzi sunt peste un milion de metri cubi de doborâturi de vânt..., care, iată, nu știm ce facem cu ele. Sunt mulți proprietari care doresc ca aceste doborâturi de vânt să fie extrase prioritar, însă inspectorii gărzilor forestiere nu au timp de acești proprietari privați.

Și încă ceva, domnule ministru. În continuare, primăriile și composesoratele vând lemn pe picior firmelor. Or, va trebui să intervenim neapărat în acest sens, deoarece pădurile comunale..., ele au fost înființate cu prioritate pentru asigurarea cu lemn de foc și construcții a populației, și nu anumiți primari să vândă lemnul din pădurile comunale, să obțină bani, să-i dea pe ajutoare sociale, de exemplu.

Cred că aici va trebui să acționăm imediat și aveți posibilitatea să o faceți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul Coliban. Microfonul central.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Toată stima pentru colegii care au vorbit înaintea mea. Eu sunt un om al datelor, al cifrelor și, când încercăm să rezolvăm o problemă atât de serioasă precum cea a lemnului de foc, este bine să fim cu toții responsabili.

Adică, de exemplu, să nu vorbim despre defrișări, care presupun scoaterea din fondul forestier a unor suprafețe de pădure, și să vorbim despre tăieri, fie că sunt ele legale sau ilegale, respectiv vorbim despre amenajamente, acte de punere în valoare etc. Să găsim măsuri care să rezolve problema. Și constat cu surprindere că au fost menționate câteva dintre ele. Domnilor, dacă vreți să rezolvăm problema lemnelor de foc, ar trebui să ne uităm în primul rând la ce fac primarii dumneavoastră. Pentru că avem acele ajutoare. Modul în care sunt ele date către populație ridică numeroase probleme și numeroase întrebări.

Revenind acum la inițiativa pe care o avem în discuție, cred că este a patra inițiativă care ajunge la Comisia pentru mediu și care se referă la interzicerea exporturilor.

Haideți să vedem ce înseamnă aceste exporturi, valoric vorbind. Sunt undeva la 200.000 de metri cubi anual. Vorbim aici de cantități care pleacă atât către Uniunea Europeană, cât și către alte state – 200.000 de metri cubi. Necesarul de lemn de foc este undeva la 9 milioane, din datele pe care ni le-a furnizat Ministerul Apelor și Pădurilor. Prin urmare, este o parte infimă a acestui necesar cea despre care discutăm. Mai mult, importurile depășesc de câteva ordine de mărime valoarea exporturilor.

Dacă dumneavoastră... și repet, au fost patru inițiative până acum pe tema asta. Cu toții știm că este o temă care sună bine, este populistă, dar nu ne rezolvă problema de fond. Dacă vrem cu adevărat să facem ceva în domeniul lemnului care părăsește țara și vrem să fie cu o valoare adăugată, haideți atunci să facem formulările și inițiativa responsabil, într-un fel care să ne rezolve problemele cu transportul intracomunitar. Pentru că, la felul în care este formulată la ora actuală, nu rezolvă această problemă. Dimpotrivă, ne creează niște probleme.

Acesta este motivul pentru care Uniunea Salvați România nu va susține această inițiativă. Dar susținem orice inițiativă care vine să rezolve problema lemnului de foc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dau cuvântul inițiatorului, pentru ultima intervenție. Microfonul 5.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## Stimați senatori,

În vară, în august, Guvernul României a promulgat o lege, a dat o lege – Legea nr. 175, prin care spunea că a rezolvat problema lemnelor de foc către populație.

Să știți că și în comunism, cât era de aspru regimul, aveau unele legi referitoare la zona de munte, prin care asigurau – le spuneau „nevoi locale” – pentru populația care trăia în zona de munte. Dumneavoastră, domnilor de la Guvern, prin Legea nr. 175 – vreau senatorii să mă asculte puțin –, ați modificat Codul silvic și lemnul de foc se poate asigura la populație doar cel cu 24 de centimetri la capătul gros. Deci să dăm la populație vreascurile, cocenii de porumb să facă foc. Sau noi le spunem – noi, în Țara Moților – cloambe. Deci lemnul gros să-l ducă în export, să-l ducă în afară și lemnul... să-l asigurăm la populație.

Tot prin Legea nr. 175... prevede Legea nr. 175 că în 2020, în anul 2020, vom interzice exportul de lemn de foc. Oare ce facem până în anul 2020? Nu mai avem oameni care trăiesc la țară sau în zona de munte? Din 2020 noi ne retragem din Uniune și o luăm spre Est? Asta-i întrebarea.

Eu aș zice să nu ne grăbim azi și să retrimitem această inițiativă la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru intervenție.

Propunerea de retrimitere la comisie nu o puteți formula dumneavoastră. Și avem și un termen de adoptare tacită. Motiv pentru care încheiem aici dezbaterile generale și vom trece la votul asupra propunerii legislative, fiind trecut de ora 17.00 și vorbind de o lege cu caracter organic.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

E în regulă, dacă liderul de grup de la PNL solicită listă. Sau viceliderul.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Continuăm cu votul asupra legilor cu caracter organic și supun atenției dumneavoastră proiectul de lege parcurs astăzi, punctul 3 de pe ordinea de zi – Proiectul de lege privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) (L376/3.10.2017).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule deputat, ne lăsați și pe noi să legiferăm?

Voi supune atenției dumneavoastră votul asupra a trei inițiative legislative dezbătute săptămâna trecută și rămase pentru votul final.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L300/4.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 31 octombrie 2017. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L383/3.10.2017).

De asemenea, vă amintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 7 noiembrie. În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pentru votul final, Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire spital clinic de urgență” în municipiul Brașov (L322/4.09.2017).

E în regulă.

Înțeleg, înainte de a supune votului final, domnul senator Orțan, o intervenție de procedură.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Aș dori să depun în plenul Senatului un amendament. Ascultând dezbaterile de săptămâna trecută și luările de poziție, în special ale reprezentanților mediului academic, și din dorința de a armoniza inițiativele locale cu memorandumul de Guvern care reflectă Strategia națională de sănătate publică în România, propun următorul amendament: înlocuirea în textul legii a sintagmei „Spitalul Clinic de Urgență Brașov” cu sintagma „Spitalul Clinic Regional de Urgență Brașov”.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Avem deja două intervenții pe procedură. Dacă mi-ați da voie, aș face eu precizările de rigoare. Vă mulțumesc că nu-mi dați voie. Domnule Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Chestiunea de procedură este următoarea: la dezbaterea care a avut loc săptămâna trecută pe această propunere legislativă, s-a formulat în plen – și exact acest text a fost citit de domnul senator Orțan în plen, săptămâna trecută – un amendament. Și am convenit atunci că votul pe amendament se va da în aceeași zi cu votul pe raport și pe propunerea legislativă.

De aceea nu s-a supus votului amendamentul săptămâna trecută. Colegul nostru i-a dat citire din nou, textul a fost cunoscut. Chestiunea este foarte simplă: e vorba de faptul că se face precizarea că e vorba de spitalul regional, care apare și în programul de guvernare, apare și în angajamentele pe care ni le-am luat.

Este unul din spitalele regionale pe care urmează să le construim în perioada următoare, unul dintre ele fiind localizat la Brașov. Procedural însă, am spus că votul, fiind de esența legii organice, să fie dat în această zi. Altminteri, noi nu aveam nicio problemă să votăm săptămâna trecută.

Dar, la propunerea unor colegi, care nu erau de la PSD, s-a spus să votăm astăzi și acest amendament. Mulțumesc.

Domnule senator Coliban, doriți să interveniți din nou. Da? Tot pe procedură?

Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Allen Coliban:**

Pe procedură. Avem astăzi pe ordinea de zi un raport suplimentar de admitere. Nu se menționează nimic legat de amendament. Nu a existat dezbaterea.

Dacă doriți să discutăm despre acest... și să votăm eventuale amendamente, dincolo de faptul că nu sunt prinse pe procedură, ar trebui să alocăm un timp suplimentar de dezbatere pe acest amendament. Iar acest amendament, de fapt, nu oprește cu nimic proiectul, pentru că, dacă terenul trece la primărie pentru construirea unui spital, există căi legale, respectiv protocol, există colaborare între primărie și minister pentru a-l face regional.

Acest amendament nu face decât să restrângă posibilitățile de finanțare, de fapt.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să nu dialogați cu sala. Stimați colegi...

Doamnă senator, în conformitate cu regulamentul, e un singur reprezentant de la fiecare grup.

Stimați colegi, avem o propunere de a face un amendament în sală, motiv pentru care, în conformitate cu art. 101 alin. (2), voi supune votului dumneavoastră includerea acestui amendament pe ordinea de zi.

Vreau să vă aduc la cunoștință că, pentru a se adopta această propunere, e nevoie de 69 de voturi.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista.

Voi supune votului dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, cu amendamentul admis.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot pentru această propunere legislativă.

Continuăm dezbaterile și votul asupra inițiativelor legislative.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor (L193/26.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în vederea armonizării legislației privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor cu prevederile Codului civil.

De asemenea, prezentul proiect de act normativ abrogă Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Principalele obiective ale proiectului de act normativ sunt următoarele:

– eficientizarea funcționării și organizării asociațiilor de proprietari, precum și delimitarea clară a atribuțiilor și competențelor organelor de conducere ale asociațiilor de proprietari;

– transparentizarea activității asociațiilor și a administrării fondurilor de către asociațiile de proprietari;

– respectarea principiului proporționalității între drepturile și obligațiile ce derivă din dreptul de proprietate.

Ca o noutate, sunt reglementate asociațiile de chiriași și condițiile în care acestea pot administra spațiile comune din cadrul condominiilor.

Acest proiect de act normativ a parcurs toate etapele privind consultarea publică și vă propunem a-l aproba în forma adoptată de comisia de specialitate.

Vă mulțumim pentru intervenție.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, dau cuvântul domnului președinte Florin Cârciumaru.

Domnule senator, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, iar amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și respinse, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Dacă sunt colegi inițiatori care susțin amendamentele respinse?

Vă rog, doamna senator Dinu, microfonul central.

Amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2 la raport, referitor la art. 78 alin. (2). Textul propus prin proiectul de lege este următorul:

„Asociația de proprietari, prin președinte, are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 de zile de la afișarea listei, informând membrii asociației prin afișare la avizier.”

Amendamentul propus:

„Asociația de proprietari, prin președinte, are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației mai mult de 90 de zile de la termenul scadent, respectiv 120 de zile de la afișarea listei, cu notificarea în scris a proprietarului ce înregistrează restanțe cu cel puțin 30 de zile înainte de demararea procedurii de acțiune în instanță, informând membrii asociației prin afișare la avizier.”

## Amendamentul vizează două modificări în text.

Pe de o parte, termenul de acționare în instanță să rămână cel de 90 de zile, așa cum era prevăzut în Legea nr. 230/2007, pentru că ne referim în majoritate la oameni care au o situație financiară precară. Nu trebuie să reglementăm pentru excepții, pentru cei care sunt, poate, de rea-credință, ci ne referim la cei care au o situație precară și cărora trebuie să li se dea un termen rezonabil de remediere a problemei, pentru a-și achita debitele, înainte de a fi acționați în instanță.

Și partea a doua a amendamentului se referă la obligația de a notifica în scris proprietarul cu cel puțin 30 de zile înainte de a se demara acțiunea în instanță, având în vedere că textul proiectului de lege propune doar să se informeze membrii asociației, nu proprietarul.

Acesta este primul amendament.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Doriți să le susțineți pe toate? Toate cele patru, da? În regulă. Stimați colegi...

Domnule senator Sibinescu! Domnule senator Sibinescu! Vă rugăm.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins, amendament susținut de colega noastră, doamna senator Nicoleta Ramona Dinu.

Trebuie să precizez: sunt 32 de voturi, inclusiv votul dumneavoastră, pentru că nu l-ați exercitat electronic. Vă rog, doamna senator, celălalt amendament.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Amendamentul referențiat cu nr. crt. 2 se referă la art. 80 alin. (1). Textul din proiectul de lege este următorul:

„Asociația de proprietari are ipotecă imobiliară legală asupra apartamentelor și a altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominium, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute.”

Amendamentul pe care îl propun este:

„Asociația de proprietari are ipotecă imobiliară legală asupra apartamentelor și a altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominium, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari.”

Motivația: întrucât ordinea de preferință la distribuirea sumelor realizate prin urmărirea silită în cazul concurenței între mai mulți creditori este reglementată de Codul de procedură civilă, nu mai este necesară includerea mențiunii „după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute” în cuprinsul alin. (1) al art. 80.

În plus, această exprimare este confuză, putând da naștere în practică la interpretări diferite. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins, amendament susținut în plen de colega, doamna senator Nicoleta Ramona Dinu.

Vă rog să continuați, doamnă senator. Vă rog! Colegii! Stafful! Microfonul central.

Art. 80 alin. (3) în proiectul de lege are următorul conținut: „Ipoteca imobiliară legală se înscrie în cartea funciară la cererea președintelui asociației de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuție din care rezultă suma datorată cu titlu de restanță. Ipoteca imobiliară legală se radiază la cererea președintelui asociației de proprietari sau a proprietarului, cu consimțământul președintelui asociației de proprietari, dat prin înscris autentic notarial, pe baza chitanței ori a altui înscris prin care asociația confirmă plata sumei datorate.”

Textul amendamentului propus:

„Asociația de proprietari, prin președinte, va înscrie ipoteca imobiliară legală în cartea funciară după 60 de zile de la termenul scandent, respectiv 90 de zile de la afișarea listei, cu notificarea în scris a proprietarului restant cu cel puțin 7 zile înainte, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuție din care rezultă suma datorată cu titlu de restanță. Ipoteca imobiliară legală se radiază la cererea președintelui asociației de proprietari sau a proprietarului, cu consimțământul președintelui asociației de proprietari, dat prin înscris autentic notarial, pe baza chitanței ori a altui înscris prin care asociația confirmă plata sumei datorate.”

Amendamentul vizează completarea textului cu termene clare de la care se poate institui ipoteca imobiliară legală în cartea funciară.

Având în vedere textul proiectului de lege, nu se face nicio referire la un astfel de termen și, practic, pentru orice restanță, indiferent de vechimea acesteia, în momentul în care restanța s-a afișat, se poate deschide procedura de instituire a ipotecii legale, ceea ce credem că, din nou, este în dezinteresul tuturor românilor.

Trebuie clar să se stabilească despre ce datorie este vorba, cât de veche este această datorie și, de asemenea, să se notifice în scris proprietarul privind demararea procedurii de înscriere a ipotecii imobiliare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Voi supune votului dumneavoastră, electronic și cu mâna ridicată.

Vă rog, ultimul amendament. Da?

Microfonul central, doamna senator.

La art. 98 alin. (1) în proiectul de lege avem următorul text:

„Furnizorul serviciilor de utilități are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care se face vinovat de neplata facturilor individuale emise în baza contractelor individuale sau a convențiilor individuale, după caz, mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 de zile de la afișarea listei, cu notificarea proprietarului restant cu cel puțin 7 zile înainte de demararea procedurii de acțiune în instanță.”

Amendamentul are următorul text:

„Furnizorul serviciilor de utilități publice are dreptul de a acționa în instanță proprietarul care se face vinovat de neplata facturilor individuale emise în baza contractelor individuale sau a convențiilor individuale, după caz, mai mult de 90 de zile de la termenul scadent, respectiv 120 de zile de la afișarea listei, cu notificarea proprietarului restant cu cel puțin 30 de zile înainte de demararea procedurii de acțiune în instanță.”

Din nou, este vorba despre revizuirea termenelor. Se propune ca termen de referință 90 de zile de la termenul scadent. Este, de fapt, termenul care era prevăzut de legea care se abrogă prin aprobarea acestui proiect de lege, respectiv Legea nr. 230/2007, și nu vedem motivele pentru care acest termen trebuie să se reducă.

Din nou, este în interesul multor români ca acest termen să se mențină, pentru că este vorba de cele mai multe ori despre situații financiare extreme, când aceste obligații nu pot fi achitate la timp.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins, amendamentul susținut de doamna senator Ramona Dinu.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi. Este înscrisă Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (L142/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnule senator Cseke Attila, microfonul central. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Acum patru săptămâni v-am solicitat în plenul Senatului – și ați binevoit să aprobați – amânarea acestui proiect legislativ și reîntoarcerea la comisiile raportoare, pentru că am dorit să avem un dialog în plus... de a iniția un dialog în plus și de a încerca să ne întâlnim cu toate grupurile parlamentare. Am reușit acest lucru și vă mulțumesc pentru parteneriat, cu excepția unui grup cu care n-am mai reușit să avem această dezbatere, dar ea poate avea loc și după acest vot, ce va fi aici pe acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc pentru acest parteneriat și pentru deschidere.

Credem că am reușit să răspundem la toate întrebările pe care le-ați formulat.

Permiteți-mi să fac o prezentare puțin mai largă a acestui proiect legislativ, având în vedere faptul că în ultimele trei-patru luni proiectul acesta legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca Ziua comunității maghiare a iscat tot felul de dezbateri și de opinii.

În primul rând, vreau să vă spun că data de 15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunității maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de țara, de meleagurile, de continentul pe care trăiește, comunitatea maghiară sărbătorește această zi de 15 martie.

Proclamația de la Pesta din 15 martie, ca idee declanșatoare a Revoluției Pașoptiste Maghiare, conținea revendicări care prefigurau lumea modernă. Libertatea presei, desființarea cenzurii, desființarea iobăgiei, eliberarea deținuților politici sunt câteva dintre elementele principale ale acestei declarații.

Comunitatea maghiară din România a sărbătorit cu demnitate această zi de 15 martie de-a lungul timpului. Doi președinți ai României și 10 prim-miniștri ai României ne-au transmis mesaje în acești 20 de ani în care am sărbătorit împreună cu sute și mii de politicieni ai partidelor românești și conducători ai comunității majoritare. Și le mulțumim tuturor pentru acest lucru.

Am să citesc, cu permisiunea dumneavoastră, câteva din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor de 15 martie. Călin Popescu-Tăriceanu – 2006:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator, pentru intervenție. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Culturii, domnul Alexandru Pugna.

Microfonul 10.

Da?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sărut-mâna, bună ziua, doamnelor! Domnilor senatori,

Așa după cum se știe, România respectă și recunoaște minoritățile naționale ca pe o expresie a bogățiilor culturale și sprijină păstrarea și continuitatea în promovarea elementelor esențiale ale identității minorităților. Am putea spune că, din acest punct de vedere, România se poate constitui într-un model pentru foarte multe țări din comunitatea europeană.

Astfel, așa cum sunt convins că știți, ziua de 18 decembrie este ziua în care sărbătorim minoritățile naționale și a fost stabilită printr-o hotărâre a Guvernului, cea cu nr. 88 din anul 1998 și, cum se știe, există în Parlament un act legislativ prin care se propune, prin lege, ca ziua de 18 decembrie să fie decretată Ziua minorităților naționale din România, ca toate minoritățile să fie sărbătorite în mod egal. Referitor la această propunere legislativă, sunt câteva elemente ce stau sub semnul întrebării, așa cum ar fi:

– cele referitoare la asigurarea fondurilor necesare organizării manifestărilor din bugetele locale și care trebuie să respecte prevederile art. 138 alin. (5) din Constituția României;

– de asemenea, cele referitoare la ziua liberă, care nu sunt clarificate (dacă ziua respectivă este plătită sau nu și ce se întâmplă cu locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă);

– și, de asemenea, cele referitoare la obligativitatea Societăților Române de Radiodifuziune și de Televiziune de a reflecta această zi. Dar, așa cum știm, serviciile publice de televiziune și radiodifuziune au obligația de a reflecta în programele lor toate evenimentele majore de interes național, conform Legii nr. 41/1994, art. 4 alin. (1).

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru drepturile omului și minorități, domnul senator Cârciumaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședințele din data de 7 noiembrie 2017 și, respectiv, 13 noiembrie 2017, membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă, avizele primite, stenograma ședinței plenului Senatului din 16 octombrie 2017 și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc pentru intervenție.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

## Nu?

## Avem.

Stimați colegi, este în regulă, avem intervenții.

Doresc să vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2), pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.

Deci, din partea Grupului PMP?

Din partea Grupului PMP, vă rog, domnule senator Traian Băsescu.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Înțeleg susținerea pe care a făcut-o domnul senator Cseke Attila și sunt convins că și eu aș fi făcut la fel, dacă aveam o inițiativă legislativă.

Nu vreau să înveninez deloc atmosfera, așa că nu voi relua argumentele de la intervențiile mele trecute cu privire la lipsa de oportunitate a acestei legi, la umilința pe care o aducem chiar memoriei celor care au căzut când Ungaria voia să se facă mare pe seama Ardealului.

V-aș mai sublinia însă un lucru, dragi colegi de la UDMR: mai acum câteva luni spuneați că pentru voi Ziua Națională a României nu este o sărbătoare, ci o zi de doliu. De ce vreți să ne faceți nouă zi de sărbătoare o zi..., una din cele trei zile naționale ale voastre? Este doar o întrebare la care nici măcar nu aștept răspuns.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție. Din partea Grupului UDMR, vă rog. Domnul senator László Attila. Microfonul central.

Și, înțeleg, din partea Grupului USR, domnul senator Allen Coliban.

## **Domnul László Attila:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

Memoria nu mă înșală și, dacă îmi permiteți, am să fac o scurtă istorie cum s-a ajuns în această situație.

La începutul mandatului precedent, regretatul deputat Mircovici ne-a semnalat o problemă la nivelul Comisiei pentru cultură. Domnia Sa ne-a semnalat faptul că o serie de autorități se confruntă cu o problemă destul de ciudată. Autoritățile locale, mai precis consiliile locale, au luat decizia să organizeze sau să finanțeze activități ale minorităților din localitățile respective și au venit inspectorii de la Curtea de Conturi și, prin deșteptăciunea Domniilor Lor, au constatat că este o finanțare ilegală, motiv pentru care domnul deputat ne-a solicitat ca să stabilim... ca să adoptăm o lege prin care să stabilim care este ziua națională sau ziua comunității bulgare; și autoritățile pot finanța, pot organiza astfel de manifestări.

După Domniile Lor, după Domnia Sa, au venit cred că sârbii, după aceea au venit și tătarii, și turcii, și celelalte minorități, una câte una, și, din câte îmi amintesc, decizia în Comisia pentru cultură a fost unanimă, decizia în plenul Senatului, în marea majoritate a cazurilor, a fost unanimă. Acum, când am venit noi, atunci... povestim.

Dacă vă uitați un pic în proiectul legislativ, noi stabilim cadrul legislativ: în cazul în care o autoritate vrea, să poată, dacă o instituție vrea, să poată, și atunci când vine o autoritate de control să nu aibă o atitudine sau un punct de vedere că ceea ce nu este interzis nu se poate, pentru că aceste finanțări, aceste organizări ale acestor manifestări s-au făcut în baza hotărârilor de consilii locale.

Vă mulțumesc frumos.

Acesta este apelul nostru către întreg spectrul politic: la pace, la chibzuință și la eforturi comune în direcțiile care ne unesc.

Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Din partea Grupului USL, domnul senator Allen Coliban. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Mai sunt și alte intervenții?

## **Domnul Allen Coliban:**

USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se împlinesc 170 de ani de la „Primăvara Popoarelor”, moment al trezirii conștiinței naționale pentru națiunile europene aflate sub asuprire vreme de sute de ani.

15 martie 1848 este un moment cu dublă semnificație. Această dată marchează aspirațiile naționale ale unui popor ce visa la recunoașterea drepturilor și la autodeterminare, aspirații care, deși similare cu ale românilor, sârbilor, croaților sau ale slovacilor, au fost tocmai motivul de învrăjbire între nații și pretextul sub care s-au comis numeroase atrocități de ambele părți acum 170 de ani. Și totuși 15 martie ar fi putut să reprezinte momentul începutului Europei așa cum o știm astăzi. A fost momentul în care s-au cerut stoparea iobăgiei și drepturi similare. Dacă scrisoarea lui Kossuth Lajos către Avram Iancu, prin care recunoștea nedreptățile făcute românilor din Ardeal, ar fi fost datată la 15 martie și nu ar fi venit mult după aceea, probabil că am fi vorbit despre o sărbătoare a tuturor etniilor. Este trist că în anul 2017, într-o Europă a drepturilor și a păcii, încă mai găsim semințele învrăjbirii pe criterii etnice și nu părem capabili să le stârpim.

## Stimați colegi,

Visez la ziua în care copiii noștri, indiferent de etnie, vor sărbători împreună valorile comune. Visez la ziua în care vom învăța aceeași istorie, una din care extremismul nu va mai face parte, și visez la ziua în care politicienii se vor ridica la nivelul oamenilor simpli, care conviețuiesc în bună pace și bună vecinătate în Transilvania.

Vă spune toate acestea un nepot de moț din Birtin, de lângă Brad, care știe de mic copil imnul lui Avram Iancu, care a fost închinat la Țebea, la mormântul „Crăișorului Munților”, lângă Gorunul lui Horia.

Mă uit în sală și văd frică, frica de tensiunile interetnice, frica de manifestările extremiste într-un context european deja zbuciumat, frica de a pierde voturi. Este o frică pe care nici eu, nici vecinul meu Doniko, nici cumnatul meu Istvan nu o înțelegem.

USR susține democrația și drepturile minorităților. Suntem însă datori să dezamorsăm împreună tensiunile ce decurg din interpretarea diferită a semnificației acestei date și a istoriei comune. Din păcate, mai avem mult de lucru în acest sens.

Înțeleg că Grupul PNL dorește până la epuizarea punctului 6.

PNL-ul are ședință.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. Atunci, voi supune votului dumneavoastră continuarea dezbaterilor până la epuizarea punctului 6 de pe ordinea de zi.

În regulă.

Domnul senator Cseke Attila, în calitate de inițiator. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Ultima intervenție.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea totuși să dau o replică domnului președinte Băsescu, fiind și ultimul vorbitor.

Ne-a întrebat de ce vrem să-i umilim pe români. Aș putea și eu să vă întreb, domnule președinte, dumneavoastră de ce i-ați umilit timp de 10 ani, când ne-ați trimis mesaje de felicitare de 15 martie?!

Bravo!

Eu cred că nu i-ați umilit pe români atunci când ne-ați trimis mesaje de felicitare în cei 10 ani cât ați fost președinte. Și cred și următorul lucru: că abordarea relației românomaghiare și climatul în care se desfășoară relația românomaghiară depind foarte mult de conducătorii celor două comunități și de mesajele pe care le dau acești conducători.

Președintele Traian Băsescu, timp de 10 ani, a dat mesaje coerente, corecte față de comunitatea maghiară, de 15 martie. Din păcate, din punctul nostru de vedere, în cele 4 luni care au trecut, senatorul Traian Băsescu a stricat tot ceea ce a făcut pe acest domeniu președintele Traian Băsescu.

Mulțumesc.

Vă rog. Dreptul la replică. Domnule senator Băsescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vot! Vot! Fără drept la replică.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Domnule Cseke Attila, vreau să ne înțelegem foarte bine: cât am fost președinte, nu am avut nicio înțelegere cu voi, cu UDMR-ul.

Aduceți-vă aminte că la toate alegerile și la toate referendumurile ați susținut bolșevismul biruitor. Și acum faceți același lucru.

V-aș mai spune un lucru. Tot timpul voi avea respect pentru minoritatea maghiară, ca pentru orice altă minoritate, dar niciodată nu voi permite unei minorități să umilească românii. Iar voi, cu propunerea de a face zi națională în România din ziua voastră de 15 martie, asta urmăriți: să umiliți românii, în timp ce le spuneți de la vârful partidului că voi urâți ziua națională a românilor!

Eu nu vreau această dispută, dar vreau să știți că nu puteți păcăli pe nimeni. Știu că vă așteaptă Victoraș, căruia i-am spus la Tușnad: „Atâta autonomie în ungurime câtă la Caracal!” sau ați uitat?! Vă așteaptă să rânjiți – „I-am păcălit pe români, le-am pus ziua în care îi omoram prin Ardeal să fie și ziua lor națională!”.

Mulțumiți-mă... Mulțumiți-vă că vă spunem „La mulți ani!” de zilele pe care vi le autodeclarați ca fiind zilele voastre naționale, nu ni le dați și nouă, că avem ziua noastră – 1 decembrie. Începeți și o respectați și poate mai discutăm.

Vă mulțumesc.

Dreptul la replică. V-aș ruga să nu-i citați numele, ca să fim obligați să mai dăm încă o dată replică la replică.

Vă rog. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar o singură remarcă.

Eu nu am vociferat, domnule președinte, când ați vorbit, v-am ascultat. Așa că vă rog să mă ascultați și dumneavoastră.

## Mulțumesc.

Doar un singur lucru vă spun. Așa cum ați spus tot felul de chestiuni care nu sunt adevărate legat de 15 martie, și acum ați enunțat ceva. Nu ați citit nimic din proiectul legislativ. Nu se propune ca zi națională în România ziua de 15 martie, așa cum nici Ziua comunității tătare și nici cea a comunității rome, pe care le-ați promulgat dumneavoastră, ca președinte

al statului, nu sunt zile naționale. Sunt zile ale comunităților naționale respective.

Mulțumesc.

Domnule senator, nu v-a pronunțat numele, nu cred că este momentul să facem aici o dispută.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Vot! Vot! Vot!

Doamna senator Andronescu, doriți să interveniți? Poate pe procedură.

Doamna senator, am dat cuvântul, inclusiv inițiatorului, pe ultimul punct de vedere. Acum o luăm de la capăt.

Nu, pe procedură, domnule președinte de ședință.

Vă rog, doamna senator, pe procedură.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Eu cred că umilirea oricărui cetățean român de orice cetățean este de neacceptat. Și, din păcate, de multe ori, noi, aici, în țara aceasta, am fost umiliți de români.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Ca să cităm un clasic în viață: „Cu toată dragostea, care era procedura?”

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă, listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Stimați colegi, vă mulțumesc pentru prezență și pentru implicare.

Rămânem pentru sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

## Bună seara, stimați colegi!

Dați-mi voie să începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, și voi fi asistat în seara aceasta de domnii secretari Ștefan Radu Oprea și Ion Marcel Vela.

Pentru început, o rog pe doamna Sbîrnea Liliana și rog să se pregătească domnul Stângă George Cătălin.

## Bună seara!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Am o întrebare adresată domnului ministru Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „Încadrarea grefierilor arhivari pe funcții cu studii superioare”.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că ați fost foarte receptiv, înainte de dezbaterea în Parlament a Legii salarizării unitare, la mesajele sindicaliștilor din ramura personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor de judecată și că ați susținut la acea vreme corectarea grilei de salarizare pentru acest personal, vă semnalez faptul că grefierii arhivari cu studii superioare continuă să fie discriminați, prin interpretarea în defavoarea lor a unor prevederi legale.

Grefierii sunt, după cum știți, o categorie socioprofesională expusă unor condiții de muncă deosebite, care asigură un sprijin logistic special pentru magistrați, având un rol important în desfășurarea optimă a întregii activități de specialitate, indiferent că este vorba despre grefieri de ședință, registratori, arhivari. În acest context, vă întreb, domnule ministru: care considerați că poate fi modalitatea de a li se acorda grefierilor arhivari cu diplomă universitară un tratament corect de către instituțiile în care lucrează, având în vedere că, după toate aparențele, li se refuză un drept pe care l-ar fi câștigat, și anume încadrarea lor pe funcție cu studii superioare?

Cu aleasă considerație, senator PSD, Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Îi rog pe domnul senator Stângă George și, de asemenea, pe domnul senator Lungu Dan să se pregătească.

George Stângă, senator PNL, Circumscripția nr. 18 Galați. Întrebare adresată domnului viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Paul Stănescu.

Obiectul întrebării: „Situația iluminatului public din municipiul Galați”.

Vă aduc la cunoștință situația municipiului Galați, care se află în beznă odată cu venirea întunericului, de aproximativ două luni.

Cea de-a doua licitație organizată de Primăria Galați pentru găsirea unui nou operator care să întrețină iluminatul public este contestată și riscă să aibă soarta primei proceduri, care a fost inițiată în luna august și anulată în luna septembrie.

Este foarte grav ca un municipiu de dimensiunea Galațiului – al șaptelea ca mărime din România, cu o populație ce depășește 240.000 de locuitori – să nu beneficieze de un serviciu vital pentru comunitate, cum este iluminatul public. Lipsa iluminatului public pe timp de noapte într-o localitate este o problemă gravă, la care trebuie găsite soluții în cel mai scurt timp, aceasta reprezentând un factor care încurajează creșterea ratei infracționalității.

Problemele au apărut și s-au înmulțit după ce contractul cu firma care asigură întreținerea sistemului public a expirat, iar licitația organizată de primărie pe SEAP s-a blocat din cauza contestațiilor. Cinic este că autoritățile au reușit totuși să rezolve închirierea beculețelor de sărbători, care costă cât cheltuielile pe trei ani pentru întreținerea sistemului de iluminat public.

## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl gestionați a fost înștiințat despre situația iluminatului din municipiului Galați și despre motivele pentru care nu s-a rezolvat nimic până acum în legătură cu acest serviciu.

Totodată, vă rog să-mi transmiteți ce demersuri va efectua ministerul coordonat de dumneavoastră pentru ca problema acestui serviciu public important pentru comunitatea gălățeană să fie soluționată în timp util.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Gheorghe Baciu, Circumscripția nr. 15 Covasna, Partidul Mișcarea Populară.

Mă adresez domnului ministru Dorel Florian Bodog. Subiectul interpelării: „Remedierea situației asistenței sanitare primare”.

## Domnule ministru,

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Lungu Dan să poftească la microfon și pe domnul senator Baciu Gheorghe să se pregătească.

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

În această seară vin cu o interpelare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministru al culturii și identității naționale, adresată de către subsemnatul, Dan Lungu, senator USR de Iași.

Obiectul interpelării: „Finanțarea producției de filme românești dedicate Centenarului Marii Uniri”.

Stimate domnule ministru,

După cum bine știți, în acest moment se află în Parlament, la inițiativa Guvernului, un Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Printre altele, la art. 35 alin. (2), după lit. c), se introduce o nouă literă – d), cu următorul conținut:

„d) secțiunea filmelor de ficțiune de lung sau scurt metraj tematice;”.

Din expunerea de motive înțelegem că prin această nouă secțiune introdusă se doresc „producția și promovarea producțiilor cinematografice dedicate unor evenimente istorice, precum aniversarea Marii Uniri de la 1918 sau a unor personalități și acțiuni culturale speciale”.

Pornind de la obiectivele propuse, dați-ne voie să constatăm că, alături de filmele de ficțiune de lung sau scurt metraj, ar răspunde, cel puțin în egală măsură, dacă nu chiar mai aplicat, și filmele documentare, care, se pare, au fost omise.

În județul Covasna, în prezent, sunt 100 de medici de familie (55 – în mediul urban, 45 – în mediul rural) care asigură asistența primară a populației. Majoritatea acestora, peste 60%, au peste 60 de ani, împlinind în scurt timp vârsta de pensionare, ceea ce face ca, în perspectivă imediată, la cele trei comune care în prezent nu au medici de familie să se mai adauge încă 23 care riscă să rămână fără cadre medicale, medicina de familie devenind în prezent din ce în ce mai neatractivă pentru absolvenții institutelor de specialitate.

O legislație greoaie, interpretabilă (contractul-cadru și protocoalele cu casele de sănătate) îi obligă să acorde mai mult timp aspectelor birocratice, în defavoarea interacțiunii cu pacienții. Problemele cu care se confruntă, în general, sistemul sanitar din țara noastră (întârzieri cu care se fac programările la analize de laborator sau la cabinetele medicale de specialitate, lipsa medicilor specialiști și a aparaturii medicale de ultimă generație) afectează diagnosticarea la timp a afecțiunilor de care suferă bolnavii. La toate acestea se adaugă inechitățile din grila de salarizare. Creșterea salariilor s-a resimțit doar la veniturile medicilor bugetari din spitale, cei care lucrează în ambulatoriu sau în medicina primară beneficiind de o creștere de 8%, insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor din ce în ce mai crescute.

Vă mulțumesc tare mult.

Vă rog, domnule senator Lupu Victorel, să poftiți la microfon și o rog pe doamna Arcan Emilia, doamna senator Arcan Emilia, să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare domnului Florian Bodog, ministrul sănătății.

Titlul interpelării: „Regionalizarea serviciilor de obstetricăginecologie”.

Stimate domnule ministru,

Ordinul ministrului sănătății nr. 323/2011 precizează metodologia și criteriile minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență. Clasificarea este utilizată pentru stabilirea protocoalelor de transfer interspitalicesc pentru cazurile necritice, pentru planificarea dezvoltării rețelei spitalicești în concordanță cu necesitățile populației, pentru elaborarea propunerilor de modelare a finanțării spitalelor pe nivele de competență și performanță și pentru planificarea achizițiilor de aparatură medicală.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 910/2001, reactualizată în 2006, serviciile de obstetrică-ginecologie au trei niveluri de competență. Nivelul III este nivelul cu cel mai înalt grad de competență și reprezintă maternități regionale. În anul 2001, modelul de regionalizare a spitalelor a fost preluat după modelul european și al Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la nivel național 12 maternități regionale, spitalul clinic de la Iași fiind una dintre acestea și devenind ulterior centru de referință pentru dezvoltarea altor 12 maternități regionale.

Spitalul Clinic de Obstetrică din Iași are arondate trei județe (Neamț, Vaslui și Iași) și înregistrează anual peste 22.000 de nașteri. Fiind centru de nivel III primește toate cazurile dificile din județele arondate, precum și din alte județe ale Moldovei, respectiv sarcini cu patologie, nou-născuți cu patologie care necesită ventilație mecanică. Conform aceleiași Ordonanțe de Guvern nr. 910/2001, evaluarea gradelor de competență a maternităților a fost făcută după gradul de dificultate al cazurilor. În acest caz, Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași are obligația de a primi toate cazurile cu patologie din zona Moldovei.

Evaluarea actuală a spitalelor (după alte criterii care nu țin cont în mod deosebit de complexitatea cazurilor) a clasificat Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași la categoria II M, cu grad înalt de complexitate, ceea ce înseamnă, automat, o reducere a gradului de finanțare, comparativ cu categoria I M. Terapia intensivă neonatală din această unitate medicală a fost prima secție certificată ISO 9001, în anul 2007, și recertificată în anul 2017, ceea ce demonstrează că are posibilități de îngrijire și de tratare a nou-născuților conform standardelor europene, inclusiv ventilație cu frecvență înaltă la nou-născut. În aceste condiții, spitalul ieșean obține aceeași finanțare cu un spital din alt județ al Moldovei care refuză să rezolve cazurile cu grad mare de dificultate.

Vă mulțumesc tare mult.

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe domnul Goțiu Remus Mihai să pregătească două dintre intervențiile Domniei Sale, ca, după aceea, să revină cu a treia.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Felix Stroe, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Când se va circula cu acceleratul de la București la Piatra Neamț în condiții normale?”. Domnule ministru,

În alte vremuri, respectiv până în anul 1989, trenul accelerat din București spre Moldova trecea și pe la Piatra Neamț. În prezent, acesta ne ocolește, mai exact, cetățenii din zonă pot circula cu acceleratul interregio până la Bacău și de acolo sunt nevoiți să ia un tren personal, circulând cu 40 de kilometri pe oră, care, în final, ajunge în două ore de la Bacău la Piatra Neamț.

Am rugămintea să analizați posibilitatea ca trenurile interregio (cu circulație mai rapidă) să ajungă și la Piatra Neamț și să dispuneți, domnule ministru, măsuri care să satisfacă această problemă stringentă a locuitorilor nemțeni, de a circula la standardele timpului în care ne aflăm astăzi.

Cu speranța că avem înțelegere la această doleanță extrem de stringentă a cetățenilor din Neamț, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult.

Vă rog, domnule senator Goțiu Remus Mihai, să poftiți la microfon și îl rog, pentru a doua intervenție, pe domnul senator Stângă George să se pregătească.

## Bună seara!

Interpelarea din această seară este adresată premierului României și Ministerului Cercetării și Inovării, domnului Puiu Lucian Georgescu.

Obiectul interpelării: „«Revoluția fiscală» ucide definitiv cercetarea”.

Stimate domnule prim-ministru Mihai Tudose,

Stimate domnule ministru Puiu Lucian Georgescu,

Cercetarea din România se află într-o situație de subfinanțare cronică, manifestată tot mai pregnant în ultimii nouă ani. Astfel, ținta de 1% din PIB specificată în Legea educației naționale nr. 1/2011 nu a fost niciodată atinsă, iar procentul alocat cercetării în acest an (în jur de 0,22% din PIB) a fost foarte departe de această țintă. De asemenea, proiecte de cercetare care trebuiau evaluate și contractate până în vara anului 2017 nu au fost nici până la această dată demarate, iar evaluarea lor trenează în continuare. Din pricina acestor dificultăți ale sistemului de cercetaredezvoltare, asistăm de mai mulți ani la un exod masiv al cercetătorilor din sistem, cel puțin comparabil cu cel al medicilor sau al asistentelor.

Pentru a compensa măcar în parte lipsa de finanțare a cercetării, s-au luat în ultimii ani două măsuri care să stimuleze acest domeniu:

1. Prima măsură. Prin Legea nr. 305/2009 s-a introdus posibilitatea acordării de avansuri de până la 90% din valoarea etapelor proiectelor de cercetare științifică finanțate prin competiții naționale.

2. Prin Ordinul nr. 2.326/2017 au fost scutite de impozit pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor persoanele care realizează activități de cercetare-dezvoltare și sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare.

Având în vedere modificările sistemului fiscal începând cu anul 2018, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există vreo intenție de a modifica prevederile care asigură posibilitatea acordării de avansuri de până la 90% din valoarea etapelor proiectelor de cercetare științifică finanțate prin competițiile naționale?

2. Ce se va întâmpla cu scutirea de impozit pentru cercetători, recent introdusă, în contextul prevederilor fiscale preconizate să intre în vigoare din 2018, conform Ordonanței de urgență nr. 79/2017?

Vă rog. Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul senator, secretar de ședință în acest moment – și-i mulțumesc pentru asta –, domnul senator Ganea Ion, să se pregătească și Domnia Sa.

Mulțumesc, domnule președinte. Stângă George Cătălin, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Interpelarea este adresată domnului Mihai Tudose, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Respingerea ofertei ArcelorMittal Galați de către Transgaz – SA Mediaș privind proiectul BRUA”.

Stimate domnule prim-ministru,

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz – SA Mediaș a organizat licitația pentru proiectul „Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului național de transport în direcția Bulgaria–România–Ungaria–Austria, lucrările de execuție faza I”.

Licitația respectivă... La licitația respectivă a participat și compania gălățeană ArcelorMittal Tubular Products, singurul producător național de țeavă sudată longitudinal expandată la rece (din România), având ca subcontractori, printre alte companii, societatea Sara – SRL și ca terț susținător – ArcelorMittal Galați.

Oferta companiei gălățene nu a fost selectată de Transgaz.

Din cauza acestui fapt, aproximativ 400 de sindicaliști din cadrul ArcelorMittal Galați și ArcelorMittal Tubular Products Galați, precum și de la subcontractorul Sara – SRL, din Buzău, au protestat în data de 7 noiembrie în fața clădirii Guvernului României. Prin protestul din fața Guvernului, sindicaliștii au vrut să-și exprime nemulțumirea față de neprotejarea industriei de către statul român, ținând cont că la licitația organizată de Transgaz au participat și firme din afara Uniunii Europene, mai exact din China, cu prețuri de dumping, făcând astfel o concurență neloială. În al doilea rând, oamenii luptă pentru păstrarea locurilor de muncă în aceste condiții vitrege, care afectează profund industria producătoare de oțel din România.

ArcelorMittal Tubular Products Galați a livrat în trecut țeavă pentru magistrala de gaz Isaccea–Negru Vodă, în lungime de 470 de kilometri, și, în prezent, furnizează țeavă de gaz pentru clienți din toată lumea. Dar, în momentul de față, din păcate, doar 0,4% din producția de oțel a ArcelorMittal Galați ajunge la clienți din România. Printre multe altele, lucrările la Gazoductul BRUA presupun 475 de kilometri de țeavă sudată, cu un diametru de 800 de milimetri și o grosime de 12–14 milimetri, ceea ce ar reprezenta un front de lucru important pentru agentul economic. ## Domnule prim-ministru,

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să se prezinte la microfon și pe domnul Goțiu, pentru cea de-a doua intervenție, să se pregătească pentru ea.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Cele două întrebări din această seară au un obiect comun, legat de modul în care a fost blocată circulația pe drumul E81, pe Valea Oltului, între Râmnicu Vâlcea și Sibiu.

Prima este adresată Ministerului Administrației și Internelor, doamnei ministru Carmen Daniela Dan, cea de-a doua, Ministerului Transporturilor, domnului ministru Felix Stroe.

Stimată doamnă ministru Carmen Daniela Dan,

Săptămâna trecută, luni, 6 noiembrie 2017, mă aflam într-o mașină, în drum către București, pe drumul european E81, pe Valea Oltului. În jurul orei 18.40, la aproximativ 2-3 kilometri de localitatea Brezoi, din județul Vâlcea, am fost nevoiți să oprim din cauza a ceea ce bănuiam că ar fi fost un accident. După aproximativ 10 minute de așteptare și niciun semn că mașinile ar urma să se pună în mișcare, am sunat la IPJ Vâlcea pentru a cere informații despre timpul pe care ar mai urma să-l mai petrecem blocați în coloană. Am fost informați că ar fi vorba de o oră, dar ni s-a recomandat să sunăm la Poliția Rutieră pentru o estimare mai corectă. Răspunsul primit a fost mult mai optimist, ni s-au comunicat 20 de minute de așteptare. Cele 20 de minute s-au transformat însă în 3 ore. Am reluat apelul la Poliția Rutieră și, pe lângă o nouă estimare a timpului de așteptare, am solicitat mai multe informații despre motivele blocadei.

Astfel, am aflat că:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare se adresează domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății, iar cea de-a doua întrebare se adresează ministrului muncii și justiției sociale.

Prima întrebare, adresată domnul Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății, are ca obiect: „Măsuri pentru stimularea donării de sânge”.

## Stimate domnule ministru,

Unul din zece pacienți care ajung în spitalele din România are nevoie de sânge sau de produse derivate din sânge. Statistic, fiecare om de pe planetă are nevoie pe parcursul vieții cel puțin o singură dată de sânge. Statistic, România este printre ultimele locuri în ceea ce privește donarea benevolă de sânge, iar multe intervenții chirurgicale din țară sunt amânate, iar pacienții cu patologie hematologică nu primesc, uneori, la timp transfuziile strict necesare.

## Noi vă mulțumim pentru operativitate.

Îl rog pe domnul Goțiu să se prezinte la microfon pentru a doua intervenție, atunci.

– în jurul orei 8.00 dimineața a avut loc un accident cu o autocisternă care s-a răsturnat peste parapeți, în șanț;

– cum Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu dispunea de o automacara cu care să ridice autocisterna din șanț, a durat mai multe ore până când s-a găsit una la o firmă privată, a fost închiriată și a fost adusă la locul accidentului;

– în tot acest timp, mai bine de 10 ore, circulația în zona accidentului s-a desfășurat alternativ, pe un sens de drum;

– în momentul în care macaraua a ajuns la fața locului, s-a luat decizia blocării circulației și începerea operațiunii de ridicare și de evacuare a autocisternei;

– la întrebarea de ce s-a luat decizia de a bloca circulația la o oră cu un trafic ridicat și nu s-a amânat către orele nopții, când traficul ar fi fost mult mai redus, răspunsul a fost că: „atunci a ajuns mașina cu macara la fața locului”;

– la întrebarea de ce blocarea drumului nu a fost anunțată din timp prin intermediul mass-mediei (radio, TV, online) și de ce nu au fost trimiși agenți de circulație la intrările pe Valea Oltului pentru a-i informa pe conducătorii auto de blocarea drumului, răspunsul a fost că s-a estimat că intervenția va dura aproximativ 20 de minute (de parcă cei care au luat decizia au absolvit doar grădinița, să nu știe că o asemenea intervenție complexă nu are cum să dureze doar 20 de minute);

– în fine, la întrebarea cine a luat decizia blocării drumului, răspunsul a fost: Poliția Rutieră împreună cu reprezentanții CNAIR.

Care a fost rezultatul acestor decizii de blocare a circulației pe un drum intens circulat, la o oră de trafic maxim, fără anunțarea în prealabil a blocării acestuia? O coadă uriașă, cu mii de mașini, întinsă pe mai mult de 15 kilometri, între localitățile Brezoi și Căciulata, pe un singur sens. Și bănuiesc că o situație similară s-a înregistrat și pe sensul opus. Practic, trei ore pierdute de miile de conducători auto și pasageri din mașinile prinse în blocadă.

O să am o rugăminte. Ca să ne încadrăm cu toții și să nu supărăm pe nimeni, o să vă rog să reveniți.

E același...

Citesc doar întrebarea.

Da, dar..., vă rog, nu așa de... Da?

Mulțumesc.

Vă rog, dacă se poate, nu atât de detaliat, ca să încapă toată lumea în program.

Mulțumesc tare mult.

Referindu-mă la același caz, spun că din explicațiile care mi-au fost oferite de către Poliția Rutieră mi-a atras atenția cea conform căreia CNAIR nu dispunea de utilajul necesar pentru ridicarea autocisternei din șanț. Din informațiile

pe care le-am obținut ulterior, înțeleg că există un contract între CNAIR și o firmă de deszăpezire, în care este prevăzută și obligația pentru societatea respectivă de a asigura deblocarea drumului în cazul accidentelor.

În acest context, domnule ministru Felix Stroe, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cu ce societate are CNAIR contract de deszăpezire pe tronsonul în discuție de pe drumul E81 – Valea Oltului?

2. Care sunt durata și valoarea contractului și când a avut loc licitația de atribuire? Vă solicit să-mi trimiteți documentația aferentă licitației.

3. Ce obligații sunt prevăzute în sarcina firmei de

deszăpezire în cazul producerii de accidente?

4. Care este contractul în baza căruia exista obligația de degajare a cisternei de pe Valea Oltului și cine sunt semnatarii acestuia?

5. Utilajul de degajare la intervenția din seara accidentului menționat mai sus a fost închiriat de către CNAIR sau de către firma de deszăpezire?

6. Care este firma de la care a fost închiriat utilajul folosit

la ridicarea autocisternei?

7. În ce temei legal a fost închiriată macaraua?

8. Care este prețul plătit pentru macaraua închiriată?

De asemenea, vă rog să-mi transmiteți toate demersurile pe care Ministerul Transporturilor le-a făcut în acest an pentru realizarea tronsonului de autostradă Pitești–Sibiu...

Mulțumesc, mulțumesc. Haideți, vă rog, ca să...

...și calendarul de acțiuni pentru finalizarea acestuia. Vă rog să-mi transmiteți răspunsurile la prezenta întrebare în scris.

Mulțumesc tare mult.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

## Mulțumesc.

Înainte s-o invit pe doamna Covaciu Severica Rodica la microfon, aș vrea să-i anunț și pe colegii care au depus la secretariat interpelări: Federovici Doina Elena, Crețu Gabriela, Toma Vasilică, Hărău Eleonora Carmen, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Gorghiu Alina Ștefania, Dumitrescu Iulian, Popa Cornel, Vela Ion Marcel, Cristina Ioan, Cadariu Constantin Daniel, Bulacu Romulus, Dinu Nicoleta Ramona, Wiener Adrian, Dinică Silvia Monica, Marussi George Nicolae, Mihail Radu Mihai, Presadă Florina Raluca, Bădulescu Dorin Valeriu și va urma doamna Covaciu, după ce citesc și colegii care au depus întrebări. Întrebări: Federovici Doina Elena, Mihu Ștefan, Smarandache Miron Alexandru, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Toma Vasilică, Cazan Mircea Vasile, Bulacu Romulus, Nicoară Marius, Șoptică Costel, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Dumitrescu Iulian, Popa Cornel, Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Fejér László Ődőn, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu.

Vă rog, doamna senator, și vă mulțumesc pentru înțelegere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnului Paul Stănescu, vicepreședinte, ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.

Obiectul interpelării: „Recuperare despăgubiri pentru daune produse de mistreți”.

Stimată doamnă,

## Stimate domnule ministru,

Potrivit Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic (Legea nr. 407/2006), constatarea pagubelor produse de invazia animalelor sălbatice și emiterea deciziei de constatare a acestora se realizează în termen de 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită la primărie. Despăgubirile se fac în termen de maximum 30 de zile de la emiterea deciziei de constatare. Ultima modificare a legii datează din decembrie 2016.

La nivelul întregii țări, mii de procese-verbale au fost încheiate, procese-verbale care au angrenat personal din instituțiile publice abilitate pentru constatarea pagubelor, au generat costuri suplimentare prin deplasări, procese care nici până astăzi nu și-au atins scopul, acela al despăgubirii.

În plus, fermierii implicați suportă povara cheltuielilor, a timpului pierdut, precum și a costurilor cu reînființarea culturilor, acolo unde condițiile au permis acest lucru.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să ne comunicați următoarele aspecte:

1. Care este valoarea totală a prejudiciilor produse culturilor agricole, conform proceselor-verbale întocmite pentru fiecare județ în parte?

2. Câte procese-verbale s-au soluționat și care este

valoarea totală a despăgubirilor acordate?

3. Există cadru legislativ care să permită excepția de la penalități privind subvenția pe suprafață pentru terenurile afectate supuse controlului APIA?

4. Când estimați că se va face plata despăgubirilor pentru cei afectați?

Vă mulțumesc.

Severica Covaciu, senator de Maramureș.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, stimată colegă, și eu.

Pentru stenograma ședinței, mai notăm că au fost înmânate două răspunsuri la întrebările puse de colega noastră Siminica Mirea: unul înmânat de către domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și cel de-al doilea răspuns la întrebarea Domniei Sale, a doamnei Siminica Mirea – Laurențiu Niculescu, secretar de stat, din partea Ministerului Mediului.

Și, acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 13 noiembrie 2017.

- O seară bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084198]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/22.XI.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei