Ședință comună a Camerelor

Dezbaterea Proiectului de hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial (adoptat)

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a Legii privind completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (Pl-x 182/2017; L98/2017; adoptată în procedură de drept comun)

107 de discursuri

1. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #3333

   ## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

   V-aș ruga să luați loc în sală, doamnelor și domnilor senatori și deputați.

   Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

   Urmează intonarea Imnului Europei și a Imnului național al României.

2. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #3686

   Domnule președinte al Comisiei Europene,

   - Domnule președinte al Camerei Deputaților,

   - Domnule prim-ministru,

   Domnule fost Președinte al României,

   Doamnelor și domnilor foști prim-miniștri, miniștri,

   Doamnă comisar european,

   - Distinși membri ai Corpului diplomatic,

   Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

   Stimați invitați,

   Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună de astăzi a Senatului și Camerei Deputaților.

   Suntem extrem de onorați de prezența domnului Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, care, cu ocazia vizitei de lucru în țara noastră, și-a exprimat dorința de a prezenta Parlamentului o alocuțiune cu tema „Viitorul Europei”, și țin să subliniez faptul că anul acesta marcăm 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

   Jean-Claude Juncker este unul dintre cei mai longevivi lideri politici europeni aleși în mod democratic. A fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și este unul din artizanii monedei euro și, mai presus de aceasta, un susținător fervent al unei Uniuni Europene unite și echitabile.

   Alegerea Domniei Sale în funcția de președinte al Comisiei Europene, în iunie 2014, a reprezentat un succes al încercărilor de a aduce mai aproape de cetățeni scrutinul european, fiind pentru prima dată în istoria Uniunii când principalele partide europene au desemnat un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei.

   Așadar permiteți-mi să-l invit la tribuna Parlamentului României pe domnul Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

   Domnule președinte, aveți cuvântul.

3. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #5267

   **Domnul Jean-Claude Juncker** _– președintele Comisiei Europene_ **:**

   Domnule președinte al Senatului,

   Domnule președinte al Camerei Deputaților,

   Domnule prim-ministru, cel care este acum în funcție și predecesorii săi,

   Stimate fost Președinte al României, Stimată doamnă comisar,

   Stimate doamne și stimați domni,

   Sunt – se spune întotdeauna acest lucru, dar de această dată este adevărat – foarte bucuros să mă întorc la București, în România, pe care am vizitat-o ultima dată în 2003. Este revoltător că nu am mai venit în România de atâția ani.

   Este o mare onoare pentru mine să mă pot adresa dumneavoastră astăzi, distinși membri ai Parlamentului, reprezentanți ai poporului român, un popor curajos, voluntar, angajat și pe care îl iubesc de atât de multă vreme, dacă nu dintotdeauna.

   În acest an, când serbăm 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, îmi amintesc cu emoție de acel 1 ianuarie 2007, un moment istoric când România s-a alăturat grupului de națiuni europene în sfârșit reconciliate.

   În acea zi am dat definitiv uitării Tratatul de la Yalta, acea sentință funestă din perioada postbelică care dorea scindarea Europei în două tabere și care i-a făcut pe români, precum și pe celelalte popoare din Europa Centrală și de Est să plătească un greu tribut: decenii întunecate, privarea de libertăți, conștiințe încătușate, vise spulberate, biografii și destine atât de frecvent întrerupte, dacă nu chiar distruse.

   Și sunt mândru că am participat la acest moment crucial din viața Uniunii noastre și a României: doresc să vorbesc despre reconcilierea istoriei cu geografia în Europa. Deși oamenii politici își pun rar amprenta asupra istoriei, noi am reușit totuși să înfăptuim, fără îndoială, un lucru important: extinderea UE și aderarea la valorile ei au adus pacea, stabilitatea și libertatea pe continentul nostru.

   Am susținut întotdeauna aderarea României la UE. Așa cum spunea filosoful francez Blaise Pascal, îmi plac lucrurile care merg împreună. România și UE merg împreună pentru că sunt legate printr-un destin comun. V-am sprijinit în parcurgerea acestui lung drum cu modestele mijloace de care am dispus în calitate de prim-ministru luxemburghez, așa cum continui să vă sprijin și astăzi, nu patern, ci ca un frate; vă voi sprijin fratern. Cunosc și am cunoscut președinții și prim-miniștrii României democratice. Și mulțumesc României pentru numeroasele distincții și dovezi de prietenie cu care nu a încetat să mă onoreze.

4. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #11915

   Astfel, voi face totul, împreună cu voi, ca să onorez acest angajament al Comisiei mele. Și aș vrea să subliniez, în denumirea acestui mecanism, importanța cuvântului „cooperare”. Cooperarea înseamnă a acționa împreună pentru atingerea unui scop comun. Încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare nu înseamnă sfârșitul sau regresul

   reformelor. Încheierea MCV înseamnă mai multă cooperare. Aceasta este esențială pentru ca solidaritatea europeană, această legătură bazată pe angajamente și pe interdependența dintre statele membre și popoarele noastre, să se poată dezvolta și să dea roade. Cooperarea reciprocă constituie o prioritate absolută. Știți deja că puteți conta pe sprijinul necondiționat al Comisiei, în special în ceea ce privește fondurile structurale. Și, în ceea ce mă privește, contez pe celeritatea autorităților române și, în particular, a Parlamentului pentru garantarea ireversibilității progreselor realizate.

   Doresc să adaug, în ceea ce privește MCV-ul, că nu trebuie să se creadă că putem oricând adăuga noi criterii și cerințe. Destul! Mecanismul de Cooperare și Verificare se va încheia până în 2019 și nu vor mai fi adăugate noi condiții și cerințe.

5. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #13114

   Încrederea cetățenilor noștri se câștigă prin respectarea independenței justiției și prin separarea puterilor în stat. Sunt aspecte esențiale pentru societatea românească și, în special, pentru tineretul său, atât de numeros și de promițător. Tineretul este atuul cel mai prețios. Un tineret profund atașat democrației și statului de drept. Este o generație tânără care are așteptări, aspirații legitime și ar trebui să se bucure din plin de drepturile garantate tuturor cetățenilor UE și să aibă acces la Spațiul Schengen.

   Pentru că locul natural și meritat al României este în Spațiul Schengen. Criteriile de aderare la Spațiul Schengen au fost clare și nici aici nu trebuie să mai adăugăm noi cerințe. Doresc ca România să devină, cât mai repede posibil, membru al Spațiului Schengen, deoarece o merită.

6. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

   #13935

   Și în acest caz este vorba despre crearea de legături înăuntrul societăților noastre, în ansamblul Uniunii noastre și, de asemenea, cu restul lumii, așa cum am făcut-o recent cu prietenii noștri canadieni. Niciodată nu mi-am imaginat că vom putea ajunge la un acord comercial între UE și Canada fără ridicarea vizelor pentru cetățenii români. M-am luptat pentru asta; canadienii, grație unui efort solidar al statelor membre ale UE, au acceptat acest lucru și mă bucur că românii vor beneficia de acum încolo de aceleași drepturi de liberă circulație ca și ceilalți cetățeni ai UE.

   Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

   Trebuie să dăm cu toții fără încetare ceea ce este mai bun în noi pentru ca acest continent al nostru, care a fost atât de des martirizat și divizat, să fie un artizan permanent al păcii, al coeziunii, al prosperității, în interiorul fiecăreia dintre societățile noastre, în ansamblul Uniunii noastre și în întreaga lume.

   Am încredere că România va apăra această vocație a Europei și că va continua să susțină progresul european, cum a făcut-o adesea în cursul acestor ultimi 10 ani. Este, de altfel, și rațiunea pentru care, trebuie să o spun, am fost surprins de apariția unor neînțelegeri.

   Prin urmare, vreau să fiu clar. În Europa nu există țări inferioare altora. Națiunile sunt egale în drepturi și demnitate. Un popor este un popor, iar o democrație este o democrație. Nu va exista niciodată vreo țară de categoria a II-a sau vreo țară care să fie lăsată de izbeliște pe parcurs. V-o garantez și mi-o asum cu toată răspunderea: atâta timp cât este unită, Europa poate să realizeze lucruri mărețe.

   Am denunțat și am combătut un timp prea îndelungat lipsa de solidaritate și fracturile pentru a le lăsa acum din nou să apară. Europa a fost divizată; ea nu trebuie niciodată să mai fie divizată.

   Viziunea mea în privința viitorului este cea a unei Europe care avansează în comun, însă, iar România o știe foarte bine, putem să avansăm împreună, chiar dacă mergem în ritmuri diferite. Europa cu mai multe viteze există deja. Acest aspect este prevăzut în tratate. Este ceea ce numim cooperarea consolidată. România profită de această posibilitate de a merge înainte pe calea cooperării consolidate, ceea ce nu este întotdeauna cazul pentru statele membre fondatoare. Niciuna dintre aceste cooperări consolidate nu a dat naștere unor noi fracturi.

7. Nicolae Liviu Dragnea

   #24266

   ## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

   Îi mulțumim domnului președinte Jean-Claude Juncker pentru alocuțiunea susținută în cadrul Camerelor reunite și îl invit la tribună pe domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României.

   **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu**

8. Nicolae Liviu Dragnea

   #24582

   **:**

   Domnule președinte al Comisiei Europene, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

   Stimați membri ai Guvernului, Domnule fost Președinte al României, Domnilor foști prim-miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși membri ai Corpului diplomatic, Stimați invitați,

   Tucidide a scris cândva că pentru oamenii politici speranța este un prost sfătuitor. La 16 de ani de la fondarea Comunităților Europene și la 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, este momentul să constatăm că speranțele pe care națiunile occidentale și România, deopotrivă, și le-au pus în procesul de construcție europeană – mai întâi după sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, apoi după căderea zidului Berlinului – s-au dovedit, prin excepție, cel mai bun sfat pe care popoarele Europei l-au primit vreodată de la oamenii lor politici.

   Într-adevăr, locul de naștere a proiectului european a fost gândirea fondatorilor, pe care o cunoaștem sau ar trebui să o cunoaștem. Tratatul și politicile publice pe care le-a pus în mișcare nu au fost decât întruchiparea politică a unei speranțe de felul celor pe care Tucidide le considera amăgitoare, în numele unei raționalități pragmatice. Tucidide le considera amăgitoare, în numele acestei raționalități pragmatice, dar fondatorii au îndrăznit să-și imagineze – deși toate lecțiile istoriei îi descurajau să o facă – că destinul istoric al celor șase țări inițiale este cooperarea în pace

   și libertate și proiectul lor a reușit dincolo de tot ceea ce Adenauer, Schuman, De Gasperi ori Monnet puteau anticipa.

   Un martor indiscutabil al reușitei lor este prezența în Parlamentul României a președintelui Comisiei Europene. Fondatorii nu aveau cum să prevadă cât de eliberator este proiectul pe care l-au gândit.

   Condițiile istorice în care Europa unită a fost întemeiată lăsau în afara domeniului posibilului ideea că națiunile din centrul și estul Europei, aflate sub ocupație și tutelă sovietică, vor deveni vreodată parte a proiectului european. Mai mult chiar, Comunitățile Europene au fost în mod explicit un proiect de solidaritate între națiuni, alternativ față de cel al internaționalei comuniste și al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, celebrul CAER. În bună măsură, procesul de reconstrucție europeană a fost declanșat de cele șase națiuni fondatoare tocmai pentru a îndigui influența în vest a modelului politic și economic totalitar, care, în anii ’50 și ’60, nutrea evidente ambiții de globalizare.

9. Nicolae Liviu Dragnea

   #34194

   Are cuvântul domnul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

   ## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea**

10. Nicolae Liviu Dragnea

    #34320

    **:**

    Domnule președinte al Comisiei Europene,

    Domnule fost președinte Traian Băsescu,

    Domnule fost prim-ministru Adrian Năstase,

    Domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

    Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

    ## Distinși invitați,

    Îi mulțumesc președintelui Comisiei Europene pentru alocuțiunea Domniei Sale și vreau să spun, de la început, faptul că, în opinia mea, este primul oficial european care, în Parlamentul României, vorbește cu respect despre români și despre România.

11. Nicolae Liviu Dragnea

    #34824

    Și pentru aceasta în mine și în Parlamentul României, domnule președinte, veți avea un prieten puternic și statornic, și vă mulțumesc.

12. Nicolae Liviu Dragnea

    #34972

    Observăm azi că Uniunea Europeană trece prin transformări de negândit până acum. Viitorul este renegociat, structurile, instituțiile încep să fie reașezate. Este un moment de răscruce, de schimbare profundă, iar orice situație de acest gen provoacă mereu două tipuri de efecte: pe de o parte, este o teamă firească, pentru că o schimbare înseamnă altceva decât lucrurile cu care suntem obișnuiți, iar, pe de altă parte, este o schimbare de o asemenea magnitudine care poate reprezenta o oportunitate extraordinară.

    Eu cred că în fața acestui moment Uniunea Europeană are șansa de a se relansa, de a deveni mai puternică, mai aproape de cetățenii europeni, de a se debarasa de mecanismele ineficiente și de a accentua aspectele care s-au dovedit de succes.

    România, așa cum știm, nu a fost în Uniune de la început. Nu pentru că nu și-ar fi dorit, ci pentru că în acel moment conjunctura istorică nu a permis acest lucru. În schimb, românii au privit mereu către Uniune ca la un model de succes, un model în care drepturile omului sunt respectate, un model care stimulează o dezvoltare economică sănătoasă, un model politic și social care generează respect și prosperitate. De aceea, spun cu multă convingere că trebuie să ne raportăm la motivele care au stat la baza construcției Uniunii Europene.

    S-a vorbit atunci de necesitatea de a prezerva pacea pe întreg teritoriul european și de a o încuraja la nivel mondial. S-a vorbit despre necesitatea de a crea o forță economică mai puternică, pregătită să facă față provocărilor pe plan mondial. S-a vorbit atunci de unificarea statelor membre, pe cale democratică, despre reducerea decalajelor dintre state, pentru a genera prosperitate pentru toți cetățenii europeni.

    Acestea au fost obiectivele stabilite atunci de „părinții” Uniunii. Aceste motive sunt la fel de actuale și azi. Se regăsesc și în Declarația de la Roma, din 25 martie 2017, semnată și asumată de toate statele membre.

    În primul paragraf al declarației se vorbește despre „...o Uniune unică, cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, a libertății, a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, o forță economică majoră, cu niveluri neegalate ale protecției sociale și bunăstării”.

13. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #40572

    Stimați colegi,

    Potrivit celor convenite în ședința Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor tuturor grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului, în această ședință vor avea intervenții reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, având alocate câte 4 minute.

    Domnul Liviu Dragnea a vorbit și în calitate de reprezentant al Grupului PSD, după cum și eu am vorbit în calitate de reprezentant al Grupului ALDE, așa încât rămân celelalte patru partide parlamentare, plus Grupul minorităților, să se exprime.

    La cuvânt are rândul acum doamna Raluca Turcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

14. Raluca Turcan

    #41290

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Domnule președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,

    Stimați invitați,

    Stimați membri ai Guvernului,

    Dragi colegi senatori și deputați,

    Salut prezența președintelui Comisiei Europene în Parlamentul României la această dezbatere privind viitorul Europei.

    Această dezbatere vine într-un moment foarte bun, un moment de bilanț, după 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană, 10 ani în care Uniunea însăși a cunoscut provocări majore.

    Era necesară o extindere a dialogului pe temele fundamentale de care depinde evoluția Uniunii în următorii ani, mai ales în contextul dificil actual, atât de aglomerat de provocările cu care ne confruntăm: migrație, securitate, Brexit-ul, piața comună.

    Nu mai puțin îngrijorătoare sunt criza evidentă de încredere în proiectul european a unei părți a cetățenilor Uniunii, precum și ascensiunea discursului populist și a proiectelor politice izolaționiste.

    Alegerea președintelui Macron, în Franța, ne dă motive de speranță și încredere că populismul va fi domolit. Este nevoie de un leadership puternic și nevulnerabil, la nivelul liderilor Uniunii Europene. Așadar se împlinesc 10 ani de când România este membru al Uniunii Europene. Acest deceniu a fost benefic pentru dezvoltarea României și modernizarea unor importante domenii ale societății.

    Pentru România, Uniunea Europeană a fost o adevărată forță a binelui, o familie, un ghid, un factor de presiune pozitivă pentru a ridica standardele în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește viața publică. După cum, la fel, prezența României a fost benefică pentru Comunitatea Europeană. România și-a marcat locul prin responsabilitate, predictibilitate și un atașament total față de Uniunea Europeană. Sunt 10 ani în care România a făcut eforturi de aliniere la politicile comune, de transpunere a directivelor europene în legislația națională și de absorbție a fondurilor de coeziune puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

    În acești 10 ani, România a demonstrat, fără doar și poate, că este un partener de încredere al Uniunii Europene, aproape religios proeuropean, cu un angajament ferm de asumare totală a integrării.

15. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #45666

    Mulțumesc.

    Are cuvântul domnul Nicușor Dan, din partea USR. Și vă rog să vă încadrați în cele 4 minute alocate.

16. Nicușor Daniel Dan

    #45837

    ## **Domnul Nicușor Daniel Dan:**

    Stimate domnule președinte al Comisiei Europene,

    Permiteți-mi să salut prezența dumneavoastră la București, în numele partidului Uniunea Salvați România.

    Ne bucurăm că ați dorit să vă adresați Parlamentului României, printr-un discurs pe o temă – „Viitorul Europei” – care ne preocupă în cel mai înalt grad, în calitate de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii.

    La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem să facem un bilanț al progreselor pe care România le-a înregistrat grație acestei apartenențe.

    Dacă însă aderarea României la Uniune nu a adus toate beneficiile pe care cetățenii le-au așteptat, asta se datorează în mare măsură partidelor care au guvernat în ultimii 10 ani. Ele trebuie să-și asume, printre altele, pașii ezitanți în lupta împotriva corupției, incapacitatea de a accesa la maximum fondurile europene, inexistența unui calendar pentru aderarea la zona euro și lipsa unui profil european mai activ pentru România.

    Pe de altă parte însă, există un puternic atașament al cetățenilor români la valorile europene. Și l-am văzut la începutul acestui an, într-un context pe care cred că-l cunoașteți foarte bine, când, în mod spontan, sute de mii de cetățeni și-au manifestat apartenența la spațiul de valori european. Săptămâni în șir au demonstrat în stradă pentru valorile statului de drept, ale democrației, solicitând respectarea unui principiu care spune că nimeni nu este mai presus de lege.

    Steagul României și cel al Uniunii Europene, create de cetățenii români în acele zile și nopți, au făcut breaking news în întreaga lume și au transmis un exemplu de civism european, într-o Europă amenințată de euroscepticism, de populism și de naționalism.

    Uniunea Salvați România este un partid născut din societatea civilă, partid format din oameni care n-au mai făcut politică și care au intrat în politică pentru a rezolva problemele acute ale societății, pe care vechile partide nu au avut voința să le rezolve.

    Uniunea Salvați România susține o integrare cât mai puternică a României în construcția europeană.

17. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #48780

    Urmează la cuvânt domnul senator Traian Băsescu, din partea PMP.

18. Traian Băsescu

    #48902

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte Jean-Claude Juncker, Domnule președinte al Camerei, Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor parlamentari,

    Este un moment important și cred că toți avem câte ceva de povestit, chiar și Adrian Năstase, care nu va lua cuvântul, din câte știu protocolul – care este cel care, cu Guvernul lui, a încheiat negocierile de aderare.

19. Traian Băsescu

    #49381

    Eu...

20. Traian Băsescu

    #49401

    Eu sunt...

21. Traian Băsescu

    #49425

    Stați, că n-am terminat, s-ar putea să...

22. Traian Băsescu

    #49480

    să nu mai aplaudați, îndată...

    Este aici Jean-Claude Juncker, cel care a semnat, în numele Uniunii Europene, Tratatul de aderare, pe 25 aprilie 2005, la Luxembourg.

23. Traian Băsescu

    #49659

    Este aici premierul care a semnat Tratatul de aderare, Călin Popescu-Tăriceanu...

24. Traian Băsescu

    #49755

    , tot la 25 aprilie 2005, la Luxembourg.

    Și, cu voia dumneavoastră, și președintele care a semnat...

25. Traian Băsescu

    #49870

    , la 25 aprilie, Tratatul de aderare. Să-i mulțumim lui Dumnezeu că suntem toți în viață, după 12 ani.

    Aș mai puncta câteva elemente care au însemnat momente importante la care am avut șansa să particip, reprezentând România.

    Îmi aduc aminte de momentul 25 martie 2007, la Berlin, când se celebrau 50 de ani de la înființarea Uniunii Europene și când, printr-o declarație, se prefigura, practic, modificarea, revizuirea tratatelor constitutive.

    Îmi aduc aminte cu plăcere de efortul extraordinar care a urmat Declarației de la Berlin, din 2007, pe tot parcursul anului, în toate consiliile europene, când, articol cu articol, a fost revizuit Tratatul fondator Schengen–Roma și s-a ajuns la forma pe care, în luna decembrie 2007, o semnam alături de Jean-Claude Juncker și de toți ceilalți reprezentanți ai statelor membre. Semnam ceea ce astăzi se numește Tratatul de la Lisabona.

    Am avut onoarea să fiu parte și a negocierilor, articol cu articol, ale noului tratat, dar și a acestor momente care, cu certitudine, prefigurează și viitorul. De ce? Pentru că anul acesta s-a semnat o declarație, pe care și președintele nostru a semnat-o – Declarația de la Roma –, în care s-a stabilit că pot exista și evoluții paralele, cu intensități și viteze diferite, ceea ce eu consider că este foarte corect, pentru că vor fi catalizatorul evoluției Uniunii Europene, și accesul la grupuri care vor avea opțiuni diferite va rămâne deschis.

    Convingerea mea este că Declarația de la Roma va genera o nouă revizuire a tratatului. A tratatului care acum se numește Tratatul de la Lisabona.

    Dragi colegi,

    Spre deosebire de antevorbitorii mei, eu sunt un optimist – legat de evoluțiile Uniunii Europene. Și convingerea mea este că depinde de noi unde vrem să fim în interiorul Uniunii Europene.

    Nu voi ezita să susțin că Uniunea Europeană este, în primul rând, o realitate care vorbește de la sine despre puterea solidarității și despre pace. Dacă pe continentul european s-a găsit o formulă garantată a păcii și, pe urmă, a prosperității, aceasta este Uniunea Europeană. Și avem obligația ca, prin toate acțiunile noastre, nu să o punem

26. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #55870

    Domnule președinte,

    A trecut de trei ori timpul, scuzați-mă...

27. Traian Băsescu

    #55992

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Da, dar am spus lucruri mai interesante decât dumneavoastră.

28. Traian Băsescu

    #56096

    Este în regulă.

29. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #56115

    Acestea, cu CAER-ul și IMGB-ul, mai ales...

30. Traian Băsescu

    #56217

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Este în regulă. Mai dați-mi un minut, ca să fac închiderea...

    Deci cred că integrarea este cuvântul de ordine, și nu să privim, ia, uite, se formează Grupul euro! Să intrăm în euro! Este apelul meu, astăzi, la moment aniversar.

    Și mai sunt câteva lucruri. Spațiul Schengen. Păi, ne faceți că am uitat. Și am un martor aici. România trebuia să înceapă procesul de intrare în Schengen în octombrie 2012. Nu vreau să vă amintesc de ce s-a suspendat. Dar am luat-o de la capăt. Trebuie să dovedim că suntem stat de drept, pentru că, tehnic, îndeplinim toate condițiile. Și eu cred că inclusiv anul acesta se poate discuta de intrare cu frontierele aeriene, undeva în octombrie, la schimbarea fusului orar.

31. Traian Băsescu

    #56964

    Nu văd de ce ezităm să implementăm Agenda Uniunii Europene 2020. Este unul dintre instrumentele care împing țările la convergență.

    Altfel spus, dragii mei, cu Uniunea Europeană, dacă vrem să fim la un loc cu toți ceilalți, trebuie să fim cinstiți și să ne facem propriile obligații.

    Vă mulțumesc.

32. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #57279

    Urmează la cuvânt domnul Kelemen Hunor, din partea Grupului UDMR.

33. Kelemen Hunor

    #57403

    ## **Domnul Kelemen Hunor:**

    Stimate domnule președinte al Comisiei Europene, Domnule președinte al Senatului,

    Domnule președinte al Camerei Deputaților,

    Domnule prim-ministru,

    Doamnelor și domnilor miniștri,

    Stimați colegi deputați și senatori,

    Pregătindu-mă pentru această zi, am vrut să văd mai întâi ce prevedeau documentele noastre, nu acum 10 ani, în momentul aderării la Uniunea Europeană, ci acum mai bine de 27 de ani, imediat după căderea comunismului. Și vorbesc de documentele Uniunii Democrate Maghiare din România.

    În prima Declarație de program, din 13 ianuarie 1990, am găsit și primul deziderat ferm, care se referă la democratizarea țării și aderarea sa la structurile euroatlantice.

    Convingerea noastră nu s-a schimbat. Viitorul României trebuie proiectat în continuare într-o uniune cât mai puternică. Istoria ne-a demonstrat: dinspre Est niciodată n-a venit nici libertate, nici prosperitate, nici securitate. Și totuși a existat o singură excepție: Securitatea comunistă. Și ne-a marcat foarte, foarte adânc.

    După 10 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, trebuie să ne punem câteva întrebări și trebuie să avem și răspunsurile.

    Prima. Ce s-a întâmplat cu așteptările cetățenilor noștri? În ce măsură suntem responsabili pentru eventualele dezamăgiri?

    Cei care au avut așteptări realiste nu au avut prea multe motive de dezamăgire. Responsabili pentru eventualele dezamăgiri, în mare parte, suntem noi înșine. Dar trebuie să spunem fără nicio reținere și faptul că există o doză de frustrare, din cauza aplicării dublei măsuri, cu care am fost tratați nu o singură dată.

    Însă dacă facem o comparație, cum arăta România înainte de aderare și cum arată la 10 ani după, diferența este atât de mare, încât nici nu merită să intrăm în detalii.

    A doua întrebare. Ce credem despre viitorul Uniunii, ce așteptări avem și cu ce putem contribui noi înșine la procesul de transformare, la reformele care nu pot fi amânate?

    Răspunsul meu este fără echivoc. Avem nevoie de mai multă Europă. Avem nevoie de o Europă profund reformată, o Europă mult mai aproape de cetățenii săi. În contextul competiției globale, doar o Uniune mai puternică poate ieși învingătoare și poate asigura pacea, stabilitatea, prosperitatea și libertatea cetățenilor săi.

34. Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

    #61820

    Mulțumesc.

    Și îl invit acum pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităților.

35. Varujan Pambuccian

    #61980

    ## **Domnul Varujan Pambuccian:**

    Vă mulțumesc, domnule președinte.

    Și îmi cer scuze pentru vocea pe care o am acum, se mai întâmplă.

    Domnule președinte al Comisiei,

    Domnilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, Stimați colegi,

    Uniunea Europeană este o construcție politică naturală, pentru că este o construcție politică realizată în jurul unui ADN cultural comun. Și lucrul acesta este un lucru important, de neînlăturat și de netransformat prin mutații.

    Este o construcție naturală, realizată după un moment foarte urât, un război care a divizat Europa în două: într-o Europă beneficiară a Planului Marshall și o Europă beneficiară a Planului Stalin, care aparent a încercat să inducă mutații în acest ADN comun, dar n-a reușit.

    Ar fi foarte greșit ca aceste mutații să le realizăm acum noi, crezând că vitezele pot fi diferite, că există diferențe foarte mari între locuri, pentru că nu este așa.

    Din păcate, am ratat un moment important – cel al Constituției europene. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mai încercăm încă o dată. Asta nu înseamnă că o construcție asemănătoare cu a unui stat federal nu trebuie încercată și ea, la rândul ei. Pentru că, în asemenea construcții, felul în care se dezvoltă fiecare parte este mult mai firesc, mult mai legat de diversitatea pe care o aduce în construcția generală și mult mai benefic.

    Vine o perioadă în care întreaga lume va trece prin transformări majore. Ele se întâmplă oricum. Vin din felul în care a progresat tehnologia, vin din felul în care se schimbă societatea. Vine o perioadă în care mutații mari se petrec la nivelul modului în care se produc bunurile și al modului în care sunt livrate serviciile și asta poate să însemne foarte mult șomaj sau poate să însemne o oportunitate extraordinară.

    Cred că ne concentrăm foarte mult pe lucruri care țin mai degrabă de trecut, decât pe cele care ar trebui să țină de viitor, de cât de integrați ar trebui să fim, de cum ar trebui să regândim învățământul, cercetarea, în așa fel încât să contăm în lumea aceasta în care intrăm acum, de felul în care ar trebui să gândim zonele în care ne putem specializa, dominând domeniile respective, în lumea în care intrăm acum.

36. Nicolae Liviu Dragnea

    #65485

    ## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

    Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

    Noi avem o datorie de onoare față de domnul președinte Jean-Claude Juncker. Îl rog pe fostul prim-ministru, Victor Ponta, să o exprime în câteva cuvinte.

37. Victor Viorel Ponta

    #65728

    ## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

    Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, o să vorbesc cumva în numele premierilor care ar fi trebuit să vorbească, și nu pot.

    Astăzi, în Parlament au fost două momente istorice.

    În primul rând, s-a adresat României domnul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, un adevărat prieten al României, și-i mulțumesc pentru asta.

38. Victor Viorel Ponta

    #66123

    Al doilea moment istoric a fost acela în care domnul Băsescu a recunoscut rolul lui Adrian Năstase în integrarea noastră în Uniunea Europeană.

39. Victor Viorel Ponta

    #66280

    Eu zic să le remarcăm pe ambele.

40. Victor Viorel Ponta

    #66327

    Și, în acest scop, vreau să mai restabilesc un adevăr. În 2014, România a obținut cel mai important portofoliu în cadrul Comisiei Europene, portofoliul dezvoltării regionale, pentru doamna comisar Corina Crețu, căreia îi mulțumesc pentru tot ce a făcut.

41. Victor Viorel Ponta

    #66595

    Și, chiar dacă se supără domnul președinte Băsescu, acest portofoliu l-am obținut datorită domnului Jean-Claude Juncker. Și-i mulțumesc pentru asta.

42. Nicolae Liviu Dragnea

    #66810

    ## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

    ## Mulțumesc. Stimați colegi,

    În încheiere vreau să-i mulțumesc domnului președinte Juncker pentru prezența, astăzi, în Parlamentul României, să-l asigur că, dacă a întârziat la întâlnirea cu domnul președinte Iohannis, să-i transmită că din cauza noastră, nu datorită, din cauza noastră a întârziat. O să se supere pe noi, dar vă asigur că o să-i treacă.

    Vă mulțumesc foarte mult.

    PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ

43. Petru Gabriel Vlase

    #67601

    Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. În 5 minute începem ședința comună.

    Vă rog să luăm loc în bănci, stimați colegi. Secretarii de ședință, la prezidiu. Reluăm lucrările.

    Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună stabilită de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

    Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi, în forma distribuită?

    Domnule Ciolacu, vă rog.

    săptămâna trecută, pe regulament, pentru a schimba ordinea și să vă puneți în acord cu legea.

    Este o făcătură cap-coadă și demonstrați, dragi colegi de bună-credință, că voturile pe care dumneavoastră le dați aici, în Parlament, nu fac doi bani în viziunea celor care folosesc Parlamentul pentru a-și atinge scopurile meschine.

    Mulți dintre dumneavoastră ați fost prezenți și ați votat. Și votul dumneavoastră, dat în mod corect, este acum anulat, doar pentru că nu le-a ieșit jocul până la capăt, săptămâna trecută, să voteze și modificările la statut. Ba, mai mult decât atât, unii dintre cei care decid pentru dumneavoastră au încurcat puțin ordinea acestor puncte pe lista de proiecte de pe ordinea de zi.

    Este inadmisibil ce ați făcut. În mod normal, toate voturile ar fi trebuit să fie împotrivă, așa cum a votat Partidul Național Liberal.

    O să vă demonstrez că prin ceea ce faceți dumneavoastră încălcați decizii ale Curții Constituționale și jurisprudența de la Curtea Constituțională și intrați – cei mai mulți dintre dumneavoastră – într-un joc fără temei legal...

44. Petru Gabriel Vlase

    #69235

    Încheiați...

45. Ion Marcel Ciolacu

    #69285

    Am pe procedură, domnule președinte de ședință. Conform art. 123 alin. (4), contest numărarea votului de la plenul reunit de marți, 9.05.2017, cu privire la modificarea și completarea art. 9 al Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, și propun reintroducerea pe ordinea de zi.

    Mulțumesc.

46. Petru Gabriel Vlase

    #69644

    ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

    Mulțumesc.

    Votăm pentru reintroducerea pe ordinea de zi. Vot, vă rog. Pentru? Cine este pentru? 242 de voturi pentru. Împotrivă? 86.

    Abțineri? Abțineri? Nu. Nu sunt.

    Am repus pe ordinea de zi și propunerea de reluare a procedurii de vot asupra Proiectului de...

47. Petru Gabriel Vlase

    #70029

    Vă rog. Vă rog.

48. Raluca Turcan

    #70047

    ## Stimați colegi,

    Ceea ce a propus colegul nostru de la PSD, astăzi, arată că nu există nicio limită în folosirea în interes politic personal a instituției Parlamentului României. O să vă explic exact de ce.

    Pentru a face posibilă înființarea unei comisii de anchetă butaforie, pentru a ascunde nereușitele guvernamentale și lupta împotriva justiției pe care PSD-ul o duce, ați avut nevoie de trei instrumente. Două sunt legate de modificarea regulamentului și unul de modificarea statutului. Săptămâna trecută ați rămas fără cvorum. Ca atare, pentru a merge compact cu votul la regulament și statut – că, în mod normal, trebuia votat statutul și apoi regulamentul –, dumneavoastră astăzi vă anulați votul pe care l-ați dat în mod legitim,

49. Raluca Turcan

    #70821

    ...într-un joc demagogic...

50. Petru Gabriel Vlase

    #70880

    Vă rog...

51. Raluca Turcan

    #70927

    ...pe care șefii dumneavoastră îl fac.

52. Petru Gabriel Vlase

    #70997

    Vă rog...

53. Raluca Turcan

    #71044

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Așadar, suntem împotrivă și vom vota împotrivă.

54. Petru Gabriel Vlase

    #71139

    ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

    ## Mulțumim.

55. Petru Gabriel Vlase

    #71203

    Vă

56. Vot · Amânat

    Aprobarea modificării ordinii de zi

57. Petru Gabriel Vlase

    #72062

    Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea art. 9 al Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

    Vă rog să votați.

    Cine este pentru? 242. Împotrivă? 86.

    Abțineri? Nu sunt. Adoptat. Continuăm.

    Punctul 3 al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale... Explicarea votului.

58. Raluca Turcan

    #72416

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Bănuiesc că mulți dintre dumneavoastră vă grăbiți să mergeți la recepția de la Cotroceni. Aveți aici...

59. Raluca Turcan

    #72574

    Aveți aici contestațiile la Curtea Constituțională, pe care PNL le-a redactat pentru a contesta modificarea Regulamentului Camerei Deputaților..., Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului, precum și modificarea Statutului senatorilor și al deputaților.

    Și-i rugăm pe toți colegii care nu împărtășesc moțiunea prin care... sau modul prin care cei din majoritatea parlamentară, într-o coaliție nefericită și cu UDMR-ul, au decis să modifice legi în vigoare pentru a răspunde unui scop meschin și pe care îl voi detalia în continuare, când vom vota comisia de anchetă...

    Așadar – mă uit și înspre colegii de la USR, și înspre colegii de la PMP –, considerăm că aceste trei modificări trebuie contestate.

    Și, cu siguranță, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională până acum, vă vom demonstra că veți rămâne fără suport legal pentru ceea ce vreți să faceți în comisia de anchetă.

60. Petru Gabriel Vlase

    #73493

    ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

    Mulțumim.

61. Petru Gabriel Vlase

    #73563

    3. Proiectul de hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial; cu raport comun suplimentar al Comisiilor juridice.

    Proiectul de hotărâre și raportul au fost distribuite și afișate pe paginile de internet.

    Domnule Nicolicea, vă rog, raportul comun, din partea Comisiilor juridice.

62. Eugen Nicolicea

    #74009

    Raport comun suplimentar asupra Proiectului de hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial În ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 26 aprilie 2017, plenul a hotărât retrimiterea Proiectului de hotărâre pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru

    verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, pentru o nouă examinare și întocmirea unui raport comun.

    În conformitate cu prevederile art. 11 și 12 din Regulamentul activităților comune, Comisiile juridice reunite au fost sesizate de Birourile permanente, în data de 20 aprilie, și au întocmit un raport comun prin care au adoptat aceeași hotărâre, cu amendamente.

    Comisiile au reexaminat această documentație transmisă în data de 20 mai.

    Cu majoritate de voturi, s-a adoptat raportul suplimentar favorabil asupra acestui proiect de hotărâre.

    Amendamentele respinse sunt în anexa nr. 2. Amendamentele admise sunt în anexa nr. 1.

    Semnează: președinte, Eugen Nicolicea; președinte, Șerban Nicolae.

63. Petru Gabriel Vlase

    #75287

    Mulțumesc.

    Invit liderii grupurilor pentru a face nominalizări pentru componența comisiei, inclusiv cele pentru biroul comisiei. Grupul PSD?

    Spuneți, vă rog, doamnă Turcan.

64. Raluca Turcan

    #75499

    În mod normal, propunerile pentru această comisie ar trebui făcute după ce se votează înființarea comisiei.

65. Petru Gabriel Vlase

    #75638

    Domnul Nicolicea.

66. Eugen Nicolicea

    #75693

    Componența e parte integrală din hotărâre.

67. Petru Gabriel Vlase

    #75769

    Bun. Începem dezbaterile generale.

    Între timp, liderii grupurilor, depuneți lista la secretariat. Comentarii de ordin general, vă rog?

    Dezbateri generale la proiectul de hotărâre? Doamna Turcan.

68. Raluca Turcan

    #76003

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Dragi colegi parlamentari,

    Partidul Național Liberal va vota pentru înființarea acestei comisii.

69. Raluca Turcan

    #76155

    Cu o singură condiție: domnul Dragnea să ne demonstreze cum a reușit să transforme „camioanele de probe” privind fraudarea alegerilor din 2009, către Curtea Constituțională, în două bibliorafturi.

    Dacă domnul Dragnea va reuși să ne demonstreze această scamatorie, care probabil l-a marcat mulți ani după aceea și care probabil i-a transformat viața în coșmar, Partidul Național Liberal ar putea lua în calcul să voteze această butaforie de comisie de anchetă pe care dumneavoastră doriți s-o faceți.

    De altfel, credem că acelea au fost primele zile ale domnului Dragnea în care a început să creadă că o ocultă îl pândește de după colț. Era încurajat și de domnul Tăriceanu, care avea timp, în anul 2009. Acea ocultă domnul Dragnea consideră că l-a făcut de rușine, pentru că i-a transformat camioanele în două bibliorafturi.

    Cum se putea să i se întâmple lucrul acesta tocmai Domniei Sale, căpitan de județ, șef de campanie electorală, care s-a dovedit că l-a trădat pe domnul Geoană, ulterior trădându-l și pe domnul Ponta? Au fost două demersuri pe care, din nefericire, le-am văzut prezente în interiorul PSD, care acum, în loc să se ocupe de guvernare, este măcinat de niște probleme care nu au nicio legătură cu interesul public.

70. Raluca Turcan

    #77409

    Probabil că și americanii au fost de vină, care au conspirat cu like-urile pe Facebook împotriva domnului Geoană.

71. Raluca Turcan

    #77549

    Vă întrebăm...

72. Raluca Turcan

    #77590

    E amuzant. E amuzant să vedeți...

73. Raluca Turcan

    #77650

    Îmi permiteți să avem câteva minute la dezbateri generale?

74. Petru Gabriel Vlase

    #77711

    ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

    Dezbateri generale. Vă rog, doamnă deputat.

75. Petru Gabriel Vlase

    #77806

    Vă rog... Vă rog...

76. Raluca Turcan

    #77828

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Suntem la dezbateri generale. Și vă întrebăm, la dezbateri generale, cum ați putea dumneavoastră să anticipați finalitatea acestei comisii de anchetă. Puteți să răspundeți celor care vă privesc ce finalitate ar putea avea această comisie de anchetă?

    Există o anchetă declanșată de Parchet, există o validare a rezultatului alegerilor de către Curtea Constituțională. Ce e drept, există și niște suspiciuni aruncate în spațiul public de niște oameni aflați ei înșiși în dosare penale.

77. Raluca Turcan

    #78358

    Cum vă imaginați dumneavoastră că veți putea să influențați rezultatul unui vot pe care l-ați dat în 2009?

    Există un scop ascuns, pe care l-am menționat, și acela este de a face presiuni asupra magistraților. Pentru că, în toate modificările pe care dumneavoastră le-ați efectuat astăzi, ați creat breșe, astfel încât magistrații să se subordoneze Parlamentului. Nu vă dați seama ce precedente ați realizat prin voturile pe care dumneavoastră le-ați dat.

78. Petru Gabriel Vlase

    #78817

    Vă rog să încheiați.

79. Raluca Turcan

    #78875

    ## **Doamna Raluca Turcan:**

    Așadar, Partidul Național Liberal...

80. Raluca Turcan

    #78957

    respinge înființarea acestei comisii de anchetă. Vom avea membri în această comisie de anchetă, care să vă demaște, zi de zi, ședință cu ședință...

81. Raluca Turcan

    #79122

    , această impostură pe care, din nefericire, unii dintre dumneavoastră sunteți în situația să o efectuați la comanda șefilor dumneavoastră.

82. Petru Gabriel Vlase

    #79264

    Mulțumesc. Domnul senator Băsescu.

83. Traian Băsescu

    #79336

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Nu vă temeți, nu vă fac nimic. Deci... Domnule președinte,

    Doamnelor și domnilor colegi,

    Vă propun ca această comisie, primul lucru pe care să-l facă, să socotească voturile după procesele-verbale care se află deja arhivate. Buletinele de vot nu mai pot fi renumărate, pentru că înțeleg că nu mai există.

    Dar aveți obligația, dacă vreți să fiți cinstiți, să începeți cu reevaluarea proceselor-verbale din secțiile de votare. Acesta este primul lucru pe care vi-l cer.

    Al doilea lucru pe care vi l-aș cere este, dacă se poate, să nu ajungeți la concluzia că Mircea Geoană este președinte

    azi, vă rog frumos.

84. Traian Băsescu

    #80000

    L-ați pune într-o situație stânjenitoare pe domnul Iohannis, care ar trebui să plece la Sibiu, până își face acesta mandatul.

85. Traian Băsescu

    #80147

    Mulțumesc.

86. Petru Gabriel Vlase

    #80161

    Mulțumim. Grupul USR. Domnul Stelian?

87. Stelian Cristian Ion

    #80236

    ## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

    Vă mulțumesc.

    USR va vota împotriva acestui proiect, deoarece consideră că el contravine dispozițiilor constituționale.

    USR consideră că lămurirea unor aspecte controversate legate de corectitudinea procesului electoral ar fi fost, de principiu, una benefică.

    În cazul acestei comisii de anchetă însă, nu putem ignora faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declanșat o anchetă judiciară care vizează exact faptele care ar face obiectul anchetei parlamentare.

    Orice anchetă parlamentară ar trebui să înceteze de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei.

    Această regulă este conformă cu principiul separației puterilor în stat. Activitatea Legislativului nu poate interfera cu activitatea puterii judecătorești. Organele judiciare sunt cele care au cele mai potrivite și eficiente mijloace de anchetă, în scopul aflării adevărului, fiind totodată organe independente din punct de vedere politic.

    Pe de altă parte, un organ parlamentar are un caracter eminamente politic, iar aflarea adevărului este influențată inevitabil de această împrejurare.

    În final, concluzia anchetei parlamentare va fi tranșată printr-un vot.

    Amendamentul propus de PSD, prin care se prevede că nu constituie obiect al anchetei parlamentare faptele cercetare de Parchet _in rem_ , conform comunicatelor din 24 și 26 aprilie 2017, nu reprezintă decât un artificiu juridic menit să legitimeze un demers a cărui legitimitate a încetat în momentul declanșării anchetei judiciare.

    Tot un artificiu îl reprezintă și divizarea obiectivului principal într-o sumedenie de așa-zise obiective detaliate, inserate cu scopul de a crea impresia că obiectul anchetei parlamentare nu s-ar suprapune peste obiectul anchetei judiciare.

    În plus, ar mai fi de adăugat că unele așa-zise obiective sunt imposibil de atins, altele sunt de-a dreptul elucubrante.

    Spre exemplu, se dorește verificarea de către comisie a dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. Cum adică „verificarea dispozițiilor legale”?! Comisia va sta și va analiza dispozițiile legale sau acțiuni și fapte concrete?

88. Petru Gabriel Vlase

    #82801

    Mulțumesc. Procedură, domnul Băsescu.

89. Traian Băsescu

    #82875

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Vă mulțumesc, domnule președinte.

    Aș vrea să vă atenționez că, dacă, în urma acestui raport, îl declarați oficial pe Geoană președinte, am dreptul să mai candidez o dată...

90. Traian Băsescu

    #83100

    și va fi vai de voi!

91. Petru Gabriel Vlase

    #83123

    Mulțumesc.

92. Traian Băsescu

    #83171

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Doi. Vă rog să n-o mai amenințați pe doamna Raluca Turcan că nu-l mai puneți pe Nicolăescu la Banca Națională dacă nu votează, că nu-i frumos să faceți șantaj în Parlament!

    Vă mulțumesc.

93. Petru Gabriel Vlase

    #83404

    Mulțumim.

    La dezbateri generale, dacă mai sunt intervenții?

94. Traian Băsescu

    #83502

    ## **Domnul Traian Băsescu:**

    Puneți-l pe domnul Predoiu!

95. Petru Gabriel Vlase

    #83575

    Mulțumesc, domnule senator. Domnul Nicolicea, din partea Grupului PSD. Dezbateri generale.

96. Eugen Nicolicea

    #83703

    După cum știți, a mai fost votată o comisie de anchetă, dar cu prilejul desfășurării procesului referendar a existat și o decizie a Curții Constituționale.

    Comisiile sunt aproape identice, ca obiectiv.

    Iată ce spunea Curtea – asta pentru colegii care au vreo îndoială că am avea dreptul să facem acest lucru –, la punctul 7.2.3 se vorbește despre „principiul potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului. Aceștia, beneficiind de legitimitatea textului constituțional menționat, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea și rezolvarea problemelor comunității, și nicidecum să le ignore”.

    De asemenea, Curtea reține că: „Nicio autoritate sau instituție publică nu poate limita sau nega acest principiu, senatorii și deputații exercitându-și mandatul în conformitate cu interesul superior al comunității și cu respectarea competențelor strict determinate prin Constituție.”

    În consecință – zice Curtea –, „având în vedere cele mai sunt menționate, precum și dispozițiile hotărârii Senatului, aceea de înființare a Comisiei de anchetă, Curtea reține că acestea nu cuprind nicio referire implicită sau expresă la activitatea autorității judecătorești, astfel încât activitatea Comisiei de anchetă se circumscrie limitelor constituționale ale art. 111.

    De altfel, această anchetă nu are ca scop anchetarea procurorilor și își propune să verifice sesizările cetățenilor și autenticitatea lor, ceea ce înseamnă că cei invitați să dea relații sunt cetățenii care au fost supuși unor anchete judiciare”; era cazul respectiv.

    „În consecință, Curtea Constituțională respinge sesizarea de neconstituționalitate privind înființarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activitatea desfășurată de autoritățile și instituțiile publice în cazul votului de la referendum.”

    Suntem într-o situație similară și nu numai că nu facem nicio referire expresă cu privire la anchetarea procurorilor sau a magistraților, în general, ci avem art. 3, în care se spune că „nu constituie obiect al comisiei parlamentare, de asemenea, nici elementele ce țin de infracțiunile specificate de Parchetul General”.

    Prin urmare, colegii pot să facă o sesizare, e dreptul lor, dar rezultatul este previzibil, va fi respinsă.

97. Petru Gabriel Vlase

    #85976

    Mulțumesc. Dezbateri pe articole și anexă. Lucrăm pe raportul suplimentar.

    Dacă la titlu sunt obiecții? Adoptat.

    La pct. 1 din raport, art. 1 alin. (1), obiecții sau comentarii? Adoptat.

    La pct. 2 din raport, art. 1 alin. (1) lit. a), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 3 din raport, art. 1 alin. (1) lit. b), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 4 din raport, art. 1 alin. (1) lit. c), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 5 din raport, art. 1 alin. (1) lit. d), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 6 din raport, art. 1 alin. (1) lit. e), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 7 din raport, art. 1 alin. (1) lit. f), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 8 din raport, art. 1 alin. (1) lit. g), obiecții, comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 9 din raport, art. 1 alin. (1) lit. h), obiecții, comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 10 din raport, art. 1 alin. (1) lit. i), obiecții, comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 11 din raport, art. 1 alin. (1) lit. j), sunt obiecții, comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 12 din raport, art. 1 alin. (1) lit. k), obiecții, comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 13 din raport, art. 1 alin. (1) lit. l), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 14 din raport, art. 1 alin. (1) lit. m), obiecții, comentarii?

    Nu.

    Adoptat.

    La pct. 15, art. 1 alin. (1) lit. n), sunt obiecții, comentarii? Adoptat.

    La pct. 16 din raport, art. 1 alin. (1) lit. o), sunt obiecții sau comentarii?

    Adoptat.

    La pct. 17 din raport, art. 1 alin. (2), sunt obiecții sau comentarii? Adoptat.

    La pct. 17 din raport, art. 1 alin. (3), nou-introdus prin amendamentul admis de comisie, obiecții, comentarii? Adoptat.

    La pct. 18 din raport, art. 2... La art. 2 sunt două amendamente respinse.

98. Marian Cătălin Predoiu

    #87877

    La art. 2 propunem introducerea unui alineat, (3), cu următorul conținut: „Nu poate fi membru al Comisiei de anchetă cel care a interacționat, în virtutea unor atribuții de serviciu sau relații personale, cu una sau mai multe persoane care sunt invitate sau citate în fața Comisiei de anchetă sau care au fost implicate, direct sau indirect, în activitățile supuse anchetei parlamentare.”

    Scopul și argumentul pentru amendament sunt acelea de a evita situații de conflict de interese.

    Nu poate fi membru al comisiei de anchetă cel care poate avea un interes în cauză.

    Vă mulțumesc.

99. Petru Gabriel Vlase

    #88502

    Înțeleg că este pct. 18, art. 2 alin. (3)?

100. Marian Cătălin Predoiu

     #88582

     Introduce alineatul (3).

101. Petru Gabriel Vlase

     #88647

     ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

     Amendament respins.

102. Vot · Amânat

     Aprobarea modificării ordinii de zi

103. Florin Claudiu Roman

     #88993

     O modificare la alin. (3) al art. 2: „Membrii comisiei și membrii supleanți nu pot avea dosare penale în curs la Parchetul General.”

     Motivarea e una de bun-simț, dacă vrem să dăm moralitate și încredere acestei comisii. Adică colegii care au dosare penale în curs la Parchetul General nu pot chema procurorii care îi anchetează să le dea cuvântul.

     Vă mulțumesc.

104. Petru Gabriel Vlase

     #89395

     ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

     Mulțumesc. Amendament respins, art. 2 alin. (3) de la pct. 18. Cine este pentru? 86. Împotrivă? 242. Abțineri? Nu sunt. Amendamentul a rămas respins. Votăm pentru forma inițială din raport, cu amendament respins. Voturi pentru? 242. Împotrivă? 86. Abțineri? Nu.

     ## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

105. Petru Gabriel Vlase

     #89738

     **:**

     Este o abținere!

106. Petru Gabriel Vlase

     #89764

     ## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

     O abținere. Mă scuzați, domnule Goțiu, nu-i treaba mea să mă uit după dumneavoastră! Și eu am rămas surprins că ați votat!

107. Petru Gabriel Vlase

     #89934

     Punctul 19 din raport, art. 3. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 20 din raport, art. 4. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 21, art. 5. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 22, art. 6. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 23, art. 7. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 24, art. 8. Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 25, art. 9 alin. (1). Obiecții, comentarii? Adoptat. Punctul 26, art. 9 alin. (2), nou-introdus prin amendament admis la comisii.

     Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

     Adoptat. Punctul 27, art. 9 alin. (3), în noua numerotare. Sunt obiecții, comentarii? Adoptat. La art. 10, în integralitatea lui? Nu.

     Obiecții, comentarii? La anexă, componența nominală. Vă dau citire componenței nominale. Propunerile sunt:

     – PSD: președinte – senator Mihai Fifor; senator Țuțuianu Adrian, deputat Căprar Dorel, deputat Weber Mihai, deputat Pleșoianu Adrian, deputat Oana Florea, deputat Nicolicea Eugen; – ALDE: deputat Cătăniciu Steluța Gustica;

     – PNL: deputat Cezar Preda, deputat Vasile Varga, senator Daniel Fenechiu;

     – USR: senator Mihai Goțiu, senator Edward George Dircă;

     – PMP: deputat Robert Nicolae Turcescu;

     – UDMR: deputat Antal István.

     Dacă sunt obiecții, comentarii la propunerea componenței nominale?

     Nu sunt.

     Dezbaterile fiind finalizate,

108. Vot · Amânat

     Aprobarea modificării ordinii de zi

109. Eugen Tomac

     #91511

     ## Stimați colegi,

     Noi dorim să renumărăm buletinele de vot, acesta este și motivul pentru care am votat pentru constituirea acestei comisii, dar, dacă vor exista elemente de neconstituționalitate în hotărârea pe care o vom adopta, Partidul Mișcarea Populară va ataca la Curtea Constituțională această hotărâre.

110. Petru Gabriel Vlase

     #91853

     Am înțeles, domnule Tomac. Punctul 4 al ordinii de zi.

O coincidență fericită a calendarului președințiilor Consiliului European a făcut ca în decembrie 1997, la Luxemburg, în cadrul Consiliului European pe care îl prezidam, să hotărâm, de principiu, aderarea României. Și, în aprilie 2005, tot la Luxemburg, dumneavoastră, împreună cu mine, în calitate de prim-miniștri, am putut semna tratatele de aderare. Nu mai este o simplă întâmplare, văd în asta un simbol puternic al relațiilor strânse care există între români, luxemburghezi și europeni. Sunt relații profunde, relații afective născute din sentimente și căldură umană. Căldură umană, da, pentru că Europa este, în primul rând, o chestiune de suflet, mai multe inimi care bat împreună și împart aceleași visuri.

Dacă mă adresez acum în franceză este pentru că dumneavoastră și cu mine aparținem francofoniei, această mare familie de 274 de milioane de persoane, răspândită pe cinci continente, care vorbește aceeași limbă. Am fost întotdeauna surprins, ca prim-ministru și, acum, în calitate de președinte al Comisiei, de faptul că, atunci când mă întâlnesc cu un membru al familiei francofone, mi se adresează în engleză. Dar asta e moda momentului. Mie îmi place franceza. Iar, dacă aș fi fost acum în Transilvania, aș fi putut chiar să vorbesc în luxemburgheză, pentru că mai multe mii de persoane vorbesc încă o limbă care seamănă cu luxemburgheza. Este o moștenire a secolului al XII-lea, când luxemburghezii s-au instalat la poalele Carpaților. Nu trebuie să credeți propaganda germană, care vă face să credeți că saxonii au fost primii care au venit în Transilvania. Primii au fost luxemburghezii. Să nu uitați!

Vi se adresează un prieten fidel al României, care nu-și ascunde admirația. Ce evoluție a avut România după anul 2000 și cât de mult ne-a îmbogățit!

Mă gândesc la cultura română, la artiștii săi, la intelectualii săi, precum Elie Wiesel, de origine română, care a fost un martor important al tragediilor europene ale secolului XX. Mă refer și la aportul geopolitic tradus prin consolidarea prezenței UE în această regiune esențială în spațiul Mării Negre.

Ca la fiecare extindere, primind în sânul său România, UE a câștigat mai multă greutate pe scena internațională. România, la rândul său, și-a sporit influența prin ancorarea tinerei sale democrații într-o sferă de solidaritate europeană în care împărțim aceleași valori și idealuri.

Nu întâmplător, i-am încredințat comisarului român Corina Crețu portofoliul politicii de solidaritate europeană prin excelență, și anume politica de coeziune. Și trebuie să spun aici, în fața reprezentanților poporului român, că își îndeplinește excelent sarcinile la Bruxelles. Chiar aici, în România, între 2007 și 2013, fondurile europene au acordat sprijin financiar unui număr de 2.900 de IMM-uri, au contribuit la crearea a 101 noi întreprinderi și la crearea a 35.000 de noi locuri de muncă; au permis, de asemenea, finanțarea a 570 de proiecte în sectorul cercetării și inovării și construirea mai multor sute de kilometri de drumuri.

Dar nu este suficient, dragi prieteni, să ne bucurăm de drumul parcurs, trebuie să ne amintim că drumul a fost dificil și istovitor. Adevărul este că mulți europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi făcute de români, mai ales de oamenii de rând, și de extraordinara performanță a întregii țări de a-și reforma, în timp foarte scurt, sistemul economic, social, politic, judiciar și de a le alinia cu principiile care guvernează construcția europeană.

Astfel, în acest loc important al democrației române, îmi doresc să aduc un omagiu solemn curajului și voinței poporului român și conducătorilor săi politici, ce țineau în mâinile lor o busolă europeană.

Acest curaj, această voință nu au încetat să mă impresioneze, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor viitoare. Acesta este motivul pentru care m-am angajat să închid Mecanismul de Cooperare și Verificare până la sfârșitul mandatului Comisiei mele, și o vom face. Condițiile aferente sunt deja prezente: România a făcut eforturi importante în ultimii 10 ani și a înregistrat progrese considerabile în reformarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

Prima cooperare consolidată a demarat în 2010, iar România a fost una dintre primele țări participante. Este vorba despre legea aplicabilă în cazul divorțului cuplurilor de naționalități diferite – un pas important către un spațiu european de drepturi și libertăți, deci către o adevărată Europă a cetățenilor. Deoarece o Europă a cetățenilor este o Europă a libertății, a justiției și a securității.

România contribuie activ la construcția acestei Europe, așa cum a demonstrat-o din nou recent, când a fost unul dintre cele 17 state membre care au decis crearea unui parchet european pentru combaterea fraudelor transfrontaliere, a căror prime victime sunt cetățenii care plătesc taxe.

România s-a angajat, de asemenea, în crearea unui brevet comunitar, un dosar dificil, dezbătut timp de peste patru decenii și finalizat cu succes mulțumită cooperării consolidate prevăzute de tratate. Este un progres esențial pentru competitivitatea noastră, deoarece se știe că sectoarele care folosesc mai intensiv proprietatea intelectuală generează 42% din PIB-ul european, 38% din locurile de muncă din Europa și 90% din importuri și exporturi.

România a spus adesea „prezent!” în cazul a numeroase misiuni europene de securitate și de apărare, fie că acestea au fost în Balcani sau în Caucaz, fie în majoritatea misiunilor europene în Africa, deoarece România știe că proiectul european nu este un proiect doar pentru Europa, iar românii știu că avem obligații în lume, mai ales în privința celor aflați în restriște.

Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze, care provoacă iritare în aceste țări, această Europă cu mai multe viteze care ar crea noi diviziuni, este, de fapt, o nondezbatere. Dezbaterea reală este cea privind cooperarea necesară între națiunile noastre.

Sunt primul care o spun de fiecare dată: nu trebuie să uităm că, în decursul secolelor trecute, soarta multora dintre națiunile europene a depins mai mult de voința altora decât de voința națională. Astăzi, națiunile europene cooperează și trebuie să coopereze mai mult ca niciodată pentru a defini împreună noile priorități care să răspundă la așteptările concetățenilor noștri, deoarece construcția europeană este un efort comun, făcut de și în favoarea tuturor popoarelor Europei, pentru a merita și a recâștiga încrederea lor.

Iată de ce mi-am dorit ca, sub conducerea mea, această Comisie – dacă îmi permiteți să folosesc această formulă posesivă un pic exagerată –, mi-am dorit, cum spuneam, ca această Comisie să fie una politică, iar comisarii să meargă în toată Europa și să se întâlnească cu parlamentele naționale și cu actorii din societatea civilă.

Am hotărât ca această Comisie să nu mai intervină în toate domeniile vieții cotidiene a cetățenilor, astfel încât să ne putem concentra pe marile mize ale viitorului, în domenii în care Europa poate face diferența: relansarea investițiilor prin Planul Juncker, ameliorarea infrastructurilor sociale, a sectorului digital și al energiei. Nu eu am dat numele planului de investiții drept Planul Juncker. Acest nume a fost dat

de cei care se așteptau ca planul să fie un eșec răsunător și, prin urmare, își doreau să îl identifice de la bun început pe vinovat. Acum, acesta se numește Fondul european pentru investiții strategice _._ Pentru că funcționează; așa că nu se mai vorbește de Planul Juncker, motiv pentru care am vorbit despre el în această dimineață. Acest plan constă în consolidarea modelului social european, în special prin instituirea drepturilor sociale, fără a uita de aspecte precum migrația și securitatea.

Nu pot concepe viitorul nostru în afara proiectului de unitate europeană. Nu ne referim la crearea unor State Unite ale Europei. Acesta este un concept care nu este al meu, deoarece popoarele noastre nu îl vor: ele au nevoie de proximitate, își iubesc teritoriul, peisajele, tradițiile. Ele iubesc o Europă a diversității, care este astfel mai bogată decât alte uniuni. Trebuie însă să mergem înainte împreună și în aceeași direcție, aceea a unei Europe mai solidare, mai sociale, mai competitive, o Europă mai puternică, atât la ea acasă, cât și în lume.

Unitatea europeană este viitorul nostru comun, deoarece, nu trebuie să uităm, noi nu reprezentăm decât 7% din populația mondială. La începutul secolului al XX-lea, europenii reprezentau 25% din populația globală. La sfârșitul secolului acesta nu vom mai fi decât 4% dintr-o populație globală ajunsă la 10 miliarde. Suntem și cel mai mic continent: teritoriul Uniunii Europene ocupă 5,5 milioane de km[2] . Rusia are 17,5 km[2] . Suntem un continent mic și suntem singurii care nu o știm. Ceilalți o știu.

Noi realizăm – conform calculelor – în jur de 30% din comerțul internațional și deținem 25% din bogăția mondială. Însă ponderea noastră în produsul intern brut global va scădea. În momentul de față, avem în jur de 20 de acorduri comerciale care sunt în negocieri cu diferiții parteneri din întreaga lume și trebuie să mergem pe această cale. Chiar dacă unii dintre actori vor fi nevoiți să se retragă în culisele istoriei, Europa trebuie să rămână un actor istoric.

Uniunea Europeană este parte din viitorul nostru comun pentru că fragmentarea ne face vulnerabili. Acesta este motivul pentru care Comisia mea lucrează fără încetare pentru a construi o Europă digitală, o Europă a energiei și o veritabilă Europă a securității.

Uniunea Europeană este viitorul nostru pentru că, dacă vrem să combatem în mod eficient schimbările climatice, doar eforturile noastre la nivel european – UE reprezintă doar 11% din emisiile globale – nu ar contribui suficient, fără masa critică și coerența necesare pentru a ne convinge marii parteneri să ne urmeze pe această cale, așa cum am reușit cu succes la Paris, cu ocazia COP21.

Tocmai fiindcă unitatea europeană este singurul nostru viitor, cele cinci scenarii propuse de Comisie în Cartea sa albă privind viitorul Europei se bazează pe o singură și unică ipoteză: cele 27 de state membre vor avansa împreună, ca Uniune, mereu în aceeași direcție și spre același destin. Dacă m-aș fi lăsat ghidat de propriul temperament, aș fi propus un singur scenariu. Însă, după atâția ani de experiență la nivel european, am considerat că nu trebuie să impunem un _diktat_ al Comisiei, ci să propunem o dezbatere largă în toate țările Uniunii Europene asupra unor scenarii diferite, asupra unor proiecte diferite, care, de altfel, sunt deja dezbătute în toate statele membre ale Uniunii Europene, și aș dori ca Parlamentul român, ca societatea civilă din România să participe la această dezbatere, pentru că putem învăța multe de la români. Prin implicarea sa în toate luptele europene, România ne oferă o frumoasă lecție de ambiție pentru viitor. Chiar dacă România nu este unul dintre statele membre fondatoare ale Uniunii, ea și-a dovedit cu prisosință capacitatea de a fi un stat re-fondator al Uniunii într-o lume din ce în ce mai instabilă și care se schimbă cu o viteză uimitoare.

În 2019, țara voastră va exercita pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene. Este o oportunitate extraordinară. În fosta mea viață de prim-ministru al Luxemburgului..., am fost președinte de cinci ori, dintre care de două ori am fost președinte al Consiliului European. E un moment important în istoria României și e un moment important în istoria Uniunii Europene, cel pe care îl veți marca cu amprenta voastră, prezidând Consiliul.

Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 sunt o întâlnire importantă cu votul universal. Europa, ca toate marile ambiții și toate călătoriile lungi, necesită răbdare și hotărâre, dar și un nou suflu entuziast și un entuziasm regăsit.

Mă bazez pe voi, pe toți românii, pentru a câștiga această luptă, care este și o luptă a inimii. Căci trebuie să știm să iubim Europa, așa cum România nu a încetat să o facă de când ni s-a alăturat.

Eu voi continua să vă iubesc.

Trăiască România și trăiască Europa! Vă mulțumesc.

Nu este de aceea de mirare că, de îndată ce totalitarismul comunist de tip sovietic a fost aruncat la groapa de gunoi a istoriei, România s-a îndreptat în mod spontan, alături de celelalte națiuni din Europa Centrală și de Est, către Uniunea Europeană.

Desigur, în 1990, pentru economiile atinse de declin ale țărilor din această regiune, Europa celor 12 era înainte de toate o promisiune de dezvoltare durabilă și de prosperitate generalizată. Nu ar trebui să subestimăm niciun moment forța de atracție a modelului economic și social european.

Au existat însă și alte motive, tot atât de puternice, pentru care România, asemeni altor țări din regiune, s-a îndreptat în chip natural către Uniunea Europeană. Și primul dintre aceste motive este identitatea. Discursul identitar a căpătat astăzi, din păcate, conotații naționaliste și populiste pretutindeni în Europa. Și lucrurile – trebuie să ne amintim - stăteau cu totul altfel acum 27 de ani. Societatea românească experimentase regimul comunist ca pe un exil. Integrarea europeană părea să fie, înainte de orice altceva, o întoarcere la origini; la originile politice, culturale și intelectuale.

„Întoarcerea în Europa” a fost, a doua zi după căderea comunismului, definiția cea mai scurtă și cuprinzătoare dată de români, ca și de cehi, polonezi, maghiari sau baltici, complicatului proces de transformare postcomunistă. Această reîntoarcere în Europa nu avea alternativă imaginabilă ori dezirabilă. Numai în Uniunea Europeană România își putea regăsi și reîntregi identitatea. Este meritul Consiliului European de la Copenhaga din 1993 de a fi recunoscut vocația României de a se alătura Uniunii cu drepturi depline.

La 10 ani de la integrarea României, a sosit timpul să admitem că Tucidide nu a avut dreptate. Speranța europeană a românilor a fost un bun sfătuitor. Trăim astăzi într-o țară cu totul diferită de cea care se scutura de totalitarism în 1989. Avuția națională, calitatea vieții, eficacitatea raporturilor dintre stat și cetățeni, randamentul politicilor publice nu numai că au crescut exponențial, dar și-au schimbat și natura.

Cu toate imperfecțiunile sale, statul se pune din ce în ce mai mult la dispoziția cetățenilor și se străduiește să le ofere serviciile publice necesare unei vieți tot mai decente. Să recunoaștem că cele mai puține transformări le-a avut versantul represiv al statului. Prin instituțiile de forță, prin parchete, prin destule curți de justiție, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea, comportamentele și procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârnește uimirea societății de câțiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcționari de la Bruxelles.

Cel puțin atunci când tratează cu România, anumiți funcționari ai Comisiei Europene par să fi pierdut știința părinților fondatori de a recunoaște imediat și de a respinge hotărât derapajele autoritare și discreționare ale agențiilor represive ale statului. Noi, care, ca și Adenauer, De Gasperi și Schuman, am trăit experiența totalitară, am învățat să nu confundăm represiunea nedreaptă și abuzul de putere cu statul de drept.

Pentru a reveni la zilele noastre, n-ar trebui să lăsăm să cadă, astăzi, în locul Cortinei de Fier, care separa cândva Europa occidentală de Europa dominației sovietice, alte cortine, de data aceasta de catifea, menite să opereze distincții în interiorul statelor membre, dar și între statele membre. Tocmai de aceea, pentru a împiedica insatisfacțiile să se difuzeze și să se acumuleze în societate, este nimerit să ne întoarcem, în căutarea inspirației, la gândirea părinților fondatori.

Este necesar, în primul rând, să luăm în serios cuvintele pe care le-au utilizat. Tendința dominantă în anii ’40 și ’50 era aceea de a crea organizații internaționale sau interguvernamentale. Unele, precum ONU și NATO, dăinuie până astăzi.

Cu toate acestea, Robert Schuman, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer au ales să fondeze o comunitate. Au fondat, în realitate, mai multe. Au creat o comunitate de comunități. Numele pe care l-au dat construcției lor instituționale nu este întâmplător, ci ascunde un întreg program filosofic și politic. Oricât de incorect politic ar putea suna acest lucru pentru unii, în ziua de astăzi spiritul care i-a animat, inclusiv în alegerea cuvintelor, a fost cel al umanismului creștin. Este spiritul democrației creștine, pe care președintele Juncker o reprezintă în vremea noastră cu fidelitate și strălucire.

Cei trei detestau atât mecanica birocratică a totalitarismului, cât și emotivitatea incontrolabilă a tiraniei majorității. Le fusese dat celor trei, ca și întregii lor generații, să traverseze experiența ambelor patologii politice. Au conceput deci o comunitate fondată pe deliberare, consens și coresponsabilitate, în care toate statele membre, indiferent de mărime, urmau să joace un rol principal.

Iată înțelepciunea pe care o moștenim, pe care se pare că am uitat-o și pe care se cuvine că ar trebui să o revendicăm în acest moment de transformare a Uniunii Europene. Să recunoaștem: Europa a înghițit comunitățile și procedează după o logică diferită de cea imaginată de fondatori. Astăzi, directivele înlocuiesc adesea deliberarea, alteori scenariile la care n-au contribuit sunt botezate „putere de codecizie”, ni se propun alteori rute către viitor, ce comportă mai multe viteze, fie, dacă este vorba ca politicile comune să fie desfășurate pe orizontală, după geometrii ce pot varia, ca la începuturile Comunității.

Unele state pot decide să exploreze împreună o integrare mai profundă într-un anume domeniu economic ori social, integrare pe care alte state o pot considera inoportună sau pentru care nu se simt pregătite. Este însă de neconceput, dacă luăm în serios spiritul care a pus în mișcare construcția europeană, ca statele membre să fie distribuite în grupuri

pe verticala deciziei politice. Unele pe scenă, altele în lojă și ultimele la periferie.

Este inacceptabil ca dinamica convergenței, oricât de lentă ar fi încă, să fie înlocuită de un proces de ierarhizare a capacității de decizie și a nivelului de dezvoltare.

Cu șase decenii în urmă, generația fondatorilor avea viziunea unei comunități politice de egali, realizată prin mijloace economice. Riscăm astăzi să aprofundăm prin mijloace politice o uniune economică între inegali. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. Suntem astăzi obligați nu numai să reducem deficitul democratic și inflația birocratică, cele două fenomene care au pus o distanță din ce în ce mai dramatică între instituțiile europene și cetățenii statelor membre, ci, mai ales, este nevoie să gândim mai mult.

Expertiza pare să fi ucis reflecția, iar pragmatismul a sufocat spiritul vizionar. Mai mult decât orice, avem, astăzi, datoria să gândim împreună, dar nu ca funcționari ai unei arhitecturi instituționale comune, ci ca membri ai unei comunități politice fondate pe libertatea egală a cetățenilor noștri și pe responsabilitatea împărtășită pentru destinul națiunilor noastre.

Vă mulțumesc.

Așa ar trebui să fie Uniunea Europeană. Aceasta este descrierea pe care trebuie să o avem în vedere atunci când se vor decide schimbările care trebuie făcute în funcționarea Uniunii.

În același timp, este adevărat că în cuprinsul Declarației de la Roma se vorbește și de „ritmuri și intensități diferite”, iar eu îmi fac datoria, stimate domnule președinte Juncker, să vă spun că această expresie a fost comentată pe larg în România, cu multă emoție și uneori chiar cu multă îngrijorare.

Eu cred că scopul Uniunii, așa cum a fost văzut și de „părinții” care au pus bazele acestei construcții supranaționale, este de a reduce decalajele, de a diminua diferențele, astfel încât într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat Uniunea să meargă cu același ritm și cu aceeași intensitate.

În interpretarea mea, prin „ritmuri și intensități diferite” înțeleg că cei care astăzi sunt în urmă trebuie să fie ajutați să meargă cu un ritm mai alert și să acționeze cu o intensitate mai mare pentru a recupera decalajele față de cei care astăzi se află în frunte. Este însă esențial ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Trebuie să fim, așa cum se spune și în Declarația de la Roma, „...o Uniune nedivizată și indivizibilă”.

Aceasta este Uniunea Europeană pe care și-o doresc și românii!

Vom continua, desigur, pentru o anumită perioadă, să acționăm cu ritmuri și intensități diferite, așa cum s-a întâmplat și până acum. Dar trebuie să urmăm cu toții un scop precis: reducerea treptată și ireversibilă a decalajelor care azi există între statele membre.

România este azi în al 10-lea an de existență în cadrul Uniunii Europene. A fost o tranziție lungă și adesea un parcurs anevoios pentru toți cetățenii. Dar azi România este mai puternică, mai stabilă, a reușit, de exemplu, ca în ultimii ani să se numere printre statele cu cea mai mare rată de creștere economică din Uniune, iar la începutul acestui an am constatat, cu satisfacție, că România a reușit să absoarbă de la Comisia Europeană cea mai mare sumă de bani pentru subvențiile din agricultură. Sunt exemple bune, care arată că țara noastră se integrează bine în această Uniune și poate contribui la prosperitatea cetățenilor europeni.

Să rămânem uniți și să atenuăm diviziunile economice și sociale dintre statele membre. Trebuie să atenuăm cât mai curând clivajul dintre zona euro și non-euro!

Poate că nu e întâmplător că Brexit-ul s-a manifestat în afara zonei euro, adică acolo unde au fost mai puține raporturi legate de viitorul Uniunii.

Trebuie să lucrăm împreună, să participăm împreună la deciziile majore. Să reducem treptat diferențele dintre nord și sud, dintre est și vest, dintre zona euro și zona non-euro!

De aceea, cred că este important ca această dezbatere să se realizeze aici, în statele membre, să ne privim față în față, reprezentanți ai cetățenilor europeni și reprezentanți ai instituțiilor europene. Să discutăm problemele noastre, să înțelegem dificultățile propriilor opțiuni, să aflăm oportunități neidentificate până acum.

Închei prin a vă asigura, domnule președinte, că veți avea în Parlamentul României un partener de nădejde pentru consolidarea unei Uniuni Europene puternice și unite, pentru că aceasta este dorința împărtășită de cea mai mare parte a cetățenilor români, reprezentați în cadrul acestei instituții.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte Juncker și dragi colegi,

Aceleași principii generoase și vizionare trebuie să guverneze și viitoarea reformă a proiectului european. Unitatea și coeziunea trebuie să fie în centrul reformei, atât de necesară, a construcției europene.

Eforturile fiecărui membru al blocului comunitar trebuie să fie îndreptate și către unitate, și către coeziune. În lipsa acestor valori, spiritul Uniunii Europene este alterat, iar viitoarea construcție, oricât de reformată tehnic, riscă să devină vulnerabilă.

România nu poate susține o abordare a cercurilor concentrice sau a unei Europe a vitezelor multiple. Riscurile implicate de această abordare politică sunt evidente: diviziune, falii de dezvoltare economică pe ambele axe.

Considerăm că toate aceste principii și valori trebuie să reprezinte punctul central al acestor dezbateri. Și vă asigurăm, domnule președinte al Comisiei Europene, de toată colaborarea noastră în atingerea obiectivelor comune, consolidarea proiectului european în beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor europeni.

Nu în ultimul rând, domnule președinte Juncker, trebuie să fim conștienți că așteptările cetățenilor europeni au crescut. Populismul și demagogia prind mai ales acolo unde cetățenii se transformă, prin ignorarea lor de către liderii politici, într-o mulțime tăcută.

În toată Europa există așteptări majore în ceea ce privește creșterea standardelor de eficiență și transparență a funcției publice.

În România, principalul clivaj este între cei care sprijină combaterea corupției și cei care se opun din răsputeri să existe progrese în acest domeniu.

Așteptarea cetățenilor români este aceeași cu a tuturor cetățenilor europeni: integritate, transparență și eficiență în viața publică. Aceste principii stau la temelia încrederii dintre cetățeni și clasa politică, în Uniunea Europeană și în România. Ele sunt parte integrantă a proiectului european, dorit de toți cetățenii români. Pe sute de mii dintre ei i-ați văzut în stradă, apărându-și drepturile de cetățeni europeni. Aceștia inspiră România, dau glas poporului român, ca parte integrantă a proiectului european, un proiect solid și unit. Vă mulțumesc.

Vă asigur că veți găsi, în permanență, în Uniunea Salvați România un partener solid și predictibil, un partid care nu va folosi niciodată dublul limbaj când vorbește despre valorile europene.

Rezultatele recente ale alegerilor din Olanda și Franța ne arată că există o așteptare uriașă pentru reformarea clasei politice în toate țările europene.

Credem că încrederea cetățenilor poate fi redobândită și poate fi menținută prin mesaje credibile și acțiuni concrete ale unei noi generații de politicieni, care doresc să lucreze în slujba binelui public, fără imunități care să-i situeze mai presus de domnia legii.

În actualul moment – istoric pentru construcția europeană –, România are potențialul și vocația de a fi un element de stabilitate și de echilibru, într-o Europă încă mai integrată, mai unită și mai coezivă.

Mulțumesc.

sub semnul întrebării, nu să spunem stați și voi la nivelul meu, ci avem obligația să intrăm într-o competiție în a contribui la performanța Uniunii Europene.

Sigur, am un _disagreement_ cu Jean-Claude Juncker, _disagreement_ care era încă din vremea celor 10 ani de mandat pe care i-am avut în Consiliul European. Dacă Jean-Claude nu este un promotor al Statelor Unite ale Europei, eu sunt unul dintre politicienii care susțin că, la orizont, obiectivul major trebuie să fie crearea Statelor Unite ale Europei. Este, în opinia mea, soluția viitorului pentru toți cetățenii Uniunii Europene.

Dar până să ajungem la Statele Unite ale Europei – despre care, sunt convins, nu ne va vorbi următoarea revizuire a tratatului, ci poate peste încă vreo 10 ani vom avea curaj să vorbim apăsat despre acest obiectiv –, marea problemă a Uniunii Europene este integrarea. Integrarea statelor cât mai mult posibil. De ce? Fac o afirmație care poate o să vă surprindă. Procesele de globalizare fac imposibil ca vreunul din statele Uniunii Europene să reziste singur competiției globalizării. În mod egal, și Germania, și România ar fi incapabile să facă față globalizării, dacă nu continuăm accelerat procesele de integrare.

Și mai afirm un lucru care mi se pare extrem de important: problema este că nimeni nu poate controla procesele de globalizare.

A doua problemă este: unde vrem să fim pe parcursul acestui proces ireversibil și necontrolabil de către guverne? Vrem să fim pe puntea de comandă, parte a deciziilor? Sau vrem să fim cei care se apără de efectele globalizării?

Iar eu susțin că o integrare puternică a statelor Uniunii Europene dă șanse Uniunii Europene să fie parte a deciziilor în procesul de globalizare, și nu să fie o entitate care suportă efectele globalizării. Avem obligația, pentru cetățenii europeni, să accelerăm integrarea statelor în Uniunea Europeană, ca soluție de a nu-i pune să suporte fiecare în parte efectele unei globalizări căreia nu i ne putem opune.

Deci, pentru cetățenii noștri, obligația este integrare, integrare, integrare în Uniunea Europeană. A ne plânge că alții o iau înainte nu este soluția.

Și vreau să știți că, în opinia mea, sunt câteva elemente care țin de noi.

O să vi-l spun pe primul și cel mai important. Am văzut alerta în presă: ia uite, clubul celor din zona euro se izolează! Dar cine ne oprește, dragi colegi, să fim în eurozonă? Cine ne oprește? De 3 ani, România îndeplinește toate criteriile de intrare în zona euro, criteriile de la Maastricht. De ce nu intrăm? Pentru că, tăcut, sunt câțiva lideri care vor încă să rămână în afara zonei euro? Pentru că, tăcut, vrem să avem dominație pe cursul de schimb? Nu! România îndeplinește criteriile și, mai ales, are o economie care nu va fi zdrobită de zona euro.

Vă dau un exemplu. Vedeți, probabil, tot mai mulți, la televizoare, sunt chemați foști activiști ai vechiului regim să ne spună cum era cu IMGB-ul, cum era cu CUG-urile, cum era cu alte „bijuterii” care exportau planificat în țările Pactului de la Varșovia, în CAER. Dar acea mare economie pe care o laudă tot soiul de activiști vechi la televizoare, în fiecare seară, era o economie care exporta 10 miliarde de dolari – exporturile României în 1989 –, 10 miliarde de dolari.

Sigur, a fost un efort uriaș să schimbăm structura economiei, dar anul trecut România a exportat 53 de miliarde de euro. Și, dacă veniți cu argumentul devalorizării, vă spun așa: în regulă, dublăm cifra exporturilor din 1989 – 20 de miliarde de dolari. Astăzi, România exportă 53 de miliarde de euro. Înainte exportam fără concurență în statele CAER. Azi exportăm pe cea mai competitivă piață: piața Uniunii Europene, unde trebuie calitate, performanță, preț convenabil.

Deci, dragii mei, dacă vrem în club, avem obligația să ne respectăm obligațiile din Tratatul de aderare. Acea obligație este să trecem la euro.

Singure și pe termen lung, nici cele mai puternice state din continent nu ar putea reuși. Nu există alternativă. Ori vom reuși împreună, cu toate eforturile și compromisurile necesare, ori renunțăm la cel mai de succes proiect politic continental. Însă în acest caz vom avea de pierdut. Iremediabil.

O Uniune cu mai multe viteze, pe termen lung – și nu mă refer la diferite niveluri de dezvoltare –, ar fi un proces catastrofal. Ar produce frustrări majore, ar împinge pe unii în căutarea altor soluții și ar însemna tensiuni și conflicte.

Mai devreme sau mai târziu, trebuie puse în discuție problema suveranității, în cel mai serios mod, regândirea împărțirii puterii și stabilirea unui nou echilibru între statele membre și Bruxelles, între instituțiile europene și cele naționale.

Din păcate, timpul nu îmi permite să intru în detalii.

Domnule președinte Juncker,

Stimați colegi,

Ca reprezentant al minorității maghiare din România, împreună cu Hans Heinrich Hansen, din Danemarca, Luis Durnwalder, din Italia, Karl-Heinz Lambertz, din Belgia, Anke Spoorendonk, din Germania, Valentin Inzko, din Austria, și Jannewietske de Vries, din Regatul de Jos, sunt semnatarul inițiativei cetățenești Minority SafePack.

Mă bucur că instituția condusă de Excelența Voastră ne-a invitat la dialog și a înregistrat această inițiativă pe 3 aprilie, deschizând calea pentru a putea strânge un milion de semnături din cel puțin șase-șapte state membre. Printre valorile fundamentale ale Europei se află și diversitatea etnică, cea religioasă și cea lingvistică. Noi credem că aceste valori trebuie consolidate. Vorbim despre aproape 60 de milioane de cetățeni care nu vor să fie asimilați, dar vor să trăiască și să-și clădească valorile pe pământul lor natal. Reforma Uniunii Europene trebuie să fie una curajoasă, deschisă inclusiv în această direcție – dialog, responsabilitate, respect și solidaritate. Așa vom putea găsi cele mai bune soluții, inclusiv prin legiferarea la nivel de Uniune.

Știu că nu va fi ușor, dar sunt convins că vrem să câștigăm cu toții și nimeni nu dorește să piardă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Spun lucrul acesta amintindu-mi de un lucru care a fost trecut cu vederea anul trecut, când o zonă tehnologică

majoră, care domina Europa, a fost vândută către o altă zonă mare, importantă a lumii, care de acum se va dezvolta mai repede în direcția aceea, iar noi mai puțin.

Cred că acestea sunt lucrurile la care trebuie să ne gândim cu seriozitate – cum să facem o construcție politică în care să ne putem dezvolta rapid, în care să putem conta ca zone în anumite domenii, ca zone de dezvoltare globală, rapidă.

Este, într-adevăr, un lucru greu de făcut, în condițiile în care vedem în foarte multe țări tentația anilor 1930; vedem în foarte multe țări idei populiste, pe care le credeam dispărute în totalitate, apărând cu putere și înregistrând procente serioase. Dar asta nu înseamnă că simpla constatare a lor poate să le rezolve. Rezolvarea lor înseamnă dezvoltare. Și dezvoltarea în afara unei construcții unitare, raționale, cu un proiect limpede, care să transforme Europa într-una dintre zonele dominante economic și tehnologic ale lumii în care trăim, este, de fapt, răspunsul cel mai firesc pe care îl putem da acestor tendințe care o pot trage din nou înapoi, în perioada acelor ani care au sfârșit prin a o despărți într-o Europă beneficiară a două planuri.

Vă mulțumesc.

Concluzionând, apreciem că acest demers și-a pierdut orice legitimitate, contravine flagrant principiului separației și echilibrului puterilor în stat, respectiv va decredibiliza și mai mult Parlamentul și va devaloriza acest important instrument parlamentar care este ancheta parlamentară.

Vă mulțumesc.

Dacă se susțin? Vă rog. Susțineți? La pct. 18? Punctul 18, art. 2. Vă rog. Îmi precizați care dintre ele.

Rog secretarul de la Camera Deputaților..., chestorii de la Cameră să-și ocupe locurile rezervate și domnul secretar Georgian Pop va citi lista deputaților. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/19.V.2017

Mihai Tudose prezent Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Abu-Amra Lavinia Corina prezentă Cherecheș Florica absentă Achiței Vasile Cristian absent Cherecheș Viorica absentă Adnagi Slavoliub absent Chichirău Cosette Paula absentă Alexe Costel absent Chiriac Viorel absent Ambrus Izabella Agnes prezentă Chiriță Dumitru prezent Anastase Roberta Alma absentă Ciocan Dan prezent Andrei Alexandru Ioan prezent Ciofu Tamara Dorina prezentă Andronache Gabriel absent Ciolacu Ion Marcel prezent, a votat Andrușcă Dănuț prezent Ciuhodaru Tudor prezent Antal István János prezent Cîmpeanu Sorin Mihai absent Anton Anton absent Cîtea Vasile prezent Apjok Norbert absent Cobuz Maricela prezentă Ardelean Ben Oni absent Cocoș Vasile prezent Avram Constantin prezent Codreanu Constantin absent Axinte Vasile prezent Coliu Doru Petrișor absent Babuș Radu prezent Constantin Daniel absent Badea Leonardo prezent Cosma Andreea prezentă Balan Ioan absent Coste Marina Adelina concediu Balint Liviu Ioan absent medical, absentă Banias Mircea Marius absent Cozmanciuc Corneliu Mugurel absent Barna Ilie Dan absent Cristache Cătălin absent Băișanu Ștefan Alexandru absent Csép Éva Andrea prezentă Bălănescu Alexandru prezent Csokany Petronela Mihaela absentă Bănicioiu Nicolae prezent, a votat Csoma Botond absent Bârlădeanu Dragoș Petruț prezent Cuc Alexandru Răzvan prezent, a votat Bejinariu Eugen prezent Cucșa Marian Gheorghe prezent Bende Sándor absent Culeafă Mihai absent Benedek Zacharie absent Cupă Ion prezent Benga Tudor Vlad absent Cupșa Ioan absent Benkő Erika absent Dan Nicușor Daniel prezent Bica Dănuț absent Dehelean Silviu prezent Bichineț Corneliu absent Dinu Cristina Elena prezentă Birchall Ana a votat Dîrzu Ioan prezent Biró Rozália Ibolya absentă Dobre Mircea Titus a votat Biro Zsolt Istvan absent Dobre Victor Paul absent Bîzgan-Gayral Oana Mioara absentă Dobrică Ionela Viorela prezentă Boboc Tudorița Rodica prezentă Dobrovici-Bacalbașa Nicolae absent Boboc Valentin Gabriel prezent Dobrovie Matei Adrian prezent Bode Lucian Nicolae absent Dohotaru Adrian Octavian absent Bodea Marius absent Dragnea Nicolae Liviu prezent, a votat Bogaciu Alexandra Corina absentă Drăghici Mircea Gheorghe prezent Bogdan Gheorghe Dănuț prezent Drulă Cătălin absent Bontea Vlad prezent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Boroianu Aurel Robert absent Dunava Costel Neculai prezent Borza Remus Adrian prezent Durbacă Eugen absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Duruș Vlad Emanuel absent Botez Mihai Cătălin prezent Erdei-Dolóczki István prezent Bozianu Nicoleta Cătălina absentă Farago Petru prezent Bran Ioana prezentă Fădor Angelica absentă Bucura-Oprescu Simona a votat Firczak Iulius Marian absent Budăi Marius Constantin prezent Florea Damian prezent Buican Cristian absent Florea Oana Consuela prezentă Buicu Corneliu Florin prezent Floroiu Ionel prezent Bulai Iulian absent Furic Iarco absent Bumb Sorin Ioan absent Furtună Mirela prezentă Burciu Cristina absentă Ganț Ovidiu Victor absent Calista Mara Daniela absentă Gavrilă Camelia prezentă Calotă Florică Ică prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia la Guvern Căciulă Aurel prezent Gavriliță Bianca Miruna prezentă Călin Ion prezent Găină Mihăiță prezent Căprar Dorel Gheorghe absent Georgescu Nicolae prezent Căruceru Aida Cristina prezentă Gerea Andrei Dominic prezent

## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/19.V.2017

Gheorghe Andrei Daniel absent Năsui Claudiu Iulius Gavril prezent Gheorghe Tinel absent Neagu Nicolae absent Gheorghiu Bogdan absent Neață Eugen prezent, a votat Ghera-Giureci Slobodan absent Nechifor Cătălin Ioan prezent, a votat Ghilea Găvrilă absent Nicoară Romeo Florin absent Ghinea Cristian absent Nicolae Andrei prezent Giugea Nicolae absent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent, a votat Goga Octavian absent Nicolicea Eugen prezent Grosaru Andi Gabriel absent Nistor Laurențiu prezent, a votat Gudu Vasile absent Niță Mihai absent Halici Nicușor prezent Niță Nicu prezent Havrici Emanuel Iuliu prezent Nosa Iuliu prezent, a votat Heiuș Lucian Ovidiu absent Olar Corneliu absent Holban Georgeta Carmen prezentă Olteanu Daniel absent Huncă Mihaela prezentă Oprea Dumitru absent Huțucă Bogdan Iulian absent Oprișcan Mihai Doru absent Iacomi Iulian prezent Oros Nechita Adrian absent Iancu Iulian prezent, a votat Oteșanu Daniela prezentă Iancu Marius Ionel prezent Palăr Ionel absent Ibram Iusein absent Pambuccian Varujan absent Iftimie Neculai prezent Pană Adriana Doina prezentă, a votat Ignat Miron absent Paraschiv Rodica prezentă, a votat Ilișanu Claudiu Augustin prezent Pașcan Emil Marius absent Intotero Natalia Elena prezentă, a votat Pau Radu Adrian prezent Ion Stelian Cristian prezent Păle Dănuț prezent Ionescu George absent Petcu Toma Florin prezent Ioniță Antoneta absentă Petrea Gabriel a votat Iordache Florin prezent Petrețchi Nicolae Miroslav absent Itu Cornel prezent Petric Octavian prezent, a votat Iurișniți Cristina Ionela absentă Peța Eliza Mădălina prezentă Jivan Luminița Maria prezentă Pirtea Marilen Gabriel absent Kelemen Hunor absent Pistru-Popa Eusebiu Manea absent Korodi Attila absent Pleșoianu Liviu Ioan Adrian prezent Kulcsár-Terza József György prezent Plumb Rovana a votat Lazăr Sorin prezent Ponta Victor Viorel absent Leoreanu Laurențiu Dan absent Pop Andrei prezent Longher Victoria absentă Pop Georgian prezent Lovin Dumitru prezent Pop Rareș Tudor absent Lungu Tudorița absentă Popa Florin prezent Lupașcu Costel prezent Popa Mihai Valentin prezent Lupescu Dumitru absent Popa Ștefan Ovidiu prezent Macovei Silviu Nicu prezent Popescu Mariana Venera absentă Magyar Loránd Bálint prezent Popescu Nicolae Daniel absent Manole Petre Florin prezent Popescu Pavel absent Mareș Mara absentă Popescu Virgil Daniel absent Marica Petru Sorin prezent Preda Cezar Florin absent Márton Árpád Francisc prezent Predoiu Marian Cătălin absent Matei Călin Vasile Andrei prezent Presură Alexandra prezentă Mărgărit Mitică Marius prezent Prisnel Adrian Claudiu absent Meiroșu Marilena Emilia prezentă Prișcă Răzvan Sorin absent Mihalescul Dumitru absent Prună Cristina Mădălina prezentă Mihălcescu Carmen Ileana prezentă, a votat Radu Anișoara prezentă Mînzatu Roxana prezentă Radu Nicolaie Sebastian Valentin prezent Moagher Laura Mihaela prezentă Raețchi Ovidiu Alexandru absent Mocanu Adrian absent Răcuci Claudiu Vasile absent Mocioalcă Ion prezent, a votat Rădulescu Alexandru prezent Mohaci Mihai prezent Rădulescu Cătălin Marian prezent Moldovan Sorin Dan absent Rădulescu Dan Răzvan absent Moșteanu Liviu Ionuț absent Răduț Violeta prezentă Movilă Petru absent Rodeanu Bogdan Ionel prezent Munteanu Ioan prezent, a votat Roman Florin Claudiu absent Mușoiu Ștefan prezent, a votat Roman Ioan Sorin prezent Nasra Gabriel Horia prezent Romanescu Cristinel absent Roșca Lucreția prezentă Rotaru Alexandru prezent, a votat Rotaru Răzvan Ilie prezent Săftoiu Ana Adriana absentă Sămărtinean Cornel Mircea absent Schelean-Șomfelean Valeria Diana absentă Sebestyén Csaba István prezent Sefer Cristian George absent Seidler Cristian Gabriel absent Seres Dénes prezent Sighiartău Robert Ionatan absent Simion Lucian Eduard prezent Simionca Ionuț absent Simonis Alfred Robert prezent Sitterli Ovidiu Ioan prezent Socotar Gheorghe Dinu prezent Solomon Adrian prezent, a votat Spânu Ion prezent, a votat Stamatian Vasile Florin absent Stanciu-Viziteu Lucian Daniel absent Stancu Florinel prezent Stativă Irinel Ioan prezent Stănescu Alexandru prezent Steriu Valeriu Andrei absent Stoica Bogdan Alin absent Stroe Ionuț Marian absent Suciu Matei prezent Suciu Vasile Daniel prezent Surgent Marius Gheorghe absent Szabó Ödön absent Șarapatin Elvira prezentă, a votat Șerban Ciprian Constantin prezent, a votat Șimon Gheorghe prezent, a votat Șișcu George absent Șotcan Theodora prezentă Șova Lucian prezent, a votat Șovăială Constantin absent Ștefan Corneliu prezent, a votat Ștefan Ion absent Ștefan Viorel prezent, a votat Știrbu Gigel Sorinel absent Tabugan Ion absent Tănăsescu Alina Elena prezentă

Stativă Irinel, prezent.

Terea Ioan prezent Tîlvăr Angel prezent, a votat Todor Adrian prezent Todoran Adrian Mihăiță absent Toma Ilie prezent Tomac Eugen absent Tripa Florin Dan absent Trușcă Constantin absent Tudor Beatrice prezentă, a votat Tudose Mihai prezent, a votat Turcan Raluca absentă Turcescu Robert Nicolae absent Tușa Adriana Diana prezentă, a votat Ungureanu Emanuel Dumitru absent Ursu Răzvan Ion absent Varga Glad Aurel absent Varga Vasile absent Vasile Daniel absent Vasilescu Lia Olguța prezentă, a votat

|Vasilică Radu Costin|prezent| |---|---| |Vass Levente|absent| |Văcaru Alin Vasile|prezent, a votat| |Velcea Nicolae|prezent| |Vexler Silviu|prezent, a votat| |Vișan George Gabriel|prezent| |Vîlceanu Dan|absent| |Vîrză Mihăiță|prezent| |Vlad Sergiu Cosmin|absent| |Vlase Petru Gabriel|prezent, a votat| |Vlăducă Oana Silvia|prezentă| |Voicu Mihai Alexandru|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Weber Mihai|absent| |Zainea Cornel|absent| |Zamfira Constantin Cătălin|prezent| |Zisopol Dragoș Gabriel|absent|