Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 24 octombrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ganea Ion și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Armata Română – forța principală a sistemului de siguranță națională”.

La 25 octombrie România sărbătorește Ziua Armatei, ca simbol al păstrării independenței și suveranității naționale. Toate faptele de arme și de eroism ale înaintașilor noștri petrecute în bătălii precum Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăști, Mărășești, Oituz le evocăm în această zi. Și, nu în ultimul rând, omagiem în această zi eliberarea orașului Carei, ultimul oraș românesc de la granița de vest de sub ocupația horthystă.

Ca hunedorean, am un motiv în plus de mândrie, pentru că Ziua Armatei este legată efectiv și afectiv de Transilvania, leagănul genezei și evoluției istorice și spirituale a poporului român, de obiectivele Armatei Române, care au însemnat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naționale de unitate, independență, suveranitate și integritate teritorială.

De-a lungul istoriei noastre zbuciumate, Armata Română a fost mereu cel mai important sprijin în finalizarea proiectelor de țară, fie că vorbim despre Războiul de Independență, de Mica sau Marea Unire sau de Revoluția din Decembrie 1989. Din perspectivă națională, două lucruri sunt necesare pentru ca o armată să fie puternică: un nivel corespunzător de înzestrare, cu echipamente și tehnică militară de vârf, și un eșalon de profesioniști competenți, capabili să răspundă la cel mai înalt nivel situațiilor din ce în ce mai complexe cu care ne confruntăm.

În actualul context mondial, în care s-au accentuat din ce în ce mai mult disensiunile legate de sistemul global de tratate ce reglementează raportul de forțe militare, modernizarea armatei devine o opțiune obligatorie. În acest scop, prima măsură importantă a fost alocarea de către Guvern a cotei de 2% din produsul intern brut pentru bugetul apărării în următorii 10 ani. Pe această bază financiară, în 2018 Armata Română a crescut ritmul dotărilor vizând achizițiile de blindate, rachete, avioane și nave de luptă. Sunt derulate în prezent nu mai puțin de opt programe majore de investiții pentru modernizarea structurilor sale. Prin demararea acestor programe se dorește și implicarea industriei naționale de apărare în procesul de înzestrare a Armatei Române, cu scopul de a dezvolta pe baze noi industria națională de apărare, fapt ce va duce, cu siguranță, la crearea de noi locuri de muncă. Sunt avute în vedere, de asemenea, și cooperări industriale internaționale în domeniul apărării și, eventual, al unui transfer de tehnologie în industria românească. O astfel de abordare va face din industria de apărare un factor însemnat și în susținerea creșterii și dezvoltării economice a României.

În ceea ce privește nivelul de pregătire al cadrelor militare din Armata Română, știm cu toții că sistemul militar de învățământ românesc este unul cu adevărat performant, iar asigurarea resursei umane de cea mai bună calitate pentru Armata Română rămâne un obiectiv prioritar. În acest an au fost mărite și cifrele de școlarizare la toate nivelurile. Privind rezultatele foarte bune cu care absolvenții își încheie studiile, avem certitudinea că tinerii care ies acum de pe băncile școlilor militare vor fi specialiști foarte bine pregătiți, care vor performa la cel mai înalt nivel în executarea misiunilor din teatrele de operații, dar și în îndeplinirea importantelor misiuni încredințate în țară.

Mulțumim.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Vânătorii Mici – o comună prea puțin cunoscută din județul Giurgiu”.

Să trăiești cu impresia că există o singură perspectivă care contează sau doar un singur unghi de vedere din care să discutăm despre activitatea primarilor din județul Giurgiu, cei ai Partidului Social Democrat, ar fi o dovadă sigură de miopie politică. Așa că abordez astăzi și din perspectiva faptelor concrete prezentarea unui primar, care a câștigat alegerile locale pentru funcția de primar în urmă cu doi ani în comuna Vânătorii Mici din județul Giurgiu, cu susținerea ALDE. În județul nostru ALDE are trei primari de comune: la Malu, Vânătorii Mici și Daia.

Aurelian Simion, primarul comunei Vânătorii Mici, la primul său mandat, de profesie profesor de biologie, este unul dintre aceștia. Consiliul local are șase consilieri ALDE, șase PSD și un consilier de la PNL.

Aprecia recent primarul, într-o conferință de presă susținută la sediul ALDE din Giurgiu, că în cei 30 de ani care s-au scurs de la instalarea democrației comuna lui nu a beneficiat de investiții în infrastructură. Din cei 50 km de străzi și drumuri aferente acestei localități au fost asfaltați doar 2 km. Proiecte de utilități, de reabilitări de școli, de drumuri, locuri de joacă, terenuri de sport sunt pentru toate satele.

Acum, pe guvernarea PSD–ALDE, lucrurile se așază constructiv și are în vedere că până la finalizarea acestui mandat va reuși reabilitarea a trei școli din cele opt pe care le are în comună, un proiect de apă potabilă în trei sate, iar cele opt localități care se găsesc pe raza teritorială a comunei să beneficieze de apă curentă și modernizarea drumurilor de interes local.

Pe fonduri proprii a contribuit la cofinanțarea proiectelor prevăzute pe PNDL 1 și PNDL 2 și a realizat amenajarea peisagistică a curții primăriei, dar și curțile școlilor Corbeanca, Cupele, Poiana lui Stângă.

A inițiat demersuri pentru aprobarea unui proiect de canalizare și are în intenție achiziționarea unui utilaj multifuncțional pe GAL-ul din care face parte comuna.

Mulțumim.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Silvia Monica Dinică:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cum poate deveni România competitivă?”.

De cele mai multe ori răspunsul la această întrebare îl știm. Este vorba de a investi în educație și știință și de a avea independență energetică.

Problemele sistemului nostru de învățământ se văd însă peste tot. Le vedem în zone rurale sărace, dar și în marile orașe, unde acestea sunt mai puțin evidente. Sigur că statul singur nu poate îmbunătăți aceste statistici.

Primii...

Dar există și o mare așteptare din partea părinților, o mare așteptare din partea societății, aceea ca școlile de stat să fie un puternic partener educațional.

Educația a avut parte, în ultimii 28 de ani, de multiple schimbări, modificări și așa-zise „îmbunătățiri”. Fiecare ministru de resort – și au fost foarte mulți – a dorit să-și pună amprenta fie pe lege, fie pe normele metodologice. De fapt, s-a tolerat mediocritatea. Avem încă clase supraaglomerate, manuale învechite și dotări necorespunzătoare. Ba mai mult, avem profesori care cumpără din banii lor rechizite pentru copii.

Zilele acestea am aflat că am pierdut urma a 70.000 de copii. Aceasta este diferența dintre numărul copiilor născuți în 2011 și 2012 și numărul celor care au devenit elevi în 2017–2018 și în anul școlar 2018–2019. Sunt date ale Institutului Național de Statistică. Ministerul nu a atras niciodată atenția asupra acestei probleme. A făcut-o presa și au făcut-o alți oameni care sunt preocupați de acest domeniu. Însă ministerul nu a venit niciodată în fața noastră să ne spună despre aceste probleme.

Ce putem face? Să propunem reforme care vor avea impact cu adevărat asupra succesului elevilor și asupra viitorului acestora. Am putea să avem o programă corespunzătoare nevoilor copiilor, cu accent pe științe, scris și citit, care să stimuleze creativitatea și inovația. Am putea să avem un program mai lung, pentru a le dărui copiilor suficient timp și atenție, atenție de care au nevoie pentru a învăța și a recupera eventualele decalaje provenite din cauza unui mediu familial necorespunzător. Am putea să avem educație preșcolară pentru toți copiii. Am putea să implementăm evaluări care să ofere o imagine completă a nivelului fiecărui elev. Am putea să recrutăm directori care pot transforma școlile pe care le conduc și am putea să-i plătim pe profesorii buni la valoarea lor.

Vă mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi are titlul „Ioan Pelivan – părintele mișcării naționale din Basarabia”. În continuarea martirologiului inițiat de noi și în contextul celebrării Anului Centenar al Marii Uniri de la 1918, țin să evoc ilustra figură a unuia dintre principalii făuritori ai acestui eveniment istoric. Este vorba de basarabeanul Ioan Pelivan.

Ioan Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876, în satul Răzeni, din apropierea Chișinăului. În a doua jumătate a secolului XIX Basarabia trecea prin cea mai activă fază a procesului de rusificare a populației românești din Basarabia. Regimul despotic țarist ținea departe de lumina cărții populația băștinașă din ținut, care la sfârșit de secol era analfabetă în proporție de 95%.

Provenind dintr-o familie de slujitori bisericești, Pelivan a pornit să învețe la școli duhovnicești, în care procesul de învățământ se realiza exclusiv în limba rusă. Învățăceilor le era interzis cu desăvârșire să vorbească în limba părinților chiar și în timpul recreațiilor. Pelivan își reamintește în memoriile sale o situație în care doi elevi au fost surprinși vorbind în română într-o pauză. Au fost agresați pe loc de un așa-zis „pedagog” pe post de supraveghetor, care i-a luat la rost în rusește: „De ce behăiți voi în limba voastră de berbec?” Șocul prin care a trecut l-a determinat să se consacre pe viață luptei pentru emanciparea națională și socială a basarabenilor.

În fond, oprimarea pe criterii naționale a românilor a fost principala rațiune în procesul de formare psihologică și mentală a generației Marii Uniri de la 1918. Pelivan, de exemplu, după câțiva ani de umilință, din cauza necunoașterii limbii ruse, s-a ambiționat să învețe această limbă în măsura în care i-a permis să devină performant în studiile universitare pe care le-a urmat în centrele imperiale rusești. Căci, după ce și-a făcut studiile la Seminarul Teologic din Chișinău – 1898, s-a înscris la Universitatea din Dorpat, azi Tartu, din Estonia – 1903. Datorită studiilor asidui și-a consolidat arsenalul intelectual al unei personalități dotate cu calități deosebite, pentru a se avânta în lupta pentru libertatea și unitatea națională a poporului său.

Mulțumim. Îl invit la microfon pe domnul senator Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „De Centenar, istoria navală militară ajunge fier vechi”.

Stimați colegi,

Vă rețin azi atenția cu un subiect care, dincolo de componenta lui simbolică, spune foarte multe despre bătaia de joc la care decidenții noștri supun nu doar prezentul, ci și părți din trecutul nostru și din trecutul Armatei Române, dar și despre lipsa lor de viziune și despre incapacitatea de a găsi soluții.

După multele promisiuni și angajamente privind modernizarea armatei, probabil că reprezentanții PSD s-au culcat liniștiți pe o ureche, sperând că electoratul se va mulțumi numai cu un maldăr de neadevăruri și de planuri pe hârtie care au fost asumate de actualul ministru, Mihai Fifor.

După scandalul celor 30.000 de uniforme neconforme cu standardele, scandal la care ministrul a avut o singură reacție, aceea de a arunca gunoiul sub preș, iată că un alt scandal se profilează printre mesajele roz ale PSD. Este vorba despre organizarea de către Romtehnica a licitației

pentru vânzarea canonierei „Locotenent-comandor Eugen Stihi” ca fier vechi.

Nu am prea mari așteptări de la actualii decidenți politici să cunoască, să prețuiască, să respecte istoria și trecutul, câtă vreme ne dovedesc, cu fiecare zi care trece, că nu le pasă nici măcar de prezent și că privesc cu opacitate și complet lipsiți de viziune înspre viitor.

Pentru situația în care i-ar ajuta totuși, cumva, să înțeleagă caracterul sfidător și complet nechibzuit al unei astfel de decizii, vă spun, stimați colegi, că această canonieră, denumită „Friponne”, a fost construită la Lorient, în Franța, și a fost lansată la apă în 1916. Nava a fost apoi vândută României, în anul 1920, și denumită „Locotenentcomandor Eugen Stihi”.

Vasul s-a aflat în serviciul activ al Marinei timp de aproape 90 de ani, din 1920 până în 2004, când, în urma unei decizii, a fost retras din serviciul activ și dezarmat. După retragere, în 2004, timp de șase ani de zile, nava a fost în subordinea Centrului de colectare tehnică de marină din cadrul Bazei Logistice Navale și se preconiza să fie tăiată și dată la fier vechi. Practic, nava a ajuns, în timp, într-o stare de degradare semnificativă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua Armatei Române în an centenar”.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Mâine, 25 octombrie, sărbătorim, ca de fiecare dată, Ziua Armatei Române. În anul în care se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea României Mari, săvârșită după unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, prin credință unanimă că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună într-un singur stat, România, acest eveniment are conotații și semnificații aparte.

Ziua Armatei Române este o ocazie potrivită pentru a aminti întregii societăți românești evenimente care au marcat istoria noastră. Este o ocazie potrivită să evocăm faptele de sacrificiu ale militarilor români care au luptat pentru independența noastră și drepturile fundamentale ale statului român.

Ziua Armatei Române este deja înscrisă în calendarul sărbătorilor de suflet pentru toți românii, în care cinstim eroismul ostașilor care și-au îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra țara. Ei merită prețuirea noastră și trebuie să le continuăm idealurile, printr-o atitudine care să le cinstească memoria și jertfa.

Din 1830, anul înființării Armatei Române Moderne, și până în anul 1951 nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost instituită, prin Decretul nr. 381, ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. În aceeași zi, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a Române, a decis să pornească ofensiva pentru a elibera orașul Carei și, totodată, ultimul colț de pământ românesc aflat sub ocupație străină din 1940.

## Stimați colegi,

Armata României este instituția în care românii au cea mai mare încredere. De aceea trebuie să-și dezvolte toate capabilitățile pentru a face față amenințărilor și să se

adapteze continuu la schimbările și riscurile care apar în zilele noastre. Strategia națională de apărare confirmă transformările fundamentale prin care a trecut și trece Armata, devenind astăzi un partener de încredere al statelor aliate. Armata contribuie la lupta împotriva terorismului, contribuie la apărarea drepturilor și libertăților lumii civilizate.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Titlul declarației politice de astăzi: „Întrebări fără răspuns”.

În luna mai a acestui an am adresat o interpelare doamnei prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă cu privire la migrația forței de muncă. După expunerea situației, am rugat-o să-mi comunice dacă actualul Cabinet are o strategie care să rezolve această problemă majoră pentru mediul de afaceri și economia românească.

Răspunsul pe care l-am primit săptămâna trecută mă determină să afirm că fie doamna Dăncilă nu a înțeles conținutul interpelării, fie Guvernul nu a priceput gravitatea acestui fenomen, pe care îl tratează într-o manieră extrem de superficială. Mai exact, doamna premier consideră că răspunsul pe această chestiune intră strict în competența Ministerului Muncii, „singurul cu atribuții în acest domeniu”.

Astfel că, pe opt pagini, doamna Olguța Vasilescu îmi aduce la cunoștință prevederi din Codul muncii și Legea șomajului privind ajutoarele oferite de stat, cu „scopul de a stimula integrarea cetățenilor în câmpul muncii”. Constat că, din păcate, Guvernul nu este preocupat în detaliu de adevăratele probleme ale economiei românești și nu are o privire panoramică a sistemului, preferând să mizeze pe politica păguboasă a acordării ajutoarelor de stat, fără o strategie reală de analiză. Este, probabil, mult mai concentrat pe legile justiției.

România este într-o criză profundă, iar viitorul nu se arată optimist. Actualul Cabinet nu conștientizează efectele generate de acest fenomen și că o strategie se face la nivel de Guvern, prin consultarea tuturor ministerelor, și nu doar prin Ministerul Muncii.

Tot în acest context, doresc să amintesc și răspunsul primit de la Ministerul Transporturilor, semnat de domnul ministru Șova, referitor la executarea lucrărilor pentru calea ferată Vâlcea–Vâlcele. În luna august, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat demararea lucrărilor la calea ferată. Anunțul a fost făcut în momentul rectificării bugetare din acest an. „Pentru prima dată, Ministerul Transporturilor va primi mai mulți bani la o rectificare bugetară, bani care vor fi alocați pentru finalizarea unor investiții, dar și pentru proiecte noi. O parte din bani vor merge către o lucrare de infrastructură complexă, calea ferată Râmnicu Vâlcea–Vâlcele, lucrare care trenează de peste 15 ani”, a declarat premierul. Pornind de la acest anunț, m-am adresat domnului ministru pentru detalii. Răspunsul ministerului demonstrează clar că referitor la acest subiect doamna prim-ministru habar nu are pe ce lume trăiește. Nu există bani alocați, nimic demarat, stadiul proiectului fiind în continuare la nivelul de așteptare a raportului de monitorizare de anul trecut.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

## Bună dimineața!

Declarația de astăzi este intitulată „Veneția nu se uită la Antena 3!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Am o veste proastă pentru cea mai mare parte dintre dumneavoastră: în Veneția oamenii nu se uită la Antena 3, RTV ori alte asemenea televiziuni aflate în subordinea „Ministerului Adevărului” din Guvernul paralel cu orice competențe pe care îl susțineți. Știu că Turnu Măgurele a început migrația pe Dunăre, dar mai sus de Turnu Severin nu are șanse să urce, oricâte manuale unice de geografie sau istorie veți edita întru slăvirea și salvarea conducătorului iubit. Cu atât mai puțin are șanse de a trece peste Adriatica și de a ajunge în Veneția. Și, da, asta este ultima veste proastă pentru mulți dintre dumneavoastră: în ciuda aparențelor, Veneția nu a intrat la apă și nici n-o să intre înainte de scufundarea bărcilor în care vă aflați.

## Stimate colege și stimați colegi,

Încerc să înțeleg ce a fost în mintea celor care, în traducerile în limba engleză ale modificărilor la codurile penale transmise Comisiei de la Veneția, au făcut greșeli și omisiuni grave. Chiar și-au închipuit și v-ați închipuit că oamenii ăia își selectează personalul de specialitate după gradul de rudenie, de obediență și de cotizare față de șeful, precum pe la noi?! Chiar și-au închipuit și v-ați închipuit că asemenea erori grosolane nu vor fi sesizate?!

Și mai greu îmi sunt de înțeles incredibila aroganță și teribilul tupeu al unor colegi de-ai noștri de aici, din Parlament, care, după minciunile transmise Comisiei de la Veneția, căreia i s-au prezentat traduceri incomplete

ale modificărilor la codurile penale, susțin că membrii Comisiei ar fi fost induși grav în eroare.

Nu, doamnelor și domnilor colegi, Comisia de la Veneția nu a fost indusă grav în eroare, chiar dacă s-a încercat acest lucru chiar de către cei care clamează acum acest lucru pe la anumite televiziuni din România. Cum v-am anunțat însă, Veneția nu se uită la Antena 3 și RTV și nici nu crede în lacrimile mincinoase. La fel cum tot mai puțini cetățeni români mai cred în lacrimile așa-ziselor „victime” ale așa-zisului „stat paralel”, fie că acești cetățeni locuiesc la Turnu Măgurele, fie la Drobeta-Turnu Severin.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua Armatei Române”.

25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire națională, ziua când Armata Română și-a îndeplinit menirea firească, aceea de a readuce în hotarele ei patria care a zămislit-o. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește Armata, pe cei care au fost și sunt în slujba ei.

Din 1830, anul înființării Armatei Române Moderne, și până în anul 1951, în tradiția românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Aflată în centrul atenției publice, mai ales după Războiul de Independență, 1877–1878, Armata Română a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălțării Domnului, devenită Ziua eroilor după Primul Război Mondial, și la cele dedicate Zilei Naționale.

Ziua Forțelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima dată la 2 octombrie 1951, iar în anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește Armata și pe cei care au fost în slujba ei.

Astfel, la data de 25 octombrie România sărbătorește Ziua Armatei, ca simbol al păstrării independenței și suveranității naționale. Momentul este unul de evocare a faptelor de arme ale înaintașilor în locuri precum Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, Mărăști, Mărășești sau Oituz.

Le mulțumesc pentru curajul, eforturile și sacrificiile pe care le fac pentru a apăra interesele și integritatea României, ale poporului român. Aduc un pios omagiu militarilor care au devenit eroii noștri, jertfindu-se pe altarul iubirii de patrie și de neam. Le mulțumesc tuturor militarilor activi ai forțelor terestre, celor aflați în retragere, în rezervă sau veterani și îmi asum să încerc să fac pentru ei un pas spre schimbarea sistemului actual.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am intitulat declarația politică „Cele două tipuri de guvernare ale Cabinetului Dăncilă”.

Recent, doamna ministru al muncii, Lia Olguța Vasilescu, a prezentat Legea pensiilor. Documentul a născut discuții, a produs știri de primă pagină, iar mesajul a fost că PSD pune lucrurile în ordine la acest capitol sensibil. Nu foarte de mult, tot PSD și-a făcut o incredibilă campanie cu creșterea salariilor în educație și în sistemul sanitar. Aparițiile în media ale membrilor Cabinetului Dăncilă au inundat casele românilor și părea că nu mai există alt subiect. Doamna Vasilescu a excelat și aici. Atât de mult că te întrebai când mai are timp de Ministerul Muncii, dacă interviurile acordate sunt atât de frecvente.

Domnul ministru Teodorovici ne-a asigurat permanent că sunt bani de pensii și salarii. Cumva amintind de un fost ministru PSD al sănătății, care spunea că avem tot ce ne trebuie, nu avem nevoie de nimic, domnul Teodorovici ne asigura de toată bogăția bugetară, pregătind pe sub masă un document în care propunea înghețarea salariilor în anul 2019, pentru că, surpriză, nu mai sunt bani.

Constat, așadar, că miniștrii PSD fac parte din două guvernări concomitente: una a responsabilității financiare și economice, în care România este un exemplu la producția la hectar, și una care se pregătește de austeritate, adusă aici de inconștiența cadourilor electorale fără acoperire în buget și putere economică.

Cum, domnilor și doamnelor din arcul guvernamental, cum este posibil? Când spuneți adevărul despre situația din România?

Nu fac apologia salariilor din mediul bugetar. Și sunt printre cei care cred că este nevoie de o punere în acord a rolului instituțiilor publice cu numărul angajaților și cu nivelul de salarizare. Am susținut public profesionalizarea corpului funcționarilor publici și lămurirea organigramelor stufoase din autorități și instituții publice, dar nici nu pot accepta înghețarea salariilor pentru unicul motiv... Cum să-i spun? Inconsecvență? Neputință? Nu. Incompetența guvernanților.

Aici nu este vorba despre măsuri proactive în materie de resurse umane, ci de măsuri disperate din lipsă efectivă de bani. Acest Guvern nu va lăsa doar o proverbială grea moștenire, ci o economie incredibil de greu de gestionat, cu găuri negre, care vor înghiți fonduri mult timp după ce se va alege praful de programul de guvernare al PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, la data de 17 octombrie, am serbat Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. Conform statisticilor Eurostat din 2016, România se plasează ca fiind a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, consecințele sărăciei fiind un nivel de trai scăzut, accesul deficitar al copiilor la educație, dar și al populației la servicii medicale.

România este una dintre țările cu inegalitate semnificativă între clasele sociale, acest aspect fiind vizibil prin scindarea societății între persoane cu venituri foarte mari și altele care nu-și pot permite asigurarea nevoilor de bază. Astfel, conform World Vision, unu din 11 copii adoarme flămând, situație care poate fi asociată direct cu rata atât de mare a abandonului școlar, datorată necesității generării de venit, multe dintre familii implicând timpuriu copiii în activități care să genereze venit de subzistență. Această stare de fapt se perpetuează de-a lungul mai multor generații, din cauza lipsei de educație, care, la rândul ei, poate fi datorată sărăciei, cum am menționat anterior, intrându-se într-un cerc vicios.

Sărăcia afectează atât de mult nivelul de trai încât se creează inclusiv inegalități în accesul populației la îngrijiri medicale, astfel, în mediile defavorizate, persoanele cu un grad de excluziune socială ridicat având un acces precar.

Este foarte important să conștientizăm existența acestor inegalități și să depunem eforturi pentru reducerea lor, efectele sărăciei afectând un număr foarte mare de persoane, pe un termen foarte lung.

Vă mulțumesc.

Sunt senator de București, Cristian Ghica.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ofensiva PSD–ALDE împotriva adevărului și a bunului-simț capătă amploare în fiecare zi, cu fiecare luare de cuvânt. Ieri am fost martorii unui festival al minciunilor și sferturilor de adevăr, recitate de domnul Tăriceanu și colegi de-ai dânsului. Elucubrații bine ticluite, îndelung repetate, aceleași știri false, repetate de aceleași voci false.

Am aflat ieri că toți cei care lucrează în instituțiile europene sunt fie niște naivi, pradă inocentă a dezinformării, cum ar fi membrii Comisiei de la Veneția sau ai Parlamentului European, fie sunt niște profitori, oarecum incompetenți, care inventează problemele României doar pentru a-și asigura lor înșiși un salariu bun, cum ar fi cei din Comisia Europeană, care se ocupă de Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Am aflat ieri de la domnul Tăriceanu că România nu este nici pe departe cea mai coruptă țară din Europa. Am aflat de la el că sunt alte țări cu probleme foarte, foarte grave. Ne-a dat exemple concrete. Exemple de țări în care companii private au comis ilegalități și, culmea nenorocirii, au fost chiar pedepsite de către justiție. Domnul Tăriceanu înțelege prin stat corupt un stat în care hoțul e prins și pedepsit. Acesta este nivelul Domniei Sale de înțelegere, că statul corupt este statul în care politicienii care nu respectă legea sunt foarte greu de găsit.

Domnule Tăriceanu, fiți tare! Nu vă lăsați dezinformat și dumneavoastră. Faceți un efort, întrebați orice om de pe stradă ce înseamnă pentru el corupția.

Noi, cei din USR, am întrebat peste un milion de oameni, în campania „Fără penali”, și răspunsul pe care l-am avut a fost tot timpul cam același: un corupt este cel care profită de funcția sa publică, de puterea pe care o are, care abuzează de banul public; un corupt este cel care folosește puterea pe care o are în stat, este cel care siluiește legile țării pentru a sta departe de închisoare. Cum e cazul prietenului dumneavoastră, domnul Dragnea, alături de care semnați inițiative legislative menite să slăbească lupta anticorupție.

Mesajul pe care îl am pentru domnul Tăriceanu și ai lui este simplu: minciuna are picioare scurte. Presupunând, prin absurd, că veți avea ceva succes în a vinde istoria dumneavoastră drept adevăr unor oficiali europeni, nu aveți nicio șansă să fiți credibili în fața milioanelor de români care trăiesc pe pielea lor, zi de zi, efectele nivelului „fabulos” al corupției din țări precum Danemarca, Olanda și Germania.

Îl invit la microfon pe domnul senator Novák Csaba Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR.

Declarație politică în legătură cu Revoluția din 1956 din Ungaria.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Revoluția Ungară din octombrie 1956 este un eveniment marcant, un punct de cotitură în istoria recentă a maghiarilor, la care ne gândim și azi cu multă recunoștință. De un timp o comemorăm și în Parlamentul României, dar nu numai de dragul comemorării, ci pentru faptul că este un eveniment esențial în istoria noastră comună, un mesaj din trecut despre cum trebuie să privim și să abordăm astăzi ideea libertății.

În acele zile de sfârșit de octombrie 1956, tinerii maghiari probabil nici nu au realizat că revolta lor împotriva sistemului comunist va însemna începutul sfârșitului puterii sovietice instalate în estul Europei. Această primă revoluție anticomunistă, alături de protestele din Berlin, a însemnat un punct de referință, un model de urmat în lupta pentru libertatea de mai târziu din celelalte țări din lagărul socialist, pentru procesul de democratizare din 1968 din Cehoslovacia și, în cele din urmă, pentru revoluțiile din 1989 în toate țările blocului comunist. De aceea în fiecare an subliniem faptul că Revoluția Ungară din 1956 nu aparține numai istoriei maghiare.

Să nu uităm faptul că și românii au adus o contribuție foarte dureroasă la această luptă pentru libertate. Conform cercetărilor, numărul victimelor represiunii comuniste în România de după 1956 era în ordinea magnitudinii unui număr de vieți omenești similar cu cel din Ungaria sau poate chiar și mai mare. Această jertfă enormă pentru libertate ne obligă și azi la responsabilitate în tot ceea ce privește democratizarea societății și garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și comunităților din această țară.

Considerăm că, deși în acești 28 de ani de la Revoluție am realizat progrese semnificative în această privință, mai avem multe de făcut. Din păcate, de multe ori și astăzi suntem martori la tentative de limitare a unor drepturi și libertăți. Comunitatea maghiară din România se confruntă și astăzi, de multe ori, cu eforturile de a îngrădi educația în limba maternă și de a folosi limba maternă în administrație, de a interzice utilizarea simbolurilor naționale și comunitare, în general cu limitarea drepturilor dobândite în aceste decenii.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori, „Pentru că noi toți suntem România”,

Fac aici, în fața dumneavoastră, această declarație politică. Guvernul României trebuie să-i ajute pe toți românii din diaspora, oricare ar fi denumirea minorității din care fac parte. Românii au fost recunoscuți până în secolul al XIX-lea cu endonimul de „rumâni”, termen istoric învechit, și exonime diferite, cum ar fi „vlahi”, „olahi” sau „valahi”, folosite și astăzi în țările în care ei locuiesc. Este necesar ca statul român să se îngrijească de toate aceste minorități, deoarece ele aparțin în mod liber filonului lingvistic și cultural românesc.

În afara frontierelor României, armânii, armânjii, aromânii, basarabenii, bucovinenii, cuțovlahii, dacoromânii, macedoromânii, vlasii, volonii sau macedo-armânjii își asumă cu greu apartenența la identitatea noastră națională. Din această cauză, pe teritoriul altor state există compatrioți care nu au niciun drept ca minoritate românească – de exemplu, vlahii din Valea Timocului –, pentru că istoria și tratatele de pace le-au schimbat în mod dramatic destinul.

Guvernul României este obligat moral și legal să trateze în mod echivalent toate minoritățile care își asumă, în mod liber și natural, identitatea culturală română, oricare ar fi exonimul folosit de către statul care administrează acum vechile teritorii românești. Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, cetățeni ai altor state de naționalitate română, cetățeni ai altor state vorbitori doar de limbă română, oricum s-ar numi această minoritate din care ei fac parte, au fost, sunt și vor fi, alături de cetățenii români din țară, națiunea română care simte, vorbește și visează românește.

Domnilor și doamnelor din coaliția de guvernare, aflați vremelnic în funcții de decizie în Guvernul României, din păcate, ați uitat de frații noștri din lumea largă chiar și acum, de Centenarul Unirii. Treziți-vă, pentru că ei au nevoie de România, iar România are nevoie de patriotismul lor! Sunt singuri și părăsiți în țări ca Serbia sau Ucraina, care le încalcă drepturile fundamentale. Nu au pe nimeni și România rămâne singura lor speranță pentru a-și construi un viitor mai bun. Istoria vă va judeca, stimați politicieni din coaliția de guvernare, nu doar după ce faceți ori nu faceți politic și administrativ, ci în mod esențial după cum iubiți românii din țară și de peste hotare, după cum vă îngrijiți de toți compatrioții noștri, indiferent de numele și locul în care trăiesc ei în prezent. Pentru că noi toți suntem România!

O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimați colegi,

Obiectul declarației mele de astăzi este „Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual, o castană fierbinte pe masa premierului”.

## Stimați colegi,

În data de 15.10.2018, Legea pentru înființarea Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România a trecut tacit de Senatul României. Da, tacit, o procedură legislativă în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României, republicată, dar nu sunt de acord să treacă și în tăcere. Mă simt obligată, în fața conștiinței mele, în primul rând, să atrag atenția asupra insuficientei evaluări a posibilităților reale de promovare a învățământului dual printr-un sistem care scoate de sub autoritatea Ministerului Educației Naționale și transferă sub autoritatea premierului pârghiile unui modul extrem de important pentru formarea profesională a elevilor care aleg școala de meserii după finalizarea studiilor gimnaziale.

Stimați colegi,

Sunt senator, dar sunt și profesor și fost inspector școlar și vin la tribuna Parlamentului să vă vorbesc în deplină cunoștință de cauză. Este adevărat că ne confruntăm cu toții, cel puțin în ultimii ani, cu un deficit major de personal calificat în mod corespunzător pe piața muncii, că însuși Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România atrăgea atenția, în momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2018, în luna iunie, asupra „lipsei unei fundamentări corespunzătoare”: lipsa analizei impactului bugetar, lipsa analizei impactului noii reglementări, suprapunerea atribuțiilor competențelor noii autorități cu cele ale Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Este la fel de adevărat că, din punctul meu de vedere, și vă asigur că nu este un punct de vedere singular, CNDIPT-ul și inspectoratele școlare gestionau cu eficiență acest tip de învățământ și este foarte posibil ca această nou-înființată agenție să conducă la diminuarea normelor cadrelor didactice, pentru că alegerea tutorelui de practică va deveni apanajul agenților economici.

Îl invit la microfon pe domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc foarte mult. Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

274 de medici de psihiatrie infantilă și 1.126 de medici în specialitatea psihiatrie adulți, aflați în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și care își desfășoară activitatea în 146 de unități sanitare, dintre care un număr de 34 reprezintă spitale de psihiatrie. Aceasta, stimați colegi, reprezintă situația la zi, comunicată de Ministerul Sănătății, în urma uneia dintre multele întrebări și interpelări pe care le-am adresat în această legislatură instituțiilor abilitate în privința situației privitoare la sănătatea mintală din țara noastră. Mai precis, 11 întrebări și 7 interpelări, care au vizat și vizează aspecte esențiale ale domeniului medical în general și ale sănătății mintale în special.

Prin formația mea profesională și beneficiind de prerogativele parlamentare de care dispun, sunt mai mult decât interesat și preocupat să contribui activ și concret la rezolvarea unora dintre cele mai presante probleme din domeniul sănătății din țara noastră, cu precădere, având în vedere unul din subiectele față de care am atras de nenumărate ori atenția și care reprezintă un fel de cenușăreasă a domeniului medical, social, dar și cultural și politic, anume sănătatea mintală. Fie ea luată la nivelul întregii populații a României în general, fie defalcată pe vârste, sex, categorii sociale și profesionale. În plus, o atenție la fel de mare consider că trebuie acordată și pregătirii cadrelor medicale specializate și apte să gestioneze aceste probleme.

Pe lângă prerogativa principală de legiferare pe care o dețin în calitate de senator, o alta deosebit de importantă de care, cred eu, stimați colegi, ar trebui să facem nu doar uz mai des, ci chiar să-o transformăm într-un instrument permanent și util de lucru intern și interinstituțional este aceea a controlului parlamentar, o funcție la fel de importantă ca și cea legislativă, reprezentând o expresie a forței juridice a mandatului nostru reprezentativ.

Tocmai de aceea, nepresupunând subordonarea puterii executive celei legislative, pun accentul pe colaborare interinstituțională și pe întreg sprijinul de care, în calitate de legiuitori, putem beneficia de la instituțiile în măsură să ne ajute și să contribuie constructiv la proiectele noastre.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD: Bodog Florian Dorel, Cârciumaru Florin, Moga Nicolae, Țuțuianu Adrian, Toma Vasilică, Doru Adrian Pănescu, Bădălău Niculae, Mihu Ștefan, Arcan Emilia, Smarandache Miron Alexandru, Federovici Doina Elena, Trufin Lucian, Brăiloiu Tit Liviu, Talpoș Ioan Iustin;

– Grupul parlamentar al PNL: Șoptică Costel, Popa Cornel, Pîrvulescu Eugen, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Nicoară Marius Petre și doamna Gorghiu Alina Ștefania;

– Grupul parlamentar al USR: Lungu Dan, Alexandrescu Vlad Tudor;

– și, din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, Lungu Vasile Cristian și domnul senator Baciu Gheorghe.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## La care se adaugă:

– numărul de bolnavi incluși în programe intraspitalicești de reabilitare: în 2015 – 7.757; în 2016 – 9.019; în 2017 – 7.655;

– numărul medicilor de familie instruiți în vederea depistării precoce a depresiei și suicidului: în 2015 erau 672; în 2016 – 1.231; în 2017 – 348;

– numărul de persoane instruite în psihiatria comunitară: în 2015 erau 332; în 2016 – 477; în 2017 – 760;

– numărul persoanelor instruite în cadrul programului de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale ale copiilor: erau, în 2015, 753; în 2016 – 1.006; iar în 2017 – 1.937;

O să rog liderii de grup și viceliderii de grup prezenți în sală să-și invite colegii, astfel încât să putem începe, în câteva minute, ședința de plen de astăzi.

Vă rog.

Mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

O să vă rog să intrați în sală, să vă așezați pe scaune. Domnul secretar Ganea va face apel nominal.

Bună ziua, stimați colegi!

Voi da citire senatorilor prezenți și neprezenți în sală..., listei senatorilor.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt – prezent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – prezent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – absent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – absent Bodog Florian Dorel – absent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – absent Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – prezent Covaciu Severica Rodica – absentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – absentă Cristina Ioan Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – la Guvern Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – prezent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – absent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – prezent

Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – Guvern Filipescu Răducu George – absent Ganea Ion, subsemnatul – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – prezent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – absent László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – misiune la Roma Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – la Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent Nicolae Șerban Urmează să vină, deocamdată e absent. Niță Ilie – prezent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – absentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian – absent Popa Cornel – absent Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – absent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – absent Romașcanu Lucian – absent Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – absentă Sibinescu Ionuț – prezent Silistru Doina – absentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – absent, la Guvern Stângă George Cătălin – absent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – absent Talpoș Ioan Iustin – prezent Tánczos Barna – prezent Teodorovici Eugen Orlando – la Guvern, absent Toma Cătălin Dumitru – absent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian – absent Turos Lóránd – prezent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – absent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – prezent Vulpescu Ioan – absent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – absent Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule Ganea.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 octombrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 91 de colegi.

Ședința de plen de astăzi va fi condusă de mine, vicepreședinte al Senatului, Alina Gorghiu, asistată de cei doi domni senatori, Ion Ganea și Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința de plen de astăzi v-a fost distribuită.

În cazul în care aveți comentarii referitoare la ordinea de zi, vă rog. Doamna vicelider.

## **Doamna Roxana Natalia Pațurcă:**

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Da, pentru ordinea de zi avem..., Grupul PSD are propunerea de a scoate de pe ordinea de zi de astăzi: punctul 3, este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, termen – o săptămână; de asemenea, mai avem la punctul 9, este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, de asemenea, termen – o săptămână; și mai avem, la punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice – aici, rugămintea mea, termen două săptămâni pentru formularea unor observații.

Se întorc la comisie. Primele două – o săptămână și punctul 24 – două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, doamna vicelider. Cine este pentru această...?

La ordinea de zi, domnul lider Sibinescu. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Dragi colegi,

O să vă rog să fiți de acord, chiar dacă fac această propunere la începutul ședinței, cu retrimiterea la comisii a punctului 28, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Două săptămâni sau... O săptămână, cred că e suficient. Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Înainte de a trece la votul pe ordinea de zi, îl rog pe domnul Goțiu să ia cuvântul.

## Bună dimineața!

Vreau să ridic o problemă de procedură. Retrimiterea la comisii înseamnă rămânerea acestor puncte pe ordinea de zi și, în momentul în care ajung pe ordinea de zi fiecare în parte, votăm sau nu retrimiterea la comisii.

Scoaterea de pe ordinea de zi nu echivalează cu retrimiterea la comisii.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc.

S-a făcut deja precizarea că se dorește retrimiterea la comisii a celor trei..., patru inițiative, cu cea propusă de domnul Sibinescu, motiv pentru care o să vă rog să supunem la vot aceste propuneri.

Pentru celeritate, v-aș propune să votăm ordinea de zi cu cele patru mențiuni de retrimitere la comisie.

Cine este pentru această ordine de zi modificată? 91 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 5 voturi împotrivă. Se abține cineva? 5 abțineri.

Vă mulțumesc.

Propunerea ordinii de zi de astăzi a fost aprobată cu votul majorității senatorilor prezenți.

Programul de lucru pentru această zi. Așa cum știți, au fost de la 9.00 la 10.30 declarații politice; 10.30 – ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea pe inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Stimați colegi,

Are cineva intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții în sală din partea colegilor

senatori, vă

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Nu sunt.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Abțineri? Nu.

Vă mulțumesc frumos.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Procedură.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Imediat, domnule senator, vă dau cuvântul.

Aprobarea ordinii de zi... Scuzați-mă! Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 29 octombrie – 3 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune, așa cum știți, programul aprobat de Comitetul liderilor, adică:

Luni, 29 octombrie 2018, începând cu 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor și vot final de la ora 17.00; 18.00 până la 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri. Acesta ar fi programul din 29 octombrie.

Pentru 30 octombrie, marți, între 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente.

Iar miercuri programul va fi: între 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbateri pe inițiativele legislative pe care le vom avea atunci pe ordinea de zi, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Joi, între 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente, pentru ca vineri, 2, și pe 3 noiembrie să fie activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu sunt comentarii, o să

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Vreau să vă propun un moment solemn, un moment de reculegere în memoria celui care a fost Ilie Balaci, sportiv de top al României și un component al Craiovei Maxima.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți să intrăm în ordinea de zi de astăzi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor

la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L596/24.09.2018).

Declar deschise dezbaterile asupra acestui proiect de lege. Dați-mi voie să dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, participă secretarul de stat Mihai Valeriu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține prezentul proiect de lege. Vă rugăm să-l adoptați. Mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe.

Îl rog pe domnul președinte Mihu să ia cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente, care să fie supus, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În cazul în care există senatori care au întrebări sau nelămuriri cu privire la această inițiativă, vă rog să le adresați inițiatorilor sau reprezentanților Guvernului.

Dacă nu, vom trece la dezbaterile generale.

Cine dorește, în cadrul dezbaterilor generale, să ia cuvântul pe această inițiativă legislativă?

Dacă nu există doritori, declar încheiate dezbaterile generale.

O să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, așa cum ați auzit. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Această inițiativă a fost adoptată.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L597/24.09.2018).

Comisia de fond este aceeași: buget, finanțe. Din partea ministerului participă același domn secretar de stat, pe care îl rog să ia cuvântul.

Domnule Valeriu Mihai, vă rog.

Mulțumesc.

Guvernul susține și vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege pentru modificarea anexei nr. 1.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există luări de cuvânt?

Nu.

Vă mulțumesc.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale pe acest proiect.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Așa cum am auzit cu toții, raportul comisiei este de admitere a acestei inițiative. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Doamna președinte,

Vă rog, dacă puteți, să amânăm acest punct pe ordinea de zi pentru mai târziu, în cursul ședinței de astăzi, pentru că raportul e finalizat, dar mai lipsește o semnătură. Da? Vă mulțumesc.

E vorba de această ordonanță...

Vă rog, dacă ne încadrăm până la ora 13.00, cât avem program de lucru...

Până la ora 13.00, da, da. Mulțumim.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind anularea unor obligații fiscale (L515/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale pe această propunere legislativă.

În cazul în care există inițiator prezent în sală care dorește să-și susțină propunerea...

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Nu.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, secretarului de stat din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Sorin Roșu-Mareș. Vă rog.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare anularea penalităților rezultate din diferențele de subvenție acordate la plata energiei electrice datorate de către organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații, pentru obligațiile de plată a căror exigibilitate este anterioară datei de 31 decembrie 2017.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma adoptată de Comisia pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Îl rog pe președintele Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară să ne prezinte raportul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport, prezentând-o, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Constat că există și un amendament respins. În măsura în care va dori cineva să-l susțină, să ne comunice.

Dau cuvântul grupurilor parlamentare, în măsura în care doresc că aibă intervenții pe această inițiativă legislativă. Nu există.

Declar dezbaterile generale închise.

Dați-mi voie să trecem la votul pe această propunere legislativă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la...

Ordinară, da.

Vă supun la vot...

Mulțumesc.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, așa cum v-am precizat mai devreme. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentul respins nu a fost susținut, așa că voi supune la vot raportul cu amendamentele admise, inclusiv amendamentul respins de comisie, în forma în care a fost el prezentat.

Vă

Această inițiativă a fost adoptată.

Următorul punct pe ordinea de zi este referitor..., este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L540/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Dacă inițiatorul este prezent, pentru susținerea propunerii?

Nu avem inițiator.

Dați-mi voie să dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Din partea Ministerului Finanțelor, domnul secretar de stat Mandreș.

Vă rog.

## **Domnul Eleodor Mandreș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru punctul de vedere.

Rog comisia, prin președinte, să exprime punctul de vedere din raportul pe care l-a elaborat.

Vice!

Domnule președinte, vă rog frumos.

Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere, pe care l-am supus, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cazul în care, din partea grupurilor parlamentare, există doritori...

Doamna senator Dinică, la microfonul 2, vă rog să luați cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Suntem în fața unui raport de respingere pentru o lege care își propune să rezolve și să amelioreze o situație existentă în domeniul turismului – și aici mă refer la deficitul de forță de muncă care există în acest domeniu; subsecvent, adresează problema abandonului școlar și a atragerii tinerilor către domeniul turismului.

În mod cu totul și cu totul paradoxal, legea anterioară, care anulează penalități și obligații fiscale, a primit raport de admitere și, în acest sens, aș dori să atrag atenția asupra faptului că această lege este o lege care ar fi trebuit să aibă raport de admitere, pentru că este nevoie de un sistem coerent de sprijin pentru a favoriza purtătorii cererii, precum și pe cei ai ofertei forței de muncă în turism. Avem date, știm că 99% dintre hotelurile și restaurantele de pe litoralul românesc au un deficit de angajați de peste 50%. Cu puțin înainte ca sezonul estival să înceapă, Eurostat, în 2017, ne spune că unu din patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu are un loc de muncă în România.

Guvernul nu accesează Schema de garantare pentru tineri sau Programul operațional „Capital uman”, pentru a oferi o șansă acestora, și totuși acest proiect de lege propune, concret, astfel: scutirea de la plata impozitului pe venit a elevilor și studenților cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare, care desfășoară activități cu contract individual de muncă în profesiunile specifice activităților de turism și, subsecvent, exceptarea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale a acestor tineri care vor lucra în domeniul turismului.

Aceste măsuri încurajează și mobilitatea ocupațională a forței de muncă, și migrarea ei dinspre alte sectoare de activitate către turism, în condițiile unei atractibilități reale și cu efecte benefice asupra PIB-ului României.

Uniunea Salvați România – care este inițiator al acestei legi – va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, doamna senator. Din partea Grupului PSD, doamna Sbîrnea Liliana. Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamna președintă.

Este adevărat că deficitul de personal în domeniul turismului este de 50%, dar este deficit de muncă calificată. În domeniul turismului întâlnim foarte mulți oameni care sunt necalificați.

Această propunere legislativă, care ar încuraja, cumva, munca în domeniul turismului, va face ca un număr foarte mare de elevi și studenți să se îndrepte către acest domeniu și iarăși să sporim munca..., cei care sunt necalificați să muncească în acest domeniu. Ar încuraja, de fapt, abandonul școlar, nicidecum nu l-ar reduce, pentru că știm că, odată ce merg să se angajeze, acești tineri nu mai acordă atenția necesară studiului și, probabil, vor abandona școala. Mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Îi mulțumesc doamnei senator.

Mai există alte intervenții din partea colegilor?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Domnul Cseke Attila.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Am rugămintea... O chestiune de procedură.

Ieri am discutat în plenul Senatului, dacă îmi aduc bine aminte, de punctele de vedere emise de către Guvern și prezentarea acestora.

Am rugămintea să dispuneți tuturor reprezentanților Guvernului ca această prezentare să nu se încheie cu o simplă propoziție: „Nu susține.” sau „Susține.”. E un punct de vedere care... Măcar două propoziții, să aflăm și noi motivele pentru care..., indiferent de la cine vine propunerea legislativă.

Am convenit că această procedură, care exista în toate mandatele, la Senat... Preinstituim că am avut o lipsă în această chestiune și rugămintea este către reprezentanții Guvernului să facă acest lucru; altfel o să intervenim la fiecare punct și o să cerem această motivare.

Pentru ca să putem să discutăm despre proiecte legislative este nevoie să știm, măcar în două propoziții, punctul de vedere al Guvernului pe proiectul respectiv. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

## Aveți dreptate.

Îl rog pe secretarul de stat din partea Ministerului Finanțelor să detalieze de ce punctul de vedere al Guvernului a fost negativ.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, precizăm că prevederile din inițiativa legislativă au un impact asupra veniturilor bugetare pe anul 2019, un impact negativ. De asemenea, un alt motiv a fost că sistemul public de pensii se bazează, printre altele, pe principiile contributivității și unicității, potrivit cărora se alimentează sistemul public de pensii. Și, de asemenea, trebuie avut în vedere și principiul egalității de tratament între salariații care au vârste mai mari decât cele menționate și care desfășoară o activitate similară în același domeniu de activitate.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Cu amendamentul ca, pe viitor, toți reprezentanții Guvernului la această ședință, și nu numai, să facă o prezentare mai detaliată a punctului de vedere din partea Guvernului, permiteți-mi să declar, dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt în sală – și constat că nu mai sunt –, încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei, așa cum a fost prezentat de domnul președinte, este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune la vot. Vă

10 abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Dorește domnul Ghica.

Explicarea votului. Domnule Ghica, vă rog. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am să vă explic, foarte pe scurt, motivele pentru care Grupul USR susține acest proiect. Singura categorie de populație din societate care este disponibilă în perioadele de vârf este cea a elevilor și studenților. Aproape toate celelalte categorii vor încerca să fugă de locurile de muncă din turism, întrucât este greu să realizezi minimul de venit pentru subzistență lucrând 2-3 luni pe an.

Mai mult, probabil că mulți dintre dumneavoastră știți, studenții pleacă în vacanțele de vară, în general, către Statele Unite și țările din Europa Occidentală, unde își găsesc locuri de muncă pe termen scurt și cred că asta duce, ușor, ușor, către o migrație a creierelor către aceste țări.

În plus, impactul bugetar este doar în aparență negativ, pentru că sectorul turistic funcționează mult sub capacitatea sa – el generează astăzi doar 1,4% din produsul intern brut –, iar, în mod evident, când sectorul turistic va funcționa la adevărata sa capacitate, se vor întoarce taxe și impozite către bugetul de stat. Mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator Ghica pentru explicarea votului.

Trecem la punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L510/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Constat că sunt deputați inițiatori.

Dacă este cineva care dorește să-și prezinte inițiativa? Nu este nimeni în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din partea Ministerului Finanțelor, domnul Mandreș.

Vă rog, puțin mai detaliat punctul de vedere pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Măsurile fiscale propuse au fost estimate că au influență asupra încasărilor bugetare, respectiv: pentru anul 2018 – un minus de 15 milioane de lei, pentru anul 2019 – 67 de milioane de lei, 2020 – 72 de milioane de lei și 2021 – 77 de milioane de lei.

Este vorba de impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, să ne prezentați raportul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, raport pe care îl supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru prezentarea raportului.

O să dau cuvântul acum reprezentanților grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterilor generale.

Cine dorește din partea grupurilor parlamentare să ia cuvântul?

## Nu există doritori.

Dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale și să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Ați văzut și punctul de vedere al Guvernului, care este negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul... Legilor ordinare, scuzați-mă! Senatul este prima Cameră sesizată.

Supunem la vot acum raportul de respingere pentru această inițiativă legislativă.

Cine este pentru raportul de respingere? 74 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 25 de voturi împotrivă. Se abține cineva? Nicio abținere.

În aceste condiții, propunerea legislativă a fost respinsă. Dați-mi voie, stimați colegi senatori, să revin la punctul 4 de pe ordinea de zi, pentru că ne-a parvenit în plen raportul de la comisie.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2018 privind aprobarea Programului de investiții în domeniul culturii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L483/4.09.2018).

E chiar foarte bine că a ajuns raportul, că termenul de adoptare tacită este 24.10.2018.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea acestui proiect. Participă, din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, secretarul de stat Ion Ieremia. Domnule secretar, vă rog.

**Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Sărut mâna!

## Doamnă președintă,

## Domnilor și doamnelor senatori,

În scopul asigurării dezvoltării sectorului cultural și al infrastructurii culturale, prezenta ordonanță de urgență are în vedere constituirea Programului de investiții în domeniul culturii, un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării achizițiilor de imobile, monumente istorice și de bunuri culturale mobile clasate, construirii de obiective culturale, precum și realizării de lucrări de intervenție, reabilitare și modernizare și punere în valoare a monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice, dar și a obiectivelor culturale, cum ar fi: biblioteci, muzee, centre culturale, instituții de spectacole sau concerte. Doamnă președintă,

## Vă mulțumesc.

Raportul este comun, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și a Comisiei pentru cultură și media.

Invit reprezentantul uneia din cele două comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte, luați cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru administrație publică a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care le regăsiți în anexa nr. 1, și amendamente respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există, în cadrul dezbaterilor generale, doritori?

Vă rog frumos. Domnul senator Alexandrescu. Luați cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Salut această inițiativă a Guvernului de a acorda atenție în sfârșit monumentelor de patrimoniu care sunt în colaps sau în precolaps. Ordonanța Guvernului prevede alocarea, prin credite de angajament, deocamdată, pe termen de șapte ani, a unei sume de un miliard de euro, eșalonat, pentru intervenții de urgență la monumentele istorice.

În Comisia pentru cultură au mai fost adoptate niște amendamente care specifică mai clar criteriile pe baza cărora acești bani vor putea fi alocați.

Grupul senatorilor Uniunii Salvați România consideră că este în sfârșit un semn din partea Guvernului, din partea statului român, care ne arată că statul se interesează de soarta acestor monumente, care, din păcate, în toată țara stau într-o situație de delabrare.

De aceea, Uniunea Salvați România va vota în favoarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Alexandrescu.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare se înscrie cineva la dezbaterile generale?

Domnul senator Florin Cîțu. Se pregătește domnul senator Ionașcu.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

O clarificare referitor la impactul bugetar. Nu am înțeles... Am înțeles de la domnul Vlad Alexandrescu că este un miliard de euro, dar mă uit pe motivarea ordonanței și motivele care explică această ordonanță și văd aici cu plus la buget.

Dacă poate cineva să ne explice aceste cifre de la Guvern, dacă există... Cum au fost calculate? Dacă impactul este de un miliard de euro, ar trebui să fie negativ, în primul rând. Și dacă s-a discutat despre sursa de unde se finanțează acești bani.

Mulțumesc.

Știu că avem o Comisie Națională de Strategie și Prognoză, care trebuie să facă asta, are ca obiect de activitate impactul bugetar, să-l calculeze, să ne explice. Dacă poate cineva să dea lămuriri? Mulțumesc mult.

Din partea Guvernului, este cineva pregătit să răspundă la această întrebare? Dacă nu, o să vă rog să luați întrebarea domnului senator și să-i răspundeți în scris.

Domnul senator Ionașcu. Vă rog frumos, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Salut prezența ordonanței în Parlamentul României.

Dacă ar fi fost cel puțin acum doi ani, probabil că acea lucrare a unuia dintre cei mai mari oameni de cultură, sculptori, a lui Brâncuși, ar fi fost achiziționată.

Dar sugerez Ministerului Culturii și, respectiv, Guvernului României: în cadrul reglementărilor din prezenta ordonanță lipsește un capitol extrem de important, cel puțin pentru comunitățile locale – este vorba de monumentele de for public, cele definite de Legea nr. 120. Bineînțeles că dumneavoastră, probabil la o revizuire a ordonanței, va trebui să cuprindeți și aceste monumente de for public, dar și obligațiile sau condițiile de eligibilitate pentru cuprinderea pentru finanțare, fiindcă acolo este vorba de o altă comisie care va trebui să dea un aviz.

Așadar, închei, sugerându-vă să încercați să racordați și cu Legea nr. 120 privind monumentele de for public.

Sunt pentru adoptarea prezentei..., aprobarea prezentei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos domnului senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă. Vă rog.

Microfonul 3, vă rog, pentru domnul senator Hadârcă.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vara aceasta am dat un semnal de alarmă în legătură cu situația avansată de degradare a conacului mareșalului Prezan, unul din marii ctitori ai Unirii de la 1918, și sper că, odată cu această ameliorare, cu acest Program de investiții în domeniul culturii pentru protejarea patrimoniului, în special a monumentelor, vom fi pe drumul bun și se va acorda atenție și semnalului pe care l-am dat, și nu doar. Mai sunt și alte aspecte care trebuie luate în considerare și sper că de aici se va demara o cu totul altă atitudine pentru protejarea patrimoniului național și pentru readucerea în actualitate a memoriei noastre istorice colective.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos. Domnul senator UDMR, Cseke Attila. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este un proiect și un program ambițios al actualului Guvern și aș vrea să salut nu numai acest program în sine, ci și faptul că el se extinde pe o perioadă de șapte ani. Poate reușim pe acest program, pe acest proiect, să avem într-adevăr o înțelegere, dacă vreți, transpartinică și, indiferent de guvernarea care va urma în următorul mandat parlamentar și chiar și după aceea, fiecare guvern să-și asume – și Ministerul Culturii, și Ministerul Finanțelor, mai ales, pentru că aici e vorba de resurse financiare care trebuie alocate pe acest domeniu –, fiecare guvern și fiecare partid parlamentar actual și viitor să-și asume susținerea acestui program investițional în domeniul culturii foarte important. Monumente istorice sunt însemnate în fiecare județ al țării, în fiecare zonă, în fiecare regiune a țării, și acestea merită a fi reabilitate și păstrate, conservate, așa cum se cuvine unei țări în secolul 21. De asemenea, faptul că multe localități... Și aici mă refer, în principal, la localitățile mici, orașele mici, care știți bine că în ultimii 14-15 ani nu au dispus de fonduri europene însemnate pentru a putea construi case de cultură, biblioteci, muzee, pentru a le reabilita. Aici este un program care ar putea să ajute, în principal, acest segment al autorităților administrației publice locale, pentru că în mediul rural am avut fonduri europene, dar în mediul urban, mai ales în orașele mai mici de 50.000 de locuitori, există o problemă legată de acest lucru.

Susținem acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență, cu modificările propuse prin raportul de admitere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare constat că nu mai sunt.

În aceste condiții, dați-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale.

Amendamentele respinse. Îi întreb pe cei care au avut amendamente respinse dacă doresc susținerea acestora în plen.

Constat că nu există această dorință din partea dumneavoastră; declar încheiate dezbaterile.

Dați-mi voie să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamentele admise.

Cine este pentru? 99 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Inițiativa a fost... Raportul este cu vot favorabil. Vă supun la vot proiectul de lege. Cine este pentru? 99 de voturi. Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? Nu avem voturi ca abțineri.

Această inițiativă a fost adoptată.

Trecem la următoarea: Propunerea legislativă privind urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii terenurilor agricole și silvice în sistemul de cadastru și carte funciară, precum și pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (L543/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri..., inițiative, acestei propuneri legislative.

Inițiatori sunt mai mulți deputați.

Constat că nu este niciunul dintre inițiatori prezent, să susțină propunerea legislativă.

Dau cuvântul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Prezent în sală este, din partea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, domnul director general Codruț Ștefănescu.

Vă rog frumos să prezentați punctul de vedere pe această inițiativă.

**Domnul Radu Codruț Ștefănescu** _– directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară_ **:**

Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea punctului de vedere.

O rog pe doamna președinte Silistru Doina să prezinte punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii terenurilor agricole și silvice în sistemul de cadastru și carte funciară, precum și pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, s-a adoptat un raport comun de respingere – motivarea v-a prezentat-o și domnul secretar de stat –, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Obiectul de reglementare face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă pentru prezentarea raportului.

Din partea grupurilor parlamentare, invit reprezentanții..., pentru dezbaterile generale.

Domnul Baciu Gheorghe.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul din partea...

Mulțumesc, doamna președinte. Dragi colegi,

Această lege a avut un parcurs... Mie mi s-a părut un pic mai curios, deoarece Comisia pentru administrație publică a dat un aviz negativ..., pozitiv, favorabil deci, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar apoi, la una din ședințe, când domnul Radu Codruț Ștefănescu, directorul ANCPI, a participat, a întors aceste avize și s-a dat raport de respingere.

Vreau să precizez însă un lucru: mie mi s-a părut foarte bine-venit, ca idee, orice proiect de lege care a ajuns la noi prin care se grăbesc pașii de finalizare a măsurătorilor cadastrale pe teritoriul României.

Dacă ne gândim bine, se apropie un termen care nu este chiar de ici, de colea și nici nu ne face să ne simțim prea confortabil când întreaga subvenție pe suprafață nu se va mai acorda decât celor care sunt cu adevărat proprietari, adică sunt înscriși în cartea funciară, măsurătorile sunt terminate și toate aceste lucrări sunt decontate la cartea funciară. Dacă ne gândim la acest punct, la acest aspect, considerăm că e lucrul care trebuie să dea mai multe frisoane celor care conduc la ora actuală, Guvernului și celor care răspund de aceste aspecte concrete în ANCPI și, sigur, în Ministerul Dezvoltării Regionale, care coordonează această activitate.

Cred chiar că ar fi bine-venită o măsură concretă din care și noi să luăm cunoștință de faptul că va fi terminată la timp această măsurătoare, iar proprietarii, fermierii, cei care dețin terenuri agricole, nu vor fi puși în imposibilitatea de a-și încasa parte din aceste subvenții, care oricum sunt destul de mici față de alte țări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Baciu.

Din partea grupurilor parlamentare mai există intervenții? Dacă nu mai există, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este... Ordinare! Fiecare cu scamele lui!

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere prezentat astăzi în plenul Senatului.

Cine este pentru raportul de respingere?

74 de voturi pentru raportul de respingere.

Cine este împotrivă?

25 de voturi.

Se abține cineva?

Nu se abține nimeni.

Propunerea legislativă este respinsă.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 12/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată (L488/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Senatori sunt printre inițiatori.

Dacă vreunul dintre inițiatori dorește să-și susțină propunerea, în cazul în care sunt prezenți?

Nu dorește nimeni să susțină această propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Din partea Ministerului Afacerilor Interne, îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Valeriu să prezinte punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, din următoarele considerente: se introduce o diferențiere în cadrul aceleiași categorii de destinatari ai normei juridice, respectiv conducătorii auto, în primul rând.

În al doilea rând, cuantumul unei amenzi nu se calculează în funcție de veniturile contravenientului, ci de gravitatea faptei, apreciată de legiuitor și sancționată printr-o amendă mai mică sau mai mare.

3. Această diferențiere apreciem că ar încălca prevederile art. 16 din Constituția României, republicată, privind egalitatea cetățenilor în fața legii.

Vă mulțumesc frumos. Comisia raportoare este Comisia juridică.

Domnule președinte Cazanciuc, vă rog să prezentați raportul.

Stimați colegi, Comisia juridică vă propune un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Nu există intervenții.

Atunci, o să declar încheiate dezbaterile generale și vă rog să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este, așa cum ați auzit, de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă

Pentru.

99 de voturi pentru raportul de respingere. Cine este împotrivă?

Niciun vot.

Abțineri?

Niciun fel de abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, respectiv a dispozițiilor art. 62 alin. (1) (L487/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale pe această propunere. Dacă nu există..., nu mai este niciun fel de solicitare...

Vă rog, înainte... Domnule Grosaru, numai o secundă. O rog pe doamna vicelider PSD să ia cuvântul. Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Rugămintea mea la acest punct: să cerem retrimiterea la comisie, termen – o săptămână. Și vă rog să supuneți la vot. Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc frumos.

Dați-mi voie să supun această propunere de reîntoarcere la comisie pentru o săptămână, pentru a mai face dezbateri pe această inițiativă legislativă.

Cine este pentru? 99 de voturi. Împotrivă? Niciun vot. Abțineri? Niciun vot. Vă mulțumesc, stimați colegi.

Următorul punct pe ordinea de zi...

Înainte de a trece la următorul punct pe ordinea de zi, vă rog să îmi permiteți să îi salutăm pe invitații prezenți astăzi în Senatul României, din partea Teatrului Național din Târgu-Mureș, la invitația domnilor senatori Császár Károly și Novák Zoltán.

Vă mulțumim pentru prezență. Vă mulțumesc.

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul expertizării în securitate și sănătate ocupațională (L495/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile pe această inițiativă legislativă.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere pe această inițiativă legislativă.

Participă domnul Adrian Rîndunică, secretar de stat, din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să vă prezentați punctul de vedere.

## **Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dispozițiile inițiativei nu conduc la realizarea obiectivelor prezentate în expunerea de motive, acestea reglementând în principal organizarea și funcționarea Uniunii Naționale a Corpului Experților în Securitate și Sănătate Ocupațională din România. Unele dispoziții ale proiectului de lege pot fi interpretate ca fiind în contradicție cu prevederile Directivei-cadru în domeniul securității și sănătății în muncă, transpusă în Legea securității și sănătății în muncă.

Guvernul, ca mențiune, vizavi de cele spuse mai sus, respinge, nu susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc pentru poziția Guvernului. Rog președintele comisiei, domnul Rotaru, să-și prezinte raportul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru muncă a analizat această propunere legislativă și a ajuns la concluzia că reglementările actuale acoperă și această sugestie făcută prin propunerea legislativă, deci nu sunt necesare alte modificări sau completări la legile existente.

Pe cale de consecință, am emis un raport de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului senator Rotaru. Din partea grupurilor parlamentare există doritori? Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este, așa cum spunea domnul președinte, de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă este din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L569/4.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți în sală. Sunt senatori... Domnul senator Șerban Nicolae, inițiator. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere. Același domn secretar de stat din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați punctul de vedere pe inițiativa menționată.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Menționăm că în majoritatea instituțiilor publice și din administrația publică centrală și în alte instituții există personal care ocupă funcții cu acces la informații clasificate și, prin urmare, considerăm că propunerea legislativă ar conduce la o discriminare salarială între acești salariați și categoria de personal bugetar care ar urma să beneficieze de prevederile acestui proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, raportul, vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative, motivat de faptul că s-ar crea inechități referitoare la persoanele care operează cu informații clasificate.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit la cuvânt pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3. Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Am reținut punctul de vedere al Guvernului, care are o justificare obiectivă, și poziția comisiei. Am totuși două comentarii. Și aici problema de fond rămâne și e valabilă pentru toți cei care gestionează și au acces la documente clasificate, de un anumit nivel cel puțin.

În orice stat civilizat din spațiul euroatlantic această categorie are un regim special. Știm că, și în viața privată, și în viața publică, și modul în care sunt controlate, până la urmă, modalitățile lor de funcționare sunt chestiuni care înseamnă niște restricții în activitatea și în viața lor. Or în astfel de situații se compensează întotdeauna – și vorbim de practica statelor euroatlantice –, se compensează prin ceea ce propune această inițiativă legislativă, dar e adevărat, pe o bază nediscriminatorie, pentru că aici este un segment mai degrabă restrâns față de toți ceilalți. Pentru că – pot să deschid o paranteză – puteți să luați tot segmentul de securitate națională – mă refer la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și ce mai doriți dumneavoastră –, dar cantitatea cea mai mare de gestionare zilnică a informațiilor clasificate se referă la Ministerul de Externe. Și acolo sunt diferite componente: și UE, și NATO, și antiterorism și așa mai departe. Deci, apropo, categoria asta lipsește din inițiativa legislativă.

Deci eu sugerez Guvernului să se gândească în perspectivă, să găsească o formulă pe care o propune de o manieră corectă față de categoriile respective, poate nu pentru orice categorie de informație clasificată, ci pentru cele care contează cu adevărat, pentru că este un gest al statului pe care trebuie să-l facă față de acești oameni, care au, în sfârșit, au niște constrângeri în existența lor, tocmai datorită faptului că au acces la cifru de stat și la clasificări care vin din partea altor parteneri sau a altor organizații internaționale care au un regim special. Da?

Mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului senator Titus Corlățean.

Mai există alte luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, închid dezbaterile.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei, stimați colegi, este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L484/4.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc să-și susțină inițiativa. Domnule...

O să creionez în câteva fraze elemente de oportunitate legate de acest instrument fiscal.

Am plecat de la premisa că cel mai mare risc la adresa sănătății publice în Europa și cu atât mai mult în România este riscul alimentar. Există o legătură directă între consumul de băuturi îndulcite și incidența asupra greutății sau a obezității, a riscului de a dezvolta diabet zaharat, boli cardiovasculare și boli neoplazice.

Trebuie să știți faptul că incidența diabetului zaharat în România este cea mai mare din Uniunea Europeană și a devenit o problemă de securitate națională. De altfel, România, din păcate, are și cea mai mare rată de creștere a obezității în segmentul infantil. Am ajuns deja la 40% din populația pediatrică a României cu supragreutate și obezitate.

Nu întâmplător, România are și cel mai mare consum de băuturi răcoritoare cu exces de zaharuri supraadăugate.

Cu certitudine, există o corelație între aceste două fapte statistice.

Avem, de asemenea, una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare din Europa, UE și non-UE. De departe, în România cel mai mare contributor la cauzele de deces este cauza cardiometabolică. De asemenea, trebuie să avem în vedere că s-au făcut foarte puține lucruri în zona preventivă, în România, în ultimii ani.

Populația vulnerabilă, consumatorii cu venituri mici, tinerii și cei predispuși la obezitate sunt, de altfel, ne arată studiile, și cei mai responsivi la modificările structurii de accizare.

Acest instrument fiscal a fost introdus, concomitent, în acest an și în Marea Britanie, în Irlanda; este introdus de mult în Franța, în Norvegia, în Portugalia, în Ungaria. Și această eventuală raliere a României la această politică în domeniul alimentar ar demonstra o convergență responsabilă spre o Europă mai sănătoasă.

De altfel, acest instrument fiscal este o recomandare expresă a Organizației Mondiale a Sănătății pentru intervenția în zona riscului alimentar. De altfel, există mai multe recomandări ale unor grupuri de lucru din care și România face parte, ale unor strategii și platforme la nivelul organismelor Uniunii Europene referitoare la reformularea produselor alimentare și diminuarea riscurilor nutriționale.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului senator Wiener Adrian.

Din partea...

Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați punctul de vedere.

Mulțumesc, doamna președinte.

Directiva nr. 118/2002 care reglementează regimul general al accizelor armonizate permite doar taxarea produselor energetice, taxarea alcoolului și a tutunului.

Propunerea, doamnelor și domnilor parlamentari, se referă la modificarea unor articole din Codul fiscal care vizează categoria produselor accizabile armonizate, deci încalcă această directivă.

De aceea, nu susținem această inițiativă legislativă în forma prezentată. Totuși apreciem că introducerea unei taxe asupra băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri libere ar putea viza domeniul accizelor nearmonizate, a căror sferă de aplicare se stabilește la nivel național.

Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit _... (Discuții în sală și la prezidiu.)_

Scuzați-mă, domnule președinte Arcaș! Vă rog să mă scuzați!

Aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat propunerea legislativă, iar, în urma votului exprimat, aceasta a înregistrat 6 voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc frumos, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare îl invit acum la cuvânt pe domnul senator UDMR László Attila, să își prezinte punctul de vedere. Vă rog.

## **Domnul László Attila:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege, stimați colegi,

Vă invit să citiți cu mare atenție nota de fundamentare, pentru că rareori am văzut o fundamentare atât de documentată.

Domnule secretar de stat,

Permiteți-mi să fac câteva precizări.

Este o acciză nearmonizată. Una la mână.

Doi la mână. Ne-am luat niște angajamente – și aici mă refer la noi, ca stat, respectiv Guvernul României – ca până în 2020 să reducem cantitatea de zahăr consumată cu 10%, ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu s-au luat acele măsuri inclusiv fiscale care să intervină în acest domeniu.

Un al treilea argument – și permiteți-mi să subliniez câteva aspecte: la ora actuală avem aproximativ 1,3 milioane de diabetici și o populație infantilă care suferă de obezitate undeva spre 40%. Previziunile societăților profesionale – și aici mă refer, în primul rând, la diabetologi – arată că în următorii 10-15 ani ne vom confrunta cu aproximativ 5 milioane de cazuri de diabetici în această țară și, ca să rămân la cifrele utilizate de colegii de la buget, finanțe, asta însemnând că în 2012 ne-a costat aproximativ 442 de milioane de lei tratamentul diabeticilor din fondul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate... În 2017 am depășit suma de un miliard de lei. Foarte probabil că în următorii 10-15 ani, dacă nu aducem anumite modificări, atunci o bună parte din resursele financiare ale fondului vor merge în această direcție.

Un alt aspect pe care aș dori să vi-l subliniez se referă la faptul că, în acele state care au aplicat o metodă sau alta de taxare în țările respective, în primul an 70% din rețetele industriei alimentare au fost modificate în mod voluntar, iar rezultatul final a fost că au mâncat ceva mai sănătos sau, cu alte cuvinte, s-au apropiat de acele recomandări care prevăd cantități mult, mult mai mici de zahăr consumat zilnic.

Și ultimul argument și cu asta am să închei.

Stimați colegi,

Avem o problemă majoră de dublu standard. Același produs în Marea Britanie conține 18 grame la suta de mililitri și este consumat aproape zilnic de către, în primul rând, copiii și cetățenii din țara noastră, la noi conține 40.

Din partea Grupului PNL îl invit pe domnul senator Mario Oprea să ia cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul senatorilor PNL va susține această inițiativă legislativă. Este cazul să punem mai mult accent pe prevenție. Or asta facem în momentul în care susținem astfel de inițiative.

Iar, dacă această inițiativă va pica și la Cameră, este nevoie de o mai bună chibzuință și de reluarea acestei inițiative și în sesiunile următoare. Mulțumesc.

Imediat, domnule Wiener.

Îl invit la microfon pe domnul senator PSD, Dumitrescu Cristian. Microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm în fața unei anumite situații din acelea despre care se spune că există un anumit tip de negocieri, există o anumită directivă; ne-am încadrat noi în ceea ce Uniunea Europeană a negociat pentru România și asta e situația.

Din nefericire, de data asta răspunsul meu este „nu”, pentru cei care cred că această modalitate de a fi în Europa este în regulă. A fi în Europa înseamnă a-ți spune un anumit punct de vedere.

Noi, când am pornit în acest domeniu cu o anumită uniformizare, am pornit deja de la un nivel foarte înalt al consumului de zahăr și, mai mult decât atât, când s-a pus problema negocierii, negocierea s-a făcut între anumite marje, iar marja respectivă a fost cam pentru toată lumea la fel, plecând de la nivele total diferite.

Asta înseamnă, de fapt, să avem o poziție a noastră în Uniunea Europeană, să ne batem pentru aceste standarde, care, la un moment dat, sunt benefice, dacă ele se aplică pe o anumită bază, dar pentru baza noastră de discuții, așa cum a subliniat și inițiativa colegului nostru, nu face decât ca aceste lucruri să fie infime.

Eu nu cunosc foarte bine domeniul respectiv și nu vreau să mă pronunț, ca atare, că este posibil să se accizeze pentru că este în afara uniformizării sau este în interior, dar vreau să vă spun că, dacă nu vom lua măsuri acum în legătură cu sănătatea acestui popor, care să fie de natură ca, în timp, să determine alt fel de obișnuințe... Pentru că aici problema se pune de cultură alimentară. Noi am asimilat o cultură alimentară, după 1990, care a fost o cultură pe care am primit-o ca un auxiliar al libertății pe care ne-am cucerit-o față de economia planificată și am aplicat-o _tale quale_ sau _tel quel_ , cum se spune.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că această lege merită mai mult decât să fie respinsă. N-am capacitatea..., că nu am discutat cu liderii mei de grup și e o opinie personală: ar trebui retrimisă la comisie și găsite căile prin care această inițiativă, chiar dacă vine din partea unui grup din opoziție și putem spune că n-are sprijin, să întrunească sprijin, că e pentru sănătatea poporului român, este pentru sănătatea copiilor noștri și este pentru

**:**

Sunteți pentru?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu**

**:**

Da.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Procedură.

Pe procedură, îl invit la microfon pe domnul Pârvulescu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi,

Pe o asemenea inițiativă și de un asemenea impact pentru sănătatea populației din România, considerăm că am putea să ne aplecăm mai mult, să discutăm despre această lege.

De aceea, solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Luând în considerare această propunere, vă

- Împotrivă?

- Niciun vot împotrivă. Un vot împotrivă, domnule

- președinte.

- Abțineri?

- Propunerea se va întoarce... Inițiativa legislativă se va

- întoarce la comisie.

Vă rog să propuneți un termen pentru care se întoarce.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Două săptămâni.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Două săptămâni, la comisie. Mulțumesc frumos.

Următorul punct pe ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanțele publice locale...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Punctul 15.

## 15? Revin. Da. Mă scuzați!

Am sărit peste punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h) a alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L508/4.09.2018). De asemenea, o inițiativă care are raport de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Declar dezbaterile deschise.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

N-avem inițiatori prezenți.

Din partea Guvernului, îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece aplicarea măsurilor propuse prin inițiativă generează un impact negativ asupra veniturilor bugetelor locale de 14,5 milioane de lei.

De asemenea, potrivit legii, în situația inițierii unor măsuri care conduc la micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor bugetare este necesar să fie prezentat atât impactul determinat de aplicarea acestor măsuri asupra veniturilor, cât și măsurile propuse în vederea compensării majorării cheltuielilor bugetare, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, vă rog să prezentați raportul.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului, iar, în urma votului exprimat, s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere a propunerii legislative.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există susțineri în dezbaterile generale?

Constat că nu este cazul.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă mulțumesc frumos.

O să-l rog pe domnul vicepreședinte Țuțuianu să preia în continuare frâiele acestei ședințe.

Doamna Presadă, microfonul 2. Pe procedură, înțeleg.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Mulțumesc mult.

De fapt, îmi doream să iau cuvântul ca să pot spune și eu „doamna președintă”, pentru că mi-ar plăcea să văd mult mai des în astfel de poziții femei competente și mi-ar plăcea să văd în toate partidele din România că femeile sunt din ce în ce mai numeroase și, mai ales, femei competente.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem mai departe, cu punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanțele publice locale (L500/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent? Avem. Vă rog. Microfonul 5.

## **Domnul Tudor Vlad Benga** _– deputat_ **:**

A! Perfect.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu uitați să vă prezentați.

## Stimați colegi,

Numele meu este Tudor Benga, sunt deputat de Brașov și vin să vă supun spre dezbatere acest proiect de lege care vizează finanțarea infrastructurii aeroportuare din România.

Și problema este în felul următor: România are infrastructură aeroportuară destul de bine dezvoltată, care acoperă o mare parte din țară, însă există două, potențial trei, mari zone metropolitane, în care accesibilitatea la infrastructura aeriană suferă.

Există zona metropolitană Galați–Brăila, care este a doua concentrare de populație a țării, există zona metropolitană a Brașovului și, potențial, există zona din jurul Hunedoara–Deva–Valea Jiului, dar acolo discuția este ceva mai complicată.

Problema este în felul următor: accesul la linia aeriană și conexiunea directă cu lumea sunt vitale pentru dezvoltarea acestor zone, care sunt motoare economice ale României.

Iașiul a cunoscut o dezvoltarea explozivă în ultimii 2-3 ani, în urma refacerii infrastructurii aeroportuare și a conexiunilor multiple, și prin acest proiect de lege doresc să creăm un instrument propice și pentru Brașov, și pentru Galați–Brăila.

Acum ce se întâmplă? Brașovul s-a apucat de unul singur de acest proiect, este o comunitate relativ prosperă pentru standardele României, a demarat proiectul, a construit o pistă, a făcut toate demersurile și se află în faza a doua de dezvoltare. Nu a cerut bani de la centru, nu a cerut bani nici de la Uniunea Europeană, finanțarea pe fonduri europene a aeroporturilor noi este o zonă neacoperită, oarecare zonă neagră pentru finanțare, însă Brașovul și-a văzut de acest proiect de unul singur; însă derularea proiectului a fost destul de afectată de ceea ce a însemnat „revoluția fiscală”. Și asta din următoarele motive: ceea ce înseamnă alocarea din cotele defalcate pe venit afectează proiecția financiară și, din punctul nostru de vedere, este o mare nedreptate ca, în ciuda faptului că noi ne-am văzut singuri de acest proiect și am încercat să-l ducem pe propriile picioare până la capăt, fără a apela la finanțare de la centru sau dinspre Bruxelles, suntem în situația în care avem niște dificultăți din punctul acesta de vedere.

Domnule deputat, rugămintea e să vă referiți la obiect și să încercați să închideți într-un timp cât mai scurt.

Proiectul de lege vizează mărirea cotei defalcate din impozitul pe venit și nu o vizează anteproiect, o vizează retroactiv. În momentul în care o comunitate precum județul Brașov sau județul Galați sau județul Brăila derulează proiecte de acest fel, în anul fiscal următor alocarea către județ să se mărească, într-un formă de rambursare a proiectului, a investițiilor deja efectuate.

Și din punctul ăsta de vedere este doar... Țineți cont că cotele defalcate din impozitul pe venit sunt direct legate de joburile create de acea comunitate. Practic brașovenii își doresc ca din taxele și contribuțiile plătite de ei să poată duce la finalizare acest proiect critic pentru comunitate.

Aș aprecia foarte tare dacă distinșii senatori ar sprijini acest proiect de lege, pentru că, în final, vă repet: aceste două zone care sunt și pot fi locomotive de dezvoltare economică în România, Brașovul, zona Galați–Brăila, au nevoie să-și poată construi aeroporturile, să le ducă până la capăt, să le legăm direct la lume și să creăm bunăstare mai departe, pentru toată comunitatea.

Vă mulțumesc frumos de tot.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Eleodor Mandreș, Ministerul Finanțelor Publice, microfonul...

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, pentru că prin majorarea cotei defalcate din impozitul pe venit numai pentru consiliile județene care au în subordine aeroporturi regionale se realizează o discriminare în repartizarea fondurilor față de alte consilii județene. De asemenea, considerăm că majorarea alocării de sume pentru susținerea investițiilor în infrastructura aeroportuară reprezintă măsuri de ajutor de stat care trebuie să se realizeze cu respectarea legislației europene în această materie. De asemenea, această propunere influențează negativ veniturile bugetului de stat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia de buget, finanțe a hotărât adoptarea unui raport de respingere.

Nu putem stabili cote defalcate mai mari pentru județele cu aeroporturi și restul... E o măsură discriminatorie. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui subiect?

Nu avem.

Da, domnule Coliban. Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-ar plăcea să aud mai mult decât argumentele invocate de către Guvern. Pentru că, dacă vorbim despre zona din care provin, dacă vorbim despre Brașov, Brașovul se află în topul județelor care contribuie la bugetul de stat și se află pe ultimele locuri în privința fondurilor alocate către județul Brașov.

Prin urmare, consider că la nivel guvernamental avem o responsabilitate sporită față de județul Brașov și pentru proiecte care dezvoltă nu doar Brașovul, ci regiunea în ansamblu ei, pentru că impactul unui aeroport regional este dincolo de limitele unui județ. Avem Covasna, avem Harghita, care ar fi beneficiari indirecți ai acestui proiect.

Prin urmare, mă aștept la mai multe argumente și la măsuri, la eventuale soluții conexe, dacă soluția propusă de către Uniunea Salvați România nu este cea acceptabilă, dat fiindcă Legea nr. 273/2006 prevede și cuprinde excepții și Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, prevede, la punctul 1, dreptul la resurse proprii suficiente al autorităților locale.

Nu vorbim despre bani la cheremul consiliului județean pentru orice tip de investiție, ci vorbim despre o investiție care generează creștere, generează locuri de muncă, va genera prosperitate și venituri suplimentare la bugetul de stat. Prin urmare, când auzim că este vorba de discriminare, când vorbim, de fapt, despre un capitol de investiții necesar în România, considerăm că aceste argumente nu sunt acceptabile.

Rugăm Guvernul să vină cu soluții complementare, dacă această lege nu este susținută. Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă. Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L491/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, deoarece generează cheltuieli bugetare suplimentare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, pe care îl supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L492/4.09.2018).

Invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Precizăm că are un impact fiscal, respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor, un impact negativ în 2018

de 15 milioane de lei, în 2019 – 67 de milioane de lei, în 2020 – 72 de milioane de lei și în 2021 – 77 de milioane de lei, precum și impozitul pe venit în anul 2019, 2020 și 2021 – 52 de milioane, 58 de milioane și 66 de milioane de lei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestei propuneri? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Nu avem.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 19, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv (L575/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, pentru susținerea proiectului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ propus vizează extinderea regimului juridic al incompatibilităților și al conflictelor de interese prevăzute pentru funcționarii publici asupra tuturor categoriilor de persoane desemnate să exercite controlul financiar preventiv propriu la entitățile publice.

Totodată, au fost introduse prevederi cu privire la desemnarea persoanei care exercită controlul financiar preventiv propriu și încetarea calității de persoană desemnată.

De asemenea, proiectul de lege vizează și reconfigurarea prevederilor cu privire la activitatea de inspecție economicofinanciară și la cea de soluționare a plângerilor prealabile.

Vă rugăm să susțineți proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/15.XI.2018

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Viorel Arcaș:**

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia a analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei e de admitere. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 20, Proiectul de lege privind Fondul de compensare a investitorilor (L576/11.09.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Fondul de compensare al investitorilor este continuatorul și succesorul egal în drepturi și obligații al fostului Fond de compensare, constituit ca societate pe acțiuni în anul 2005, în temeiul Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, în scopul transpunerii Directivei nr. 97 privind sisteme de compensare pentru investitori.

Proiectul de act normativ propus vizează modificarea cadrului de reglementare și schimbarea statutului juridic al administratorului schemei de compensare a investitorilor în servicii și instrumente financiare, din societate pe acțiuni în persoană juridică de drept public, similar modului de organizare și funcționare prevăzut de legislația aplicabilă Fondului de garantare a asiguraților, Fondului de garantare a dreptului din sistemul de pensii private și Fondului de garantare a depozitelor bancare.

Vă rugăm să susțineți proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Arcaș Viorel, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Ca urmare, votul va avea loc luni, ora 17.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate (L531/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 8.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece norma juridică propusă prin inițiativa legislativă face posibilă menținerea nelimitată în timp a mijloacelor de publicitate, indiferent de caracterul de provizorat al acestora.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul Cârciumaru Florin. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere. Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat; propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 22, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (L582/11.09.2018). Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul Allen Coliban. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Legea nr. 24/2007 este principalul act normativ care se referă la administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.

În cei peste 10 ani de când avem această lege au existat mai multe modificări și completări ale ei, fără a fi corelată în ansamblu, fără o privire de ansamblu, care să se răsfrângă și asupra regimului construcțiilor, autorizărilor, administrării spațiilor verzi și a tuturor aspectelor conexe.

Prin urmare, prezenta inițiativă vine cu o serie de propuneri, care, sumarizându-le, merg pe definirea mai corectă și mai completă a ideii de „spațiu verde”, pe completarea obligațiilor referitoare la protecția și conservarea spațiilor verzi, în funcție de proprietari, pe regimul autorizărilor lucrărilor de construcții, aducând completări la Legea nr. 50/1991, respectiv la o serie de formularistică și de anexe pentru PAC și POE, completează instrumentele de administrare a spațiilor verzi, completează tipurile de protecție și sursele de finanțare, precum și aduce completări privind reglementarea legată de înstrăinarea, atribuirea, reducerea și schimbarea de destinație a spațiilor verzi.

În parcursul legislativ au fost atât inițiatori din partea mai multor partide politice, cât și reprezentanți ai Guvernului și reprezentanți tehnici ai asociațiilor din domeniu, respectiv Asociația Peisagiștilor. A fost un demers amplu și care a necesitat suficient timp pentru a ajunge la un acord. Și mă bucur – și spun asta în numele tuturor inițiatorilor – că s-a ajuns la un consens.

Prin urmare, această inițiativă este susținută atât de zona tehnică, a peisagiștilor, cât și de către Executiv, de către Guvern.

Prin urmare, o supun dezbaterii dumneavoastră și sper să-i acordăm cu toții, astăzi, un vot „pentru”. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Ciprian Roșca. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Punctul de vedere al Guvernului e finalizat.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are obiecții asupra raportului comisiei de specialitate, de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Înscrieri la... Nu, iertați-mă! Reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, domnul Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Membrii Comisiei pentru administrație publică, pe parcursul mai multor ședințe, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa prezentului raport.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Comisia pentru mediu, aviz favorabil.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt. Domnul Goțiu. Microfonul central.

## Stimate colege și stimați colegi,

Mă bucur că a ajuns în sfârșit la vot acest proiect legislativ și mă bucur pentru că este unul dintre cazurile rare în care atât opoziția, cât și reprezentanți ai puterii, atât din majoritatea parlamentară, cât și din Guvern, dar și specialiști din asociațiile de specialitate și din organizațiile civice, au colaborat pentru a veni cu acest proiect legislativ în forma pe care o propunem acum pentru votul din Senat și sperăm, de asemenea, un vot pozitiv și în Camera Deputaților.

Este o problemă mare, pentru care au luptat multe organizații civice în ultimii ani; a fost o problemă rezolvată oarecum abuziv până acum, aceasta a spațiilor verzi, de către primării, obișnuite să o rezolve prin includerea în intravilan a unor păduri aflate lângă localități și apoi să raporteze că s-a rezolvat această problemă, de fapt, creând noi probleme, presiuni asupra acelor păduri, generate de dezvoltările imobiliare și alte probleme.

Mai menționez doar faptul că în 2015, în februarie, organizații civice din cinci localități, din cinci municipii din România: Arad, Iași, Târgu-Mureș, Cluj și Timișoara, precum și din trei sectoare din București au semnat declarația pentru art. 35, acel articol din Constituție care arată că statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, pornind tocmai de la această problemă a spațiilor verzi, iar din această declarație vreau să citez doar un scurt fragment, un fragment pus în declarație din Convenția europeană a peisajului, ratificată și de România în 2002: „Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel, acest concept al echilibrului antropic în raport cu natura este unul dintre principiile urbanismului modern. Peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni.”

Sper într-un un vot pozitiv.

USR, evident, va vota această lege, dar cred că și dumneavoastră veți vota această lege, pentru orașe mai verzi și sănătoase în România. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Trecem la punctul 23, Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române” (L548/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Microfonul 10.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale susține Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului, domnul senator Breaz. Microfonul 7.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, menținerea raportului de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”.

Lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul suplimentar al comisiei este de respingere. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

6, cu al tău. Mai ridicați o dată mâna cei care sunteți împotrivă. 7 voturi împotrivă. Abțineri? Nu avem abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă. Punctul 24...

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Explicarea votului.

Domnul senator Vela. Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Chiar dacă a fost respinsă această inițiativă, vreau aici, de la microfonul Senatului, să-i aduc un omagiu lui Vasile Lucaciu, un patriot român de excepție.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Mergem la punctul 25, pentru că 24 a fost retrimis la comisie.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare (L610/2.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale. Microfonul 10.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri, având în vedere că domeniul audiovizualului este gestionat conform Legii nr. 504/2002.

În acest context, semnalăm că dispozițiile inițiativei legislative reprezintă o preluare și o adoptare a unor reglementări prevăzute în Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, iar, potrivit normelor de tehnică legislativă, trebuie evitate paralelismele legislative.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Daniel Breaz. Microfonul 7.

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Este o lege organică, iar Senatul, Camera decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din sală?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul este Camera decizională.

Votul – luni, ora 17.00, conform programului aprobat.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în sensul ca procesul de recunoaștere și echivalare a diplomelor obținute în străinătate să nu mai impună vreun cost financiar pentru solicitant (L379/18.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea, Ministerul Educației Naționale. Microfonul 6.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să spun că Guvernul nu susține inițiativa legislativă, întrucât pornește de la o premisă oarecum eronată. E vorba de costurile legate de echivalarea diplomelor de studii obținute în străinătate: echivalarea în România să nu mai fie supusă acelei taxe de 50 de lei care se percepe de către Consiliul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

Aș vrea să vă spun că pentru anul 2017, pentru care avem statistica încheiată, au fost echivalate 18.000 de diplome, de diferite niveluri, obținute în străinătate. 14.000 din aceste diplome se refereau la studii de nivel mediu, adică calificări de nivelul 3-4, obținute în țări cum sunt Vietnam, Filipine, Indonezia și așa mai departe. Deci sunt persoane care vin să muncească în România și cărora li se echivalează studiile pentru a primi un anumit nivel de calificare.

Iată, așadar, că premisa de la care s-a pornit, ca studenții români care studiază în străinătate să nu mai plătească această taxă, este greșită, în sensul că foarte puțini studenți români vin să-și echivaleze studiile în România, iar taxa de 50 de lei considerăm că, față de ceea ce înseamnă plata unor studii în străinătate, este nesemnificativă. Și mai adaug faptul că, conform legislației actuale, CNRD-ul (Consiliul Național de Recunoaștere a Diplomelor) se autofinanțează și are nevoie de acești bani pentru a-și susține programe și training în interiorul țării și alte activități pe care le derulează.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Liviu Pop, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind unul organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2. Domnul senator Mihail Radu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu tristețe motivarea Guvernului pentru poziția pe care o are.

Faptul că doar 4.000 de diplome sunt la nivel universitar și presupunem că dintre ele sunt mai puține care aparțin unor români care au studiat în străinătate este un semnal grav că nu reușim să-i atragem pe cei care au făcut studii afară în România.

Mesajul pe care l-am putea trimite cu această lege, care este, într-adevăr, simbolică – 50 de lei poate nu înseamnă o sumă foarte mare –, ar fi că România este o țară deschisă, în primul rând, pentru cei care au plecat să-și facă studiile în străinătate.

Faptul că vor beneficia colateral și alți oameni care contribuie la dezvoltarea economică a României, bun, asta s-ar putea să ne bucure. Faceți calculul, nu mi se pare că sunt sume esențiale la bugetul României acestea.

Haideți să dăm un semnal clar că România îi vrea înapoi pe oamenii pregătiți în afara țării. Asta este ce trebuie să votăm noi astăzi, nu câțiva lei în plus sau în minus la buget. Mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere. Lege organică. Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L163/19.03.2018).

Invit la cuvânt inițiatorii, dacă sunt prezenți. Nu.

Reprezentantul Guvernului, cu rugămintea, o intervenție foarte scurtă, să ne încadrăm în programul de lucru.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, redactată greșit, pentru că nu la art. 111 sunt facilitățile acordate pentru transportul elevilor și studenților, ci defalcat, la art. 84 pentru elevi, la art. 204 pentru studenți.

Ca atare, nu putem susține o inițiativă legislativă care modifică altceva decât voiau inițiatorii.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Liviu Pop, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind organic, iar Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Așa cum s-a spus, legea este organică și votul îl vom avea luni, la ora 17.00.

Punctul 28...

a fost retrimis la comisie.

Ca urmare, am parcurs toată ordinea de zi pentru astăzi – da? – și ne-am încadrat și în timpul de lucru.

Vă mulțumesc tuturor.

O zi bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100690]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 163/15.XI.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei