Stenogramă plen

Liderii de grup să-și invite colegii în sală!

Secretarii de ședință, la prezidiu. Domnul Buican și domnul Drăghici!

Domnule Știrbu, vă rog.

Numai un pic, domnule Știrbu. Am uitat să fac formalitatea...

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 183.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 26, și miercuri, 28 martie; programul de lucru pentru perioada 26–31 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 19–26 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul dezbaterilor – până la ora 17.00; apoi, primirea de răspunsuri și prezentarea interpelărilor.

Vă rog!

Stimați colegi, am început ședința!

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule președinte de ședință,

În conformitate cu prevederile art. 112 din Constituția României și ale art. 186–192 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm moțiunea simplă „PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni – Centenarul Marii Uniri!”, inițiate de 108 deputați aparținând Grupului Partidului Național Liberal, Grupului partidului Uniunea Salvați România și Grupului Partidului Mișcarea Populară.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Mâine, 27 martie 2018, se împlinesc 100 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, în unanimitate, a semnat Unirea cu Patria-Mumă!

Din cele 2.042 de proiecte depuse de autoritățile locale și de autoritățile centrale la Ministerul Culturii și Identității Naționale, cel puțin 100 vizau aniversarea zilei de 27 martie 1918. Toate aceste proiecte au fost anulate abuziv, prin decizie unilaterală a actualului ministru al culturii.

Suntem la sfârșitul primului trimestru din anul Centenar. Considerăm că, dacă nu este rea-voință în administrarea acestei mari sărbători a tuturor românilor, este un management defectuos.

Ca atare, domnule președinte, vă rugăm să primiți această moțiune simplă semnată de 108 colegi deputați. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Intrăm în dezbateri.

2. Solicitarea Comisiei pentru buget cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 de zile la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi – Pl-x 442/2017.

Dacă sunt obiecții cu privire la această solicitare? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

La punctul 3 nu a venit raportul.

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; procedură de urgență.

Vă rog, comisia. Doamna președinte Gavrilă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 a fost analizat în Comisia pentru învățământ.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului, în sensul introducerii contractului de activitate sportivă, care va fi încheiat între un sportiv de performanță și o structură sportivă și care are ca obiect desfășurarea unei activități cu caracter sportiv. Contractul se poate încheia pe perioade de timp determinate; va avea stipulată valoarea drepturilor bănești. Sunt mai multe precizări în acest sens.

Totodată, prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale, se pot aloca sume din bugetul local pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis în parte cererea de reexaminare și a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului.

Modificările adoptate de Senat se referă la sesizările prezentate de Președintele României în cererea de reexaminare.

Succint, chestiunile semnalate de președinte se referă la normele introduse la art. I pct. 2, aflate la promulgare; se pot interpreta în sensul că se instituie o condiționare pentru sportivii de performanță, care își vor putea desfășura activitatea doar dacă sunt autorizați de federația sportivă națională pe ramura de activitate și doar dacă această federație înregistrează contractul de activitate sportivă.

De asemenea, din modul de redactare a acestor prevederi nu rezultă cu claritate care este scopul autorizației emise de federația sportivă.

Un alt aspect se referă la art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării – art. 30 din Legea nr. 69/2000 –, prin care se reglementează dreptul structurilor sportive de a primi, după caz, spre administrare sau în folosință gratuită, conform legislației în vigoare, imobile care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive.

## Dezbateri?

Vă rog, domnule Romanescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va vota pentru aprobarea cererii de reexaminare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017, așa cum a fost adoptată de Senat.

Promulgarea acestei legi va asigura un cadru legal coerent și predictibil pentru finanțarea și organizarea sportului de performanță, având în vedere că există o lipsă de conciliere între Legea sportului și Legea finanțelor publice.

Astfel, se prevede posibilitatea ca autoritățile publice centrale să aprobe sume pentru finanțarea activității structurilor sportive aflate în subordinea lor, în condițiile legii.

De asemenea, se creează un cadrul legal coerent, necesar administrației publice locale, cu respectarea legislației naționale și comunitare din domeniul ajutorului de stat, privind acordarea sumelor de la bugetul local pentru finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive.

În plus, se creează posibilitatea ca autoritățile administrației publice locale să aloce sume pentru finanțarea infrastructurii și a activităților sportive, inclusiv pentru cluburile sportive școlare și universitare.

De asemenea, modificările legislative propuse favorizează revitalizarea sportului amator și a celui de masă. Grupul PNL va vota în favoarea adoptării, deoarece este o măsură bună pentru sportul românesc.

Mulțumesc.

Domnul Cîtea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, așa cum a spus și colegul nostru, domnul Romanescu, în sfârșit reușim să ducem la bun sfârșit această ordonanță de aprobare a Legii nr. 69. Se vor clarifica destul de multe lucruri care sunt așteptate, pentru că sunt consilii locale în țară care au sistat total finanțarea sportului. Sunt probleme cu echipele care sunt în pragul dezafilierii. Unele s-au și închis, s-au dizolvat deja.

Și cred că această lege pe care noi o vom aproba acum – sperăm să nu mai existe niciun fel de probleme – clarifică foarte multe lucruri pe care reprezentanții administrațiilor publice locale le așteaptă de foarte mult timp.

În același timp, în mod cert, va fi și o revitalizare a sportului românesc, pentru că în ordonanță sunt clarificate lucrurile referitoare la ce anume poate fi finanțat, pentru a nu mai avea acele – să le spunem – supărări din partea autorităților de control, care astăzi spuneau că este bine, data viitoare veneau... și nu mai era bine și de multe ori oamenii au dat cu subsemnatul pe la instituțiile de specialitate, justificând de ce au făcut lucrurile care existau, de fapt, în fișa postului.

În mod cert va fi un punct care se va simți în sportul românesc și pentru aceasta trebuie să le mulțumim tuturor colegilor care au lucrat la această ordonanță. Mulțumesc.

Domnul Movilă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege. Este o lege normală, nu este o minune. Este o necesitate. Au fost foarte multe situații în care finanțatorii sportivi au ajuns sub incidența legii pentru că asemenea prevederi nu existau.

Este un lucru bun, așa cum spuneam.

Vom susține acest proiect de lege, care deja își produce efectele.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Evident, și Grupul parlamentar al UDMR susține această inițiativă legislativă.

Din păcate, avem nevoie, pentru că excesul de zel al Curții de Conturi a blocat de multe ori astfel de finanțări. Or, sportul din România merită să fie susținut. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt... Doamna Iurișniți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România susține acest proiect de lege.

Încurajarea sportului este absolut necesară în politicile educaționale actuale. Bineînțeles că sunt și multe puncte care ar merita o atenție sporită în ceea ce privește alocarea sumelor de consiliile locale sportului, pentru că aici rămâne la latitudinea primăriilor, la latitudinea consiliilor locale, care doresc sau nu să aloce bani cluburilor sportive școlare, sportului de bază, care trebuie încurajat.

Sunt foarte localități, mai ales în mediul rural defavorizat, care nu au nici măcar un teren de fotbal și au mari probleme. În contextul în care salariile s-au mărit, s-au dublat, la nivelul primăriilor, de unde vor mai avea bani să aloce sportului, mai ales în cazul localităților mici din mediul rural defavorizat? Este o întrebare la care trebuie să răspundem cu toții! Mulțumesc.

Mulțumesc. Vot final.

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu – COM(2018) 10.

Domnul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene.

## **Domnul Angel Tîlvăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Opinia noastră este în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților.

Comisia noastră, împreună cu Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate în vederea examinării, din punctul de vedere al fondului, cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social european și Comitetul Regiunilor Acțiuni ale Uniunii Europene în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu.

Opinia noastră s-a bazat pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și pe analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

În acest context, Comisia pentru afaceri europene atrage atenția asupra faptului că orizontul de timp propus pentru programul de acțiune, și anume 2018–2019, apare ca excesiv de optimist, având în vedere amploarea direcțiilor de acțiune, și recomandă o abordare graduală, cu un orizont de timp mai larg, sau o concentrare pe acțiunile-cheie, în special pe cele necesare, mai urgente, din rațiuni de convergență a statelor membre.

Totodată, comisia noastră subliniază că experiența în domeniul supravegheat este necesară inspectorilor de mediu, pentru a asigura realismul și fezabilitatea recomandărilor și a îndrumărilor în acțiunile de control, alături de competența profesională generală.

Comisia noastră, domnule președinte, subliniază că promovarea oportunităților de finanțare pentru asigurarea conformării cu legislația de mediu trebuie să includă politici în beneficiul tuturor și participarea sectorului privat, pentru a se atinge obiectivele de dezvoltare durabilă.

Comisia își manifestă reținerea privind utilitatea unui document de orientare cu bune practici privind strategiile de combatere a infracțiunilor legate de mediu în domeniul ocrotirii biodiversității, deoarece sunt prea diverse condițiile de habitat ale speciilor și diversitatea cauzelor și a condițiilor în care au loc asemenea infracțiuni, chiar și pe teritoriul unui stat membru, recomandând, în schimb, ca bunele practici să fie discutate periodic de autoritățile naționale, sub auspiciile Comisiei Europene.

Domnul Gudu.

Domnule Bârlădeanu, doriți să luați cuvântul?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prezenta comunicare reprezintă un răspuns la complexele provocări întâmpinate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației de mediu.

Aceasta recomandă un plan de acțiune care are drept scop ameliorarea guvernanței de mediu, precum și creșterea punerii de acord a legislației comunitare în acest domeniu, prin îndeplinirea de către industrie, de serviciile de utilități publice, de proprietarii de terenuri a obligațiilor ce le incumbă.

Documentul supus dezbaterii vine în urma imperativelor de consolidare a mecanismelor de asigurare a conformării și a unei guvernanțe îmbunătățite la nivel național, regional și local, pentru a preîntâmpina eventualele încălcări ale legislației, în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii Europene.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Cred că trebuie să felicităm cu toții comisia, pentru că iarăși are un punct de vedere în care se regăsește opinia acestei țări, în care se regăsesc niște observații, recomandări izvorând din situația de fapt prezentă în țara noastră.

Este adevărat că avem și un păs mare – atunci când era vorba despre problema migrației, mai puțin a fost prezent interesul României.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. La titlu dacă sunt obiecții? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic?

## Adoptat.

Vot final.

6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru de monitorizare pentru economia circulară – COM(2018) 29.

Vă rog, domnule președinte al Comisiei pentru afaceri europene.

Mai elaborat, așa...

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Opinia noastră are în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

## Domnule președinte,

Comisia pentru afaceri europene apreciază cadrul de monitorizare, simplu și eficace, care consolidează și evaluează progresul spre o economie circulară, reducând, în același timp, sarcina administrativă, și consideră că structura acestuia, așa cum este încărcată pe site-ul de internet al Eurostat, corespunde în mare parte acestui deziderat.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene recomandă ca pe pagina de internet a indicatorilor economiei circulare să fie puse legături spre descrieri detaliate ale semnificației acestora și către ghiduri de interpretare existente sau care ar putea fi elaborate în acest scop, pe calea unei inițiative a Comisiei Europene, astfel încât să fie facilitată înțelegerea unitară a indicatorilor de către statele membre.

Comisia noastră consideră că raportarea indicatorului referitor la tehnologiile inovatoare, referitoare la economia circulară, reprezintă o ocazie pentru a analiza contribuția lor la economia circulară, în comparație cu situațiile similare din zonele unde acestea cunosc o dezvoltare accelerată.

Comisia noastră subliniază că timpul de răspuns al indicatorilor la schimbările intervenite în economia Uniunii și pe piață diferă în funcție de tipul acestora și, din acest motiv, recomandă evaluarea frecvenței de colectare a relevanței datelor pe parcursul implementării sistemului de monitorizare a economiei circulare, în scopul evidențierii caracteristicilor temporale ale răspunsului indicatorilor la măsurile de stimulare a economiei circulare.

Comisia noastră recomandă cuplarea monitorizării economiei circulare cu monitorizarea rezultatelor politicilor Uniunii de sprijinire a tehnologiilor avansate, cele privind energia regenerabilă și cele spațiale în special, cuplare posibilă prin reconfigurarea indicatorului privind inovarea sau prin preluarea indicatorilor economiei circulare în raportările privind politicile Uniunii în aceste domenii.

Domnul Mușoiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tranziția către economia circulară este o oportunitate excepțională de a transforma economia și de a o face mai durabilă, de a contribui la realizarea obiectivelor privind clima și de a conserva resursele lumii, de a crea locuri de muncă locale și de a genera avantaje concurențiale pentru Europa, într-o lume aflată în profundă schimbare.

Importanța economiei circulare pentru industria europeană a fost subliniată recent și în Strategia reînnoită privind politica industrială a Uniunii Europene.

Tranziția către economia circulară va contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă.

Comisia Europeană s-a angajat, în Planul de acțiune pentru economia circulară, să prezinte un cadru de monitorizare simplu, pentru a urmări progresul către o economie circulară, într-un mod care cuprinde toate dimensiunile ciclului de viață al resurselor, al produselor și al serviciilor. Indicatorii vor fi actualizați frecvent și dezvoltați în continuare, iar dialogul cu statele membre și cu părțile interesate va contribui la îmbunătățirea cadrului bazat inclusiv pe statisticile disponibile la Eurostat.

Considerăm că datele disponibile din cadrul implementării sistemului de monitorizare a economiei circulare pot fi utilizate și în scopul evidențierii caracteristicilor temporale ale răspunsului economiei la măsurile de stimulare a acesteia.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea (2018) 29, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Zainea.

## **Domnul Cornel Zainea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident, și Grupul USR susține această comunicare și susține principiile economiei circulare, dar trebuie să tragem un semnal de alarmă, deoarece știm că doamna Firea pregătește construirea unor incineratoare de deșeuri în capitală.

Acestea nu respectă principiile economiei circulare, deoarece incinerarea este un proces care consumă foarte multă energie. Incineratoarele în sine sunt foarte scumpe și evident că, dacă construim incineratoare, nu vom mai colecta selectiv și nu vom mai recicla.

Așadar, tragem un semnal de alarmă, să oprim construirea acestor incineratoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Gudu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Economia circulară constituie o alternativă și o soluție eficientă atât pentru reducerea amprentei de mediu a producției și a consumului, cât și pentru creșterea atât de necesară a aprovizionării cu materii prime, determinând, astfel, o dezvoltare durabilă a economiei.

Trecerea de la economia liniară, modelul clasic, către economia circulară constituie un răspuns la multiplele probleme de mediu, precum și la protejarea resurselor neregenerabile.

Așadar, din punct de vedere socioeconomic și ecologic, economia circulară are o influență benefică, generând și consolidând avantaje în toate aceste domenii.

Prin această comunicare, se expune un cadru de monitorizare, alături de o serie de indicatori relevanți, cu rolul de a desfășura noi acțiuni, în urma evaluării lor.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc. Obiecții la titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și sportului; Pl-x 463/2017.

Comisia pentru învățământ.

Comisia pentru învățământ a primit, cu nr. Pl-x 463, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației fizice și sportului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale și a Legii educației fizice și sportului, în sensul promovării unor modificări legislative cu privire la orele de educație fizică și sport, pentru dezvoltarea sportului de masă și pentru a atrage tinerii spre mișcare, creșterea numărului orelor de sport la toate nivelurile de învățământ din România, modificări curriculare, introducerea la bacalaureat a disciplinei, fapt ce ar contribui și la creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din ședințele din 6, 13 și 20 martie, comisia a propus respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 65 din Legea educației naționale, planurile-cadru, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora sunt aprobate de către instituțiile și organismele abilitate din Ministerul Educației Naționale, prin ordin al ministrului educației naționale.

Pe cale de consecință, prevederile respective reies din prerogativele elaborării, modificării, completării și aprobării planurilor-cadru și acestea aparțin Ministerului Educației.

Totodată, conform art. 77 alin. (5) din legea menționată, conținuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educației, se dau publicității la începutul primei clase de liceu. În condițiile legii, calendarul, metodologia, modul de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației.

Măsurile propuse se referă la numărul de ore de educație fizică și încadrarea și titularizarea profesorilor de educație fizică.

Deci sunt implicații financiare, implicații care presupun și precizări, și fișe de calcul, conform prevederilor din Legea responsabilității fiscale nr. 69 și din Legea nr. 24, care prevede fișă financiară și metodologie de calcul, în sensul cheltuielilor bugetare.

Dezbateri generale? Doamna Cherecheș.

Partidul Național Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ, pentru motivul care a fost invocat și de doamna președinte, anume planurile-cadru nu se modifică prin modificarea legii, nu se modifică prin lege, ci prin ordin de ministru.

Și nu punem la îndoială faptul că elevii ar fi bine să facă mai multe ore de sport, dar nu aceasta este modalitatea prin care putem influența acest lucru.

De asemenea, în propunerea legislativă nu s-a efectuat niciun fel de studiu de impact privind estimarea numărului de beneficiari și a eventualului efort bugetar pe care l-ar presupune implementarea acestei inițiative.

Și mai este un motiv foarte important, și anume: infrastructura actuală a sistemului de învățământ nu permite creșterea numărului de ore de sport, de educație fizică.

În consecință, Partidul Național Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

8. Nu are raport.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea

și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; în procedură de urgență.

Vă rog, Comisia pentru mediu, domnul Simion.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 196/2005, în vederea asigurării îndeplinirii atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu în ceea ce privește activitatea de administrare a creanțelor fiscale, respectiv evidența, stabilirea controlului și colectarea veniturilor la Fondul pentru mediu.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dezbateri generale, domnul Moldovan.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență emisă de Guvernul României în anul 2016 vine în completarea măsurilor pe care România trebuie să le ia pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor în materie de deșeuri și politici de mediu ale Uniunii Europene.

Actul normativ pe care îl dezbatem vine să reglementeze, în esență, zona echipamentelor electrice și electronice. Adică operatorii economici care pun în piață echipamente electrice și electronice trebuie să îndeplinească o rată de colectare a deșeurilor.

De asemenea, se instituie și o contribuție, pe care aceștia o datorează doar în situația în care nu se îndeplinește rata de colectare și reciclare a deșeurilor.

Pentru a veni în acord cu directivele europene și pentru a preveni procedura de infringement, era nevoie să se găsească noi modalități pentru stimularea îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje.

Prin completarea atribuțiilor Administrației Fondului pentru Mediu, se dă, astfel, posibilitatea gestionării și realizării eficiente a proiectelor și a programelor pentru protecția mediului.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal votează pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Zainea.

## **Domnul Cornel Zainea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al USR susține această ordonanță de urgență. Ea implementează sistemul „Pay as you throw” – plătește pentru cât arunci. Și, precum știm, în 2020, România trebuie să ajungă la o țintă de reciclare de 50%; în acest moment suntem undeva la 5-10%.

Din păcate, mare parte din această ordonanță a fost suprascrisă de OUG nr. 48, dată anul trecut de doamna Grațiela Gavrilescu.

Tot prin acel OUG a fost scoasă și taxa la groapă, care era unul din instrumentele foarte importante pentru a stimula reciclarea și colectarea selectivă.

Așadar, USR va vota pentru. Mulțumesc.

Domnul Ilișanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, doresc să punctez faptul că această inițiativă legislativă, susținută de Guvernul României, este necesară și prioritară, reglementând asigurările îndeplinirii atribuției Administrației Fondului pentru Mediu în ceea ce privește activitatea de administrare a creanțelor fiscale, respectiv evidența, stabilirea, controlul și colectarea veniturilor la Fondul pentru mediu.

Grupul PSD susține spre adoptare prezenta inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Nefiind amendamente, merge la votul final.

10. Proiectul Legii manualului școlar; în procedură de urgență.

Vă rog, comisia.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului Legii manualului școlar, PL-x 86 din 2018

Comisia a dezbătut, în fond, Proiectul Legii manualului școlar.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul manualului școlar de bază în învățământul preuniversitar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 20 martie, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse.

Dincolo de raport, pentru colegii care poate nu s-au aplecat cu suficientă atenție asupra conținutului acestuia, trebuie precizat faptul că în comisie s-a lucrat foarte aplicat, am completat, am nuanțat, în așa fel încât să nu vorbim de manual unic, ci să vorbim de minimum două, maximum trei variante de manual; s-au făcut clarificări conceptuale; s-au făcut referiri și precizări legate și de manualele pentru minorități, unele mai greu de realizat; și, de asemenea, pentru elevii cu dizabilități, diferite grade și tipuri de dizabilități.

De asemenea, în virtutea principiului eficienței și pentru a asigura calitatea educației, s-a mers pe această idee, de a face o ordine în dezordinea manualelor, dar fără a abandona principiul selecției, al analizei, al individualizării demersului curricular, prin cele două sau trei variante care se pot lua în calcul și care pot deveni manuale școlare de bază.

Mulțumesc.

Doamna Turcan, dezbateri generale.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Poate că mulți dintre dumneavoastră ar fi tentați să creadă că această Lege a manualului unic e un lucru bun și că va putea conduce la stoparea crizei manualelor, care a fost prezentă an de an, la începutul fiecărui an școlar, și, din păcate, aceeași generație a căzut victimă fiecărei crize a manualului.

Din păcate, acesta este raportul pe legea propusă de majoritatea guvernamentală.

Dacă ne uităm pe acest raport – pentru că dumneavoastră, cu toții, votați un text de lege, nu niște declarații sau niște principii –, veți vedea că această Lege a manualului reprezintă, de fapt, un _copy_ / _paste_ din Legea educației naționale și câteva deziderate care sună bine, dar n-au nicio legătură cu realitatea.

Vă dau exemplu de un deziderat care sună bine, dar n-are nicio legătură cu realitatea: principiul eficienței cheltuirii banului public, principiul avantajului către beneficiar – excepțional!; principiul prin care manualele se asigură cu cel puțin trei luni înainte de începerea anului școlar, în suficiente opțiuni.

Sună bine. Știți când începe anul școlar? În septembrie. Știți ce-ar însemna finalizarea manualelor astfel încât această lege, pe care dumneavoastră o votați astăzi, să fie aplicabilă? Probabil în maximum o lună de zile.

Din păcate, acest vot, astăzi, prin această lege, acoperă o uriașă mașinațiune financiară.

Și vă rog să rețineți! Practic, au fost două lovituri date. Legea monopolului Editurii Didactice și Pedagogice și Legea manualului unic. Printr-una se dă un monopol unei instituții în tipărirea manualelor școlare, dar care are capacitate de doar 4% din toate manualele școlare existente în momentul de față.

Și, prin cealaltă lege, se vine cu o Lege a manualului unic, prin care aceeași instituție trebuie să facă un manual.

Evident că în această lege scrie, la un articol, minimum două manuale, maximum trei. Dar, ce să vedeți? La trei articole mai încolo, dacă nu se poate, să fie unul. Cu alte cuvinte, se va face să fie unul.

Și, în felul acesta, o piață de 1,5 milioane de euro intră într-un monopol al statului, unde toate operațiunile se fac într-un mod netransparent, la limita legii, ca să nu spunem în afara legii, centralizat, astfel încât o singură industrie intră într-o singură direcție, și aceea a majorității guvernamentale.

Concluzionați, doamnă deputat.

...beneficiarului, în special copiilor.

Iar dacă intenționați să veniți cu o Lege a manualului, atunci, această lege trebuia să vorbească despre curriculă, despre adaptarea la cerințele pieței, despre cum să fie impulsionați profesorii să predea mai bine și mai diversificat și să fie mai aproape de ceea ce așteaptă și copiii, și profesorii.

Dacă vreți, într-adevăr, școală de calitate, lăsați tunurile imobiliare, tunurile financiare...

Mulțumesc.

...și opriți-vă spre ceea ce se întâmplă cu adevărat...

Mulțumesc.

...în sistemul de educație.

Mulțumesc.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei legi, așa cum va contesta la Curtea Constituțională Legea Editurii Didactice și Pedagogice. O lege care, de fapt, definește sau definitivează acest ricoșeu pe care dumneavoastră ați reușit să-l dați sistemului de educație românesc.

Mulțumesc. Domnul Zisopol.

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:**

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Sigur că sunt foarte multe argumente. Aș vrea să vă dau un exemplu. Sperăm să fie mult mai bine. Cu asta vom începe.

În anul școlar 2015–2016, pentru 90% din minoritățile naționale – subliniez, pentru 90%, deci e un lucru foarte important ceea ce vreau să vă spun acum – au fost scoase la licitație patru manuale pentru patru ani școlari, adică câte un manual pentru fiecare an școlar.

Vă rog să verificați aceste lucruri. Iată cât este de greu.

Un al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez este faptul că amendamentele membrilor Grupului parlamentar al minorităților naționale au fost votate de majoritatea membrilor Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților.

Iar eu cred că cel mai important dintre argumente este faptul că Legea manualului școlar este un obiectiv de securitate națională. Subliniez, un obiectiv de securitate națională, în contextul dezvoltării durabile, care va diminua „unul dintre riscurile identificate în Strategia națională de apărare a țării, și anume cel al deficiențelor din sistemul național de educație”.

Acesta este argumentul fundamental al Grupului parlamentar al minorităților naționale, adăugând cele ce s-au spus anterior de președintele comisiei noastre. Fapt pentru care, încă o dată subliniez, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Vom vota această lege. Vom vota datorită faptului că această lege aduce anumite clarificări în acest hățiș, și nicidecum nu încurcă lucrurile.

Dați-mi voie să vă citesc din raport doar două amendamente care au rezolvat temerile societății civile care, la un moment dat, au fost ridicate în ceea ce privește câte manuale de bază vor fi.

Pagina 5 a raportului spune în felul următor: „În spiritul acestui principiu, se aprobă minimum două variante, maximum trei variante de manual școlar de bază.”

Și ce spunea doamna antevorbitoare nu este real, întrucât pe pagina 7 spune așa: „În situația în care se înregistrează o singură ofertă de manual școlar, variantă ce întrunește condițiile de calitate, doar atunci va rămâne acesta.”

Hai să o traducem, dacă nu ne înțelegem foarte clar. În cazul în care există doar o singură ofertă, acea ofertă este mai bună decât un manual inexistent.

Deci, dacă doar un singur manual va ajunge să fie evaluat, este mult mai bine să ajungă acel singur manual propus pe masa elevului decât niciunul, în momentul de față.

A doua chestiune foarte importantă. Da, pot fi argumente pentru a nu discuta de monopolul editurii. Dar nu putem să spunem că în momentul de față se îngustează concurența manualelor și a celor care concep manuale. Se realizează doar un singur lucru – se elimină intermediarul.

În momentul de față, se elimină intermediarul. Editura, în momentul de față, este un intermediar între cei care scriu manuale și cel care folosește acel manual în unitatea de învățământ.

Da, intermediar, în acest caz, este statul, care are obligația, conform Constituției, să asigure educația copiilor în România.

Și, da, statul, prin Constituție, are obligația să facă acest lucru gratuit și, prin lege, în învățământul obligatoriu, să ofere și manuale. Ceea ce, până în momentul de față, pe baza legislației în vigoare și pe baza concurenței care se tot clamează, nu s-a realizat.

Deci, în momentul de față, dacă o luăm de la capăt, această lege poate aduce o îmbunătățire, foarte clar. Legea actuală este ineficientă pentru minorități, dar și pentru majoritate.

Doamna Iurișniți.

## **Doamna Cristina Ionela Iurișniți:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem din nou în aceeași situație, de la editura unică la Legea manualului. Totul se vrea unic, totul se vrea controlat.

În educație trebuie să avem diversitate, trebuie să avem posibilitatea selecției unui manual. Știm foarte bine că, de la manualul unic de bază – unul, da, unicitate! –, am ajuns la minimum două, maximum trei.

Toate amendamentele opoziției au fost respinse.

Prin urmare, atragem atenția că accesul la diversitate, la educație de calitate nu se face prin unicitatea informației care ajunge în școli și este susținută financiar de stat.

De asemenea, profesorul nu are dreptul să-și aleagă manualul adaptat competențelor pe care dorește să le dezvolte la nivelul grupului de elevi, la nivelul clasei.

Deci sunt multe probleme care nu sunt rezolvate.

Această lege nu va fi votată de Uniunea Salvați România.

Doamna Șotcan.

## **Doamna Theodora Șotcan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu mai aduc în discuție manualul unic sau editura unică și așa mai departe, pentru că toate aceste lucruri cred că au fost foarte clar explicate, pentru cei care sunt de bunăcredință și chiar au urechi să asculte și minte să înțeleagă, de către președintele comisiei și de către reprezentanții minorităților, atât cea maghiară, cât și de către domnul Zisopol.

În schimb, ce vreau să aduc în discuție este atitudinea colegilor noștri din opoziție. Pentru că, sincer să vă spun, am încercat, de când am discutat în comisie acest proiect legislativ, am încercat să înțeleg atitudinea lor. Mă refer la parlamentarii USR care continuă opoziția de scenă cu care ne-a obișnuit.

Stimați colegi de la USR, puteți să explicați ce ați urmărit atunci când, la dezbaterile purtate în cadrul Comisiei pentru învățământ, ați pretins că aduceți amendamente proiectului de lege și, în realitate, amendamentele dumneavoastră reproduceau în mod identic conținutul articolelor din proiectul nostru?

Practic, ceea ce ați făcut dumneavoastră se numește inițiativă legislativă prin metoda _copy_ / _paste_ . Și nu e prima dată când faceți acest lucru.

Permiteți-mi să vă amintesc că și la dezbaterile privind bugetul ați avut o atitudine similară. Ar fi aproape amuzant, dar, dumneavoastră fiind cei care repetați că plagiatul este o faptă reprobabilă și plagiatorii trebuie condamnați, este doar ipocrit.

Sigur, înțelegem ce urmăriți. Înțelegem că nu v-ați obișnuit cu activitatea parlamentară și obiectul activității dumneavoastră nu este să reprezentați cetățenii, ci să obțineți like-uri pe Facebook.

Înțelegem că proiectul nostru vi se pare corect, din moment ce nu ați găsit nimic de adăugat.

Am încercat, de asemenea, să înțeleg de ce apără PNL cu atâta înverșunare interesele editorilor de manuale. Ne-am întrebat și noi de ce sunt atât de hotărâți să sacrifice interesele copiilor pe altarul profitului. Și, după o scurtă documentare, am descoperit și interesul concret, chiar dacă era deghizat, sub acoperire doctrinară.

Mulțumesc, doamnă deputat. Mulțumesc.

...ceea ce se va întâmpla...

Mulțumesc.

...la clasa a VI-a, anul școlar viitor. Acesta este adevărul. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Dacă sunt intervenții la articole? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

Încheiem ședința de dezbateri. Continuăm cu ședința de răspunsuri la interpelări.

Mulțumesc.

Domnule Popescu, a vorbit doamna Turcan. Domnule Popescu, a vorbit doamna Turcan. Nu, a vorbit doamna Turcan, îmi pare rău! Intervenții la articole dacă sunt?

Doamnă Iurișniți, la articole aveți intervenții?

Doamnă Iurișniți..., haideți, terminați conversația cu colega dumneavoastră și noi așteptăm!

Drept la replică? Nu, eu sunt la articole, doamnă deputat. Mulțumesc.

Dacă la articole aveți intervenții? Aveți? Vă rog, dați drumul microfonului.

I-am dat. OK. Mulțumesc.

Aveți intervenții la articole?

Da. La art. 4. Vreau să spun că amendamentele pe care le-am depus la comisie nu sunt _copy_ / _paste_ . Într-adevăr, s-au strecurat, din partea unui alt coleg, de la o altă comisie..., și a fost o eroare materială.

Dar amendamentele pe care eu le-am depus, ca membru al Comisiei pentru învățământ... Eram plecată într-o delegație și n-am putut, la comisie, să le susțin personal, le-au susținut colegii... Nu sunt _copy_ / _paste_ . Asta voiam să spun. Și priveau lucruri de bun-simț: profesorii să-și aleagă, din acele variante, să-și aleagă singuri varianta de manual...

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina Ionela Iurișniți:**

...să se facă un calendar cu un an înainte, nu să ajungem în situația ca, din nou, toamna să nu avem manuale pe băncile copiilor...

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## Bună ziua!

Continuăm partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 26 martie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Așadar, pentru început, întreb dacă este în sală domnul Codreanu Constantin, din partea PMP.

Vă rog, doamnă secretar de stat Laczikó Enikő Katalin, să dați răspunsul din partea Secretariatului General al Guvernului.

Vă rog să deschideți microfonul.

## **Doamna Laczikó Enikő Katalin** – _secretarul de stat_

_al Departamentului pentru Relații Interetnice_ **:**

## Bună ziua!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimate doamne, Stimați domni,

În legătură cu întrebarea formulată de domnul deputat Constantin Codreanu, vă adresăm următorul răspuns:

Având în vedere că răspunsul se întinde pe mai multe pagini, o să vă înmânez după ședință forma scrisă a acestui răspuns. Deocamdată, vă voi prezenta doar succint detaliile prezentate în acest răspuns.

Conform prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituția României: „Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentanți numai de o singură organizație.”

În concluzie, reprezentarea parlamentară nu este asigurată din oficiu, așa cum este greșit indicat în întrebarea dumneavoastră, având în vedere faptul că prevederile constituționale, coroborate cu cele ale Legii nr. 208 din 2015, stabilesc condițiile pe care organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să le îndeplinească pentru a obține un mandat de reprezentare în Camera Deputaților.

Pe cale de consecință, minoritatea respectivă, dacă nu este reprezentată în Parlament, nu este nici în Consiliul minorităților naționale.

O minoritate națională este reprezentată în Parlamentul României numai dacă participă la alegeri, în condițiile reglementate de legislația electorală.

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Dacă domnul deputat vrea vreo intervenție? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bineînțeles, vreau, în primul rând, să mă uit peste răspunsul detaliat pe care mi l-a promis doamna secretar de stat.

Și, în al doilea rând, mi se pare oarecum inoportun să mi se răspundă printr-o trimitere la consultarea unui site. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea domnului Codreanu. Cere un punct de vedere de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Așadar dau cuvântul doamnei secretar de stat Lilla Debelka.

Poftiți, doamnă...

## Bună ziua!

Stimate domnule președinte Constantin Codreanu, Referitor la întrebarea dumneavoastră, nr. 3.085A din data de 26 februarie 2018, vă comunic următoarele:

Până la această dată nu s-a înregistrat niciun eveniment care să pună în pericol viața și siguranța elevilor de etnie română sau care să vizeze distrugerea unei unități de învățământ frecventate de aceștia în vreo regiune a Ucrainei.

Autoritățile ucrainene s-au referit, în anunțul făcut public, la o tentativă dejucată de incendiere a unor școli românești din Regiunea Cernăuți.

Autoritățile ucrainene au precizat faptul că anchetează cazul. Prin atribuțiile stabilite de Legea nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni monitorizează situația comunităților românești din Ucraina, indiferent de modul în care acestea sunt denumite de autoritățile acestei țări, respectarea drepturilor omului, a drepturilor minorităților, asigurarea educației în limba maternă, precum și a siguranței și securității individului, fiind permanent în atenția noastră.

Situația comunității românești din Regiunea Cernăuți s-a regăsit pe agenda ultimelor contacte dintre reprezentanții Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și autoritățile ucrainene.

Astfel, menționăm vizita de lucru a ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Elena Intotero, la Cernăuți, în perioada 2–3 martie 2018, precum și primirea la București de către domnul ministru a Excelenței Sale Oleksandr Bankov, ambasadorul Ucrainei în România, în data de 14 martie 2018.

Referitor la aspectele făcute publice de autoritățile ucrainene, așteptăm concluziile anchetei anunțate.

Precizez că din motive ce țin de asemănarea solicitărilor formulate, același răspuns i-a fost adresat domnului deputat Ilie Dan Barna, la întrebarea acestuia înregistrată sub nr. 3.176A din 5.03.2018.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim. Domnul deputat? Nu.

Tot din partea domnului deputat Codreanu, din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aceeași doamnă secretar de stat.

Vă rog să dați răspunsul. Mulțumesc.

Stimate domnule președinte Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 3.166A din data de 1 martie 2018, cu privire la situația finanțărilor pentru programele cultură, educație, societate civilă, spiritualitate și tradiție din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani în perioada 2015–2017, vă comunicăm faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are ca prioritate promovarea și consolidarea legăturilor statului român cu românii din afara frontierelor României, vizând în acest sens păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt, prin demersuri specifice.

Astfel, pentru anul 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a finanțat 3 domenii de finanțare, respectiv în cadrul Programului cultură – „Constantin Brâncuși” au fost finanțate 9 organizații, fiind alocată suma de 138.772,068 lei; pentru anul 2016 au fost finanțate 5 organizații, suma alocată fiind de 68.450 de lei, iar pentru anul 2015 au fost finanțate 5 organizații, suma alocată fiind de 133.250 de lei.

În cadrul Programului educație – „Nicolae Iorga” au fost finanțate 8 organizații, fiind alocată suma de 295.297,081 lei și în cadrul Programului societate civilă – „Dimitrie Gusti” au fost finanțate 4 organizații, fiind alocată suma de 120.027,032 de lei.

Pentru anul 2016 au fost finanțate 8 organizații, suma alocată fiind de 235.929,019 lei, iar pentru anul 2015 au fost finanțate 9 organizații, suma alocată fiind de 233.598,010 lei.

În cadrul Programului „Dimitrie Gusti” au fost finanțate 4 organizații, fiind alocată suma de 120.027,032 lei. Pentru anul 2016 au fost finanțate 3 organizații, suma alocată fiind de 81.732 de lei, iar pentru anul 2015 au fost finanțate 5 organizații, suma alocată fiind de 172.446 de lei.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni se preocupă constant de problemele comunităților românești de peste hotare, atât de cele ale diasporei de mobilitate, cât și de cele ale minorităților din jurul granițelor, încurajând creșterea coeziunii în rândul acestora, concomitent cu dezvoltarea și consolidarea dialogului cu toți actorii instituționali implicați, în vederea construirii de inițiative durabile și credibile.

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Domnul deputat? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mulțumesc, doamnă secretar de stat pentru răspunsul parțial.

Revin totuși pentru a preciza alte câteva întrebări la care nu am primit răspuns.

Mai exact: denumirea instituției de presă pe care am menționat-o în întreaga interpelare, adică pentru regiunile respective; care a fost scopul concret pentru care s-a acordat finanțarea nerambursabilă; și cuantumul cheltuielilor de funcționare, distinct față de cele de personal.

Sper că aceste răspunsuri le voi regăsi în varianta scrisă a răspunsului pe care îl oferiți.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Tot pentru domnul deputat Codreanu Constantin, tot din partea Ministerului Românilor de Pretutindeni, vă rog, doamnă secretar de stat.

Vă mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte Constantin Codreanu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată cu nr. 3.177A din data de 5 martie 2018, cu privire la situația finanțărilor pentru mass-media românească din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani în perioada 2015–2017, vă comunicăm faptul că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are ca prioritate promovarea și consolidarea legăturilor statului român cu românii din afara frontierelor României, vizând în acest sens păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni se preocupă constant atât de problemele comunităților istorice, cât și de cele ale diasporei de mobilitate, încurajând creșterea coeziunii în rândul acestora, concomitent cu dezvoltarea și consolidarea dialogului cu toți actorii instituționali implicați în vederea construirii de inițiative durabile și credibile.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a susținut mass-media în limba română prin acordarea de finanțări nerambursabile, conform anexei.

Dat fiind faptul că răspunsul complet cuprinde 19 pagini, vă voi prezenta datele esențiale ale finanțărilor pe ultimii 3 ani invocați, detaliile aferente regăsindu-se în răspunsul formulat în scris.

Astfel, pentru anul 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul Programului mass-media „Mihai Eminescu”, a finanțat 21 de instituții mass-media, cu un cuantum total în sumă de 1.021.457 de lei.

În anul 2016, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a finanțat 25 de instituții mass-media, cu o sumă totală de 848.278,013 lei.

În 2015, în cadrul Programului mass-media „Mihai Eminescu”, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a finanțat 37 de instituții mass-media, cu o sumă totală de 1.206.669,013 lei.

Menționez că susținerea organelor reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum și sprijinirea și promovarea inițiativelor dedicate păstrării identității românești reprezintă priorități constante aflate pe agenda ministerială.

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Dacă domnul deputat are...?

Nu are.

Din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, tot pentru domnul Codreanu Constantin, la întrebarea legată de expoziția de la Chișinău.

Vă rog, domnul secretar de stat Alexandru Pugna. Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pugna** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, domnule președinte,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, având ca obiect organizarea expoziției „Ioan Papazoglu”, din București, Chișinău și Comrat, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, vă comunicăm următoarele:

Un instrument de finanțare menit să susțină acțiunile și proiectele culturale propuse de organizații nonguvernamentale, asociații și fundații, în contextul Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri, este Ghidul de finanțare Centenar, care va fi publicat în perioada următoare.

Informații privind normele metodologice de înscriere a propunerilor de proiecte, precum și alte detalii vor fi accesibile pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

În ceea ce privește posibilitatea identificării manuscrisului romanului autobiografic aparținând condeiului maestrului Ioan Papazoglu și posibilitatea publicării acestei lucrări, vă aducem la cunoștință că instituția noastră nu are atribuții privind îngrijirea de ediții literare și nici publicarea acestora.

În acest scop, un specialist independent în domeniu ar trebui să se ocupe de identificarea manuscrisului, să identifice titularii drepturilor de autor, dacă există aceștia, și să identifice o editură interesată de publicare.

Menționăm că industria cărții din România funcționează pe principiul pieței libere, iar Ministerul Culturii și Identității Naționale nu poate influența planul editorial al editurilor.

Încheiem prin a vă asigura în continuare de întreaga noastră disponibilitate, sperând totodată că cele precizate sunt de natură să conducă la clarificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră.

Mulțumim, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule deputat.

O întrebare complementară celor expuse în întrebarea mea parlamentară. Și anume: care este perioada pe care a menționat-o reprezentantul ministerului, perioada următoare când – dacă ne poate da o perioadă cât de cât aproximativă – va fi publicat acel ghid de finanțare?

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule deputat.

Întreb dacă este în sală domnul deputat Ovidiu Raețchi. Nu este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat Alexandru Pugna, să-i dați în scris răspunsul.

În scris, pentru că nu este în sală. Domnul Petru Movilă?

Nu este în sală.

Același secretar de stat, domnul Alexandru Pugna, vă rog să-i dați în scris răspunsul, da?

Tot domnul Movilă, care nu este în sală, din partea Ministerului Educației Naționale, Excelența Sa, domnul secretar de stat Petru Andea, în scris, răspunsul.

Domnul Ovidiu Raețchi?

Nu este în sală.

Tot din partea Ministerului Educației, îi dați răspunsul în scris.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Din partea Ministerului Sănătății, vă rog, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, să-i dați răspunsul în scris.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Tot din partea Ministerului Sănătății, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, dați răspunsul în scris.

Tot domnul Petru Movilă, care nu este în sală, solicită încă un răspuns din partea Ministerului Sănătății. Dați răspunsul în scris, domnule secretar de stat. Doamna deputat Ioniță Antoneta este în sală.

Așadar, domnule secretar de stat Dan Dumitrescu, din partea Ministerului Sănătății, vă rog să dați răspunsul întrebării cu nr. 3.219A.

Vă rog.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind titlul IX din Proiectul de lege privind exercitarea profesiilor din sistemul de sănătate, afișat pe site-ul Ministerului Sănătății, vă comunicăm următoarele:

În urma postării, pentru transparență decizională, a Proiectului de lege privind exercitarea profesiilor din sistemul de sănătate și pentru modificarea și completarea Legii nr. 200 din 2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, au fost înregistrate numeroase propuneri și observații, inclusiv din partea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România.

Dacă doamna deputat...? Aveți o intervenție? Nu aveți.

## Bună ziua!

Interpelarea este adresată ministrului afacerilor interne, doamnei ministru Carmen Daniela Dan.

Obiectul interpelării: „Organizarea alegerilor parțiale”. Stimată doamnă ministru,

Având în vedere existența unor unități administrativteritoriale unde postul de primar este vacant în prezent, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câte unități administrativ-teritoriale se găsesc în

această situație, având funcția de primar vacantă, și care sunt acestea?

2. Dacă ministerul pe care îl conduceți are în vedere

organizarea de alegeri parțiale în aceste localități?

3. Dacă da, la ce dată estimați că vor fi organizate aceste alegeri parțiale?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie trimis în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea USR, domnul deputat Cornel Zainea? Nu este. Trei interpelări depuse.

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Victor Viorel Ponta?

Interpelarea este semnată împreună cu domnul deputat Alin Vasile Văcaru.

Nu sunt în sală. Interpelarea este depusă în scris.

Din partea PMP, domnul deputat Constantin Codreanu? Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Movilă nu este în sală. Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vă rog, în scris.

Același domn Petru Movilă, care nu este în sală, din partea Ministerului Tineretului și Sportului, vă rog, domnule secretar de stat Cosmin Răzvan Butuza, în scris, răspunsul.

Domnul Codreanu Constantin, care este în sală. Din partea Ministerului Afacerilor Externe, se solicită o amânare pentru acest răspuns.

Domnul deputat Nistor Laurențiu?

Nu este în sală.

Așadar, vă rog, în scris, din partea ministerului. Deși se solicită o amânare.

Și am terminat cu lista pentru întrebări.

Trecem la lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința din 26 martie 2018.

Din partea minorităților, domnul deputat Giureci Slobodan Ghera?

Nu este.

Așadar se depun în scris trei interpelări.

Din partea PNL, domnul deputat Constantin Șovăială? Nu este. O interpelare depusă.

Tot din partea PNL, domnul deputat Florin Claudiu Roman? Patru interpelări depuse.

Din partea USR, doamna deputat Lavinia Corina Cosma? Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, din partea USR? Vă rog, domnule deputat. În sfârșit avem o interpelare. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Facilitarea accesului medicilor basarabeni în câmpul muncii din România”. Stimată doamnă ministru,

Dorim să vă aducem la cunoștință situația care a fost semnalată Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării de către medicii basarabeni care doresc să se angajeze în câmpul muncii în România, dar întâmpină dificultăți pe parcursul procesului de obținere a dreptului de exercitare a practicii medicale pe teritoriul României.

Conform normelor de recunoaștere a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor de medic specialist prevăzute de Nomenclatorul de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.508/2008, titlurile oficiale de calificare ca medic specialist, eliberate de statele terțe, altele decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, sunt recunoscute drept certificate de medic specialist eliberate de Ministerul Sănătății pentru specialitatea respectivă, în vederea facilitării dreptului de exercitare a practicii medicale pe o perioadă nedeterminată sau a practicii medicale temporare sau ocazionale, pe teritoriul României, al titularilor acestora.

În măsura în care acestea îndeplinesc condițiile enumerate în art. 1 lit. a) și lit. c), în art. 3[1 ] alin. (1) lit. a), în cadrul articolului unic al HG nr. 764 din 11 octombrie 2017, ei continuă totuși să se confrunte cu o serie de probleme de ordin birocratic, cum ar fi perioada foarte îndelungată de recunoaștere a titlului, de 90 de zile de la data înregistrării dosarului complet la Ministerul Sănătății.

Ținând cont de cele menționate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți următoarele:

1. Care este numărul medicilor basarabeni care au aplicat, iar dintre aceștia care este numărul celor care au trecut de procedura de recunoaștere a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor de medic specialist, în urma facilitării acestei proceduri prevăzute de HG nr. 764, de la data intrării în vigoare a normelor?

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Oana Bîzgan?

Nu este. O interpelare depusă.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Ionescu?

Nu este. O interpelare depusă.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Emil Marius Pașcan.

Vă rog, domnule deputat.

Menționez că sunt cinci interpelări, veți citi o interpelare.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă și se intitulează „Declarații contradictorii sau mincinoase, la nivel înalt, din partea reprezentanților României și Ungariei”.

Doamnă prim-ministru,

În spațiul public au apărut mai multe declarații controversate, în urma vizitei la București, din 5 februarie 2018, a ministrului de externe ungar, Szijjártó Péter, privind exploatarea gazului natural din Marea Neagră și, ulterior, exportul acestuia exclusiv către Ungaria.

Pe această temă, am adresat o interpelare ministrului de externe, Teodor Viorel Meleșcanu, solicitându-i să explice ce înțelegeri s-au parafat cu ocazia vizitei respective, privitoare la exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

În răspunsul la interpelarea mea, ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, mă informează următoarele: „(...) Vizita ministrului ungar de externe la București a prilejuit doar o trecere în revistă a stadiului actual al cooperării bilaterale, fără elemente majore de noutate sau asumarea de noi angajamente, subiectele discutate fiind cele abordate în mod tradițional, respectiv relații economice sectoriale, securitate energetică, dezvoltarea proiectelor de infrastructură, precum și Legea educației din Ucraina, subiect ridicat de partea

ungară (...).” „Discuțiile...” – atenție! – „...au avut loc în cadrul unui dejun de lucru, fără formatul clasic al unei vizite la acest nivel.”

Curios însă că ministrul de externe ungar, Szijjártó Péter, s-a aflat în data de 22 martie 2018 într-o vizită diplomatică la Târgu-Mureș și l-a contrazis, fără rezerve, pe ministrul Teodor Meleșcanu, afirmând că în intervalul de timp 2022–2037, dacă vor începe exploatările de gaz la platforma din Marea Neagră, Ungaria are prima opțiune de a prelua producția; Transgaz și FGSZ din Ungaria au anunțat o ofertă pentru realizarea unui interconector de gaz româno-maghiar, dinspre România spre Ungaria, pentru perioada 2022–2037. Această licitație a fost anunțată, bazându-se pe calculul potrivit căruia terenul gazifer din Marea Neagră va fi exploatat de consorțiul americano-austriac ExxonMobil și OMV. Două companii ungare s-au plasat deja pe primele locuri în această ofertă și au angajat întreaga capacitate a interconectorului, care, anual, reprezintă 4,4 milioane de metri cubi de gaz. Aceasta înseamnă că, dacă exploatarea începe în 2022, așa cum este planificat, iar dacă producția este livrată la nord de Ungaria, întreaga capacitate ar urma să fie rezervată de companiile ungurești.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cătălin Cristache, PMP? Nu este.

Domnul deputat Ionuț Simionca, PMP? Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transportului.

Obiectul interpelării: „Stadiul derulării proiectului variantei ocolitoare a municipiului Bistrița”.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României, „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori.”

De asemenea, potrivit art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, răspunsurile la întrebările scrise adresate membrilor Guvernului se transmit deputatului în cel mult 15 zile.

În prealabil, precizez că în anul 2009, CNADNR, instituție aflată în subordinea dumneavoastră, a încheiat cu proiectantul IPTANA – SA contractul POST/2009/2/1/001/002, având ca obiect „Asistența tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, a detaliilor de execuție și a documentației de atribuire pentru variantele de ocolire Bistrița, Gheorgheni și Miercurea Ciuc”.

Proiectantul a întocmit studii de traseu pentru două variante alternative de ocolire a municipiului Bistrița, și anume: varianta sud și varianta nord.

Consultantul a realizat și a înaintat la CNADNR nota de fundamentare a celor două alternative de traseu, iar în urma acestora CTE CNADNR a avizat varianta sud.

Prin prezenta interpelare, vă solicit să îmi comunicați, în copie, notele de fundamentare emise de proiectantul IPTANA – SA pentru ambele variante de traseu și avizul motivat emis de CNADNR prin care s-a avizat varianta sud a traseului de ocolire a municipiului Bistrița.

Să reiterați, în răspunsul pe care mi-l veți transmite, conținutul exact al acestor documente.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul și documentele solicitate la biroul parlamentar, deputat Ionuț Simionca, strada Gheorghe Șincai nr. 2, municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, dar și oral.

Cu deosebită stimă, deputat Ionuț Simionca, BistrițaNăsăud.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea PSD, domnul deputat Nicolae Georgescu? Nu este.

Din partea PSD, doamna deputat Camelia Gavrilă?

Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Beatrice Tudor, din partea PSD?

Nu este. Două interpelări.

Doamna deputat Luminița Maria Jivan?

O interpelare. Nu este.

Domnul deputat Cristian Buican, din partea PNL? Două interpelări. Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupșa, din partea PNL? Nu este.

Din partea minorităților, doamna deputat Mariana Venera Popescu?

O interpelare.

Vă rog.

Interpelarea este adresată doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Transpunerea reglementărilor specifice profesiei de fizioterapeut, la nivelul Legii nr. 153/2017”.

## Stimată doamnă prim-ministru,

Cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi comunicați răspunsul cu privire la următoarele întrebări:

Care au fost considerentele pentru care la nivelul Legii nr. 153/2017 nu a fost utilizată denumirea unică de fizioterapeut și nu au fost introduse în aceeași grilă de salarizare toate specializările prevăzute la art. 11 din Legea nr. 229/2016?

Care au fost motivele pentru care la nivelul Legii nr. 153/2017 nu a fost încadrată profesia de fizioterapeut pe grila de salarizare pentru personalul de specialitate medicosanitar, respectiv anexa nr. 2, capitolul I pct. 2 lit. a) – Salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar?

Care sunt măsurile care se au în vedere a fi adoptate de Ministerul Sănătății în scopul susținerii și sprijinirii exercitării profesiei de fizioterapeut în cadrul sistemului sanitar național?

Vă solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Sorin Dan Moldovan. Nu este.

Din partea PMP, domnul deputat Eugen Tomac? Nu este. Patru interpelări depuse.

Din partea ALDE, domnul deputat Dumitru Lovin?

Vă rog, domnule deputat. Aveți șase interpelări. Vă rog, citiți una dintre ele.

Interpelarea este adresată doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Deputat Dumitru Lovin, ALDE, Vâlcea.

Obiectul interpelării: „Reducerea termenelor de rezolvare a contestațiilor”.

Doamnă prim-ministru,

În ultimii ani, pentru firmele care participă la licitații publice a devenit o obișnuință să conteste rezultatele procedurilor, în situația în care alți ofertanți câștigă. Astfel, foarte multe investiții în infrastructură s-au blocat sau chiar s-a ajuns în situația să se fazeze proiecte sau să se piardă sume importante de la Uniunea Europeană.

În aceste condiții, am salutat anunțul făcut de dumneavoastră recent, și anume că, în ceea ce privește achizițiile publice, una dintre primele măsuri pe care le veți lua va viza reducerea termenelor de rezolvare a contestațiilor. Numai că, în cazul în cazul în care astfel de litigii ajung și se tranșează în instanță, nici chiar Guvernul României nu poate să mai intervină.

În acest context, vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile concrete la care vă gândiți pentru a reduce termenele de rezolvare a contestațiilor și când ar urma să intre în vigoare, în așa fel încât pe viitor investiții importante pentru țara noastră să nu se mai blocheze din aceste motive, așa cum s-a întâmplat până acum.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați ce schimbări legislative ar fi necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Stimată doamnă prim-ministru, vă rog să precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Adrian Claudiu Prisnel?

Nu este. O interpelare.

Domnul deputat Năsui, tot din partea USR?

Nu este. Șase interpelări depuse.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Liviu Ionuț Moșteanu?

Trei interpelări depuse. Nu este.

Domnul deputat Barna, USR, o interpelare depusă. Nu este.

Domnul deputat Dan Răzvan Rădulescu, din partea USR, două interpelări depuse.

Tot din partea USR, domnul deputat Silviu Dehelean?

Două interpelări depuse. Nu este.

Din partea PNL, domnul deputat Romeo Florin Nicoară, o interpelare.

Nu este.

Din partea ALDE, domnul deputat Ștefan Alexandru Băișanu?

Nu este. A depus trei interpelări.

Din partea PSD, doamna deputat Georgeta Carmen Holban, o interpelare.

Nu este.

Doamna deputat Andreea Cosma, din partea Grupului PSD, o interpelare.

Nu este.

Tot din partea PSD, domnul deputat Neculai Iftimie, două interpelări.

Nu este.

Din partea PSD, domnul deputat Marius Sorin Ovidiu Bota, o interpelare depusă.

Nu este.

Domnul deputat Laurențiu Nistor, din partea PSD, o interpelare.

Nu este.

Domnul deputat Corneliu Ștefan, din partea PSD, o interpelare.

Nu este.

Doamna deputat Mihaela Huncă, din partea PSD, o interpelare.

Vă rog, doamnă deputat, vă așteptăm.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Introducerea la examenul de bacalaureat a probei practice la disciplina Educație fizică și sport, pentru liceele vocaționale, respectiv liceele cu program sportiv”.

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere că în Legea educației naționale nr. 1/2011, la art. 77, privind susținerea examenului național de bacalaureat pentru filiera vocațională, se prevede probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării, vă întreb de ce la liceele cu program sportiv nu se organizează proba de educație fizică și sport?

Vă rog să îmi comunicați dacă aveți în vedere să modificați metodologia de organizare a probelor de bacalaureat pentru filiera vocațională, pentru liceele cu program sportiv, astfel încât disciplina Educație fizică și sport să devină probă practică specifică profilului ori specializării.

În opinia mea, nu este corect nici pentru elevi și nici pentru profesori să se pregătească timp de patru ani la Educație fizică și sport, astfel încât să atingă un anumit nivel de performanță, dar să nu poată susține proba practică la Educație fizică și sport sau proba scrisă la disciplina Pregătire sportivă teoretică la examenul de bacalaureat.

În urma aspectelor prezentate, vă solicit să-mi prezentați punctul dumneavoastră de vedere referitor la această problemă, precum și termenul la care preconizați că veți modifica metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat pentru liceele vocaționale, respectiv pentru liceele cu program sportiv, astfel încât elevii să susțină la examenul de bacalaureat proba de Educație fizică și sport.

Solicit răspunsul în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea PSD, doamna deputat Tamara Dorina Ciofu? Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, și domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Înființarea și amenajarea de _after school_ -uri locale pentru obținerea unei calificări profesionale de către copiii cu probleme sociale și de către persoanele cu dizabilități”.

La nivel național sunt cel puțin 37.000 de copii cu dizabilități intelectuale și psihice, dintre care cel puțin jumătate sunt înscriși în învățământul special, iar restul sunt școlarizați în învățământul de bază, în sistemul privat, acasă ori nu sunt incluși în nicio formă de educație.

Totodată, peste 20% din copiii din mediul rural nu termină nici opt clase și abandonează școala, de cele mai multe ori la solicitarea părinților sau a reprezentanților legali.

Având în vedere cele două aspecte prezentate, vă propun, pe de o parte, să colaborăm pentru identificarea și pentru alocarea fondurilor în scopul amenajării și construirii de unități de învățământ de tip _after school,_ în care să se asigure ore practice pentru învățarea unei meserii. Astfel, vor fi mai ușor integrați copiii care provin din comunități vulnerabile, iar într-o perioadă scurtă pot obține o calificare și vor putea activa pe piața muncii și nu vor deveni asistați social.

Pe de altă parte, consider că este important să includem și persoanele cu dizabilități minore, care pot desfășura diferite activități în centre de tip școală de meserii, dedicate fiecărui tip de handicap.

În acest fel, vom crește nivelul de accesibilitate a acestor oameni pe piața muncii și îi vom introduce în viața socială și în circuitul economic pe plan local.

De aceea apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depășească nivelul de excludere socială a copiilor care abandonează școala, precum și a persoanelor cu dizabilități de orice formă, în ceea ce privește dezvoltarea profesională. Acești cetățeni trebuie să devină activi din punct de vedere social și economic.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Mihalescul?

Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Tudorița Lungu, din partea PNL? Nu este. O interpelare.

Doamna deputat Antoneta Ioniță, din partea PNL? O interpelare.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Subiectul interpelării: „Demersuri inițiate pentru finanțarea spitalului regional în zona Brăila–Galați”.

Stimate domnule ministru,

În programul de guvernare al PSD, în zona Brăila–Galați este prevăzut a se construi un spital regional de urgență.

Având în vedere faptul că în data de 13 martie 2018 am primit un răspuns din partea Ministerului Sănătății care apreciază necesitatea identificării, în regim de urgență, a unor soluții de finanțare pentru construcția acestui obiectiv, astfel încât să fie asigurat cadrul legal necesar îndeplinirii măsurii în termenul asumat în programul de guvernare, doresc să vă întreb ce demersuri ați inițiat, până în prezent, în vederea asigurării finanțării acestui spital regional.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniță.

Mulțumim, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, cuvântul, din partea PSD, doamnei deputat Simona Bucura-Oprescu. Nu este.

Din partea PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am vreo cinci interpelări, către cercetare, către sănătate, dar acum voi da citire unei interpelări adresate doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, o interpelare care a fost de actualitate acum două săptămâni și poate reveni oricând, în forță, în actualitate. Este vorba de o gravă încălcare a legii, respectiv municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei.

Doamnă ministru, municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat, în cursul zilei de marți, 13 martie 2018, cu steaguri roșu-alb și verzi, în după-amiaza aceleiași zile urmând să aibă loc vernisajul unei expoziții comemorative, organizate de Institutul Balassi – Centrul Cultural Maghiar.

Solicit respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice!

Potrivit art. 7 din Legea nr. 75/1994: „Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.”

Doamnă ministru,

Vă rog să somați conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe să respecte legea! Acum și pe viitor sunt convins că există riscul apariției unor astfel de abuzuri din partea acestei instituții.

Îmi doresc ca pe viitor să luați toate măsurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete pe teritoriul României.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea PNL, domnul deputat Sorin Ioan Bumb, o interpelare.

Nu este.

Domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea, din partea PNL, o interpelare.

Nu este.

- Domnul deputat Gigel Știrbu, PNL, o interpelare. Nu este.

- Doamna deputat Florica Cherecheș, din partea PNL,

- o interpelare.

- Nu este.

- Domnul deputat Tudor Vlad Benga, din partea USR? Nu este. O interpelare.

- Domnul deputat Tudor Rareș Pop, din partea USR,

- trei interpelări. Nu este.

Domnul deputat Vlad Emanuel Duruș, din partea USR. Vă rog, domnule deputat. Vă ascultăm cu mare interes!

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

Supun atenției dumneavoastră situația de la barajul Runcu, județul Maramureș, județ pe care îl reprezint în Parlament. Acest baraj reprezintă o investiție extrem de importantă în ceea ce privește satisfacerea necesarului de apă potabilă în zona de nord a județului, pentru toate localitățile din aval, și acoperirea unor cerințe suplimentare de apă pentru zona Baia Mare–Baia Sprie.

În privința municipiului Baia Mare, situat la confluența râului Firiza cu râul Săsar, cerințele de apă potabilă și industrială au fost și sunt în prezent asigurate din resursele de apă ale râului Firiza, regularizat prin acumulări și derivații, lucrări care fac parte din Planul general de amenajare pentru folosința complexă a bazinelor Firiza–Săsar.

Planul cuprindea lucrări la sistemul hidrotehnic Baia Mare, dat în exploatare în anul 1965, și sistemul hidrotehnic Runcu–Firiza, al cărui scop era suplimentarea cerințelor de apă potabilă din zonă, prin regularizarea și derivarea debitelor râului Mara în acumularea Firiza.

În etapa a doua, sistemul avea prevăzută construirea barajului Runcu pe râul Mara, investiție care ar trebui să fie finalizată în anul 2020.

La momentul actual, gradul de execuție a proiectului barajului Runcu este de 75%, valoarea acumulată a investiției, până la sfârșitul anului 2017, fiind de 304.262.000 de lei, cu TVA inclus, iar necesarul de finanțare pentru terminarea proiectului la termenul propus ar fi de aproximativ 155 de milioane de lei, adică o medie de peste 50 de milioane de lei în intervalul 2018–2020.

Or, doamnă ministru, în ultimii șapte ani, ministerul a alocat 70,4 milioane de lei. Rezultă, la un calcul, că în ritmul acesta lucrările vor fi finalizate în 16 ani.

Consecința continuării politicii de subfinanțare anuală a investiției ar duce la deteriorarea lucrărilor executate și la creșterea costurilor de execuție. Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală „Someș-Tisa” au cerut alocarea, pentru 2018, a sumei de 50 de milioane de lei. Însă până la această dată nu se cunosc fondurile cuprinse în alocația bugetară pe 2018.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea USR, doamna deputat Cristina Mădălina Prună?

Nu este. Două interpelări.

- Din partea PMP, domnul deputat Adrian Mihăiță Todoran,

- o interpelare.

Nu este.

Așadar, acestea fiind spuse, încheiem aici ședința dedicată interpelărilor și întrebărilor din data de 26 martie 2018.

Vă doresc o seară excepțională!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084914]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/30.III.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei