Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 aprilie 2018
Senatul · MO 67/2018 · 2018-04-16
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA, precum și modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale – procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România–UE cofinanțare pentru transport 2014–2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017 – procedură de urgență
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative: – Proiectul de lege privind piețele de instrumente financiare (b168/2018); – Proiectul de lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (b169/2018);
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
3 discursuri
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Bună ziua, stimați colegi! Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 aprilie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Mario Ovidiu Oprea.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82 de colegi.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă sunt intervenții?
Nu.
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Până a intra la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA, precum și modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#101242. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#103653. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale – procedură de urgență;
· legislative transmission
1 discurs
<chair narration>
#106454. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
7 discursuri
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății (L151/2018) 4–5
2. Proiectul de lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (b169/11.04.2018).
Inițiator, Guvernul României.
Vă rog, din partea Guvernului, microfonul 10. Aveți cuvântul.
## **Doamna Carmen Elian** _– subsecretar de stat_
_în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține procedura de urgență pentru proiectul de lege.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății (L151/2018) 4–5
3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b11/5.02.2018).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Domnul senator Chirteș.
Domnule senator Chirteș, susțineți procedura de urgență? Vă rog, microfonul 2.
Susținem procedura de urgență. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Vă mulțumesc.
În calitate de inițiator, și eu susțin procedura de urgență.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății (L151/2018) 4–5
4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 (b13/6.02.2018).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.
5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (b14/6.02.2018).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#136856. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (b15/6.02.2018).
Dacă dintre inițiatori este cineva?
Nu.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#138697. Propunerea legislativă pentru completarea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (b16/6.02.2018).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
192 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate, domnul senator László Attila, microfonul 7.
Vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor din ședința din 11 aprilie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Menționăm că amendamentele cuprinse în anexă sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.
Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
A, mă scuzați. Vă rog. Doamna senator, aveți cuvântul. Doamna senator Stocheci. Microfonul 3.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Prin acest proiect de lege se încearcă să se reglementeze următoarele:
– crearea cadrului legal pentru constituirea registrelor naționale, pe baza cărora sunt identificate priorități de sănătate publică;
– este definit foarte clar medicul prescriptor în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
– se reglementează cui îi aparține responsabilitatea schemei terapeutice într-o prescripție medicală;
– se creează cadrul legal prin care se reglementează faptul că medicii pot prescrie medicamente în sistemul de asigurări sociale de sănătate, ca urmare a inițierii acestuia prin scrisoare medicală, iar contravaloarea acestor medicamente nu se recuperează dacă asiguratul avea dreptul să beneficieze de acestea;
– se promovează o serie de măsuri prin care Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale va putea susține și dezvolta activități în domeniul medicamentului și al dispozitivelor medicale de interes strategic național.
De aceea vă adresez, cu tot respectul, rugămintea să votați această inițiativă legislativă.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L158/12.03.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Înțeleg că doamna secretar de stat întârzie. Probabil că nu se aștepta să ajungem atât de repede la punctul 2.
Neavând punctul de vedere al Guvernului, dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Propunerea are ca obiect de reglementare realizarea unei corelări cu prevederile Legii administrației publice locale în ceea ce privește conflictele de interese pentru aleșii local, precum și clarificarea funcțiilor din domeniul privat pe care aceștia le pot exercita.
De asemenea, se instituie un termen de prescripție pentru... care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate.
În ședința din 11 aprilie 2018, Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2.
Inițiativa face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu, domnule președinte.
Pentru a trece la dezbaterile generale – am sperat că ajunge reprezentantul Guvernului –, voi supune votului
dumneavoastră continuarea dezbaterilor fără prezența reprezentantului Guvernului în sală.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar...
Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Ar fi fost extrem de util să aflăm și părerea Guvernului despre această inițiativă.
Trebuie să explicăm cetățenilor că este vorba despre a da voie primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene și altor aleși locali să desfășoare activități economice în timpul mandatului lor, iar stările de incompatibilitate și conflict de interese să se prescrie la trei ani de la data săvârșirii lor. Practic, după ce coaliția majoritară PSD–ALDE–UDMR a rezolvat problemele de integritate ale parlamentarilor, printr-un demers similar săptămâna trecută, a venit rândul astăzi al aleșilor locali.
Mă întreb așadar: chiar atât de mare să fie nevoia asta de bani în rândul aleșilor locali încât să abolim cu totul stările de conflict de interese sau de incompatibilitate? Chiar atât de puși pe căpătuială să fie totuși primarii din România încât să fie nevoie de această lege? Chiar așa de inamovibili și de indulgenți cu acești primari vă simțiți încât să adoptați aceste propuneri legislative?
Mă întreb: dacă tot vă simțiți atât de puternici, de ce nu procedați dintr-o dată la desființarea ANI? Pentru că prin această propunere legislativă ANI rămâne fără obiectul muncii. Or, noi știm că cele mai multe dosare de incompatibilitate sau de conflict de interese sunt cele aparținând aleșilor locali. Sunt sute de dosare instrumentate de ANI, anual, în ceea ce privește aleșii locali și problemele lor de integritate.
Aș fi vrut să aflu ce părere are Guvernul, dar aș vrea să aflu și părerea inițiatorilor. Totuși chiar atât de lipsiți de rușine să fie cei din această coaliție încât să-și dorească abrogarea tuturor criteriilor de integritate în funcția publică, atât la nivel central, cât și la nivel local? Vreau să cred că sunteți conștienți că la un moment dat veți plăti pentru asta și că electoratul român va pedepsi aceste inițiative. Mulțumesc.
Vă mulțumim. Dacă sunt alte intervenții? Nu.
Domnule senator Țuțuianu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu aș fi luat cuvântul dacă niște lucruri nu erau spuse incorect în sală. Și am să încep prin a vă spune că Partidul Social Democrat susține, în principiu, o reglementare legală serioasă în ceea ce privește conflictul de interese și incompatibilitățile. Am mai vorbit de la acest microfon și vă aduc în atenție și astăzi trei aspecte.
În primul rând, ceea ce facem noi astăzi este să aducem anumite corecții – unele poate foarte serios motivate, altele care ar mai necesita discuții și motivări. Dar este nevoie în România, dacă vrem să facem ordine în acest domeniu, de o lege care să reglementeze toate situațiile de conflicte de interese și incompatibilități pe care le pot avea aleșii locali. La momentul acesta avem mai multe acte normative care reglementează situații de conflicte de interese sau incompatibilități, ceea ce a generat și situațiile din practica judiciară pe care le întâlnim astăzi. Cred că Guvernul ar trebui să-și propună să elaboreze un asemenea act normativ. Dacă nu, cred că avem capacitatea și noi, parlamentarii, să reglementăm unitar materia aceasta.
În al doilea rând, cred că e nevoie de un regim sancționator diferențiat. Astăzi, orice încălcare a legii se sancționează cu aceeași sancțiune.
Una este, stimați colegi, că un primar a fost membru în consiliul de administrație al școlii o lună, două, trei sau cinci fără indemnizație, preocupându-se ca școala să aibă condiții corecte de învățământ, și alta este să punem în balanță un ales care a exercitat acte de comerț sau care a făcut acte de comerț în relația cu primăria sau consiliul județean pe care-l conduce. Și de aici cred că trebuie să vedem un pic diferențiat aceste lucruri, pentru că nu putem să-i sancționăm pe toți cu aceeași sancțiune: trei ani interzicerea de a ocupa o funcție publică, fără să ținem cont de gravitatea faptei. Gravitatea faptei, gradul vinovăției îl regăsim și în contravenții, și în penal, și în orice înseamnă reglementare juridică sancționatorie.
Și al treilea lucru pe care vreau să-l spun aici vizavi de prescripție.
## Stimați colegi,
Cine a făcut facultatea de drept și măcar a învățat în anul I, trebuie să cunoască că prescripția este o sancțiune care se aplică și în materie contravențională, și în materie penală. Și dacă nu avem suficientă cunoaștere, pe cei care au dubii îi ajut puțin astăzi.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Din partea Grupului USR a fost o intervenție. Nu mai sunt.
Vă mulțumesc.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul asupra propunerii legislative îl vom avea la ora 17.00, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.
Continuăm.
Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a Codului fiscal (L53/5.02.2018).
## **Doamna Florina Raluca Presadă**
**:**
Procedură.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Intervenția pe procedură este când e încălcată o procedură.
O să vă dau cuvântul, doamna senator, imediat. Deci inițiatorul nu este?
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Eleodor Mandreș, de la Ministerul Finanțelor, da?
Vă rog, microfonul 9.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri care să conducă la eliminarea operațiunilor comerciale nefiscalizate cu autovehicule second-hand achiziționate în spațiul intracomunitar și revândute în România.
Ministerul Finanțelor Publice nu susține inițiativa legislativă, iar Guvernul nu a finalizat un punct de vedere.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, având în vedere că măsurile propuse de inițiatori nu respectă legislația europeană în domeniul taxei pe valoarea adăugată.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/12.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 8, aveți cuvântul.
Proiectul de act normativ arată dorința legiuitorului de a crea o nouă structură, la nivelul căreia nu se furnizează, în principal, servicii medicale, ci se supraveghează consumul de droguri de risc fără clarificarea modalității de procurare a drogurilor, regimului lor juridic până în incinta camerei de consiliere și consum. De asemenea, inițiativa legislativă creează o nouă structură sanitară, care nu este definită în legea de organizare și funcționare a sistemului de sănătate.
Având în vedere aspectele menționate mai sus, Guvernul nu susține prezentul proiect de act de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice. Domnule senator Cazanciuc, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.
Microfonul 5.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
În ședința din 13 martie, membrii Comisiei juridice au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de respingere.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.
În opinia noastră, această lege își propune să creeze o structură, care sigur că în final poate fi nuanțată, autorizată și să funcționeze în condiții compatibile cu legea din România, o structură în care nu se vor furniza servicii efectiv medicale, ci de consiliere.
Pe lângă faptul că va asana domeniul public de reziduurile consumului de droguri și va face acest consum de droguri să fie făcut sub ochiul unui om familiarizat cu supradozele, cu greșelile de administrare, nu cred că e momentul acum să băgăm sub preș acest fenomen și să-l ținem strict în zona de antinomie, să zic, în zona în care să-l respingem categoric. El există, fie că noi suntem de acord cu el sau nu. Ideea este să scădem riscurile legate și de administrarea efectivă a drogului, și de dispensarea fără discernământ a seringilor și a acelor pe domeniul public.
Nu cred că este un efort foarte mare nici din punct de vedere financiar. E vorba de câteva centre mari – e vorba de București, Constanța, Cluj, poate, câteva centre în care se vor înființa două-trei astfel de camere de administrare și control. Nu înțeleg lapidaritatea respingerii acestei legi. Nu văd nicio explicație care să mă convingă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Avem două...
Domnule senator Botnariu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Vreau doar atât să vă amintesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Se lucrează la noua Lege a sănătății mintale și am vrea să intrăm la un pachet legislativ cu Legea prevenției – sperăm până la sfârșitul anului – și acolo vom avea un capitol special pentru adicții, respectiv consumul de droguri și exact pentru aceste lucruri.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, votul va fi la ora 17.00.
Punctul 5, Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil și a terenului aferent ca fiind de interes public județean și pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău și în administrarea Consiliului Județean Bacău (L137/19.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului dacă este prezent și dacă dorește să intervină. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului...
Ba da, ba da, domnul senator...
Domnule senator Benea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.
Vă rog să fiți un pic mai sprinten, că aici nu e probă de maraton.
Propunerea legislativă are ca obiect trecerea Palatului Administrativ din municipiul Bacău din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău și în administrarea Consiliului Județean Bacău.
Cred că este o situație pe care ați mai regăsit-o și în alte județe și care-și propune să rezolve modernizarea unei clădiri aflate în continuă degradare, fie pe fonduri europene, fie din bugetul propriu al consiliului județean. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.
Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raportat la obiectul de reglementare, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat Ministerului pentru Relația cu Parlamentul că nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât Palatul Administrativ este, prin declarația legii, un bun proprietate publică a statului de interes național.
În acest sens, ar putea fi avută în vedere stabilirea unui cadru normativ general care să reglementeze toate aspectele ce țin de regimul juridic aplicabil Palatului Administrativ. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
În ședința din 13.03.2018, membrii comisiei au dezbătut și hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.
Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.
Comisia pentru dezvoltare regională a dat aviz favorabil. Legea este organică.
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 17.00.
Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L218/10.04.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Domnule senator Trufin, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Având în vedere faptul că în multe unități administrativteritoriale nu există forme asociative care să poată închiria și exploata pajiștile aflate în proprietatea primăriilor, dar, în același timp, există intenții din partea fermierilor de a se asocia în cooperative agricole, conștienți fiind de beneficiile asocierii, considerăm că trebuie eliminată prevederea conform căreia formele asociative ce doresc să închirieze suprafețe de pajiști să fie legal constituite cu cel puțin un an înainte de depunerea cererii. Acest lucru se impune pentru că există riscul ca suprafețele de pajiști să rămână nefolosite, să se degradeze, să piardă venituri substanțiale la bugetele locale și, mai mult, să nu se încaseze subvenții. Mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, da? Microfonul 9. Aveți cuvântul. ## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_
_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă prevede ca încheierea contractelor de închiriere prin atribuirea directă se face către cooperative agricole, asociații, grupuri de producători, persoane juridice, cu sediu social pe teritoriul localității respective, care trebuie să fie legal constituite înaintea datei depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractului, cu drept de preemțiune pentru cele înființate cu cel puțin un an înainte de depunerea cererii, în condițiile în care fac dovada desfășurării de activitate economică.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei senator Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu întocmirea raportului asupra acestui act normativ.
În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie a fost adoptat un amendament care face parte din raport, din anexa care face parte din raportul de admitere, cu un amendament admis, raport ce a fost votat, în unanimitate, de membrii comisiei.
Acest raport vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.
Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?
Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Propunerea legislativă de astăzi caută să reglementeze un domeniu foarte important pentru toate primăriile, în special pentru cele rurale din România. A fost abandonată mulți ani de-a rândul, și ca îngrijire, dar și ca reglementare legislativă, această suprafață foarte importantă pe care o are fiecare primărie la dispoziție. Este vorba de pajiștile naturale în care pășunează în sezonul reglementat de lege animalele comunității respective.
Cred că legea care a venit la noi, la Comisia agricolă, este destul de bună și răspunde unor cerințe legale, ținând cont de faptul că se intenționează ca în domeniul agricol tot mai multe cooperative agricole – nu CAP-uri, rețineți! –, în noua formulare cooperative agricole care să dobândească
personalitate juridică, pot să ocupe, să facă... îngrijirea acestor pășuni și să le închirieze pe perioada prevăzută de lege, în condițiile legii.
Vom vota acest proiect de lege, îl considerăm bun. Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru abrogarea alin. (2) al art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 158/2016 (L159/12.03.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii, microfonul 9.
Aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea procedurii de transmitere a infrastructurii secundare de irigații în proprietatea organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații prin introducerea unor norme derogatorii referitoare la prezentarea cărților funciare la momentul inițierii hotărârii Guvernului pentru transmiterea acestor infrastructuri.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă, având în vedere necesitatea reducerii timpului de adoptare a actelor normative de transmitere a infrastructurii secundare de irigații în proprietatea organizațiilor, raportat la consecințele pozitive asupra implementării programelor din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 privind realizarea investițiilor pentru modernizarea acestei infrastructuri. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru agricultură și Comisiei pentru administrație publică.
Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Cele două comisii – de agricultură și pentru administrație publică și organizarea teritoriului – au fost sesizate în vederea întocmirii raportului asupra acestei propuneri legislative.
Comisia economică a transmis un aviz favorabil; Consiliul Legislativ, aviz favorabil.
Cele două comisii, în urma dezbaterilor care au avut loc, au adoptat un raport comun de admitere, cu un amendament respins, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.
Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Domnule senator Șoptică, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.
La dezbateri generale, da?
Domnule senator, la dezbateri generale, nu la amendamente, da?
Da.
La dezbateri generale, da.
Vă rog, microfonul 2.
Știu că am amendamentul respins, nicio problemă. Vreau să vă spun, stimați colegi, că o astfel de inițiativă a existat și în legislatura trecută, bineînțeles că și atunci au existat dezbateri destul de mari pe această temă și, într-un final, inițiativa nu a trecut din mai multe considerente.
Suntem în situația actuală în care transferăm efectiv o infrastructură fără să știm exact ce transferăm. Și aici mă refer la faptul că prin infrastructură se înțeleg și căile de acces, se înțeleg rețelele electrice, transformatoarele electrice și așa mai departe. Consider că fără o intabulare prealabilă a acestor proprietăți, ele nu pot fi transferate, chiar și cu titlu gratuit, așa cum se propune în această lege. Și adaug faptul că ar trebui să avem cât de cât o condiționalitate a acestui transfer, altfel rezultatul legii va fi unul negativ și nicidecum unul pozitiv așa cum se dorește.
De aceea Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții. Declar...
Domnule senator Baciu, eu nu înțeleg din gesturile dumneavoastră dacă doriți să interveniți sau nu mai doriți să interveniți.
Bun. OK.
Vă rog, microfonul central, dar când îi faceți semne secretarului, faceți în așa fel încât să înțelegem că doriți să interveniți.
Vă mulțumesc.
În comisie, la această lege, am avut discuții foarte multe și contradictorii chiar. Personal, am considerat că legea răspunde la ceea ce și-a propus, adică infrastructura secundară poate trece din domeniul privat al statului... să poată trece în domeniul privat al statului și, în felul acesta, se pot obține mai ușor atât fonduri pentru a putea intra în continuare cu anumite investiții pe această categorie de lucrări... Și sigur că acest lucru va duce la o rentabilizare cât de cât a acestui obiect de activitate.
În legătură cu intabularea dreptului de proprietate, aici sunt două discuții: în Ardeal intabularea este cu totul altceva și prevede cu totul și cu totul alte condiții – o să discutăm când vom veni cu un asemenea proiect de lege –, dar cred că trebuie să votăm această lege. Asta este părerea mea și a partidului meu.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Înțeleg că nu se susține amendamentul respins. Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Vă rog, domnule senator Fălcoi.
Mulțumesc, domnule președinte.
Forma actuală a Legii nr. 51/1995 prevede compatibilitatea exercitării profesiei de avocat cu activitățile și funcțiile didactice din învățământul superior, însă numai în învățământul juridic superior.
Având în vedere că aceste compatibilități ale profesiei de avocat sunt prevăzute limitativ de lege, deducem că sunt de strictă interpretare și fac ca exercitarea concomitentă a unei funcții didactice în învățământul superior, în afară de cel juridic, să fie incompatibilă.
De asemenea, avem în vedere că, în această privință, avocații au un regim mai restrictiv în comparație cu notarii publici, executorii judecătorești, consilierii juridici și chiar cu magistrații, deși avocații exercită o profesie liberală, spre deosebire de procurori și judecători.
Propunerea legislativă de față are drept scop îndreptarea acestei reglementări restrictive, nejustificate, și lărgirea cadrului de activități compatibile cu exercitarea profesiei de avocat, pentru un tratament egal al avocaților cu executorii judecătorești, notarii publici, consilierii juridici, precum și cu magistrații în această privință.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției. Microfonul 8, aveți cuvântul.
## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Domnule președinte,
Într-adevăr, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea dispozițiilor articolului 16 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Într-adevăr, propunerea nu ridică probleme de legalitate sau eventuale vicii de neconstituționalitate din punctul nostru de vedere, însă oportunitatea adoptării acestei propuneri aparține Parlamentului.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, microfonul 5, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog.
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Comisia juridică, în ședința din 4 aprilie, în urma dezbaterilor, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
O singură intervenție.
Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 3.
Foarte scurtă, domnule președinte de ședință.
În primul rând, propunerea e absolut justificată, e fundamentată, înlătură o discriminare evidentă și trebuie, în opinia mea, susținută.
Profit însă – și ăsta este al doilea comentariu –, profit însă de această inițiativă legislativă pentru a-i informa măcar pe membrii Adunării Parlamentare... Parlamentului, ai Senatului României de faptul că, recent, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Strasbourg, a existat o dezbatere pe marginea ideii unei convenții europene privind profesia de avocat.
Am avut posibilitatea să am o modestă contribuție și în Comisia juridică a Adunării Parlamentare, și în plen cu texte. Această convenție... Și doar aceste două lucruri vream să le menționez. Acest raport care propune o convenție europeană, între altele, descurajează – aș spune fundamental – orice asimilare a statutului de consilier juridic cu cel de avocat, pe de o parte. Și, în al doilea rând, atrage atenția statelor membre, deci inclusiv României, pentru a descuraja și a contracara, dacă doriți, orice fel de abuz exercitat împotriva liberei funcționări a profesiei de avocat, inclusiv în cursul anchetelor penale. Sunt foarte multe astfel de semnalări din statele membre, avocați care au de suferit în cursul unor proceduri judiciare din partea anchetatorilor, care trec dincolo de linia admisibilă a procedurii penale. A fost menționată și România și era bine de știut acest lucru. În rest, susținere pentru inițiativa legislativă. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Nemaifiind alte intervenții, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Stimați colegi, fiind ora 17.05, voi supune votului dumneavoastră cele trei inițiative cu caracter organic.
Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L158/12.03.2018).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Susține cineva amendamentul respins? Nu.
Motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
71 de voturi pentru, o abținere, 33 de voturi împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 4 pe ordinea de zi de astăzi. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/12.02.2018).
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 5 al ordinii de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru declararea unui imobil și a terenului aferent ca fiind de interes public județean și pentru trecerea acestuia din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău și administrarea Consiliului Județean Bacău (L137/19.02.2018).
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Continuăm dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative aflate pe ordinea de zi cu punctul...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Procedură. Explicația votului.
Explicarea votului, nu procedură, domnule senator Corlățean, că n-am încălcat nicio procedură.
Vă rog, microfonul 3. Aveți cuvântul.
N-aveam cum să vă semnalez, domnule președinte de ședință; n-am vrut să întrerup succesiunea votului, dar explicația votului la punctul 4 de pe ordinea de zi, acea inițiativă legislativă privind prevenirea, combaterea traficului consumului ilicit de droguri...
Grupul PSD, așa cum s-a anunțat, a votat împotrivă și eu, personal, am votat cu foarte multă convingere împotrivă, fără să-mi ascund, și aș spune acum, de la microfon, stupefacția față de conținutul acestei inițiative legislative, care, dincolo de vorbele care pot fi meșteșugite pentru a îmbrăca formulele folosite – poate în alte state, este treaba lor –, nu cred că este cazul să acceptăm așa ceva, pentru că, dincolo de aparențele prezentării acestui subiect, practic, am fi confirmat o legalizare a consumului de droguri în spații bine delimitate cu..., e adevărat, cu seringi de bună calitate, de unică folosință și așa mai departe.
Nu mai spun că o astfel de inițiativă legislativă contravine fundamental politicii penale a statului român, și nu doar a statului român. Altele sunt temele, altele sunt modalitățile de acțiune și acolo ar trebui să mergem, la rădăcina celor... evoluțiilor care determină consumul de droguri, dar asta e o altă discuție.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt intervenții de explicare a votului? Procedură. Vă rog. Domnul senator Mihail Mihai. Microfonul 2.
## **Domnul Radu Mihai Mihail:**
Mulțumesc.
Am înțeles că s-a făcut o motivare a votului pentru o lege care a fost votată anterior, căreia i-a trecut rândul. Corect? Și aș vrea să rețineți că e o idee interesantă să putem să fim capabili să justificăm votul, chiar dacă trece un pic timpul.
Vă mulțumesc.
Domnule senator, ca să reținem, o să vă rog să mai repetați încă o dată, să reținem foarte bine. Microfonul 2.
Am înțeles că domnul senator Corlățean a justificat votul pentru o lege care s-a votat cu două sau trei legi înainte. Corect? Și v-am subliniat acest lucru ca să putem s-o avem ca o cutumă pentru viitor.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Vă spun clar că nu va fi cutumă!
Dar, atunci când vom avea vot asupra propunerilor legislative cu caracter organic și va fi vot succesiv, în măsura în care n-o să reușesc să fiu atent să dau cuvântul pentru explicarea votului vreodată și se dorește să se intervină, la un moment dat, pentru această procedură la votul pe legile cu caracter organic, o să o fac.
Mulțumesc.
Să nu vă vină ideea să explicați votul pentru vreo lege de acum două săptămâni.
Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Altă procedură.
Da. Doar în completare. Dacă o să fiți curios să verificați niște ședințe anterioare, când au fost votate mai multe legi una după alta și când s-a solicitat explicarea votului la finalul votării tuturor acelor legi, nu s-a acordat acest lucru, de explicare a votului. Cred că acum două săptămâni s-a întâmplat.
Vă mulțumesc pentru atenționare.
Nu știu dacă este cazul meu. Dacă este cazul meu, îmi cer eu scuze.
Dacă nu este cazul meu, îmi cer scuze în numele celui care era în cauză, dacă a greșit.
Continuăm. Dezbateri asupra inițiativelor legislative.
Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru stimularea conformării fiscale voluntare (L36/5.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor... inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Și îl invit la microfon pe domnul Eleodor Mandreș, de la Ministerul Finanțelor Publice.
Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin inițiativa legislativă se propune completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării în beneficiul contribuabililor persoane juridice a unor stimulente la plata impozitului pe profit, anterior exigibilității obligației de plată a impozitelor datorate, în scopul asigurării plății voluntare a acestuia.
Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.
Vă rog, aveți cuvântul.
Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului, care este negativ, și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, raport pe care îl supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru anularea unor obligații fiscale în domeniul agricol (L37/5.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Măsurile propuse prin inițiativa legislativă se regăsesc în cuprinsul Legii nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale, astfel că inițiativa legislativă a rămas fără obiect. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că inițiativa legislativă a rămas fără obiect prin intrarea în vigoare a Legii nr. 29/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 52/2018, membrii comisiei au analizat și au hotărât să adopte un raport de respingere.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă – cu caracter organic – pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (L97/5.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Interveniți?
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Bădulescu.
Vă rog, domnule senator Bădulescu. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.
Înțeleg că mi-ați dat cuvântul în calitate de inițiator, domnule președinte, da?
Da.
Mulțumesc.
Mă scuzați că v-am dat microfonul 2. Trebuia microfonul 6.
Nu, nu, nicio problemă, că mă descurc.
Deci acceptați scuzele, da?
Nu-i niciun fel de problemă.
Mulțumesc. Vă rog. Microfonul 2.
Proiectul de lege are două componente. O componentă legată de efectivul ajutor public judiciar. De ce? Am constatat că în cuprinsul legii sunt incluse praguri valorice, praguri valorice care, în acest moment, sunt depășite din punctul de vedere al realității faptice. Astfel, la momentul adoptării inițiale a legii, cuantumul ajutorului public judiciar reprezenta un procent de..., care putea fi acordat, reprezenta un procent de 80% din salariul minim pe economie.
Pe parcursul timpului, salariul minim pe economie a evoluat, motiv pentru care se simțea nevoia modificării acestui prag, astfel încât accesul la justiție al persoanelor care au venituri mici să se poată realiza în condiții cât mai bune, astfel că taxele de timbru, onorariile de experți și alte asemenea cheltuieli să poată fi accesibile pentru marea majoritate a publicului. Deși legea cuprinde posibilitatea ca judecătorul, în urma unei cereri privind ajutorul public judiciar... Ca să poată fi admisă, totuși, pentru a fi admisă o astfel de cerere, trebuie făcute nenumărate probe. Astfel că articolul pe care îl vizează modificarea de față așază pe o bază mult mai solidă și creează o facilitate suplimentară pentru cei care doresc să acceseze justiția. Și este evident că trebuie să avem cât mai facil acest acces la justiție.
O a doua modificare propusă era, de fapt, o adaptare a acestei legi, cu referire la mediere și restituirea onorariului încasat de mediator, în limita unui salariu minim pe economie, pe motivul că în art. 20 al legii se prevede această posibilitate, iar în art. 6 și următoarele această posibilitate nu a fost prevăzută, era vorba doar de o problematică de coroborare și alăturare a restituirii onorariului mediatorului, alături de scutirea de taxe de timbru, alături de suportarea onorariului de avocat, de suportarea onorariului de expert.
Proiectul de lege propune, practic, o mai bună eficientizare, o mai mare eficiență pentru această lege a ajutorului public judiciar, în paralel cu stimularea metodelor alternative de soluționare a disputelor, cum este medierea. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Mandreș – da? –, de la Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9.
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține inițiativa legislativă.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Cazanciuc, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
În ședința din 4 aprilie, Comisia juridică a luat în dezbatere această propunere și a hotărât să adopte, cu majoritate, un raport de respingere.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Vă mărturisesc sincer că n-am înțeles nici din punctul de vedere al Guvernului și nici din punctul de vedere din raportul Comisiei juridice care este motivul pentru care acest proiect de lege a primit un raport negativ. Probabil că fie nu se dorește a se analiza situația, fie se dorește îngreunarea accesului la justiție pentru cetățenii români cu venituri mici. Am observat punctul de vedere al Guvernului, care, pur și simplu, bătea câmpii în legătură cu acest aspect și cu cuprinsul proiectului de lege.
Raportul Comisiei juridice este unul simplu, sec, se votează cu majoritate, se respinge fără să existe o rațiune sau vreun motiv pentru care acest proiect de lege trebuie respins. Credem că astfel de proiecte, atâta timp cât vin în beneficiul cetățenilor, atâta timp cât avem obligații față de Uniunea Europeană de a asigura accesul liber la justiție pentru toți cetățenii, trebuie luate în considerare, nu să fie respinse pentru simplul fapt că provin de la opoziție și nu provin de la putere. Cred că asta este singura rațiune și singura explicație pe care reprezentantul Guvernului poate s-o dea în momentul de față, pentru că, atunci când discutăm de justiție, nu putem lua în calcul factorul financiar și faptul că nu avem bani. Accesul la justiție pentru toată lumea trebuie să fie garantat, indiferent că avem salarii mari sau că nu realizăm venituri.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?
**Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Mihail.
Domnule senator Goțiu, vă rog să mă lăsați să conduc ședința.
Mi-aș fi dorit ca domnul senator Mihai Mihail să fie ascultat de toți colegii senatori. Văd că sunt tot felul de bisericuțe și aș fi vrut să votez în cunoștință de cauză.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
## **Domnul Radu Mihai Mihail:**
Deci nu; considerați că este risipă de hârtie. Dacă sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Domnule senator Cazanciuc, vă rog, explicarea votului. Microfonul central.
Mă scuzați!
Doamna vicepreședinte mi-a făcut semn, dar credeam că e un semn particular doar. Doamna secretar.
Domnul Bădulescu a fost prezent în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică. Toată lumea a încercat cu bună-credință să găsească soluții la ceea ce a propus Domnia Sa. Avocații din comisie i-au explicat că trebuie corelate actele normative între ele, că nu putem doar enunța niște principii, că nu există niciun fel de evaluare bugetară a impactului acestei propuneri și că, data viitoare, trebuie mai bine fundamentat un asemenea proiect de act normativ, nimic altceva.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru intervenție și pentru precizări. Pentru 12 pe ordinea de zi...
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Goțiu.
Explicarea votului, da? Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2.
Vă mulțumesc.
Un singur punct foarte scurt. Ar fi fost foarte interesant să înțeleg de ce Guvernul nu este de acord.
Dacă un reprezentant s-a deplasat până aici doar să spună: „Guvernul nu este de acord” este o risipă de benzină pe banul contribuabilului. Deci de ce Guvernul nu este de acord?
Mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru intervenție.
Punctul de vedere al Guvernului a fost transmis comisiei, puteți să-l consultați, probabil că și reprezentanții dumneavoastră în comisie... Dacă doriți un punct de vedere al Guvernului pentru dumneavoastră, o să-i rog să vi-l trimită.
Doriți? Nu doriți.
## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**
Mă bucur să aud din partea unui reprezentant al coaliției majoritare că proiectele de lege trebuie să aibă fundamentarea impactului bugetar.
Să sperăm că pe viitor acele proiecte pe care le veți promova de fiecare dată vor avea această fundamentare.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetare pentru respectarea accesului la justiție, oricât ar fi de mari, sunt justificate și trebuie să ni le asumăm, pentru că e o prevedere constituțională și, dacă ar fi fost obiecții sau amendamente, cred că toți cei din Comisia juridică ar fi trebuit să le aducă, astfel încât să respectăm un drept constituțional.
USR a votat împotriva raportului de respingere.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc pentru precizări.
Domnule senator Bădulescu, explicarea votului, dacă doriți.
Drept la replică nu avem cum să dăm.
Asta e o chestiune inventată, din trecut, cine vă spune numele, doar nu v-a jignit. Microfonul 2.
Vreau să-i mulțumesc domnului președinte al Comisiei juridice, pentru că în sfârșit am înțeles și eu care sunt rațiunile pentru care acest proiect a fost respins în comisie. Că n-a fost bine fundamentat nu s-a discutat niciun moment, asta este o chestiune foarte clară.
2. Înțeleg că nu sunt bani. Dar asta trebuia spus în punctul de vedere al Guvernului și în raportul comisiei.
3. Că avocații din comisie – eu sunt avocat de profesie –, că avocații din comisie n-ar fi fost de acord, eu cred că este un lucru relativ. Nu pot să fiu de acord cu asemenea afirmații atâta timp cât acest lucru vine atât în beneficiul avocaților, cât și în beneficiul cetățenilor. Sunt niște lucruri care probabil că mie îmi scapă, dar, cu siguranță, pot să vă anunț aici, în plen, că voi redepune acest proiect de lege, poate se gândește cineva serios la acest aspect.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Bădulescu...
Domnule senator, vă rog să ne explicați cum ați votat. Vă rog, microfonul 2, că de aia v-am dat cuvântul.
Am votat împotriva raportului de respingere, pentru că, așa cum spuneam mai devreme, urmează să redepun acest proiect în aceeași formă.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Am înțeles. Mulțumesc.
Continuăm dezbaterile.
Punctul 12 înscris pe ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea antibirocrație (L101/5.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Procedură la vot.
Intervenție pe procedură.
Domnule senator Pârvulescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte.
Solicităm retrimiterea la comisie timp de o săptămână. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Mai sunt intervenții asupra textului?
Vă rog să votați.
Cu 103 voturi pentru, nicio abținere, un vot împotrivă, solicitarea de retrimitere la comisie a fost adoptată.
Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (L112/12.02.2018).
Declar deschise dezbaterile și dau cuvântul... dezbaterile generale... și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
E prezent, dar nu dorește să intervină.
Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției. Microfonul 10. Vă rog.
Propunerea legislativă se referă la modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Așa cum este formulată propunerea legislativă, apreciem că aceasta nu poate fi susținută, motivat de faptul că includerea, în mod sistematic, în preambulul proiectului de lege a notelor de fundamentare, a expunerilor de motive, precum și a referatelor de aprobare sau a studiilor de impact este irelevantă din perspectiva intenției urmărite de inițiatori și, totodată, ar încărca nejustificat în unele situații structura și cuprinsul actului normativ.
Având în vedere cele de mai sus, apreciem că modificările propuse reprezintă o problemă de oportunitate, însă nu pot avea ca rezultat scopul urmărit de inițiatorii propunerii, respectiv acela de a asigura „ _a priori_ interpretarea oficială a actului juridic” și „evitarea pe viitor a denaturării adevăratei voințe a legiuitorului”.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 5.
Mulțumesc.
Stimați colegi, În ședința din 27 martie, comisia a analizat propunerea și a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
Argumentele au fost prezentate pe scurt și de doamna secretar de stat aici. Nu putem introduce în preambulul actelor normative întreaga expunere de motive.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții?
Nu.
Domnule secretar de stat Rîndunică, doriți să interveniți? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
## **Doamna Aurelia Grațiela Drăghici:**
Guvernul susține proiectul de lege, cu amendamentele formulate și admise prin raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, proiect care, prin prevederile sale și prin soluțiile juridice propuse, acoperă exigențele implementării Convenției de la Istanbul, ratificată de România încă din anul 2016, prin Legea nr. 30, și care, prin introducerea ordinului de protecție provizoriu ca instrument în materie administrativă, complementar ordinului de protecție, instrument în materie civilă reglementat din anul 2012, va fi în măsură să ofere un răspuns unitar, integrat și coerent fenomenului violenței domestice, prin implicarea și responsabilizarea tuturor actorilor relevanți în domeniu.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 14 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L147/26.02.2018).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, și îl invit la microfon pe domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne.
Vă rog.
**Domnul Bogdan Samoilă**
**:**
Nu, nu, nu.
## Mulțumim, doamna președinte.
Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comisiei... raportul comun al Comisiei juridice, Comisiei de muncă și Comisiei pentru egalitatea de șanse. Microfonul 5.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Membrii comisiilor, ai celor trei comisii, au analizat proiectul și au hotărât, cu majoritate, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Înțeleg, domnule secretar de stat, că doriți să o lăsați pe doamna Grațiela Drăghici?
**Domnul Bogdan Samoilă**
**:**
Da.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei președinte al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Microfonul 9.
## **Doamna Aurelia Grațiela Drăghici** – _președintele_
_Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Doamna președinte, o secundă. O să vă rog să prezentați succint, pentru că textul este foarte mare și vrem să și votăm. Vă rog. Microfonul 10.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Cseke.
Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Se pregătește domnul senator Wiener.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Vom susține acest proiect legislativ al Guvernului. Evident, problematica este importantă. Sigur, din păcate, în societatea din România, atunci când sunt anumite valuri, când sunt anumite cazuri, chiar tragice, atunci încercăm să soluționăm urgent această problematică. E o boală mai veche a noastră, a tuturor, dar, într-un fel, e bine că avem acest proiect de reglementare.
Eu totuși mă simt nevoit să semnalez o anumită problemă, care este o problemă juridică. Înțeleg că în comisiile de specialitate nu prea s-a invocat acest lucru. Trebuie să avem mare grijă atunci când facem asemenea reglementări, acest ordin de protecție provizoriu, emiterea acestuia și tot ceea ce înseamnă acest act, să nu afectăm sau să nu punem în discuție alte drepturi, inclusiv drepturi constituționale. Și aici mă refer la dreptul de proprietate. Cred că trebuie să avem foarte mare grijă ce facem. Deci, dacă vă uitați la art. 22[2] din proiectul legislativ, alin. (2), (3) și (4), acolo scrie următorul lucru: „Pentru verificarea unei sesizări privind violența domestică și în scopul strângerii de probe, poliția are dreptul de a intra la orice persoană fizică, fără consimțământul acesteia, în domiciliul ei, la persoanele juridice, fără acordul reprezentantului legal al persoanei juridice.” Deci suntem în faza în care avem o singură sesizare. Nu s-a verificat nimic, nu s-a strâns nicio probă, dar aici, pentru prima dată în legislația românească, se dă dreptul unui organism să intre fără mandat judecătoresc în domiciliul sau reședința unei persoane fizice sau persoane juridice, ceea ce eu cred că trebuie puțin regândit. Pentru că de aici, din această reglementare, din punctul nostru de vedere, pot să vină și anumite abuzuri.
Sigur că scopul este nobil, de a reglementa ceea ce se dorește a reglementa, de a aduce niște mecanisme de combatere a violenței domestice. Dar de aici până a spune că, pe baza unei simple sesizări și pentru strângere de probe, pot să-ți intre în locuință... Ce facem dacă avem un caz în care cineva vrea să-ți facă rău și face o sesizare că ai o problemă în casa ta?! Mai mult decât atât, acest proiect, mai departe, la alin. (4), spune că acțiunile polițiștilor în aceste spații pot fi filmate, fără consimțământul celor care sunt înăuntru, care sunt proprietarii locuinței sau ai reședinței persoanei juridice.
Mulțumesc. Domnule senator Wiener, vă rog.
Urmează domnul senator Baciu. După care, doamna senator Gorghiu.
Este una așteptată de mult, este una din componentele implementării Convenției de la Istanbul. Se dorește a ataca din mai multe unghiuri fenomenul, tragic în România, al violenței domestice, soldat cu sute de morți în fiecare an. Din păcate, primele elemente care au fost, ordinul de protecție simplu, în forma lui implementată prin 2011-2012, și-au dovedit limitele. E nevoie de o intervenție mult mai selectivă și mult mai apropiată de momentul incidentului.
Dincolo de asta, sigur, se introduce și posibilitatea monitorizării agresorului în ceea ce privește respectarea ordinului de protecție, ceea ce este un lucru bun. Și noi sperăm că această lege, în modul în care va fi comunicată,
felul în care ne va..., va fi asumată de fiecare dintre noi, printr-un vot, să încerce să miște puțin amprenta culturală din România, toleranța și complicitatea față de acest fenomen tragic.
Grupul USR susține cu toată convingerea această inițiativă.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Mă bucur că astăzi discutăm despre acest fenomen, care, de multe ori, face în toate televiziunile breaking news-urile care se prezintă.
Violența în familie datează de mult timp și, prin măsuri legislative consecutive, pe parcursul mai multor ani, s-a căutat să fie oarecum limitată, fiindcă poate să dispară, nu va fi niciodată chiar eradicarea.
Aproape că pot zice că orice măsură care se ia în acest domeniu de activitate nu este prea exigentă și nici prea... nici nu limitează aproape niciun drept, al niciunuia. Un soț care își bate soția, își maltratează copiii sau îi supune la fel de fel de acte reprobabile trebuie să răspundă. La fel și dacă o mamă face același lucru.
Violența domestică trebuie îndepărtată și făcută să dispară din cotidianul nostru zilnic.
Măsurile luate prin protecție provizorie, ordin de protecție, poate trebuie extinse și la alte măsuri care mai trebuie puse în continuare.
Deci vom susține și vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Trebuie să precizez, în numele Grupului Partidului Național Liberal, că inițiativa, deși tardivă, e una bună, care poate fi îmbunătățită.
Pornind de la cifre – da, comunicarea oficială o știm –, în 2016, peste 36.664 de victime, 191 de decese comunicate de Ministerul Public, s-au eliberat 2.574 de ordine de protecție, dintre care, surprinzător, 743 au fost încălcate.
Evident că statistica e rece, nu mai interesează pe nimeni, suntem interesați doar atunci când vedem câte un caz de gravitate extremă, mediatizat de televiziunile din România. Și aș vrea să răspund la un aspect invocat de colegii noștri, și anume: cum protejăm dreptul de proprietate? Nu cred că acesta este aspectul cel mai relevant. Cred că e reglementare, una corectă, pentru că n-ai cum să protejezi victima dacă nu emiți acest ordin provizoriu, care înlătură agresorul imediat din domiciliu, un ordin provizoriu emis de polițist.
Spun lucrul ăsta pentru că s-au întâmplat sute de cazuri, stimați colegi, în care, până la emiterea ordinului de protecție de către instanță, în familia respectivă au urmat după prima bătaie următoarele 10 sau decesul victimei, până instanța a eliberat acel ordin de protecție. De aceea este imperios necesar să reglementăm această măsură a ordinului de restricție provizoriu, care în 24 de ore este confirmat de un procuror, pe baza probatoriului strâns, acest ordin fiind cu tot probatoriul înaintat instanței.
Deci n-ar trebui să ne facem griji că se pot săvârși pe bandă rulantă abuzuri la emiterea acestui ordin provizoriu.
În altă ordine de idei, vreau să vă spun că plusul acestei inițiative legislative constă în supravegherea electronică pentru respectarea obligației agresorului în cazul ordinului de protecție provizoriu și al celui de protecție. Pentru că eu cred că este o măsură care va duce la diminuarea încălcării acestor ordine, ceea ce este un lucru extraordinar de bun.
În rest, mai sunt, evident, aspecte pe care le-am comentat, le-am criticat și în comisie. Evident că vom face amendamente, care sper să fie adoptate în Camera Deputaților, dar, una peste alta, repet, deși tardiv, mă bucur că această Convenție de la Istanbul este... face parte integrantă din legislația internă.
Vă mulțumesc.
Doamna senator Crețu, încă o dată, îmi cer eu scuze în numele doamnei secretar despre care spuneți dumneavoastră că n-a fost atentă. O să vă rog să ne indicați și punctele la care ați solicitat dumneavoastră intervenția și n-am văzut-o, ca să pot să transmit către Comisia de disciplină, imunități, pentru un raport.
L-am văzut pe domnul senator Vela. Nu am cum să-i dau cuvântul. O singură intervenție de grup. A intervenit doamna senator Gorghiu din partea Grupului PNL.
Nemaifiind alte grupuri care doresc să intervină, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile...
A! Mă scuzați!
Vă rog.
Doamna senator Crețu, aveți cuvântul, microfonul central, ca să mai spăl din păcate.
## **Doamna Gabriela Crețu:**
Mă iertați că voi începe cu un comentariu de procedură, dar este a patra oară pe ziua de astăzi când mi s-a refuzat dreptul de a lua cuvântul, pentru că secretariatul prezidiului nu este atent la sală.
Mă iertați!
Cu certitudine, Partidul Social Democrat susține și el proiectul de lege al Guvernului și vede în asta și un semn că, dacă sunt femeile la putere, se mai schimbă câte ceva. Dar nu vreau să vorbesc în numele grupului, pentru că nu am fost mandatată.
Fac parte însă dintre cele puține și consecvente care în această țară au luptat pentru egalitate și luptă încă și pentru combaterea violenței de gen. Și astăzi ar trebui să fiu bucuroasă, pentru că este o realizare această lege. Nu sunt.
Ascultând comentariile din sală, îmi dau seama că, de fapt, e o mică bătălie într-un lung război, că e vorba de a trata efectele și e bun, e un pas înainte, așa cum colegii mei au subliniat, și le mulțumesc, dar nu suntem la faza de a trata cauzele care duc la violența în familie, la violența de gen.
Spunea aici colegul meu că se încalcă dreptul de proprietate, care, se vede, e mai important decât dreptul la viață, dar nu l-am auzit niciodată ridicându-se în picioare să spună că pompierul nu are voie să intre în casa în flăcări să salveze victimele pentru că, vezi Doamne, ar încălca dreptul de proprietate. Mai mult decât atât, înțelegem că proprietatea e a agresorului, nu este proprietatea și a victimei și, ca urmare, se încalcă drepturi constituționale.
**Doamna Florina Raluca Presadă**
**:**
Am amendamente respinse. Susțin...
Raportul comun al comisiilor...
Doamna senator Presadă, nu vă grăbiți! Nu vă grăbiți! Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Dacă dintre amendamentele respinse se susțin? Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnule președinte de ședință, să știți că au trecut sărbătorile de Paști, așa că nu vă mai cer niciun miel. Uniunea Salvați România...
Dar pot să vă aduc eu, fără să cereți dumneavoastră.
Nu e nevoie. Sunt împotriva măcelăririi animalelor în felul acesta...
Din sală
#91987Sunteți împotriva șpăgii, atunci.
...și împotriva șpăgii, desigur, și împotriva faptului că nu mi-ați dat cuvântul să-i răspund mai devreme colegului de la PSD care spunea că legea care ataca ANI, de fapt, modifică o serie de alte acte normative, când, în fapt, nu modifică decât o singură lege și, până la urmă, era vorba despre legea ce asigură transparența în exercitarea funcției publice. Am un amendament respins, pe care doresc să-l susțin la această propunere legislativă. Este primul dintre amendamentele respinse.
La punctul 25, art. 16[1] alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura crearea și funcționarea serviciilor sociale prevăzute la art. 15, cel puțin la nivel de județ, în funcție de identificarea și evaluarea nevoilor persoanelor supuse formelor de violență domestică prevăzute de lege, de pe raza județului, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor dispoziții legale.”
În proiectul de lege venit de la Guvern se propune ca termenul de intrare în vigoare a acestor prevederi să fie de doi ani. Vorbim, practic, de doi ani, timp în care victimele nu ar putea avea acces la serviciile pe care le promovează acest proiect de lege. Am propus reducerea acestui termen la un an, tocmai pentru ca victimele violenței domestice, dar și agresorii să poată avea acces cât mai curând la astfel de servicii, așa cum sunt ele definite în textul legii.
Deci reducem termenul de intrare în vigoare a acestor prevederi de la doi ani la un an.
Aceasta este amendamentul propus și respins în comisie.
Puteați să ne spuneți și în varianta simplificată exact acest lucru.
Mulțumesc.
Am citit varianta simplificată.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vot · Amânat
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Am citit amendamentul, n-am mai citit ce spunea legea, am citit direct amendamentul.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Deci amendamentul rămâne respins.
Doamna senator Presadă, mai sunt încă trei.
Nu mai doriți dumneavoastră?
Mulțumesc.
Nemaifiind amendamente respinse pe care să le supunem plenului, vom trece la votul asupra proiectului de lege.
Raportul cu amendamentele admise îl voi supune votului dumneavoastră.
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L106/12.12.2018).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției, microfonul 10.
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Inițiatorii acestei propuneri legislative se referă la modificarea dispozițiilor art. 59 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și propun, de asemenea, modificarea art. 61 alin. (3) din aceeași lege.
Cu privire la propunerea de modificarea a art. 59 alin. (3), care se referă la instituirea obligativității publicării în Monitorul Oficial a opiniei separate sau, după caz, a opiniei concurente a judecătorului constituțional care a participat la deliberări, citez din actualul text al art. 59 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 47/1992, care arată: „Opinia separată și, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.”
Prin urmare, dispoziția privind obligativitatea există și nu este necesară modificarea.
Cu privire la modificarea art. 61 alin. (3) din aceeași lege, observăm că inițiatorii propun adăugarea unei condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată fi numită judecător la Curtea Constituțională. Se introduce, se propune introducerea unei noi condiții, respectiv aceea de a nu fi fost membru într-un partid politic în ultimii nouă ani. Apreciem că această propunere are serioase vicii de neconstituționalitate, întrucât, potrivit art. 143 din Constituție: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.”
Prin urmare orice condiție suplimentară în vederea numirii în aceste funcții poate fi instituită doar prin modificarea textului constituțional.
Prin urmare Guvernul nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumim și noi, doamna secretar de stat, pentru succinta prezentare.
Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, microfonul 5, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Comisia juridică a luat în dezbatere, în ședința din
27 martie, proiectul și vă propune un raport de respingere. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Am văzut.
Domnule senator Sibinescu, o să vă rog să luați loc în bancă, să nu cumva s-o evităm pe doamna Crețu iar. Vă rog frumos! Domnule senator Sibinescu!
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Chemați chestorii.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă rog, chestorii să asigure ordinea în sală.
Din sală
#97956Chiar el e chestor.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc.
Deci aveam intervenții în partea stângă a sălii, domnul... Cine era?
**Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Mulțumesc mult.
Vreau să aduc câteva clarificări propunerii legislative, care aparține Uniunii Salvați România. Această propunere urmărește depolitizarea Curții Constituționale. De aceea există această condiție ca judecătorii Curții Constituționale să nu fi făcut parte dintr-un partid politic în ultimii nouă ani și spun reprezentantei Guvernului că această propunere nu vorbește despre publicarea opiniei concurente sau separate. Ceea ce spunem noi în această propunere este că judecătorii au dreptul la această opinie concurentă sau separată în baza independenței judecătorești și că niciunul dintre judecătorii Curții nu poate interveni pentru modificarea opiniei concurente sau separate. Asta pentru exactitate. Trebuia să clarificăm aici, de față cu toți colegii și colegele senatori.
În ceea ce privește o posibilă încălcarea a prevederilor constituționale, trebuie să spun că, practic, prin această propunere noi nu îngrădim în niciun fel dreptul unui judecător de a fi numit în plenul Curții Constituționale, spunem doar că există această condiție, astfel încât independența și obiectivitatea judecătorilor chemați să judece în spețele constituționale să fie dincolo de orice fel de îndoială. Acesta este sensul propunerii legislative, care aparține parlamentarilor USR.
Presadă...
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Și mai cine?
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**
**:**
Ionașcu.
Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.
Se pregătește doamna senator Presadă, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Sigur, va fi și votul pe acest proiect de lege.
Singurul lucru unde cred că ar trebui intervenit, în contradicție cu reprezentantul Guvernului, cred că este vorba de acea perioadă de nouă ani. Dar pun o întrebare care ar trebui să conteze în votul care va fi dat. Guvernul este calificat de vreo prevedere legală pentru a-și spune punctul de vedere asupra unei legi de organizare și funcționare a Curții Constituționale?
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
O să
Vot · approved
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Mai sunt alte intervenții?
Domnule senator Trufin, doriți să interveniți?
Am prelungit programul de lucru, iar dacă dumneavoastră nu doriți să o auziți pe doamna Presadă, aflați că eu doresc.
Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.
Face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.
Amendamentele respinse se susțin? Nu.
Atunci voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere.
Vot · Respins
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L118/2018) 7–8; 12
Stimați colegi...
Domnule Goțiu, sunteți lider de grup?
## **Doamna Florina Raluca Presadă**
**:**
Listă!
A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția liderului de grup lista de vot.
Vă mulțumesc.
Încheiem ședința plenului.
Interpelare
Vasilică Toma
Programe naționale de educație privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun
Am o întrebare adresată Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății și Familiei și Ministerului Tineretului și Sportului, cu obiectul: „Programe naționale de educație privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun”. ## Stimați colegi, Potrivit Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, art. 8 prevede că: „Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății și Familiei și Ministerul Tineretului și Sportului elaborează și pun în aplicare programe naționale de educație, inclusiv prin mass-media, privind prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.” În acest sens, rog cele trei ministere să-mi comunice care sunt programele naționale de educație elaborate și cum sunt acestea implementate.
Interpelare
Vasilică Toma
Apeluri de proiecte pentru efectuarea studiilor necesare fundamentării cifrelor de școlarizare din învățământul superior
Obiectul: „Apeluri de proiecte pentru efectuarea studiilor necesare fundamentării cifrelor de școlarizare din învățământul superior”. ## Stimate domnule ministru, Ca urmare a Raportului de audit al performanței în învățământul superior elaborat de Curtea de Conturi în 2016, potrivit căruia, „În scopul planificării mai judicioase a politicilor educaționale din învățământul superior este necesară elaborarea, într-o manieră continuă și sistematică, de prognoze privind cererea de forță de muncă superior calificată pe ramuri ale economiei și în structură operațională, în corelare cu domeniile de pregătire”, Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (în raportul de activitate pe anul 2017) a recomandat ministerului să lanseze, eventual, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, apeluri de proiecte pentru efectuarea studiilor necesare fundamentării cifrelor de școlarizare din învățământul superior și a modului de repartizare a acestora pe universități și pe domenii de studiu. În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați ce măsuri ați adoptat cu privire la recomandarea tocmai enunțată și care sunt criteriile în baza cărora s-au alocat mai puține locuri Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Interpelare
Vasilică Toma
Punerea în funcțiune a celor trei puncte noi de antigrindină din zona orașului Târgu Frumos, județul Iași
În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru promptitudinea de care ați dat dovadă ca urmare a unei întrebări și, în urma răspunsului primit, am aflat că în zona orașului Târgu Frumos, mai precis în comunele Hălăucești, Strunga și Bălțați, vor funcționa trei noi puncte de lansare a rachetelor antigrindină în județul Iași, care să acopere încă 40.000 de hectare, pe lângă cele 42.000 de hectare protejate în momentul de față de punctele existente. Acestea vor acoperi zona legumicolă și pomicolă dintre Bălțați și Târgu Frumos, unul dintre cele mai importante bazine legumicole și pomicole din țara noastră. Este un fapt cunoscut că furtunile din anii trecuți au distrus culturile agricole de pe mii de hectare cu legume cultivate în aer liber și alte culturi din sute de hectare de solarii sau sere numai în zona Târgu Frumos, fără a mai pune la socoteală casele și anexele avariate. Furtunile cu grindină au afectat zeci de comune, au fost provocate pagube la podețe, drumuri județene, comunale și sătești. Subliniez că societățile de asigurări nu încheie polițe de asigurare pentru culturile agricole ce pot fi afectate de grindină. Practic, agricultorii sunt la dispoziția hazardului fenomenelor meteorologice, neputându-se proteja. La solicitarea fermierilor înscriși în audiență la cabinetul senatorial și din dorința de a mă documenta în mod complet și real, am vizitat zilele trecute cele trei noi puncte stabilite și am putut să constat personal că lucrările sunt în curs, dar vă rog să luați în considerare că în foarte scurt timp va începe sezonul de ploi și posibile furtuni cu grindină, iar funcționalitatea întregului sistem de protecție este vitală pentru agricultori și pentru administrația din zona în cauză. În acest sens, vă solicit să utilizați toate instrumentele legale, instituționale, pentru a impulsiona activitățile constructorului și ale funcționarilor care îndeplinesc formalitățile și întocmesc documentațiile necesare. De asemenea, având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi transmiteți la ce dată vor fi operaționale cele trei noi puncte antigrindină din comunele Hălăucești, Strunga și Bălțați, din județul Iași. Deoarece, potrivit specialiștilor din centrul de comandă și imaginilor satelitare urmărite, noile puncte vor acoperi, ca areal de protecție, de la granița cu județul Neamț până la Podu Iloaiei, inclusiv stațiunea de cercetări, vă rog să-mi confirmați și, eventual, completați această estimare. Luând în considerare că, alături de acestea, aveți în plan înființarea la Iași a unui centru unic la nivel național de informare antigrindină, care să țină legătura cu autoritățile din domeniul aeronautic, vă rog să-mi transmiteți la ce dată acesta va fi funcțional în totalitate. Vă
Interpelare
George Cătălin Stângă
Posibilitatea desecretizării contractului de privatizare a combinatului siderurgic din municipiul Galați
Din informațiile deținute, contractul de privatizare a Sidex Galați, acum ArcelorMittal Galați, care a fost vândut către Mittal Steel în anul 2001, este încă protejat de clauze de confidențialitate, care nu-i permit statului român să divulge date din contract fără consimțământul scris al companiei siderurgice. În urmă cu câteva zile, Mittal Steel a confirmat faptul că dorește să renunțe la o serie de active pe care le deține la combinatul siderurgic, în scopul de a evita concentrarea pe piața europeană a oțelului și pentru a nu încălca regulile concurenței. Având în vedere incertitudinea care s-a abătut asupra economiei locale din Galați, dar și a celei naționale, din cauza perspectivei actuale de vânzare a combinatului siderurgic din Galați, vă rog să-mi transmiteți dacă aveți în vedere desecretizarea contractului prin care statul român a înstrăinat cel mai mare producător de oțel din România consorțiului Mittal Steel în anul 2001. Consider că acest demers este necesar întrucât, de la privatizare, combinatul siderurgic din Galați a suferit un declin în ceea ce privește producția de oțel, având pierderi majore și fiind afectate mii de locuri de muncă, cu impact major asupra economiei naționale și a nivelului de trai al gălățenilor. Solicit răspunsul în scris. George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Metodologia și criteriile de alocare a locurilor bugetate pentru universitățile din România pentru anul universitar 2018–2019
Interpelarea din această seară îi este adresată ministrului educației naționale, domnului Valentin Popa, și are ca obiect: „Metodologia și criteriile de alocare a locurilor bugetate pentru universitățile din România pentru anul universitar 2018–2019”. Stimate domnule ministru Valentin Popa, În urma publicării cifrelor de școlarizare pentru anul universitar 2018–2019, mai multe dintre universitățile mari din România, cu performanțe recunoscute inclusiv la nivel internațional, au reacționat puternic, inclusiv prin comunicate în spațiul public, acuzând lipsa de transparență și caracterul arbitrar de alocare a locurilor pentru cele trei cicluri de studii universitare. Principalul efect al acestor alocări este reducerea drastică a numărului de locuri de masterat și doctorat în majoritatea universităților de prestigiu din România. Având în vedere gravitatea și credibilitatea acestor acuzații, vă solicit să-mi transmiteți, în cel mai scurt timp cu putință, spre analiză metodologia prin care Ministerul Educației Naționale a realizat alocarea locurilor pentru studiile universitare, precum și criteriile care au stat la baza calculării acestora. Vă rog să-mi transmiteți cu celeritate răspunsurile la solicitările de mai sus, oral și în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, o să citesc și celelalte două întrebări?
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Evaluarea universităților din România în vederea clasificării
O primă întrebare îi este adresată tot domnului ministru Valentin Popa, ministrul educație naționale, și are ca obiect: „Evaluarea universităților din România în vederea clasificării”. Stimate domnule ministru Valentin Popa, Având în vedere așteptările din mediul academic privitoare la procesul evaluării universităților din România în scopul clasificării și ierarhizării acestora, am adresat ministerului pe care îl conduceți, în data de 13 martie 2017, o întrebare prin care solicitam detalii despre acest proces. Prin răspunsul dat de domnul ministru Pavel Năstase, nr. 8.630/27 martie 2017, am fost informat că procesul de evaluare a universităților era programat să înceapă anul trecut, odată cu contractarea și implementarea proiectului intitulat „Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate – QAFIN”, depus la acea dată ca proiect, prin POCA. Cunoscând faptul că proiectul a fost contractat/demarat oficial în data de 29 mai 2017 și că universitățile așteaptă în continuare foarte multe de la acest proces de evaluare, vă rog să-mi transmiteți: în ce stadiu se află în acest... proiectul contractat prin POCA, în ce măsură s-a respectat programul stabilit, care este calendarul de acțiuni și activități până la finalizarea acestuia și dacă în acest moment se află în desfășurare alte programe conexe sau proiecte care au ca scop evaluarea universităților în vederea clasificării și ierarhizării. Vă rog să-mi transmiteți răspunsul la solicitările de mai sus în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. Cea de a doua întrebare îi este adresată...
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Da.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Corect.
Interpelare
Gabi Ionașcu
Retransmiterea programelor Moldova 1 și a posturilor de radio și TV publice destinate comunităților românești din afara granițelor României, inclusiv a furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția României și a statelor membre ale Uniunii Europene
Anul Centenar al Marii Uniri din 1918 este cel mai important prilej prin care România își demonstrează grija și protecția minorităților românești aflate în afara granițelor României, dar și de apropiere și cunoaștere a preocupărilor acestora de către cetățenii României aflați în interiorul granițelor țării. Este bine-cunoscută grija altor state vecine pentru minoritățile lor care locuiesc și trăiesc alături de noi, românii, exemplu demn de urmat și de statul român. Mai mult, România are încheiate acorduri bilaterale cu state care găzduiesc populații românești... sau cel cu Republica Moldova de la data de 31 martie 2014, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 505/2014, pentru postul public Moldova 1. Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radio au posturi și studiouri în state vecine, precum și Republica Moldova, care nu sunt retransmise pe teritoriul României pe canalele de cea mai mare audiență, eforturile rămânând consemnate numai de românii din afara granițelor României, și nu în interiorul țării noastre. Considerăm că instituția audiovizualului din România, la rândul acesteia, are obligații de a include în politicile sale, pe de o parte, obiectivele Centenarului Marii Uniri din 1918, dar și cele rezultate din cuprinsul art. 2–5 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. În aceste condiții, stimată doamnă președinte, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări: 1. În contextul Centenarului Marii Uniri din 1918, care sunt principalele preocupări ale CNA privind accesul cetățenilor români la programele audiovizuale produse de posturile publice ale statului român pentru comunitățile românești din afara granițelor României? 2. Care sunt acordurile României încheiate cu alte state pentru retransmiterea _must carry_ a posturilor publice destinate comunităților românești din afara granițelor țării? 3. Care sunt eforturile autorităților din România pentru asigurarea retransmiterii postului public Moldova 1, aparținând societății Teleradio Moldova din Republica Moldova? 4. Care sunt condițiile legale de acces pe teritoriul României al altor producători sau furnizori audiovizuali din alte state pentru difuzare sau retransmisie de emisiuni destinate comunităților românești din afara granițelor României? Și, ultima, 5. În perspectiva asigurării libertății accesului la furnizarea serviciilor și al cetățenilor români la serviciile media audiovizuale prevăzute la art. 4 și 5 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, care sunt preocupările CNA privind recepția și pe teritoriul României a serviciilor publice media audiovizuale destinate comunităților românești din afara granițelor țării difuzate de canalele publice ale statelor respective? Vă mulțumesc. Răspunsul dumneavoastră vă rugăm să fie formulat în scris. Senator Gabi Ionașcu. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Soluționarea problemelor apărute la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași după incendiul din data de 11 aprilie
Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, Ministerul Sănătății, iar obiectul interpelării: „Soluționarea problemelor apărute la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași după incendiul din data de 11 aprilie”. Stimată doamnă ministru, Este de notorietate situația gravă de la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George Georgescu” din Iași, unde miercuri, 11 aprilie, a izbucnit un incendiu ce a provocat mari daune materiale. Focul s-a declanșat la etajul al VI-lea, fiind distruse stația de sterilizare și diferite materiale și dispozitive medicale. De asemenea, după intervenția pompierilor, a fost inundat blocul operator al institutului, fapt ce îl face complet inutilizabil. Până în momentul de față, tot ce s-a putut face a fost amenajarea, încă de sâmbătă, 14 aprilie, a unor spații și punerea în funcțiune a unor aparate medicale pentru pacienții cu anumite tipuri de infarct, astfel încât viața acestora să nu fie pusă în pericol. De asemenea, începând de astăzi, 16 aprilie, au început să fie efectuate și alte câteva tipuri de intervenții chirurgicale, însă, potrivit declarațiilor profesorului Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare, operații complicate pe cord nu vor putea fi efectuate în următoarea perioadă. Totodată, trebuie subliniat faptul că Spitalul „Dr. C. I. Parhon”, care funcționează în aceeași clădire cu Institutul de Boli Cardiovasculare, își desfășoară activitatea în momentul de față în regim de criză, spațiile în care funcționau Ambulatoriul, Centrul de dializă, precum și Secția de anestezie și terapie intensivă, aflate la etajele I, II și III ale clădirii, au fost afectate de cantitățile mari de apă cu care a fost stins incendiul de la etajele superioare. Chiar dacă nu a fost deteriorată grav aparatura medicală, apa infiltrată în pereți face ca secțiile amintite să nu mai fie sterile, intervențiile chirurgicale fiind imposibile în acest moment. Doresc să reamintesc faptul că la Institutul de Boli Cardiovasculare Iași ajung anual, pentru intervenții chirurgicale pe cord și tratamente de specialitate, 30.000 de pacienți din toate județele Moldovei. De altfel, din datele statistice ale institutului reiese că proporția bolnavilor internați care au domiciliul în afara județului Iași depășește 40% din totalul pacienților. Având în vedere cele enunțate mai sus, vă solicit sprijinul pentru clarificarea unor aspecte cu caracter urgent: 1. În ce măsură va putea sprijini Ministerul Sănătății dotarea institutului cu aparatura medicală esențială (de exemplu, stația de sterilizare)? 2. Care este estimarea Ministerului Sănătății cu privire la termenul de redare a Institutului de Boli Cardiovasculare Iași circuitului medical național? 3. Având în vedere că Spitalul Clinic „C. I. Parhon” se află în administrarea Primăriei Iași, există pârghii legale pentru ca ministerul pe care îl reprezentați să poată sprijini financiar refacerea secțiilor aparținând acestei unități medicale afectate de apa infiltrată în urma intervenției pompierilor? Vă mulțumesc anticipat!
Interpelare
Mircea Vasile Cazan
Neclarități privind depunerea Declarației 230 pentru susținerea activității ONG-urilor
Interpelare adresată domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici. Obiectul interpelării: „Neclarități privind depunerea Declarației 230 pentru susținerea activității ONG-urilor”. Stimate domnule ministru, Numeroasele modificări ale Codului fiscal și bugetele mult reduse ale administrațiilor locale pun în pericol capacitatea organizațiilor neguvernamentale de a oferi servicii sociale sau de educație sau de orice altă natură către membrii comunității. Conform unui comunicat de presă, spuneți că, în contextul identificării de soluții de simplificare a procedurilor administrative și de debirocratizare care să vină în sprijinul cetățeanului, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF-ul acceptă depunerea de către beneficiari a mai multor formulare ale Declarației 230, în anumite condiții, pentru aplicarea unitară, corectă și nediscriminatorie a prevederilor legislației procedural-fiscale la nivelul tuturor organelor fiscale centrale, astfel: – formularul 230 (pe suport hârtie, semnat de contribuabil) poate fi transmis organului fiscal prin poștă sau poate fi depus direct la registratura organului fiscal; – formularul 230 poate fi transmis de contribuabil și prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanță. Dar problema care apare este că, după primirea cererilor în format hârtie, înainte de direcționarea sumei cuvenite entității nonprofit, organul fiscal va notifica contribuabilul, explicând obiectul notificării. În termen de 30 de zile de la data comunicării și a notificării, contribuabilul va aduce la cunoștința organului fiscal, în scris, faptul că și-a exercitat sau nu și-a exercitat opțiunea pentru entitatea nonprofit. Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți: cum considerați această procedură că vine în sprijinul debirocratizării, când, în realitate, introduceți două noi etape care sporesc birocrația, care vor avea drept efect reducerea considerabilă a banilor efectiv încasați de către organizațiile nonguvernamentale?
Interpelare
Ioan Iustin Talpoș
Condamnați definitiv, dar păstrați în funcții
Voi începe cu interpelarea adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției, și domnului Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate. Obiectul interpelării: „Condamnați definitiv, dar păstrați în funcții”. Stimate domnule ministru, Stimate domnule președinte al Agenției Naționale de Integritate, În luna iunie a anului 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat pasajul interpretabil din lege care reglementa Statutul aleșilor locali și le permitea edililor condamnați cu suspendare să-și mențină mandatele, printr-o decizie care stabilea că toți cei condamnați definitiv, chiar și cu suspendare, trebuie să fie demiși. Până atunci, revocarea primarilor condamnați depindea mai ales de judecători, dar era un proces complex care, în lipsa unei interdicții explicite, le oferea aleșilor locali posibilitatea de a-și păstra mandatele. Prefectul județului putea să intervină însă, în cazul în care se contesta decizia acestuia și se ajungea în instanță, interpretările erau diferite. Din momentul în care decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu mai lăsa loc de interpretare, a fost emisă, revocările au început să curgă pe bandă rulantă, însă un număr mare din primarii care erau afectați de această măsură au refuzat să își predea mandatul și au continuat să apeleze la pârghiile instanțelor de judecată, cerând suspendarea ordinului de prefect sau anularea actului, creând un adevărat haos administrativ. Potrivit datelor apărute în presa națională și datelor oferite de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la sfârșitul anului 2015, în România peste 50% dintre primarii de municipii și președinții de consilii județene au fost condamnați cu executare sau erau anchetați, iar numărul primarilor condamnați cu executare era de 61, din 28 de județe. Pentru fapte de corupție erau trimiși în judecată 80 de primari, 62 de primari de orașe sau comune, 17 viceprimari, 6 viceprimari de municipiu, 11 primari de comune, 10 președinți de consilii județene, 5 vicepreședinți de consilii județene, precum și un consilier județean, condamnați definitiv fiind 18 aleși locali, iar pe rolul altor unități de parchet, pentru fapte de corupție mică, erau trimiși în judecată un număr de 14 primari. La alegerile locale din 5 iunie 2016, mai puțin de un sfert dintre aceștia au candidat și au câștigat un nou mandat, astfel, în cel puțin 13 localități au fost realeși primari care aveau condamnări definitive. Județul Maramureș nu a făcut excepție, în comuna Săpânța fiind reales domnul Gheorghe Stan, care a fost condamnat definitiv, în anul 2014, la un an de închisoare cu suspendare, iar în municipiul Baia Mare a fost reales, deși se afla în arest preventiv încă din perioada campaniei, domnul Cătălin Cherecheș. Având în vedere cele expuse mai sus și ținând cont de faptul că trebuie să evităm prejudicierea dreptului cetățenilor de a fi reprezentați de persoane oneste, care își desfășoară activitatea profesională numai în interes public, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este numărul aleșilor locali care au fost condamnați definitiv și ocupă în prezent funcții la nivel național? Vă rog să-mi prezentați situația defalcat, astfel: numărul primarilor, numărul consilierilor locali, numărul consilierilor județeni, precum și numărul președinților de consilii județene. 2. Care sunt parlamentarii din actualul legislativ care au condamnări definitive și își păstrează în continuare mandatul? 3. Care este numărul aleșilor locali care au fost condamnați definitiv și ocupă în prezent funcții la nivelul județului Maramureș?
Interpelare
Ioan Iustin Talpoș
Impactul fondurilor europene în România
Prima întrebare este adresată doamnei ministru al fondurilor europene, doamna Rovana Plumb. Întrebarea este „Impactul fondurilor europene în România”. Stimată doamnă ministru, După aderarea României la Uniunea Europeană, an de an au fost lansate programe extrem de diverse de finanțare, menite să sprijine dezvoltarea economică a țării. De la agricultură, cercetare-dezvoltare, comerț până la producție și diferite servicii, se putea solicita finanțare pentru aproape orice, cu procent de rambursare mic sau aproape deloc. Chiar dacă apartenența la Uniunea Europeană nu se poate raporta numai în termeni de beneficii financiare, datele arată impactul pozitiv al fondurilor europene asupra economiei țării noastre. De exemplu, PIB-ul României în perioada 2009–2016 a crescut cu 14%, iar șomajul a scăzut cu 3%, investițiile crescând și ele cu 30%. Astfel, România a primit de la Uniunea Europeană, din momentul aderării și până în prezent, nu mai puțin de 31 de miliarde de euro în plus față de contribuția sa, de doar 16 miliarde de euro. Aceste principii de redistribuire, solidaritate și dezvoltare socială și regională s-au aflat la baza Uniunii Europene încă de la începuturi și au fost reunite sub formula coeziunii sociale și economice. Astfel, statele membre cu un PIB sub 90% din media Uniunii Europene sunt sprijinite prin intermediul instrumentelor financiare cofinanțate din politica de coeziune, iar scopul este reducerea decalajelor economice, sociale și teritoriale între statele membre ale Uniunii Europene. În perioada 2014–2020, alocarea pentru politica de coeziune este de 23 de miliarde de euro pentru România, iar domenii precum eficiența energetică, protecția mediului, transportul public, rețeaua de transport (rutieră, aeriană și feroviară) au nevoie în continuare de eforturi susținute, de o rată mare de absorbție a fondurilor europene. În precedentul exercițiu bugetar țara noastră a pierdut 1,64 miliarde de euro, adică mai mult de o treime din fondurile disponibile, iar pe sectorul investițiilor publice nu s-a depășit procentul de unu din produsul intern brut. Cu acești bani puteam construi peste 160 de kilometri de autostradă sau reabilita 150 de kilometri de cale ferată sau puteam construi 10 spitale ori reabilita 4.000 de locuri în spitalele existente deja. Ținând cont de cele expuse mai sus și de faptul că rata de absorbție a fondurilor europene influențează direct nivelul de trai și de dezvoltare al țării noastre, vă solicit, doamnă ministru, să răspundeți la următoarele întrebări: – Care sunt proiectele europene implementate în țara noastră a căror valoare depășește un milion de euro, începând cu 1 februarie 2018? – Care este numărul proiectelor noi de investiții în sectorul public demarate în exercițiul financiar 2014–2020 și valoarea acestora? – Care sunt programele operaționale care asigură fonduri în anul 2018 pentru administrațiile publice locale?
Interpelare
Ioan Iustin Talpoș
Și președintelui ANI.
Interpelare
Ioan Iustin Talpoș
Am înțeles, domnule președinte, o să rămână, atunci, interpelarea doar adresată domnului ministru și, ulterior, voi face o întrebare către domnul președinte al Agenției Naționale...
Am înțeles, domnule președinte, o să rămână, atunci, interpelarea doar adresată domnului ministru și, ulterior, voi face o întrebare către domnul președinte al Agenției Naționale... Mulțumesc frumos.
Interpelare
Ioan Iustin Talpoș
Referitor la ultima întrebare. Stimate domnule viceprim-ministru, Stimate domnule ministru, Stimate domnule președinte,
Referitor la ultima întrebare. Stimate domnule viceprim-ministru, Stimate domnule ministru, Stimate domnule președinte, Anual, statul român încasează 2 milioane de euro de pe urma celebrei păduri de pe Valea Vaserului, din județul Maramureș, care, cu o suprafață de 22.000 de hectare de pădure, este cea mai mare zonă împădurită din județ și una dintre cele mai cunoscute zone turistice, care atrage an de an un număr mare de vizitatori, din țară și din străinătate. Cele 2 milioane de euro reprezintă încasările de pe urma lemnului tăiat sustenabil. Dar, dacă pădurea ar fi rasă de pe suprafața pământului (la fel cum au avut aceeași soartă alte păduri din apropiere), câștigul ar fi de ordinul sutelor de milioane de euro. Județul Maramureș, în frunte cu orașele Vișeu de Sus și Borșa, ocupă primele locuri în raportările guvernamentale care vizează masacrul la care a fost supusă pădurea în ultimii 20 de ani. Zeci de mii de hectare au fost tăiate, fără ca cei care au comis aceste infracțiuni să fi fost vreodată condamnați, iar autoritățile din Maramureș nu au găsit încă nicio soluție pentru prevenția și oprirea furtului de lemn. Pe lângă volumul tăierilor ilegale de păduri, altă problemă, atât la nivelul județului Maramureș, cât și la nivel național, este retrocedarea fondului forestier. Numai în perioada 1990–2012 suprafața fondului forestier proprietate publică a statului s-a redus cu peste 3 milioane de hectare, prin retrocedări către persoane fizice sau juridice, din care aproximativ 570.000 de hectare au fost retrocedate fără să fie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar statisticile arată faptul că suprafețele de păduri solicitate de persoane fizice în vederea retrocedării depășesc suprafața totală a pădurilor de care dispune în prezent România. Curtea de Conturi explică aceste anomalii prin prisma faptului că multe din cererile de retrocedare vizează suprafețe mult mai mari față de cele deținute în mod real de către proprietarii deposedați în anul 1948, în această categorie intrând entități juridice care nu sunt continuatoarele fostelor societăți care au deținut pădurile respective sau unități de cult care aveau drept de folosință, nu drept de proprietate asupra pădurilor solicitate. De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale, prin anumite forme asociative de proprietate, nu au pierdut șansa de a se autoîmproprietări, bineînțeles, cu ajutorul Guvernului, care fie a atestat inventarele, fie a transferat gratuit terenuri forestiere din proprietatea statului, demersuri care nu aveau niciun fundament în cadrul legal al fondului funciar. Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să clarificați următoarele aspecte: – Care este în prezent suprafața acoperită de păduri în județul Maramureș? – Care este suprafața acoperită de păduri în județul Maramureș aflată în proprietatea statului și care este suprafața aflată în proprietate privată? – Ce suprafață de păduri a pierdut județul Maramureș în urma defrișărilor masive începând cu data de 1 septembrie 2016 și până în prezent? – Care este numărul de dosare privind retrocedările de pădure nesoluționate la nivelul județului Maramureș?
Interpelare
George Cătălin Stângă
Impactul majorărilor salariale din unitățile administrativ-teritoriale după adoptarea Legii salarizării
Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor Publice, a doua lună de execuție a bugetului național s-a încheiat cu un deficit de 0,6% din produsul intern brut. Această cifră, conform analiștilor economici care s-au exprimat public, este îngrijorătoare, având în vedere încadrarea în deficitul bugetar de 3% asumat de România în fața Uniunii Europene. O componentă importantă a acestui deficit o reprezintă cheltuielile cu angajații statului, care au crescut cu 18,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această majorare a fost determinată de creșterile salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii salarizării unitare. În acest context, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați care este impactul majorărilor salariale realizate de unitățile administrativ-teritoriale ca urmare a acordării de către Legislativ a posibilității ca acestea să își determine singure creșterile de venituri pentru propriii angajați. Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului. Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să trec și la interpelare, dacă se poate.
Interpelare
George Cătălin Stângă
Scăderea contribuțiilor la pilonul II de pensii
Guvernul a adoptat reducerea procentului de plată către pilonul II de pensii de la 5,1 la 3,75, prin Ordonanța de urgență nr. 82/2017, urmând ca aceasta să intre în dezbatere parlamentară. Doamnă ministru, Ați susținut în repetate rânduri că prin această reducere nu va fi afectată contribuția din prezent către pilonul II de pensii, dar cifrele vă contrazic. În acest sens, pe baza calculelor efectuate, vă atrag atenția că, în urma scăderii valorii nominale a contribuției de la 5,1 la 3,75 pentru pilonul II de pensii, se reduce cu 20-30% valoarea pensiei private la care are dreptul orice angajat aflat astăzi în muncă, cu vârsta până la 45 de ani. Dar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, statul se angajează să crească contribuția la pilonul II de pensie până la 6% în termen de opt ani de la începerea colectării, cu o creștere de 0,5 procente anual, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an. Asistăm, practic, la o încălcare a unui act normativ emis de Legislativul țării în urmă cu 14 ani. Astfel, pe lângă faptul că în anii 2009, 2015 și 2016 creșterea cotei de contribuții planificată a fost înghețată, angajații fiind privați de 4,2 miliarde de lei, care ar fi trebuit să le intre în conturile de pensii, anul acesta, Guvernul vine și decide, pentru anul 2018, scăderea contribuției la pilonul II de pensii. Din cauza acestei măsuri vor fi afectați aproximativ 7 milioane de participanți la fondurile de pensii private pilonul II. Doamnă ministru, pilonul II de pensii, complementar sistemului public de pensii, ar trebui să reprezinte pentru români speranța că își vor suplimenta veniturile după ce îndeplinesc vârsta de pensionare, dar, prin aprobarea Ordonanței de urgență nr. 82, vom asista la distrugerea a 12 ani de construcție legislativă în domeniul pensiilor private și, efectiv, se recunoaște public falimentul sistemului de pensii. Având în vedere aspectele menționate, vă solicit să-mi transmiteți care sunt măsurile pe care le veți aplica, dacă Ordonanța de urgență nr. 82/2017 va fi aprobată, pentru ca scăderea contribuției la pilonul II de pensii să nu afecteze pensiile private ale angajaților din România. Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului. George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.
Interpelare
Severica Rodica Covaciu
Interpelarea mea se adresează doamnei viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului.
Interpelarea mea se adresează doamnei viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului. Stimată doamnă viceprim-ministru, Barajul Firiza reprezintă o acumulare artificială de apă realizată în anii ’60 în apropierea municipiului Baia Mare, destinată alimentării cu apă a orașului, precum și a localităților situate în apropiere. Pârâul cu același nume, care se varsă în baraj, traversează un cartier de case aflat pe raza municipiului Baia Mare. Permanent, deșeurile provenite de la gospodăriile învecinate pârâului ajung în barajul Firiza, poluând apa care, ulterior, ajunge la robinetele băimărenilor. Cu toate că există restricții clare în ceea ce privește deversarea deșeurilor în apele pârâului, poluarea este la fel de evidentă și azi. Calitatea apei are efecte reale asupra faunei, în apele barajului putând fi observați pești morți, imaginile publicate în mass-media sau postate pe rețelele de socializare fiind elocvente. Periodic au loc acțiuni de ecologizare în care sunt implicați voluntari, însă barajul este în continuare plin de deșeuri. În acest context, vă rog să-mi comunicați câte verificări pe linia protecției mediului au avut loc la barajul Firiza în ultimii 10 ani, ce s-a constatat cu fiecare ocazie, ce amenzi s-au aplicat și cui. De asemenea, vă rog să-mi comunicați care este politica de mediu legată de prevenirea poluării barajului Firiza, o acumulare de apă care deservește la ora actuală cele mai importante comunități din județul Maramureș. Vă mulțumesc.
Interpelare
Severica Rodica Covaciu
Și, dacă-mi permiteți să citesc și interpelarea... întrebarea.
Și, dacă-mi permiteți să citesc și interpelarea... întrebarea.
Interpelare
Severica Rodica Covaciu
Întrebarea.
Întrebarea. Întrebarea mea se adresează domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor. ## Domnule ministru, În 1968, municipiul Baia Mare se mândrea cu o gară CFR nouă, realizată în decurs de doar doi ani. De atunci au trecut 50 de ani, timp în care construcția s-a degradat, necesitând lucrări de reabilitare și modernizare. Autoritățile locale și centrale au ignorat mereu această problemă, punând-o pe lista de așteptare, în ciuda numeroaselor sesizări primite. În cursul anului trecut, maramureșenii au fost surprinși să afle că gara din Baia Mare va fi în sfârșit reabilitată, având în vedere lucrările executate la peronul stației de călători. Cele câteva pavele de beton cu care s-a primenit peronul au reprezentat singura investiție capitală la stația de călători CFR Baia Mare. În acest context, vă rog să-mi precizați următoarele: care este valoarea lucrărilor necesare reabilitării și modernizării Gării CFR Baia Mare; care este suma alocată în acest an pentru realizarea lor; care este sursa de finanțare și care e termenul la care este programată finalizarea investiției? Vă mulțumesc.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
De ce a fost poluat cu ulei râul Mureș?
Ca obiect: „De ce a fost poluat cu ulei râul Mureș?” Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, Având în vedere informațiile recent apărute în presă despre deversarea cu ulei de la Termocentrala Iernut, care a poluat râul Mureș, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este poziția ministerului pe care îl conduceți vizavi de incident, inclusiv cauzele, persoanele responsabile, sancțiunile dispuse, măsurile luate pentru prevenirea unui asemenea incident în viitor? și 2. Vă rog să-mi transmiteți copii după procesele-verbale sau rapoartele întocmite de autoritățile care au fost sesizate despre accident, respectiv Administrația Bazinală de Apă Mureș, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureș sau alte instituții. Aștept răspunsurile la întrebările de mai sus în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Vreau să-i transmiteți domnului ministru că, atunci când punem întrebări de aici, din Senat, nu punem întrebări doar ca să ne aflăm în treabă. Atunci când așteptăm răspunsuri, așteptăm răspunsuri complete, nu eschive șmecherești.
Stimate domnule secretar de stat, Vreau să-i transmiteți domnului ministru că, atunci când punem întrebări de aici, din Senat, nu punem întrebări doar ca să ne aflăm în treabă. Atunci când așteptăm răspunsuri, așteptăm răspunsuri complete, nu eschive șmecherești. Dacă domnul ministru nu știe, atunci e dovadă de incompetență. Dacă domnul ministru știe și evită răspunsul, atunci e rea-credință sau chiar mai mult. Atunci când am întrebat, la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, despre stadiul dosarului, așteptam un răspuns complet. Sper că știți măcar dumneavoastră că, la sfârșitul lunii martie, Ministerul Culturii trebuia să răspundă unor întrebări suplimentare de natură tehnică, formulate de către ICOMOS. Din răspunsul dumneavoastră aflăm că în curând se încheie evaluarea pe care o face ICOMOS și nu am aflat din acest răspuns dacă Ministerul Culturii a transmis sau nu către UNESCO și către ICOMOS răspunsurile la întrebările suplimentare formulate. Vreau să vă atrag atenția că Ministerul Culturii are obligația de a susține și de a promova istoria și cultura României în istoria și cultura universală. Așadar sper că Ministerul Culturii, sub actuala conducere, nu se va face responsabil de amânarea sau respingerea acestui dosar pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile pe care le are. Așadar formulez întrebarea din această seară, la care
Art. 13 alin. (1) din Ordonanța nr. 2 privind regimul juridic al contravențiilor: „Aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de șase luni de la data săvârșirii faptei.”
Art. 13 alin. (3) – fapta urmărită ca infracțiune, termenul de prescripție nu curge, „prescripția operează dacă sancțiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârșirii, respectiv constatării faptei”.
Sau art. 14 alin. (1) din aceeași Ordonanță nr. 2: „Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în cel mult două luni de la data aplicării ei.”
Dacă mergem la răspunderea penală, avem un articol 154. Vorbim de prescripția răspunderii penale, nu vreau să vorbesc astăzi de prescripția executării. Nu intru în detalii, dar vreau să știți că termenul de prescripție cel mai mare este de 15 ani, iar cel mai mic este de trei ani, pentru pedeapsa închisorii mai mică de un an sau amendă penală.
Acum, dacă punem în balanță vinovăția din penal cu ceea ce discutăm noi aici, conflicte de interese, și propunem un termen de trei ani, vi se pare că-i ceva exagerat? Eu cred că ajungem la o normalitate juridică, indiferent ce argumente găsim aici ca să spunem cu totul altceva. Normalitatea juridică este ca o faptă să aibă un termen de prescripție, indiferent de materia în care constatăm anumite situații de încălcare a legii.
Pentru aceste motive, eu cred că acest proiect trebuie susținut. Sigur că el poate fi perfecționat în discuțiile de la Camera Deputaților. Dar revin la ceea ce am spus la începutul intervenției mele: este nevoie de o reglementare unitară a conflictelor de interese și a incompatibilităților pentru toate categoriile de aleși: deputați, senatori, consilieri locali, consilieri județeni, primari. Și, foarte sigur, avem nevoie de aceeași reglementare și pentru funcționarii publici. De multe ori și funcționarii publici au fost puși în situația de a fi sancționați, pentru că nu au mai știut în care lege să se uite pentru a-și lămuri propria situație juridică.
Vă mulțumesc.
Deci sunt câteva reglementări care, după părerea noastră, în Camera Deputaților vor trebui puse mult mai amplu în discuție, pentru că aici, încă o dată, s-ar putea să afectăm dreptul de proprietate.
Nu contestăm scopul nobil pe care îl urmărește acest proiect legislativ, dar să nu cumva să cădem în cealaltă limită, cum am mai căzut de-a lungul timpului, cu drepturi constituționale.
Vom susține proiectul legislativ, cu această chestiune despre care credem noi că va trebui analizată mai amplu și credem noi că trebuie modificată.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, dacă uităm faptul că toate drepturile sunt construite pe un drept fundamental, care este dreptul la viață și integritate al persoanei, nu putem să legiferăm în țara asta, în niciun domeniu. Ele trebuie să rămână totdeauna baza de la care plecăm.
Vom vota pentru proiect.