Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 25 aprilie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: domnul senator Marian Pavel și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Federovici Doina Elena să poftească la microfon.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Fondurile din pilonul II de pensii au crescut după transferul contribuțiilor”. Stimate colege și stimați colegi,

Vă semnalez astăzi o nouă situație în care zvonistica opoziției este contrazisă în mod direct de realitatea economică.

În ultimul an am auzit aproape în permanență diverse zvonuri despre dezastrul care ar urma să se petreacă cu pilonul II de pensii. Au fost zvonuri care de care mai năstrușnice, cum e, de pildă, acea aberație cu naționalizarea pilonului II de pensii. Sunt și unii dintre colegii noștri de Senat sau de Parlament care au susținut această teză. Vreau să le reamintesc tuturor că în pilonul II sunt fonduri publice, respectiv contribuțiile încasate obligatoriu de la toți românii. Deci e absurd să susții că se naționalizează ceva ce nu ține de domeniul privat. Doar managementul pilonului II este privat, doar administrarea, nu fondul în sine.

Apoi, dacă tot suntem la capitolul zvonuri false, vă reamintesc anunțurile sumbre și alarmante ale PNL din septembrie anul trecut, când susțineau sus și tare că până în noiembrie se vor termina banii de pensii. Nu doar că nu s-au terminat banii de pensii, dar PSD și-a respectat toate angajamentele față de pensionari, iar o nouă creștere a punctului de pensie este deja prevăzută în Legea bugetului de stat și urmează să aibă loc la începutul lunii iulie.

O altă gogoriță lansată în spațiul public, nu doar de partidele de opoziție, ci și de alte grupuri din zona economică ce se folosesc de vocea opoziției ca să atingă anumite interese particulare, este că Guvernul intenționează să diminueze substanțial contribuțiile la pilonul II. S-a adus ca argument scăderea procentului sumelor ce sunt transferate din pilonul I în pilonul II, de la 5,1% la 3,75% din contribuțiile reținute de la contribuabili. S-a omis, evident, să se spună că procentul diminuat de 3,75% se raportează la salariul brut, mai mare, care includea și cele 20 de procente reținute anterior de la angajator.

Iată că acum avem o situație economică clară în fața ochilor. Realitatea este așa cum este ea. În martie anul acesta, în pilonul II s-au virat cu 20% mai multe fonduri față de anul trecut. Iar această creștere se regăsește în toată perioada de la intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale privind transferul contribuțiilor.

Am văzut și abordări mai subtile de manipulare. S-a comparat luna martie din acest an cu luna decembrie anul trecut fără a se ține cont de influențele sezoniere, care introduc fluctuații în încasările la buget. Cine face astfel de comparații fie nu știe deloc economie, fie știe, dar în mod intenționat încearcă să distorsioneze realitatea, pentru a induce o stare de panică în rândul populației.

Din fericire pentru români, toate aceste tentative de dezinformare și manipulare, cu scopul de a crea o stare de panică în societate, sunt mereu contrazise de realitate. Iar asta îi va discredita definitiv pe cei care lansează astfel de știri false. Vă anunț, distinși colegi, așadar, că epoca _fake news_ este deja la apus.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

O rog pe doamna senator Stocheci Cristina Mariana să poftească la microfon și, sper să nu supărăm pe niciunul dintre colegi, o rog pe doamna Dinică Silvia Monica să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

„Să ne protejăm împreună. Vaccinurile sunt benefice” – acesta este mesajul ales de către Organizația Mondială a Sănătății pentru a celebra Săptămâna europeană a vaccinării în 2018. Este o continuare a campaniei de anul trecut, care pune accentul pe acțiunea colectivă necesară pentru a se asigura că fiecare persoană este protejată de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare și încurajează oamenii de la toate nivelurile, de la donatori la publicul larg, să se implice în eforturile de a mări numărul de persoane care au acces la imunizare.

Imunizarea salvează milioane de vieți și este recunoscută pe scară largă ca fiind una din cele mai reușite și rentabile intervenții de sănătate din lume. Se știe că imunizarea este cel mai bun mod de a preveni apariția epidemiilor, copiii vaccinați protejându-i și pe ceilalți copii care nu pot fi vaccinați – copii prea mici pentru a fi vaccinați sau persoane cu anumite probleme de sănătate care nu permit vaccinarea sau persoane în vârstă.

Cu toate acestea, în lume există mai mult de 19 milioane de copii nevaccinați sau vaccinați parțial, care sunt în pericol de a contacta aceste boli potențial letale. Dintre acești copii, unu din zece nu va primi niciodată vaccinare și, cel mai probabil, nu a fost văzut niciodată de un doctor.

Totodată, din cauza prevalenței din ultimii ani a mai multor factori, printre care cei mai importanți sunt numărul îngrijorător de părinți care refuză să-și vaccineze copiii, precum și numărul insuficient de doze de vaccin disponibile, în Europa au început să reapară boli care erau aproape eradicate. La sfârșitul anului 2016, 42 din 53 de țări au întrerupt transmisia endemică a rujeolei, dar în 2017, după un nivel record de aproximativ 5.000 de cazuri în anul anterior, în Europa s-au înregistrat peste 20.000 de cazuri de rujeolă, care s-au soldat cu un număr mare de decese. Dintre acestea, cele mai multe s-au înregistrat în România, urmată de Italia și Ucraina.

De aceea este vital ca imunizării să i se acorde atenția cuvenită. Este inacceptabil ca în 2018, după toate progresele pe care le-a făcut și continuă să le facă medicina, să mai existe spitalizări și chiar decese din cauza unor boli care pot fi prevenite printr-o simplă vaccinare.

## Vă mulțumim frumos.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Dinică Silvia Monica să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

„Postadevăr” a fost desemnat în engleză cuvântul anului 2016 de către dicționarul Oxford, care anual își propune să găsească cel mai potrivit cuvânt care să ne ajute să marcăm unde am fost, cât de departe am ajuns și încotro ne îndreptăm. Popularitatea acestui cuvânt arată că trăim într-o epocă în care conceptul de adevăr a devenit, de multe ori, neimportant sau irelevant.

Știrile false, înșelătoare reprezintă o problemă pentru democrație și pentru instituțiile noastre. La nivelul Uniunii Europene lucrează un grup de experți și țara noastră este reprezentată prin doamna decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, care în cadrul interviurilor acordate a evidențiat că, de multe ori, termenul de „știri false” este neîncăpător și poate mai potrivit ar fi să folosim termeni precum „dezinformare digitală”, „dezinformare 2.0”, „dezordine informațională”, chiar „patologii informaționale”.

Aș dori să vă prezint câteva exemple de știri înșelătoare din spațiul public.

„Marele seism care poate lovi România”, după „Superluna care anunță marele cutremur” și „Pământul în beznă pentru două săptămâni” – un post de televiziune a fost sancționat de CNA pentru o burtieră înșelătoare care anunța „val de cutremure și marele seism care poate lovi România”. Valul însă nu urma să vină, ci trecuse deja, știrea vorbind de trei cutremure de magnitudine mică, între 3,8 și 4,1 grade pe scara Richter, care avuseseră loc în zona Vrancea.

„Ce se întâmplă dacă tastezi BFF pe Facebook și de ce nu trebuie să-ți schimbi urgent parola?” Această știre falsă a luat naștere pe fondul scandalului Cambridge Analytica. De menționat este că userii nu sunt în pericol, iar schimbarea periodică a parolei este o practică încurajată de orice persoană cu minime cunoștințe legate de tehnologie și de modul în care funcționează internetul și rețelele de socializare. Cu toate acestea, acest _fake news_ reprezintă încă un semnal de alarmă. Cei mai mulți utilizatori de Facebook sunt foarte naivi și puțin echipați pentru a face diferența între o informație adevărată și una falsă.

Vă mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul general Salan să se pregătească.

Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Răspunsul nostru pentru acest proiect este «Nu!»”.

Aș fi preferat ca domnul Vasile Suciu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, să fi fost mai tranșant când a anunțat că el și colegii lui nu vor vota Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, respinsă pe data de 11 aprilie, cu votul majorității parlamentarilor, cu excepția UDMR-ului – 216 în favoarea respingerii, 20 împotriva acesteia.

Am și eu aceeași prețuire, dar pentru comunitatea maghiară cu care conviețuiesc în județul Covasna, nu pentru cei de teapa inițiatorului acestui proiect antiromânesc. În megalomania sa, deputatul Kulcsár-Terza József György, membru al Partidului Civic Maghiar, cuibărit în sânul UDMR-ului, care se folosește de inconștiența lui pentru promovarea unor atitudini anticonstituționale, se crede făuritor de istorie, inițiind proiecte aberante, pe care le susține îndemnându-ne cu trufie să ne învățăm istoria.

Nu voi insista asupra prevederilor acestui proiect. Le vom dezbate în plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, atunci când va sosi aici. Doresc doar să salut celeritatea cu care organismele legislative ale țării noastre au analizat motivația și urmările unei asemenea inițiative.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului de lege, iar raportul Comisiei de administrație din Camera Deputaților menționează că propunerea legislativă contravine, în ansamblul său, normelor și principiilor constituționale, ordinii juridice interne, legislației Uniunii Europene și dreptului internațional, vizând crearea unei entități paralele în interiorul statului român. Mi se pare însă parșivă atitudinea Guvernului, care încă nu a emis niciun punct de vedere, deși, sub pretextul implementării unui model european de a apropia administrația publică cât mai mult de cetățean, se creează premisele secesionismului, un atac la integritatea României.

Ceea ce este remarcabil este unanimitatea de vederi și de atitudine patriotică manifestată prin luările de cuvânt ale participanților la dezbatere, o dezbatere ce a avut loc în Camera Deputaților. Indiferent de apartenența lor politică și indiferent dacă aparțin majorității sau opoziției parlamentare, aceștia, cu excepția celor ai UDMR, au acuzat faptul că prin acest proiect inițiatorii agresează România nu întâmplător tocmai în acest an al Centenarului, promovând nostalgii medievale care nu fac decât să tensioneze artificial relațiile dintre românii și maghiarii din Transilvania. S-a mai subliniat faptul că, în pofida afirmațiilor denigratoare ale inițiatorului și susținătorilor proiectului, nu există nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care majoritatea maghiară să nu-l poată avea și niciun parlamentar al majorității naționale nu ar îndrăzni să inițieze o propunere legislativă pentru restrângerea unor drepturi deja câștigate de această minoritate.

Scuzați-mă, stimați colegi, că intervine o modificare față de ceea ce am anunțat. O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon și pe doamna Pațurcă să se pregătească.

Era să spun: domnule general, ascultă comanda la mine! Vă rog să le înțelegem pe colegele noastre. Mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Reglementarea egalității de șanse – premisă a afirmării personalității umane”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi vorbi despre egalitatea de șanse ca o premisă a afirmării personalității umane. Să nu uităm însă că, mai mult decât orice, discriminarea, adică acea excludere, restricție, este o... performanță... pe baza criteriilor precum rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, boală cronică necontagioasă, infecție..., apariția... la o categorie defavorizată, precum și orice alte criterii care au ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței ca exercițiu în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege.

Toate acestea se regăseau în domeniul politic, economic, social, cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Discriminarea și-a găsit justificare prin aceea că oamenii sunt diferiți. Toți suntem ființe umane, dar fiecare are personalitatea sa, care este o oportunitate și care are... o diferențiază de ceilalți semeni. Și totuși diversitatea, diferența dintre noi nu este un argument valid pentru discriminare.

Interzicerea discriminării a fost posibilă odată cu impunerea egalității de șanse ca un drept fundamental, așa cum se manifestă acesta în toate statele Uniunii Europene. Tocmai diferențele dintre oameni, valorificarea acestora, stau la baza noii concepții privind egalitatea de șanse, adică acea teorie și practică politică și socială conform cărora toate ființele umane sunt libere să-și dezvolte capacitățile personale și să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte. Concret, ca politică publică, egalitatea de șanse are în vedere asigurarea participării depline a fiecărei persoane la viața economică și socială.

România dispune în prezent de legislație care face posibilă aplicarea conceptului egalității de șanse, iar Legislativul și-a făcut datoria în acest domeniu. Femeile din țara noastră au aceleași drepturi, sunt egale în drepturi cu bărbații. Guvernul condus de doamna premier Viorica Dăncilă și-a fixat ca prioritate asigurarea efectivă a egalității de șanse între femei și bărbați.

## Mulțumesc.

Îl mai rog pe domnul general Salan să mai aibă răbdare să o chemăm la microfon și pe doamna Pațurcă Roxana Natalia, având în vedere că începe peste câteva minute Biroul permanent reunit.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Încă de la prezentarea programului de guvernare am avut parte de o continuă discreditare atât din partea opoziției, cât și din partea anumitor grupuri de interese. Însă dezvoltarea României trebuie să fie mai presus de lupta politică, de interesele politice ale opoziției și de interesele personale. Nu a ținut nimeni cont de faptul că programul nostru de guvernare, al Partidului Social Democrat, a fost cel mai bun program de guvernare de după 1990 până în prezent.

Din punctul meu de vedere, elementul-cheie care-i acordă titlul de cel mai bun program de guvernare din 1990 până în prezent este reprezentat de nevoile cetățenilor, ele fiind la baza tuturor măsurilor cuprinse în programul de guvernare. Acest program a generat anul trecut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, iar acest succes pune în evidență eficiența și soliditatea programului de guvernare pe care-l implementăm acum în România. În perioada în care Partidul Social Democrat va fi la guvernare, creșterea economică medie va fi de peste 5%, iar acest lucru este confirmat și de ultimele analize și estimări ale FMI.

Doresc să semnalez în cele ce urmează o atitudine pozitivă rară a FMI față de România – corectarea din proprie

inițiativă a estimărilor privind creșterea economiei românești pe anul 2018.

FMI confirmă performanțele economiei românești, cu atât mai mult cu cât anul trecut atitudinea privind recunoașterea propriilor erori în estimările referitoare la România a fost puțin altfel.

Analizele realizate de FMI în ultimele patru luni în scopul evaluării economiei românești au necesitat un proces de reevaluare, ce pune în evidență tendințele de creștere a estimărilor pentru economia românească.

Astfel, în ianuarie 2018, Guvernul PSD–ALDE a construit un buget pe o estimare de creștere a economiei românești de 5,5%, iar FMI estima o creștere a economiei românești de 4,4%.

La sfârșitul trimestrului I, aprilie 2018, FMI corectează pozitiv estimarea de la începutul anului, urcând procentul de creștere la 5,1%. Guvernul PSD–ALDE așteaptă o reevaluare a estimărilor FMI până va atinge estimarea de creștere a PIB cu 5,5% în 2018, așa cum au estimat analiștii noștri.

## Mulțumim, doamna colegă.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul coleg Talpoș Ioan Iustin să se pregătească.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică am intitulat-o „Diplomația parlamentară – o dimensiune necesară a politicii de apărare națională”.

Summitul parlamentar B9, desfășurat săptămâna trecută la București, a reprezentat completarea necesară a reuniunilor similare desfășurate anterior în același format, la nivel de miniștri de externe și miniștri ai apărării. Reuniunea a reprezentat, de asemenea, un element important al dimensiunilor de diplomație parlamentară la nivel multilateral. S-a urmărit deschiderea posibilităților de a forma poziții convergente, prin consolidarea rolului parlamentelor naționale în problematica de securitate și apărare.

Lansat la inițiativa României și a Poloniei, în cadrul primei reuniuni la nivel înalt de la București din noiembrie 2015, conceptul B9 urmărește articularea contribuției specifice a nouă state la procesele în derulare la nivelul alianței, pe baza experienței pe care o dețin și a intereselor comune de securitate, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității statelor membre NATO.

Summitul parlamentar B9 a reunit delegațiile parlamentelor din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania,

Polonia, Slovacia, România și Ungaria și invitați de onoare din partea Franței, Adunării Parlamentare NATO și NATO.

Principalele teme de interes comun ale agendei dezbătute în cadrul acestui prim summit parlamentar s-au referit la prezența înaintată a NATO, contribuțiile flancului estic al țărilor NATO, responsabilitatea echitabilă... repartizarea echitabilă a sarcinilor, apărare și descurajare, proiectarea stabilității, combaterea terorismului și mobilitatea militară. Aceste subiecte corespund de fapt principalelor probleme care privesc țările participante, dar, de asemenea, privesc și NATO, respectiv Uniunea Europeană.

Discuțiile au evidențiat încă o dată cât de importantă și de necesară este contribuția parlamentarilor, dacă avem în vedere cât de repede se schimbă mediul de securitate și cât de puțin predictibile au devenit aceste schimbări. Summitul parlamentar a oferit prilejul de a transmite un mesaj unitar și coerent referitor la întărirea flancului estic al NATO, în situația în care România rămâne actorul cel mai important la Marea Neagră în cadrul NATO. Suntem partenerul de încredere pentru alianță, dar și în cadrul Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Talpoș Ioan Iustin să poftească la microfon și pe domnul coleg, domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să se pregătească.

Bună dimineața, domnule președinte!

Obiectul declarației politice: „Lupta împotriva corupției”. Stimați colegi,

Au trecut mai bine de 11 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, perioadă care ne-a adus numeroase beneficii pe plan comercial, economic sau al reformării justiției. Cu toate acestea, atunci când am aderat la Uniunea Europeană, pe data de 1 ianuarie 2007, țara noastră mai avea încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare și lupta împotriva corupției. De aceea Comisia Europeană a instituit în premieră Mecanismul de Cooperare și Verificare, cunoscut ca MCV, o măsură tranzitorie prin care să se asigure că România își va rezolva aceste probleme și că își merită locul în Uniunea Europeană.

Cu toate progresele făcute în ultimii ani, corupția rămâne un fenomen răspândit în România, iar mita este în continuare o practică obișnuită, mai ales în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat în practici corupte. Acest lucru nu-l spun eu, ci indicatorii Băncii Mondiale sau Raportul Departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii privind respectarea drepturilor omului în România pe anul 2017 sau chiar Raportul MCV al Comisiei Europene.

România încă este vizată de Mecanismul de Cooperare și Verificare, iar cu noile propuneri legislative tot progresul făcut în ultimii ani, cu mult efort și sacrificii, este periclitat. De la începutul guvernării PSD a existat un atac susținut la justiția din România prin controversatele ordonanțe de urgență din luna februarie 2017 asupra modificărilor Codului penal, precum și de procedură penală sau încercarea de demitere a procurorului-șef DNA.

Salut decizia Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, de a nu o revoca din funcție pe Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al DNA, și am încredere că sesizarea la Curtea Constituțională a României privind respingerea revocării va fi respinsă, deoarece nu este vorba de un conflict constituțional.

Stimați colegi,

Separarea puterilor în stat este un principiu fundamental al statului de drept, iar în România trebuie să ne ghidăm după principiile corecte și să ținem cont de Constituția țării. Haideți să respectăm acest lucru și să depunem un efort comun pentru consolidarea democrației și progresul României!

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să se pregătească.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Radu Pătrășescu este primarul de cinci stele din comuna Bucșani, județul Giurgiu!”.

Comuna Bucșani, din județul Giurgiu, situată în nordul Câmpiei Găvanu-Burdea, pe drumul național 61 Giurgiu–Găești, la 65 de km de municipiul Giurgiu și 50 de km de București, are 3.956 de locuitori, o suprafață de 8.650 de ha – 420 de ha intravilan, 8.230 în extravilan.

Activități economice principale: prelucrarea laptelui, îmbutelierea buteliilor cu gaz, un număr de patru societăți agricole, bază de recepții cereale, 60 de agenți economici.

Obiective turistice: Mănăstirea „Radu Vodă”, Conacul „Constantin Angelescu”, în stil neoromânesc, achiziționat de primărie, care urmează să fie restaurat.

Comuna Bucșani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri: opt consilieri de la PSD, trei de la PNL, doi consilieri de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților.

Primarul Radu Pătrășescu este unul dintre cei mai longevivi primari din județ și este de la Partidul Social Democrat. În ziua în care a intrat în politică era profesor, ca și întreaga sa familie. În 2016 a câștigat cel de-al șaselea mandat. Se află în această funcție din 1996, când lumea l-a luat pe sus și l-a pus primar. Nu s-a gândit, probabil, atunci că vor fi împreună măcar un sfert de secol. Este un primar de cinci stele, pentru că a descoperit secretul longevității în scaunul de primar – să fii un om de cuvânt!

Conduce destinele comunei prin înțelegere, toleranță, dialog. Deși comuna are șapte sate – Anghelești, Bucșani, Goleasca, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat – și se apropie de 4.000 de locuitori, îi cunoaște bine pe majoritatea. La el vin oamenii cu fel de fel de opinii, pentru că sunt interesați de modul în care trăiesc în comunitatea lor.

Fără îndoială, cheia succesului este dată și de echipa de la primărie, cu care colaborează foarte bine. Comuna Bucșani s-a dezvoltat prin întocmirea de proiecte cu finanțare guvernamentală și europeană, precum și din bugetul local. În ciuda crizei economice, a adunat ban cu ban și a realizat pe plan local investiții în toate sectoarele vieții sociale din fonduri proprii, având și sprijinul consiliului local.

Vă mulțumim, domnule senator Marciu. Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și pe domnul Pănescu să se pregătească.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi am câteva întrebări pentru aceia dintre dumneavoastră care susțin condamnarea infractorilor cu închisoare la domiciliu, modificare trecută deja prin comisia pe care ați făcut-o celebră sub numele „Iordache”.

Așadar întreb: dacă infractorul condamnat are domiciliul în Brazilia ori în Madagascar, se pune? Ori, dacă infractorul are domiciliul pe unde și-a construit vile cu piscină pe mai multe străzi și hectare, pe la Mamaia sau Eforie, pe Valea Prahovei ori la Herculane, închisoarea la domiciliu se cheamă pedeapsă ori concediu? E o sancțiune ori o recompensă? Nu, nu sunt întrebări retorice.

Îmi amintesc cum, la începutul anilor ’90, unii dintre foștii mei profesori de liceu, cu metehne din perioada comunistă, considerau că ne pot înfrânge revoltele adolescenței prin tot felul de sancțiuni, care variau de la scăderea notei la purtare până la exmatriculări temporare. Țin minte reacția unui fost coleg când dirigintele i-a comunicat sancțiunea de exmatriculare pentru o săptămână. „Nu ai voie să ieși din casă în zilele astea”, i-a spus dirigintele. „Dar dacă părinții mă trimit să duc gunoiul la tomberon, ce fac?”, a fost răspunsul colegului meu, un răspuns care a aruncat sancțiunea în absurd și derizoriu.

Întreb și eu acum: condamnații la domiciliu vor avea voie să ducă gunoiul la tomberon sau să iasă cu prietenii la o bere, să meargă la un film ori la cumpărături?

Dacă răspunsurile sunt afirmative, care mai e pedeapsa? Dacă sunt negative, cine, cum și cu ce resurse va putea face verificări?

Stimate colege și stimați colegi,

Știți care a fost efectul sancțiunilor din liceu? Cei care le primeam deveneam mici vedete ale școlii, eram aplaudați și fluierați admirativ de către colegi când ni se citeau numele în careul din curtea școlii pentru diferite isprăvi și vânam exmatriculările temporare, care se transformau în minivacanțe. Vă mărturisesc sincer că regret și acum că nu am prins și eu una.

Stimate colege și stimați colegi,

Să condamni un hoț sau un escroc la un an de vacanță e o absurditate. E o recompensă la care pot spera puțini, foarte puțini dintre cei care în țara asta muncesc, nu fură. E o încurajare a hoților și o descurajare a cetățenilor cinstiți. Hoții vor ajunge persoane de invidiat și exemple de urmat în comunitate.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, domnule coleg Goțiu. Înainte să-l rog pe domnul senator Pănescu să poftească la microfon, dați-mi voie să salutăm grupul de copii din Teleorman care au venit în Senatul României la invitația doamnei senator, doamna ministru Carmen Dan.

Vă rog, domnule senator Pănescu Doru Adrian.

Și îl rog, după aceea, să se pregătească pe domnul senator Ganea Ioan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi: „Bazinul olimpic din Iași, o realitate care pare din ce în ce mai apropiată”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Una dintre problemele pe care le are Iașiul în momentul de față la nivel de infrastructură urbană este lipsa unui bazin olimpic, cerut atât de sportivi ca loc de antrenament, cât și de ieșenii care au ajuns să practice acest sport în bazinele private din Iași, cu tarife deloc îmbietoare și nu în condițiile cele mai bune.

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a început, în urmă cu mai bine de 25 de ani, un astfel de proiect, care însă a încremenit, după o serie de investiții foarte consistente. La stadiul actual lucrările sunt gata în proporție de 70-80%, dar se degradează de la an la an, fiindcă nu pot fi continuate, din cauza unui proces câștigat de un ieșean, care a revendicat o suprafață de teren pe care este amplasat bazinul și care a avut și câștig de cauză.

Situația stagnează din 2010, când au avut loc ultimele lucrări, și mă bucur că în ultima perioadă au apărut semne pentru un deznodământ pozitiv. Ministrul educației naționale, Valentin Popa, și-a declarat sprijinul integral pentru a finaliza acest proiect. Acest aspect este deosebit de îmbucurător.

De asemenea, recent, primarul Iașiului, Mihai Chirica, a fost într-o vizită de lucru la Universitatea Tehnică și s-a arătat preocupat de acest subiect, după ce i-a fost atrasă atenția asupra necesității bazinului în primul rând de către comunitatea studenților din cel mai mare campus din Iași – „Tudor Vladimirescu”. Primarul a spus, la rândul său, că va transforma bazinul într-o prioritate a administrației locale.

Există însă o problemă asupra gestionării bazinului, fiindcă nici primăria, nici universitatea nu par să aibă pârghiile financiar-legale pentru a asigura de unii singuri întreținerea unui astfel de obiectiv, chiar dacă, în eventualitatea rezolvării litigiului asupra terenului, s-ar putea accesa fondurile europene necesare finalizării acestuia.

Aș vrea să reiau aici și să punctez un aspect scos în evidență de rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, profesorul Dan Cașcaval, care a subliniat într-un articol din presa ieșeană o idee deosebit de importantă, pe care

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care o prezint astăzi se referă la „Măsuri de protecție a mediului în Rezervația Biosferei «Delta Dunării»”.

Stimați colegi,

Administrarea unei zone atât de complexe cum este Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, din punctul de vedere al protecției mediului, implică existența unui suport informațional și, implicit, de _monitoring_ bine pus la punct care să sugereze și să susțină procesul decizional. Problema găsirii unui indicator care să ilustreze starea rezervației este, în acest context, extrem de importantă. Datorită valorilor naturale deosebite care sunt în această zonă, este firesc ca indicatorii fizico-chimici și cei biologici să fie foarte importanți în descrierea stării rezervației, cu atât mai mult cu cât rezervația nu este doar o zonă în care sunt protejate și conservate anumite ecosisteme, ci și o zonă unde se dezvoltă resurse naturale regenerabile, precum pește, stuf, pășuni, păduri etc., importante pentru economia locală și pentru bunăstarea comunităților locale.

În acest context, rapoartele privind starea mediului, inventarierea surselor existente și potențiale de poluare, inclusiv inventarierea activităților cu impact negativ asupra mediului din rezervație, împreună cu un program de _monitoring_ riguros, bine elaborat și foarte bine implementat, constituie activități importante ale rezervației, în urma cărora sunt furnizate informații deosebit de utile pentru cunoașterea evoluției în timp util a stării ecosistemelor naturale și mai ales pentru adoptarea măsurilor de prevenire, atenuare, eliminare a efectelor negative ale poluărilor de orice fel, precum și ale schimbărilor climatice.

## Stimați colegi,

În prezent, din informațiile obținute de pe pagina de internet a rezervației, precum Raportul privind calitatea mediului în rezervație pe anul 2015, cel mai recent raport de acest fel prezentat publicului, se pot spune următoarele:

– calitatea apei din perimetrul rezervației, un factor de mediu foarte important, poate cel mai important, s-a îmbunătățit în ultimul timp, dar, din concluziile surselor citate mai sus, încă este nevoie de îmbunătățiri. Analiza indicatorilor chimici determinați pentru încadrarea apelor de suprafață din rezervație, precum canale, brațe, lacuri, în clasele de calitate relevă încadrarea acestora în limitele clasei a II-a de calitate, cu excepția metalelor grele. Calitatea apei de suprafață este determinată de presiunea ecologică, ca rezultat al multiplelor activități umane. Delta Dunării este supusă presiunii factorului de poluare din amonte, din întregul bazin hidrologic, de calitatea deversărilor de apă din sistemele locuite sau din cele agricole și economice depinzând calitatea apelor care pătrund în Delta Dunării. La această presiune se adaugă și presiunea apelor de levigare și subterane din activitatea de agricultură. Pe de altă parte, trebuie menționat impactul important al activității de transport naval pe Dunăre și pe brațele sale, activitate care are impact asupra poluării apelor, precum și a aerului;

Mulțumesc și eu.

O rog pe doamna senator Sbîrnea Liliana să poftească la microfon și pe domnul senator Alexandru Vlad Tudor să se pregătească.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Obiectul declarației mele...

Alexandrescu. Îmi cer scuze, domnule senator.

Mulțumesc.

Deci obiectul declarației mele este „Dreptul diplomatic și consular, o nouă provocare a lumii moderne”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se dorește o continuare firească a celei de săptămâna trecută. Spuneam atunci – și nu mă dezmint – că „Unirea a rămas, în sufletul românilor aflați de-a stânga și de-a dreapta Prutului, un deziderat pe care nimic nu i-a putut determina să-l uite sau să-l abandoneze”. Spuneam că ne paște pericolul formalismului dacă nu ne implicăm esențial în gesturi nu doar de curtoazie, ci și de esență și pragmatism pentru românii din Republica Moldova.

Unul dintre aceste gesturi, consider eu, l-ar putea reprezenta preluarea fie de către consulatele românești, fie de către ambasadele care au în subordine și consulate a întregii activități referitoare la reînnoirea pașapoartelor cetățenilor din Republica Moldova, nu numai ale celor care au deja cetățenia română, cărora oricum le oferim consultanță și sprijin, prin natura obligațiilor legale ale statului român, ci și la cei care nu au primit încă cetățenia română sau care nici nu au aplicat încă pentru aceasta, din motive întemeiate legate de neprezentarea unui document de călătorie valid.

În zonele îndepărtate ale lumii, în care de abia reușește Ministerul Afacerilor Externe român să convingă tinerii diplomați de carieră să-și îndeplinească mandatul integral de patru ani sau, ca să ne exprimăm precum în lege, „de regulă, de patru ani”, cetățenii moldoveni nu-și pot reînnoi actele de călătorie moldovenești, pentru că nu au unde. Sigur, vina nu ne aparține, dar nici nu putem rămâne indiferenți. Rămași ai nimănui, la distanțe aproape imposibil de măsurat în kilometri, nici măcar cu gândul, ei ar trebui să străbată cel puțin nouă ore cu avionul ca să meargă în cel mai apropiat stat care are o reprezentanță diplomatică a țării lor. Și, de regulă, ori nu au mijloacele financiare suficiente, ori deja pașaportul moldovenesc le-a expirat sau uneori nu primesc aprobarea angajatorului pentru deplasarea în altă țară. De aici, complicații și în materie de obținere a continuității vizei de ședere pe teritoriul statelor de reședință.

Îl rog pe domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor să poftească la microfon și pe domnul senator Dircă George Edward să se pregătească.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Interesul superior al copilului trebuie să primeze de fiecare dată în societatea românească. Din nefericire, deși legea ocrotește copiii instituționalizați, cei mai mulți dintre aceștia suferă în copilărie traume pe care nu le vor uita niciodată. Sunt abandonați și se simt nedoriți de către cei care ar trebui să-i crească cu dragoste încă din fragedă pruncie, sunt excluși și lipsiți de sprijin familial, sunt deseori tratați ca un număr, ca un caz, de către un sistem creat în timpul regimului comunist cu scopul de a gestiona sau mai degrabă de a ascunde dezastrul politicii pronataliste și al afluxului de copii nedoriți.

Avem 55.000 de copii instituționalizați în România astăzi. 55.000 de suflete au suferit cel puțin un abandon în acest moment în care vorbim. Numărul este uriaș și, deși a fost mult mai mare în trecut, rata abandonului nu scade astăzi în România. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului nu izbutește încă să protejeze copilul de ea însăși și să facă, prin oamenii și instituțiile publice pe care le are la dispoziție, ceea ce este nevoie pentru a susține și a respecta

interesul superior al copilului. Libertatea acestor copii este îngrădită nu doar prin gratiile de la ferestrele centrelor de plasament, pe care le-am văzut cu ochii mei, ci mai ales prin relele tratamente la care au fost supuși copiii și care îi vor urmări toată viața.

Doamnelor și domnilor colegi,

Știți ce este un izolator? Lăsând la o parte umilințele pe care le îndură copiii instituționalizați, lăsând la o parte perspectivele sumbre la care se gândesc când își imaginează viitorul lor, lăsând la o parte discriminările pe care le fac unii asistenți maternali sau unii angajați de la DGASPC-uri, știți ce este acela un izolator? Exact cum îi spune numele, izolatorul este locul în care copilul este dus ca să fie pedepsit, îndepărtat, înstrăinat și izolat de colectivul din care face parte.

Imaginați-vă o închisoare, iar în acea închisoare imaginați-vă o carceră. Exact așa se simt copiii și exact așa m-aș simți și eu în acea încăpere, care mai degrabă arată ca un dulap, dacă aș fi închis acolo cu săptămânile. Vă vine să credeți că avem o astfel de încăpere într-un centru de plasament din București aflat în inima Capitalei? Vă vine să credeți că izolatorul are clanța doar în exterior? De parcă tinerii și copiii care sunt băgați acolo cu forța reprezintă un pericol iminent la adresa siguranței naționale.

Vă mulțumim și noi, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Dircă George Edward să poftească la microfon și pe domnul senator Ghica Cristian să-și pregătească intervenția.

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi își propune să atragă atenția asupra unei posibile catastrofe economice și sociale pe care ar suporta-o municipiul Galați, în principal, în urma vânzării combinatului siderurgic.

Așa cum bine știm, grupul ArcelorMittal a confirmat că intenționează să vândă Combinatul Siderurgic Galați pentru a putea prelua producătorul Ilva din Italia, fiind obligat să respecte criteriile concurențiale impuse de Comisia Europeană. Vă ofer câteva cifre relevante, dar și o mică istorie a combinatului, pentru că, așa cum se spune, cine cunoaște istoria, nu va repeta greșelile ei.

În anul 1989, unul din șase gălățeni lucra la Combinatul Siderurgic Galați, iar Galațiul devenise al doilea mare furnizor de tablă în blocul statelor comuniste. Înainte de privatizare, combinatul siderurgic avea circa 27.000 de angajați. În anul 2002, ca urmare a prevederilor contractului de privatizare, au fost disponibilizate circa 8.000 de persoane, iar în anul 2008 numărul de angajați urma să ajungă la circa 16.500 de persoane. În prezent, combinatul ArcelorMittal rămâne cel mai mare angajator în județul Galați, cu 6.000 de oameni. Combinatul generează peste 15% din cifra de afaceri totală a județului. În jurul combinatului gravitează alte 800 de IMM-uri din Galați și alte câteva mii din țară.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă reamintesc cu regret că în iunie 2001 combinatul Sidex din Galați nu a fost vândut, ci printr-o înlănțuire de promisiuni și acorduri, în mare parte secrete, a fost cedat pe o sumă derizorie către LNM Holdings, membră a grupului LNM Group, al patrulea producător mondial de oțel, și totul s-a petrecut sub Guvernul Năstase.

La momentul respectiv, LNM Holdings se angaja să deruleze programe de investiții pe parcursul următorilor zece ani, să diversifice gama de produse, pentru a răspunde cerințelor clienților din întreaga lume, precum și să îmbunătățească standardele de mediu și, mai ales, a consimțit să nu reducă numărul de angajați pe o perioadă de cinci ani de la data finalizării tranzacției altfel decât pe motive naturale și în limita bugetului alocat costurilor cu forța de muncă a societății.

Mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Ghica Cristian să-și expună declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Siguranța rutieră – prioritate zero pentru România”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

România este pe primul loc în Europa la numărul de decese survenite în urma accidentelor rutiere. Siguranța rutieră ar trebui să fie o prioritate pentru toate autoritățile de resort. De aceea ne-am angajat să reducem la jumătate numărul accidentelor grave până în 2020.

În 2018, România are în continuare două mari probleme legate de siguranța rutieră: vechimea parcului auto și neglijarea infrastructurii rutiere.

Parcul auto s-a învechit considerabil în ultimii ani, numeroase măsuri fiscale au avut ca efect înmatricularea unui număr crescut de vehicule rulate. În 2017 au intrat în țară peste o jumătate de milion de vehicule rulate, cu 75% mai multe ca în 2016, iar, dintre acestea, 90% fără verificarea istoricului. Doar la nivelul Bucureștiului parcul auto are peste 60% autovehicule mai vechi de șase ani, iar 15% dintre ele sunt chiar mai vechi de 20 de ani.

Infrastructura rutieră este un aspect crucial pentru siguranța participanților la trafic. Pentru anul în curs, CNAIR are un buget total de 800 de milioane de lei, de cinci ori mai mic decât necesarul pentru întreținerea drumurilor la un nivel rezonabil. Mai mult, această infrastructură rutieră constă în proporție de 90% din drumuri cu o singură bandă pe sens, unde orice groapă evitată poate însemna pătrunderea pe contrasens, pierderea controlului mașinii etc. Nu este de mirare că România are o rată dureroasă a victimelor în trafic.

Investițiile în infrastructură sunt o soluție directă pentru reducerea numărului de accidente. Este esențial să crească alocarea bugetară pentru investiții și cofinanțarea proiectelor aflate deja în derulare. Pentru unele dintre acestea vă amintesc că termenele de cheltuire a fondurilor expiră curând. ## Stimate colege, Stimați colegi,

Prin investiții de la bugetul de stat și finanțare europeană direcționate către mari proiecte de infrastructură putem salva viețile participanților la trafic. Cetățenii români pe care îi reprezentăm în Parlament au dreptul constituțional la viață, la integritate fizică, la sănătate. Avem datoria să facem siguranța rutieră o prioritate la nivel legislativ și mai ales bugetar.

## **Domnul Cornel Popa:**

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să citesc numele senatorilor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice: Brăiloiu Tit Liviu, Lupu Victorel, Vulpescu Ioan, Mihu Ștefan, Pop Liviu Marian, Smarandache Miron Alexandru, Bodog Florian Dorel, Țuțuianu Adrian, Bădălău Niculae, Trufin Lucian, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Fălcoi Nicu și Bădulescu Dorin Valeriu.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 25 aprilie 2018, și vă doresc spor la treabă în ziua de astăzi.

## DUPĂ PAUZĂ

Dau cuvântul domnului senator Oprea, pentru prezență.

Bună dimineața tuturor! Alexandrescu Vlad Tudor Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt Arcan Emilia Arcaș Viorel Avram Nicolae Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae Bădulescu Dorin Valeriu Băsescu Traian Benea Adrian Dragoș Bodog Florian Dorel Botnariu Emanuel Gabriel Brăiloiu Tit Liviu Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus Butunoi Ionel Daniel Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu Cazan Mircea Vasile Cazanciuc Robert Marius

Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian Chisăliță Ioan Narcis Chițac Vergil Cîțu Florin Vasile Coliban Allen – învoire Corlățean Titus Costoiu Mihnea Cosmin Covaciu Severica Rodica Craioveanu Elena Lavinia Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan Dan Carmen Daniela – Guvern Dănăilă Leon Deneș Ioan – Guvern Derzsi Ákos Alexandrescu Vlad – prezent Diaconescu Renică Cadariu Constantin Daniel – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona Dircă George Edward Dogariu Eugen Dumitrescu Cristian Sorin – învoire Dumitrescu Iulian Dunca Marius Alexandru Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel Fifor Mihai Viorel – Guvern Filipescu Răducu George Dinu Nicoleta Ramona – prezentă Acum vin liberalii. Cîțu Florin – prezent Dogariu Eugen – prezent

Este, este, este.

Nu am auzit... N-am ajuns. Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion Hărău Eleonora Carmen Ilea Vasile Ilie Viorel – Guvern Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – învoire Lungu Vasile Cristian

Benea, prezent.

Mulțumesc. Benea Adrian Dragoș – prezent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu Manoliu Dan Covaciu Severica Rodica – prezentă Hadârcă Ion – prezent Marcu Ovidiu Cristian Dan – prezent... Marciu. Vă rog să mă scuzați, domnule senator! Marin Gheorghe Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Craioveanu Lavinia – prezentă Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – Guvern Mihail Radu Mihai Mihu Ștefan Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – Guvern Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian Popa Cornel – prezent Am auzit, Arcan Emilia – prezentă.

Mario!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

O secundă. Caracota Iancu – prezent Ușor. Stați, ușor. Acum... Federovici Doina – prezentă Diaconescu Renică – prezent Cazan Mircea – prezent Pop Liviu – prezent.

Nu te pun pe tine. Filipescu Răducu – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent O secundă. Am uitat. Cine? Marin Gheorghe – prezent Ajutați-mă!

Da. La domnul Valeca n-am ajuns. Și nici la dumneavoastră. Popa Ion Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca Popa Cornel – prezent, am trecut. Resmeriță Cornel Cristian Romașcanu Lucian – prezent

Rotaru Ion Ruse Mihai Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana Sibinescu Ionuț – prezent Presadă Florina – prezentă Silistru Doina Ilie Viorel – prezent Simionca Ioan Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea

Prezent.

Prezent?

E în spate. Uite-l în spate.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Prezent. Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – Guvern Stângă George Cătălin Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel Talpoș Ioan Iustin Tánczos Barna Teodorovici Eugen Orlando – Guvern Toma Cătălin Dumitru – prezent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian Turos Lóránd Țapu-Nazare Eugen Țuțuianu Adrian – prezent Valeca Șerban Constantin – prezent Vela Ion Marcel Vulpescu Ioan Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – prezent.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte, au răspuns apelului 74 de senatori.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc, să introduceți cartelele în aparatele de vot, începem ședința.

Înainte de a începe ședința, vreau să vă comunic că la balconul sălii Senatului se află copii și părinți, profesori de la Școala „Sfânta Vineri” din Ploiești, însoțiți de consilierul județean Rareș Enescu, invitații domnului senator Emanoil Savin și ai domnului ministru Radu Oprea.

Bun venit la Parlamentul României!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 aprilie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 84.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Marian Pavel și Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt solicitări legate de ordinea de zi? Domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun ca la ordinea de zi să introducem, după punctul 3, trei propuneri legislative, două propuneri legislative și un proiect de lege, care au termen de adoptare tacită înainte de proxima ședință de plen. Astfel, vă propun ca:

– la punctul 4 să introducem L65/2018 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

– la punctul 5, L101/2018 – Propunerea legislativă – Lege antibirocrație;

– la punctul 6, L221/2018 – Proiectul de lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice.

Toate cele trei inițiative legislative au depus raportul comisiilor de specialitate și vă rog să fiți de acord să le introducem pe ordinea de zi pentru motivul arătat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș avea rugămintea către plenul Senatului ca punctele 23 și 24, două propuneri legislative pe Legea educației naționale, cu raport de admitere, amândouă, de la comisia de specialitate, să le aducem mai aproape pentru a putea să le dezbatem, pe punctele 7 și 8, după cele menționate anterior de liderul Grupului PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnul senator Goțiu.

Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Bună dimineața!

Am o propunere de a introduce pe ordinea de zi, la început, aș propune, la punctul 1, prelungirea termenului de adoptare tacită a Legii nr. 96/2018, care se împlinește astăzi.

Ieri, la Comisia de învățământ, unde a fost o ședință a comisiei lungă, nu am reușit să o dezbatem și termenul se împlinește astăzi.

Deci propunerea este de a putea să... să introducem această lege, pentru a putea prelungi termenul de adoptare tacită.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă supun aprobării, mai întâi, propunerea făcută de domnul senator Șerban Nicolae, punctele cu legea... L65, L101, L221/2018.

Vă supun aprobării solicitarea făcută de domnul senator Cseke Attila, punctele 23 și 24 să devină punctele 7 și 8 pe ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră prelungirea termenului de adoptare tacită și introducerea la secțiunea I, punctul 1, a solicitării domnului senator Goțiu.

Ca urmare, supun aprobării, cu toate aceste modificări, ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Programul de lucru pentru această zi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu avem.

Vă

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 aprilie – 5 mai 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 30 aprilie 2018, și marți, 1 mai 2018, sunt zile libere;

– miercuri, 2 mai 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiativele cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– pentru joi, 3 mai 2018: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.30, lucrări în plenul Senatului; 10.30–12.00, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, de la ora 12.00 la 13.30, ora Guvernului – dezbateri politice, cu participarea ministrului justiției, domnul Tudorel Toader; 14.30–16.00, lucrări în comisiile permanente; – vineri, 4, și sâmbătă, 5 mai 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu avem.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de acordare a unei asistențe macrofinanciare suplimentare Ucrainei – COM(2018) 127 final.

O invit pe doamna senator Crețu, microfonul 7, pentru prezentarea proiectului.

Nu merge...

Mergem la punctul 3, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea Depozitului electronic național al lucrărilor științifice (L96/5.02.2018).

Domnul Goțiu.

Microfonul 2.

Este vorba de prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile, pentru a putea dezbate în Comisia de învățământ.

Propunerea vine atât din partea Grupului USR, cât și din partea Comisiei de învățământ; pentru că ieri a fost o ședință lungă, nu am ajuns la acest punct și e o lege pe care dorim să o dezbatem în comisie, pentru raport.

Mulțumim.

Da, deci solicitarea este de retrimitere..., de prelungire a termenului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de verificarea subsidiarității și proporționalității în cadrul deciziei sus-menționate.

În cadrul comisiei a fost raportor colegul Titus Corlățean. Au participat ministerele competente.

Comisiile de specialitate nu au avut obiecții.

Este vorba, așa cum spune titlul, de o asistență suplimentară. Până în prezent, Uniunea Europeană a angajat 12,8 miliarde de euro pentru sprijinirea procesului de reformă din Ucraina, inclusiv 2,8 miliarde în cadrul a trei programe de asistență macrofinanciară de la debutul crizei. Însă, în cea de a treia operațiune, Comisia nu a fost în măsură să plătească ultima tranșă (în valoare de 600 de milioane), întrucât 4 din cele 21 de angajamente politice au rămas neimplementate până la momentul expirării perioadei de disponibilitate a asistenței.

Ca urmare a dezbaterilor pe care le-am avut și a verificării bazei legale, vă propunem să fim de acord cu asistența suplimentară, dar să avem câteva condiții, deci o opinie pe care să o trimitem Comisiei Europene. Ea se referă la respectarea cu rigurozitate a condițiilor prealabile pentru acordarea asistenței macrofinanciare, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, stat de drept, precum și respectarea drepturilor omului, în special ale persoanelor aparținând minorităților naționale, și implementarea cu strictețe a condițiilor financiare și de politică economică convenite în memorandum.

Curtea de Conturi Europeană are niște observații extrem de grave pe felul în care au fost cheltuiți banii anterior. În aceste condiții, vă propun să aprobați hotărârea cu acest conținut, deci să i se acorde, dar revenind asupra condițiilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în legătură cu proiectul dezbătut? Dacă nu avem intervenții,

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

De la 45 la 60.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

45 la 60. E în regulă. Supun aprobării această solicitare.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi la punctele 1–27 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru abrogarea pct. 25 al art. I din Legea nr. 164/2016 pentru modificarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004 și pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004 (L136/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Marussi.

Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Este vorba despre Legea nr. 566/2004, Legea cooperativelor, care, prin modificările aduse în anul 2016, cuprinde o serie de facilități fiscale pentru cooperativele agricole și participanții în aceste cooperative.

Deși aceste facilități sunt prevăzute în lege, în ultimii doi ani nu au fost aplicate, iar o explicație oferită de ANAF, de ce nu se pot aplica aceste facilități, este lipsa prevederilor în Codul fiscal. Astfel încât, prin această inițiativă, am introdus prevederile prevăzute în lege, aceste facilități fiscale, în Codul fiscal, pentru a putea fi acordate.

Vă mulțumesc și vă rugăm să sprijiniți această inițiativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 8.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă conține o serie de măsuri fiscale pentru cooperativele agricole, cum ar fi: scutiri de impozit pe profit, scutiri de impozit pe venit, în cazul persoanelor juridice și cooperativelor microîntreprinderi, scutiri de impozit pe arenda membrilor cooperativelor.

Precizez că, privind această inițiativă, Guvernul nu susține adoptarea acesteia. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz negativ.

Guvernul nu susține.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite, iar în urma votului exprimat s-a hotărât să se adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest proiect? Domnul senator Trufin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederile Legii nr. 164/2016 se aplică. De altfel, ANAF-ul a trimis o circulară în teritoriu, Circulara nr. 700 din 26.03, prin care anunță toate agențiile fiscale să aplice aceste facilități fiscale. Toate facilitățile fiscale se aplică astăzi în România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Da. Domnul Marussi. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac doar o scurtă precizare. Au fost necesari doi ani de zile și această inițiativă a USR pentru a apărea circulara de la ANAF – cu o zi înainte de respingerea legii în comisie – care să ducă la aplicarea acestor facilități.

În final, este bine că ele se aplică, chiar și după doi ani. Vă mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 234 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L114/12.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii, domnul deputat Tudor Pop. Microfonul 6.

## **Domnul Tudor Rareș Pop** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, domnilor și doamnelor senatori!

În primul rând, vorbim de o lege foarte simplă, o lege de bun-simț. Așa cum dumneavoastră aveți acces la factura defalcată de telefonie, așa cum primiți un bon de la supermarket cu contravaloarea produselor pe care le achiziționați, tot așa ar trebui să aveți dreptul să știți ce servicii medicale, ce medicamente, ce dispozitive medicale se decontează, repet, se decontează, în numele dumneavoastră.

Aveți și avem dreptul să știm acest lucru, dar, din păcate, nu se întâmplă sau, dacă se întâmplă, se întâmplă extrem de anevoios și, oricum, incomplet.

Forma actuală a art. 234 din Legea nr. 95/2006 prevede că fiecare asigurat are dreptul de a fi informat, cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, ignorând, astfel, produsele de care asiguratul beneficiază, alte produse: medicamente, dispozitive medicale sau materiale sanitare.

Prezenta propunere legislativă extinde și întregește dreptul asiguratului de a fi informat, acesta beneficiind de un raport care include totalitatea deconturilor efectuate de CNAS în numele lui. Asta, pe de o parte.

De cealaltă parte, sunteți, cred, la curent și conștienți de nenumăratele condamnări și scandaluri de corupție legate de decontările fictive și șefii de case centrale și locale. Sunt prejudicii de peste 26 de milioane de euro în numai trei ani; repet, în numai trei ani! Pacienți furați și extrem de afectați și imaginea unei instituții publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, făcută...

Propunerea noastră legislativă, în completarea a ceea ce v-am citit deja, este una extrem de simplă, aceea ca pacienții să aibă acces la absolut tot ce se decontează în numele lor, în cadrul dosarului electronic de sănătate, o platformă online care, din păcate, nu funcționează, deși „este instrumentul ideal pentru evidența sănătății familiei tale”. Acest instrument ideal ar trebui să funcționeze atât pentru medici, cât și pentru pacienți, precum și pentru Casa Națională de Asigurări. Din păcate, pe site sunt accesibile doar, în mod ironic, manualele de utilizare.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului.

Poftiți, domnule senator. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din 17 aprilie, Comisia pentru sănătate a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru aceleași considerente.

Aș sublinia doar faptul că este necesară identificarea unei surse de finanțare, pentru ca sistemul DES să cuprindă și aceste informații.

Motiv pentru care comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumim domnului senator László Attila pentru prezentarea raportului.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Leon Dănăilă. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu – Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 234 în vederea stabilirii unor modalități de comunicare între asigurați a informațiilor privind deconturile efectuate de către CNAS pentru serviciile medicale și celelalte servicii la care au dreptul asigurații și de care au beneficiat în anul precedent.

Menționăm că dosarul electronic de sănătate nu este un instrument financiar care să păstreze informațiile referitoare la contravaloarea serviciilor medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale de care beneficiază pacienții. Acesta conține date și informații clinice, având drept scop creșterea calității și eficienței actului medical, prin accesul la date și informații medicale relevante.

Totodată, dispozițiile alin. (4) și (5) din inițiativa legislativă, privind media anuală a deconturilor, nu-și găsesc aplicabilitatea, deoarece o medie semnificativă se poate realiza doar pentru servicii similare.

Concluzia, domnule secretar de stat.

## Mă scuzați! Mulțumesc.

Lăsăm la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității proiectului legislativ.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În privința raportului de respingere, am câteva remarci care cred eu că nu corespund realității.

Eu sunt chirurg și operez. Am operat acum o lună de zile și acum două săptămâni niște bolnavi care au venit, unul, din Franța, care avea un neurinom de acustic și căruia (avea niște fii acolo) i s-au cerut 30.000 de euro, altul, din Anglia, cu o malformație arterio-venoasă, o operație destul de dificilă, i s-au cerut 40.000 de lire ca s-o opereze. Ei au venit la mine, i-am operat, nu am cerut niciun ban, au plecat acasă. Ei cred că la noi se fac gratuit și nu costă nimic aceste medicamente și aceste eforturi pe care le face, în primul rând, chirurgul, care este pus într-un stres extraordinar, fiindcă sunt bolnavi veniți, examinați în alte țări din Apus și cărora eu sunt obligat să le dau niște performanțe foarte bune. Și le-am dat. Într-adevăr, au plecat foarte bine, excelent au plecat, dar ei nu știu cât costă aceste operații și aceste medicamente care se cheltuiesc la noi.

Un astfel de bolnav ținut la terapie intensivă costă foarte mult, se cheltuiesc foarte mulți bani cu medicația, dar actul operatoriu în sine costă foarte mult, după cum am relevat – banii care le-au fost ceruți în Apus. La noi vin, se operează, pleacă cu biletul de ieșire, două vorbe, vor veni la control peste șase luni și atâta tot. Dar el nu știe nimic despre costul acestor operații. Ar fi bine de pus în evidență și la noi cât costă aceste operații.

Pe de altă parte, vin bolnavi din Apus, am operat bolnavi din Apus care știu că la noi este mai ieftin. I-am operat, costă 2.000-3.000 de lei, pe când, la ei în țară, o astfel de operație costă 30, 40 sau 50 de mii de euro.

Așa că acest raport de... Eu nu sunt de acord cu respingerea acestui raport, eu sunt pentru a se nota pe biletul de ieșire, cel puțin. Fiindcă dosarul electronic de sănătate și cardul de sănătate nu specifică datele financiare ale operațiilor respective, aș prefera, aș sugera ca pe biletul de ieșire să se noteze medicamentele, în linii mari, și costul unei astfel de operații.

Este o muncă extenuantă, pe care noi o depunem și care costă în Apus foarte mult. De ce să nu fie pus în evidență rudelor pacientului sau pacientului ca atare despre astfel de eforturi și despre costul acestor operații care se fac și la noi? Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a-l invita la cuvânt pe domnul senator Wiener Adrian – microfonul 2, vă rog –, vreau să vă anunț că avem prezent la balconul Senatului un grup de elevi de la Școala Generală Negomir, Gorj, conduși de directorul Ungureanu Dumitru, invitații domnului senator Florin Cârciumaru.

Bun venit în Parlamentul României!

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Ca să mă explic: vom ști cât costă internarea unui bolnav cu cancer, dar nu vom ști cât s-a investit de la bugetul de stat în oncologice și în salariile medicilor, pentru că, în acest moment, în România, sistemul sanitar este finanțat din două surse, o sursă fiind bugetul asigurărilor și 50% fiind, după modelul NHS, bugetul de stat.

Deci, dacă tot este să redactăm o modalitate și să băgăm bani în ea, să aflăm cât ne costă medicina în România, fac un apel, de aici, către Ministerul Sănătății să vină în fața Parlamentului cu o inițiativă comprehensivă, care să reflecte, în mod cert, la sfârșitul anului, toți banii care se investesc în respectivul pacient.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 3.

## Stimați colegi,

Sunt convins că cu toții am sesizat faptul că România instituțională este o entitate opacă, lipsită de transparență, a cărei credibilitate s-a erodat în ultimii 28 de ani. Această lege are ca scop inițierea unui proces de reclădire a credibilității uneia dintre cele mai opace instituții din această țară – vorbim de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, sigur, subsidiarele ei, casele județene, ale căror bugete sunt constituite în spatele unor uși închise. Repartiția acestor bugete nu este făcută principial, chiar contractul-cadru este elaborat de niște oameni fără reprezentativitate în spatele acelorași uși închise.

Sunt multe lucruri de făcut în ceea ce privește România instituțională, cum spun. Această lege, dincolo de principiul transparenței, dincolo de principiile fundamentale care ar trebui să regleze relația dintre cetățean și stat, se dorește a fi o declarație politică. Nu înțelegem de ce se invocă lipsa unor instrumente, lipsa unor softuri, lipsa... Toate aceste lucruri trebuie să urmeze, de fapt, linia pe care noi am putea să o dăm, astfel încât să curgă natural din această transparentizare, din această punere la dispoziția cetățeanului a informației. Repet, dincolo de acest lucru, acest fapt în sine, care este normal, e vorba de încercarea noastră de a reclădi transparența și credibilitatea instituțiilor. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Orțan Ovidiu Florin. Microfonul 3, domnule senator.

Pentru o inițiativă legislativă atât de tehnică, expunerea de motive a fost vibrantă. Apreciez foarte mult acest lucru.

Noi, cu toții, ne dorim reclădirea încrederii în Casa Națională de Asigurări. De asemenea, ne dorim să avem la dispoziție niște unelte prin care să transparentizăm alocarea de fonduri.

În același timp, prin această inițiativă legislativă, ni se cere să punem la dispoziția pacientului decontul cheltuielilor efectuate din bugetul casei, din bugetul Fondului național unic al asigurărilor de sănătate. În același timp, acest pacient poartă niște cheltuieli suplimentare, care vin de la bugetul de stat. Or, vom cheltui o grămadă de bani, dar nu vom ști, _at the end of the day_ , cât a investit statul român în acest bolnav.

## Domnule președinte,

Gândirea Comisiei de sănătate în acel raport de respingere a fost nu că inițiativa nu este bună, ci că nu suntem pregătiți la ora actuală și sistemul nostru nu este pregătit să preia aceste lucruri.

În primul rând, la ora asta, în spitale, la plecarea bolnavului, se face un decont financiar și bolnavul îl poate lua în mână, odată cu biletul de ieșire, și vede cât s-a decontat. Problema mai departe este că acel card de sănătate și dosar de sănătate nu intră decât în mâinile medicilor. El nu poate fi folosit de sistemul financiar din spitale sau de... Și îl obligăm pe medicul de familie să mai facă un efort în plus, față de ceea ce face în acel dosar, și să mai calculeze și ce înseamnă consultația și să transmită.

Ar fi o inițiativă foarte bună, dacă sistemul de sănătate sau casa de asigurări ar gândi un card financiar, din punctul de vedere al cheltuielilor, să-l dea fiecărui pacient, ca să știe cât are la dispoziție pentru asigurări și cât folosește din aceste asigurări în fiecare lună. Dar, la ora actuală, așa cum spuneau și Ministerul Sănătății, și Casa, nu avem pregătit un asemenea sistem și ar fi o povară în continuare pentru medici să-i pui să calculeze și să treacă pe card electronic și cheltuielile pe care le are cu medicamentele și cu asistența medicală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator László Attila. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Motivul respingerii din partea comisiei este de ordin tehnic. Și colegii au încercat să vă explice care au fost argumentele din spatele acestei decizii.

Aș aduce câteva clarificări. Noi am fi cei mai bucuroși dacă am avea o finanțare care să reflecte toate costurile aferente în cazul unui pacient. Trebuie să știți că, la ora actuală, cu excepția programelor naționale, unde finanțarea se face în funcție de costurile care au fost efectuate, în cazul nostru și în țara noastră se finanțează cazul rezolvat. Și atunci, fiecare unitate cu paturi, în cazul cazurilor simple, unde costurile nu se ridică la acest nivel, pentru că, la ora actuală, de exemplu, în cazul unui spital județean clasificat în clasele superioare înseamnă 1.800–1.900 de lei per pacient, la cazurile simple, asta înseamnă că rămân bani în plus în urma tratamentului pacientului, dar, din păcate, marea majoritate a diagnosticelor..., și colegii v-au dat exemplul oncologiei, al chirurgiei, al urologiei și al altora, unde costurile sunt mai mari decât suma pe care o primește din partea Casei, și atunci unitățile cu paturi iau dintr-o parte și utilizează banii care l-au rămas, așa-zisul excedent de finanțare, îi folosesc la acel pacient care necesită o sumă mai mare. Trebuie să vă spun că costurile la terapie intensivă sunt undeva la 1.700-1.800 de lei pe zi, costul mediu, și sunt, de multe ori, cazuri în care vorbim de zeci sau sute de mii de lei cheltuiți cu un pacient.

Acesta este motivul pentru care, în această clipă, nu suntem pregătiți pentru a oferi un astfel de decont pacientului, pentru că unii dintre pacienți ar constata că spitalul a primit mai mulți bani pentru tratamentul lor și altul ar afla că, de fapt, suma de bani pe care a primit-o de la Casă acea unitate medicală este insuficientă sau foarte mică pentru diagnosticul pe care îl are.

Acestea au fost argumentele pentru care am luat această decizie.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, ca urmare propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L134/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat – Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Cu rugămintea, scurt, la obiect.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește propunerea de completare a art. 255 alin. (1) din Legea nr. 95, Ministerul Sănătății nu susține prezentul proiect de lege.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 20.03, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Da.

Domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul este unul la fel de important ca și cel anterior, sper să nu aibă aceeași soartă.

În esență, în proiectul de lege pe care l-au propus colegii noștri deputați, este vorba de contractul de servicii: în primul rând, principiul negocierii, și în al doilea rând, prescripția valabilității acestuia, care se extinde la un an, nefiind prevăzut în lege.

În sensul acesta, aducem cel puțin două argumente, care s-au petrecut în ultima perioadă, anul trecut și anul acesta: lipsa încheierii contractelor cu medicii de familie, pe de o parte, și manifestările de nemulțumire ale acestora și, de ce nu, și criza imunoglobulinei, când este vorba de achiziția de medicamente sau medicamente speciale.

Un al doilea argument pentru susținerea proiectului de lege: știm foarte bine că directorilor generali din casele județene de sănătate, precum și directorului general al casei naționale le poate fi prelungit mandatul și după cele șase luni de interimat. În cele 6 luni considerăm că orice instituție are capacitatea de a implementa sistemul de selecție a viitorului președinte și își alege unul dintre candidați.

Un al treilea principiu care este trecut în lege: normal, casa de sănătate, cea care plătește serviciile medicale, precum și furnizarea de medicamente și alte asemenea, trebuie să controleze, lucru care este prevăzut în proiectul de lege privind modificarea și completarea legii.

Și un al patrulea argument: evident că cel care controlează trebuie să aplice și sancțiuni.

Aceste lucruri sunt trecute în proiectul de lege în discuție, motiv pentru care vă rugăm noi, membrii Partidului Mișcarea Populară din Senatul României, să fiți alături de noi și să votați pentru adoptarea proiectului de lege și respingerea raportului comisiei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Înțeleg că nu, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L65/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat – Ministerul Mediului, Laurențiu Neculaescu. Microfonul 8.

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere elaborat de Comisia pentru mediu, aferent proiectului de lege. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului. Domnul senator... Preda Radu?

Nu e de la mediu.

Prezentați dumneavoastră?

Nu e la mine. La următorul punct.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu.

De la mediu să vină un reprezentant al comisiei.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Savin, vicepreședintele Savin.

Domnule Savin, prezentați dumneavoastră? Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17.04.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu un amendament respins, prezentat în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru mediu supune dezbaterii și adoptării plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, revizuită.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă – Lege antibirocrație (L101/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Cîțu, preferați microfonul 2? Microfonul central?

Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum spune și titlul, această lege încearcă să rezolve o problemă cu care România se confruntă de 28 de ani și este clar că până acum nu a avut succes. Chiar și atunci când am avut bani de la instituțiile internaționale pentru a rezolva problema birocrației, nu am fost în stare să-i folosim și i-am dat înapoi.

Proiectul de lege propune trei lucruri foarte simple: să atace birocrația prin reguli simple și ferme. S-a tot încercat cu reguli complicate, cu soluții importate din alte țări; nu s-a reușit niciodată. Proiectul de lege doar are o regulă simplă și fermă, care încearcă să elimine birocrația dintr-odată.

În același timp, proiectul de lege, implicit, propune o conlucrare mult mai strânsă între instituțiile statului, pentru eliminarea birocrației.

Și, în al treilea rând, prin acest proiect de lege se elimină șpaga, care, iarăși, este un fenomen, se pare, care se confundă cu România în ultimii 28 de ani, șpaga în acele limite extreme.

De aceea, eu sper să-l găsiți și... să puteți să ignorați raportul de respingere și să-l votați.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri de natură a conduce la reducerea birocrației în relația cetățenilor cu autoritățile administrației publice.

Întrucât în procesul de consultare interinstituțională nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar, Parlamentul va decide cu privire la adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vreau să vă anunț că în balconul sălii Senatului este prezent acum un grup de elevi de la Școala Gimnazială Pătroaia Vale, comuna Crângurile, județul Dâmbovița, la invitația domnului senator Iancu Caracota.

Bun venit în Parlamentul României!

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică își menține raportul inițial de respingere. Ea a fost în plen, a venit la comisie, am făcut discuții și, din păcate, am rămas la același set de principii.

Toți am agreat aceste principii, numai că de aici până la un proiect de lege coerent e ceva timp și poate la Camera Deputaților inițiatorii vor reuși să țină cont și de observațiile CL-ului, și de discuțiile din Comisia juridică.

Deci un raport de respingere vă propunem. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da. Domnul senator Baciu. Microfonul central.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi discutăm în Senat – și bine facem! – un proiect de lege care vrea să înlăture birocrația asta care ne sufocă pe toți și, mai ales, îl sufocă pe contribuabil, pe cetățeanul român, indiferent, aproape, cărei instituții i se adresează.

Dacă vine la primărie trebuie să treacă la înscriere, să lase cererea și cândva, în termeni nestabiliți, i se va răspunde. Dacă vrea să deschidă o unitate, un SRL, durează nepermis de mult, de ordinul lunilor. Cum Dumnezeu pot alții, în democrații mai consolidate, să zicem – și de ce nu luăm modelul de acolo? –, să deschidă online?! Când într-o seară s-a hotărât împreună cu nevasta să-și deschidă un anumit SRL, poate să-l facă a doua zi dimineață. Cum se poate ca, la oricare instituție publică ne adresăm, cetățeanul să primească pe loc răspunsul?!

Este, pe de o parte, vina și a funcționarilor, și a șefilor de instituții, dar, pe de altă parte, este acest hățiș legislativ pe care vrem să-l îndepărtăm și să-l reglementăm câtuși de cât și care ne duce la termene ce lezează și consumă timpul liber al omului, umblând după fel de fel de aprobări, ștampile și semnături.

Însușesc și ce zice domnul președinte al Comisiei juridice, că poate nu a fost suficient de bine argumentată și făcută. Simt însă că trebuie să găsim o lege – poate în noul Cod administrativ sau, mă rog, într-o lege dedicată acestui aspect – care să îl pună pe cetățean într-o situație mai confortabilă atunci când se adresează unei instituții sau alteia.

Personal... și noi vom vota pentru acest proiect de lege, cu riscul..., chiar dacă nu ar fi suficient de bine întocmit, dar totuși, poate, ceva-ceva mai repară și mai aduce o economie de timp cetățeanului care se adresează instituției respective. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alți vorbitori? Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai acesta era rolul dezbaterilor și în comisii și mă așteptam de la cei care doresc cu adevărat să elimine birocrația, în loc să critice sau să treacă foarte ușor peste acest proiect de lege, să vină cu contribuții și să lucrăm cu toții împreună.

Din păcate, nu am găsit înțelegere și este clar că – din punctul meu de vedere, după ce am văzut cum a trecut acest proiect – nu se vrea eliminarea birocrației, pentru că, astăzi, în România, cred că este mai ușor pentru unii să-și facă afacerile în spatele acestei perdele a birocrației.

Sper ca la Camera Deputaților să găsesc mai multă înțelegere, deși, după ce am văzut astăzi, unde era expertiza juridică chiar și a celor de la PSD, puteam să facem un proiect de lege foarte bun. Din păcate, nu cred că a existat..., nu se vede că a existat acest interes.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte opinii?

Mi-aș permite, domnule senator, ca membru al Comisiei juridice, să vă spun că este departe textul pe care îl propuneți de orice normă de tehnică legislativă. Asta e problema de fond. Nu are nimeni altceva de reproșat inițiativei dumneavoastră.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul 6, Proiectul de lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice (L221/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Carmen Elian, secretar de stat – Ministerul Comunicațiilor. Microfonul 10. Vă rog.

**Doamna Carmen Elian** _– subsecretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege reprezintă transpunerea la nivel național a Directivei Uniunii Europene nr. 1.148 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune, cunoscută sub numele de Directiva NIS, stabilind cadrul juridic și instituțional, măsurile și mecanismele necesare în vederea asigurării unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice și a stimulării cooperării în domeniu.

Am dori să precizăm că proiectul nu este o nouă lege a securității cibernetice, neaducând atingere activităților de apărare, ordine publică și securitate națională și nici legislației privind infrastructurile critice.

Proiectul respectă în totalitate prevederile Directivei NIS, impunând măsuri minime de securitate și obligații de notificare a incidentelor survenite la nivelul a două categorii importante de entități din mediul economic, și anume: operatorilor de servicii esențiale, care sunt furnizori de servicii din sectorul energetic, transporturi, sectorul bancar, infrastructuri ale pieței financiare, sănătate, furnizarea și distribuirea de apă potabilă, infrastructură digitală, și...

Doamna secretar de stat, vă rog să conchideți, că am citit toți...

Da... Și furnizarea...

...proiectul. Vă rog.

Da. Și furnizorilor de servicii digitale.

Ministerul Comunicațiilor susține raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii din Senat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Vasile Cîțu. Microfonul 7.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Comisia...

Mergem la punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L172/26.03.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat, microfonul 8, Petru Andea.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Față de forma inițială a acestei legi, care se referea la titularizarea cadrelor didactice și la detașarea lor pentru interes personal sau interes al învățământului, față de forma inițială, Guvernul avea o serie de observații.

Întrucât acestea au fost corectate la Camera Deputaților, suntem de acord și susținem varianta care a fost adoptată de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

E în regulă. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Liviu Pop. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Nu.

În aceste condiții,

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu aș interveni foarte mult pe partea de dezbatere generală, pentru că în comisiile de specialitate acest lucru a fost dezbătut; cred că toate grupurile parlamentare susțin acest proiect legislativ, este spre binele învățământului... sistemului de învățământ din România.

Am o chestiune, în schimb, tehnică, și anume: în raportul de admitere sunt câteva amendamente admise și v-aș propune ca primul amendament admis, de la nr. crt. 3, care se referă..., cu privire la care, pe fondul problemei, nu avem niciun fel de chestiune de comentat, doar că el se referă totuși la organizarea sistemului universitar...

În timp ce tot proiectul se referă la sistemul preuniversitar – partea de detașare, de titularizare și așa mai departe este pe sistemul preuniversitar –, acest amendament privește totuși sistemul universitar, și atunci eu, discutând și cu inițiatorul acestui amendament, și cu colegii, v-aș propune – ca să nu avem probleme de bicameralism, pentru că în Cameră acest amendament nu s-a regăsit la comisia de specialitate și nu s-a adoptat –, dacă plenul este de acord, să eliminăm acest amendament, urmând că într-un alt text legislativ el se poate regăsi, că nu avem, încă o dată, pe fond, cu acest text nimic; doar să nu avem probleme de bicameralism. La Cameră s-au adoptat reglementări numai pe sistemul preuniversitar. Aici avem un amendament care totuși privește sistemul universitar de învățământ.

Și, atunci, vă fac propunerea să eliminăm acest amendament de la nr. crt. 3..., la art. 129 introducerea unui nou alineat, alin. (4).

Mulțumesc mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu.

În aceste condiții, vă supun aprobării, astăzi, solicitarea domnului senator Cseke Attila, urmând ca votul pe lege, pentru că este organică, să fie dat luni, ora 17.00..., miercuri, da, miercuri, ora 17.00.

Propunerea de eliminare a amendamentului a fost adoptată.

Legea este, așa cum v-am spus, organică, Senatul, Camera decizională.

Votul, miercurea viitoare, ora 17.00, conform programului aprobat.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L187/3.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat, microfonul 8, domnul Petru Andea, secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere care ar plasa România pe locul I în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata studiilor obligatorii. Față de 11 clase, cât este acum învățământul obligatoriu, ar urma ca, până în anul 2023, să ajungem la 15 clase obligatorii. Inițiativa propune ca, etapizat, grupa mijlocie și grupa mare de la grădiniță să devină obligatorii, precum și învățământul liceal, în întregime, să devină obligatoriu.

Guvernul susține această propunere inițiativă, cu menționarea faptului că termenele în care, etapizat, s-ar ajunge la învățământul obligatoriu de 15 clase să fie până în 2023.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect?

Iertați-mă! Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Înscrieri la cuvânt? Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

Această inițiativă legislativă propune ridicarea obligativității școlii la 15 ani pentru fiecare elev. 15 ani, ați auzit bine. Începi când te naști și termini când mori. Practic, de la vârsta de trei ani, adică de la grupa mică, școala devine obligatorie pentru toți. Dat fiind modul în care arată școala românească în momentul de față, pe care nu-l calific aici, dar pe care îl cunoașteți cu toții, consider că nu e cazul să extindem în timp durata ei. Când o să avem o școală bună, de care să fim mândri, unde copiii noștri să se simtă bine, când o să le facă plăcere să meargă la școală, când o să fie..., o să simtă, într-adevăr, că școala îi formează și-i educă, atunci cred că putem să extindem și durata școlii la 15 ani. Deocamdată, copiii se plictisesc la școală, profesorii se plictisesc și ei, de multe ori, la școală, directorii văd de alte lucruri.

Consider că există și argumente psihologice, medicale, de dezvoltare pentru care nu poți să faci ca un copil de trei ani să meargă obligatoriu la școală. Poate că vrea să stea acasă, poate că vrea să meargă într-o formă de școlarizare care nu este neapărat o formă publică sau agreată de către stat, neapărat. Cred că trebuie să lăsăm totuși la îndemâna părinților reglementarea activității copiilor odată ce ei împlinesc vârsta de trei ani.

Grupul parlamentar al USR va fi împotriva acestei legi. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și Cseke.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cândva se spunea: „Ai carte, ai parte.” Asta a încercat să facă și Comisia de învățământ prin amendamentele pe care le-a construit și cu care vine în fața dumneavoastră în încercarea de a duce copilul mai repede într-o formă de socializare și de a crea obligativitatea participării lui într-o formă de învățământ într-un mod gradual, în așa fel încât sistemul să-și poată construi elementele de infrastructură și să poată cuprinde copiii în formele de învățământ superior... de învățământ preuniversitar. Așa se face că este prevăzută obligativitatea grupei mari până în 2020 și a grupei mijlocii până în 2023.

Experiența altor țări, rezultată din toate documentele la care avem acces, pentru că, în acest moment, e greu să spunem că nu avem acces la informații, arată că socializarea copilului cu cât se face de la vârste mai mici cu atât el are o șansă de evoluție pozitivă în viața lui activă și cariera profesională mai mare.

De aceea, vă adresez, cu tot respectul, rugămintea să votați această lege, așa cum a rezultat ea din analiza extrem de serioasă și profundă pe care Comisia de învățământ a făcut-o.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc mult. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să mulțumesc și eu membrilor Comisiei de învățământ, pentru analiză și raportul pe care l-au dat pe acest proiect legislativ. Doar aș specifica: „Învățământul liceal devine obligatoriu din 2020” este o reglementare care este în vigoare și astăzi. Este prezentă această reglementare în Legea educației naționale, deci nu se intervine cu privire la învățământul liceal pe acest proiect legislativ, se intervine pe ceea ce a subliniat și doamna senator Andronescu, și anume: aceea de a duce copiii obligatoriu în învățământul preșcolar, care, mai ales în mediul rural, este o problemă, pentru că nu știu dacă se poate.

Evident, astăzi nu putem să vorbim de abandon școlar, dar sunt mulți copii care nu vin în învățământul preșcolar, ci doar în învățământul școlar, astfel încât textul legislativ, ca să clarificăm, este numai de impunere a unor termene în care grupa mare, grupa mijlocie și apoi grupa mică, cu termen 2030, vor fi obligatorii în învățământ.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul central.

Deci învățământul ne interesează pe toți. În general, n-am fost și nu sunt contra niciunui an de socializare sau de învățătură în plus, pentru niciunul dintre tinerii acestei țări.

Prin natura funcțiilor pe care le-am avut pe parcursul mai multor ani, am umblat în multe țări europene, dar și în Orientul Apropiat. Am văzut în partea Vestului, cel puțin, o aplecare foarte mare pentru a rezolva această problemă, făcând răspunderi pe cicluri, în funcție de autoritățile cărora le venea sarcina de a răspunde în acel loc.

Cred că aici noi trebuie să ridicăm și alte două probleme care privesc în mod direct învățământul. Este una... de bază materială și de asigurare a cadrelor didactice, alta de plan de învățământ și tot ce înseamnă partea de pregătire a elevului.

Avem în Senatul României foarte mulți domni profesori, foști miniștri ai învățământului, care, sunt sigur că, dacă, indiferent de natura sau de partidul căruia îi aparțin, dacă se pun la aceeași masă, la un moment dat, pot să scoată ceva foarte bun pentru învățământ și să nu mai fim puși în situația ca la fiecare schimbare de ministru să pornim cu o reformă a învățământului, la fiecare schimbare de ministru în sănătate să pornim cu o reformă a sănătății. Să prindă odată contur pentru totdeauna și să fie un lucru bine stabilit, care să dureze mai multe cicluri electorale, iar nici noi, cei aleși

să fim în Legislativul țării, să nu venim mereu cu fel de fel de modificări la toate legile acestea.

Eu sunt convins că, dacă se pune în schemă obligativitatea grădiniței, este foarte bine. Pe timpul cât eu făceam carte, 15 ani însemna să termini primele șapte clase, să termini liceul și să termini facultatea aproape, indiferent de mărimea ei. Poate la medici erau 16. Acum se numără altfel și este foarte bine.

Cam atât am vrut să spun. Deci să încercăm să rezolvăm totdeauna lucruri care să dureze mai mult, mai multă vreme. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Eugen Pîrvulescu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De 27 de ani tot umblăm la sistemul de învățământ. După fiecare guvernare, după fiecare ministru, bulversăm sistemul și copiii noștri nu știu ce să mai facă, care examen se mai modifică. De anul acesta, bacalaureatul se dă de prin luna februarie, anumite teste și așa mai departe.

De acord că sistemul nu funcționează, și asta se vede din rezultatele copiilor care pășesc pe băncile școlii și care termină un învățământ.

Așadar, nu cred că este momentul acum și nu credem noi, Partidul Național Liberal că, dacă iei copilul de la trei ani, de la patru ani, deja, gata, ai rezolvat un sistem.

Haideți să vedem ce se întâmplă la liceu, ce se întâmplă în gimnaziu, ce se întâmplă atunci când copiii sunt de pe un an pe altul bulversați și nu știu ce examene se vor mai da anul viitor.

Ca unul care are copii, am pățit lucrul acesta ani de zile. Cred că, dacă ne dorim ca noi, cei din sală, și mulți alții ca noi să mai beneficieze de o pensie, trebuie să investim în copii și în sistemul de învățământ, dar nu așa, haotic, nu de fiecare dată, cum ne trezim fiecare, să schimbăm ceva. Pentru că, dacă se dorește ceva, haideți să facem un program serios, un program pe 20 de ani de acum încolo, cum au foarte multe țări avansate din punctul de vedere al învățământului și care se vede că dă rezultate, acel program. Haideți să-l facem și noi o dată pentru totdeauna, să ne gândim ce trebuie să facă un copil la grădiniță, ce trebuie să facă școala primară, ce să facă la liceu și ce facultate va urma el, nu doar o facultate. Și ce trebuie să facă acești copii sau ce ne dorim de la generația viitoare pentru ca fiecare dintre noi să avem un viitor asigurat pentru România, nu doar pentru astăzi, nu doar să ne gândim doar în acest Legislativ.

Așadar, să știți că copiii de la grădiniță au și alte lucruri de făcut. Până se acomodează, știți foarte bine, cei care ați dus copiii la grădiniță, cei care aveți copii... Dacă îi obligăm de pe acum, atunci când el e puțin răcit sau când are o problemă, când părintele nu dorește lucrul acesta... Au totuși o responsabilitate părinții și cea mai mare răspundere o au părinții. Să-i lăsăm și pe părinți să hotărască ce este bine, măcar în anii aceia în care le urmează pașii către școală și către grădiniță.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna Andronescu. Microfonul central.

Până ajunge doamna Andronescu la microfon, dați-mi voie să vă anunț că avem încă un grup de vizitatori din județul Brașov, invitații domnilor senatori Marius Dunca și Orțan Ovidiu Florin.

Bun venit la Parlamentul României!

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pe care îl port tuturor colegilor din Parlament, dați-mi voie să nu fiu de acord cu ce s-a spus mai devreme de la acest microfon.

Sunt departe de a spune că în învățământ totul este perfect, dar să ne urâțim noi pe noi înșine mi se pare că este de neacceptat, cu atât mai mult cu cât vocea aceasta răsună în Senatul României.

Sunt foarte multe probleme de învățământ. Iertați-mă, domnule senator, dar vreau să vă spun că am introdus aceste amendamente în lege tocmai uitându-ne la ceea ce fac alții de foarte mulți ani de zile.

O țară vecină nouă are învățământul liceal obligatoriu de mai bine de 20 de ani, Anglia are învățământ obligatoriu de la trei ani. La ei ne uităm atunci când încercăm să aducem câte ceva care să amelioreze calitatea învățământului, nu să distrugă calitatea acestui învățământ.

În același timp, aș vrea să vă asigur că sunt oameni responsabili. Și părinții sunt responsabili. Și părinții să știți că sunt cei care fac diferența dintre o școală cu performanță și o școală cu mai puțină performanță. De aceea, probabil, în viitoarea Lege a învățământului trebuie să cântărim mai bine și să așezăm responsabilitățile fiecărei părți atunci când vorbim de un copil în jurul căruia trebuie să ne așezăm pentru educația lui.

În același timp, aș vrea să vă spun că, după opinia mea, vorbim prea mult de schimbări și ele sunt, din păcate, prea puține. Conținuturile din curriculum sunt nemodificate de circa 20 de ani. Examenul de capacitate se dă la fel de circa 20 de ani, bacalaureatul se dă cu aceleași discipline de aproape 10 ani și în aceeași formulă, aproape. Că dăm examenele într-un moment sau altul, astea sunt lucruri care încearcă să vină în sprijinul celor care susțin aceste examene, fie că este vorba de copii, fie că este vorba de familiile lor.

De aceea, cu tot respectul, vă rog încă o dată să acceptați aceste amendamente și să votați propunerea legislativă pe care am susținut-o.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Goțiu Remus Mihai. Microfonul 2.

S-au pronunțat toate grupurile parlamentare.

Dacă e să ne uităm cum își dezvoltă alții sistemul educațional, atunci eu aș spune să ne uităm până la capăt. Pentru că nu înțeleg cum vom putea să rezolvăm problema din învățământul rural, impunând obligatoriu prin lege învățământul de la... și preșcolari de la vârsta de trei ani, când noi nu reușim să asigurăm în mediul rural profesori și cadre didactice profesioniste măcar pentru gimnaziile și liceele pe care le avem în mediul rural.

Nu văd cum vom putea pregăti până în 2030 specialiști, când, recent, Ministerul Educației a tăiat din locurile bugetate de la marile universități, adică de la cele care chiar ar avea capacitatea să pregătească astfel de profesioniști, exact locurile de la discipline socioumane, adică cele care ar trebui să pregătească astfel de profesioniști. Și, poate, dacă tot ne gândim la 2030 – și chiar am auzit în această dimineață niște declarații politice legate de creșterea economică record a României –, ne gândim să ne îndeplinim și acea promisiune cu 6% pentru educație.

Cred că astea sunt niște deziderate la care..., care ar ajuta, într-adevăr, schimbarea în bine a educației din România, nu o prevedere că ne trimitem copiii la școală de la vârsta de trei ani și cu asta am rezolvat problemele.

Vă rog, nu vă culcați liniștiți că asta rezolvă problema educației din România. Sunt multe altele înainte. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Pănescu Doru Adrian. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să aduc o nuanță cumva diferită față de cea spusă de antevorbitor, anume eu aș remarca felul în care există o diferență între condițiile educaționale din mediul urban și cel rural, în sensul în care părinții din mediul urban pot oferi chiar la vârste mici condiții privind parcursul educațional al copiilor lor, față de situația celor din mediul rural, unde a fi înscriși într-un proces de socializare, unde a afla de la un educator niște lucruri pe care familia poate nu i le poate spune este o chestiune importantă.

În programul PSD-ului, unul dintre punctele importante este accesul la educație, accesul la educație inclusiv pentru mediul rural. Și termenul acesta de 2030 este unul suficient de generos, astfel încât să putem spera ca până atunci să existe grădinițe și personal calificat, în așa fel încât și copiii din mediul rural să poată avea acces la educație. Vă mulțumesc.

Domnule Eugen Pîrvulescu, ați solicitat un drept la replică. Microfonul central.

Foarte scurt.

Ce bine este să vorbim de Anglia, de Finlanda, de Germania! Dar v-aș întreba, domnilor miniștri care sunteți în sală, de la PSD: câte toalete în fundul curții mai au încă școlile din România?

V-am spus.

## Câte, câte, câte mai avem?

V-aș întreba dacă sistemul este pregătit și dacă logistica la momentul acesta este pregătită.

V-aș întreba dacă la curriculă trebuie să umblați și dacă vedeți, într-adevăr, performanță și, dacă vedeți că stăm bine, atunci, de acord. Dar, așa cum spunea un coleg al meu, haideți să nu ne culcăm pe-o ureche. Gândiți-vă la calitatea învățământului și ce iese de pe băncile școlii, nu doar să dăm o anumită lege. Dacă nu stăm bine la capitolul acesta, ce să cerem de la copii? Calitatea se va vedea în rezultate, se va vedea în viitor.

Deocamdată nu stăm bine. Asta am spus eu. Mulțumesc.

E în regulă.

Domnul președinte al comisiei de specialitate, domnul Liviu Pop. Microfonul central. Și cu asta închidem dezbaterile.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că trebuie să știți câteva elemente înainte de a vota și sigur veți vota.

Astăzi, când suntem în plenul Senatului, 93% dintre copiii între 3 și 6-7 ani sunt cuprinși în învățământul preșcolar, aproximativ 97% în mediul urban, optzeci și trei virgulă ceva la sută în mediul rural.

Textul legii prin care creăm obligativitatea înscrierii copiilor în învățământul preșcolar, precum și urmarea în clasele a XI-a, a XII-a creează obligativitate pentru părinte să-și înscrie copilul la școală, nu pentru copil să asigure prezența. Avem o intersecție, dacă o putem numi așa, între Legea educației și Legea administrației locale. Cum ia măsuri administrația locală, alături de poliția locală, în cazul acelor familii care nu-și trimit copiii la școală sau copiii absentează mai mult de 20 de ore pe semestru? Sunt lucruri care astăzi în România se întâmplă. Nu cred că trebuie să venim cu alte motive că de ce introducem obligativitatea, în condițiile în care, vă repet, odată cu finalizarea PNDL-ului, în maximum doi ani de zile, rata de cuprindere poate atinge 100%, doar să-și dorească părinții lucrul acesta și autoritățile locale să ne ajute acolo unde părinții nu pot sau nu vor să-și trimită copiii la școală.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale.

Este vorba de o lege organică.

Votul va avea loc miercuri, ora 17.00, conform programului stabilit.

Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L160/19.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 9. Domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Vă rog.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Festivalul Europalia este unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume și este considerat manifestarea

culturală cu cea mai mare amploare din Belgia, organizat o dată la doi ani.

Prin prezentul act normativ se stabilește organizarea Festivalului Europalia, pentru partea română, de către Institutul Cultural Român, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului.

Măsura desemnării Institutului Cultural Român ca instituție responsabilă pentru organizarea festivalului are în vedere faptul că Ministerul Culturii și Identității Naționale exercită, ca minister de linie, în primul rând, funcția de strategie în domeniul cultural și administrativ, dar nu dispune de structuri specializate pentru implementarea programelor și proiectelor culturale în străinătate.

Având în vedere cele menționate mai sus, considerăm oportun ca Institutul Cultural Român să asigure, potrivit atribuțiilor și competențelor sale, organizarea Festivalului Europalia.

De asemenea, prezentul demers normativ privește abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 641 din 2016 și crearea cadrului legal primar expres pentru organizarea și desfășurarea programului bilateral de activități aferent sezonului, program care va acoperi următoarele domenii: cultural, educațional, universitar, științific, ecologic, economic, militar, comemorativ, digital, sportiv, gastronomic și turistic, precum și alte arii de interes comun.

Concluzia, domnule secretar de stat.

Închei acum.

E prea lungă expunerea.

Închei acum.

Vă mulțumesc.

Concluzia este că, față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pe care le supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

În regulă. Dau cuvântul domnului senator Radu Preda, președintele Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.

Așteaptă de la ora 10.00 să se pronunțe pe acest subiect. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în data de 11 aprilie. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale cu privire la Centenarul României (L178/3.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale. Vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aprobarea acestui act normativ are în vedere clarificarea mecanismului de finanțare, fără de care nu se vor putea... nu vor putea fi realizate asigurarea fondurilor și o bună coordonare la nivel național a pregătirii manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României.

Modificarea și completarea articolelor au în vedere delimitarea unor confuzii ale textului actual al Ordonanței de urgență nr. 5/2017 privind rolul comitetului, precum și posibilitatea reprezentanților administrației prezidențiale de a participa, ca invitați, la ședințele comitetului interministerial.

Totodată, se propune instituirea unor reglementări cu caracter primar, referitoare la modalitatea de virare a sumelor aferente manifestărilor, acțiunilor și proiectelor aprobate cu posibilitatea de finalizare a obiectivelor până în anul 2020.

Astfel, se prevede ca sumele rămase neutilizate la sfârșitul anului bugetar de către instituțiile financiare din venituri proprii și din instituțiile publice finanțate din bugetele locale să se reporteze și să rămână la dispoziția acestora, urmând a fi utilizate cu aceeași destinație în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiții, proiectelor și acțiunilor, până cel târziu la sfârșitul anului 2020.

Față de cele prezentate, vă rugăm respectuos să aprobați proiectul de lege supus Senatului spre aprobare..., spre adoptare.

Vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament respins.

Comisia supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, cu un amendament respins, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt, dacă sunt.

Domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați senatori și stimate senatoare,

Acesta este un act necesar, pentru că e primul act care vorbește despre finanțarea multianuală a unor proiecte culturale, în speță se referă la proiectul Centenarului.

Din păcate însă, acest act normativ pe care ne pregătim să-l adoptăm astăzi este, în opinia mea, mult prea timid.

El recunoaște necesitatea existenței unor proiecte strategice multianuale și permite administrațiilor publice, instituțiilor publice de cultură din... dependente de UAT-uri, să reporteze bilanțul financiar de la un an la altul și să nu restituie suma decât după ce se îndeplinește termenul Centenarului.

Este, spun, un act timid, pentru că nu reglementează în niciun fel modul în care banii pentru instituțiile publice centrale de cultură, care depind de Ministerul Culturii direct, nu prin UAT-uri..., ar putea face același lucru și este un act timid pentru că nu recunoaște că, în afară de proiectele din Centenar, există și alte proiecte importante, culturale, strategice, prioritare ale Ministerului Culturii, care ar trebui să aibă același regim de finanțare. Mă gândesc acum la programe prioritare, cum ar fi: Festivalul „George Enescu”, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Teatrului Independent, TIFF și așa mai departe.

De multe ori, Ministerul Culturii este în imposibilitatea de a asigura o previzibilitate a acestor programe importante, prin care cultura românească mare trăiește în fiecare an, din pricina constrângerilor financiare. Și fac acum un apel la Ministerul Culturii și la majoritatea guvernamentală să încerce să fie un pic mai îndrăznețe, mai îndrăzneți, și să propună și o modificare a Ordonanței nr. 51, care prevede modalitățile de finanțare a proiectelor și programelor culturale, în sensul recunoașterii existenței și a necesității programelor multianuale și a posibilității de a fi finanțate de la un buget la altul, de la un exercițiu bugetar la altul.

Grupul USR va vota în favoarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ionașcu Gabi. Microfonul 2.

Raportul Comisiei pentru cultură și media va fi prezentat de domnul senator Radu Preda. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în data de 11 aprilie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Profit de prezența domnului secretar de stat de la Ministerul Culturii și Identității Naționale pentru a-mi clarifica câteva lucruri.

Înțeleg, domnule secretar general, preluându-vă ultima..., domnule secretar de stat, iertați-mă..., preluându-vă ultima afirmație, că sumele se vor putea reporta până în anul 2020, înțeleg că Centenarul... anul Centenarului este în 2018, și nu în 2020. Așadar, întrebare: care sunt acele acțiuni care rămân de finanțat după încheierea anului Centenarului până în 2020?

A doua întrebare. Preluând tot din expunerea dumneavoastră de motive, care sunt acele mecanisme pe care le aveți dumneavoastră trecute în ordonanță fără de care nu se pot consuma sumele prevăzute în bugetul Ministerul Culturii sau al altor instituții?

Și, bineînțeles, în al treilea rând, referindu-vă la Administrația Prezidențială, ea nu a fost inclusă în toate documentele pe care le-a inițiat Guvernul până la această dată?

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Domnule secretar de stat, cu rugămintea, foarte scurt. Dacă simțiți nevoia de explicații suplimentare, vă rog să transmiteți un punct de vedere în scris.

Vă rog, microfonul 9.

Cu bunăvoința domnului senator, îi voi remite răspunsurile în scris. Mulțumesc frumos.

Poate că un răspuns e că Trianonul... Tratatul de la Trianon e din 1920. Bun.

Stimați colegi, avem un raport...

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins. Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Mai întâi dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen.

Da.

Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Domnul senator Turos Lóránd. Microfonul 2.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Susțin un amendament respins pe care l-am susținut și în comisie.

Art. 2 alin. (1). „Începând cu data intrării în vigoare a Ghidului de identitate vizuală a Centenarului și a Primului Război Mondial și până la sfârșitul anului 2018, autoritățile și instituțiile publice, precum și instituțiile din subordinea, coordonarea sau autoritatea acestora, indiferent de modalitatea de finanțare, au obligația aplicării măsurilor de identitate vizuală prevăzute în acesta – și aici vine propunerea noastră...

Dar puțin mai tare, că l-ați pus în dificultate pe domnul senator Baciu.

...în toate activitățile și comunicările care au ca obiect sau vizează Centenarul României”.

Dacă legea rămâne în forma actuală, cred că nu e foarte benefică. Nu cred că întărește sentimentul patriotic al cetățeanului atunci când primește o somație, o înștiințare de plată sau o amendă sub egida și cu identitatea vizuală a Centenarului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Supun aprobării amendamentul respins de comisie și susținut în plen.

În aceste condiții,

O invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să aduc în atenția dumneavoastră un moment dureros pentru noi, ca români. Ieri a trecut în neființă academicianul, profesorul Dinu C. Giurăscu, un om care a slujit istoria acestui neam și care ne-a lăsat, prin toate mesajele pe care ni le-a transmis, să nu-i uităm pe înaintași și să avem respect pentru istoria acestui neam.

Vă solicit un moment de reculegere și vă rog să-l acceptați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 9 noiembrie – Ziua limbii ucrainene (L110/12.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale, microfonul 9.

Rugămintea, pe scurt.

Susținem propunerea, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere. Legea, ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L166/26.03.2018).

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice. Rugămintea, foarte scurt.

Fac apel la toți colegii, mai avem două-trei legi care au termen de adoptare 3.05 și poate ar fi bine să le rezolvăm astăzi.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Principalele măsuri fiscale introduse prin acest act normativ sunt: reducerea numărului de declarații de la șapte formulare la o singură declarație unică, în cazul persoanelor fizice; implementarea unui nou mecanism de autoimpunere; reducerea termenului de plată de la un număr de cinci, reprezentând patru plăți trimestriale și o plată de regularizare, la un singur termen, pentru data de 15 martie anul următor, acordarea unui sistem de bonificații pentru achitarea integrală a obligațiilor fiscale estimate pentru anul 2018; posibilitatea pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii și venituri asimilate salariilor să opteze pentru calcularea, reținerea și plata de către angajator/plătitor până la termenul de plată impus unei sume, reprezentând până la 2% pentru susținerea entităților nonprofit, care se înființează și funcționează în condițiile legii.

Vreau să subliniez faptul că Ministerul Finanțelor susține adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de către Guvernul României.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun, care va fi prezentat de domnul senator Viorel Arcaș.

Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia economică, industrii și servicii și un aviz negativ de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Lege ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro (L180/3.04.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președinte, Comisa Națională de Strategie și Prognoză.

Vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele_

_Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea înființării funcționării Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro.

Comisia își desfășoară activitatea până la data de 31 decembrie 2018, având ca prevedere să prezinte spre asumare politică calendarul și planul, acest plan unic.

Activitatea comisiei este deja începută.

În acest context, mulțumesc tuturor partidelor politice pentru participarea activă a reprezentanților tuturor partidelor politice la această comisie și la realizarea acestui obiectiv de țară.

În concordanță cu raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, adresăm rugămintea unui vot favorabil pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem un raport comun, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii.

Domnule Viorel Arcaș, microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc frumos.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este adevărat, la comisii am dezbătut această ordonanță și acolo și eu am votat pentru ca această comisie să fie înființată. Deci a fost un vot în unanimitate.

După aceea, am fost desemnat de Partidul Național Liberal să particip la discuțiile sau la dezbaterile acestei comisii și, din păcate, a trebuit să-mi schimb opinia. Nu am văzut aceeași implicare din partea Guvernului. Doamna prim-ministru de fiecare dată pleacă după cinci minute, domnul ministru al finanțelor nu vine niciodată, iar deciziile, așa cum a fost adoptat, fără consultarea membrilor comisiei, sunt luate doar de cei patru domni președinți și domni vicepreședinți. Modul de lucru și așa cum văd eu în acest moment situația mă fac să le propun colegilor mei... Deși am votat „pentru” în comisie, astăzi o să votez împotriva instituirii acestei comisii, pentru că nu este ceea ce am crezut că o să fie din ordonanță.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac câteva comentarii în calitate de președinte al Comisiei competente pe afaceri europene, raportor în ultimii șase ani pe uniunea monetară și sistemul monetar european, cu privire la această decizie cu care am fost de acord, dar în privința căreia avem câteva observații.

1. Pentru că a fost înțeleasă, văd, diferit și, uneori, greșit, adoptarea euro a fost decisă prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, semnat în aprilie 2005 și ratificat de Parlamentul nostru și de parlamentele țărilor membre și Parlamentul European.

Noi nu avem derogare permanentă, avem doar o derogare temporară, până când se îndeplinesc condițiile interne și europene. Aceste condiții presupun elaborarea și adoptarea unor seturi de politici, de măsuri, de reforme, de schimbări _et cetera_ .

În aceste condiții, Guvernul a exagerat puțin recurgând la o ordonanță de urgență. Era suficientă o hotărâre a Guvernului, pentru că era un act de executare a legii, și anume a tratatului de aderare, iar în ceea ce privește componența comisiei, avem dubiile noastre cu privire la eficiență, întrucât este extrem de largă ca componență, se duce undeva la 35 de membri, cu o structură extrem, extrem de diferită și, mai ales, îi lipsește puterea executivă: să ia măsuri, să colecteze date, să ia măsuri, să aplice politici, astfel încât condițiile să fie îndeplinite, că noi nu trebuie să decidem dacă aderăm, ci să îndeplinim condițiile.

În al doilea rând, n-am înțeles care este rolul Parlamentului, ca organ legiuitor, întrucât se vorbește acolo de o asumare politică. Dacă e vorba de o declarație, Parlamentul rămâne total în afara deciziei cu privire la evaluarea condițiilor de adoptare. Dacă e vorba de asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, atunci nu e clar sub ce formă se va face această asumare a răspunderii. Am ridicat aceste probleme către reprezentantul Guvernului, pe care l-aș ruga să le transmită – îi știu răspunsul –, să le transmită celor competenți, să reflecteze asupra acestui lucru. Noi votăm „pentru”, dar este neclar ce se întâmplă după ce lucrează această comisie, iar adoptarea euro este o decizie extrem de importantă, pe care nu ne putem permite să o facem neclar.

Eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament respins. Lege ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Mai întâi dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen.

Doamna senator Dinu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Amendamentul vizează art. 6, și anume abrogarea alin. (3), care are următorul enunț: „Președintele Academiei Române beneficiază, în perioada exercitării calității de copreședinte al Comisiei Naționale, de o indemnizație lunară în cuantum de 80% din indemnizația stabilită de lege pentru funcția de ministru, suportată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.” În motivarea acestui amendament, doresc să subliniez faptul că Ordonanța nr. 24/2018 prevede astfel de drepturi doar pentru președintele Academiei Române. Toți ceilalți reprezentanți ai administrației centrale, ai instituțiilor cooptate, precum: Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul pentru Programarea Economică, Comisia Națională de Prognoză, toți ceilalți reprezentanți nu au drepturi de remunerare stabilite prin ordonanța prezentă.

Prin urmare, pentru a nu pune acest..., pentru a nu pune instituția în sine, Academia Română, într-o situație ingrată, fiind instituția supremă de cultură și știință în România, astfel încât doar reprezentantul său să aibă drepturi superioare și în dezechilibru în raport cu ceilalți membri ai comisiei, vă rugăm frumos să aprobați acest amendament.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În aceste condiții,

Raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței au fost adoptate. Mergem la punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 453 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L111/12.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Florin Horațiu Iura, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 453 din Codul fiscal, în sensul definirii noțiunii de „clădire” prin includerea în această categorie a turnurilor de susținere a turbinelor eoliene.

Ministerul Finanțelor Publice susține propunerea legislativă în forma dată de către Comisia de buget. Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș, microfonul 7.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Baciu. Microfonul central.

După cum vedem, proiectul de lege tinde să pună în normalitate ceva. Noi îl vom vota, pentru că e normal ca unitățile teritoriale pe raza cărora se află aceste construcții să beneficieze de impozit, ele să fie impozitate ca clădiri, ținând cont și de dimensiune, și de înălțime, și de gabarit, și de tot ce cuprind. În felul ăsta, bugetul local crește cu ceva pentru acele unități unde bate vântul bine și sunt aceste construcții de eoliene.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 15 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2018 pentru încredințarea către Compania Națională „Unifarm” – SA a serviciului de interes economic general în vederea realizării activității de aprovizionare cu medicamente necesare asigurării activității de prevenire a deceselor și agravării bolilor generate de lipsa imunoglobulinei umane și suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018 (L167/26.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat, Ministerul Sănătății, microfonul 8.

Pe scurt, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Ministerul Sănătății susține adoptarea proiectului de lege.

## Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila, microfonul 6. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 aprilie, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Domnul senator Leon Dănăilă.

Domnule președinte, Stimați colegi și colege,

Vreau să vă anunț că din 2015 producția de imunoglobuline a fost interzisă la noi în țară, a scăzut din ce în ce mai mult, fapt care a dus la agravarea multor bolnavi și la decesul unora dintre aceștia.

Imunoglobulina este un produs care se fabrică din..., se extrage din produsele sangvine, astfel încât ea este foarte importantă, prin faptul că producția acesteia este mai dificilă, transportul acesteia este dificil, fiindcă faptul..., prin faptul că este un produs biologic, iar păstrarea acesteia este foarte dificilă.

Din această cauză cred că s-au produs niște disfuncționalități în cadrul acestei imunoglobuline. Sigur că... O să vă dau un singur exemplu.

Săptămâna trecută a venit un bolnav care era în vârstă de 26 de ani, care a prezentat o așa-zisă scleroză multiplă. A fost internată la multe... la vreo 13 servicii de neurologie, prin faptul că aceste... Acest diagnostic a fost infirmat în majoritatea cazurilor. S-a dus, a venit și la mine la consultații, s-a dus la hematologie. I-a pus diagnosticul de boală autoimună. Bolnava prezenta scăderea acuității vizuale, nu mai vedea cu un ochi, prezenta deficit la un membru superior și deficit la celălalt membru și toți i-au spus – și oftalmologii – că vederea nu-și va mai reveni. Bolnava, în urma administrării imunoglobulinei – și pe această cale mulțumim doamnei ministru, care a acționat în direcția aceasta și a făcut rost de imunoglobulină –, bolnava a făcut imunoglobulină și, în urma acestui tratament, în ciuda prevestirilor sumbre care au fost făcute de oftalmologi și neurologi, vederea i-a revenit la celălalt ochi, starea s-a ameliorat, bolnava este în stare bună – acum câteva zile am văzut-o –, încât a avut un efect foarte benefic.

Vedeți că această imunoglobulină este foarte importantă pentru a preveni agravarea unor maladii și pentru a preveni chiar decesele unora, altora. Deci, încă o dată, mulțumim doamnei ministru, care a avut amabilitatea să rezolve această problemă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Sănătății consideră că Parlamentul trebuie să decidă asupra oportunității acestei propuneri de act normativ. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Wiener. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Atribuirea acestui instrument al serviciului de interes economic general Companiei „Unifarm” este, într-adevăr, benefică pentru scoaterea din instanța de cenzură a Consiliului Concurenței a unei activități care vizează securitatea națională – securitatea medicală națională. Dar lucrurile sunt mult mai ample.

Pentru asigurarea unor rezerve strategice în ceea ce privește medicamentele esențiale, pe lângă acest instrument care în sfârșit vine pentru Compania „Unifarm” – care, evident, trebuie dinamizată –, discuția trebuie extinsă și asupra Institutului „Cantacuzino” și asupra creării rețelei de fragmentare a plasmei și de producție națională de imunoglobulină. Lucrurile astea necesită viziune, coordonare și necesită intervenții în mai multe puncte ale structurii sistemului de sănătate.

E un început, dar încurajăm decidenții din minister să vadă mult mai în față, să extindă orizontul acestor instrumente foarte, foarte utile pentru viitorul și securitatea națională medicală a țării.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Lege ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 (L133/19.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Domnule secretar de stat, microfonul 8, foarte pe scurt.

Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Domnul Wiener Adrian, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să fac doar o precizare, pentru că percepția publică asupra acestei legi nu a fost una foarte acurată.

Legea își propune doar să disjungă dreptul la recunoștință al pacientului, în măsura în care el există, de conceptul de plată informală, care apare și în multiple rapoarte ale Comisiei Europene ca unul din handicapurile majore ale sistemului de sănătate. Era o lege sau este o lege care își propune să formalizeze acest impuls, pe care unii dintre pacienți îl au, spre spital, spre unitatea sanitară, în măsura în care dorește, la fondurile proprii, la veniturile proprii ale spitalelor respective.

De altfel, instituția donației este una recunoscută. Legea își propune doar să treacă în zona drepturilor pacientului acest lucru, care, într-adevăr, este deja reglementat, dar difuz și nespecific, pentru sistemul medical. Nimic altceva dincolo de această intenție a legii nu e ascuns în spatele ei. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Leon Dănăilă.

Rugămintea respectuoasă: mai avem câțiva secretari de stat prezenți și aș vrea să mai parcurgem măcar două-trei proiecte astăzi.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că dreptul la recunoștință al pacienților care au fost tratați în condiții foarte optime de a aduce anumite beneficii față de secția în care au fost tratați este un fapt foarte benefic.

Eu am o experiență vastă în acest domeniu, prin faptul că pe toți i-am întrebat ce meserii au. La 70 de bolnavi, la două etaje, aveam două WC-uri și aveam numai o singură sală de operații. În urma operațiilor făcute și a rezultatelor obținute, am reușit ca diferiți constructori să-mi facă WC-uri, anumiți. Și mi-am făcut și o sală de operații, mi-am făcut și instrumentarul și toată instalația respectivă necesară, astfel încât a fost benefică pentru ceilalți pacienți. Nu am luat niciodată niciun beneficiu eu personal, dar am făcut pentru secție foarte mult. Și pacienții pot face, fără să aducă de la buget vreun ban, fără spital, fără Ministerul Sănătății. Numai un beneficiu din partea pacienților.

Așa că acest proiect ar fi foarte benefic pentru binele pacienților.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandrescu, microfonul central.

Pe procedură, vă rog, domnule președinte. Vă rog să constatați absența cvorumului din sală. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vedem când verificăm votul, acum.

Dacă mai sunt înscrieri legate de obiectul dezbaterii? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Nu e cvorum.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

35 de voturi pentru ne trebuie, domnule senator. Pe regulament.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Procedură! Procedură!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Înțeleg că sunt colegi care nu au votat. Supun din nou votului raportul de respingere.

Doamna senator Silistru Doina, microfonul 3.

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua colegilor!

Domnule președinte de ședință,

Eu cred că suntem în cvorum. Mai sunt parlamentari care pot să nu voteze, senatori care să nu voteze, și eu cred că chiar din partea dumnealor, dacă verificăm, s-ar putea să existe unul care nu a votat.

E în regulă. Domnul senator Goțiu.

Domnule președinte,

Solicitarea de verificare a cvorumului a fost înainte de acordarea votului. Deci, în mod normal, dacă ținem cât de cât la instituția asta, se făcea verificarea cvorumului și apoi se vota, dacă exista cvorum, indiferent câți sunt sau nu sunt în sală și nu votează.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule senator,

Eu țin la instituție și vreau să ne facem programul de lucru, pentru că au venit în sală încă doi senatori.

Mai repet o dată votul pe același raport. Dar cu rugămintea la toți senatorii prezenți să-și exercite dreptul de vot.

Avem cvorum și rugămintea e să rămânem în sală, să mai adoptăm măcar următorul punct de pe ordinea de zi. Este domnul profesor Pavel Năstase de la ora 10.00 aici.

Deci punctul 17, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2018 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație (L169/26.03.2018).

Îl invit mai întâi la cuvânt pe domnul Pavel Năstase, președintele INA.

Foarte scurt, domnule profesor. Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Pavel Năstase** _– președintele Institutului Național de Administrație_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație prevede ca pe lângă acest institut să funcționeze un consiliu de coordonare, care avizează principalele documente privind funcționarea institutului. Tot în Ordonanța nr. 23 sunt prevăzute criteriile de selecție a membrilor care vor face parte din acest consiliu de coordonare, care au fost foarte restrictive.

De mai bine de un an de zile am încercat să creăm acest consiliu și nu am reușit. Am dat Ordonanța nr. 21, care modifică puțin aceste criterii, și în felul acesta vreau să vă spun că ieri a fost deja creat acest consiliu de coordonare. Practic, efectul acestei ordonanțe este unul punctual, foarte clar și care deja s-a produs. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cârciumaru, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din data de 17 aprilie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă sunt? Înțeleg că nu avem. Declar încheiate...

Vă rog, doamna Presadă, microfonul 2.

Până ajunge doamna Presadă la microfon, avem la balcon un grup de...

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...numai puțin, vă rog... din Sfântu Gheorghe, Covasna, la invitația Grupului parlamentar al UDMR.

Bine ați venit la Parlamentul României!

Doamna Presadă, microfonul 2.

Este trist să aflăm că, de fapt, din cauza criteriilor foarte stricte nu s-a putut constitui acest consiliu de coordonare a Institutului Național de Administrație. Cred totuși că lucrurile acestea ar fi fost evitate dacă nu am fi încercat, de-a lungul timpului, să numim oameni care au oarece greutate în administrația publică, astfel încât Consiliul de coordonare să însemne într-adevăr profesionalizarea funcției publice și a administrației publice din România.

Apreciem că modificările aduse ar putea fi oportune în sensul în care ar fi mai ușor de găsit membri în acest consiliu de administrație. Pe de altă parte, ar însemna un rabat de la ceea ce înseamnă calitatea de membru în consiliul de coordonare a INA.

Noi ne vom abține la votul pe această propunere și sperăm ca în continuare să regăsim numai profesioniști în cadrul acestei instituții.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul doamnei Andronescu, supun la vot prelungirea programului de lucru până la închiderea dezbaterilor pe acest act normativ.

Doamna senator Andronescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez rolul pe care îl are Institutul Național de Administrație Publică în formarea continuă. Să nu uităm că este un proces în care în toate documentele europene România stă foarte prost. De aceea, cred că legea, pe care sper să o votăm astăzi, va duce institutul în situația să funcționeze. Mi se pare că este esențial, are rolul de școală academică postuniversitară și vă îndemn și sper că toți vom vota această lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei e de admitere. Lege ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

O zi bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085133]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 72/9.V.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei