Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 213 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 22 și 23 mai; programul de lucru pentru perioada 21–26 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 16–22 mai 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților.

Avem și două informări scrise, din partea domnilor deputați Cătălin Nechifor și Ion Tabugan, care ne aduc la cunoștință că își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD, respectiv al PMP, devenind deputați neafiliați.

Dacă sunt chestiuni de procedură?

Da, doamnă deputat, vă rog.

## **Doamna Marilena Emilia Meiroșu:**

Vreau să fac și eu un anunț.

Începând de astăzi devin deputat neafiliat. Părăsesc, prin demisie, Grupul parlamentar al PSD.

Alte intervenții dacă mai sunt?

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991; procedură de urgență.

Guvernul?

Domnul secretar de stat – Ministerul Agriculturii.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezenta ordonanță de urgență au fost transpuse o serie de prevederi ale Regulamentului Uniunii Europene 2017/2.393, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, și, totodată, au fost efectuate unele modificări, clarificări ale prevederilor existente, pentru o implementare cât mai eficientă a schemelor de plăți care se aplică în agricultură până în anul 2020. Modificările și clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente anului 2018, a căror perioadă de punere în practică a început la 1 martie și s-a finalizat la 15 mai.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru agricultură? Domnule Dîrzu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2018 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și, totodată, pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 95 din 13 februarie 2018 și avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vederea implementării corespunzătoare a actelor europene în domeniu și a angajamentelor care revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în cadrul politicii agricole comune.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar două abțineri, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale, Grupul PNL, domnul Corneliu Olar.

Vedeți cum ne călcăm, oarecum, pe orgolii? Nu credeam că vreodată îl voi susține pe domnul Dîrzu aici, în plenul Camerei Deputaților, însă, având în vedere că de multe ori în Comisia pentru agricultură votăm profesional, și nu politic, noi, PNL, am susținut această inițiativă, deși să știți că întotdeauna, după două bune, cineva își mai bagă codița, dar... să știți că am votat-o. O vom repara ulterior. Mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt din partea colegilor mei? Nu sunt intervenții.

Avem 25 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

De la 1 la 11 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 12 la 25? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar. Următorul proiect de lege.

Mulțumesc. Din partea Comisiei pentru buget? Vă rog.

Domnul Iuliu Nosa, vicepreședinte al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege amintit.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 207/2015, pentru clarificarea următoarelor aspecte: instituțiile publice care au calitatea de organe fiscale, procedurile de administrare fiscală aplicabile creanțelor fiscale, acordul scris al contribuabilului, în cazul în care sunt solicitate informații despre acestea.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Avem 121 de amendamente.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

De la 1–50? De la 51–100? De la 101–121?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Principalele măsuri ale acestui act normativ sunt: reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, de la șapte formulare la o simplă și unică declarație; implementarea unui nou mecanism de autoimpunere; reducerea termenelor de plată de la un număr de cinci, reprezentând patru plăți trimestriale și o plată pentru regularizare, la o singură plată, având ca termen data de 15 martie a anului următor; acordarea unui sistem de bonificații pentru achitarea integrală a obligațiilor fiscale estimate pentru anul 2018; posibilitatea pentru contribuabilii care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor să opteze pentru calcularea, reținerea și plata de către angajator, până la termenul de plată al impozitului, a unei sume reprezentând până la 2%; modificarea modului de stabilire a contribuției de asigurări sociale.

Susținem acest proiect în forma adoptată de comisie. Vă mulțumesc.

Numai puțin, vă rog... Da, mulțumesc mult.

Domnul vicepreședinte, Iuliu Nosa. Vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, cum ar fi: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, două abțineri, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnul deputat Neagu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ne vom abține de la susținerea acestui proiect din mai multe motive.

Din nou, avem o ordonanță de urgență care reglementează extrem de multe probleme pe Codul fiscal și care apar în segmente de linii ministeriale diferite. Cu o parte dintre ele nu am fost de acord nici în momentul dezbaterii pe fond, iar cu altă parte încă sunt probleme de clarificat, inclusiv cele referitoare la modificări de procedură fiscală privind sistemul unitar de pensii publice.

Pe de altă parte, în contextul și în conținutul acestei ordonanțe avem și din partea Guvernului intenția de modificare a capitalului Regiei „Poșta Română” și, deși am pus întrebările, nu avem siguranța în acest moment că ceea ce se vrea prin modificarea capitalului este sau nu este o formă a unei scheme de ajutor de stat, în care am veni împotriva sau contra unor decizii europene.

Acesta este motivul esențial pentru care considerăm că acest amalgam de modificări legislative, sub o singură ordonanță, nu poate fi acceptat de Partidul Național Liberal. Ne vom abține.

Bun. Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt.

Avem șapte amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

De la 3 până la 7 marginal, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind Registrul național de publicitate mobiliară.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Intervenții din partea colegilor dacă sunt? Nu sunt.

Avem 167 de amendamente admise și 9 amendamente respinse.

Îi rog pe colegii care au amendamente...

Până la art. 3 dacă sunt intervenții? Nu.

Este un amendament admis.

Nu se susține.

Până la art. 19 dacă sunt intervenții?

Este un amendament respins.

Nu se susține. Alin. (3) și alin. (4), tot la art. 19, dacă se susțin? Nu.

Deci vă întreb cine vrea să susțină cele nouă amendamente respinse.

Mergem mai departe; la art. 33 alin. (14) dacă se susține amendamentul?

Nu se susține.

La art. 34 alin. (1) dacă se susține amendamentul? Nu se susține.

Alin. (9), tot de la art. 34, dacă se susține? Da, vă rog, domnule Varga.

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 34 avem un alineat nou – alin. (9): „Înscrierile se vor face la sediul operatorului, respectiv agentului din circumscripția teritorială a Curții de Apel unde își are domiciliul sau sediul unul dintre debitori. În cazul în care debitorul sau debitorii nu-și au sediul în România, înscrierea se face la sediul operatorului, respectiv agentului din circumscripția teritorială a Curții de Apel București.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

În susținerile mele...

Da, vă rog.

...am Decizia nr. 348/2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Dispozițiile art. 650 din Codul de procedură civilă, declarate ca fiind neconstituționale, stabileau un criteriu subiectiv atunci când se decidea cu privire la competența teritorială a instanțelor judecătorești.

Despre ce este vorba?

În momentul în care un debitor era executat, orice executor de pe teritoriul României putea să facă această executare silită. Instanța a stabilit că nu se poate face decât la domiciliul debitorului. Deci nu poate să vină un executor de la Drobeta-Turnu Severin să facă o executare la Baia Mare. De aceea am introdus acest alineat (9).

„În acest sens, s-a apreciat că egalitatea de drepturi este încălcată prin lăsarea la latitudinea creditorului a dreptului de a-și alege instanța prin alegerea executorului judecătoresc din circumscripția unei anumite judecătorii... S-a considerat că prin dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale se stabilește un privilegiu în favoarea creditorului.”

De aceea am introdus alineatul (9).

În cazul în care acest alineat nou nu va fi votat, Partidul Național Liberal își rezervă dreptul de a ataca la Curtea Constituțională, deoarece, în acest sens, avem o decizie din 2014 care statuează aceleași lucruri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Numai puțin...

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. S-a finalizat consultarea.

Alte intervenții mai aveți, domnule Varga? Înțeleg că altfel susțineți legea...

## **Domnul Vasile Varga**

**:**

Da.

Nu v-am auzit... Susțineți? Păi..., vă rog, să auzim!

Domnule președinte,

Am spus că, dacă amendamentul de la art. 34 alin. (9) se va vota, și Partidul Național Liberal va vota, în ansamblul ei, legea.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Mergem mai departe.

De la art. 35 până la art. 42 dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Adoptate.

Rămâne la votul final; caracter ordinar, cu amendamentul de la art. 34 alin. (9), repet, care a fost adoptat.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, transmis cu adresa PL-x 104 din 12 martie 2018. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, în vederea stabilirii unui termen corelat obligației autorităților publice centrale competente de a emite derogări, în scopul evitării unor pericole pentru sănătatea și securitatea publică, respectiv a unor eventuale pagube materiale cauzate de suprapopularea unor specii – de exemplu, urșii din județele Brașov, Covasna, Harghita – pentru menținerea echilibrului natural între specii și pentru conservarea biodiversității, precum și al sancționării nerespectării acestui termen.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 5 martie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii și avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din data de 8 mai 2018. La dezbaterea proiectului de lege a participat, ca invitat, domnul Eugen Uricec, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – un vot împotrivă și o abținere –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu amendamente admise, redate în anexa la prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Intervenții?

Doamna deputat Tudorița Lungu, Grupul PNL. Vă rog, doamnă deputat.

Se pregătește domnul deputat Cornel Zainea.

În urmă cu 11 ani, statul român adopta Directiva Comisiei Europene „Habitate și specii”. În acest interval de timp de la transpunerea directivei europene, Executivul român a recurs la excepții, introducând astfel cotele anuale de vânătoare.

Prezentul proiect de lege intervine asupra derogării, instituind-o anual și ori de câte ori este nevoie. Această sintagmă deschide practic ușa abuzurilor. Mai mult decât atât, această schimbare a derogării vine în contradicție cu directiva amintită mai sus, adoptarea acestei schimbări putându-se constitui într-un motiv de declanșare a procedurii de infringement. Aceste derogări trebuie stabilite punctual, în situații excepționale, justificate și documentate în mod temeinic.

Pentru toate aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul deputat Cornel Zainea. Se pregătește domnul deputat Simion Eduard. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Cornel Zainea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus și colega de la PNL, ursul carpatin este o specie protejată prin lege de Uniunea Europeană. Acum, știu că în România există foarte mulți vânători care sunt dornici să iasă la vânătoare și să răpună ursul, dar trebuie să specificăm că nu suntem pentru punerea în balanță a vieții oamenilor cu viața urșilor. Este clar că, atunci când viața omului este pusă în pericol, oamenii trebuie să aibă prioritate. Dar totuși această derogare dă clar drumul la abuzuri. Este cumva absurd să stabilim o derogare care se instituie anual, în loc să se decidă doar în situații de urgență, mai ales în condițiile în care în România nu avem un recensământ care să ne spună clar care este populația de urși. Am auzit niște cifre amețitoare – 15.000 de urși. Noi credem că se exagerează.

Așadar solicităm mai multă responsabilitate. Vom vota împotriva acestei legi. Mulțumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Lucian Eduard Simion. Vă rog.

## Stimați colegi,

Aici nu este vorba numai despre urși. Este vorba și despre animalele care, în momentul de față, realizează un dezechilibru de specii și în alte zone – de exemplu, în Delta Dunării; discutăm despre mistreți, discutăm despre șacali.

Faptul că atribuția principală în sarcina Ministerului Mediului constă în realizarea de studii atât pentru stabilirea cotei de vânătoare, cât și, în particular, pentru a stabili cotele de extracție, în vederea echilibrării de specii, nu ajută cu nimic, dacă nu are posibilitatea realizării acestor derogări, pentru că nu facem decât să înregistrăm aceste dezechilibre de specii, fără a avea posibilitatea de a acționa acolo unde este nevoie, în situații de urgență.

Așa cum prevede și proiectul de modificare a legii, acest lucru se va face doar în condițiile în care nu se găsește o altă variantă, una acceptabilă. Deci modificarea aceasta vine și realizează posibilitatea ca Ministerul Mediului, în situații de urgență, să dea derogări, pentru a se realiza acest echilibru de specii.

PSD va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Domnul Korodi. Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Instrumentele pe care trebuie să le aibă un stat în vederea protejării speciilor protejate trebuie să fie multiple. Chiar planurile de management care sunt pentru speciile protejate definesc foarte clar câteva instrumente foarte importante. Unul dintre instrumente este acela de a interveni, prin eliminare, în rândul animalelor dintr-o specie protejată și motivul pentru care trebuie să întreprinzi astfel de demersuri este acela că pot fi dezechilibre majore în anumite zone, pot fi situații de criză, care altfel nu pot fi gestionate, și, dacă statul nu-și asumă această responsabilitate, creează chiar și pentru specia respectivă o problemă destul de gravă. La ora actuală, când ne gândim – și aici s-a vorbit numai despre specia urșilor –, când ne gândim la specia urșilor, trebuie să știți că, la ora actuală, genetica speciei este destul de slabă, pentru simplul motiv că au fost intervenții fără o abordare științifică necesară, pentru că după o perioadă nu au fost deloc intervenții și atunci specia, la ora actuală, a ajuns în situația în care este suprapopulată, a ajuns în situația în care marea majoritate a urșilor nu reprezintă o valoare genetică serioasă și solidă și s-a ajuns în situația în care, din cauza suprapopulării, există o presiune mare și ei trebuie să intre în zone care deja sunt ocupate: urbanizate, în zone rurale, agricole și așa mai departe.

Ceea ce definește proiectul de lege de astăzi nu este altceva decât instrumentul legal, în spiritul a ceea ce deja chiar Ministerul Mediului, prin Planul de management cu privire la specia ursului, definește, pentru că, dacă lăsăm instituțiile statului fără acest instrument, nu aducem vreun beneficiu speciei ursului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt alte dezbateri.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nemodificat...

La articolul unic și art. 38.... Adoptate.

Rămâne la votul final, pentru mâine-dimineață.

Mulțumesc, domnule președinte. Cât se poate de scurt. Raportul privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară – COM(2018) 28.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a recomandat sporirea eforturilor în direcția standardizării, inclusiv a celei voluntare, a societăților comerciale producătoare din sectorul bunurilor de larg consum, pentru a reduce consumul de materiale plastice, pentru a elimina riscul defectelor de proiectare intenționate și pentru a sprijini repararea, ca alternativă la înlocuirea prematură.

A atras atenția asupra necesității atingerii obiectivelor prevăzute în mod transparent pentru cetățean, fără a spori povara administrativă și mai ales pe cea fiscală.

A recomandat încurajarea ambalării reduse la ceea ce este necesar și scurtarea lanțurilor comerciale alimentare, pentru a scădea în acest mod proliferarea ambalării.

A subliniat necesitatea derulării unor schimburi de experiență și a acțiunilor la nivelul Uniunii, în direcția promovării în sistemele de educație a comportamentului

responsabil în ceea ce privește colectarea selectivă și, mai ales, în direcția promovării unei educații tehnologice în conformitate cu obiectivele economiei circulare.

Opinia, așa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în ședința din 8 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Claudiu Augustin Ilișanu, PSD. Hotărâți-vă! Și apoi doamna Tudorița Lungu.

Prezenta strategie europeană pentru materiale plastice într-o economie circulară este total oportună și necesară, în vederea soluționării unor provocări de mediu privind producția, utilizarea și consumul de materiale plastice.

Strategia va genera o valoare adăugată crescută în Europa și va stimula inovarea, va reduce poluarea cu plastic și impactul negativ al acesteia asupra vieții și asupra mediului.

Având obiective clare, strategia va contribui la atingerea obiectivelor comisiei privind o uniune energetică și o economie modernă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și al resurselor.

Grupul PSD din Camera Deputaților susține această strategie europeană pentru materiale plastice. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Tudorița Lungu, Grupul PNL. Se pregătește domnul Cornel Zainea.

În decembrie 2015, Comisia Europeană elabora planurile de acțiune privind economia circulară, identificând ca problemă majoră materialele plastice. Diminuarea deșeurilor de plastic și a poluării generate de acestea se conturează ca fiind o problemă multifațetată, întrucât are legătură atât cu latura socială, cât și cu obișnuințele individuale.

Utilizarea tot mai intensă a materialelor plastice pentru o plajă tot mai mare de articole agravează din ce în ce mai mult această situație a răspândirii deșeurilor în mediu, mai ales acolo unde nu există o gestionare corespunzătoare.

Deși beneficiile economice ale acestui material sunt incontestabile, marea provocare o reprezintă reintroducerea deșeurilor plastice în lanțul valoric.

Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal votează în favoarea acestei comunicări.

Domnule Cornel Zainea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc și eu să trag un semnal de alarmă. Într-adevăr, în acest moment, în oceanele și mările lumii avem 150 de milioane de tone de plastic. 6% din producția globală de petrol a lumii se transformă în plastic și se estimează că, în 2050, 20% din procent va ajunge în mase plastice. Și mai știm că, anual, 8 milioane de tone de plastic ajung în oceanele planetei.

Grupul USR susține această comunicare și tragem și noi un semnal de alarmă, pentru a promova mai ales reciclarea și prevenirea, pe cât posibil, a folosirii materialelor de mase plastice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu mai sunt.

Mergem la următorul proiect. Este vorba despre COM 32.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară – opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile – COM(2018) 32

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a considerat că, pentru a avea eficiență în aplicare, normele armonizate ar trebui să țină seama de varietatea condițiilor socioeconomice locale și regionale, precum și de cadrul legislativ și instituțional al statelor membre, pentru a evita suprapunerea atribuțiilor.

A subliniat că bunurile importate în Uniunea Europeană trebuie să urmeze același regim, la fel ca cele produse pe teritoriul său, iar Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi pentru a determina adoptarea condițiilor similare și în alte zone.

A considerat că o mai bună armonizare a normelor privind încetarea statutului de deșeu ar putea include un statut intermediar, în care să fie aplicabile o combinație de prevederi care au ca obiect deșeurile și prevederi care au ca obiect produsele cu caracter temporar.

Opinia, așa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în ședința din 8 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Intervenții dacă sunt din partea colegilor? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Următorul COM.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Pachetul privind mărfurile. Consolidarea încrederii în piața unică – COM(2017) 787.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a atras atenția asupra faptului că normele de siguranță, armonizate la nivelul Uniunii Europene, ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar, pentru a evita formarea unei sarcini administrative excesive.

A recomandat extinderea modalităților mai puțin birocratice privind accesul pe piața unică, pentru a include tipuri de produse cu caracteristici relativ omogene și cu o cerere constantă, cum ar fi materialele didactice sau educaționale.

Și-a manifestat interesul de a fi informată cu privire la măsurile pe care Comisia Europeană le prevede pentru a veni în întâmpinarea cerințelor de transparență și de costuri reduse, de parcurgere a procedurilor de conformare și lămurire a neînțelegerilor privind conformitatea în cazurile întreprinderilor mici și mijlocii.

A recomandat ca în calendarul propus pentru măsurile privind instrumentele juridice neobligatorii să fie incluse acțiuni care să fructifice potențialul societății digitale.

Opinia, așa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în ședința din 15 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.

Vă rog, domnule Bârlădeanu. Intervenție, Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia Europeană vizează abordarea în mod cuprinzător a deficiențelor constatate recent în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, pentru a determina o mai bună funcționare a pieței unice europene. Pentru sectorul produselor armonizate se propun în principal accelerarea asigurării aplicării normelor de siguranță comune, la nivelul Uniunii, și o cooperare mai strânsă între întreprinderi și autoritățile responsabile cu asigurarea aplicării legislației, precum și precizarea unui set de competențe pentru autoritățile de supraveghere a pieței.

Considerăm că mai sunt necesare eforturi pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației Uniunii în ceea ce privește accesul pe piață al mărfurilor și recomandăm analizarea obstacolelor cu care se confruntă întreprinderile la început de drum și cele inovatoare, pentru a se asigura că intervenția la nivelul Uniunii este în consens cu evoluția și diversificarea produselor și că există o înțelegere comună a dificultăților cu care se confruntă supravegherea pieței.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei privind Comunicarea 787 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final. Următorul COM.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Finalizarea uniunii piețelor de capital până în 2019 – este timpul să accelerăm ritmul – COM(2018) 114.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a subliniat că România sprijină obiectivul creării uniunii piețelor de capital, ca parte a eforturilor de simulare a creșterii, ocupării și deblocării investițiilor la nivelul Uniunii Europene.

A considerat că dezvoltarea și integrarea piețelor de capital și funcționarea eficace a uniunii piețelor de capital se pot obține prin consolidarea a trei piloni care să se sprijine reciproc: piața unică a uniunii, norme clare și proporționale și o supraveghere eficientă.

A recomandat ca pentru dezvoltarea piețelor de capital și asigurarea competitivității internaționale a Uniunii Europene în domeniu să fie promovată cultura investițională a populației, prin măsuri coordonate la nivelul Uniunii privind educația și prin schimbul de bune practici între statele membre.

A atras atenția asupra faptului că piața unică a Uniunii Europene va beneficia de pe urma apariției unor noi produse, etichete și pașapoarte paneuropene și a sporirii investițiilor fondurilor europene cu capital de risc, în special în condițiile consolidării culturii antreprenoriale.

Opinia, așa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în ședința din 15 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Mergem mai departe. A, domnul Leoreanu! Vă rog, da, acum am văzut. Vă rog, Grupul PNL.

## Mulțumesc.

Grupul deputaților PNL va vota pentru adoptarea prezentei hotărâri, măcar din trei motive: în primul rând, obiectivul creării uniunii piețelor de capital este parte a eforturilor de stimulare a creșterii, ocupării, dezvoltării, dar și a multiplicării și deblocării investițiilor la nivelul Uniunii Europene; de asemenea, consolidarea celor trei piloni – piața unică, norme clare și proporționale, dar și o supraveghere eficientă – va conduce la dezvoltarea, integrarea și funcționarea acestei uniuni a piețelor de capital; de asemenea, măsurile propuse vor stimula investițiile de capital și vor contribui la stabilitatea financiară, dar, în același timp, vor conduce și la partajarea riscurilor într-o mai mare măsură la nivel transfrontalier, dar și la crearea de piețe mai lichide.

Așadar vom susține acest COM.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final.

21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate – PL-x 216/2018; procedură de urgență.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Daniel Robert Marin** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul inițial de act normativ supus dezbaterii se propun, în principal, următoarele: extinderea termenelor de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 ani la 10 ani, pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani; reevaluarea unor situații în care pașaportul simplu temporar se eliberează în termen de cel mult trei zile lucrătoare, prevăzut de lege; reevaluarea tipurilor de documente care urmează să facă dovada situațiilor de urgență care reclamă emiterea pașaportului simplu temporar, în termen de cel mult trei zile lucrătoare; reglementarea posibilității deținerii concomitent a două pașapoarte simple electronice sau a unui pașaport simplu și a unui pașaport simplu electronic, valabile în ambele cazuri.

Prin raportul comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților se propune ca extinderea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic să fie de la cinci ani la 10 ani și să fie valabilă pentru persoane care au împlinit vârsta de 18 ani.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate în forma propusă de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnule Bejinariu, vă rog, prezentați raportul comun – Comisia pentru apărare și Comisia de politică externă.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 11 aprilie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 113 din 21 februarie 2018.

Despre obiectul de reglementare am făcut precizări mai devreme.

În conformitate cu dispozițiile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru politică externă și cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul de lege în ședința comună din 9 mai 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu amendamentele admise, prezentate în anexă, parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Grupul PNL, domnul Raețchi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un proiect cu măsuri utile, pe care îl vom susține – ne gândim la faptul că va duce la o simplificare importantă a birocrației, prin faptul că persoanele care au împlinit 25 de ani vor beneficia de pașapoarte cu o valabilitate de 10 ani și, dacă ne gândim la cozile interminabile din vară de la Pașapoarte, aceste măsuri vor aduce beneficii. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR. Vă rog. Apoi, doamna Cristina Dinu.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Încep prin a vă spune că vom susține această inițiativă legislativă și o vom vota, deși avem o inițiativă proprie

care era anterioară acesteia, este pe ordinea de zi – este vorba despre PL-x 190/2018 –, a fost adoptată prima în Senat, are același text, aproape identic cu PL-x 216/2018 și trebuie să spun că totuși rolul Parlamentului cu toții ar trebui să-l susținem.

Dacă un grup parlamentar vine cu o inițiativă legislativă, iar ulterior ea este aproape identic copiată de Guvern, atunci de ce mai avem nevoie de Parlament?

Deci vom susține, pentru că este o inițiativă bună. Dar solicităm, totodată, ca în perioada următoare, dacă un grup parlamentar... Și legea noastră este susținută de toate partidele și a fost votată în unanimitate în Senat; a fost în ultima fază acceptată de noi, pentru că este o urgență, în sensul în care acei români care sunt în străinătate și vin acasă în vacanță să poată să-și realizeze pașapoartele în perioada următoare. Din acest motiv am acceptat ca procedura să fie regândită în acest fel, dar vom solicita mâine ca pe ordinea de zi, imediat după acest punct, să ajungă și proiectul nostru, PL-x 190/2018, pentru a se vedea conexiunea dintre cele două legi, acceptând că aceea va fi respinsă și aceasta susținută.

Deci, vă rog, o mai mare atenție în acest sens. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Cristina Elena Dinu. Nu este.

Doamna deputat Mirela Furtună.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dați-mi voie să felicit Guvernul pentru inițierea acestui proiect de lege. Este mai mult decât bine-venit.

Chiar dacă prevede mai multe modificări, faptul că va crește perioada de valabilitate a pașaportului simplu electronic, de la cinci la 10 ani, este pentru mine cel mai important.

Vom putea astfel crește calitatea încă unui serviciu public oferit românilor.

Țin să vă reamintesc cozile interminabile la Pașapoarte, care se formează în preajma sărbătorilor și în perioadele de vacanță, în special vara.

Aceste situații, rezolvate de multe ori prin improvizații de moment, au creat nemulțumiri și frustrări că statul român nu poate asigura un serviciu de calitate în această privință.

Adoptând acest proiect se va putea începe un proces de fluidizare a activității de eliberare a pașapoartelor simple electronice și, bineînțeles, vor scădea și costurile eliberării lor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții din partea colegilor? Nu mai sunt.

Avem 28 de amendamente admise. La titlul legii. Intervenții? Nu.

De la 2 până la 20. Dacă sunt intervenții? Nu. De la 21 la 28? Nu.

Rămâne la votul final, mâine-dimineață. Și domnul Tîlvăr. Înțeleg că prezentați dumneavoastră.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să citesc raportul privind proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților...

Partea scurtă...

...redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe care ați menționat-o pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe și pe analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

În principal, Comisia pentru afaceri europene s-a raliat opiniei conform căreia un climat mai favorabil participării la mijloace voluntare de asigurări sociale și prezența unui mediu antreprenorial stabil și consolidat pot reduce solicitările pentru plasele de siguranță de ultimă instanță.

Totodată, comisia noastră a recomandat aprofundarea analizei discrepanțelor dintre statele membre în domeniul propunerii, pentru a decela eventuale cauze ale acestora, situate în afara cadrului juridic, cum ar fi condițiile climatului antreprenorial sau prezența semnificativă a activităților economice specifice zonelor rurale sau montane.

Comisia noastră, domnule președinte, a considerat necesară investigarea în continuare a tendinței de apariție a unor noi forme de ocupare a forței de muncă, diferite de contractele pe durată nedeterminată cu normă întreagă, pentru a determina din timp dacă este necesară o intervenție la nivelul Uniunii sau dacă nu ar fi suficient de asigurătoare contractele generale de drept privat.

Și, în ultimul rând, am recomandat elaborarea unor standarde de transferabilitate sau a unor îndrumări de natură tehnică, pentru a asigura transferabilitatea între sisteme a drepturilor la protecție socială pe planul Uniunii Europene.

Opinia, așa cum a fost adoptată, în unanimitate, de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 15 mai 2018, este, domnule președinte, supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.

Vreau să vă mulțumesc foarte mult.

## Și eu vă mulțumesc. Intervenții dacă sunt?

## Nu sunt intervenții.

## Rămâne la votul final, mâine-dimineață.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Prin promovarea actului normativ se propun modificarea și completarea cadrului legislativ național, în vederea adoptării unor măsuri adecvate, care să optimizeze mecanismul financiar contabil pentru implementarea Programului național de dezvoltare rurală 2014–2020, precum:

– reglementarea mecanismului de derulare a instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului finanțat prin PNDR 2014–2020, potrivit acordului de finanțare negociat cu Fondul European de Investiții;

– posibilitatea pentru beneficiarii PNDR 2014–2020 să restituie prin plată voluntară către AFIR sumele aferente avansurilor acordate și nejustificate în termenele prevăzute în contractele de finanțare;

– clarificarea mecanismului financiar de compensare între APIA și AFIR pentru debitele pe care beneficiarii le datorează celor două instituții;

– includerea unor prevederi suplimentare privind acordarea avansurilor și justificarea lor, ținând seama de particularitățile contractuale ale PNDR și POPAM;

– reglementări privind disciplina financiară;

– completarea cadrului legal aferent mecanismului de finanțare prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Păle, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, prezentați raportul.

Și apoi domnul Oros.

## Raport comun

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării.

## Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 56/2016.

Demersul legislativ se impune pentru implementarea instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, în scopul evitării unor eventuale sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin acordul de finanțare, precum și pentru motivarea unui număr cât mai mare de beneficiari de a accesa fonduri publice nerambursabile alocate pentru realizarea obiectivelor strategice ale PNDR 2014–2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Oros Adrian, de la Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Modificările propuse în acest act normativ sunt necesare pentru a nu mai pierde bani europeni, bani destinați agricultorilor din România, așa cum, din păcate, în ultima perioadă se întâmplă, din ce în ce mai evident.

Este sarcina guvernelor statelor membre să adopte toate actele cu putere de lege și administrative necesare gestionării fondurilor europene puse la dispoziție conform regulamentelor.

Și, dacă discutăm despre perioada 2014–2020, sumele sunt destul de importante. Și mă refer aici la Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, de 8 miliarde de euro, Fondul european de garantare în agricultură, 12 miliarde de euro, și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, 168 de milioane de euro.

Vă reamintesc, stimați colegi, că Comisia Europeană, în august anul trecut, a transmis APIA să aplice disciplina financiară în concordanță cu regulamentele Uniunii Europene.

De asemenea, în noiembrie 2017, România era singurul stat care nu a primit bani prin mecanismul privind alocările din rezerva de criză, neutilizată, destinată fermierilor.

De aceea, pentru a evita riscul dezangajării de alte sume alocate României, Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi.

Mulțumesc.

Da.

Domnul Aurel Căciulă, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

PSD susține acest demers legislativ care facilitează accesarea de fonduri europene rambursabile.

Demersul legislativ se impune pentru implementarea instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, în scopul evitării unor eventuale sancțiuni pentru nerespectarea

obligațiilor asumate prin acordul de finanțare, precum și pentru motivarea unui număr cât mai mare de beneficiari de a accesa fonduri publice nerambursabile alocate pentru perioada 2014–2020.

Da.

Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt alte intervenții. Nu are amendamente. Rămâne pentru mâine, la votul final. Următorul.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului; PL-x 96.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat, e rândul și al dumneavoastră.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se propune menținerea soluției tranzitorii deja reglementate, respectiv finanțarea Oficiului Național al Registrului Comerțului de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.

Intervenția legislativă se impune a fi promovată, în condițiile în care prin Legea nr. 1 din 2007 se menționează că finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente activității Oficiului Național al Registrului Comerțului și Oficiilor Registrului Comerțului de pe lângă tribunale se realizează din fondurile provenite de la Ministerul Justiției și din venituri proprii.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii. Mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Nu sunt amendamente. Rămâne la votul final. Da, mă scuzați!

Da, Comisia juridică, vă rog.

Colegul nostru, domnul Dunava, vă rog. Nu am prezentat raportul. Da.

Raportul nu are amendamente. Corect.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil inițiativa legislativă. În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat. Comisia pentru industrii.

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ciprian Lucian Roșca, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin prezenta ordonanță de urgență se prevede prorogarea cu 18 luni a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163 din 21 iulie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Propunem adoptarea prezentei ordonanțe în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Raportul.

Comisia pentru industrii, cine îl prezintă? Vă rog.

Haideți, domnule coleg, prezentați dumneavoastră raportul. Și...

Cine îl prezintă? Hai, hotărâți-vă!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, transmis cu adresa PL-x 143 din 26 martie 2018.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 17 aprilie 2018 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Da.

Intervenții? Domnul Bumb Sorin Ioan, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest termen de prorogare a fost cerut deoarece Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a reușit, până în 24 februarie, să întocmească Registrul național de certificare în construcții.

Într-adevăr, au apărut trei noi componente în sistemul calității în construcții, și anume: certificarea calității tehnicoprofesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau consultanță în construcții; certificarea calificării tehnico-profesionale a agenților economici care execută lucrări de construcții și perfecționarea continuă a specialiștilor care desfășoară activități de construcții.

La Registrul Comerțului sunt, într-adevăr, 87.000 de firme care au obiect de activitate legat de construcții, dar PNL va vota pentru acest termen de prorogare, cu speranța ca în 18 luni acest registru să fie completat și să nu se poată bloca investițiile care sunt în derulare sau care urmează. Vă mulțumesc.

Domnul Mihăiță Vîrză. Vă rog, domnule deputat, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această lege se instituie sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

Sistemul calității în construcții se aplică în mod diferențiat, în funcție de categoriile de importanță ale construcțiilor, conform regulamentului și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Prin Legea nr. 163/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții au fost introduse trei noi componente ale sistemului calității în construcții, respectiv: certificarea calificării tehnicoprofesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare sau consultanță în construcții; certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări în construcții; perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții dacă sunt? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

26. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei; PL-x 142.

## Guvernul?

Domnul secretar de stat, vă rog, Ministerul Sănătății.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 54/2016 s-au asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, sumele necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor care fac obiectul Programului privind reducerea tuberculozei în România, program implementat de Fundația Romanian Angel Appeal și de autorități ale administrației publice centrale și locale.

Prezentul proiect de lege își propune realocarea sumelor necheltuite din bugetul aferent anului 2016 în bugetul prevăzut pentru a fi utilizat în semestrul I al anului 2018.

Menționăm, de asemenea, că bugetul aprobat pentru Ministerul Sănătății cuprinde și sumele aferente finalizării programului.

Având în vedere cele menționate mai sus, Guvernul susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru sănătate. Vă rog, domnule deputat. Domnul Costel Lupașcu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus dezbaterilor are ca obiect de reglementare realocarea sumelor necesare care nu au fost cheltuite din bugetul aferent anului 2016 în bugetul prevăzut a fi utilizat în semestrul I al anului 2018, care fac obiectul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, cu finanțare nerambursabilă, de la Fondul Global de Combatere a HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu dorește nimeni. Nu sunt amendamente. Vot final, mâine.

27. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile; PL-x 100.

Guvernul?

Doamna secretar de stat.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În esență, prin proiectul de act normativ se propune prorogarea termenului de implementare de la 31 decembrie 2017 până la data de 31 decembrie 2019, pentru a evita riscul dezangajării cheltuielilor pentru proiecte ex-ISPA nefinalizate.

Față de acestea, facem precizarea că susținem raportul comun elaborat de Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi.

Mulțumesc.

## Da.

Raport comun, Comisia pentru industrii, cine? Domnul Vîrză, v-ați pregătit?

Vă rog, raportul.

Raport comun, Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi, domnul deputat Vîrză, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii, în ședința din data de 20 martie 2018, au examinat proiectul, iar membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură, în ședința din 4 aprilie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Bica Dănuț. Vă rog, domnule deputat. Se pregătește domnul Alexandru Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Perioada de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele ex-ISPA în domeniul transporturilor a expirat în data de 31 decembrie 2012, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2014 perioada de implementare a acestora a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2017, autorităților române revenindu-le în continuare obligația îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul memorandumurilor de finanțare privind asigurarea funcționalității și sustenabilității investițiilor, sub sancțiunea declarării ca neeligibile a tuturor cheltuielilor din cadrul proiectelor finanțate care nu au fost implementate și pentru a evita riscul dezangajării.

La finalul anului 2017, unitățile care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, respectiv Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA, gestionau un număr de 33 de proiecte de achiziție publică aferente măsurilor ex-ISPA, opt în sectorul rutier și 25 în sectorul feroviar, atât contracte de lucrări, cât și contracte de consultanță, ce nu au fost finalizate, cu o valoare totală de peste 8 miliarde de lei.

Implementarea proiectelor nu a fost terminată din cauza numeroaselor probleme de natură contractuală apărute între beneficiari și constructori, care au dus la litigii cu o valoare totală de aproape 2,2 miliarde de lei, aflate atât pe rolul instanțelor civile, cât și la nivelul comisiilor de adjudecare a disputelor sau curților de arbitraj.

În acest context, modificarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți, finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi, în sensul prorogării termenului de implementare de la data de 31 decembrie 2017 până la data de 31 decembrie 2019, se impune, pentru a evita riscul dezangajării cheltuielilor pentru proiectele ex-ISPA nefinalizate.

Având în vedere cele prezentate anterior, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege care este supus astăzi dezbaterii.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îl invit pe colegul meu, domnul Alexandru Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți finanțați din fonduri externe nerambursabile.

Măsura propusă nu conduce sub nicio formă, în aplicare, la afectarea dreptului fundamental la garantarea proprietății, nu aduce atingere siguranței în construcții, nu afectează securitatea și sănătatea persoanelor, patrimoniul cultural național și nu afectează normele de protecție a mediului.

Prin finalizarea implementării proiectelor se asigură sustenabilitatea dezvoltării rețelelor de transport în România. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ilie Toma. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

Guvernul României urmărește ca prioritate strategică fundamentală, prin această ordonanță, creșterea absorbției fondurilor structurale și de coeziune.

În acest sens, este necesară implementarea în integralitate a tuturor proiectelor finanțate din fondurile alocate României de Comisia Europeană, pentru a evita riscul dezangajării acestor fonduri.

Programul ISPA, instrument pentru politici structurale preaderare, a reprezentat un instrument de finanțare nerambursabilă care a sprijinit România în vederea alinierii standardelor de mediu și transport la cele ale Uniunii Europene.

Începând cu 1 ianuarie 2007, în baza Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, proiectele ISPA se derulează în baza prevederilor aplicabile Fondului de coeziune, conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1.164 din 1994.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, cu atribuții, între altele, de autoritate de management pentru Programul ex-ISPA, asigură gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de Comisia Europeană României, cât și premisele pentru finalizarea tuturor contractelor din cadrul măsurilor ex-ISPA și atingerea obiectivelor prevăzute în acest scop.

Precizăm că autoritatea de management ISPA a fost preluată de Ministerul Finanțelor Publice, de Ministerul Fondurilor Europene, devenit ulterior Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Prorogarea termenului până la 31 decembrie 2019 se impune deoarece implementarea proiectelor nu a fost finalizată, din cauza numeroaselor probleme de natură contractuală apărute între beneficiari și constructori, care au condus la litigii cu o valoare totală de 2.188.399.000 lei, aflate atât pe rolul instanțelor civile, cât și la nivelul comisiilor de adjudecare a disputelor sau al curților de arbitraj.

Caracterul de urgență rezultă din faptul că neadoptarea măsurilor necesare pentru finanțarea măsurilor ex-ISPA și, implicit, neatingerea obiectivelor măsurilor ex-ISPA conduc la dezangajarea sumelor deja rambursate României și, astfel, la grevarea semnificativă a bugetului de stat.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Benedek, de la UDMR. Vă rog, domnule coleg.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Aici vorbim de 33 de proiecte. Cele 33 de proiecte au avut perioada de implementare 2007–2012, după care această perioadă a fost prelungită până în 31 decembrie 2017 și acum dorim să prelungim până în 31 decembrie 2019.

Întrebarea mea este dacă este un termen realist, având în vedere că de aproape 11 ani n-au fost aceste proiecte implementate? Dar suntem puși în fața unui fapt împlinit.

Deci, dacă nu va trece acest proiect de lege, atunci pierdem mai mult de 8 miliarde.

În condițiile în care votăm această lege, rugămintea noastră, a Grupului UDMR, este să ne încadrăm în acest termen – 31 decembrie 2019.

În concluzie, Grupul UDMR va vota această lege.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Rămâne la votul final, mâine, la ora 12.00.

Următorul.

28. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2018 privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare”; PL-x 140.

Guvernul?

Doamna secretar de stat.

Și apoi domnul Bejinariu, raportul Comisiei pentru apărare.

## Mulțumesc frumos.

În vederea efectuării plății aferente primului contract de tip _letter of agreement_ , încheiat pentru achiziția sistemului de rachete sol-aer cu bătaie mare, conform Legii nr. 222 din 2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, s-a constatat imposibilitatea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor art. 1 alin. (4) privind plata TVA.

Pentru implementarea unor măsuri derogatorii de la prevederile Codului fiscal în domeniul TVA și, implicit, ale Directivei TVA este necesară obținerea în prealabil de România, de la Consiliul Uniunii Europene, a unei derogări de la prevederile Directivei TVA.

Prin urmare, având în vedere că pentru măsurile derogatorii de la prevederile Directivei TVA nu a fost obținută o derogare, este necesară abrogarea acesteia.

Pentru aceste considerente vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii. Mulțumesc.

Da.

Comisia pentru apărare, domnul Bejinariu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege pe care l-ați enunțat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare”, în scopul evitării riscului declanșării unei eventuale proceduri de infringement împotriva României.

Astfel, se propune ca plata TVA pentru bunurile ce vor face obiectul următoarelor contracte de tip LOA, adică scrisoare de ofertă și acceptare, încheiate în baza art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 222/2017, precum și plata TVA aferentă bunurilor ce fac obiectul contractului de tip LOA, încheiat în anul 2017, să se realizeze, potrivit Codului fiscal, la data importului bunurilor, în aceste condiții nemaifiind necesară menținerea altor derogări.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri de redactare și tehnică legislativă.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în procedură de urgență.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în ședința din 18 aprilie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu sunt amendamente.

Rămâne la votul final.

29. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog.

Și apoi domnul președinte Solomon, raportul Comisiei pentru muncă.

Vă rog.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, precum și modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, urmărindu-se în principal corelarea prevederilor actului normativ asupra căruia se intervine cu ultimele modificări aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Guvernul susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă și protecție socială. Mulțumesc.

Domnul Solomon, vă rog, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, prevederi incidente noilor dispoziții introduse de Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în 5 martie 2018.

Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt intervenții. Avem 71 de amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 până la 40? Nu. De la 41 la 71. Intervenții? Nu.

Adoptate. Caracter organic. Mâine, la ora 12.00. Rămâne la votul final.

30. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 135.

Guvernul? Vă rog. Vă rog, Guvernul.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, în vederea transpunerii Directivei 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, în scopul îndeplinirii angajamentelor ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

În acest sens, având în vedere că managementul resurselor de apă reprezintă unul dintre domeniile-țintă care trebuie reglementate, iar, ca o consecință imediată a neadoptării măsurilor stabilite prin prezentul act normativ, sunt afectate, pe de o parte, interesele și obiectivele politicii

de mediu privind conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului acvatic, precum și sănătatea umană și luând în considerare că neaprobarea planurilor de management al riscului la inundații poate duce la imposibilitatea finanțării din fonduri europene a proiectelor privind apărarea împotriva inundațiilor, cu efecte asupra siguranței vieții și bunurilor cetățenilor României, Guvernul României susține adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, trimis cu adresa PL-x 135 din 20 februarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, în vederea transpunerii Directivei 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, în scopul îndeplinirii angajamentelor ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 13 februarie 2017. Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ – nr. 1.281 din 12.12.2016 – și avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului – nr. 4c-6/90 din 28.02.17.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în ședința din 11 aprilie 2018.

Din numărul total de 17 membri ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au fost prezenți la dezbatere 10 deputați.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, conform prevederilor art. 54 și art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, domnul Deleanu Constantin Dan, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2016 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL, doamna Tudorița Lungu. Vă rog, doamnă deputat, dezbateri generale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2016 modifică și completează Legea apelor nr. 107/1996, în sensul armonizării acesteia cu legislația europeană în domeniu, respectiv Directiva 2014/101, directivă care modifică strategia de monitorizare a elementelor calitative care definesc starea apelor.

Totodată, ordonanța vine și stabilește cadrul legal pentru diminuarea efectului negativ al inundațiilor, clarificând art. 76[1] cu privire la faptul că actualizarea planurilor naționale privind managementul riscului la inundații se produce prin hotărâre a Guvernului.

Toate aceste modificări ar trebui să crească și gradul de absorbție a fondurilor europene pentru proiectele ce au ca obiect lucrările de apărare împotriva inundațiilor.

Față de aceste modificări, Partidul Național Liberal își exprimă acordul și va vota pentru acest proiect de lege.

Cornel Zainea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Locuitorii orașului Cape Town, una dintre cele mai mari metropole din lume, au decretat „Ziua Zero”, ziua în care la robinete nu va mai curge deloc apă.

Criza apei a dus la restricționarea consumului la 50 de litri/persoană/zi.

Noi nu suntem în Africa. Am fost înzestrați cu resurse naturale din abundență, însă nu știm să le gestionăm. Și, paradoxal, nici la noi nu prea curge apă potabilă la robinet.

Am întârziat cu doi ani preluarea Directivei europene pentru politica managementului resurselor de apă, deși acest domeniu are o importanță strategică și un impact major asupra mediului și a sănătății oamenilor.

Consecințele sunt grave: lipsa accesului la apă potabilă pentru o mare parte din populație, management al riscului la inundații deficitar și întârzierea absorbției fondurilor europene pentru proiecte indispensabile pentru traiul decent în Europa secolului XXI.

Și, atunci când reușim să atragem aceste fonduri, ele sunt investite adesea ineficient, iar beneficiile nu ajung în final la cetățean.

Aș vrea să atrag atenția în special asupra calității proaste a apei potabile, o problemă de interes major ce mi-a fost semnalată de multe ori în deplasările prin țară.

În orașul Buftea, de exemplu, cetățenii au ajuns să protesteze chiar și în stradă pentru dreptul la apă.

Deși s-au cheltuit zeci de milioane de euro pentru proiectul de modernizare a sistemului de alimentare cu apă a orașului, iar tarifele sunt printre cele mai mari din țară, cetățenii reclamă că apa este chiar mai murdară, imposibil de consumat.

Ministerul Mediului afirmă că totul este în regulă, parametrii de calitate sunt conform normelor în vigoare.

Și a fost nevoie de multe interpelări, pe la diverse instituții, ca să dau de sursa problemei.

Este un adevărat proiect fantomă, fără autorizație de mediu și a cărui recepție nu a avut niciodată loc.

S-a ajuns astfel la o situație dramatică atât din punctul de vedere al poluării mediului, cât și al disperării cetățenilor, care nu pot bea apă de la robinet, deși plătesc bani buni pentru ea.

Domnul Simion Lucian Eduard, Grupul PSD.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege se realizează o punere în acord cu directivele europene – Directiva 2014/101 și Directiva 2000/60 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comună în domeniul apei, în scopul îndeplinirii angajamentelor pe care le are România, în calitate de stat membru.

Motiv pentru care PSD va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Rămâne la votul final.

Și ultimul proiect pentru această seară. Vom continua mâine, la ora 10.00.

31. Proiectul de lege privind precursorii de droguri. Guvernul?

Domnul secretar de stat, Ministerul de Interne.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

În prezent, OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri conține dispoziții cu privire la deținerea, punerea pe piață, importul, exportul și efectuarea de activități intermediare cu substanțe clasificate și neclasificate, inclusiv cu privire la sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării regimului juridic aplicabil.

Din cauza modificării a două regulamente europene incidente, precum și a adoptării unora noi, precum și a unui regulament de aplicare, este necesară modificarea substanțială a actualului cadru juridic în materie, motiv pentru care apare justificată adoptarea unei noi legi în domeniu.

Astfel, prezentul proiect de lege conține dispoziții, în principal, cu privire la desemnarea Agenției Naționale Antidrog în calitate de autoritate națională competentă în domeniu; aspecte legate de acordarea, refuzul acordării licențelor, a licențelor speciale, a înregistrărilor, precum și a autorizațiilor de import-export; obligații în sarcina operatorilor și a utilizatorilor; asigurarea măsurilor de protecție fizică a substanțelor clasificate; indicarea autorităților și a instituțiilor responsabile cu controlul respectării regimului juridic al precursorilor de droguri; contravenții și infracțiuni, precum și competența de urmărire penală, în cazul săvârșirii acestor infracțiuni.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind precursorii de droguri, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Eugen Bejinariu să ne prezinte raportul Comisiei pentru apărare și al Comisiei pentru sănătate.

Nu avem amendamente. Dezbateri generale? Grupul PSD? Domnule Simion, doriți să interveniți? Nu.

Grupul PNL, domnul doctor Stamatian, vă rog.

## Mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind precursorii de droguri.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea regimului juridic al precursorilor de droguri și stabilește măsurile necesare punerii în aplicare, la nivel național, a dispozițiilor cuprinse în regulamentele Uniunii Europene, în domeniul precursorilor de droguri.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate. Comisia pentru apărare, în 11 aprilie 2018, și, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

La ședința Comisiei pentru sănătate și familie din data de 24 aprilie 2018, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din

12 martie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Inventivitatea, capacitatea de cercetare, capacitatea de adaptare în producerea stupefiantelor și a substanțelor periculoase sunt foarte mari în ceea ce-i privește pe cei care beneficiază de pe urma comercializării.

În ultima vreme au apărut pe piață precursori ai unor droguri care au determinat și la nivel european să fie făcute modificări semnificative, care au dus la apariția unui nou cadru legislativ privind acești precursori. Cadru care să cuprindă dispoziții menite să descurajeze deturnarea precursorilor de droguri către fabricarea ilicită a stupefiantelor sau a substanțelor psihotrope.

Este nu numai o datorie ca și România să-și adapteze sistemul legislativ, dar este și în interesul umanității să ne aliniem legislației europene și să votăm o astfel de adaptare a legii.

De aceea, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea Legii nr. 18/2018 privind aceste substanțe. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule doctor. Alți colegi dacă doresc să intervină? Nu mai doresc. Închidem aici ședința noastră de astăzi. Vă mulțumesc.

Mâine-dimineață: 8.30 – declarații; 10.00 – plen; 12.00 – vot final.

Seară bună!

Numai bine!

## **Domnul Eugen Bejinariu:**

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085256]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/29.V.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei