Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 22 mai 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 76.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Marian Pavel și Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Înțeleg că nu.

Ordinea de zi a ședinței a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, ora 17.00 – vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt observații sau intervenții în legătură cu programul propus?

Nu avem.

La punctul 1, secțiunea I...

Nu, iertați-mă.

Înainte de a trece la punctul 1, secțiunea I, avem de prezentat o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice _–_ procedură de urgență;

2. Legea privind piețele de instrumente financiare – procedură de urgență;

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;

4. Legea pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru abrogarea alin. (2) al art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

6. Legea pentru completarea art. 386 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006;

8. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant – procedură de urgență;

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

2. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgență (b87/12.03.2018).

Dacă există inițiator? Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Domnule președinte, vă solicit procedură de urgență. Mulțumesc mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Supun aprobării dumneavoastră această solicitare.

3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 118 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b88/13.03.2018).

Dacă sunt inițiatori prezenți?

Nu avem.

Ca urmare, propunerea legislativă urmează procedura obișnuită.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (b91/13.03.2018).

Dacă există inițiator prezent?

Nu avem inițiator prezent.

Urmează procedura obișnuită.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (b92/14.03.2018).

- Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul senator Țapu-Nazare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Susțin procedura de urgență.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de procedură de urgență.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea art. 22 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b93/14.03.2018).

- Dacă există inițiator prezent. Nu... Da?

Vă rog, poftiți, domnule senator. Microfonul 2.

Susținem procedura de urgență.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră.

7. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 11 iunie Ziua victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești (b107/20.03.2018).

Dacă este inițiator prezent?

Domnul senator Ioan Vulpescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susțin procedura de urgență pentru acest proiect.

Se împlinesc anul acesta 170 de ani de la Revoluția de la 1848, iar 11 iunie este data când, la presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat Proclamația de la Islaz, care va deveni noua Constituție.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Cu 69 de voturi pentru, 9 abțineri, 9 voturi împotrivă, propunerea legislativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgență.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 14 mai 2018, a unei inițiative legislative, respectiv Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (L126/19.02.2018).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–17 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, semnat la Batumi la 11 octombrie 2017 (L245/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Memorandumul de înțelegere va constitui temeiul juridic pentru facilitarea sprijinului logistic în cazul activităților bilaterale româno-georgiene în vederea optimizării utilizării facilităților de instruire din cele două state, planificarea sprijinului națiunii-gazdă pentru operații și exerciții, precum și planificarea și elaborarea unor proceduri comune.

În baza Hotărârii nr. 67 din 20.04.2016 a CSAT-ului, în data de 11 octombrie 2017, reprezentanții Ministerului Apărării din cele două state au semnat memorandumul de înțelegere.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul senator Marcel Vela. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, semnat la Batumi la 11 octombrie 2017.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

În ședința din 15 mai, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere.

Legea este ordinară. Senatul, Cameră decizională.

S-a cerut listă de la grupurile parlamentare.

Punctul 2, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L545/11.12.2017).

Este vorba de o reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 252 din 19.04.2018.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Mariana Moț.

Microfonul 9.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 252/2018 au fost declarate neconstituționale unele articole din propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. (2) din Constituție, care spune că „în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor în acord cu decizia Curții Constituționale”, propunerile ce se află astăzi în fața dumneavoastră au fost adoptate în Camera Deputaților, urmând ca dumneavoastră să vă exprimați votul, având în vedere că acestea sunt obligatorii în raport cu dispozițiile constituționale mai sus citate.

Guvernul susține aceste propuneri. Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cazanciuc Robert.

Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum a exprimat doamna secretar de stat, comisia specială a avut de pus în acord textul Legii nr. 303 cu o decizie a Curții Constituționale – nr. 252 din 19 aprilie. Practic, sunt 11 articole, mare parte din ele, din punctul nostru de vedere, mai degrabă de natură tehnică.

Cele mai importante – m-aș referi doar la două dintre ele – sunt în art. 3, și anume faptul că, la propunerea PSD, am făcut mai clar textul, în sensul că „procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate”, și, de asemenea, am încercat să facem o definiție, credem noi,

în acord cu decizia Curții Constituționale cu privire la ceea ce înseamnă eroare judiciară, un text care, din punctul nostru de vedere, cum spuneam, corespunde exact exigențelor Curții și cu privire la decizia anterioară, și cu privire la ultima decizie, nr. 252.

În consecință, vă propunem un raport de admitere. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt?

Domnul Vlad Alexandrescu, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pe procedură am cerut cuvântul, pentru că aș vrea să vă rog, la propunerea Grupului senatorilor USR, să retrimitem această inițiativă legislativă la comisia specială, termen – luna octombrie 2018, pentru a aștepta raportul, avizul Comisiei de la Veneția.

Dat fiind că este o inițiativă legislativă care reașază statutul procurorilor și judecătorilor în țara noastră, deci privește întreaga arhitectură a sistemului judecătoresc, dorim și credem că e normal să așteptăm acest aviz al Comisiei de la Veneția, care statuează și recomandă statelor membre diverse chestiuni în legătură cu arhitectura puterii judecătorești în statele membre.

Încă o dată, deci propunem retrimiterea la comisie. Termen, luna octombrie 2018.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă, supun aprobării dumneavoastră această solicitare.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Da, domnul senator Dircă. Microfonul 2.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm astăzi în procedură de reexaminare și urmează să dăm încă un vot privind legile justiției. Dar și de această dată se ignoră sistematic și neproductiv amendamentele venite din partea partenerilor noștri europeni, punându-se la îndoială însăși credibilitatea respectării angajamentelor la care România este parte și pe care și le-a asumat prin tratatele semnate.

Mai mult decât atât, ignorăm și vocile a peste 1.000 de magistrați, care au anunțat că există neclarități și ambiguități în lege ce pot fi exploatate în sensuri în care justiția și independența ei să fie afectate.

Raportul de adoptare a legii a fost elaborat astăzi într-o ședință-fulger, care a ținut doar 10 minute. A fost deja pregătit, mai bine spus, fiind o demonstrație de lipsă de transparență și de dezbatere reală a modificărilor operate în urma deciziei Curții Constituționale a României.

În fond, întreaga procedură, așa cum bine știți, prin care legile justiției au fost modificate s-a desfășurat sub o falsă dezbatere, în care argumentele opoziției și ale asociațiilor profesionale au fost ignorate în totalitate. Președintele comisiei speciale, domnul deputat Florin Iordache, astăzi a făcut o declarație prin care ne dovedește cum confundă jocul de rugby cu practicile democratice și transparente ce trebuie să existe în cadrul unui parlament național și prin care un domeniu atât de important suferă modificări de natură să dăuneze viitorului acestei țări.

Domnule președinte și stimați colegi,

S-a făcut o solicitare, v-a fost învederată o solicitare prin care să temporizăm discutarea acestor modificări până la momentul la care urmează să primim un raport din partea Comisiei de la Veneția. Vizita reprezentanților Comisiei de la Veneția este programată pentru datele de 11 și 12 iunie, în cadrul Parlamentului României. Revenim încă o dată cu această solicitare. Haideți să dăm dovadă de bună-credință și să nu ne grăbim prin modificarea acestor legi.

Vă mulțumesc.

Sunt alte înscrieri la cuvânt? Da.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Grupul senatorilor PNL nu poate fi de acord ca ceea ce nu este în regulă să votăm astăzi, așadar vom vota împotriva raportului și împotriva legii.

Asumați-vă dumneavoastră ceea ce faceți. Intrați cu bocancii în justiție și în toate legile din România. Faceți lucrul acesta, votați mai departe ceea ce nu este legal, ceea ce se întoarce pentru dezbatere. Colegii noștri v-au cerut să dezbatem mai clar, să ne uităm mai atent, să vedem ce și cum. Așadar noi nu suntem de acord și vom vota împotriva acestei legi.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Pîrvulescu Eugen pentru luarea de cuvânt.

Domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Dincolo de declarația, de declarațiile politice de puțin mai devreme, spunea domnul senator Dircă că așteptăm niște amendamente propuse de nu știu cine, de undeva din afară. Sigur, lucrurile sunt politice aici, în plen. Numai că în comisia specială oamenii au înțeles foarte clar că noi nu avem de făcut decât să punem în acord textul Legii nr. 303 cu deciziile

Curții. Ca dovadă că astăzi raportul de admitere este fără amendamente respinse.

Adică nimeni din comisia specială nu a venit cu ceva rezonabil care să nu fi fost acceptat. Orice propunere rezonabilă de punere în acord a textului legii cu decizia Curții a fost acceptată, pentru că toți am înțeles că cele 10 articole din Legea nr. 303 sunt puse în acord cu decizia Curții. Nu este nimic care să afecteze, într-un fel sau altul, buna funcționare a sistemului judiciar, ci, din contră, sunt chestiuni, cum spuneam, de natură tehnică, cerute de toată lumea. De aceea astăzi nu avem niciun amendament respins în cadrul acestui raport.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Întrucât legea este organică, votul va fi la ora 17.00.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L149/26.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii, domnul senator Lucian Trufin.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă modifică Legea nr. 17/2014, lege care stabilește măsurile de reglementare a vânzării terenurilor agricole.

Teren agricol – bun național, singurul bun care nu poate fi replicat și multiplicat. De peste 10 ani în România acest bun național a fost folosit cu predilecție în scopuri imobiliare, speculativ. În România s-au vândut până acum milioane de hectare de teren agricol, ajungându-se ca unele terenuri agricole să fie vândute de peste 10 ori.

Când vorbim de teren agricol, nu vorbim doar de agricultură. Vorbim și de mediul rural, vorbim de dezvoltarea rurală, vorbim de satul românesc. Astăzi satul românesc este îmbătrânit și slab populat. Prin modificările pe care astăzi vi le propunem, dăm posibilitatea ca terenurile agricole să ajungă la adevărații fermieri, cei care-l lucrează, cei care sunt legați social de aceste zone, și, bineînțeles, susținem și tinerii fermieri.

Prin clarificarea dreptului de preempțiune și introducerea în categoria preemptorilor atât a tinerilor fermieri, cât și a proprietarilor de teren vecin, prin stabilirea condițiilor pe care arendașii trebuie să le îndeplinească cu privire la domiciliu, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, prin impunerea unei experiențe în activitățile agricole și în același timp să facă dovada veniturilor din activități agricole pentru persoane juridice, se creează premisele asigurării unor șanse reale fermierilor de a avea acces la achiziționarea terenurilor propuse spre vânzare în condiții egale de preț.

Totodată, se stabilesc un termen de 15 ani pentru revânzarea terenurilor agricole, precum și posibilitatea achiziționării acestor terenuri doar de către statul român, prin Agenția Domeniilor Statului, condiție care va descuraja tranzacționarea terenurilor agricole în scop imobiliar.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost semnată de toți parlamentarii PSD, fiind un punct important în programul de guvernare. Această modificare este dorită de către fermierii români și vă propun să o votați.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 8.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează, printre altele, stabilirea dreptului de preempțiune, condiții pentru preemptorii arendași, condiții pentru persoanele fizice și persoanele juridice, criteriile de prioritizare a preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, condiții pentru potențialii cumpărători, atât persoane fizice, cât și juridice, precum și anumite interdicții în ceea ce privește înstrăinarea terenurilor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna senator Doina Silistru, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunități și validări au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a transmis aviz favorabil. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis aviz favorabil, cu amendamente admise.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport.

În ședințele din datele de 20.03 și 15.05.2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului, împreună cu propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, este lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă, legea în ansamblu, intervine pe o piață liberă și de fiecare dată când statul, prin diverse metode, intervine pe o piață liberă, cu siguranță, felul în care se face această intervenție naște discuții.

Baza însă este absolut corectă, pentru că fiecare stat membru al Uniunii Europene a încercat să-și protejeze cea mai importantă resursă, resursa pământul agricol. Această resursă... Cu toate că Uniunea Europeană a decis la un moment dat ca toate țările să fie parte dintr-o piață liberă, capitalul să circule liber, toată lumea să aibă dreptul să cumpere orice, oriunde, oricât, în liniște, frumos, fiecare stat membru a implementat diverse metode prin care să facă aproape imposibilă achiziționarea terenurilor agricole de alți cetățeni decât cetățenii statului respectiv.

Din păcate, România s-a trezit cam târziu și această trezire la realitate a venit în momentul în care milioane de hectare deja sunt deținute de societăți cu un spate... un capital incert și acest lucru în niciun caz nu este în beneficiul agriculturii românești. Modificările propuse de minister sunt bine-venite, mai ales forma în care ele au ajuns acum în raportul favorabil.

Am o singură reținere, cea care se referă la plafonarea beneficiilor în urma acestor prevederi legale, dacă pot să formulez în felul acesta.

A ajuta un tânăr fermier, nelimitat, să cumpere teren agricol oriunde, beneficiind de acest drept de preempțiune, este incorect. Tânărul fermier din Constanța, dacă se trezește prin voia bunului Dumnezeu cu 10 milioane de euro în cont, poate uza de acest drept de preempțiune și poate să cumpere teren agricol oricând și oricât, beneficiind încă o dată de acest ajutor, sprijin din partea statului român oriunde în țară. Este, poate, singura modificare care trebuia făcută și colegul meu o să susțină la amendamente respinse acest amendament depus de UDMR.

Încă o dată, a proteja pământul agricol din România este o obligație a statului și a Guvernului, a ajuta tinerii fermieri, vecinii, a ajuta arendașii să cumpere teren, beneficiind de drept de preempțiune, este o obligație a statului român, în același timp, este o obligație a noastră, a tuturor, să găsim forme..., să găsim un sistem care este în același timp și echitabil, și corect.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Dircă. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Deși această lege pe care urmează... pe care o discutăm în acest moment și urmează s-o votăm în curând pornește de la un principiu bun, reglementările propuse prin această lege, din păcate, impactează foarte mult cu reglementările unor alte legi organice.

Principiul de la care s-a pornit aici cred că este unul bun, dar, așa cum a spus și colegul meu, această intervenție legislativă este tardivă în acest moment și ea nu va mai produce efectele dorite.

Vreau să vă pun în vedere câteva situații. Noi am încercat să discutăm și în cadrul Comisiei juridice, însă s-a discutat pe repede înainte și ni s-a recomandat ca eventualele modificări pe care le dorim să mergem să le discutăm la Camera Deputaților.

În acest moment avem, pe de o parte, zonele din jurul... limitrofe orașelor care sunt afectate de o lege care privește dezvoltarea metropolelor și aici, sigur că da, orașele, de cele mai multe ori, sunt înconjurate de terenuri care se află în circuitul agricol, dar ele sunt destinate dezvoltării orașelor, pentru a evita supraaglomerarea care se regăsește în marile orașe din România și pentru care, recent, țara noastră a fost trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza

calității aerului pe care cu toții îl respirăm în aceste mari orașe în care trăim.

Pe de altă parte, tot această lege impactează și aduce un deserviciu Legii nr. 165/2013 privind urgentarea procedurii restituirii terenurilor preluate abuziv de către stat, și anume acolo avem prevederi care ne spun așa: că beneficiarii de despăgubiri vor primi puncte, iar cu punctele respective vor putea să cumpere terenurile deținute în proprietate de Agenția Domeniului Statului. Deci iată că anumite persoane vor putea să vină să cumpere exact de la titularul acestor terenuri, care, într-un final, va fi Agenția Domeniului Statului.

Pe de altă parte, vom încuraja aceste vânzări. Ele nu pot fi blocate prin această lege. Vă prezint o situație ipotetică în care eu am un teren agricol pe care l-am moștenit de la bunicii mei, merg, fac un contract de împrumut cu o persoană, cu un terț, iar terțul respectiv vine și mă execută pe oricare bun din patrimoniul meu dorește, și probabil că dumnealui se va îndrepta împotriva acelui teren agricol, și iată cum dispozițiile acestei legi pot fi eludate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Gheorghe Baciu. Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea pusă în discuție astăzi are importanță mare, mare de tot. Așa cum se menționa și de către inițiator, mai ales impactul cel mare va veni și în mediul rural, unde, desigur, sunt cele mai multe terenuri care fac obiectul acestei legi.

Acum se caută să se repare ceva care a fost la voia întâmplării până acum. Se spune de unii, care au luat cuvântul mai înainte, că e cam târziu. Însușesc parțial acest lucru, dar, decât niciodată, mai bine acum. Trebuie să facem câtuși de cât lumină aici.

În Comisia de agricultură, în care... din care fac parte, au fost discuții, nu întotdeauna pe tonul cel mai prietenos, între noi, membrii comisiei, dar, până la urmă, s-a ajuns să se însușească un anumit punct de vedere. Astfel, în comisie votul majoritar a fost pentru ca la această lege să venim cu un aviz pozitiv aici și s-o trecem prin Camera noastră.

Am votat pentru datorită faptului că argumentele pe care le-am avut, atât noi, unii din opoziție, cât și alții de la putere, în comisie au fost privite cu responsabilitate de către comisie și însușite așa cum trebuie...

Deci s-au schimbat la un moment dat. Dacă Agenția Domeniilor Statului era undeva prima la drept de preempțiune pentru dobândirea acestor terenuri, acum este cam la coada listei de preemptori și nu mai poate să intre direct acolo. Și, sigur, s-a introdus în comisie, cu gând bun și corect, ca și tinerii fermieri să poată să dobândească anumite terenuri în..., uzând de acest drept de preempțiune atunci când este vorba de vânzarea terenurilor respective și, sigur, să nu mai dea năvală chiar toți din afara granițelor și să intre în proprietatea terenurilor respective și, în acest fel, să păstrăm oarecum, cât se poate păstra, intact, acest bun național, să fie folosit în scopul, în primul rând, al producerii de produse agricole, care, apoi, să iasă în piață la prețuri accesibile și nu întotdeauna, atunci când intrăm în supermarket, să vedem că toate produsele agricole, toate, în afară de cele românești, sunt expuse și ale noastre nu se găsesc nicăieri.

Sunt pentru această lege și noi vom vota aici, sigur, rămânând să mai discutăm și amendamentele respinse.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Vlad Alexandrescu, microfonul central.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dat fiind că este o inițiativă legislativă de mare interes și de importanță și dat fiind și cele pe care le aflăm de la colegul meu domnul senator George Dircă, și anume faptul că în Comisia juridică nu s-a discutat suficient despre conținutul acestei legi, deși Comisia juridică este coraportoare și ar fi trebuit să se întâlnească cu comisia, cu membrii Comisiei de agricultură, propun... Vă rog să fiți de acord să propun retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, și, în același timp, domnule președinte de ședință, prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile, pentru că ar avea adoptare tacită pe data de 22 mai și ar fi păcat să ratăm această oportunitate din discuție, mai ales că, dacă ar interveni amendamente importante la Camera Deputaților, după cum știți, s-ar încălca principiul bicameralismului și ar trebui să se întoarcă iarăși prin procedură constituțională la noi și ar fi un timp mult mai lung. Așa în două săptămâni avem timp să ne...

Vă mulțumesc, domnule senator.

...să ne lămurim și să dăm o lege corectă. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Precizare: termenul de adoptare tacită se împlinește chiar astăzi.

- Eu totuși supun aprobării plenului solicitarea

- dumneavoastră de retrimitere.

-

- Nu s-au aprobat retrimiterea la comisie și prelungirea

- termenului.

- Ca urmare ne întoarcem la dezbateri.

- Întreb dacă mai sunt luări de cuvânt pe acest subiect. Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

- Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu

- amendamente admise și amendamente respinse.

- Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

- Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute

- în plen?

- Da?

- Vă rog. Domnul senator Császár – da? – Károly Zsolt. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

La punctul marginal 3, la alineatul (1) al articolului 4[1] , după litera b) se introduce o literă nouă, litera c), cu următorul cuprins: „c) nu are în proprietate mai mult de 500 de hectare de teren agricol”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte amendamente care se susțin în plen dintre cele respinse?

## Nu.

Întrucât mai sunt 2 minute, votul va fi după ora 17.00, mergem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L207/10.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 9.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 în sensul introducerii unor noi dispoziții prin care să se reglementeze situația juridică a terenurilor situate în intravilanul localităților pe care sunt amplasate construcții ale cooperativelor de producție, asociații intercooperatiste, cooperativele de consum.

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat, dar reprezentanții Agenției Naționale pentru Cadastru și ai ministerului au fost prezenți și nu avem observații asupra raportului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului...

Mulțumesc.

...doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Suntem la ora 17.00, ca urmare o să dăm votul pe această lege acum.

92 de voturi pentru, 3 abțineri, 11 voturi împotrivă. Raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

Listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Propunerea legislativă a fost adoptată. Listă pentru grupurile parlamentare.

Revenim la votul asupra legilor organice care au fost dezbătute astăzi și săptămâna trecută.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L149/26.02.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Listă pentru grupurile parlamentare.

Punctul 3... Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L545/11.12.2017).

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării, cu amendamente admise.

Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

**Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Procedură.

Legea a fost adoptată.

## **Din sală:**

Listă.

Imediat. Listă pentru grupurile parlamentare. Pentru explicația votului, domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aceasta a fost una din cele trei legi ale justiției care a suscitat protestul a sute de mii de oameni.

Grupul senatorilor USR a votat împotrivă, pentru că, sfidând pe experții Comisiei de la Veneția, care s-au anunțat la noi în țară pentru data de 11–12 iunie, 13 iunie, Senatul nu a avut răbdarea de a aștepta avizul acestei comisii și s-a grăbit să facă legea pe teritoriul României, așa cum s-a priceput el, nesocotind avertismentele pe care le-am primit în chip repetat.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Întrebare: cine ar trebui să facă legea pe teritoriul României dacă nu Parlamentul?

Mergem la punctul următor al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (L146/26.02.2018).

Dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 16.05.2018.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Acesta a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere.

Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

Punctul următor, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (L260/2.05.2018).

Dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 16.05.2018.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse, ce nu au fost susținute în plen.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice; Senatul, Cameră decizională.

Următorul punct pe ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L392/2017/11.05.2018).

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării, cu un amendament respins. Amendamentul respins a fost supus votului și nu a fost adoptat.

Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 33/27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauză publică (L232/16.04.2018).

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 16.05.2018.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Listă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Listă. Se solicită pentru grupurile parlamentare.

Mergem mai departe cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale (L194/10.04.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 16.05.2018.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Lege organică; Senatul, Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Ne întoarcem la punctul 5, Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea Depozitului electronic național al lucrărilor științifice (L96/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog. Domnul deputat?

Vă rog să veniți la microfonul 7.

## **Domnul Adrian Claudiu Prisnel** _– deputat_ **:**

Buna ziua!

Sunt Adrian Prisnel, sunt deputat USR de Dolj.

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România trebuie să devină o societate a cunoașterii, o societate care generează, diseminează și face accesibilă membrilor săi, prin tehnologie, cunoaștere care duce la dezvoltarea economică și socială.

Accesul liber la cunoașterea științifică, în special la cea care beneficiază de fonduri publice, reprezintă un deziderat din ce în ce mai important.

Statele dezvoltate au înființat deja depozite și registre electronice care fac accesibile specialiștilor, precum și unui public cât mai larg rezultatele cercetării.

Legea pe care vă propun s-o votați astăzi este despre înființarea unui astfel de depozit național al lucrărilor științifice.

Suntem datori să facem un astfel de depozit și în România, dacă dorim să trăim într-o societate a cunoașterii. Dacă împiedicăm accesul la cunoaștere, vom pierde competiția globală, vom deveni un stat eșuat.

A existat și există inițiative care încearcă să rezolve această provocare. Acest proiect de lege valorifică încercările precedente, dar mai ales experiențele altor state și universități care au creat deja depozite academice instituționale cu acest liber.

Care vor fi efectele? Legea favorizează legăturile între cercetători, contribuie la creșterea prestigiului comunității academice, crește calitatea lucrărilor științifice și descurajează plagiatul.

România se confruntă cu o rată crescută a cazurilor de furt intelectual. Multe dintre lucrările științifice realizate nu aduc valoare adăugată, susținerea lor fiind, de multe ori, o formalitate. Publicarea ar putea reprezenta o motivație pentru autori pentru a crește calitatea lucrării științifice și a preveni plagiatul.

Am ascultat obiecțiile dumneavoastră și le-am integrat în acest proiect de lege. Nu trebuie să ne fie frică de transparență. Depozitul național al lucrărilor științifice poate deveni o trezorerie a cunoașterii pentru România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat, din Ministerul Educației Naționale, Petru Andea, microfonul 10.

Sau 9? Cât este? 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să spun de la bun început că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având mai multe argumente în acest sens. Spre exemplu, nu intră în atribuțiile Bibliotecii Naționale să evalueze dacă tezele de doctorat sunt sau nu sunt originale, întrucât legea prevede procurarea unui soft antiplagiat prin care Biblioteca Națională să stabilească dacă lucrările au fost sau nu plagiate.

Mai mult, Biblioteca Națională nu poate fi mandatată să aplice sancțiuni, mergând până la retragerea titlului științific dobândit ca urmare a lucrărilor respective, de asemenea, nu se pot prevedea acțiuni de control, ca să spun așa, al Bibliotecii Naționale în universități.

Ca urmare sunt suficiente argumente, trecând peste o redactare superficială a proiectului de lege, în care sancțiunile se aplică numai universităților sau, mă rog, celor care au susținut lucrări științifice, uitându-se că se referă și la institutele de cercetare științifică ce, de asemenea, elaborează și lucrări științifice pe care le depun la Biblioteca Națională.

Ca urmare susținem raportul comisiei de specialitate care propune respingerea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Pop Liviu Marian.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt.

Domnul senator Vlad Alexandrescu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o lege pentru transparentizarea activităților științifice, a rezultatelor cercetării, care, deseori, sunt îngropate în reviste greu accesibile, din păcate. Este o lege pentru transparentizarea lucrărilor de doctorat. Se știe că, la ora actuală, lucrările de doctorat sunt greu accesibile în biblioteci, deși ar trebui să fie accesibile. Este o lege care scoate la lumină, de fapt, toată activitatea de cercetare, începând cu școlile doctorale și până la colectivele de cercetări din institutele academiei sau ale institutului..., ale Ministerului Cercetării, Autorității pentru Cercetare.

Este o lege care îi aduce la lumină toată producția științifică românească și o face accesibilă, inclusiv din străinătate, dând posibilitatea unor cercetători care locuiesc la Târgoviște, la Suceava, la Bacău, chiar și în Alexandria, Alexandria, să fie cunoscuți în străinătate prin lucrările lor, dat fiind că ele vor fi..., aceste lucrări vor fi la un click distanță de întreaga comunitate științifică internațională.

Este o lege care îi aduce, de fapt, pe toți cercetătorii români pe același plan de notorietate și de vizibilitate și oferă, de fapt, enorma șansă tuturor de a fi cunoscuți în funcție de merite și de rezultate.

Credem noi că este o lege bună. Este o lege în favoarea cercetării din România. Este o lege care, cu costuri foarte mici, face ceea ce nicio editură nu poate face, și anume să aducă pe calculatorul oricărui utilizator din această lume rezultate ale cercetării de pretutindeni din România.

Este o lege în care credem mulți și pe care vă invităm să o votați.

Mulțumim.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Șerban Valeca, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Cred că inițiatorul nu știe cum funcționează cercetarea românească și cercetarea mondială.

Deci, în primul rând, în legea română, dacă ar fi citit-o, Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, ar fi văzut că institutele și centrele de cercetări sunt proprietare ale rezultatelor. Ele pot să le vândă de la un leu la miliarde, deci prin aplicații cu agenți economici. Totodată, ele le pot transfera și fără niciun ban, cu aprobarea ministerului de resort.

În privința... Pentru că nu tezele de doctorat sunt adevărate lucrări științifice, ci programele naționale de cercetare-dezvoltare și inovare I, II și III, unde sunt rezultate foarte multe pe plan economic.

Deci privarea institutelor de aceste surse de finanțare din aplicații, ceea ce dorim de fapt să se întâmple și în România, pentru că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, dacă ne gândim numai la cercetarea din domeniul umanist, va face să îngroape cercetarea.

2. În nicio țară din lume nu există așa ceva. Există fonduri, într-adevăr, cum există fondul de carte – da? –, cum sunt lucrările, revistele unde se publică lucrări cu ISBN sau reviste cotate ISI, unde autorii, într-adevăr, pot da și gratis lucrările respective, dar crearea unui asemenea monstru n-aduce decât ca toate rezultatele cercetării românești să fie accesibile celor care au bani să le aplice.

Deci noi nu putem susține un asemenea demers care este și unic în lume, să punem toate rezultatele din cercetarea românească public.

De aceea noi vom vota împotrivă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aș pleda pentru argumentele care s-au adus aici pentru a nu vota această inițiativă legislativă și am să și adaug câteva.

În legislația actuală există suficiente pârghii care întăresc responsabilitatea conducătorului de doctorat și al universității în care se elaborează teza. Eu nu cred că postteză, deci în momentul în care teza a fost gata, a trecut prin toate procedurile, a obținut autorul titlul de doctor, mai contează dacă ea nu a fost corectă în elaborarea ei. De aceea poate și în viitoarea Lege a învățământului vom adăuga în plus elemente care să securizeze originalitatea rezultatelor științifice dintr-o teză de doctorat.

În al doilea rând, așa cum s-a spus aici, sunt foarte multe rezultate științifice care nu au fost încă protejate prin brevete și e foarte greu să le expunem în viața publică, pentru că nicio țară, într-adevăr, nu face lucrul acesta.

De aceea cred că actuala formulă prin care doctorandul este obligat să anunțe și universitatea să anunțe susținerea publică și acolo să poată participa oricine care să ridice problemele legate de teză – teza este cu acces liber înaintea susținerii ei – și multe alte pârghii care există în lege cred că sunt suficiente pentru securizarea și pentru întărirea menținerii până la urmă și a securizării rezultatelor din cercetarea științifică românească.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Goțiu, microfonul 2.

## Bună ziua!

Eu doar semnalam că au fost doi senatori din partea aceluiași grup. Nu avem nimic împotrivă, am mai arătat și altădată că suntem de acord cu acest lucru, dar aș dori ca și atunci când pe alte legi există o astfel de solicitare să se respecte și în cazul altor grupuri.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă.

Dacă mai sunt intervenții pe subiectul în dezbatere? Înțeleg că nu.

Stimați colegi, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Punctul 6, Proiectul de lege – Legea manualului școlar (L1/29.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule secretar de stat Petru Andea, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa aparține Guvernului. Ca atare, fără îndoială că susținem acest proiect legislativ. Aș vrea să spun că el reglementează modul în care se elaborează manualele școlare, desigur, printr-o competiție între colectivele de autori, cadre didactice, modul în care se evaluează aceste manuale și, desigur, în final, modul în care se stabilesc manualele de bază.

Doar subliniez faptul că nu este vorba de un manual unic. Pentru fiecare disciplină se au în vedere mai multe manuale de bază, care să fie selectate prin contribuția Institutului de Științe ale Educației și a Comisiei de examinare și evaluare din Ministerul Educației.

Fără îndoială că susținem proiectul de lege, pe care îl considerăm oportun pentru a rezolva în mod eficient problema editării și ajungerii la timp a manualelor școlare, la început de an școlar, pe băncile elevilor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Pop Liviu Marian, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul a șapte ședințe, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul

de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da. Domnul...

Doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cred că sistemul de învățământ are o lege care, după opinia mea, va atrage în viitor o selecție mai corectă a manualelor și, ca urmare, de aici, un învățământ care să crească în performanță.

Este pentru prima dată când prin lege se introduc criterii de evaluare a manualelor, criterii care țin seama și de compatibilitatea cu programa analitică, și de criteriile pedagogice care presupun adaptarea manualului la vârsta pe care o are cel școlit și, sigur, nu în ultimul rând, criteriile care țin de corectitudinea conținutului științific al fiecărui manual. De aceea cred că votul dumneavoastră de astăzi va aduce un plus sistemului național de învățământ.

Vă mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Avem o altă perspectivă față de cea arătată de doamna ministru anterior. În ciuda pozițiilor publice ale reprezentanților celor de la catedră, ale reprezentanților elevilor și părinților, ale celor care activează pe piața liberă a editurilor din România, așadar în ciuda oricăror argumente logice, textul Legii manualului unic a ajuns în plenul Senatului într-o formă similară celei care a trecut de Cameră, cu câteva modificări de nuanță.

Manualul unic devine realitate. Da. E drept, am primit marea șansă la cele trei variante la fiecare programă școlară, față de forma inițială a proiectului, dar monopolul este tot la minister și decizia este în continuare la altcineva, nu la cel care predă efectiv la clasă.

Legea educației a dat libertatea până acum persoanei de la catedră să aleagă dintr-o varietate, dintr-o ofertă de manuale și auxiliare, conform Legii educației. Și citez acum:

„Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor în baza libertății inițiativei profesionale acele manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educației Naționale care vor fi utilizate în procesul didactic.”

Nu mai putem vorbi despre această libertate. Așadar, înainte de amendamente legate de formă, de modul punerii în practică, noi contestăm principiul care stă la baza acestei reîntoarceri în timp în materie de educație. Contestăm esența acestei inițiative, care nu are legătură cu vreun principiu folosit în statele europene. Noi așteptam de la această lege principii pe care se bazează un învățământ modern sau măcar principii noi în educație, un nou tip de organizare.

De menționat că Ministerul Educației le-a cerut deja profesorilor să rescrie manualele. 151 de manuale au fost depuse la minister, pentru un număr de 82 de discipline, aferente claselor I–IV, dar nu știm în baza cărei legi. Aceasta pe care o votăm astăzi?

La fel de important: prin această lege se elimină orice fel de concurență, este afectată grav libera concurență, se aduc prejudicii și Legii privind combaterea concurenței neloiale.

PNL a votat împotriva manualului unic în Camera Deputaților, a sesizat Curtea Constituțională în privința înființării societății Editura Didactică și Pedagogică – SA, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică”, și va vota împotriva manualului unic și aici, în Senat.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Mihai Goțiu, microfonul central.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Ceea ce sunteți invitați să votați astăzi este să legalizați un abuz al Ministerului Educației. Aici este Ordinul nr. 5.645, atenție, datat pe 12 decembrie 2017, prin care se aprobă metodologia de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar pe anul 2018–2019.

Acesta este o copie după un răspuns primit de la Ministerul Educației Naționale, prin care, pe data de 28.12.2017, adică la două săptămâni după ce începuse și fusese publicată metodologia, sunt anunțat: „Elaborarea manualelor școlare de clasa I, a II-a și a VI-a, necesare anului școlar 2018–2019, se va realiza după intrarea în vigoare a Legii manualului școlar”, cea pe care o votăm astăzi. Așadar, la două săptămâni și jumătate după ce se publicase metodologia, ni se spunea că manualele se vor realiza după metodologia pe care o vom adopta noi în Parlament.

Stimați colegi, această metodologie există pe baza nu știm cărei legi. A început selecția de manuale, s-a solicitat

trimiterea de manuscrise pentru acest an școlar 2018–2019. S-a amintit de cele șapte ședințe în care am discutat. S-au amintit criteriile pe baza cărora se vor elabora manualele școlare, sunt criterii acceptate până la urmă în comisie, dar nu se vor aplica aceste criterii. De ce? Pentru că, în urma acestor ședințe, până la ultima ședință, ultimul articol, articolul 11, prevedea ca, în termen de 30 de zile – în discuțiile din comisie se acceptase termenul de 60 de zile – de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației Naționale va adopta Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale. La ultima ședință, la propunerea domnului președinte, acest termen de 60 de zile acceptat a fost anulat. De ce? Pentru a acoperi faptul că deja aceste manuale se elaborează, pe o metodologie publicată încă din luna decembrie a anului trecut.

Așadar, stimate colege și stimați colegi, ceea ce faceți acum aici este să legalizați minciunile și abuzurile legate de elaborarea manualelor; pentru anul 2018–2019 nu se vor aplica aceste criterii de care ne spunea doamna colegă, tocmai prin acest ultim amendament.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Hadârcă Ion, microfonul central.

## Stimați colegi,

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru învățământ, am participat la acest lung și interesant șir de dezbateri în jurul proiectului de lege a manualelor școlare, a manualului școlar, și vreau să spun că au fost niște dezbateri foarte liberale, foarte deschise, deși au rămas unele divergențe care nu au fost soluționate, dar mi s-a părut că am găsit, pe problemele centrale, am găsit limbă comună. Bineînțeles că dezbaterile aveau tendința să fie întinse până la infinit și trebuia de tras o linie. Venind cu acest proiect în fața Senatului, eu cred că și comisia, și membrii, fiecare în parte, și-au achitat în mod demn datoria. Până la urmă, este mai bine să începi un an școlar cu manuale decât fără, așa cum, de mai multe ori, am auzit că s-a întâmplat și aceasta este esența majoră a acestei legi absolut necesare.

Grupul parlamentar al ALDE subscrie și susține acest proiect important pentru sistemul de învățământ național. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe președintele comisiei, domnul senator Pop Liviu Marian. Microfonul central.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În fapt, legea face trei lucruri: responsabilizează Ministerul Educației dacă nu ajung manualele la timp, asigură pentru fiecare disciplină maximum trei manuale școlare, ba, mai mult, dacă nu depune nimeni proiect de manuale școlare, ministerul poate să facă manualul școlar, și introduce un element nou, manuale școlare pentru toți cei care au deficiență de vedere, ceea ce până acum nu se făcea în sistemul de învățământ din România.

Înțeleg dorința aprigă a PNL-ului, prin vocea unei colege a lor, deputat, care a spus în Comisia de educație de la Camera Deputaților că PNL-ul face orice poate ca elevii să nu aibă manualele în 10 septembrie pe bănci...

De aceea... Mă aștept și la alte... Luați înregistrările din Comisia pentru educație și o vedeți pe distinsa dumneavoastră colegă cum a enunțat exact cum am spus eu: „Vom face orice e posibil ca elevii să nu aibă manualele în 10 septembrie.”

De aceea eu sunt convins că, odată cu această lege, toți elevii din România, indiferent că sunt în mediul rural, mediul urban, că sunt la școli de centru sau de periferie, vor avea la timp manualele, manuale de calitate pe care, repet, Ministerul Educației Naționale are obligația să le pună la timp la dispoziția elevilor și profesorilor.

Vă mulțumesc anticipat pentru votul „pentru”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

În aceste condiții, pentru că s-au exprimat toți cei care au dorit, declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Lege organică, Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Domnule senator Goțiu, microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Amendamentul pe care doresc să-l susțin este de la punctul marginal 14 și are legătură exact cu ceea ce am spus și în luarea de cuvânt.

Deci vă solicit să votăm acest amendament, pentru că doar prin acest amendament noi ne vom asigura că manualele care o să apară în această toamnă vor avea la bază această lege și criteriile pe care le-am discutat în Comisia de învățământ, și nu altele...

Vă rog să susțineți amendamentul.

Așadar amendamentul este la art. 11: „În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației Naționale pune în dezbatere publică și adoptă Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.”

Este o formă prin care evitați să legalizați abuzul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Listă!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

71 de voturi împotrivă, 27 de voturi pentru, nicio abținere. Amendamentul nu a fost adoptat.

Mergem mai departe. Listă de vot pentru grupurile parlamentare.

75 de voturi pentru, două abțineri, 23 de voturi împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule Goțiu, dacă aveți explicația votului, foarte pe scurt.

Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimați colegi, ceea ce ați votat astăzi nu va asigura calitatea manualelor școlare pentru anul 2018–2019, ci doar veți legaliza minciunile și abuzurile legate de modul în care acestea au fost elaborate. USR a votat împotriva acestei legi pentru că ne gândim cu adevărat la viitorul copiilor României și, mai ales, la educația lor.

De asemenea, solicităm și listă de vot.

Domnule senator Liviu Pop, explicația votului.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc pentru vot.

Adio, baroni ai manualelor!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem la punctul 7, Proiectul de lege privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere (L189/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Laurențiu Neculaescu, de la Ministerul Mediului.

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule...

...pentru Legea manualului.

Vă rog, domnule secretar de stat Neculaescu.

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului susține raportul de adoptare a proiectului de lege supus spre dezbatere plenului Senatului. Mulțumesc.

Vă rog.

Stafful, nu funcționează microfonul 8!

Mulțumesc.

Ministerul Mediului susține raportul de adoptare a proiectului de lege supus spre dezbatere plenului Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi avem un proiect care are ca obiect transpunerea în legislația națională a unei directive europene, respectiv Directiva nr. 2.193/2015 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere, în vederea stabilirii unor norme pentru controlul emisiilor în aer.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, la fel și Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene, iar la ședința din 15.05.2018 membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Coliban Allen pentru prezentarea raportului.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect? Domnul Allen Coliban. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Salutăm cu toții această transpunere de directivă și o considerăm foarte utilă, mai ales că vorbim despre un capitol la care România, iată, are probleme mari. Săptămâna trecută a anunțat Comisia Europeană că a trimis România în justiție pe problemele de calitate a aerului, motiv pentru care, deși susținem și suntem pentru această lege, vrem să tragem două semnale de alarmă.

Solicităm un răspuns în scris din partea Guvernului cu privire la depășirea termenului de transpunere, pentru că termenul de transpunere a acestei directive era 19 decembrie 2017. Iată, suntem la cinci luni și cinci zile după acest termen... Și trei zile, scuze!

Al doilea semnal de alarmă se referă la cuantumul sancțiunilor, pentru că sancțiunile pentru nerespectarea acestor prevederi încep de la 20.000 de lei, deci undeva... sub 5.000 de euro. Considerăm că, dată fiind gravitatea acestor aspecte și dat fiind specificul acestor activități, vorbim de instalații medii de ardere, putere sub 50 de megawați, considerăm că este o problemă majoră care... Și nu dorim ca sancțiunile să devină un cost inclus în planul de afaceri, ci dorim să fie adaptate astfel încât să preîntâmpine orice abateri, mai ales că pe această problemă un eventual infringement ne costă până la 200.000 de euro pe zi.

Cam acestea ar fi semnalele de alarmă. Sper să le preia ministerul, Guvernul și să fie modificate aceste lucruri, îmbunătățite, în cadrul dezbaterilor de la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Procedură.

Da, pe procedură, vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că a fost un vot pe Legea nr. 303. Eu am ajuns de două minute aici, nici nu am semnat prezența, nici nu am luat cartela și înțeleg că figurez că am votat „pentru” la Legea nr. 303.

Vă rog să rectificați și să faceți ce trebuie făcut. Vă mulțumesc.

Rog stafful să verifice dacă mai sunt alte situații de acest tip și dacă susținerea făcută aici este corectă.

Până se face verificarea, vă rog să fiți de acord să mergem mai departe cu ordinea de zi.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2013 a energiei electrice și a gazelor naturale (L210/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Marin Gheorghe, microfonul 6, din partea inițiatorilor.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă propune modificarea, în principal, a procedurilor și activității de accesare, racordare și extindere a rețelelor de gaze naturale.

Am plecat de la greutățile pe care le întâmpină în special autoritățile locale atunci când doresc să se racordeze la rețeaua de gaze naturale sau să o extindă pe cea existentă.

Principalele modificări care au fost introduse în această inițiativă se referă la obligativitatea operatorului de distribuție și a operatorului de transport de a nu..., de a accesa la racordare de sistem și, de asemenea, obligația acestuia să asigure extinderea sistemelor de distribuție în zona acoperită de contractul de concesiune. De asemenea, solicitantul, adică UAT-ul, poate..., pentru realizarea obiectivelor, poate participa, în cotă-parte sau în totalitate, la finalizarea..., la finanțarea inițială a obiectivelor cu fonduri proprii, cu fonduri din bugetele locale sau bugetul de stat, în condițiile legii. Și, de asemenea, este prevăzut în lege că operatorul căruia i-au fost predate activele este obligat să restituie contravaloarea sumei investite de solicitant în termen de 12 luni de la recepția obiectivului. De asemenea, am introdus obligativitatea..., adică am introdus calitatea de concedent a unității administrației publice locale, am eliminat din traseul de aprobare la rețea Ministerul Energiei și, de asemenea, foarte multe completări... și am făcut completări la capitolul

de contravenții, prin înăsprirea sancțiunilor și prin lărgirea sferei acestora și la alte aspecte. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Robert Tudorache, secretar de stat, Ministerul Energiei. Microfonul 9.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Față de această propunere legislativă și față de amendamentele admise de către cele două comisii, Guvernul nu a reușit să-și formuleze un punct de vedere.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre aceste comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, microfonul 7.

## Domnule președinte de ședință,

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa prezentului raport.

Drept urmare, propunem plenului Senatului raportul comun de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Butunoi Ionel pentru prezentarea raportului.

Înscrieri la cuvânt dacă sunt?

Domnul senator Valeca.

Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am coinițiat acest proiect de lege, pentru că sunt zeci, poate sute de situații în țara noastră în care operatorii de utilități refuză să ofere aceste utilități, să racordeze utilizatorii casnici, chiar în situația în care UAT-urile susțin peste 90% din investiție, ceea ce era o situație cu totul anormală.

Proiectul de lege, cu amendamentele aduse și de ANRE, eu consider că satisface cererile clienților, deci, practic, ale consumatorilor casnici (care sunt și captivi). Și atunci, situația fiind reglementată de această lege, noi vom vota acest proiect și îl susținem.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Reglementările sunt bine-venite și salutăm în mod special reglementarea care va permite autorității publice locale să organizeze concesiunea pentru selecția, alegerea furnizorului în localitatea respectivă.

Credem că aceste reglementări legale trebuie completate cu programe guvernamentale. Este nevoie de un sprijin financiar real pentru autoritățile publice locale, care să se implice, dacă este nevoie, în dezvoltarea acestei infrastructuri. În foarte multe situații, operatorul face calcule strict economice, strict bazate pe previziuni, care nu pot fi nici certe, nici previzibile, și, în felul acesta, multe investiții rămân în fază de proiect, în fază de intenție și foarte multe comunități suferă din cauza asta.

Așteptăm ca această lege să treacă cât se poate de repede și de Camera Deputaților și să vină și acele programe guvernamentale care, pe modelul PNDL, să ofere un sprijin autorităților publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii de gaz și a infrastructurii de electricitate.

Mulțumim.

Vă mulțumesc. Alte luări de cuvânt?

Domnul senator Mihail. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt foarte mirat, e prima oară când..., într-un an și ceva de Parlament, când aud că Guvernul nu a fost capabil să formuleze... sau nu a putut să formuleze un punct de vedere. Și aș vrea să înțeleg de ce pe un proiect atât de tehnic noi avem o dezbatere unde Guvernul nu e capabil să-și dea seama ce se întâmplă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă. Alte opinii? Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comun al comisiilor a fost adoptat.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 123 din 10 iulie 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale (L215/10.04.2018).

Vă rog, invit inițiatorul.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Tudorache.

Microfonul 9. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de nesusținere a acestui proiect.

## Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru transporturi și energie și al Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul senator Ionel Butunoi. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au dezbătut pe parcursul mai multor ședințe această propunere legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Mai avem două minute, trecem și la punctul 10, Proiectul de lege pentru detașarea personalului prevăzut la art. 24[1] alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, de la Ministerul Afacerilor Interne la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor (L240/23.04.2018).

Înainte de a intra în dezbateri, vă

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mihai Valeriu, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Pe scurt, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține prezentul proiect de lege. Vă rugăm să-l adoptați. Mulțumesc.

Da, nu v-a observat secretarul. Doamna Presadă Florina. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Aș dori să știu de ce Guvernul a inițiat acest proiect de lege. Este absolut natural că îl susține, fiind proiectul Guvernului, aș dori să știu însă care au fost motivele pentru care a inițiat acest proiect de lege, în primul rând, și, ulterior, o intervenție pe fond.

Da. Domnule secretar de stat, foarte pe scurt. Microfonul 10.

Există motivarea actului..., a propunerii legislative. Vă rog.

Mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru Florin.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 8 mai 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege, cu amendamente respinse.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru apărare, Comisia pentru drepturile omului, toate, au dat aviz favorabil.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse...

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Doamna Presadă.

Doamna senator,

Proiectul de lege a fost făcut pentru asigurarea continuității serviciilor de la serviciile comunitare, în condițiile în care foarte multe servicii sunt asigurate cu personal de la Ministerul de Interne. În condițiile în care nu se face asta, riscăm să îi punem în imposibilitatea de a se efectua aceste servicii către populație.

Mulțumesc.

În regulă.

Doamna senator, pe fond. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult pentru răspuns.

În cadrul dezbaterilor de la comisie am înțeles că este vorba despre o nouă prelungire a termenului de detașare pentru acești funcționari. Este vorba despre angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. Practic, perioada pentru care ei fuseseră detașați în cadrul acestor servicii de evidență a populației, servicii comunitare, expirase, moment în care autoritățile locale trebuiau să preia prestația acestor servicii. În mod nejustificat, până la urmă, Ministerul Afacerilor Interne a venit și a cerut prelungirea acestei detașări, pentru că, de fapt, autoritățile locale sunt pregătite să presteze aceste servicii către populație.

Adevăratul motiv pentru care se cere prelungirea detașării pentru acești funcționari ai Ministerului Afacerilor Interne este faptul că urmează ca o bună parte dintre aceștia să iasă la pensie și să beneficieze în continuare de pensia specială pe care o au cei de la MAI. Mi-ar fi plăcut foarte mult să justificăm astfel acest proiect de lege. Până la urmă, sigur, majoritatea parlamentară va decide.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestui proiect de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Revin.

de voturi, respectiv 69.

Ca urmare, proiectul de lege a fost respins.

Cu aceasta, închidem ședința de astăzi.

Vă mulțumesc mult pentru participare.

O seară bună tuturor!

Se continuă cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon.

Se pregătește domnul senator Oprea Mario.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată președintelui Academiei Române, profesor universitar doctor Aurel Pop.

Obiectul întrebării: „Temeiurile legale de acordare a statutului de uniune de creație Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România”.

Deoarece întrebarea mea este mai amplă, am să enunț doar un rezumat, cu rugămintea ca textul complet să fie transmis către Academia Română.

Pe 29 martie 2013, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a solicitat Academiei Române „autentificarea de creație a jurnalismului și publicisticii”.

Solicitarea a survenit în contextul existenței Legii nr. 8/2006 privind instituirea unei indemnizații pentru pensionarii sistemului public care sunt și membri ai uniunilor de creatori de utilitate publică.

Academia s-a pronunțat asupra acestei solicitări printr-un răspuns cuprins în adresa nr. 320/18.04.2013. Potrivit acestui răspuns: „Calitatea actului de creație jurnalistică poate fi stabilită numai de uniunea de profil a breslei, adică UZPR, pe baza criteriilor de ordin estetic și deontologic.” Cu alte cuvinte, calitatea actului de creație jurnalistică poate fi decisă de această uniune, singura asociație de presă care a dobândit statutul de utilitate publică.

În octombrie 2017, în UZPR erau înscriși 2.000 de membri, din care 750 sunt pensionari. Majoritatea membrilor sunt foști jurnaliști proveniți din presa comunistă sau din presa militară și nu sunt reprezentativi pentru jurnalismul românesc.

În plus, înscrierea în UZPR nu este supusă criteriilor de performanță în meseria de jurnalist. Astfel, potrivit descrierii de pe site-ul uniunii se pot înscrie oricare dintre următoarele categorii: „directorii de publicații, redactori, realizatori, publiciști comentatori, fotoreporteri sau colaboratori de presă, chiar studenți ai facultăților de profil jurnalistic, reporteri/colaboratori care lucrează în presă”.

În aceste condiții, vă adresez următoarele întrebări:

1. Considerați că rezoluția din 18.04.2013 a Academiei Române privind „autentificarea de creație a jurnalismului și publicisticii” a fost suficient de bine argumentată? Ar putea aceasta să fie reevaluată, având în vedere că evaluarea calității actului jurnalistic rămâne la bunul plac al unei uniuni cu statut de monopol, nereprezentativă pentru acest domeniu?

Mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara tuturor!

Am o interpelare adresată ministrului educației naționale, domnului Valentin Popa.

Obiectul interpelării se referă la „«Fenomenul Brăila» și reacția Ministerului Educației”.

Domnule ministru,

Acuzațiile părinților, ale asociațiilor de părinți și ale unui număr impresionant de ONG-uri din domeniul educației au devenit publice, toate arătând un fenomen îngrijorător, care a primit și un nume: „Fenomenul Brăila”. Școli și inspectorate din București și din țară sunt acuzate că au refuzat accesul la examenele și evaluările naționale elevilor care riscau să strice media școlilor în județele lor. Cei incriminați neagă toată situația, însă Ministerul Educației a fost sesizat deja. Nu vă întreb ce măsuri ați luat, pentru că înțeleg că nici măcar nu doriți să faceți o anchetă în acest caz, deși sesizarea vizează județe din toate zonele țării, deci nu vorbim despre situații izolate, ci despre un fenomen.

Vă rog, în schimb, să precizați: de ce tratați cu indiferență un fenomen care ascunde adevăratul nivel de pregătire al elevilor după ani de studii? Care este reacția dumneavoastră, ca ministru al educației în România, la sesizarea semnată de peste 100 de organizații? Și, mai ales, cum explicați evoluția acestui fenomen: șefii cadrelor didactice sunt preocupați mai mult de imaginea învățământului decât de îmbunătățirea efectivă a sistemului și de rezultate obținute în mod real?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt senator Mario Ovidiu Oprea, senator de Dolj al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe domnul senator Ganea Ion să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc în seara aceasta să adresez o interpelare doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Situația din punctele de trecere a frontierei spre și dinspre Republica Moldova”.

Stimată doamnă ministru,

În ultimii ani, în urma simplificării procedurilor de trecere spre și dinspre Republica Moldova, se constată valori mari de trafic pe frontiera româno-moldovenească. Sunt momente ale zilei sau momente ale săptămânii în care volumul de persoane care tranzitează punctele de trecere a frontierei este foarte ridicat. Drept consecință, fie pe firul de ieșire din țară, fie pe cel de intrare, fie pe ambele, se formează cozi de zeci de autovehicule.

Cu specific rutier, la granița dintre Republica Moldova și România sunt șase puncte de trecere a frontierei, ce însumează 28 de benzi de control pe sensul de intrare în țară și 25 pe cel de ieșire. Ca un element suplimentar, știu că există o aplicație on-line, administrată chiar de Poliția de frontieră, pentru ca șoferii să aibă informații despre timpii de așteptare din punctele de trecere.

În cazul traficului spre și dinspre Republica Moldova vorbim despre călători având drept scop turismul (cel clasic, cel de business sau cel de cumpărături). Sunt persoane care locuiesc de o parte a graniței și lucrează sau învață de cealaltă parte sau chiar familii despărțite de Prut. Deci, în cuvinte puține, există un interes real pentru asigurarea unui flux rutier rapid și constant. În același timp, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali trebuie să se asigure că legea este respectată, iar verificările sunt realizate potrivit

procedurilor. Deci soluția fluidizării nu poate sta într-o superficializare a controlului.

În acest context, doamnă ministru, vă rog să-mi comunicați:

– Pentru granița cu Republica Moldova ar fi necesare măsuri speciale, constând în mărirea numărului benzilor de control și suplimentarea personalului?

– La nivel guvernamental sunt planuri pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei prin granița de est? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion și se pregătește domnul senator Hadârcă Ion.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Și obiectul întrebării: „Bursa de pește din Tulcea”.

Stimate domnule ministru,

De mai bine de 25 de ani se discută despre Bursa de pește de la Tulcea, un obiectiv de care s-au legat atât speranțele celor care exploatau amenajările piscicole (funcționale în număr mai mare acum 25 de ani și tot mai puține în prezent), cât și cele ale pescarilor autorizați care valorifică peștele din mediul natural (al căror număr a crescut tot mai mult până în prezent), din dorința logică de a se asigura o valorificare cât mai bună a produselor pescărești, în condițiile funcționării unei piețe libere, concurențiale a acestor produse.

Dar, dacă la începutul anilor ’90 inițiativa realizării unei burse de pește la Tulcea a aparținut, după cum se cunoaște, Camerei de Comerț din Tulcea și unei societăți comerciale din domeniul pisciculturii, aceștia și-au pierdut încet, încet entuziasmul și interesul, iar unele societăți comerciale care desfășurau activități în domeniul pisciculturii au și dispărut, astfel că la începutul noului mileniu nu prea se mai dezvoltă, nu se mai discută despre bursa de pește.

Deși finalizat la sfârșitul anului 2015, obiectivul – care cuprindea o construcție de circa 1.800 de metri pătrați la Tulcea, pe strada ing. Dumitru Ivanov, prevăzută cu un ponton de acostare, cu o construcție de 370 de metri, amplasată în Chilia Veche, care funcționa ca un punct de colectare a peștelui, precum și două dotări pentru transportul peștelui: trei nave frigorifice cu o capacitate de 10 tone fiecare și patru autoutilitare frigorifice de câte 3,5 tone fiecare – nu a putut fi pus în funcțiune, din cauza faptului că acesta nu avea asigurate principalele utilități, precum apă, canalizare, gaze, energie.

După ce s-au asigurat și utilitățile menționate, s-a constatat că obiectivul nu poate funcționa deoarece nu are cine să îl administreze. În această situație, s-a propus ca administrarea obiectivului să fie preluată de o entitate cu personalitate juridică, formată din Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Consiliul Județean Tulcea și Administrația Biosferei Rezervației Tulcea, entitate care, dacă va putea funcționa legal în vreun fel, nu a fost încă constituită (ANPA a promis promovarea unei hotărâri a Guvernului în acest sens), astfel că, în prezent, în clădirea în care se așteaptă de ani buni să se tranzacționeze tot peștele colectat din pescuitul comercial din Delta Dunării, peștele provenit din amenajările piscicole care mai funcționează în Delta Dunării, dar și din alte zone piscicole învecinate Deltei Dunării, inclusiv din Bulgaria, sudul Dunării, precum și din Republica Moldova, așa cum rezultă din informațiile prezentate în presa locală din ultimele luni, funcționează în prezent doar filiala din Tulcea a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

Mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul coleg Hadârcă Ion să poftească la microfon și, doamna senator, doamna Covaciu, vă rog să vă pregătiți intervenția următoare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorat prezidiu,

Interpelarea mea de astăzi are titlu „Noi oportunități bursiere” și este adresată domnului ministru al educației naționale, Valentin Popa.

Stimate domnule ministru,

Pe lângă generoasele beneficii vocaționale de care au profitat din partea Guvernului României tinerii din stânga Prutului care-și fac studiile în România, ei s-au dovedit a fi și un bun catalizator al procesului de schimbare a regimului comunist din Basarabia și de promovare a valorilor civilizației românești și europene. De aceea, bursele de studii sunt foarte valoroase pentru românii din spațiile istorice și din diaspora, cum ar fi: Republica Moldova, idem Basarabia, Bucovina de Nord, și nu numai.

În baza recentului dumneavoastră discurs din Senatul României, am luat în considerare faptul că: peste 900 de locuri bugetate la licență, 700 de locuri bugetate la masterat

nu sunt folosite de către Universitatea din București, 550 de locuri sunt neocupate de către Universitatea „Babeș-Bolyai” – Cluj, 400 de locuri sunt libere la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și aproximativ 75 la Universitatea de Vest din Timișoara. Aceste burse înțelegem că sunt risipite, de ele nu beneficiază nici studenții din țară, ele nefiind incluse nici în bugetele universităților citate.

Constatându-le disponibilitatea vădită, v-am fi foarte recunoscători dacă bursele respective vor fi redirecționate către românii din Republica Moldova, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc și din alte zone solicitante ale românilor de pretutindeni. Actul va fi apreciat la justa lui valoare, mai ales în anul Centenarului Marii Uniri, contribuind la afirmarea și prosperarea elementului românesc.

Solicit răspuns în scris și vă mulțumesc anticipat. Senator ALDE de Vaslui, Ion Hadârcă.

Mulțumim, domnule senator.

Doamna senator Covaciu Severica Rodica, poftiți la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și îl rog pe domnul senator Gabi Ionașcu să se pregătească.

Întrebarea mea este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

Așa cum reiese din denumirea instituției pe care o conduceți, aceasta are în vedere identitatea națională. Aspectul însă v-a scăpat din vedere tocmai în anul Centenarului, marele program implementat în 2018 referitor la celebrarea Unirii din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia fiind un fiasco de proporții nebănuite în momentul lansării sale.

După cum bine știți, în luna ianuarie 2018, comisia interministerială special constituită în acest sens a aprobat finanțarea unui număr de 2.065 de proiecte promovate de administrațiile publice locale și diverse ONG-uri, în valoare de 150 de milioane de lei.

Venirea dumneavoastră la conducerea ministerului a însemnat anularea în totalitate a întregii munci depuse până atunci, iar în loc nu ați pus aproape nimic. În decursul a patru luni ați reușit performanța de a avea o singură întrunire a comisiei interministeriale, în care să aprobați proiectele depuse din nou de instituțiile statului. Din suma de 150 de milioane de lei ați reușit să gestionați mai puțin de 30 de milioane de lei.

## Domnule ministru,

Pe lista proiectelor aprobate până acum nu se regăsește Casa Memorială „George Pop de Băsești”, președintele Adunării de la Alba Iulia, figură emblematică a Marii Uniri, cel mai important om politic al începutului de secol XX în Transilvania, cel fără de care actul din 1918 nu ar fi fost posibil. Vă întreb: care este rațiunea pentru care casa memorială, aflată într-o avansată stare de degradare, riscând prăbușirea, nu se află pe lista de investiții?

Când aveți de gând să alocați banii pentru reabilitarea acestui monument cultural, pentru ca măcar în anul Centenar să cinstim memoria celui care a prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia?

În luna ianuarie 2018, banii pentru această investiție au fost aprobați, iar acum lucrările puteau fi începute, iar monumentul reabilitat până în 1 decembrie 2018. Faptul că ați anulat lista cu proiectele aprobate vă face responsabil pentru faptul că, peste o jumătate de an, Casa Memorială „George Pop de Băsești” va fi tot în paragină. Atunci, vă întreb, domnule ministru: vă veți da demisia?

Mulțumesc tare mult, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe stimata noastră colegă Arcan să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, doamnei ministru Carmen Daniela Dan, de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară.

Obiectul interpelării: „Atitudinea Jandarmeriei față de protestul organizat în 19 mai 2018 de către Grupul de inițiativă civică «Împreună pentru A8» și Asociația «Moldova vrea autostradă»”.

Este bine-cunoscută starea economică a regiunii Moldova, dar și starea precară a infrastructurii rutiere, cu atât mai mult nevoia realizării autostrăzilor care să lege provinciile istorice ale României. Cu toate că în Parlamentul României s-a adoptat un proiect de lege care prevedea ca autostrada să ajungă până la Vama Ungheni, Autostrada Unirii, acum, în anul Centenar al Marii Uniri de la 1918, Guvernul a ratat, și de această dată, marcarea corespunzătoare a marelui eveniment istoric, a apropierii României de românii de dincolo de Prut, dar și a continuării sistemului de autostrăzi al Europei de la vest la est.

Grupul de inițiativă civică „Împreună pentru A8” și Asociația „Moldova vrea autostradă” au organizat sâmbătă, 19 mai, un marș motorizat spre București, marș la care au participat sute de autovehicule, cu scopul de a atrage atenția asupra faptului că Moldova nu se poate dezvolta fără autostradă. Deși organizatorii au informat în timp autoritățile și li s-a garantat accesul coloanei de mașini către Piața Victoriei, pentru a putea înconjura de 2-3 ori sediul Guvernului, jandarmeria și-a dat din nou în petic și a oprit coloana de mașini. Jandarmii i-au ținut pe oameni blocați pe bulevardul Kiseleff ore în șir. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a declarat că nu i-a lăsat să intre cu mașinile în Piața Victoriei pentru că: „accesul mașinilor în piață ar putea

periclita siguranța persoanelor care participă, la Muzeul «Antipa», la «Noaptea Muzeelor»”.

Prin acțiunea jandarmeriei s-a împiedicat un protest pașnic, care a fost anunțat din vreme, sub pretextul pueril că o coloană de mașini care se deplasa regulamentar pe carosabil, cu escortă a Poliției și Jandarmeriei, ar fi pus în pericol integritatea unor cetățeni care vizitau Muzeul „Antipa”.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă rog, doamna senator Emilia Arcan, să poftiți la microfon și îl rog și pe domnul senator Gheorghe Baciu să-și pregătească intervenția.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Petre Daea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Obiectul întrebării: „Creșterea prețurilor la produsele agroalimentare, îndeosebi la fructe și legume”.

Domnule ministru,

Anul acesta se pare că românii, în calitate de consumatori, se confruntă cu inflația prețurilor mai ales la produsele agroalimentare. Aceasta, în ciuda eforturilor producătorilor autohtoni și a măsurilor importante și îndrăznețe ale ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți

## Distinse domnule ministru,

Sunteți un ministru competent și responsabil și sunt convinsă că vă preocupă și această problemă a creșterii prețurilor de consum, problemă cu care v-ați mai confruntat în dese rânduri și de fiecare dată ați găsit soluții de revenire la un curs normal al lucrurilor.

De data aceasta se ridică întrebarea: ce s-ar putea face și ce soluții aveți pentru ca prețul legumelor și fructelor să nu mai cunoască salturi atât de bruște, cum se întâmplă în această perioadă?

Se știe că în fiecare an primele fructe și legume aduse pe piață sunt mai scumpe, însă ne întrebăm dacă de data aceasta sunt premise (ofertă mai bogată) pentru ca piața să se autoregleze.

În legătură cu aceste aspecte, doresc să cunosc punctul de vedere oficial al ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României, și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, stimată colegă.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Baciu să poftească la microfon.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună seara, dragi colegi!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Gheorghe Baciu, Circumscripția nr. 15 Covasna.

Subiect: „Avizul Guvernului cu privire la inițiativa legislativă de dezincriminare a intervențiilor asupra clădirilor de patrimoniu și deschiderea de exploatări de suprafață fără autorizație”.

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

După cum, desigur, vi s-a adus la cunoștință, un grup de colegi deputați de ai dumneavoastră (de partid) au depus la Parlament un proiect legislativ care, dacă va fi adoptat, va pune în pericol întreg patrimoniul cultural și natural al României: distrugerea unui monument istoric sau deschiderea unei cariere de suprafață fără autorizație, sancționate de legislația actuală ca fapte penale, nu vor mai fi sancționate nici măcar cu amendă.

Este o propunere de abrogare a lit. a) din art. 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care anulează obligația de a mai prezenta o cerere prealabilă în vederea obținerii autorizației pentru intervenții asupra monumentelor istorice. Același articol vizează și deschiderea, în aceleași condiții, a exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și de petrol, precum și a anumitor exploatări la suprafață, subterane sau subacvatice.

Demersul legislativ este în stadiu incipient, propunerea a fost trimisă la Guvern în 4 aprilie a.c., pentru aviz, acesta având la dispoziție 60 de zile să-l emită, dar poate fi dezbătut în Parlament și fără avizul Guvernului, dacă acesta nu-și ia responsabilitatea să stopeze excesele interesate

ale unor parlamentari care susțin adoptarea acestei propuneri și modificarea legii, pentru a scăpa ei și colegii lor cei mai apropiați de dosarul penal care, altfel, ar fi făcut în ziua de astăzi.

Cunoaștem cu toții agresivitatea așa-zișilor investitori imobiliari din dorința de câștig rapid. Neprotejate de lege, clădirile reprezentative pentru identitatea românească devin o pradă ușoară pentru acești rechini imobiliari, lipsiți de simțul respectului față de istoria națională.

Mulțumesc, domnule senator.

O rog pe doamna Covaciu Severica Rodica să își prezinte următoarea intervenție.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și are ca obiect: „Corelarea investițiilor în infrastructura rutieră din Maramureș cu cele privind rețelele de utilități”.

Stimate domnule ministru,

Recent, ați semnat contractele de finanțare pentru două noi proiecte de infrastructură rutieră, care vizează reabilitarea și consolidarea a 60 de kilometri de drumuri județene din Maramureș, pe Valea Izei și Valea Ruscovei. De asemenea, conform Master Planului General de Transport, în nord-vestul țării se preconizează a se realiza un drum expres (Someș Expres), care va traversa și județul Maramureș. În prezent, nu toate localitățile prin care trec drumurile amintite anterior beneficiază de canalizare sau alimentare cu apă ori gaz.

În aceste condiții, vă rog să-mi precizați următoarele:

– Care sunt localitățile traversate de drumurile ce urmează a fi realizate sau reabilitate și care dintre acestea nu beneficiază în prezent de rețele de canalizare sau alimentare cu apă ori gaz?

– Care sunt soluțiile identificate la nivelul ministerului pe care îl conduceți pentru prevenirea situației aberante în care drumurile respective vor fi construite sau reabilitate, iar abia apoi se va avea în vedere realizarea rețelelor respective, în felul acesta drumurile având de suferit?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și noi.

Dați-mi voie, stimați colegi, să prezint și eu intervențiile mele, legat de două întrebări adresate domnului Lucian Șova și o interpelare pentru domnul ministru Anton Anton.

Așadar, am pregătit două întrebări pentru ministrul transporturilor, Lucian Șova.

Una referitoare la Autostrada Transilvania, autostradă care a demarat în urmă cu 17 ani, ca proiect, la Oradea, și iată că încă vorbim despre executarea ei pe raza județului Bihor, în condițiile în care partenerii noștri maghiari (care erau cu noi la masă atunci) au făcut până la ora aceasta opt ramuri de autostradă și se apropie deja de Vama Borș, iar noi în continuare dăm, din păcate, din umeri legat de termenul în care să se finalizeze acest proiect.

Ministrul Cuc spunea că va împărți porțiunea de pe raza județului Bihor în trei variante, astfel încât să urgenteze terminarea ei până în 2020. Procedura de licitație pentru aceste trei secțiuni a fost inițiată pe 27 ianuarie. Pe SEAP, termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost 19 februarie. De atunci însă, s-au făcut publice informațiile cu privire la trei ofertanți... la ofertanți, dar trei luni mai târziu încă nu știm cine a câștigat licitația.

Astfel, vă întreb, domnule ministru: cât va mai dura evaluarea ofertelor, când veți anunța câștigătorii pentru fiecare secțiune în parte și, mai ales, ce măsuri veți lua pentru a vă asigura că promisiunea va fi respectată de data aceasta și vom putea circula pe sectorul din județul Bihor până în 2020?

Cea de a doua întrebare se referă la variantele ocolitoare Beiuș–Ștei și cea care ocolește orașul Aleșd.

De asemenea, o întreagă dandana care stăruie în jurul acestor centuri ocolitoare: pentru amândouă s-au efectuat licitațiile, celei din zona Beiuș–Ștei i s-au și atribuit câștigătorii de câțiva ani buni, dar de..., tot așa, de doi ani de zile se joacă ping-pong cu contractul de expertiză

pentru exproprieri, de la Ministerul Justiției la Ministerul Finanțelor și invers, în ultimii doi ani, ca să aflăm de la Ministerul Finanțelor, în urmă cu ceva timp, foarte puțin, că ministerul nu-și poate asuma indicatorii economici și că asta ar trebui s-o facă OCPI-ul. Dar vă întreb: nu se știa asta atunci când le-ați înaintat către cele două ministere sau este, pur și simplu, un joc de-a mâța cu șoarecele?

Vreau să subliniez și faptul că, în cazul centurii Aleșd, licitația a fost anulată în iunie anul trecut și de atunci nu se întreprinde nimic. Știm doar că, pe cifre, apar undeva atribuite niște cifre din bugetul pe 2018, 59 de milioane de lei pentru centura Beiuș–Ștei și 81 de milioane pentru centura Aleșd. Închipuiți-vă, pentru o centură deja anulată ca licitație!

Stimați colegi,

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să fac câteva precizări, și anume să citesc numele colegilor senatori care la secretariatul de ședință au depus în scris interpelările și întrebările Domniilor Lor.

Astfel, au depus interpelări: Toma Vasilică, Smarandache Miron Alexandru, Botnariu Emanuel Gabriel, Mihu Ștefan, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Șoptică Costel, Stângă George Cătălin, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Toma Cătălin Dumitru, Dinu Nicoleta Ramona, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai, Dinică Silvia Monica, Dircă George Edward, Marussi George Nicolae, Goțiu Remus Mihai, Lungu Dan, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin.

Iar întrebări, următorii colegi: Manoliu Dan, Toma Vasilică, Botnariu Emanuel Gabriel, Ioan Cristina, Zamfir Daniel, Gorghiu Alina Ștefania, Hărău Eleonora Carmen, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Pereș Alexandru, Nicoară Marius Petre, Bulacu Romulus, Șoptică Costel, Alexandrescu Vlad Tudor, Lungu Dan, Coliban Allen, Dinică Silvia Monica, Goțiu Mihai Remus, Mihail Radu Mihai, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin și Lungu Vasile Cristian.

De asemenea, dați-mi voie să precizez numele senatorilor care au primit răspunsuri scrise din partea ministerelor.

Astfel: Cătălin Dumitru Toma, din partea Ministerului Afacerilor Interne; Siminica Mirea, din partea Ministerului Transporturilor; Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Educației Naționale; de asemenea, Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Afacerilor Externe și tot domnul coleg Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Energiei.

Acestea sunt răspunsuri la întrebări.

Răspunsuri la interpelări au primit colegii: Remus Mihai Goțiu, din partea Ministerului Educației Naționale; domnul senator Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, și domnul coleg Radu Mihai Mihail, din partea Ministerului Cercetării și Inovării.

Acestea fiind zise, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, marți, 22 mai 2018. O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085263]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/30.V.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei