Stenogramă plen

Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 13 martie 2019, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declarația politică de azi am intitulat-o „Primele rezultate ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt pozitive”.

Pentru România aceasta este prima președinție a Consiliului Uniunii Europene, iar modul în care acționăm va fi definitoriu pentru imaginea și prestigiul țării noastre. Efortul depus pe durata acestui mandat trebuie văzut ca o investiție pe termen lung, având ca scop consolidarea poziției României ca un partener de încredere în plan european și poate deschide alte oportunități în viitor.

Bilanțul de etapă prezentat recent de prim-ministrul Românei exprimă, prin rezultate concrete, ce s-a reușit până în acest moment. Deși comparațiile cantitative sunt uneori relative, deoarece trec peste nivelul de complexitate al conținutului obiectului evaluării, totuși ele păstrează o anumită relevanță în ceea ce privește eficiența și randamentul acțiunilor. De exemplu, pe timpul președinției austriece au fost finalizate 53 de dosare în șase luni de zile. Prin efortul concentrat al întregii echipe guvernamentale, în două luni de zile România a reușit finalizarea negocierilor

pe 67 de dosare cu impact major la nivelul Uniunii Europene. Au fost obținute rezultate pe toți cei patru piloni ai priorităților de mandat: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa ca actor global și Europa valorilor comune.

România a izbutit, de o manieră eficientă și consensuală, la numai câteva săptămâni de la preluarea mandatului să obțină rezultate notabile în avansarea unor dosare de interes, cum ar fi Directiva privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale, Directiva privind drepturile de autor în piața unică digitală și Acordul privind regulamentul de instituire a unei Autorități Europene a Muncii.

Certitudinea că bilanțul de etapă prezentat de premierul României reprezintă expresia unei performanțe politice și diplomatice reale este susținută de aprecierile elogioase ale politicienilor și diplomaților occidentali. Ministrul francez al afacerilor europene a salutat încă de la mijlocul lunii februarie contribuția președinției României a Consiliului Uniunii Europene. Oficialul francez a reafirmat, de asemenea, sprijinul pe care Franța îl acordă președinției rotative a României în spiritul obiectivelor Uniunii Europene de asigurare a convergenței și coeziunii economice, sociale și teritoriale la nivel european, în spiritul valorilor comune.

Și nu este singura confirmare că eforturile României în cadrul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene au fost observate și sunt prețuite. Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la reprezentanța Uniunii Europene a apreciat, la rândul său, modul în care până acum România și-a exercitat atribuțiile pe timpul președinției rotative.

În politică predicțiile care se împlinesc dovedesc o percepție corectă a realității și o viziune coerentă asupra viitorului și a drumului de urmat. Predicțiile care nu se îndeplinesc sunt de cele mai multe ori rezultatul unor evaluări superficiale și al unor calcule mai mult sau mai puțin eronate.

Pe la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, președintele Klaus Iohannis a afirmat cu tărie că are „o mare îngrijorare” și că părerea lui e că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Realitatea ne demonstrează exact contrariul. Miniștrii care au condus reuniunile de până acum au dovedit că Guvernul României are capacitatea și experiența necesare să contribuie la identificarea celor mai bune soluții pentru temele majore de pe agenda europeană. Nu am nicio îndoială că la încheierea celor șase luni de mandat președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va prezenta în fața tuturor ca o președinție a eficienței și calității și va obține rezultate peste așteptări, însemnând o viață mai bună pentru toți cetățenii Europei.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22 PSD Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi,

„Romsilva nu mai are ce căuta în parcurile naționale ale României!”.

Sub conducerea Romsilva parcurile naționale s-au transformat și se transformă, pe zi ce trece, în rumeguș. Iar Romsilva pretinde că acest lucru înseamnă conservare și că abatorizarea pădurilor s-ar face în interesul comunităților locale.

Într-o reacție publică la petiția lansată de comunitatea Declic pentru salvarea Parcului Național Semenic–Cheile Carașului, semnată deja de mii de cetățeni, Romsilva pretinde, atenție, că doar o treime din suprafața parcului mai are o valoare care să merite să beneficieze de protecție reală, că restul de două treimi al suprafeței parcului ar fi afectat de activități umane și, în concluzie, nu are sens să îl mai protejăm. Să lăsăm la liber și pe mai departe drujbele și TAF-urile să-și ducă la capăt acțiunea distructivă.

Ce uită să spună Romsilva în comunicatul amintit e că principala activitate umană care a afectat Parcul Național Semenic–Cheile Carașului în ultimii 15 ani, de când administrează parcul, a fost tăierea pădurilor, iar acum, cu un cinism și un tupeu incredibile, Romsilva pretinde că distrugerile provocate sub directa ei coordonare sunt cele care justifică distrugerile viitoare, că biodiversitatea se poate conserva doar cu drujba.

Stimate colege și stimați colegi,

Romsilva nu mai are ce căuta în parcurile naționale! Dincolo de orice dubiu, Romsilva a demonstrat că nu înțelege nimic din ce înseamnă valoarea și scopurile parcurilor naționale, că nu înțelege ori refuză să înțeleagă că distrugerea parcurilor naționale nu aduce vreun beneficiu nici comunităților locale, nici României.

Stimate colege și stimați colegi,

Ca reprezentanți ai intereselor legitime ale tuturor cetățenilor români, aveți și avem obligația de a stopa asaltul drujbelor Romsilva asupra parcurilor naționale. Dacă veți sta și vom sta cu mâinile în sân, veți fi și vom fi complici și responsabili pentru distrugerea lor. Termita Romsilva nu mai are ce să caute în parcurile naționale! Și stă în puterea noastră să o oprim!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ADLE. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, stimată doamnă președinte al ședinței. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi este numită „Morala vieții căpitanului unionist Vasile Țanțu”.

Reînhumarea de sâmbătă, 9 martie, a osemintelor Regelui Carol al II-lea al României în cripta Catedralei de la Curtea de Argeș a răvășit amintirile unei regalități zbuciumate și contradictorii, încă neelucidate pe deplin în timp. În fine, Regele Carol al II-lea s-a reunit, postum și pe veci, cu familia sa. Chiar și după ani buni, domnia suveranului ridică discuții în contradictoriu sub aspectul rolului personalităților în viața popoarelor și a țărilor în momentele cruciale ale istoriei lor. Se discută nu pentru a-i acoperi mormântul cu imprecații inutile, ci pentru învățăminte utile din complexa ei moștenire.

În debutul toamnei anului 1940, când România Mare se dezmembra, Regele Carol al II-lea abdica în fața propriei neputințe, iar în Basarabia cedată fără niciun foc, la Chișinău, plutoanele de execuție sovietice umpleau deja gropile cu var din suburbiile Valea Morilor, Mălina Mică și Schinoasa cu miile de trupuri ale moldovenilor împușcați pentru singura lor vină că s-au născut români. Enkavediștii îi vânau, în primul rând, pe cei care au făurit Marea Unire de la 1918.

Printre cei căutați era și fostul ștabs-căpitan al armatei țariste Vasile Țanțu. În 1917 Țanțu era președinte al comitetului de organizare a Sfatului Țării basarabean. Eroul avusese însă „norocul” să se stingă între timp, în 1937. Casa lui de veci era deja în Cimitirul Central din Chișinău, străjuită de o cruce de piatră de Cosăuți. Iscoadele bolșevice au dat de mormântul lui Țanțu, au ras cu dalta inscripția de pe ea, pentru a-l da uitării, și nu s-au mulțumit cu atât. Ele au vrut să radă chiar și ADN-ul moștenitor al celui căutat. Au continuat să caute în lung și în lat și au dat de urma a doi feciori ai lui Țanțu. Martirii Petru și Pavel – ce coincidență! –, în vârstă de 28 și 30 de ani, au fost executați în ritualul bolșevic bine cunoscut: cu gloanțe de revolver trase în ceafă.

Nu se știe dacă regele putea evita această tragedie dacă la 28 iunie 1940 lua decizia să se opună ultimatumului bolșevic și să apere Basarabia și Bucovina de Nord de invazia sovieticilor. Prea inegale erau forțele și prea singură era pe lume România. Cunoaștem însă ce a putut evita tatăl lui Carol al II-lea, Regele Întregitor Ferdinand, în altă secvență istorică a Golgotei românești. Decizia luată de Ferdinand I în august 1916, contra firii lui germane, de a intra în război împotriva Puterilor Centrale, de partea Antantei, a evitat un carnagiu fratricid de mari proporții.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Florin Iulian Gheonu – un primar la primul mandat, fără tipare arhaice de comportament”.

Pe malul Dunării, în comuna Slobozia, străvechi teritoriu românesc situat pe drumul care merge spre Zimnicea, la 7 km distanță de municipiul reședință de județ, toate relațiile au la bază încrederea și respectul între oameni, care provin din spectrul asemănării și diferențelor interumane. Aici, în Slobozia, în aceeași comunitate din județul Giurgiu, oamenii se simt în aceeași barcă și au motive reale să lucreze pentru un bine comun.

Comuna, care cuprinde doar satul de reședință cu același nume, are o populație de 1.700 de locuitori în mod real, deși în statistici apar 2.323; are o suprafață de 5.783 de hectare, din care extravilan 5.563 și 220 de hectare intravilan.

43 de agenți economici își desfășoară activitatea aici, în domeniile comerț, agricultură, producție, și contribuie la bugetul local.

În 2016 Florian Gheonu avea 48 de ani și 20 de ani de experiență politică și provenea din mediul privat. A candidat din partea Partidului Social Democrat, a fost primul în preferințele electoratului și a fost ales primar. În vara anului viitor se va încheia primul său mandat.

Consiliul local ales în 2016 cuprinde 11 consilieri: 5 de la PNL, 4 de la PSD, doi de la alianța liberalilor – ALDE.

Deși în comună între localnici nu s-au înregistrat cazuri de violență în familie, aici există Așezământul Social „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sfințit de preafericitul patriarh Daniel în anul 2010, destinat victimelor violenței domestice, care oferă adăpost celor în suferință, mame maltratate și copii părăsiți, care sunt supravegheați și îndrumați permanent cu multă dragoste de către preotul Valentin Ștefan și soția acestuia. Copiii sunt integrați școlar conform vârstei, iar treburile gospodărești sunt realizate cu sprijinul mamelor beneficiare.

În 2008 la Slobozia s-a construit prima mănăstire din România închinată Sfântului Ioan Rusu. Pelerinii și turiștii din toată țara îi trec poarta în fiecare an pe 27 mai, atunci când se sărbătorește hramul mănăstirii.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi. Se pregătește domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președintă. Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „PSD face pasaj la Drajna doar din vorbe”.

Am aflat cu surprindere la sfârșitul săptămânii trecute că domnul Liviu Dragnea a declarat, de la Slobozia, că pasajul rutier trebuie construit la Drajna și este o prioritate. Luat de val în fața unui auditoriu format din membri PSD, care, din păcate, trebuie să stea și ei cu orele la bariera de la Drajna, domnul Dragnea a transmis directive precise către doamna Dăncilă și domnul Cuc în vederea urgentării acestui proiect.

Din păcate pentru ialomițeni, PSD lucrează la pasaj de ani de zile cu vorbe și mai puțin cu fapte. Și când spun aceasta mă refer la eșecul lamentabil al parlamentarilor din toate partidele care activează în circumscripțiile din sudul țării și care au încercat să atragă atenția asupra importanței acestui pasaj. Nu mai pun la socoteală demersurile cetățenilor și semnalele presei cu privire la blocajele de la Drajna.

În alocuțiunea sa electorală de la Slobozia, domnul Dragnea părea că acum a descoperit problema. Poate că unii naivi ar fi tentați să creadă uimirea liderului PSD și demagogia demersurilor sale, care s-a și concretizat într-un munte de vorbe goale. Dar cine a urmărit cu atenție evoluția cazului Drajna nu poate pica în plasa propagandistică a domnului Dragnea și PSD.

La dezbaterea asupra Legii bugetului, domnul deputat Gheorghe Tinel, deputat de Ialomița, a inițiat un amendament care viza alocarea de fonduri pentru întocmirea studiului de fezabilitate și a studiului tehnic. Amendamentul a fost respins fără nicio explicație de parlamentarii PSD.

Acesta este, de fapt, gradul de interes pe care PSD îl are față de problemele cetățenilor. În 2017 Ministerul Transporturilor îmi comunica faptul că pasajul se află la stadiul de „întocmire studiu de prefezabilitate”. După aproape doi ani să sperăm că s-au găsit măcar fonduri pentru ca dosarul să fie arhivat.

Vorbăria de la Slobozia și gesturile teatrale ale domnului Dragnea sunt doar pentru activul de partid și pentru camerele de luat vederi. Pasajul de la Drajna nu se construiește cu vorbe goale! Pasajul se construiește cu fonduri, pe care PSD refuză să le aloce. Aceasta este realitatea, iar apelurile domnului Dragnea nu reprezintă decât vorbe goale. Din păcate, nu se poate circula pe acestea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună ziua tuturor!

Declarația mea politică de astăzi se numește „Cine nu-și cunoaște trecutul este condamnat să-l repete”.

## Stimate colege și stimați colegi,

Timp de 45 de ani regimul comunist a năpăstuit România. Din păcate, văd și astăzi, la 30 de ani distanță, o bolnăvicioasă și periculoasă nostalgie față de perioada comunistă. Iar asta în ciuda suferințelor, a sărăciei, a terorii și a tuturor lucrurilor odioase pe care le-a adus acest regim. Am fost surprins să descopăr că la Tribunalul Municipiului București sunt înregistrate, la pozițiile 63, 95, 98, 135 și 136, partide politice cu valențe comuniste explicite.

Știu că politica românească trece printr-o perioadă de derivă morală, însă trebuie să reacționăm ferm față de orice delir comunist. Suntem datori față de generațiile tinere de astăzi să le prezentăm adevăratele efecte ale comunismului în România. Iar Ziua deținuților politici anticomuniști este, cred, o obligație pentru fiecare dintre noi să arătăm partea întunecată a regimului pe care unii încă îl regretă.

Dictaturile comuniste nu au fost legende, ci sisteme fundamentate pe resentiment social, pe diabolizarea grupurilor și a segmentelor sociale desemnate în mod arbitrar drept „inamici ai statului”. Dictaturile comuniste au fost cât se poate de reale și cumplite, iar cei care s-au opus regimului, cei care au crezut în libertate și demnitate au plătit un preț mult prea scump, suferind represiunea nedreaptă a regimului.

Se estimează că în cei 45 de ani de comunism și-au pierdut viața în închisorile și lagărele de muncă forțată sute de mii de disidenți anticomuniști. Pentru cele mai multe închisori exista ordinul de a șterge urmele crimelor și de a nu înregistra morții, astfel că nu vom ști niciodată o cifră exactă. Sighet, Gherla, Pitești, Aiud, Periprava, dar și canalul Dunăre–Marea Neagră rămân simboluri ale cruzimii și ororilor comuniste, unde reeducarea însemna de cele mai multe ori lichidarea celor critici la adresa puterii.

Stimați colegi,

Este important ca relatările și biografia disidenților anticomuniști să nu piară în tăcere sau nepăsare. Este important să-i omagiem cum se cuvine, să le facem cunoscut eroismul în fața generațiilor de astăzi. Este important să așezăm adevărul istoric în centrul dezbaterii publice și să răspundem ferm celor care negociază trecutul, relativizează istoria și aleg să cadă în capcana comunistă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, același Grup parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Se împlinesc zilele acestea 29 de ani de la tragicele evenimente de la Târgu Mureș din martie 1990. Numit atât de istorici, cât și de opinia publică un „martie sângeros”, îndrăznesc să afirm că evenimentele care au avut loc atunci au reprezentat, probabil, cel mai greu moment istoric de după Revoluție, când efectiv a existat pericolul ca România să se destrame, aflându-ne chiar în fața posibilității de a ne confrunta cu un război civil. Dacă s-ar fi întâmplat asta, ar fi fost o tragedie nemăsurabilă, pentru că ar fi fost mai mult decât un conflict între două națiuni diferite, ar fi fost un conflict între frați. Și, da, îndrăznesc să afirm că maghiarii sunt frații noștri tocmai datorită trecutului istoric care ne leagă împreună, fie că vorbim de un context istoric mai dificil, fie că ne referim la perioadele de liniște pe care popoarele noastre le-au traversat împreună. Nu trebuie să uităm niciodată că avem în spate sute de ani de coabitare pașnică și că, atunci când vine vorba despre prezent, este mai potrivit pentru toată lumea să ne concentrăm pe aspectele care ne unesc, nu pe cele care ne dezbină.

Nu voi face nicio evocare istorică a evenimentelor petrecute în acel martie de tristă amintire. Sunt convins că toți cunoaștem istoria acelor zile. Voi sublinia în schimb lecțiile învățate de pe urma evenimentelor amintite, lecții care ar trebui să fie bine însușite de clasa politică actuală, pentru ca asemenea episoade să nu mai aibă loc în viitorul României.

În primul rând, consider că am învățat cât de importantă este comunicarea pentru a evita avântarea în conflicte ce au la bază mesaje greșit înțelese sau măsuri administrative luate fără a fi explicate în prealabil populației, mai cu seamă atunci când vine vorba de acțiuni care privesc identitatea unor minorități. Manipularea, distinși colegi, este posibilă acolo unde adevărul nu este clar sau nu este bine explicat. Atunci când oamenii au o imagine clară a ceea ce se întâmplă, diversiunile nu prind în mentalul colectiv. Dar, dacă facem greșeala de a nu ne explica suficient intențiile și de a nu promova un dialog constructiv, ajungem în situații conflictuale neplăcute, care pot distruge întreaga țară, nu numai pe cei implicați în mod direct.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD. Ulterior, vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi vine în continuarea evenimentelor de săptămâna trecută, evenimente dedicate zilei de 8 Martie. Astfel, titlul declarației: „Egalitatea de gen în România”.

Ne aflăm într-o perioadă în care am omagiat femeia și rolul său în familie și în societate. Cred că e un moment oportun să recunoaștem că încă mai există zone de discriminare și că mai putem progresa din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, subliniind încă o dată respectul față de femeile din România, îmi permit să reiau câteva dintre ideile și statisticile cu privire la egalitatea de gen, în speranța că ține și de puterea noastră, ca organ legislativ al țării, să conducem lucrurile spre cea mai bună direcție.

Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propune programul de guvernare al PSD. Nu greșesc dacă spun că în actuala legislatură, la nivelul Partidului Social Democrat, au fost promovate femeile în toate domeniile vieții publice mai mult decât s-a întâmplat în toate celelalte mandate anterioare. Putem lua ca exemple Guvernul, Parlamentul.

Cu toate acestea, unele cifre încă nu arată așa cum ar trebui. Un raport al World Economic Forum pe anul 2017, ce analizează diferențele de gen la nivel mondial, a situat România pe locul 58 din totalul de 144 de țări în clasamentul egalității dintre sexe. Potrivit acestui raport, numai 33,6% dintre pozițiile de rang înalt sau de funcționari pe o poziție de management sunt femei, în timp ce 66,4% sunt bărbați. Totodată, în ceea ce privește domeniul profesiilor și al muncitorilor calificați, femeile înregistrează un procentaj de 55,4%, iar bărbații de 44,6%. În Parlament 20,7% dintre aleși sunt femei, iar 79,3% bărbați.

Pași importanți de făcut sunt prezentați concret în Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018–2021, publicată în Monitorul Oficial din 6 iunie 2018. Strategia se referă la domenii esențiale în care se impun măsuri privind egalitatea de gen: educație, sănătate, piața muncii, participarea echilibrată la decizie, abordarea integratoare de gen – introducerea perspectivei de gen în politicile naționale.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi să prezint și eu declarația politică de astăzi. Iar ulterior se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Distinși colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: „Partidul Social Democrat va plăti salariile și pensiile majorate și va continua investițiile în comunitățile locale, așa cum s-a angajat în fața românilor”.

Stimate colege și stimați colegi,

PSD este un partid responsabil și de fiecare dată când a asigurat guvernarea României și-a îndeplinit angajamentele față de fiecare cetățean și de fiecare comunitate locală. Așadar, chiar dacă opoziția și președintele Iohannis nu se pricep la economie și nu-i interesează decât să genereze panică în rândul populației, vreau să-i asigur pe botoșăneni și pe toți românii că actualul Guvern are banii pentru pensii și pentru majorarea acestora și oricine spune altceva manipulează, așa cum s-a dovedit în ultimii doi ani. De asemenea, sunt alocați bani pentru serviciile sociale, pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru finanțarea investițiilor.

Consider că este absolut iresponsabil să spui că nu sunt bani de pensii când, pentru prima oară în ultimii 18 ani, bugetul de pensii a trecut pe excedent, în urma transferului contribuțiilor de la angajator la angajat. Aceeași retorică, că nu sunt bani de pensii, au folosit-o reprezentanții PNL în urmă cu un an, uitând că în 2010 au ghilotinat salariile și au impozitat pensionarii pentru că nu le ajungeau fondurile pentru realizarea propriilor interese.

Președintele României și susținătorii săi electorali de la PNL repetă această minciună de doi ani, cu efecte extrem de grave pentru economia românească. În aceeași perioadă, pensiile și salariile românilor au crescut conform programului de guvernare, iar economia României este, din 2016, pe un trend ascendent. Vreau să știe toți cetățenii că bugetul construit de PSD prevede creșteri de alocări financiare în toate domeniile importante:

– la sănătate – 50,2 miliarde de lei; cu 6 miliarde de lei în plus față de anul 2018 și cu 17,4 miliarde de lei în plus față de anul 2016;

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice: „Programul operațional regional 2014–2020: peste un miliard de euro a intrat în România”. Doamna președinte,

Stimați colegi,

La mijlocul lunii februarie a avut loc la Rădăuți, în județul Suceava, prima întâlnire a Comitetului de monitorizare a Programului operațional regional 2014–2020 din acest an. La eveniment au participat peste 80 de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai consiliilor pentru dezvoltare regională, agențiilor pentru dezvoltare regională și ai altor organizații importante care sunt implicate în procesul de elaborare și implementare a politicii de dezvoltare regională din România. Aceștia au analizat stadiul implementării POR 2014–2020 pe axe prioritare și tipuri de instrumente teritoriale și financiare. Cu acest prilej, a fost prezentat un prim bilanț: până la finalul lunii decembrie 2018 au fost certificate de Comisia Europeană cheltuieli în valoare de 1,12 miliarde de euro în cadrul celor 11 axe prioritare pentru care au fost lansate apeluri de proiecte.

Exemple concrete de proiecte duse la bun sfârșit:

– 383 de IMM-uri au beneficiat de finanțare prin POR, axa 2, finalizând deja proiectele;

– 12.166 de gospodării au o clasificare superioară privind consumul de energie;

– 11 obiective de patrimoniu cultural au fost restaurate;

– 420 de ambulanțe au fost livrate, iar de infrastructura medicală, construită de la zero, reabilitată, modernizată, extinsă sau dotată prin intermediul POR beneficiază 737.281 de persoane.

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014–2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României, care a dus la identificarea principalelor probleme, după cum urmează:

Cercetare-dezvoltare și inovare – transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme.

IMM-uri – sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economice regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de programare strategică națională, sunt:

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Doamna Kövesi și prezumția de nevinovăție”. ## Stimați colegi,

Prezumția de nevinovăție reprezintă un principiu fundamental care trebuie să guverneze desfășurarea procesului penal, doctrina românească fiind unanimă, în sensul că prezumția de nevinovăție reprezintă atât o regulă de bază a procesului penal modern, unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, cât și un drept fundamental al omului, drept esențial într-o societate civilizată, fiind inerent statului de drept.

Vă întrebați de ce am ales să încep intervenția mea de astăzi cu prezentarea acestei definiții a prezumției de nevinovăție. Am făcut acest lucru pentru că zilele trecute am fost șocat să aud o declarație a doamnei Laura Codruța Kövesi, făcută la ieșirea de la audierile de la Secția specială de anchetare a magistraților, în care Domnia Sa răstoarnă acest principiu fundamental al dreptului, spunând cu subiect și predicat: „O să vă dovedesc că sunt nevinovată, o să mă apăr.”

Cum să spui tu, fost procuror-șef cu pretenții, care se vrea procuror-șef european, așa ceva: că vei dovedi că ești nevinovată? Nu sunt specialist în drept, dar atât mai știu și eu, că nevinovăția nu trebuie dovedită, din contră, este obligația procurorilor să dovedească vinovăția unui inculpat. Dacă un fost procuror-șef gândește așa, fix pe dos de cum ar trebui, ne mai mirăm că subalternii ei, „procurorii de elită” de la Ploiești, Oradea sau din altă parte, au recurs la coerciție, presiuni, falsuri și abuzuri, călcând în picioare legile țării și ale bunului-simț?

Este extrem de grav dacă procurorii din România gândesc precum doamna Kövesi și grupul ei organizat, iar această declarație scăpată de doamna Kövesi ne arată cât de pervertit a ajuns să funcționeze sistemul judiciar din țara noastră.

Să nu uităm un lucru. Doamna Kövesi a fost demisă anul trecut pentru că DNA a încălcat legea! Și acest lucru îl spune nu Bodog sau vreun politician, ci însăși Curtea Constituțională a României. Să nu uităm de imixtiunea gravă a serviciilor secrete în actul de justiție și cum DNA, SRI și structurile media aservite lor au transformat lupta anticorupție într-o vânătoare de vrăjitoare și o cursă de eliminare a adversarilor politici. Să nu uităm de oamenii nevinovați trimiși după gratii, hăituiți sau ascultați ilegal ani de zile, doar pentru că așa voiau niște „procurori de elită”.

Mulțumim, domnule senator.

Și o ultimă intervenție, a doamnei Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Educația românească, între orgolii și nepăsare”.

Și, privind tema egalității de șanse, aș dori să adresez ministrului educației câteva întrebări:

De ce nu au fost încă elaborate, în acord cu recomandările specialiștilor, procedurile pentru susținerea examenului de capacitate și a celui de bacalaureat pentru copiii cu deficiențe de vedere, de auz, tulburări de spectru autist sau cu tulburări specifice de învățare?

Cum s-a ajuns la doar o oră în plus adăugată la durata standard a examenului pentru evaluarea națională și pentru bacalaureat, în condițiile în care pentru o testare standard, cu o durată medie de 45–50 de minute, sunt prevăzute suplimentar între 30 și 60 de minute?

De ce nu se specifică că profesorul trebuie să citească subiectele pe rând, așteptând ca elevul să le rezolve gradual, și după fiecare subiect rezolvat să-i fie citit următorul?

Sunt lucruri și acțiuni la îndemână care vin în ajutorul acestor copii și al părinților, care, în loc să se ocupe de ei, trebuie să adune tot felul de acte care să ateste evidența.

De ce actele care le sunt solicitate pentru certificare părinților de la medicii specializați nu le sunt decontate?

Câți copii nu vor fi corect educați, cu mijloacele specifice, din cauza acestor costuri pe care părinții lor trebuie să le achite, uneori an de an, pentru a face dovada unei anumite tulburări sau deficiențe?

Când se va elabora un model de plan personalizat la nivelul fiecărei școli și când va fi pus și în practică?

Când vor fi acești copii integrați, nu numai tolerați, așa cum se întâmplă în prezent? Pentru că ei vor fi adulții de mâine, care, dacă li se va da o șansă acum, se vor putea integra în mediile profesionale și vor străluci în domeniile pe care și le vor alege.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi a fost de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

În continuare, dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Toma Vasilică, Brăiloiu Tit Liviu, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Vulpescu Ioan, Mihu Ștefan și Ganea Ion;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senatori: Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel, Vela Ion Marcel și Cristina Ioan;

– din partea Grupului parlamentar al USR, următorii domni și doamne senatori: Dinu Nicoleta Ramona, Mihail Radu Mihai, Alexandrescu Vlad Tudor și Fălcoi Nicu;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: domnul senator Sibinescu Ionuț și domnul senator Nicoară Marius Petre;

– iar din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe.

Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 13 martie 2019.

87 de voturi, un vot este al domnului Stănescu, care nu are cartela la dânsul.

S-a aprobat și programul de lucru.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18–23 martie.

Programul de lucru îl aveți distribuit, nu am să-l mai citesc.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru 18–23 martie?

Dacă nu sunt intervenții,

## PAUZĂ

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 13 martie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 90.

Voi conduce ședința plenului împreună cu doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

## Stimați colegi,

Senatul României, în calitate de Cameră decizională, este chemat astăzi să dezbată Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord.

Ne face o deosebită plăcere să-l avem ca oaspete, cu această ocazie, în plenul Senatului pe domnul Talat Xhaferi, președintele Parlamentului Republicii Macedonia de Nord.

Domnule președinte, suntem onorați de prezența dumneavoastră!

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii?

Dacă nu,

A fost aprobată ordinea de zi.

Programul de lucru pentru această zi cuprinde lucrări în plenul Senatului de la ora 12.00 la 13.00 și, de asemenea, vă informez că, începând cu ora 14.00, avem o ședință comună Senat plus Camera Deputaților.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Politica aliată a „Ușilor deschise” a reprezentat una dintre politicile de succes ale NATO, fiecare etapă a acestui proces contribuind în mod semnificativ la consolidarea securității și stabilității spațiului euroatlantic și la o eficientă promovare a obiectivelor Alianței în raport cu regiunile din vecinătatea sa.

În calitate de fost beneficiar al Politicii aliate a „Ușilor deschise”, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, România consideră că extinderea NATO rămâne un instrument unic, menit să încurajeze eforturile de modernizare și democratizare ale aspiranților, să recompenseze progresele obținute de aceștia, dar și să ofere garanția stabilității și securității; și mai ales în contextul actual de securitate, marcat de evoluții la frontierele de est și de sud.

Din această perspectivă, decizia adoptată de șefii de stat la Summitul NATO din iulie 2018 de a adresa Macedoniei invitația de aderare la Alianță a demonstrat în mod ferm și fără echivoc că Alianța Nord-Atlantică își respectă angajamentul luat în urmă cu 10 ani la summitul de la București.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Menționăm că Guvernul este de acord cu raportul prezentat de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc reprezentantului Guvernului.

Dau acum cuvântul reprezentantului Comisiei pentru politică externă, pentru prezentarea raportului. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord reprezintă o etapă procedurală în parcursul Republicii Macedonia de Nord spre calitatea de membru cu drepturi depline al NATO.

Prin ratificarea acestui protocol, România își exprimă consimțământul pentru ca Republica Macedonia de Nord să devină al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice.

În ședința din 5 martie 2019 membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc pentru prezentarea raportului. Acum, dacă senatorii doresc să adreseze întrebări. Bun. Nu sunt.

Reprezentanții grupurilor parlamentare dacă doresc să se înscrie la cuvânt?

Domnul senator Titus Corlățean, domnul senator Hadârcă, domnul senator...

Chirteș.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte al Parlamentului Republicii Macedonia de Nord și distinși membri ai delegației macedonene,

Este un moment istoric cel al aderării Republicii Macedonia de Nord la NATO, la această Alianță atât de importantă pentru garantarea securității membrilor săi. Este un moment important și pentru România, care a fost constantă și din punctul de vedere al interesului său strategic, de a susține procesele de integrare euroatlantică și europeană în Balcani și, în mod specific, în mod special, pentru susținerea Republicii Macedonia de Nord pentru procesele sale de integrare în NATO și, respectiv, în Uniunea Europeană.

Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple, cel puțin în ceea ce privește aderarea la NATO, încă de acum 10 ani, conform celor discutate în cadrul summitului NATO de la București. Au fost, din păcate, 10 ani pierduți pentru națiunea macedoneană, pentru că locul națiunii macedonene este în familia europeană și euroatlantică, ani pierduți din cauza contenciosului pe care îl cunoașteți, între Skopje și Atena, legat de numele țării. Este grație actualului Guvern de la Skopje, printr-o decizie curajoasă, faptul că negocierile au

fost deblocate și s-a ajuns la o soluție de compromis istoric care, iată, astăzi, permite Republicii Macedonia de Nord, sub denumirea care a fost confirmată internațional, să facă pasul decisiv pentru aderarea la NATO.

Suntem în procedură de ratificare în Parlamentul României. Anterior, colegii din Camera Deputaților au ratificat, în unanimitate, protocolul de aderare. Am încredere că și în cadrul Senatului vom avea un vot unanim, cu atât mai mult cu cât relația între România și Republica Macedonia de Nord este o relație specială, de parteneriat, de susținere reciprocă, este o relație în care există și o punte de legătură cu adevărat specială: mă refer la minoritatea macedoneană din România – și salut prezența doamnei deputat Venera Popescu, care reprezintă în Parlamentul României, ca deputat, minoritatea macedoneană din România – și, în egală măsură, vreau să subliniez și existența acestei comunități vlahe-aromâne din Macedonia, care, de asemenea, este extrem de importantă din punctul de vedere al identității și al relației dintre țările noastre.

Mulțumesc domnului senator Titus Corlățean, care a vorbit din partea Grupului PSD.

Următorul înscris la cuvânt este domnul senator Hadârcă, din partea Grupului ALDE.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mult stimate domnule președinte al Senatului,

Mult stimate domnule președinte al Parlamentului Macedoniei de Nord,

În numele Grupului parlamentar al ALDE, voi să remarc, cu prilejul ratificării Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, faptul că, în contrapondere cu procesul de disoluție în incipit a comunității europene, declanșat prin Brexit, iată o veste îmbucurătoare de integrare euroatlantică și, implicit, de consolidare a stabilității balcanice.

Felicitări Excelenței Sale, domnului președinte al Parlamentului macedonean! Felicitări tuturor macedonenilor și confraților noștri, românilor macedoneni!

În al doilea rând, eu vreau să-mi exprim satisfacția că se încheie astfel un proces prelungit al diferendului greco-macedonean, exprimându-mi totodată speranța că și Republica Moldova, cea de est, va urma, într-un viitor previzibil, exemplul Macedoniei de Nord.

Încă o dată felicitări!

Mulțumesc.

Domnul senator Chirteș, din partea Grupului PNL. Aveți cuvântul la microfonul central.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Parlamentului Macedoniei de Nord,

Vorbesc atât din punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cât și în calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie dintre Parlamentul României și Parlamentul Macedoniei de Nord, și, pe această cale, transmit un salut, un salut de încredere pentru viitorii membri, să spunem, ai acestei alianțe militare deosebit de importante pentru tot ceea ce înseamnă securitatea politică și militară a acestei zone a Europei și a Balcanilor.

Și cred că și din punct de vedere parlamentar va trebui să intensificăm cooperarea între cele două parlamente. De altfel, am avut anul trecut o întâlnire cu domnul ambasador – pe care îl salut, aici de față – în care am stabilit, să spunem, în timp, modalitatea de cooperare și, iată, astăzi este un moment important în care, după această ședință solemnă, ședință de ratificare a acestui acord, vom discuta concret următorii pași pe care îi vom face din punctul de vedere al cooperării parlamentare.

Deci încă o dată vă salut și suntem cu toții, bineînțeles, pentru ratificarea acestui acord.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Radu Mihail, din partea USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

## Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, trebuie să exprim satisfacția pe care o avem cu toții că un nou partener s-a alăturat țărilor care deja s-au angajat să apere democrația occidentală, valorile occidentale, un partener care s-a angajat ferm pe calea creării unui stat democratic, pe calea dezvoltării unui stat democratic. Este foarte important că este un partener din Balcanii de Vest, un partener care a demonstrat o deosebită înțelepciune și răbdare în procesul dificil de aderare, de negociere și de aderare, cu problemele care au fost menționate mai devreme.

Sperăm că acest moment va constitui o încurajare importantă pentru celelalte state din Balcanii de Vest care sunt angajate pe o traiectorie similară și vrem să urăm Macedoniei de Nord succes în evoluția viitoare!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Attila Cseke, din partea UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Parlamentului Macedoniei de Nord,

Doamnelor și domnilor senatori,

UDMR va susține acest proiect legislativ, susține ca Macedonia de Nord să adere la Alianța Nord-Atlantică.

Suntem formațiunea de pe eșichierul politic românesc care, încă din anii ’90, ca primă formațiune, a spus că singura șansă de democratizare a României este aceea de aderare la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Nu ne-am schimbat punctul de vedere și, evident, considerăm că acest lucru este valabil și pentru alte țări și națiuni. Credem că România și celelalte state membre ale Alianței Nord-Atlantice vor fi mai puternice și se vor simți mai în siguranță dacă un alt stat, un nou membru din zona Balcanilor, Macedonia de Nord, va face parte din această Alianță Nord-Atlantică.

Evident că semnalăm aici, în Senatul României, și faptul – și ne bucurăm – că în Constituția acestei țări, a Macedoniei de Nord, există prevedere privind recunoașterea și a unei alte limbi ca limbă oficială a Macedoniei de Nord decât cea macedoneană, că această Constituție prevede folosirea simbolurilor comunității altei națiuni decât cea macedoneană. Sunt proceduri și drepturi pe care e bine să le știm și să le luăm în considerare.

În concluzie, UDMR va susține ca Macedonia de Nord să devină cea de-a 30-a membră a Alianței Nord-Atlantice. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Salut cu deosebită satisfacție votul dumneavoastră de astăzi în favoarea adoptării Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord. Domnule președinte Xhaferi,

Vă felicit și vă rog să-mi permiteți să adresez, prin intermediul Domniei Voastre, autorităților de la Skopje și poporului macedonean un călduros „Bun venit!” în marea familie a libertății, democrației, prosperității și securității euroatlantice!

Stimate domnule președinte Xhaferi,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm astăzi într-un moment cu o semnificație specială, pentru că, iată, cel de-al 30-lea membru al Alianței confirmă vocația euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest.

Decizia din 6 februarie de la Bruxelles este expresia interesului reciproc al statelor membre ale Alianței și Guvernului de la Skopje de a deveni parteneri în promovarea și apărarea valorilor euroatlantice comune și, în același timp, rezultatul unui parcurs meritoriu al decidenților politici, al societății civile și al forțelor armate macedonene în asumare acestor valori.

Este un drum care a început în anul 1993, când FYROM, cum se numea la acea dată Republica Macedonia de Nord, a devenit membră a Parteneriatului pentru pace, și care a continuat cu un amplu proces de redefinire a identității naționale și statale și de consolidare a instituțiilor democratice.

În anul 1999, confirmând strădania și rezultatele în atingerea standardelor necesare aderării la Alianță, NATO a decis semnarea Planului de acțiune pentru aderare cu Skopje.

Autoritățile de la Skopje au făcut eforturi considerabile pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin foaia de parcurs, au fost alături de structurile Alianței atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar. De altfel, FYROM a devenit membru asociat al Adunării Parlamentare a NATO încă din 1994, iar militarii macedoneni au participat de-a lungul timpului la misiuni comune cu NATO în Irak și Afganistan.

Prezența, astăzi, în plenul Senatului a domnului președinte Xhaferi confirmă, o dată în plus, semnificația deosebită a acestui moment. Domnia Sa a fost un promotor constant al aderării țării sale la NATO și am convingerea că, în bună măsură, succesul de astăzi i se datorează. Domnul Xhaferi este de peste opt ani membru al Adunării Parlamentare a NATO, a susținut organizarea la Skopje a mai multor seminare Rose-Roth și, nu lipsit de importanță, a sprijinit reforma forțelor armate ale țării în calitatea Domniei Sale de fost ofițer activ.

## **Domnul Talat Xhaferi** – _președintele Parlamentului Republicii Macedonia de Nord_ **:**

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mulțumesc pentru invitația de a mă afla astăzi la ședința de plen a Senatului României și de a fi prezent la momentul votului pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO.

Încă o dată România a arătat țării mele încredere și susținere, prietenie și respect, contribuind la parcursul euroatlantic al Republicii Macedonia de Nord, pentru un prezent coerent și un viitor împreună.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Luăm o scurtă pauză, de cinci minute, urmând să continuăm lucrările Senatului, conform programului aprobat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi, a trecut pauza de cinci minute.

Rog secretarii să revină la prezidiu, pentru a putea continua lucrările.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant din aviația civilă din România (L94/2019).

Domnule vicelider Bodog, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul PSD solicită retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni..., o săptămână, pentru a regla un aspect tehnic. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind cerințele minime de creștere a mobilității salariaților între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și păstrării drepturilor la pensie suplimentară (L96/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule senator...

Mergeani, microfonul 8, aveți cuvântul. Secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată și raportul comisiei de fond.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Raport de admitere, face parte din categoria legilor organice, da?

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem aici o propunere legislativă, venită din partea domnului Tăriceanu, cu privire la niște pensii speciale, pentru că despre asta este vorba.

Este vorba de pensii speciale pentru personalul civil...

Nu? Nu. Bine. Atunci, n-am fost...

Vă mulțumesc pentru intervenție.

E în regulă.

Știți? Ne mișcăm mai repede. A fost retrimitere la comisie. Săptămâna viitoare aveți cuvântul, deja sunteți înscrisă prima.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, săptămâna viitoare, luni.

Continuăm. Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind protecția persoanelor cu boală celiacă din România (L48/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Domnule Dan Dumitrescu, vă rog. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății este de acord cu raportul Comisiei pentru sănătate publică și respinge proiectul legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Bodog. Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate a adoptat raport de respingere.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog. Domnul senator Wiener.

Comisia pentru sănătate a adoptat un raport de respingere, din cauza unor considerente de natură tehnică. E adevărat, legea are și un raport... un aviz nefavorabil de la Consiliul Legislativ. Este o problemă foarte importantă pentru România, dar adresată insuficient, parcelar, selectiv și inaplicabil.

Boala celiacă este o boală care, practic, determină o reacție adversă, intestinală, la gluten, este vorba de acea intoleranță la gluten.

Sigur că există și persoane instituționalizate în România la care trebuie să fie particularizată dieta, sigur că trebuie facilitat accesul persoanelor cu boală celiacă la o alimentație adecvată, care face parte din tratament, impune și măsuri sectoriale în zona socială, în zona comercială, în zona economică, nu doar în zona acoperită de legislația din domeniul sanitar. Trebuie reluat demersul, este o problemă care trebuie adresată și cred că trebuie făcut un grup de lucru, care să includă și Ministerul Sănătății, și Ministerul Agriculturii, pentru o soluție tehnică acoperitoare și corectă. Nu cred că trebuie să ne mulțumim acum doar a respinge o lege care nu îndeplinește parametrii tehnici, ci trebuie să ne asumăm rezolvarea acestei probleme, cum este pentru diabet, cel puțin pentru alte situații asemănătoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Procedură? Domnule Goțiu, pe procedură, interveniți, dacă încalc vreo procedură.

Vă rog, microfonul 2. Suntem chiar foarte curioși.

Da, înainte de vot, o să vă rog să verificați cvorumul de ședință, să avem cvorum pentru vot.

Domnule senator, o să vă rog să verificați dumneavoastră dacă vom vota sau nu.

Totuși e inițiativă organică. Zic și eu. Mulțumesc.

Bun. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Și votul va fi săptămâna viitoare, luni. Înainte de a trece la punctul următor, vă rog, domnule senator Iustin Talpoș, o intervenție, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vreau să vă anunț că, de azi începând, voi activa ca senator UNPR, dar rămân în Grupul parlamentar al PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Sunteți bine-venit în Grupul PSD și vă așteptăm să activați și ca senator PSD _. (Aplauze.)_

Bun. Stimați colegi, este ora 12.59,33.

O să-i rog pe domnii secretari să verifice dacă avem cvorum până la ora 13.00, având în vedere că urmează o lege ordinară.

Ora 13.00. N-am primit răspuns de la secretari, declar ședința închisă.

Rămâne să ne vedem la ora 14.00 la ședința plenului reunit.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167075]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/29.III.2019 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei