Stenogramă plen

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Am o rugăminte, liderii de grup, dacă puteți veni.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, din cadrul sesiunii extraordinare, și anunț că, din totalul de 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 165 de deputați.

Programul de lucru pentru astăzi: 10.00–12.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; ora 12.00 – vot final; 13.45 – ședința Birourilor permanente reunite; și la ora 14.00 avem din nou ședință comună.

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise. Dacă liderii de grup au pentru ordinea de zi propuneri? Eu

o am aici pe prima, cu statutul cadrelor militare.

Propuneți dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți plenului introducerea pe ordinea de zi a PL-x 315/2019 – Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului; pe poziția 4 a ordinii de zi.

Pe 4?

Da.

Iar 4 devine 5.

4 devine 5.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Deci din momentul acesta, când propuneți, facem prin cădere.

Este o solicitare de la Ministerul Mediului. Altfel, intrăm în infringement pe perioada verii, dacă nu le băgăm.

Da?

Vot, vă rog. Tot pe aceeași...?

Da, cu 90 de voturi pentru, 36 de voturi contra, 6 abțineri, am votat.

Doriți pe acest...? Da. Da, doamna Prună.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

## Domnule președinte,

Aceste două PL-x-uri nu prea au ce căuta pe ordinea de zi astăzi. Cel puțin la comisie ieri ne-au fost date cu 10 minute înainte, pentru a le studia.

Este vorba de o lege care a fost declarată neconstituțională, un OUG care a fost votat aici, în Parlament, și apoi atacat la CCR și a fost declarat neconstituțional. Și acum Ministerul Mediului vine și sparge acest OUG în două legi și ni se supune atenției, așa, de pe o zi pe alta la comisii și acum în plen.

Să știți că faceți o enormă eroare dacă votați aceste legi. Colegi de-ai dumneavoastră inclusiv nu le susțin.

Și cred că ar trebui să ne dăm timp, măcar până la toamnă, să vedem dacă poate fi armonizat ceva în aceste legi și apoi să le aducem din nou la plen.

Deci poate ar trebui o consultare a liderilor de grup și să putem să întoarcem aceste legi.

Una dintre ele s-a votat și a mai rămas încă una.

Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

În momentul acesta n-am ce face. Este pe ordinea de zi, e adoptată.

Dacă e cineva de la Ministerul Mediului? Sunteți dumneavoastră, da.

Haideți, o propunem și pe a doua și pe urmă...

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, vă propun ca PL-x 316/2019 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului – să fie introdus pe poziția 5, iar 5 să coboare pe 6.

## Vot, vă rog.

Cu 121 de voturi pentru, 25 de voturi contra, adoptată. Da?

Mulțumesc.

Și ultima propunere de modificare a ordinii de zi.

Vă propun să fie introdus pe poziția 6 PL-x 329/2019 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală –, pe poziția 6, iar 6 să se mute pe 7.

Da.

Mulțumesc.

## Vot, vă rog.

142 de voturi pentru, un vot contra, două abțineri. Văd că este procedură, cerută de la USR.

Vă deranjează dacă vine un reprezentant de la Ministerul Mediului să ne explice de ce? Eu am avut doar o discuție telefonică cu doamna ministru.

Vă rog.

Foarte scurt. Este vorba despre o chestiune de ordin personal pe care vreau să o expun în fața dumneavoastră la începutul ședinței.

Sunt printre redactorii și inițiatorii acelui text, „Fără penali în funcții publice!”, alături de colegul Silviu Dehelean și de alți colegi din USR.

Am lucrat foarte mult la acest proiect.

Textul inițiativei „Fără penali în funcții publice!” a trecut – în această variantă, a inițiativei cetățenești –, a trecut de filtrul Curții Constituționale, după cum bine știți.

Am observat că dumneavoastră, colegii din PSD, ați depus un proiect asemănător, dar ați adăugat ceva în plus acolo. Adică acea funcție _copy-paste_ nu a funcționat corespunzător. Ați adăugat numirea, alegerea în organele autorităților publice centrale.

Or, după cum ar trebui să știm cu toții, în aceste organe publice centrale – mă refer...

Este proiectul pe ordinea de zi și nu știu eu?

Nu. Nu, domnule președinte, e o chestiune de principiu.

A, vorbim despre viitor.

Am lucrat foarte mult...

Am înțeles.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Am lucrat foarte mult...

Păi nu, am spus foarte clar și am indicat temeiul în baza căruia am cerut cuvântul – o chestiune de ordin personal.

Eu, alături de ceilalți colegi, am lucrat la acest text și a fost preluat.

Păi nu... Ba da, este fix de ordin personal. Pentru că ne-a fost preluată munca și s-a adăugat un cuvânt care la Curtea Constituțională va invalida acel proiect de revizuire a Constituției – „Fără penali în funcții publice!”.

Eu nu știu dacă ați făcut-o intenționat sau ați făcut-o dintr-o eroare, pentru că, repet, în funcțiile autorităților publice centrale acești conducători nu sunt aleși, ei sunt numiți.

Deci nu puteți introduce acest...

Eu cred că este o încercare de sabotare a inițiativei „Fără penali în funcții publice!” sau este o gravă eroare.

Asta am vrut să vă comunic. Și vă rog să țineți cont de lucrul acesta.

Iar inițiativa „Fără penali în funcții publice!”, dacă am căzut de acord cu toții, toate partidele, că ar trebui să o promovăm, haideți să o facem la modul corect și onest. Să mergem pe varianta care a trecut deja de filtrul Curții Constituționale, să nu mai venim cu adăugiri și cu tot felul de variante care nu fac decât să saboteze acest proiect.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

Dacă îmi permiteți și mie să iau cuvântul?

Dreptul la inițiativă îl are oricare dintre noi. Nu avem niciun drept să intervenim și să spunem: domnule, numai noi avem dreptul sau exclusivitate pe un proiect de lege, dumneavoastră nu aveți voie să veniți cu nimic!

Acum, inițiativa la care ați făcut referire este de modificare a Constituției.

După cum bine știți și dumneavoastră, știu și eu, ele o să intre în Biroul permanent, vor fi repartizate în primul rând la Consiliul Legislativ și își va spune punctul de vedere Consiliul Legislativ, iar pe urmă, conform Constituției, în 10 zile ajung la Curte.

Mă bucur că a fost atât inițiativa PSD–ALDE, cât și inițiativa dumneavoastră; au fost depuse să prindem și ultimul Birou permanent și să declanșăm această procedură.

Cu alte cuvinte, nimeni nu îngrădește alt proiect. Pentru că în această lună, și repet, există în Constituție, în 10 zile, după ce ne vine răspunsul de la Consiliul Legislativ, va merge la CCR. Deci nu avem nicio problemă. Că proiectul dumneavoastră nu intră astăzi, nici acest proiect nu intră astăzi, nu facem referire la sesiunea extraordinară, ceea ce înseamnă că până pe 1 septembrie avem toate răspunsurile.

Nu pot să nu mai depun un proiect legislativ deoarece dumneavoastră deja aveți răspuns de la CCR.

Dacă invocăm CCR-ul numai când ne convine, nu e nicio problemă. Să știți că multe legi pe care dumneavoastră le contestați au răspunsul de la CCR. Dar le contestați în continuare.

Lăsați-ne dreptul de a avea inițiative și de a fi egali cu toată lumea. Și noi, și dumneavoastră.

Dacă nu vă deranjează, aș vrea punctul de vedere al Ministerului Mediului. De ce s-a insistat cu cele două proiecte?

Vă rog, dacă este cineva de la Ministerul Mediului?

## **Doamna Adi Croitoru** _– președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate_ **:**

## Bună ziua!

Domnule președinte, Domnilor vicepreședinți, Doamnelor și domnilor deputați,

Adi Croitoru sunt, președintele Agenției Naționale pentru Arii Protejate.

În acest an, printr-o modificare legislativă, respectiv Ordonanța nr. 75, managementul ariilor naturale protejate s-a schimbat.

După cum știm, la Curtea Constituțională pe forma extrinsecă a actului s-au făcut trei motivări de neconstituționalitate, și anume nu s-a motivat urgența, au fost modificate în actul normativ mai multe domenii și nu au existat măsuri tranzitorii.

Prin acest act normativ se îndreaptă cele trei neconstituționalități.

Și urgența constă în faptul că în momentul de față există un vid legislativ în ceea ce privește managementul ariilor naturale protejate.

Mai mult decât atât, există proiecte pe Programul operațional „Infrastructură mare” care au fost accesate, în valoare de 92 de milioane de euro, care, dacă în prezent noi nu reușim să le îndreptăm, printr-o formă de act normativ, se vor pierde.

Iar săptămâna viitoare avem o întâlnire cu Comisia Europeană, care ne întreabă ce măsuri am aplicat și cum ne aflăm în momentul de față cu managementul ariilor protejate. Fapt pentru care noi am primit o scrisoare de la Comisia Europeană, prin care, dacă noi nu îndreptăm toate aceste chestiuni, urmează ca țara noastră să primească infringement de la Comisia Europeană.

Da.

Da. Mulțumesc mult.

Și eu mulțumesc.

Mai aveți ceva de adăugat?

Nu. Nu.

Mulțumesc mult.

Și eu mulțumesc.

Domnul Cupșa Ioan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Profit de ocazie să o întreb pe doamna președinte dacă există resursă bugetară pentru ca 264 de situri de arii protejate să fie în viitor, de îndată ce această lege intră în vigoare, să fie administrate de Autoritatea Națională? Și să ne răspundă în concret.

Deci, încă o dată, dacă există asigurată resursa bugetară pentru ca, ca urmare imediată a aplicării acestei legi, de îndată ce va fi publicată și vor trece cele trei zile după publicarea în Monitorul Oficial, schimbând 264 de custozi care în prezent sunt organizații neguvernamentale, aceste arii protejate trecând în administrarea Autorității Naționale, să ne spună dacă există resursa bugetară asigurată în prezent? Dacă nu, să ne spună de ce și ce vor face, în lipsa acestei resurse bugetare, cu cele 264 de arii protejate despre care vorbeam?

Mulțumesc. Domnul Zainea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să spunem adevărul. Înainte să se dea această ordonanță de urgență, practic, nu era nicio problemă. Problemele au fost generate de această ordonanță de urgență, dată anul trecut.

Am atacat la Curtea Constituțională, am câștigat, am dovedit că legea este profund neconstituțională.

Rezolvarea problemei ar fi să revenim la punctul 0, punctul de dinainte de această ordonanță.

Prin faptul că transformăm ordonanța într-o inițiativă legislativă pe care o trecem în grabă prin Parlament, practic, nu rezolvăm deloc problema.

Și veți vedea că, dacă vom ataca din nou la CCR, vom câștiga din nou.

Este dreptul dumneavoastră. Ministerul Mediului. Doriți să dați răspuns domnului deputat? Mulțumesc.

Mulțumesc.

În anul 2007, când România și-a asumat intrarea în Uniunea Europeană, și-a asumat și rețeaua Natura 2000. Adică statul român a desemnat o suprafață importantă din țara noastră ca fiind arie naturală protejată.

Din păcate, în anul 2007, statul român nu și-a asumat și administrarea ariilor protejate, legea permițând să existe anumite organizații neguvernamentale care să facă acest lucru.

În momentul de față, statul vine și îndreaptă toate aceste chestiuni, în sensul că există o instituție a statului numită Agenția Națională pentru Arii Protejate, care asta face: administrează ariile naturale protejate. Și cum o face? O face prin niște servicii teritoriale, cu angajați care..., în prezent, la ora la care vorbim, există 30 de servicii teritoriale, cu angajați care au fost selectați. O mare parte au venit din rândul custozilor, pentru că în momentul în care am dat examen dumnealor s-au înscris și au venit la examen. Dar o poate face prin structurile teritoriale și în parteneriate posibile cu tot ce înseamnă ONG-uri, instituții publice.

Dar statul și numai statul poate să administreze un sfert din România.

Nicăieri în Europa și în lume nu există o administrare prin niște entități neguvernamentale. Nu se face nicăieri în Europa administrare prin ONG-uri.

Da, spunem „da” pentru ONG-uri. ONG-urile pot veni ca parteneri ai instituției de stat. ONG-urile pot veni ca parteneri ai noștri. Dar nu mai putem lăsa povara aceasta, care a fost lăsată 11 ani – administrarea ariilor naturale protejate – deoparte.

Astăzi, în prezent, prin acest act normativ, statul își asumă administrarea.

Sigur că da, cu buget. Sigur că da, cu logistică. Sigur că da, cu personal de specialitate, cu 490 de salariați, care, repet, sunt aleși, prin examen, doar din domeniul de specialitate.

Și eu mulțumesc.

Propun să intrăm pe ordinea de zi. Și, când ajungem, reluăm dezbaterile pe aceste două propuneri foarte disputate.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 277/2019; caracter organic.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, aveți cuvântul, pentru raport.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 în scopul clarificării unor situații juridice punctuale care se impun a fi corelate odată cu apariția unor acte normative noi în domeniul salarizării și pensiilor militare de stat. De asemenea, se urmărește stabilirea nivelului structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de lucru ale acestora, precum și alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor secțiunii referitoare la procedura disciplinară și reglementarea modului de proveniență a subofițerilor în activitate din celelalte instituții care aparțin sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, altele decât Ministerul Apărării Naționale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu avizul nr. 555/1.07.2019.

Face parte din categoria legilor organice. La lucrările din data de 2 iulie 2019, 21 de membri au fost prezenți, conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea inițiativei legislative, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri? Dacă nu, intrăm pe articole. Dacă la titlu sunt intervenții? Adoptat. Dacă la preambul sunt intervenții? Nu. Adoptat. Dacă la articolul unic sunt intervenții? Nu. Adoptat. Avem 24 de amendamente admise. Dacă de la 1 la 5 sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 5 la 10? Nu. Adoptate. De la 10 la 15? Nu. Adoptate. De la 15 la 20? Nu. Adoptate. De la 20 la 24? Nu. Adoptate. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019; caracter ordinar; cu amendamente admise.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva? Nu.

Din partea comisiei? Vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ inițiativa legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 în sensul ca lucrările declarate de interes național sau de interes local să reprezinte lucrări de interes public major, acestea fiind, potrivit expunerii de motive, indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării infrastructurii locale și naționale.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Vă rog, domnul Drulă, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Avem de-a face cu o nouă, nici nu știu cum să-i zic, o trăsnaie legislativă. Sunt multe care trec prin Parlament.

Am încercat să-mi dau seama. Ați văzut că Guvernul a dat un punct de vedere negativ, Consiliul Legislativ, la fel, a dat un punct de vedere negativ. Am încercat să-mi dau seama totuși care a fost intenția inițiatorului. Și pare o încercare stângace de a permite desfășurarea de lucrări în arii Natura 2000.

Acum, nici măcar asta nu reușește. Dar dincolo de ridicolul acestui proiect de lege – și o să vă citesc textul și ce spune și Consiliul Legislativ, și ce spune și Guvernul. O să vă mai atrag atenția o dată. Am mai încercat aici, în plen, de câteva ori. Că votăm niște texte care nici măcar n-au sens, n-au gramatica corectă, adică sunt complet nefolosibile.

Deci forma inițială, a inițiatorului, era foarte simplă. Spunea: „Lucrările care se declară de interes național sau de interes local, conform prezentei legi, reprezintă lucrări de interes public major.”

Da, aici vine Consiliul Legislativ și spune: „...apreciem că, în lipsa unei dispoziții legale care să prevadă consecințele care decurg din calificarea unor lucrări ca «lucrări de interes public major», norma este lipsită de previzibilitate”.

Legea pe care o modifică este Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Și articolul la care se adaugă acest alineat prevedea inițial că utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau de interes local.

Autoarea proiectului de lege vine și spune: „Lucrările care se declară de interes național sau de interes local reprezintă lucrări de interes public major.” Pam-pam!

Haideți să încercăm să finalizăm, avem toți textul.

Da, da, am înțeles. Dar eu vreau să vi-l... Că ați înțeles că e complet..., adică n-are gramatică textul.

Știu. Noi suntem trimiși de cetățeni și avem textul, să știți.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Păi e important să mă lăsați să vorbesc. Atunci, sunt cinci minute. Dacă vă uitați în regulamentul acela, e OK să nu mă întrerupeți. Veniți dumneavoastră jos, aici, după și puteți să aveți o intervenție din partea grupului.

Mai este un minut, 40 de secunde, mai avem încă o intervenție de grup. Asta e democrația, mă ascultați și pe mine.

Exact.

Ei, acum, textul acesta poate a vrut să fie o enumerare de situații în care lucrările de interes național..., dar s-a pus cuvântul „și”, iar condițiile sunt cumulative. Deci se va aplica acelor lucrări care traversează localități, drumuri județene – deci trebuie să traverseze și localități, și drumuri județene, orășenești și comunale. Deci trebuie cumulativ toate condițiile acestea. Deci se va aplica proiectul de lege pentru proiecte care traversează localități, care traversează drumuri județene – condiția 2, să traverseze și drumuri orășenești, să traverseze și drumuri comunale. Până aici, dacă le îndeplinesc pe acestea patru, sunt OK. Dar trebuie să asigure și legăturile cu municipii. Dar nu e suficient, trebuie să asigure și legăturile cu orașe. Dar nu e suficient, trebuie să asigure și legăturile cu comune.

Nu știu, e o aberație completă.

Acum, dacă am avea un pic de bun-simț în Parlamentul acesta, v-aș cere să votați împotrivă. Dar o să votați probabil după îndemnul de grup. Așa că în încercarea... Totuși, că sunt și eu parte din Parlamentul acesta și mi-e rușine de ce texte merg pe aici, vă propun – că probabil va fi mai acceptabilă această propunere pentru dumneavoastră – s-o reîntoarcem la comisie. Poate găsiți o formă care să fie pe românește sau să aibă vreun sens juridic.

Deci vă propun întoarcerea la comisie, cu termen până pe 10 septembrie.

Domnul Popa Ovidiu și pe urmă supun la vot. Să auzim și argumentele dânșilor și supun la vot.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, colegul este într-o mare eroare. Doar ce am dat citire raportului din partea comisiei și Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Haideți să nu mai mințim de la acest microfon și să fim sinceri.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vot, vă rog. Retrimitere la comisie.

Cu 54 de voturi pentru, 92 contra, rămâne în continuare. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlu sunt observații? Nu.

Adoptat. Preambul, observații? Nu. Adoptat. La articolul unic?

La articolul unic?

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

Nu, la 3 marginal!

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

La amendamente, la ce?

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

Da.

N-am ajuns acolo. La articolul unic? Nu. Intrăm la amendamente. De la 1 la 3? La primul amendament dacă sunt? Nu.

Adoptat. Al doilea amendament? Nu.

Adoptat. La al treilea, nu? La 3 marginal. Vă rog.

Am văzut că n-am avut succes mai devreme. Asta e, ne bazăm pe faptul că le întoarce președintele.

Primul nu e amendament – apropo, e nemodificat, că și în raport scrie că e cu trei amendamente admise. Dar, mă rog, poate că acum, că ați venit dumneavoastră președinte, mai vorbiți cu serviciile juridice să lucreze un pic mai serios pe chestiile acestea.

Deci la amendamentul acesta... De fapt, acesta este corpul legii și, cum vă spuneam, amendamentul nu e scris gramatical corect, nu e scris juridic corect, nu putem vota așa ceva.

Așa că vă rog să supuneți la vot amendamentul. Noi vom vota împotrivă, conform regulamentului. Vă rog și pe dumneavoastră să votați împotrivă, ca amendamentul să fie respins și ca Parlamentul totuși să nu voteze aceste texte rușinoase. Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Vot, vă rog, pe amendament.

91 de voturi pentru, 28 de voturi contra, 26 de abțineri. Adoptat.

Vă

A, merge la votul final! Scuze! Scuze! Trebuia supusă forma comisiei. Caracter organic.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice. Avem 205 amendamente admise, 4 respinse. PL-x 254/2019. Caracter organic.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raport comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță.

Vă rog, domnule președinte Halici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate cu PL-x 254/2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. ## Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și mai ales fizice a personalului angajat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice _,_ cu amendamentele admise redate în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun, și anexa 2, cu amendamentele respinse. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Dacă dorește cineva la dezbateri generale? Domnul Dobre Victor Paul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum vă aduceți aminte, acest proiect de lege a fost retrimis comisiilor pentru dezbatere și, din păcate, observațiile pe care le-am avut săptămâna trecută rămân valabile și azi.

În esență, acest proiect de lege dă atribuții suplimentare Inspectoratului General al Poliției Române, precum și Inspectoratului General al Jandarmeriei în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, dar și o serie de atribuții suplimentare în situații de intervenție în forță.

Acest proiect de lege a fost inițial al Guvernului și, atacat la Curtea Constituțională, a fost declarat neconstituțional; a fost reluat ca inițiativă legislativă sub semnătura ministrului justiției, în calitate de parlamentar, și promovat din nou.

Observația noastră de fond este că acest proiect de lege necesită dezbaterea și avizarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Este vorba de prevenirea actelor de terorism, este vorba de combaterea actelor de terorism – și atenție foarte mare la extinderea atribuțiilor Poliției și Jandarmeriei în situații de intervenție în forță.

Este o întrebare justificată pe care ne-o punem: de ce coaliția majoritară evită Consiliul Suprem de Apărare a Țării, de ce face tot efortul să nu fie dezbătut acolo? Mai ales, revin, este vorba de terorism, care este atributul altor instituții și, bineînțeles, e sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

În această situație, vă propunem din nou, în numele Grupului PNL, retrimiterea la comisie și permiteți-mi să vă anunț deja că avem în vedere să atacăm acest proiect de lege, dacă trece în forma actuală, la Curtea Constituțională. Vă mulțumesc.

Pentru ce perioadă doriți retrimiterea?

Două săptămâni.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

-

- aprobat.

- Intrăm pe dezbateri.

- Domnule Ion Stelian, vă rog.

După tristul episod „10 august”, în care Jandarmeria, sub oblăduirea ministrului de interne Carmen Dan, a agresat populația pașnică a acestei țări, PSD a învățat următorul lucru: ce trebuie făcut. Păi trebuie să întărim organele de forță ale statului, trebuie să întărim Poliția, trebuie să întărim celelalte organe. Și a venit Guvernul cu un proiect de lege, PL-x 405/2018, pe care, pentru că nu s-au respectat procedurile parlamentare, l-am atacat la Curtea Constituțională cu succes.

În urma acestui moment, doamna ministru Carmen Dan a insistat și a venit cu o altă propunere legislativă, copiată la indigo – e prezenta propunere legislativă, Pl-x 254/2019 –, și nu a renunțat la chestiunile pe care le-am considerat cele mai grave, și anume s-au mărit, considerăm noi, nejustificat sancțiunile pentru o serie de contravenții.

Mai mult decât atât, s-a dat liber la bătut protestatari pașnici, ca să vă comprim, așa, într-un cuvânt, în sensul în care organul de poliție are dreptul deja, prin acest proiect de lege, să lovească, să utilizeze forța fizică împotriva unui protestatar pașnic fără prea multe detalii. Pur și simplu, dacă un protestatar se așază jos și protestează, fără să prezinte niciun pericol în mod concret, în loc să fie luat pe sus, eventual, dacă blochează un drum public important și se întâmplă ceva extraordinar de rău, este luat la bastoane. Asta legal de acum încolo, dacă se va aproba această lege. Este absolut inacceptabil, din punctul nostru de vedere.

Am formulat și amendamente. Dacă veți avea înțelepciunea să votați pentru aceste amendamente, e posibil să ne reconsiderăm votul.

Până una-alta, vom vota împotrivă, alături de colegii din PNL, și USR va contesta la Curtea Constituțională și noi credem că o vom face și de această dată cu succes.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor, o singură intervenție. Domnul Halici, președintele comisiei.

Domnule doctor, să lăsăm juriștii, care sunt mai pricepuți la ordine publică.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Nicidecum mai pricepuți, doar că am lucrat pe proiect, pe inițiativă, iar ceea ce au spus antevorbitorii nu doar că este fals, ci induce și o idee că Poliția va fi împotriva vreunui cetățean.

Hai să o luăm metodic.

În primul rând, avizul CSAT este obligatoriu doar în condițiile în care inițiativa ar fi fost a Guvernului.

Dacă ne ducem în zona asta, ca toate inițiativele să fie condiționate de diverse avize, ale diverselor instituții, în Parlament deja birocrația care există, legislativă, o multiplicăm și mai mult.

În ceea ce privește rolul și siguranța cetățeanului, precum și rolul polițiștilor, nu are în vedere nimeni, cel puțin din polițiști, că depun un jurământ și pot fi trași la răspundere, conform procedurilor și legilor în vigoare, atunci când fac exces de zel sau încalcă vreo normă. Dar acum haideți să ne imaginăm n situații la care sunt supuși și pe care le tot evidențiază, da? Sunt în urmărirea unui infractor sau a unei persoane suspecte.

Persoana respectivă la un moment dat părăsește spațiul public și se adăpostește undeva. Polițistul nu mai poate interveni. Ce să facă? Să stea, ca infractorul, eventual, să pună viața altor cetățeni în pericol, până are un mandat de... Un mandat de... Ajutați-mă!

Percheziție.

## **Domnul Nicușor Halici:**

...un mandat de percheziție, de intrare și așa mai departe, de acces în proprietate.

Da, e simplu, știm să râdem în momentul în care stăm acolo, în bănci, și doar gândim, așa, în maniera: totul este criticabil, dar totul este perfectibil, în același timp.

Și haideți să venim, dincolo de râsete și critică, cu o critică constructivă și cu un aport constructiv, da?

Mai mult, sunt persoane care săvârșesc infracțiuni și ajung, la un moment dat, să fie protejate de alte persoane care nu au săvârșit infracțiuni sau contravenții.

Polițiștii n-au ce să facă, nici nu se pot atinge de persoanele respective, pentru că ele creează un cordon de protecție a persoanelor care săvârșesc infracțiuni sau contravenții.

Ce o să facă? O să se uite polițiștii la persoanele care îi protejează, fără să poată să le îndepărteze sau fără să aibă posibilitatea să ajungă la infractori?

Nu trebuie să-i bată și n-o să ajungă să-i bată decât dacă opun rezistență, în cel mai negru scenariu.

Dar vrem un stat de drept?

Păi statele de drept cum reacționează?

Instituțiile de forță din statele de drept la care tot ne raportăm cum reacționează, ce fel de proceduri au? Stau polițiștii și se uită, așa, zâmbitori, candizi, la persoane care împiedică punerea în aplicare a unor proceduri sau neutralizarea unor infractori? Da, dubla măsură, din păcate, ne-o creăm noi, în primul rând, și de asta ne-o creează și alte state, pentru că noi, în interiorul României, vrem standarde multiple.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Noi aprobăm totuși intervenții, nu bătăi, dar... Dacă la titlul legii sunt intervenții?

O problemă personală, domnule Bacalbașa, bineînțeles.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

## Domnilor,

Ca unul care am fost agresat, în parcul din fața acestei instituții, pentru ce am votat în această instituție și am văzut jandarmii care m-au înconjurat că erau terorizați, înnebuniți de frică și nu le era frică de elementul fizic reprezentat de bătăuși, ci de cei care erau în spatele lor, forțele obscure, ca unul care am reclamat la procuratură și procuratura, deși exista filmul cum eram împins, inițial a spus că nu s-a produs niciun fel de agresiune și niciun fel de ultraj și, după ce, cu ajutorul domnului Nicolicea, am făcut contestație și mai ales televiziunea a arătat ce s-a întâmplat la procuratură, au revizuit punctul de vedere, salut această lege care apără ce a mai rămas din instituțiile statului în fața unor elemente obscure.

Și încă ceva. Un coleg de-al meu din Galați a ridicat o problemă principială de o gravitate extremă: raportul între CSAT și Parlament.

Domnule, forța decizională a poporului se exprimă prin Parlament, nu prin CSAT! În ziua în care CSAT va deveni cel care decide tot ce mișcă în țara asta, statul paralel iese la lumină, înflorește.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu, la titlu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La preambul, intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole, intervenții? Nu.

Adoptate.

Vreți să intrați la amendamente respinse, nu? Vă rog.

S-au făcut niște propuneri. Acum mă refer la amendamente admise, la anexa 1, marginal...

Haideți să luăm de la 1 la 50, da? Unde este amendamentul dumneavoastră? Marginal cât?

61.

De la 1 la 50 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 50 la 100? Vă rog, la 61.

## 61.

Este vorba despre un amendament admis care elimină termenul maxim, durata maximă pentru care poate fi oprită, reținută o persoană la secție, durata de opt ore, lăsându-se în text doar faptul că eliberarea acestei persoane trebuie să se facă de îndată.

Din punctul nostru de vedere, „de îndată” este un termen destul de evaziv. Întotdeauna trebuie să ai niște limitări maxime pentru aceste îngrădiri ale drepturilor fundamentale, cum este libertatea persoanei. Acest lucru se întâmplă și la arestare, și la reținere și pentru această măsură administrativă de conducere la sediu ar trebui să existe un asemenea termen, o durată maximă.

Ca atare, noi vă solicităm eliminarea acestui amendament admis, deci să votați împotriva acestui amendament admis în Comisia juridică.

Fiind amendamentul domnului deputat Márton Árpád, domnule deputat, vă rog, luați cuvântul, și pe urmă supun la vot.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, și noi de aceea ne-am abținut la solicitarea de retrimitere și data trecută am votat pentru retrimitere și în comisie pentru amânare, pentru că ar fi fost mai bine să avem timpul necesar să dezbatem articol cu articol, virgulă cu virgulă, fiecare prevedere din această lege, nu pentru a da puteri mai mari decât cele prevăzute în Constituție CSAT-ului, ci ca parlamentarii să se gândească.

Referitor la acest amendament, colegii mei din comisie poate își aduc aminte că în dezbaterile generale și pe hol unul din elementele criticate era tocmai această putere discreționară acordată polițistului, de a te reține fără nicio intervenție opt ore și, dacă nu este îndestulător, încă 12 ore, dacă el consideră că tu nu ești cel care te-ai legitimat.

Formula inițială este „de îndată, dar nu mai mult de opt ore”, care se poate prelungi până la 12 ore, când, în cazul intervenției procurorului, instituția reținerii poate, conform Constituției, să funcționeze cel mult 24 de ore, după care vine judecătorul și te arestează preventiv.

Dacă vă uitați și citiți DEX-ul, „de îndată” înseamnă „acum”.

Era propunere de amendare a colegilor noștri din USR: ca în loc de opt ore să scriem șase.

Eu cred că, din moment ce s-a constatat că cetățeanul într-adevăr este cutare, cutărică, are actul pe care eventual nu l-a avut la el, de îndată ce s-a constatat că el este cel care s-a legitimat, trebuie să fie pus în libertate de îndată, adică acum, atunci când s-a constatat acest lucru. Altfel, este pericol ca polițistul să te țină acolo opt ore pentru că are dreptul. După ce te-a legitimat, a verificat, soția ți-a adus buletinul de identitate sau cartea de identitate, te mai ține încă șapte ore acolo pentru că are dreptul să te țină opt ore, că așa vor mușchii lui, dacă poate. Dacă am fi într-o altă țară aș fi de acord...

Este un termen destul de lung. Nu mi se pare corect pentru că, din păcate, constatăm că mai sunt oameni în diferite structuri care abuzează de puterea discreționară pe care au primit-o printr-o lege.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

De la 100 la 150. Vă rog. Sau tot între 50 și 100?

Aș pune în discuție de la anexa 2, raportându-ne la numărul articolelor. Avem un amendament respins care se referă la același articol, adică la art. 32[4] . Este nr. crt. 1 de la anexa 2, la amendamente respinse, unde noi am propus, în loc de acea durată maximă de opt ore, o durată maximă de șase ore. Și într-o....

Păi nu...

## Numai puțin!

Într-o logică teoretică, așa, să spun, aș fi de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Márton Árpád.

Eu înțeleg, dar noi am trecut de amendamentele de la 1 la 50.

Dar sunt și respinse și amendamentul are o altă conotație, deci are un alt conținut, pentru că următoarele amendamente se referă la același. Dacă se respinge acesta nu mai discutăm niciunul. Sunt legate unele de altele.

Bine. OK.

Deci rămâne... Propunerea domnului Márton Árpád era o oră, două. Dumneavoastră propuneți cu șase ore. OK.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Nu, nu!

## Vă rog.

De eliminare.

Stați ușor!

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Trebuie să susțin un pic!

Vă rog.

De eliminare.

De eliminare doriți? Vă rog.

Nu e un capăt de țară. S-a mai procedat la reluarea votului și pentru că nu a fost clar la început ce se votează, pentru că ați spus: „Se supune eliminarea.”

În mod normal, trebuie supus amendamentul în sine.

Un minut cred că e suficient.

Eu sunt convins de data aceasta de buna-credință a domnului Márton Árpád în amendamentul Domniei Sale, în sensul că dorește limitarea acestui timp. Numai că în practică, nu în teorie, în practică, „de îndată” nu înseamnă „o jumătate de oră”, nu înseamnă „acum”, nu înseamnă „într-o oră, două”.

De foarte multe ori, din păcate spun, „de îndată” înseamnă „foarte multe ore” și de aceea legiuitorul, de fiecare dată când s-a vorbit de limitări ale drepturilor fundamentale, a pus o limită maximă.

De aceea, insist asupra acestui aspect.

Haideți să punem o limită maximă, pentru că ea nu strică în niciun fel. Ea este o limită maximă față de care trebuie să se raporteze organul judiciar, rămânând ca reper principal acel „de îndată”, că „de îndată” rămâne în text, dar trebuie să existe o limită maximă și aceea să nu fie cea de opt ore, ci să fie de șase ore, cum am propus noi în acest amendament.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Trecem de la 100 la 150. Dacă sunt intervenții la amendamente?

De la 150 la 200 intervenții? Nu.

De la 200 la... Vă rog, domnule Stelian. Tot pe respinse sau pe admise?

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

La respinse.

OK.

Nu le mai susțin pe cele deja respinse, că au legătură cu ce am discutat mai devreme. Doar la ultimul punct de la respinse, nr. crt. 4, este vorba de folosirea forței fizice față de persoanele pașnice.

Insistăm foarte mult asupra acestui amendament, în sensul în care noi apreciem că folosirea forței față de o persoană pașnică ar trebui să fie acceptată doar în două situații excepționale, și anume:

Atunci când acea persoană, deși e pașnică, încearcă să fugă, să se sustragă, deci poate fi o persoană bănuită de săvârșirea anumitor delicte care încearcă să se sustragă și atunci este nevoit organul de ordine, polițistul, să intervină în forță pentru a-l opri.

Și, în al doilea rând, atunci când acea persoană folosește ea însăși propria forță pentru a opune rezistență.

Deci doar în aceste două situații ni se pare acceptabilă folosirea forței împotriva unei persoane. Când își folosește propria forță. Chiar dacă această utilizare a propriei forțe nu înseamnă că este o persoană violentă, utilizarea propriei forțe însemnând că se agață de anumite obiecte din jur pentru a nu putea fi luată de acolo.

Deci amendamentul sună în felul următor: „Prin utilizarea forței fizice polițistul nu poate cauza suferințe fizice unei persoane pașnice, cu excepția cazului în care aceasta intenționează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când își folosește propria forță fizică pentru a opune rezistență acestor măsuri.” Acesta este amendamentul pe care vi-l solicit la vot.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Dacă sunt intervenții de la 200 la 205, la amendamentele admise? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai aveți intervenții? Nu.

Poziția 4, caracter ordinar; procedură de urgență; amendamente admise – 23, respinse – 1; Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului; PL-x 315/2019.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule deputat.

Iar la sfârșit să propuneți și timpul de dezbateri...

Da.

...fiind procedură de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului, transmis cu adresa PL-x 315/2019 din 2 iulie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 și a Legii nr. 95/2016. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează eliminarea blocajelor în implementarea proiectelor de infrastructură și asigurarea unei comunicări instituționale eficiente la nivel central.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 26 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – un vot împotrivă și două abțineri –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului, cu amendamente admise redate în anexa 1 și amendamente respinse redate în anexa 2 la prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp pentru amendamente – două minute.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

Dacă avem intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Zainea, vă rog.

Deci am înțeles bine: două minute timp total? Pentru toate grupurile?

Aceasta este propunerea. Vă rog.

## **Domnul Cornel Zainea:**

În anul 2018 Guvernul a emis Ordonanța nr. 75, care înființa Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate sau ANANP, ca unic administrator al ariilor naturale din România. Cu această ocazie, ANANP urma să-și creeze infrastructura necesară acestei activități.

La momentul respectiv, 16% din suprafața ariilor naturale din România se afla în administrarea sau custodia unor ONG-uri. Acestea își exercitau activitatea pe baza unor contracte încheiate cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului, care le evalua activitatea anual. Acesta a fost modul de operare în ultimii 10 ani.

Tot la acel moment, când s-a emis ordonanța de urgență, peste 90% dintre evaluările efectuate asupra activității custozilor erau de „bine” și „foarte bine”. În lipsa finanțărilor venite de la stat, au trebuit să-și dezvolte capacitatea administrativă, să angajeze oameni – aproximativ 700 de specialiști – și să-și găsească propriile resurse de finanțare, inclusiv din bani europeni.

Peste noapte, așa cum ne-a obișnuit, Guvernul a lăsat ariile naturale fără administratori, iar pe acești oameni i-a pus pe drumuri. Discuțiile au fost sterile. Vocea societății civile nu a contat. Legea de adoptare a ordonanței a trecut în regim de urgență prin Parlament.

USR și PNL au depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate și în 4 iunie a.c. CCR decidea, bazându-se doar pe motivele extrinseci, că Ordonanța nr. 75 este neconstituțională în integralitatea sa, pentru că urgența nu se justifica, pentru că nu existau decizii tranzitorii și pentru că ordonanța amesteca în cuprinsul său două domenii complet diferite.

Din dorința guvernanților de a impune o lege, fără a ține cont de nimeni și nimic, au fost, așadar, puși în fața situației în care Curtea Constituțională a declarat ordonanța de urgență neconstituțională, iar peste 100 de arii au rămas fără custozi.

Între timp, aceste arii au suferit calamitate după calamitate, pentru că de ele nu se mai ocupă nimeni. Ele sunt jefuite, ciopârțite, arate, defrișate parțial. Cui îi pasă? Nu ministerului, nu Guvernului, nu ANANP.

Ce ar fi făcut o guvernare responsabilă după decizia CCR? Și ce a preferat coaliția PSD–ALDE să facă? Să-și bată joc de ariile protejate și de custozi, care au muncit 10 ani de zile pentru protejarea lor, trecând pe repede-nainte acest proiect de lege, în mai puțin de o săptămână.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule Cupșa Ioan. Aveți 5 minute, normal.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Nu o să insist asupra Deciziei Curții Constituționale nr. 214 din 9 aprilie 2019, însă trebuie să precizăm un fapt.

Deși Curtea a desființat, ca fiind neconstituțională, pentru motive extrinseci, Ordonanța nr. 75, în motive s-a aplecat și asupra argumentelor pe care noi, Partidul Național Liberal și, respectiv, USR, le-am susținut în sesizarea de neconstituționalitate.

S-a vorbit și despre unicitatea reglementării, în sensul în care încălcați Legea nr. 24/2000. S-a vorbit și despre neclaritate, despre imprevizibilitate, încălcarea principiului predictibilității. S-a vorbit și despre încălcarea principiului securității juridice, în sensul în care, prin felul în care veți pune capăt contractelor de administrare, contractelor cu acești custozi, veți încălca principiul neretroactivității legii civile.

Dar, trecând peste toate acestea și, desigur, dacă această lege va trece în această formă, dacă o veți adopta, pe controlul _a priori_ de neconstituționalitate, și noi, Partidul Național Liberal, vom sesiza Curtea.

Eu vreau să o întreb pe doamna președinte Croitoru, aici prezentă, în sală – pentru a putea vota în cunoștință de cauză fiecare dintre noi, membrii acestei Camere –, dacă în legătură cu preluarea atribuțiilor custozilor a 264 de arii protejate de către structuri ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate sunt pregătiți. Și încă o dată: pentru preluarea acestor atribuții ale custozilor e pregătită Agenția Națională cu oameni? Și încă o dată, să ne precizeze: în ce filă bugetară au fost așezate sumele de bani necesare pentru preluarea acestor atribuții ale custozilor?

Să ne spună, de asemenea, dacă au creat acele structuri județene, dacă ele sunt funcționale peste tot. Și să ne spună, de asemenea, ce vor face cu proiectele care acum – proiecte ale custozilor acestor arii protejate, în număr de 264 sunt aceste arii protejate care sunt în custodia organizațiilor neguvernamentale –, deci ce vor face cu proiectele care sunt acum aflate în evaluare și sunt proiecte care au atras fonduri ale Uniunii Europene.

Eu vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnule Olar Corneliu, vă rog.

Nu-l pot refuza pe domnul Olar. Niciodată.

## **Domnul Corneliu Olar:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am lucrat cu asemenea custozi. Am fost în zonă și ies în zona ariilor protejate – doamna Croitoru știe.

Domnilor colegi, oare ce vrem să facem? Să apărăm gonjile, să apărăm animalele și să uităm de oameni?

Să știți că ariile protejate s-au desenat nu din teren, din birou. Și știe doamna președinte Croitoru. Toate aceste arii protejate trebuie revizuite și redesenate în teren. Să întrebăm de proprietari, în primul rând. N-a întrebat nimeni de proprietari. N-a întrebat nimeni de autoritățile locale. S-au instalat acolo, bine-mersi, pe suprafețe foarte mari.

Proprietarii de drept nu-și mai primesc nici subvențiile, deci... Autorizațiile de construcții nu se pot elibera – am avut cazuri –, chiar în intravilan, din cauza acestor arii protejate.

Vă rog să reflectați, să retrimitem la comisie, să analizăm aceste aspecte. Pentru că nu e de joacă, vă spun. O votați și nu este bună, nu e pregătită doamna Croitoru să preia custozii acum. Nu e pregătită.

Cu cine ia? Unde sunt oamenii? Oameni în domeniu și oameni pregătiți. Și nu cred că are bani pentru salarizare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Dohotaru, vă rog.

Am coinițiat o petiție semnată de peste 30 de ONG-uri, în calitate de director executiv al Asociației „Societate Organizată Sustenabil” și, până acum, 4.000 de cetățeni – ar fi și mai mulți, poate zeci de mii, dacă am fi avut timp – am cerut amânarea acestui vot și dezbateri, astfel încât să ajungem la o soluție pozitivă, prin care custozii din ONG-uri să-și exercite în continuare drepturile, alături de stat, să fie o custodie comună.

Este o miză majoră, pentru că vorbim despre două sute și ceva de astfel de areale care sunt protejate, vorbim de 1,6 milioane de hectare.

Ascultați-i pe acești cetățeni care au semnat petiția! Haideți să amânăm votul, pentru a ajunge la dezbateri de substanță și să ascultăm astfel de vocea societății civile! Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Era vorba despre o ordonanță de urgență. După cum știm cu toții, ordonanțele de urgență intră în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial. Ea a fost dezbătută în Parlament, în cele două Camere, după care, fiind atacată, Curtea Constituțională, la un moment dat, a găsit că este neconstituțională în integralitate.

Deci a trecut o vreme destul de îndelungată în care ordonanța era în vigoare, iar autoritatea trebuia să o pună în aplicare.

Chiar din spusele reprezentantului autorității reiese că, pe tot întinsul acestei țări, unde sunt 42 de județe, în total 34 funcționează.

Având în vedere că avem și județe mari, unde sunt mult mai multe astfel de arii protejate decât una-două, în mod evident – și din spusele reprezentantului – reiese că în acel interval nu s-a făcut mai nimic.

Și eu, care am fost în anumite locuri – arii protejate –, am constatat că de atunci statul n-a investit nimic în refacerea acestor arii, în care, într-adevăr, am avut inundații, am avut vijelii, și ar fi trebuit să fie reconstruite ici-colo.

Există locuri unde de bunăvoie mai fac ceva cei din societatea civilă, în alte locuri nu se întâmplă nimic.

Ca atare, în ipostaza în care va trece această lege, această autoritate, dacă într-adevăr vrea să preia întreaga protecție, atunci să se miște repede și să încheie acele contracte despre care se vorbește în această lege cât mai urgent, ca într-adevăr să fie protejate aceste arii. Că deocamdată sunt lăsate de izbeliște.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Bacalbașa, doriți? Poftiți, domnule doctor.

Problema în dispută e, fără îndoială, extrem de complexă și gravă.

Sigur că elementele subiective nu ar trebui să intre în discuție și o experiență nu poate fi generalizată, însă am trăit experiența Prutului inferior, care a fost dat în administrare pe mâna unui ONG� și care a fost un act de tâlhărie și de banditism.

Sper că un control de stat va reuși să grupeze și feedbackul societății civile, care trebuie să se exercite, și ONG-urile de bună-credință, că sunt și de felul acesta. Dar, în materie de cheltuieli, nimic nu se face gratis. Deci, de la bun început, ce s-a cheltuit se va cheltui în continuare. Asta este o falsă problemă, banul, că nu e.

Mulțumesc mult, domnule deputat. Intrăm la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu? Intervenții? Nu.

Adoptat. Preambul. Intervenții? Nu.

Adoptat. Avem 23 de amendamente admise. De la 1 la 5. Dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 5 la 10. Intervenții? Nu.

Adoptate. De la 10 la 15? Nu. Adoptate. 15–20? Nu. Adoptate. 20–23? Nu. Adoptate. Legea rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 316/2019; procedură de urgență.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva?

Dacă nu, comisia raportoare. Sunt cele... Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu.

Pe cine ați hotărât?

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

De asemenea, la sfârșit, pentru dezbateri, să propuneți un timp de dezbatere.

Da. Vă mulțumesc din nou, domnule președinte. Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, transmis cu adresa PL-x 316 din 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii sesizate în fond au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, în sensul în care valabilitatea autorizațiilor de mediu și a autorizațiilor integrate de mediu să nu mai fie limitată în timp, ci pe toată durata desfășurării activității, cu acordarea unei vize de funcționare anuale, intervenții care au ca scop închiderea unor proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru neaplicarea unitară a procedurilor de reglementare, precum și a celor declanșate pentru funcționarea unor operatori economici fără autorizație sau autorizație integrată de mediu valabilă.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședința comună din data de 2 iulie 2019.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi – un vot împotrivă și o abținere –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Domnule Zainea, vă rog.

## **Domnul Cornel Zainea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a desfășura o activitate care are impact asupra mediului este necesar să obții o autorizație de mediu sau o autorizație integrată de mediu. Pentru obținerea lor trebuie să duci o serie de documente, în funcție de fiecare caz.

Până la emiterea Ordonanței nr. 75, ale cărei prevederi sunt preluate de acest proiect de lege, autorizația de mediu avea o valabilitate de 5 ani, iar autorizația integrată de mediu avea o valabilitate de 10 ani. Ținând cont de acest termen de valabilitate, solicitantul trebuia să reia procedura pentru autorizare dacă voia să-și continue activitatea.

Ce vrea acest proiect de lege? Pe scurt. Toată procedura care trebuia reluată la expirarea autorizației, la fiecare 5 sau 10 ani, este înlocuită de o viză anuală. Astfel, autorizațiile se prelungesc din pix, pe termen nedeterminat, prin obținerea acestei vize.

Susținătorii legii ne spun că durează prea mult să obții o nouă autorizație. Ne mai spun, în expunerea de motive, că nu ne putem respecta obligațiile asumate la nivel european, din cauza unei capacități instituționale insuficiente.

Pe de altă parte, viza se va aplica urmând o procedură stabilită prin ordin de ministru.

Așa că vă întreb: dacă nu aveți capacitatea instituțională să treceți prin procedură de autorizare o dată la 5 sau chiar la 10 ani, cum veți avea capacitatea să dați vize în fiecare an? Cum se vor face controalele? Veți da vize cu ochii închiși?

La toate aceste întrebări nu puteți răspunde cu proceduri, ca să vedem exact care este situația. În schimb, vă plângeți că nu aveți oameni. Astfel, sacrificați protecția mediului, ignorați potențiale probleme de sănătate ale populației, pentru că nu aveți angajați, nu aveți oameni competenți.

Pe de altă parte, așa cum am văzut și în PL-x 315/2019, despre care am discutat un pic mai devreme, eliminați specialiștii din administrarea ariilor, ca să se ocupe statul. Cu cine se ocupă statul? Cu oamenii pe care nu-i are?

O asemenea incoerență în actul de guvernare nu poate fi pusă doar pe seama incompetenței.

Este vorba și de protejarea unor interese de grup.

Grupul USR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc mult. Totuși e inițiativă legislativă, nu e act de guvernare.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, intrăm pe articole.

Dacă la titlu sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La preambul intervenții? Nu.

Adoptat.

Avem șase amendamente admise. Dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Și ultimul.

La ora 12.00, liderul de grup, să propunem prelungirea, să terminăm.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019; caracter organic; procedură de urgență.

- Avem 229 de amendamente admise și 14 amendamente

- respinse.

- Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții? Nu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond. Domnul Benga, din partea inițiatorilor. Da, vă rog.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

## Bună ziua, dragi colegi!

După cum știți, s-a muncit semnificativ în comisia specială înființată acum vreo două săptămâni pe proiectul acesta de lege și eu cred că, în forma în care a fost adoptat și a ajuns până aici, este un proiect de lege care, fără să fie perfect, are potențialul de a îmbunătăți semnificativ accesul la vot în diaspora.

Am apreciat personal faptul că pentru prima dată, la un anume nivel, în experiența mea de parlamentar, s-a putut lucra cât se poate de constructiv și sunt o serie importantă de măsuri care cred că vor face o diferență semnificativă dacă vor fi aplicate.

Cele mai importante dintre ele țin de faptul că se va extinde perioada de vot, se va extinde posibilitatea de a vota prin corespondență, există o obligativitate, mă rog, s-a regularizat și o formă de extindere a votului după ora 21.00 – sunt câștiguri importante.

Însă – și acesta va fi unul dintre subiectele principale de dezbatere, în momentul în care intrăm pe dezbatere generală – partea cea mai semnificativă ține de îmbunătățirea la fluxurile de vot. Și acolo încă avem discuții și e foarte, foarte important să înțelegem că, fără o simplificare reală la nivel de flux de vot, tot restul îmbunătățirilor, de fapt, nu vor avea efectul necesar, astfel încât să permitem oamenilor să-și poată exprima votul.

Și, dincolo de asta, vreau să vă spun un lucru. Există o particularitate specială a diasporei românești în cadrul Uniunii Europene pe care nu o are nicio altă diasporă. Aceste 4-5 milioane de oameni sau 3 sau câți or fi cei care sunt plecați, în număr procentual reprezintă de departe cea mai mare proporție de persoane active plecate din orice stat al Uniunii Europene și chestia asta creează niște circumstanțe absolut speciale.

Există state ale Uniunii Europene care au diaspore istorice mai mari decât ale noastre, fie el Italia, fie Irlanda, deci există state de genul ăsta, însă contextul actual, cu 4-5 milioane de români plecați, români care încă sunt conectați în multiple forme la țara asta, necesită măsuri speciale și în momentul în care o să ajungem la discuția pe fond o să vreau să intrăm în ele, pentru că dacă nu fluidizăm procesul de vot... Dacă vă uitați...

Intrăm, intrăm pe fond!

Dar ceea ce încerc să vă spun de acum este că este vital să le gestionăm pe toate dacă realmente ne dorim să facem acea schimbare și ar fi păcat, pentru că oameni din toate grupurile parlamentare au muncit foarte, foarte mult ca să ajungem în punctul ăsta.

Mulțumesc frumos de tot.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. E o solicitare, doamnă Intotero. Suntem la inițiatori. Sunteți inițiatoarea legii?

## **Doamna Natalia Elena Intotero**

**:**

Da.

Vă rog. Dacă sunteți inițiatoare, eu am... Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinse doamne, Distinși domni parlamentari,

Astăzi vom vota noul Cod electoral, o lege foarte importantă pentru românii de pretutindeni, prin intermediul căreia România va demara o serie de proceduri, mai mult acces pentru cetățenii români de pretutindeni care pot să voteze.

Vreau să salut implicarea tuturor grupurilor parlamentare. A fost o perioadă de timp relativ scurtă, s-a muncit foarte mult, am văzut pentru prima dată consens pentru a veni în sprijinul românilor de pretutindeni.

Procedurile prin care românii de pretutindeni vor avea acces la vot s-au amintit adineauri.

Vă mulțumesc încă o dată și succes tuturor!

Vă mulțumesc pentru încurajări. Dintre inițiatori mai intervine cineva? Dacă nu, domnul președinte Halici. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019

Legea face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale

Permanente, precum și modificarea și completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală _,_ cu amendamente admise și respinse, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul Dobre Victor Paul.

Domnule deputat, putem supune înainte de cuvântul dumneavoastră prelungirea programului. OK.

Da, domnule președinte, vă rog să supuneți votului prelungirea programului până la finalizarea dezbaterilor pe proiectul legislativ pe care-l avem acum în dezbatere. Mulțumesc.

Vot, vă rog.

183 de voturi pentru și o abținere. Programul e prelungit.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În primul rând, aș vrea să subliniez faptul că acest proiect de lege e un pas înainte.

În pregătirea acestui proiect de lege, Partidul Național Liberal a depus o inițiativă legislativă și principalele prevederi, respectiv introducerea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale, mărirea timpului de vot pentru alegătorii din diasporă la trei zile, fluidizarea activității în secțiile de votare, posibilitatea prelungirii programului, toate aceste prevederi au fost cuprinse și, din acest punct de vedere, bineînțeles că vom vota acest proiect de lege.

Vreau însă să atrag atenția că față de forma discutată și adoptată în Comisia de Cod electoral, față de inițiativa legislativă semnată de toți reprezentanții partidelor din Comisia de Cod electoral, la dezbaterea din Senat s-au adăugat niște prevederi noi, pe care noi, cei care am inițiat legea, și sper ca și colegii din PSD să rămână consecvenți, am hotărât că nu le vom introduce în corpul acestei legi. E vorba de o serie de prevederi legate de Autoritatea Electorală și de finanțarea campaniei. Acest lucru am convenit cu toții și așa am decis – să nu fie cuprins.

Din păcate, la Senat nu s-a ținut cont de inițiatori, deci de cei 23 de reprezentanți, care, în fapt, reprezintă întreg spectrul politic din Parlament.

De aceea, rugămintea noastră e ca pe parcursul dezbaterii să revenim la forma inițială a legii adoptată în Comisia de Cod electoral.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Árpád.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Din start trebuie să vă spun că, deși am făcut parte din acea comisie specială, nu sunt printre inițiatori. Nu sunt pentru că sunt convins că forma care a ieșit nu va rezolva problema de fond și în noiembrie vom avea aceleași scandaluri și aceleași contestări pe care le-am avut până acum.

Vă aduceți aminte, cândva un președinte s-a gândit să facă un referendum pe uninominal și noi imediat ne-am pus pe treabă și am făcut o lege pe uninominal specială pentru România. N-am preluat o lege dintr-o altă țară, am făcut altfel decât toți, mult mai bine!

Au trecut două legislaturi. Nici atunci n-am semnat. UDMR-ul nici atunci n-a susținut acea lege, pentru că noi am spus: „Haideți să preluăm ceva care funcționează undeva!”

Au trecut două legislaturi până am ajuns la peste 600 de parlamentari, când ne-am dat seama că am greșit și am revenit la ce a fost.

Se pare că și acum vrem să facem ceva ce nu există nicăieri.

Am primit un material în care este scris cum votează în țările democratice din Uniunea Europeană, SUA, Canada cei care nu se află în țară. N-am preluat nimic de acolo exact, ci ceva special.

Intenția e bună și, într-adevăr, faptul că și la prezidențiale se poate vota prin corespondență este corect. Dar, pentru a nu avea cozi imense duminică la ora 8.00, în diferite secții de votare, ar fi trebuit să facem puțină ordine. Pentru că, pentru a evita o astfel de posibilitate s-a discutat, s-a dezbătut, e nevoie de persoane înscrise la secția de votare, cel mult 1.200-1.300, ca să nu iasă cu scandal.

Pentru a ști exact că cineva a fost acolo și a votat e nevoie să fie înregistrat, să semneze etc. etc.

Fără aceste prevederi ne putem trezi din nou ca oricine să se ducă seara, la ora 8.00, nici măcar în locația unde a cerut eventual să voteze. Pentru că ar fi fost bine să știm cine votează și unde votează, să mergem în fața lor, să le aducem posibilitatea secției de votare aproape, dar, dacă te-ai înregistrat, acolo să votezi, nu altundeva.

Ei, bine, nu așa s-a făcut, legea a ieșit cum a ieșit, noi însă în continuare credem un lucru foarte important. E bine să fie cât mai ușor de realizat votul, cât mai fluent.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Benga. Domnule Árpád? Vă rog. Domnul Benga.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

Nu cred. Chiar vreau să vă spun dumneavoastră în particular, domnule...

Haideți să vă spun o chestie. Eu lucrez la tot ce înseamnă proiecte de reformă electorală din momentul în care am intrat în Parlament, aceasta a fost zona mea de focus și, împreună cu colegii noștri din USR, am depus până acum mai bine de 10 proiecte de lege pe subiectul acesta. Și problema este în felul următor: legislația electorală e legislație ecosistem și ia timp să aibă efect.

Acum, ce se întâmplă cu aceste, în esență, cinci mari măsuri pe care le-am luat noi, prin acest proiect de lege, este că vor avea efect, dar nu vor avea efect dimensionat la fel și vor avea efect în timpi diferiți.

Acum, faptul că avem trei zile de vot este foarte bine, însă oamenii nu se vor distribui pe cele trei zile de vot în mod egal, o treime în prima, o treime în a doua, o treime în ultima. Eu vă promit și vă dau în scris azi că mai bine de 50% dintre cetățeni tot duminică se vor duce la vot, dacă nu cumva spre 60-70%. E o prevedere bună, dar nu va rezolva toată problema.

Al doilea lucru, intervalul de extindere a votului este foarte bun, faptul că le dăm dreptul celor care la ora 21.00 sunt deja acolo, la coadă, să voteze, însă ideea este să ajungem să nu avem cozi.

Votul prin corespondență e foarte important. Există țări în lumea asta și în Uniunea Europeană care azi au milioane de cetățeni care votează prin corespondență, însă ia foarte mult timp ca oamenii să se obișnuiască. Gândiți-vă, au fost 8.000-9.000 de înregistrări la parlamentare. Eu presupun că vor fi câteva zeci de mii de votanți tura asta, ceea ce ar fi o creștere semnificativă. Dar, din nou, câteva zeci de mii – dacă facem informarea corectă –, și asta nu va putea absorbi sutele de mii, eventual milionul sau mai mult de români care votează și va lua timp.

Acum, punctul patru și al cincilea, de fapt, este obligația MAE de a cere informații de la autoritățile străine. Asta va ajuta foarte mult dacă vom ști exact unde sunt românii, ca să le punem secții la dispoziție, însă problema este că nu am reușit să introducem în lege o obligativitate astfel încât să înființăm secțiile.

Cu tot respectul, am 5 sau 6 minute, cum au avut și colegii!

Deci vreau să înțelegeți un lucru foarte clar. Sunt mulți pași înainte pe care-i putem face cu legea aceasta, dar, dacă renunțăm la generarea automată a listelor suplimentare, am aruncat jumătate din câștig pe geam și vom vedea din nou cozi.

Și acum, cu tot respectul – și știți foarte bine că eu tot timpul am avut, din toate punctele de vedere, am toată susținerea pentru ceea ce înseamnă comunitatea maghiară și proiectele lor. Regret, însă UDMR are un interes particular vizavi de prezența la vot și realitatea este că UDMR se simte foarte amenințat de o prezență crescută la vot și realitatea este că îmi pare rău. Că știți ce se întâmplă? Paradoxul este că și maghiarii au emigrat din România, în procente similare cu românii. Mi-aș dori ca și maghiarii din diasporă, vorbesc de comunitatea maghiară din România, să poată să voteze și regret că un proiect bun, cum s-a lucrat, va fi aruncat în aer dacă trece acel amendament care distruge generarea automată a listelor și nu pot să nu spun că, dacă o veți face, o veți face pentru că vă simțiți amenințați de o prezență crescută la vot.

Închei, spunându-vă următorul lucru: avem o șansă, după multă muncă și un consens transpartinic, să punem un instrument util pentru diaspora românească la vot.

Haideți să o facem, haideți să adoptăm proiectul de lege în forma în care a ieșit, cu amendamentele admise, din Comisia juridică.

Dacă modificăm sistemul și renunțăm la generarea automată, prin amendamentul UDMR-ului, vom distruge jumătate din munca pe care am făcut-o! Mersi frumos de tot.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Noi vorbim de alegerile prezidențiale, nu? De modificările la alegerile prezidențiale.

Mulțumesc mult. Domnule Korodi, vă rog. Doriți să interveniți? Nu.

Vă rog frumos, nu aveți dreptul la cuvânt! Domnule Korodi, vă rog frumos!

A vorbit domnul Dobre din partea Grupului PNL.

Vă urez succes!

Un singur vorbitor, 5 minute maximum. Domnul Korodi.

Stimați colegi, Un răspuns fără echivoc.

UDMR are tot interesul ca, într-o manieră corectă, toată comunitatea și cetățenii României care se află în diasporă să poată să voteze, să nu existe nicio șansă ca acest drept să fie viciat. Pe de altă parte, o semnătură olografă pe o hârtie este cea mai mare siguranță, la ora actuală, pentru că nu vorbim de o semnătură electronică, vorbim despre o semnătură care este pe un device care oricând poate să fie viciat. Din cauza aceasta susținem.

Și ceea ce ați spus dumneavoastră respingem cu fermitate.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Mulțumesc mult. Dacă din partea grupurilor parlamentare... Domnule, vă rog frumos!

Drept la replică la cine? Domnule, vă rog frumos! Vă rog frumos!

Vă rog frumos!

Deci s-a spus un neadevăr. Noi vorbim despre alegerile prezidențiale. Era normal să spună...

Vă rog frumos!

Mulțumesc mult. Mi-a făcut plăcere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai dorește cineva?

Dacă nu, domnul Dohotaru. Aveți un minut. Neafiliat. Este aici?

Haideți, vă rog.

În ciuda acestui minim consens, avem în continuare cea mai restrictivă legislație din Europa.

Și acum o mică poveste. De ce este cea mai restrictivă legislație electorală din Europa? Am susținut o persoană din ghetoul Patare, de lângă Cluj, Linda Greta Jigo, să candideze la europarlamentare.

Bineînțeles, nu a adunat aceste semnături, era cap de listă la acest partid proaspăt înființat, în schimb a făcut înconjurul Europei prin candidatura sa. A apărut în „The Guardian”, a apărut în „Spiegel”, în Agenția France Presse International. Trebuie să dăm șansa unor astfel de oameni, persoane care n-au făcut liceul, cu patru copii, mulți astfel de oameni în România, să participe la alegeri. Miza e de a avea un prag de 0,1%, indiferent de mărimea circumscripției. Și asta nu s-a făcut aici și asta merită făcut pe viitor, pentru a avea noi partide, pentru a avea independenți în spațiul politic, așa cum sunt simpatizate mai multe partide, nu doar USR, Demos, partide ecologiste, POL, partid local, trebuie să avem mai multe astfel de mișcări pentru...

Vă rog să finalizați.

...a democratiza viața publică. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei? Comisia juridică, prezentarea raportului. L-ați prezentat. Timpii? L-ați...

Timp de dezbatere, domnule președinte, 5 minute propun.

Mulțumesc. Supun la vot. Cine este pentru?

Vot!

Timpul de dezbatere – adoptat, cu 127 de voturi pentru, 78 de voturi contra, două abțineri.

Dacă la titlu sunt observații? Nu.

Preambul, observații? Nu.

Avem amendamente admise de la 1 la 229. Luăm calup de câte 50.

La respinse, de la 1 la 14.

Vă rog, intrăm cu respinsele, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Punctele 23 și 24, amendamente admise, punctul 4 respinse.

Deci în locul acelui alin. (6), cu așa-zisa generare electronică a listei, noi propunem următorul text: „Listele electorale suplimentare din străinătate cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal și semnătura alegătorului.” E simplu ca bună ziua, ușor de realizat! Încă o dată vă spun. Omul vine, dă actul de identitate, primește ștampiluța, se duce, pune ștampiluța, se reîntoarce în acel interval, numele și codul numeric personal au fost înregistrate, semnează, dă ștampiluța, bună ziua! Deci niciun inconvenient. Și cei din comisie știu exact că într-adevăr omul a fost acolo și a votat, și are și documentul. Orice se întâmplă între timp are documentul verificabil.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

La nr. crt. 6 este un amendament propus de UDMR, la art. 44, în care propunem: „Prin excepție de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă..., iar duminica votarea se deschide la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00, dar nu mai târziu de ora 21.00, ora României.”

Considerăm că este un lucru bun că se votează cu câteva zile înainte în diasporă decât în România, deci există un plus, o deschidere de cel puțin două zile în plus față de România.

Dar închiderea urnelor ar trebui să se realizeze unitar, deoarece la ora 21.00, atunci când se închid urnele în România, ar trebui să se închidă urnele pentru toți. Am prelungit cu două zile, două zile și ceva pentru cei din diasporă. Cei care doresc cu adevărat să voteze nu vor merge în ultima clipă să voteze. Atunci este o totală mascaradă ceea ce s-a făcut până acum! Le extindem pentru trei zile, dar totuși să meargă în ultimele ore să voteze cineva. Asta înseamnă că se va realiza o presiune artificială.

Eu cred că e normal. Dacă ai oferit posibilitatea ca diaspora să voteze trei zile, și este un lucru câștigat, atunci urnele să se închidă la ora 21.00, ora României. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Vot, vă rog.

44 de voturi pentru, 157 contra, 6 abțineri.

Dacă la admise, de la 1 la 50 sunt intervenții? Vă rog, domnule lider.

La 52, scuze!

De la 50 la 100?

## Mulțumesc, domnule președinte.

La nr. crt. 52 este un amendament cu nr. 15: „La art. 39 alin. (5) se modifică și va avea următorul cuprins: «Este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne înainte de ora 24.00, ora României, a zilei prevăzute de art. 44 alin. (1)».”

Vă rog să supuneți la vot amendamentul acesta admis.

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

A căzut și la revedere! Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Ca să vă explic ce ați votat. Ca să vă explic, stimați colegi! La ora 21.00 în România apar exit-pollurile și încă se mai votează 18 ore altundeva decât în România.

Vi se pare corect? Nu mi se pare corect! Dar ați votat așa. Unu.

Doi. Interdicția de a vota, de a avea exit-polluri înainte de ora 21.00 este în lege și rămâne în lege, numai această modificare va dispărea. Deci până la ora 21.00 exit-pollurile nu se pot da publicității, pentru că așa este în lege. Și încă ceva.

## Domnule președinte,

Pentru a simplifica modificarea legii, s-a modificat puțin din Legea alegerilor prezidențiale. Majoritatea prevederilor sunt trimiteri către Legea alegerilor parlamentare, care s-a modificat astăzi și ea.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. De la 150 la 200, intervenții? De la 200 la 229? Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final. În 5 minute avem votul final, la 12.30. Mulțumesc.

Rog liderii de grup să-i invite pe colegi în sală, pentru a începe votul final.

Am solicitare de la lideri, încă două minute.

Oricum, avem plen comun la ora 14.00.

Haideți, vă rog, pregătiți-vă cartelele de vot!

Doamnelor și domnilor deputați, începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Nu am spus să dați drumul, am zis să pregătească cartelele de vot. Vot, vă rog.

223 de voturi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme, disfuncționalități sau începem votul final? Vă rog.

OK?

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea

nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019.

- Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, 40 de voturi contra, 5 abțineri, adoptat.

2. Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției mediului; PL-x 315/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 142 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 29 de abțineri, adoptat.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 316/2019; procedură de urgență.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 140 de voturi pentru, 42 de voturi contra, 72 de abțineri, adoptat.

Legi organice. Adoptări.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 277/2019; lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

## **Doamna Raluca Turcan:**

## Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege a trecut la limită. Și, dacă ar fi existat voință politică, putea să fie respins, neîntrunind numărul suficient de voturi pentru lege organică.

Aș vrea să cunoască toată lumea ce s-a votat astăzi. Un proiect de lege în favoarea grupării din majoritatea parlamentară care favorizează infractorii. Un proiect de lege care oferă pretext pentru abuzuri ale poliției, cum s-a întâmplat la Topoloveni. Și, în același timp, un cadru legislativ pentru viitoare abuzuri, cum au fost cele din Piața Victoriei, din 10 august.

Cu acest proiect de lege, fiecare dintre dumneavoastră, care ați votat, dați o palmă usturătoare unor oameni cinstiți care mai speră că în România, dacă decid să protesteze pașnic împotriva unor abuzuri ale instituțiilor statului, poliția nu-i saltă de pe stradă și îi bagă în dubă.

Acest proiect de lege consfințește faptul că, în continuare, prin majoritatea parlamentară, abuzul instituțional al poliției și folosirea armelor din subordinea Ministerului de Interne sunt instrumente la comandă politică.

Partidul Național Liberal va contesta la Curtea Constituțională acest proiect mizerabil, acest proiect care sfidează oameni...

cinstiți din această țară.

Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_ Din partea Grupului Social Democrat, domnul Halici Nicușor.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Manipulări, dezinformări, aceeași notă.

În primul rând că n-a trecut la limită. Limita e de vreo 166, deci mai sunt vreo câteva voturi.

În al doilea rând, inițiativa legislativă, susținută de coaliția majoritară, are în vedere protecția cetățeanului. Are în vedere corelarea dreptului cetățeanului de a trăi în siguranță și în securitate cu dreptul cetățeanului de a fi protejat sau de a-i fi respectate drepturile.

De aici și până a spune că o inițiativă legislativă care are în vedere legitimarea unor persoane, controlul corporal atunci când se impune și conducerea la sediul poliției, solicitarea de asistență medicală, în cazul în care polițistul constată sau observă că persoana care este sub protecția polițistului are nevoie și i se solicită acest sprijin, sau solicitarea de sprijin din punctul de vedere al dreptului fundamental de a fi apărat, adică să-i cheme un avocat – asta înseamnă abuzuri? Nu, asta înseamnă un stat de drept, la care ne raportăm unii doar cu emfază, dar fără să facem nimic.

Și trebuie să mai spunem ceva. Că avem în vedere interesul fundamental al cetățeanului în majoritatea sa, al cetățeanului de bună-credință.

Și mai avem în vedere ca instituții ale statului, fără să poată să le fie permise, cel puțin prin inițiative legislative, derapaje, să aibă totuși posibilitatea să creeze siguranța și securitatea cetățenilor acestei țări, așa cum o au toate instituțiile de ordine și siguranță publică din toate democrațiile la care, doar așa, enumerativ, ne raportăm.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ion Stelian Cristian.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Această propunere legislativă, a doamnei Carmen Dan și a domnului deputat Florin Iordache, nu face decât să dea liber la bătut protestatarii pașnici.

Am exprimat, prin amendamente, pe larg, cu argumente, care sunt aceste probleme în acest proiect legislativ. Este păcat de câteva reglementări care sunt pozitive. Și, pe partea de tehnicieni de la Ministerul de Interne, erau de așteptat aceste reglementări.

Din păcate, la pachet cu unele reglementări bune ați pus și aceste chestiuni care vă interesează foarte mult. Ceea ce este păcat este faptul că încercați să dați impresia acum că v-ați schimbat discursul, că sunteți cei mai mari apărători ai luptei împotriva infractorilor și împotriva corupției. Dintr-odată, veniți cu discursul acesta, la 180 de grade, diferit față de ceea ce ați susținut până acum. Ați venit și cu acea inițiativă „Fără penali în funcții publice!”. Dar știți ce? Nu sunteți credibili. Dacă vă interesa efectiv această zonă a apărării drepturilor și libertăților, ați fi făcut ordine în propria ogradă, ați fi înlăturat dintre deputații cu condamnări penale, înainte să veniți cu acest discurs, pe colegii care au condamnări penale definitive și astfel puteați fi credibili. Acum nu sunteți credibili, nu putem să vă credem că intențiile dumneavoastră sunt bune, mai ales când vedem și textul de lege în față, negru pe alb – liber la bătut protestatarii pașnici.

Așadar, alături de colegii noștri, vom contesta și noi, cei din USR, la Curtea Constituțională, acest proiect. Și sperăm ca el să nu intre în vigoare în actuala formă.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Vosganian Varujan. Vă rog.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimați colegi,

Am ascultat aici discursurile înflăcărate ale celor care până acum au tunat și au fulgerat împotriva dreptului Parlamentului de a opri cercetări penale, care s-au delimitat categoric de toți penalii. Nu s-au delimitat categoric și de greșelile filologice, pentru că în România cuvântul „penal” nu este substantiv, ci este doar adjectiv. Dar pentru dânșii gramatica are mai puțină relevanță.

Stimați colegi de la USR, înainte de a-mi spune concluzia, vreau să vă pun două întrebări dumneavoastră și celor care, în naivitatea lor, v-au votat.

Dumneavoastră spuneți că poliția din România a făcut abuzuri împotriva protestatarilor pașnici. E adevărat, în ultimii 30 de ani a fost o singură dată când jandarmeria a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Repet, o singură dată în 30 de ani.

Prietenul dumneavoastră, Emmanuel Macron, și Guvernul francez sunt campionii gazelor lacrimogene din Europa. Am numărat, în ultimii ani au fost utilizate gazele lacrimogene de cel puțin 150 de ori. Au fost utilizate gloanțe de cauciuc. În afară de jandarmerie, a fost utilizată armata împotriva protestatarilor. Au fost proteste – cum a fost cel de la Toulouse, din aprilie – cu totul pașnice. Cei care transmiteau în direct spuneau că Toulouse-ul arată ca după un bombardament nuclear. Și erau arătați oameni care mergeau cu măști de gaze pe stradă și care nu erau protestatari.

Și dumneavoastră sunteți aliații lor la Bruxelles.

Deci, stimați colegi, dumneavoastră sunteți sau nu sunteți împotriva violențelor? Pentru că văd că la Bruxelles sunteți aliați cu campionul violențelor.

Și acum, a doua temă, care e mult mai delicată. Ne-ați tot împuiat capul că parlamentarii nu trebuie să decidă în legătură cu cercetarea penală și că Legea răspunderii ministeriale este derizorie.

Poate vreți să știți pe cine susține USR pentru Banca Centrală Europeană – pe doamna Christine Lagarde. Doamna Christine Lagarde...

a fost ministrul finanțelor în același timp cu mine.

Doamna Christine Largarde nu a folosit...

Încercați să finalizați...

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## O clipă!

...nu a folosit...

apelul Guvernului pentru a apăra statul de o pagubă de aproape jumătate de miliard de euro.

Doamna Lagarde a fost găsită vinovată de neglijență și pasibilă de închisoare.

Curtea de Justiție din Franța, care este alcătuită din parlamentari...

Mulțumesc mult.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

...12 parlamentari și trei judecători, a exonerat-o de pedeapsă. Și a spus: această pedeapsă nu va fi trecută niciodată în cazier.

Și doamna Lagarde a devenit idolul USR. În timp ce, cu ceva timp înainte...

Haideți să finalizăm!

Și am să închei acum.

Deci, după ce am demascat această duplicitate, avem USR București și USR Bruxelles, eu vreau să vă întreb, stimați colegi de la PNL și USR: aveți ceva de gând pentru 10 august? Că sunteți atât de îngrijorați de soarta protestatarilor. Aveți ceva de gând, ce nu știm noi? Și sunteți foarte îngrijorați că s-ar putea ca protestele să găsească o oarecare împotrivire din partea forțelor de ordine? Repet, aveți ceva de gând la 10 august...

Mulțumesc, domnule deputat.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

...și nu știm noi? Mulțumesc.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. Adoptat.

228 de voturi pentru, un vot contra, 19 abțineri. Membrii Biroului permanent... Domnule Benga, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să le mulțumesc tuturor celor care au lucrat la acest proiect, care au votat acest proiect și care au susținut acest proiect.

Eu cred că este un pas important înainte și sper ca, cumva, de aici să începem să facem un pas semnificativ înainte în repararea relației țării cu diaspora. Și cred că acest prilej este un bun punct de plecare. Mulțumim frumos.

Domnule Leoreanu Laurențiu Dan, vă rog.

## Da.

## Stimați colegi,

Considerăm că adoptarea acestui proiect legislativ reprezintă un pas înainte pentru consolidarea dreptului de a vota pentru cetățenii români din diaspora. Pentru că până acum au avut asigurată doar posibilitatea de a vota. Dar vorbim de un drept constituțional – dreptul de a vota.

Partidul Național Liberal a avut mai multe propuneri, iar cele mai importante au fost adoptate în acest proiect. Vorbim de votul prin corespondență. Vorbim de votul anticipat, pe parcursul a trei zile. Vorbim de prelungirea timpului de vot pentru cetățenii care se află la secție, în așteptare, pentru a vota și au depășit ora 21.00 – până la ora 23.59. Vorbim de multiplicarea secțiilor de vot, acolo unde experiențele precedente ne arată că este necesară multiplicarea acestora. De asemenea, creșterea numărului cabinelor de vot, al ștampilelor.

Aceste lucruri fiind cuprinse în acest proiect de lege, acum deja adoptat, deputații Grupului liberal au votat acest proiect de lege, având, prin inițiativă, având, prin dezbatere și prin vot, sentimentul soluționării unei probleme pe care și-au asumat-o ca soluționare pentru cetățenii români din diasporă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

În convingerea noastră, din păcate, această lege, așa cum a ieșit, nu va rezolva problema votului din diasporă.

Probabil, la alegerile prezidențiale o să se dovedească faptul că, din păcate, am avut din nou dreptate.

Avem însă speranța ca, în următoarea sesiune de primăvară, să modificăm legea și să nu așteptăm două legislaturi, cum a fost cu legea uninominală. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Halici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, e un proiect de lege, ca toate celelalte, perfectibil. Este, cu siguranță, mult mai bun și, cu siguranță, nu va mai crea blocajele care au fost create la ultimele scrutine în diasporă.

Da, creăm posibilitatea românilor din diasporă să voteze pe parcursul a trei zile. Creăm posibilitatea românilor din diasporă să voteze prin corespondență. Creăm posibilitatea românilor din diasporă să poată să-și exercite dreptul fundamental.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte corecți și să subliniem încă o dată că orice ar face și ambasadorii, și consulii, dacă nu știu câte scrutine electorale vor avea la o anumită dată și se vor mai trezi iar, cu două săptămâni înainte de un scrutin electoral, că li se triplează scrutinul și nu vor mai avea posibilitatea să înființeze secții pentru aceste scrutine, există acest risc.

De aceea, cei care au în vedere – sau, știu eu?, măcar ca viziune pe termen lung – să organizeze scrutine paralele, în același timp, totuși să se hotărască din timp, pentru ca ambasadorii și consulii din țările respective să-și poată dimensiona secțiile și personalul necesar aferent secțiilor de votare, în așa manieră încât românii să-și poată exercita dreptul de vot.

Da, românii din diasporă au drepturi mai multe din acest punct de vedere, cel electoral, de a vota, decât românii din România.

Da, au aceste drepturi pentru că diaspora, din păcate, nu este evidențiată cu reședință, cu domiciliu, precum cetățenii care se află în interiorul țării.

Da, pentru cetățenii din diasporă am făcut trei zile, deși sunt 3-4 milioane, în comparație cu 15 milioane, câți sunt în România, și au 14 ore la dispoziție, tocmai pentru a le permite să-și exercite dreptul fundamental.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tuturor liderilor că am reușit să facem o lege într-un timp record și, până la urmă, votată de noi toți. Bună ziua!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.59._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218548]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/11.VII.2019 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei