Stenogramă plen

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței din 3 noiembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

O să începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul deputat Ionuț Vulpescu nu este, așa că îl invit pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Nici eu și nici colegii mei din Partidul Social Democrat nu suntem împotriva multinaționalelor, însă dorim ca toate firmele, atât cele românești, cât și cele străine, care sunt pe piața din România să aibă un tratament egal și să plătească impozitele aici, în țară, pe măsura profitului obținut în localitățile sau județele unde au punctele de lucru.

Nu mai putem accepta dublul standard, adică multinaționalele și firmele străine să plătească impozit în țara lor de origine sau în alte părți și în România să achite doar câteva taxe generale, iar IMM-urile și antreprenorii români să fie sufocați cu impozite și taxe excesive. Mai mult decât atât, nu este corect ca angajații români de la toate hipermarketurile să fie plătiți cu salariul minim pe economie sau cu puțin mai mult, în condițiile în care prețurile produselor sunt la fel cu cele din țările din care provin acești retaileri, iar profiturile acestor companii sunt foarte mari în România, datorită banilor cheltuiți de toți românii.

Nu vrem discriminare, vrem echitate, așa cum liderii din G20, organizație care reunește statele puternic dezvoltate și emergente, au aprobat, la reuniunea lor de la Roma, acordul internațional care se referă la impozitarea companiilor multinaționale cu minimum 15 la sută și redistribuirea unei părți a profiturilor începând din anul 2023.

Așadar, e timpul să pună în aplicare și România aceste prevederi, prin modificarea legislației în domeniul fiscal.

În ceea ce privește calitatea alimentelor comercializate în România, sunt unele companii care vând produse care seamănă cu cele din Occident, dar care sunt de o calitate mai slabă.

Vă mulțumesc și pentru încadrarea perfectă în timpul alocat.

Doamna deputat Alexandra Huțu.

Se pregătește domnul deputat Ioan Vulpescu.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Este nevoie de fapte. România are nevoie de un guvern funcțional!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Asistăm, din păcate, la o dramă națională de proporții, provocată de eșecul fără egal al cuplului Iohannis–Cîțu în combaterea pandemiei și erodarea continuă a nivelului de trai al românilor.

Nu sunt medicamente pentru tratarea COVID și a bolilor cronice, nu mai sunt locuri la ATI, nu mai este oxigen în spitale, nu mai sunt bani pentru sprijinirea orașelor la plata facturilor majorate pentru asigurarea căldurii și a apei calde, nu mai este nimic din ceea ce ar fi necesar în fața valului 4 și a venirii iernii. Incompetența actualilor guvernanți, care trebuiau să adopte măsuri pentru ca toate acestea să nu se întâmple, a făcut ca România să ajungă la aproape 600 de morți pe zi și să aibă loc tragedii din cauza lipsei de căldură din apartamente.

În același timp, asistăm la o creștere galopantă a inflației, care a făcut ca în primele 9 luni din acest an fiecare român să piardă în medie un salariu minim pe economie. Pierderea din buzunarele fiecărui român este de aproximativ 1.300 de lei raportat la veniturile pe care le avea la începutul anului.

După ce România a înregistrat cele mai multe decese din Uniunea Europeană din cauza pandemiei, după ce românii au fost condamnați la frig din cauza creșterii prețurilor la energie, vine și cea de-a treia năpastă asupra României, foametea, ca urmare a creșterii uriașe a prețurilor la alimente.

Este clar că așa nu se mai poate, pentru că ne îndreptăm spre un dezastru generalizat și spre o scădere dramatică a nivelului de trai la toate categoriile sociale și profesionale.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Ioan Vulpescu.

Și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Laurențiu Leoreanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice este dedicată Timișoarei – Capitală europeană a culturii.

Suntem aproape de sfârșitul anului 2021, un an care ar fi trebuit să aibă, pentru România, o însemnătate culturală aparte, prin Proiectul „Timișoara – Capitală europeană a culturii”. Pandemia ne-a împiedicat să ne facem – pentru a câta oară?! – de râs și sunt convins că mulți au răsuflat ușurați atunci când Parlamentul European a aprobat amânarea exercitării titlului de Capitală europeană a culturii pentru anul 2023.

Dar timpul nu este pierdut. La cum arată lucrurile, în lipsa unui coordonator central, șansele să ratăm inclusiv în 2023 sunt încă extraordinar de mari, asta pentru că, deși conducătorii lor semnează scrisori împreună, primăria, consiliul județean și Ministerul Culturii încă acționează separat, fiecare după propriul plan. Sunt doi ani de când Partidul Social Democrat solicită să fie numit un comisar pentru acest proiect, care ar rezolva nu numai problema neimplicării ministeriale, ci și problema disensiunilor de la nivel local.

Anul 2021 ar fi trebuit să găsească Timișoara cu toate proiectele pregătite și doar puse pe pauză, pentru a fi implementate în 2023, când, sperăm, situația va fi una mai bună. Din păcate, la doi ani de când PNL a preluat guvernarea, în anul 2021, abia sunt semnate contracte de finanțare, iar în unele situații doar pentru proiectare termenul este de 24 de luni. Altfel spus, 2023 va găsi importante instituții culturale timișorene în plin șantier, nicidecum pregătite pentru a întâmpina publicul. După ce a rămas fără căldură, orașul riscă să rămână și fără cultură.

De asemenea, zilele acestea, în anul în care, în mod normal, proiectul ar fi trebuit să se desfășoare, Primăria Timișoara a ales cei șapte curatori și experți responsabili cu „coerența artistică și coordonarea strategică” a programului. Însă cum vor coordona aceștia programul, când singurele proiecte asupra cărora vor avea ceva de spus sunt cele finanțate de primărie, fiindu-le legal imposibil să decidă asupra modului în care vor fi cheltuiți banii alocați de Ministerul Culturii sau Consiliul Județean Timiș?

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, de la același grup parlamentar.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem într-o criză energetică la nivel mondial, care, evident, nu a ocolit nici România, dar Guvernul, Parlamentul au găsit cele mai bune soluții pentru românii afectați de creșterile de prețuri. Chir și interimar, Executivul PNL și Parlamentul au identificat cele mai eficiente măsuri pentru scăderea facturilor la electricitate și gaze: plafonare, compensare, amânare. Aproape 15 milioane de români vor beneficia, iar facturile vor fi la același nivel ca în 2020, în ciuda creșterii majore a prețurilor la nivel mondial.

Astfel, plafonarea prețului se va face la distribuitor, nu la producător, pentru a nu pune în pericol investițiile și să nu ajungem în viitor în crize similare. Prețurile plafonate sunt: 1 leu/kilowatt-oră la curent electric și 0,37 lei/kilowatt-oră la gaze. Plafoanele reprezintă prețul final facturat pentru clientul casnic. Dacă prețul se duce peste 1 leu/kW, intervine plafonul. Plafonarea se aplică pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

În ceea ce privește compensarea facturilor, de aceasta vor beneficia clienții casnici. Mai exact, pe lângă prețul plafonat, aproximativ 70% dintre consumatorii casnici vor beneficia și de compensare pentru lunile noiembrie 2021 – martie 2022, cu luarea în considerare a unui preț de referință de 0,68 lei/kWh la energie electrică, respectiv cu luarea în considerare a unui preț de referință al gazului natural de 125 lei/MWh.

Astfel, cantitățile de energie pentru care se acordă compensație sunt cuprinse între 300 kWh/lună și 1.500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă, adică noiembrie 2021 – martie 2022, respectiv echivalentul în kWh a 1.000 m[3] de gaze naturale pentru întreaga perioadă. Mai mult, se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensației de maximum 10%. La energie electrică, după cum spuneam, prețul de referință al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh, compensația fiind în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh. La gaze naturale, prețul de referință al gazelor naturale este de 125 lei/MWh. Se acordă o compensație în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei prețului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe.

Ar trebui să se pregătească domnul deputat SebastianIoan Burduja, care nu e prezent.

Și o să-l rog pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Oare vedem în România un război hibrid?”.

Spun acest lucru deoarece, iată, de doi ani încoace, de când omenirea se confruntă cu acest virus provenit din China, vedem o serie de elemente, o serie de chestiuni care țin de un instrumentar care poate să ne amintească de ceea ce înseamnă războiul hibrid.

Ce înseamnă războiul hibrid? Înseamnă în primul rând capacitatea unei puteri de a exercita o agresiune asupra unei alte puteri sau a unui grup de interese nonstatal, asupra unei entități de orice tip, statal sau nonstatal, prin mijloace care țin de dezinformare, știri false, așa-numitele „fake news”, manipulare psihologică și tehnologii care au impact asupra mijloacelor de comunicații, inclusiv asupra reflexelor de natură psihologică pe care le vedem la nivelul unei mase de cetățeni. Și iată că în trecut am văzut o serie de astfel de agresiuni. De exemplu, Rusia, în Ucraina, a folosit mijloace de tip război hibrid sau chiar putem vedea scandalul legat de manipularea rețelelor de internet și a rețelelor de socializare în timpul Referendumului pentru Brexit din Marea Britanie.

Asupra României, o țară vulnerabilă și aflată la întretăierea mai multor interese geopolitice, nu ar trebui să ne mire deloc dacă apar astfel de amenințări ori astfel de agresiuni asimetrice nespecifice, ceea ce înseamnă războiul clasic și ceea ce înseamnă o competiție de forță, să spunem, între mai multe puteri sau, repet, elemente care nu țin de un actor statal.

Și, ca să vă dau câteva exemple, de doi ani încoace vedem tot felul de teorii, vedem o avalanșă pe rețelele de socializare de dezinformări și de teorii conspiraționiste, vedem tot felul de acuzații care se fac și care sunt diseminate foarte abil psihologic în mediile sociale.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Nu știu dacă de la Grupul USR mai este cineva. Nu pare să fie.

De la Grupul AUR? Domnul deputat Cristian-Daniel Ivănuță, da? Perfect.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Voi vorbi astăzi despre campania „Stop poluare, start reciclare!”, pe care am organizat-o alături de colegii mei de la USR Bârlad.

În toată această perioadă de criză politică, între 4 și 31 octombrie 2021, am organizat primul eveniment de colectare selectivă a deșeurilor din Bârlad. Problemele României nu se opresc pentru că politicienii de la centru sunt ocupați de combinații politice.

Peste două tone de materiale reciclabile, PET-uri, doze de aluminiu, ambalaje de sticlă, maculatură, dar și alte deșeuri reciclabile, nu vor mai ajunge la groapa de gunoi datorită câtorva sute de bârlădeni, cărora le mulțumesc pentru participare pe această cale.

Pentru că a fost bine primită de cetățeni, vom repeta această campanie în primăvară, când vremea o va permite din nou. Vom replica acest eveniment în mai multe localități din județ, tocmai pentru a arăta că se poate.

Profit de această ocazie să vă invit să sprijiniți colectarea selectivă în județele și localitățile în care activați. Colectarea selectivă nu este un moft, ci este o obligație legală, iar amenzile pentru nerespectarea legii vor fi plătite din banii cetățenilor, în cele din urmă.

Însă cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu o campanie locală nu se vor schimba obiceiurile bine împământenite. Este necesar un mix de motivații; recompensele și măsurile de coerciție trebuie să lucreze împreună pentru a ne atinge obiectivele de mediu. O parte a societății înțelege să facă acest efort din spirit civic, alții doar motivați de recompensă, iar pentru alții vor avea efect doar avertismentele și amenzile date de poliție, în cele din urmă.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Ivănuță, Grupul parlamentar AUR.

Și o să îl rog să se pregătească pe domnul József-György Kulcsár-Terza, de la Grupul parlamentar al UDMR.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Unde este România educată?”.

Legile educației adoptate după 1989 au fost rodul dezbaterilor, propunerilor și ideilor mai multor factori implicați în acest domeniu, de la ONG-uri, cadre didactice, directori, elevi, părinți, ministere până la academicieni și politicieni.

Dezbaterile care ar fi trebuit să se desfășoare periodic, atât la nivel local, cât și central, pentru conturarea unei noi legi a educației, numită cu emfază de către Președintele României „România educată”, aproape că nu au avut loc, în afara unor întâlniri, în care au fost prezentate câteva idei ale echipei președintelui.

Iohannis a monopolizat domeniul tocmai pentru ca nimeni să nu perturbe marasmul școlii românești. Un proiect prezidențial aproape mort a fost readus din nou în discuție în 2021, ceea ce spune multe despre seriozitatea demersului. În zecile de pagini nu se găsesc date științifice – diagrame, studii, grafice –, ci mai degrabă fotografii cu echipa de proiect și conspecte din vizitele de lucru și din discursurile președintelui.

Caracterul neștiințific al acestei dizertații iohanniste e întărit și de lipsa unui autor menționat clar, existând doar referiri la unele ONG-uri și instituții nemenționate nominal. Despre acest proiect fostul ministru al educației Mircea Miclea spunea că „este o colecție de păreri, plin de truisme, formulări vagi și banalități solemne”. Nu s-a reușit să se explice cum se împacă bacalaureatul unic pe un trunchi comun cu cele trei filiere: teoretică, vocațională și profesională. Cum poate fi bacalaureatul unic la real și uman? Asta înseamnă că și cei de la uman vor avea subiecte ca la mate-info? Sau asta ar presupune coborârea ștachetei, adică subiecte ușoare? Cum se mai justifică atunci înființarea diverselor filiere la liceu, dacă bacalaureatul e același pentru toți?

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat József-György Kulcsár-Terza, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Și se pregătește domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

## **Domnul Kulcsár-Terza József-György:**

Bună dimineața!

„31 octombrie este Ziua autonomiei Ținutului Secuiesc” _Jó napot kívánok_ , domnule președinte Iohannis!

Autonomia teritorială nu încalcă Constituția României, nu reprezintă modificare de hotare. În anul 1224, datorită inițiativei regelui maghiar András al II-lea, sașii au primit autonomie în Transilvania.

Vă rog, domnule președinte Iohannis, să nu uitați acest aspect. Sau ați uitat deja?

_Jó napot kívánok_ , domnule Ciolacu!

Nu demult ați afirmat că Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 este un document oficial, iar noi nu dorim altceva decât respectarea acesteia, care prevede următoarele: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”

România, departe de Europa!

Întreaga comunitate maghiară este pedepsită pentru folosirea simbolurilor proprii. Oare este acceptabil într-un stat european?!

Folosirea de către noi a limbii noastre materne este îngrădită, neputându-ne exprima liber. Oare este acceptabil într-un stat european?!

Nu dorim altceva decât libertate pe pământul nostru natal, înăuntrul granițelor României.

Autonomie pentru Ținutul Secuiesc, libertate pentru secui! O Românie adevărat europeană!

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc frumos, domnule deputat. Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Gheorghe Nacov.

Și, de la neafiliați, domnul deputat Lasca? Nu-l văd.

Și, atunci, o să ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

## **Domnul Gheorghe Nacov:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „România sălbatică – celebrată la Expoziția Internațională «Una cu Natura»”.

Natura României este un motiv de mândrie pentru noi, având, printre altele, cea mai mare suprafață de păduri și cea mai bogată și diversificată faună din Uniunea Europeană. Indiferent de câteva ieșiri în decor ale unor persoane sau personaje, interesate sau nu, locul ocupat de România vorbește de la sine. Or, asta se datorează în primul rând silvicultorilor și vânătorilor români. Rareori primesc recunoștința sau recunoașterea semenilor, dar nici nu o așteaptă, pentru că doar fac ceea ce le-a fost menit să facă – îngrijesc pădurea și fauna, chiar dacă mulți nu pot înțelege asta.

Am avut onoarea să fac parte din delegația parlamentară care a reprezentat România la Expo „Una cu Natura” 2021 de la Budapesta. Felicit Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și Romsilva pentru modul în care au asigurat reprezentarea țării noastre la acest important eveniment internațional. Europa și lumea întreagă au celebrat natura sălbatică, subliniind încă o dată axioma recunoscută în toată lumea civilizată – „Vânătoarea înseamnă conservare”.

Neînțelegerea acestui lucru duce la grave dezechilibre create în natură, conflictul dintre om și specia urs brun din țara noastră fiind doar unul dintre exemple.

Uniunea Europeană permite controlul cinegetic al speciei. Se și face în unele țări ale Uniunii Europene.

România are cea mai mare populație de urs brun, fiind departe de a fi o specie periclitată.

Personal voi face toate demersurile posibile pentru încetarea acestui conflict, care duce la pierderi de vieți omenești, la tragedia multor familii și oameni nevinovați, precum și la afectarea gravă a speciei urs brun.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Bună dimineața!

Domnule deputat, încă nu v-am invitat la microfon. V-am strigat și nu erați în sală.

Erați în sală?

Și eu l-am invitat pe domnul deputat de la noi. Rămâneți acum la microfon, dar v-am strigat și nu erați în sală. Mulțumesc frumos.

Vă rog. **Domnul Corneliu-Florin Buicu**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Trădătorii românilor au nume – PNL, USR și UDMR”.

Stimați colegi,

Poate cel mai mare examen al partidelor politice de după Revoluția din ’89 a fost votul din Senatul României asupra legii naziste a pașaportului așa-zis „verde”, examen la care PNL, USR și UDMR au dovedit o trădare imensă față de români.

Partidele politice care vor vota în favoarea acestei legi vădit neconstituționale vor rămâne întotdeauna în fila neagră a istoriei României ca fiind cei mai mari trădători ai poporului român.

Toți cei care îndeamnă poporul român la injectare cu seruri experimentale sunt dușmanii României, dușmani care folosesc o armă reprezentată de însuși serul experimental anti-COVID, numit impropriu „vaccin”.

Acest război biologic ticălos în care românii au fost târâți va trebui oprit, pentru că altfel veți cunoaște revoluționarii anului 2021.

Nu aveți dreptul să ignorați faptul că poporul român este suveran! Un contemporan de-al nostru spunea: „Înainte de a fi un popor deștept, suntem un popor războinic!” Poporul român a suferit prea mult din cauza abuzurilor și nu uitați că nu tolerează jigodiile. Trădătorilor, nu asemănați bunătatea și modestia românilor cu naivitatea!

Săptămâna trecută, un fost cadru medical din Oradea, care lucra în cadrul unei secții dedicate doar COVID, a relatat că testele COVID erau falsificate în totalitate și că toate persoanele care erau internate erau declarate ca fiind bolnave de COVID și nu primeau tratament pentru bolile cronice pe care le aveau, ci doar pentru așa-zisul „COVID”. De asemenea, presiunea oxigenului, în secțiile ATI, aplicată persoanelor intubate și de multe ori legate forțat de pat era de 15 litri pe minut, în loc de 4 litri pe minut, cât este necesar unei persoane.

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, de la Grupul parlamentar al PSD.

Și, pentru că nu mai văd alți colegi de la PSD...

Mai este domnul deputat Tuhuț.

Da, da, da, știu. Nu, în afară de domnul deputat Tuhuț, asta am spus. Se pregătește domnul deputat Tuhuț. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Guvernele PNL–USR au adus românii la sapă de lemn”.

În doi ani de guvernare, coaliția „de dreapta” PNL–UDMR–USR a reușit să îngroape România în datorii și să aducă românii la sapă de lemn.

Dincolo de pandemia de COVID, viața românilor a devenit o luptă continuă pentru supraviețuire. În timp ce salariile, pensiile și alocațiile copiilor au fost înghețate, prețurile au explodat. Produsele alimentare de bază s-au scumpit atât de mult, încât au devenit un lux pentru zeci de mii de familii care trăiesc din salariul minim pe economie. Vă ofer doar câteva exemple: un litru de ulei a ajuns la aproape 10 lei, un litru de lapte costă 5 lei și 60 de bani, o pâine de 900 de grame – 6 lei și 50 de bani, iar un pachet de unt – puțin sub 12 lei.

Românii așteaptă cu groază facturile la gaz, curent și încălzire, care sunt estimate la sume de trei ori mai mari decât cele de până acum. Medicamentele, fără de care viața multor pensionari ar fi o grea suferință, s-au scumpit cu peste 50%, în timp ce veniturile lor au fost înghețate.

Inflația a ajuns la 7%, iar euro aproape la 5 lei. Prețul polițelor de asigurare auto s-a triplat, iar scumpirea accelerată a combustibililor provoacă noi valuri de scumpiri.

Aceasta este România reală, în care oamenii își drămuiesc fiecare bănuț și renunță la multe lucruri de strictă necesitate ca să poată supraviețui de la o lună la alta.

Ce fac guvernanții în acest timp? Trăiesc într-o lume paralelă. Premierul demis Cîțu ne povestește că românii au o viață minunată, că am depășit nivelul de trai al ungurilor și al polonezilor! În scurt timp, va trebui, probabil, să închidem granițele țării, pentru a-i opri pe vecinii noștri să dea buzna în România, unde se trăiește atât de bine!

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț, Grupul PSD.

De la Grupul PNL nu mai este nimeni. Și, atunci, urmează Grupul USR. Mai e cineva?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

## Stimați colegi,

Coaliția dreptei ne lasă o imagine greu de digerat, o radiografie a unui stat eșuat sub guvernarea unui președinte rupt de realitate și de voința românilor, o guvernare PNL–USR–UDMR care va rămâne în istoria neagră a României pentru dezastrul în care au adus țara și pentru ignoranța cu care s-au aplaudat unii pe alții, în timp ce românii sărăceau din ce în ce mai mult, de la o zi la alta.

## Domnule premier demis,

Nu mi-ar ajunge o singură declarație politică să enumăr toate domeniile pe care le-ați adus în pragul falimentului, fără să țineți seama că, în definitoriu, cei care vor suferi și care vor plăti toate efectele acestor experimente socioeconomice neoliberale sunt românii. Aceiași români pe care i-ați mințit că pandemia s-a terminat doar ca să vă faceți campanie electorală, aceiași români cărora le-ați triplat prețul la gaze și lumină, cărora mai aveți puțin și le dublați prețul la benzină și cărora, mai nou, li se triplează și prețul la asigurările obligatorii de tip RCA, totul sub privirea atentă și îngrijorată a unor politicieni antiromâni.

## Domnilor guvernanți,

## Domnule prim-ministru,

În urma falimentului celei mai mari companii de profil din România, prețul asigurărilor de tip RCA a explodat, ajungând în unele cazuri și la o valoare de cinci ori mai mare decât prețul poliței precedente.

Zilnic primesc mesaje de la oamenii din județul Alba, care ne solicită să luăm măsuri pentru destructurarea acestui cartel al asigurărilor de mașini care a pus monopol pe țară și vrea să profite de incapacitatea Guvernului de a-și proteja propriii cetățeni în fața acestui jaf.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. De la PNL nu mai este nimeni.

De la USR, domnule deputat Lőrincz?

Nu vă văd de mască.

Da, domnule deputat Apostol, vă rog.

Și se pregătește, de la Grupul AUR, doamna deputat Gianina Șerban.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește „Avem nevoie de reformă administrativ-teritorială. Capitolul 3”.

Acum câtva timp am discutat cu un politician din Polonia ca să înțeleg cum au trecut ei prin procesul de reformă administrativ-teritorială. Și, tot discutând cu dumnealui, am aflat că între 2000 și 2004 un guvern curajos a inițiat și implementat patru reforme esențiale pentru dezvoltarea țării – reforma sănătății, reforma educației, reforma pensiilor, reforma administrativ-teritorială. Mi-am dat seama că suntem în anul 2021, la 20 de ani după ce Polonia a implementat cele patru reforme, și noi nu avem niciuna dintre cele patru, nici măcar în dezbatere publică.

V-am povestit data trecută, în capitolul 2, că autoritățile locale sunt înțesate de rubedenii politice, că nu-și gestionează singure bugetele de funcționare și că, an de an, stau cu mâna întinsă la bugetul central, pentru a-și acoperi cheltuielile. Astăzi vreau să vă vorbesc tocmai despre cheltuieli, cheltuielile de personal.

Stimați colegi, v-ați pus vreodată întrebarea cât sunt cheltuielile de personal la nivelul autorităților locale? Sunt 23%, în medie; în unele localități ajung și la 50%. Cum vreți să se dezvolte autoritățile locale, când un sfert din bugetul total al primăriei se duce pe cheltuieli de personal? De asemenea, cheltuielile de funcționare reprezintă 70%. Mai rămân 30% pentru investiții.

De asemenea, stimați colegi, am cercetat să văd cum stă Polonia la acest capitol. Și am ajuns la concluzia că media lor de cheltuieli de personal este de doar 7%. În România avem cheltuieli de personal la nivelul autorităților locale de trei ori și ceva mai mari decât în Polonia.

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Șerban.

Și se pregătește, de la minoritățile naționale, domnul deputat Petrețchi. Este?

Nu este.

Cătălin-Zamfir Manea – l-am văzut și a dispărut. Sper că se întoarce.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Joaca de-a guvernarea afectează încrederea în statul român pe termen lung”.

România nu își permite nici măcar o secundă să se afle într-o incertitudine maximă cu privire la guvernare și soluțiile ce trebuie implementate.

Asistăm cu toții, de ceva timp, la o joacă de-a guvernarea, o joacă imatură, iresponsabilă, din care nimeni nu are de câștigat, ba, mai mult, cetățenii au de suferit.

Cetățenii resimt cel mai bine instabilitatea economică, iar acest lucru îl resimțim zi de zi prin creșteri enorme la prețul alimentelor, energiei electrice, gazelor, combustibililor, al tuturor materialelor de construcție și altele. Suntem în prag de iarnă, iar cetățenii nu vor avea apă caldă și căldură.

Sistemul de sănătate este suprasolicitat. Zi de zi asistăm la diverse probleme grave cu care acest sistem se confruntă, precum lipsa oxigenului, lipsa medicamentelor, lipsa aparaturii și a echipamentelor necesare pentru tratarea COVID-19, criza de personal pe anumite specializări, și nu numai.

În domeniul protecției mediului situația este similară – probleme precum gestionarea deșeurilor, tăierile ilegale de păduri, poluarea aerului se extind și se agravează fără ca actuala guvernare să-și asume răspunderea.

Zilele trecute, premierul propus Dacian Cioloș a venit cu o echipă de miniștri slabă și un program de guvernare foarte sumar. Spre exemplu, ca membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, domnul ministru propus a fost domnul Mihai Goțiu, care a afirmat la audieri că programul de guvernare pe mediu a fost făcut prin prisma lui de jurnalist și, cel mai probabil, fără a se consulta cu specialiștii. Nu a știut să-mi răspundă la o simplă întrebare, pentru a face diferența între noțiunea de „gunoaie” și noțiunea de „deșeuri”.

Mulțumesc, doamnă deputat.

De la Grupul minorităților, domnul deputat Manea văd că a dispărut. Domnul deputat Ghervazen Longher.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Situația pandemiei în România este alarmantă. Deși, în această iarnă, comparativ cu cea precedentă, vaccinurile sunt accesibile tuturor, Europa este singura regiune a lumii care raportează o creștere a numărului de cazuri noi de COVID-19 la nivel global, după cum a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Din păcate, România se află pe lista roșie a țărilor cu risc ridicat de infectare. De aceea, mai multe țări ale Uniunii Europene, printre care și Polonia, și-au oferit sprijinul în lupta cu pandemia.

Uniunea Polonezilor din România prezintă salutul său și mulțumește Ambasadei Republicii Polone la București și statului polon pentru sprijinul pe care îl oferă poporului român în lupta cu pandemia.

O echipă medicală de peste 40 de medici și asistenți din Polonia a venit, joi, 28 octombrie, să ofere ajutor și să se alăture doctorilor și asistenților români în lupta împotriva COVID-19.

Ajutorul statului polon vine ca răspuns al Uniunii Europene la cererea de asistență a României pentru a trata numărul mare de pacienți afectați de COVID-19, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă.

Polonia și-a arătat sprijinul și prin oferirea a 50 de concentratoare de oxigen, 150 de piese pentru concentratoare de oxigen, 55 de piese de cardiomonitoare, 50 de piese de respiratoare, trei piese de aparate de dezinfectare și 1.000 de piese de pulsoximetre, care, toate, au fost deja livrate în România.

Doar împreună putem învinge pandemia. Orice ajutor este bine-venit, în speranța că totul va reveni la normal în cel mai scurt timp.

Multă sănătate tuturor!

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD.

Nu mai e nimeni?

Ba da.

Cine e?

A, domnul deputat Manta, scuzați! Poftiți! De la Grupul USR a mai venit cineva? Nu.

Atunci, de la Grupul parlamentar AUR, doamna Raisa Enachi, da? Perfect.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă la grava criză sanitară prin care trece țara.

Trăim de două luni de zile cea mai gravă criză sanitară din România postdecembristă. O criză sanitară dublată de o criză politică și una economică. Ce putea fi mai rău decât o țară neguvernată, o țară în care nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru dezastrul din spitale, pentru lipsa medicamentelor sau pentru cei aproape 600 de români morți zilnic de COVID? Cine răspunde? Nimeni. Cine va răspunde pentru agravarea situației medicale a bolnavilor cronic care nu mai au acces în spitale pe motiv că nu reprezintă o urgență? Se pare că, din nou, nimeni.

De la începutul lunii septembrie, de când USR a ieșit de la guvernare și a declanșat actuala criză politică gravă, și până acum, situația României și viața românilor s-au înrăutățit continuu. Din septembrie, au murit 14.214 români de COVID, din care, record negru absolut, 590 în ultimele 24 de ore.

Din nou, cu nonșalanța-i caracteristică, președintele Iohannis, în fața liderilor europeni, dă vina pe români pentru actuala criză sanitară, și în niciun caz pe Guvernul său, care toată vara ne-a îndemnat să ne vaccinăm ca să mergem la mare sau la restaurant, neexplicând avantajele din punct de vedere medical ale vaccinării. Este inadmisibil ca, după aproape doi ani de pandemie și de guverne girate 100% de președintele Iohannis, să ne confruntăm cu lipsa locurilor la ATI, lipsa medicamentelor în spitale și, mai grav, mai recent, o posibilă lipsă a oxigenului din spitale. Managerii de spitale susțin că se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu butelii de oxigen, că spitalele au început să se împrumute între ele, dintr-un județ în altul. Din păcate, incertitudinea este cuvântul care guvernează astăzi România. Peste 3 milioane de familii așteaptă până vineri să vadă dacă și cum vor începe elevii școala. Toată vara nu s-a reușit achiziția de teste pentru elevi și nici stabilirea clară a unor măsuri vizavi de derularea cursurilor. Cine răspunde? Din păcate, din nou, nimeni.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Raisa Enachi.

Și se pregătește domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităților.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică are ca subiect „Tratați corect cetățenii României!”.

Doamnelor și domnilor deputați,

Viața este un singur lucru – să fii demn, să fii corect, să fii sigur și să nu fii cu capul plecat.

Au trecut aproape doi ani de zile de când pandemia este administrată dezastruos. Nu s-a făcut nimic pentru înlesnirea accesului cetățeanului român la tratament medicamentos, în ambulatoriu.

În România, zilnic, ni se inoculează drept singură soluție vaccinarea cu un ser experimental, sub amenințarea restrângerii unor drepturi și libertăți cetățenești.

Suntem bombardați, fără oprire, cu legi ce conțin măsuri dictatoriale, prin care se anulează sau se condiționează exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Prin Rezoluția nr. 2.361/2021 a Consiliului Europei se interzice statelor membre să facă obligatorie vaccinarea împotriva COVID-19 și se prevede că vaccinarea nu poate fi utilizată drept criteriu de condiționare a drepturilor.

Segregarea populației în două grupuri nu este sub nicio formă acceptabilă!

Persoanele vaccinate, dar testate pozitiv cu COVID-19 sunt exceptate în România de la obligația de a se testa sau carantina.

Toți cetățenii au aceleași drepturi și nimeni nu ar trebui condamnat pentru alegerea pe care o face cu privire la propria persoană. Vaccinarea este o opțiune, nu o obligație.

Deocamdată statul român nu a adus la cunoștință cetățenilor datele științifice care au stat la baza deciziilor din ultimii doi ani. Argumentul că așa au procedat și alte state nu este o motivație suficientă și nu ține loc de fundament științific. Decizii atât de importante precum restrângerea drepturilor sau care afectează profund întregi sectoare economice trebuie fundamentate pe date științifice, pe analize de impact și pe analize aprofundate de risc. Nimic din toate acestea nu s-a făcut până în prezent. Oricum ar fi, e firesc și legitim să întrebăm: de ce? Pe ce v-ați fundamentat deciziile, domnilor guvernanți?

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Și văd că a venit între timp și domnul deputat Burduja și îl invit la cuvânt după domnul deputat Manea.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi o să fiu foarte scurt.

Și anume vreau să semnalez de la tribuna Camerei Deputaților o problemă destul de mare, legată de, haideți să spunem, superficialitatea de care dă dovadă în continuare Guvernul României, fie el și interimar, cu privire la adoptarea celui mai important document de politică publică în domeniul minorității rome, respectiv Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome.

Acest document, așa cum am mai spus-o de la tribuna aceasta, a expirat în decembrie anul trecut.

Iată-ne în luna a unsprezecea, adică au trecut 11 luni. Acest document, care a fost aprobat în anul 2001, un document însușit și asumat politic încă din timpul guvernării Adrian Năstase, nu a suferit până în decembrie 2020 niciun fel de întrerupere și chiar a produs rezultate benefice la nivelul comunităților de romi din România.

Din decembrie 2020 și până în prezent, practic, Guvernul României a aruncat în aer un întreg mecanism instituțional, format din resurse umane extrem de importante, oameni care își desfășoară activitatea la nivelul comunităților locale, precum mediatorii sanitari, mediatorii școlari, experți pe problemele romilor și tot felul de alte asemenea, aș putea spune, resurse umane. Nemaiavând în prezent un cadru legal în baza căruia să-și desfășoare activitatea, acești oameni sunt în situația de a-și pierde locurile de muncă și, evident, de a nu se mai întâmpla nimic în comunitățile de romi.

Din aceste motive, fac un apel la domnul prim-ministru, fie și interimar, Florin Cîțu, pentru că are putere să adopte prin hotărâre de Guvern – cunosc atribuțiile Guvernului în această perioadă – și să urgenteze adoptarea strategiei de îmbunătățire a situației romilor. Cu atât mai mult cu cât România și-a luat niște angajamente ferme în relația cu instituțiile Uniunii Europene și se pare că aceste angajamente nu mai sunt respectate.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Și cred că am epuizat lista pentru astăzi.

A! Cine?

Da, mai este domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul parlamentar al USR. Între timp a sosit.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Salvatorii salvează vieți. Cine îi salvează pe salvatori?”.

Chiar dacă este o intervenție în sesiunea de declarații politice, nu are nicio legătură intervenția mea de astăzi cu politica; e doar un gest de recunoștință și de smerenie în fața tuturor celor care, din prima linie, se luptă să salveze viețile românilor, în condiții extrem de grele – medicilor, asistenților, infirmierilor, brancardierilor, farmaciștilor. Vreau să le mulțumesc de la această tribună și să le cer iertare.

Vreau să le mulțumesc pentru că nu renunță și pentru că în condiții extrem de grele, cu o infrastructură precară după 30 de ani de probleme, fac tot posibilul să salveze cât mai multe vieți.

Le cer iertare pentru că, de multe ori, prinși în gâlceava politică a zilelor noastre, uităm să ne gândim la nevoile lor și îi lăsăm singuri în lupta cu acest inamic care este greu de învins și prin prisma dezinformărilor pe care le permitem mult prea des în arena publică.

Vă rog să mă ascultați cu atenție, stimați colegi.

Studiile de specialitate arată că medicii din prima linie, medicii în condiții de război, așa cum trăiesc astăzi, sunt predispuși la o serie de afecțiuni, tulburări de anxietate, depresie, tulburări de stres posttraumatic.

Nu avem, din păcate, studii în România pe care să le fi găsit, dar știm că în Italia, de exemplu, în vârful pandemiei de COVID-19 din 2020, 47%, unu din doi medici raporta stări depresive, fiindu-i frică să povestească familiei, colegilor despre asta.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Obiectul declarației politice este „Fără politică în școală”. Stimați colegi,

Depolitizarea învățământului preuniversitar și așezarea elevului în centrul sistemului de educație reprezintă una dintre prioritățile USR. Influența politică în sistemul de educație este una dintre cele mai mari frâne în calea modernizării învățământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei școlare, sub toate aspectele ei – catedre, norme, personal sau alocări de fonduri.

De aceea ne dorim o profesionalizare a managementului școlar, care, pe termen lung, va crește calitatea actului educațional. Ne dorim ca directorii de școli să fie manageri performanți, aleși prin concursuri organizate corect.

Din păcate, anul 2021 a fost unul trist din această perspectivă, cea a managementului școlar. În primă fază, în luna ianuarie, au fost schimbați peste 700 de directori de școli, la ordinul inspectoratelor școlare județene. De menționat aici că 60% din inspectorii școlari generali au participat la alegerile locale pe listele partidelor politice.

Problema numărul 2: Ministerul Educației a anunțat că în vacanța de vară se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de director, dar nu a reușit să respecte planul asumat inițial și a transmis un nou calendar pentru acest demers. Asta înseamnă că, în loc să avem directori aleși prin concurs la începutul anului școlar, în septembrie, pentru că acest concurs se organizează din octombrie, va exista o nouă rundă de numiri de interimari care se fac politic, din pixul inspectorului școlar general. Concret, toți cei aproape 10.000 de directori interimari, ce urmau să fie numiți în august anul acesta, acum vor rămâne în funcții până la finalizarea concursurilor organizate de minister, adică până în ianuarie 2022, conform calendarului oficial.

Vă rog să încheiați intervenția.

Încă un paragraf, domnule președinte. Mulțumesc.

Asta înseamnă un loc vacant de director în acea școală care va fi ocupat ulterior nu prin concurs, ci prin numire din pix de către inspectorul școlar general. Practic, un profesionist care a promovat examenul scris este descalificat din concurs pentru a face loc unui alt profesor, care nu a dat examenul și care este numit pe criterii politice.

Din nefericire, acest caz nu e singular la nivelul județului și ilustrează perfect ce înseamnă prezența politicului în procesul de evaluare, fără niciun fel de constrângere de ordin profesional, intelectual sau etic. Imixtiunea politicului în educație generează forme fără fond, corupție, rețele de interes, feudalizare și ierarhii în acordarea fondurilor pe criterii politice.

De aceea, vă încurajez să îmi semnalați toate neregulile cu care vă confruntați în acest proces de concurs.

Vă mulțumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Au fost depuse în scris următoarele declarații:

Din partea Grupului parlamentar al PSD – Daniela Oteșanu, Nicu Niță, Remus Munteanu, Ionel Floroiu, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Ioan Mang, Mirela Furtună, Daniel Tudorache, Alina-Elena Tănăsescu, Chirilă Alin.

Din partea Grupului parlamentar al PNL – Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Nelu Tătaru, George Șișcu, Mara-Daniela Calista, RaduMarin Moisin, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Atanasiu Onuț Valeriu.

Din partea Grupului parlamentar al USR – Radu Panait, Andrei-Iulian Drancă, Filip Havârneanu, Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Din partea Grupului parlamentar al AUR – Nicolae Roman, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy.

Și cu aceasta declar închisă ședința de astăzi. Vă mulțumesc.

„Veste deosebit de importantă pentru brăilenii care își încălzesc locuințele cu lemne de foc”

De acum înainte prețul lemnelor de foc va scădea semnificativ, ca urmare a unui amendament depus de

Grupul PNL din Camera Deputaților, prin care este redusă cota TVA de la 19% la 5%. Măsura vine în contextul în care prețurile pentru lemnele de foc au explodat în ultima perioadă, iar 45,71% din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, numeroase unități de învățământ, dispensare sau diverse instituții din mediul rural, și nu numai, sunt încălzite în continuare cu acest tip de resursă.

Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a fost adoptat amendamentul PNL, iar astăzi acest proiect va fi dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților și va fi transmis spre promulgare Președintelui României. Votul de astăzi din Parlament este, așadar, unul extrem de important pentru românii pe umerii cărora apasă o presiune uriașă, ca urmare a creșterii accentuate a prețurilor la lemnele de foc, pentru că le va mai reduce astfel din povară. Este important să se plătească un preț corect pentru un metru cub de lemne de foc, iar faptul că legea se va aplica imediat, de anul acesta, reprezintă o gură de oxigen pentru mulți români. De asemenea, trebuie menționat că, pentru a face posibilă aplicarea cotei de 5% pe întreg lanțul de tranzacționare a lemnului, am propus prin acest proiect renunțarea la condiția ca lemnul de foc să fie livrat exclusiv persoanelor fizice.

Din păcate, am traversat un an care nu a fost foarte ușor, pentru că am fost loviți din plin de pandemia de COVID-19, dar și de această criză energetică complexă. Tocmai de aceea, vreau să îi asigur pe români că mă voi lupta în permanență în Parlament pentru adoptarea acelor proiecte vitale de care depinde asigurarea unui trai decent pentru populație, așa cum m-am luptat și pentru adoptarea legii prin care am plafonat prețurile la energie și gaz.

„Închidem capacități de producție de energie electrică românești, dar plătim cel mai mare preț la energia electrică din Europa!”

Într-un moment în care economia globală este bulversată de o criză energetică fără precedent, guvernanții din România își continuă planul de distrugere a capacităților naționale de producție a energiei electrice. În loc să fie retehnologizată din fonduri europene sau guvernamentale și să rămână a statului român, Termocentrala Mintia a fost închisă pentru a fi vândută la preț de fier vechi apropiaților actualei puteri. Dacă planul de transfer al activelor termocentralei către domnul Comănescu nu va avea succes, Mintia va fi cumpărată de companii străine care au certitudinea că își investesc banii pentru a produce profit.

Potrivit administratorului special al Complexului Energetic Hunedoara, opt firme și-au exprimat intenția de a cumpăra Mintia, iar administratorul judiciar primește în continuare oferte pentru un grup de minim 800 MW pe gaz.

L-am interpelat în mai multe rânduri pe ministrul energiei, pe domnul Popescu, cerându-i acestuia să păstreze termocentrala în proprietatea statului sau să o transfere Consiliului Județean Hunedoara ori Primăriei Deva, iar apoi să aloce fondurile necesare retehnologizării ei. Ultima dată, acesta mi-a răspuns că Mintia reprezenta doar 1% din puterea instalată în capacitățile românești de producție de energie.

Ați închis Mintia, dar nu ați avut nicio jenă când, acum două săptămâni, de exemplu, România importa un sfert din consumul de energie electrică, iar lucrul acesta se întâmpla înainte de deconectarea reactorului de la Cernavodă, care a mărit importurile. Pe fondul deficitului capacităților de producție la nivel național și al creșterii dependenței de importuri, România a ajuns să plătească printre cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, fapt care se răsfrânge asupra competitivității firmelor românești și asupra nivelului de trai al românilor.

Avem o soluție relativ simplă și la îndemână, împăduririle, pentru a rezolva o serioasă problemă de mediu, care se referă în primul rând la poluare.

În primăvara anului trecut, a existat un bun exemplu din partea Administrației Prezidențiale și a Partidului Național Liberal, odată cu lansarea Programului „O pădure cât o țară”. Se propunea atunci plantarea a 2.500 de păduri noi și completarea a 7.000 de păduri tinere.

Din păcate, pandemia a complicat parcursul acestui demers, iar graficul său nu a mai fost respectat, ceea ce nu înseamnă că este un proiect ce va fi uitat.

Potrivit Eurostat, în 2020, pădurile reprezentau 38% din suprafața Uniunii Europene. Este un capitol la care, din păcate, România stă destul de prost, cu un procent de 29% și un fond de pădure de 6,9 milioane de hectare. Dacă ne raportăm la anul 2016, când erau peste 7 milioane de hectare, este un declin, dar e mult mai bine decât era în 1971, 6,3 milioane hectare, sau în 1990, 6,4 milioane de hectare.

Acum ne aflăm în fața a două perioade propice pentru plantări, toamna și primăvara, și ar trebui nu doar să reimpulsionăm campania, ci și să o orientăm preponderent către cele mai afectate regiuni.

Mai exact, șapte zone se confruntă cu un deficit cumplit de vegetație forestieră, suprafața ocupată de păduri fiind de sub 10 procente. Este vorba despre municipiul București, cu doar 3%, dar și despre județele Călărași, Teleorman, Brăila, Constanța, Ialomița și Galați.

Întâmplător, sunt regiuni puternic afectate iarna de viscol, iar campania de plantare ar putea ține cont de acest lucru, pentru a crea o perdea forestieră care să protejeze cele mai afectate zone.

În declarația politică de astăzi voi face referire la cele două luni de criză politică pe care fiecare român a trebuit să le suporte.

Pe 1 septembrie, Florin Cîțu a făcut gestul care a declanșat întreaga criză politică. Remanierea ministrului justiției și forțarea unui program de dezvoltare lipsit de transparență au făcut ca România să piardă două luni pentru nimic.

Să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim la o istorie contrafactuală. Pe 1 septembrie, Florin Cîțu înțelege că este o greșeală să meargă înainte cu PNDL, alege să respecte protocolul încheiat, iar guvernarea continuă în forma agreată în decembrie 2020.

Am mai fi fost astăzi aici? Am mai fi avut acum trei crize – politică, sanitară și energetică – suprapuse? Știm cu toții răspunsul la această întrebare!

După revoluție, PNL și PNȚCD au fost cele două partide istorice care au renăscut din cenușă și au reușit să se mențină active pe scena politică postdecembristă. PNȚCD s-a dus la groapa istoriei, pentru că guvernarea CDR nu a fost capabilă să implementeze reformele promise. Vrea PNL să urmeze același drum? Vrea PNL să dispară de pe scena politică?

USL 2.0 ar oficializa despărțirea oficială a PNL de idealurile istorice pentru care unii încă se bat cu pumnul în piept.

USL 2.0 ar însemna sifonarea banului public, ar însemna posturi ocupate de incompetenți, ar însemna o trădare a tuturor idealurilor pentru care românii au votat în decembrie 2020.

PNL se găsește, la două luni de la criză și la o lună de la congres, într-un etapă a diviziunii, o etapă în care mii de membri nu înțeleg unde se îndreaptă partidul lor. Nu este treaba unui membru al USR să poarte grija altui partid, însă, atunci când iresponsabilitatea, țâfna și aroganța afectează toată România, este datoria tuturor să arate că drumul spre care merg unii nu este cel corect.

USR și-a asumat o guvernare reformatoare. Cristian Ghinea și echipa sa de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat Planul național de redresare și reziliență, cel mai ambițios proiect de țară realizat de la aderarea României la Uniunea Europeană încoace.

„Dezinteres total pentru educația generației viitoare!” Prezenta declarație reprezintă un nou episod din serialul „România se dorește educată!”.

Avem nevoie nu de vorbe pompoase din „vârf de deal”, ci de măsuri ferme pentru a reda învățământului românesc rolul și locul cuvenit.

Argumentele care susțin această afirmație se bazează pe câteva criterii clare cu care ne confruntăm în prezent:

– România s-a plasat pe ultimul loc din Europa la testele PISA.

- Universitățile românești ocupă locuri codașe în

- clasamente internaționale.

- Examenele naționale de absolvire sunt trecute numai de

- 50% dintre elevi.

– Nu avem planuri-cadru și programe școlare adecvate etapei de evoluție a societății pe care o parcurgem.

– Nu avem salarizare legată de performanțele și progresul școlar al elevilor, situație care ar genera competiție și autoformare a personalului din educație.

Față de acestea, nu putem aștepta până în anul 2030, anul final al proiectului prezidențial „România educată”, pentru a rezolva aceste grave erori.

Școala reprezintă un pilon esențial al evoluției societății. Așa cum arată școala azi, așa va arăta societatea mâine. Ignorarea acestui adevăr esențial reprezintă dezinteres total față de viitorul societății românești.

Susținem doleanțele asociațiilor de părinți și elevi care cer imperativ renunțarea la vacanța forțată în învățământul de stat și trecerea la școala online.

Afirmația lor este tristă: „Din nefericire, nu există un interes pentru copii educați. După aproape doi ani de pandemie și cursuri online, în loc să ușureze materia, e mai stufoasă, cu scopul de a încuraja copiii să abandoneze școala.”

„Finanțarea sportului românesc reprezintă o prioritate pentru PNL”

În plină criză de COVID-19, sportul românesc a suferit și mai mult, având în vedere că nu a mai beneficiat de sume importante de bani care proveneau din drepturile de publicitate, rămânând în continuare dependent de finanțarea de la buget. Din păcate, în lipsa unei legislații coerente, nici finanțarea de la buget nu a fost la un nivel optim, astfel că, în lipsa resurselor, este foarte greu să fie menținut standardul de pregătire a sportivilor români în timpul pandemiei.

Tocmai de aceea, consider că este extrem de important ca în politicile publice ale statului să acordăm o atenție sporită acestui domeniu care a oferit numeroase bucurii națiunii noastre. În acest context delicat, am reușit să aprobăm în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților un proiect de lege – al cărui inițiator sunt, alături de colegii din Grupul PNL – prin care venim cu o serie de

măsuri de sprijin financiar pentru Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Comitetul Național Paralimpic.

Concret, prin acest proiect, care urmează să ajungă în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, am stabilit ca un procent de 1% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum și din celelalte taxe prevăzute de lege să se constituie ca venit al COSR, iar 0,2% să fie direcționate către Comitetul Național Paralimpic. Am corectat astfel o nedreptate realizată prin OUG nr. 114/2018, care anulase direcționarea către COSR a unei pătrimi din procentul de 1% din accizele pentru țigarete, țigări și băuturi alcoolice care era destinat Ministerului Tineretului și Sportului.

„Impunerea certificatului verde la locul de muncă – soluție sau discriminare?”

Zilele trecute, Senatul României a votat împotriva Proiectului de lege privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă. A fost, putem spune, o victorie pentru români, deoarece proiectul de lege supus votului prezenta multe probleme, unele dintre ele putând genera discriminare.

Nu e o victorie împotriva sănătății – este foarte important să spunem acest lucru! Acel proiect creează mai multe probleme decât generează soluții, pentru că face câteva lucruri inacceptabile: creează discriminări între diferite categorii sociale, impune plata testelor de către personalul medical, cei care nu doresc încă să se vaccineze – și lucrul acesta nu cred că este suportabil de către sistemul medical în momentul de față sau de către români.

De aceea, consider că nu impunerea certificatului verde la locul de muncă este soluția pentru a ține sub control pandemia, ci testarea gratuită a românilor! Spun asta de anul trecut, alături de colegii din PSD, însă nimeni nu are urechi să audă. În momentul în care decizi să impui anumite măsuri, ar trebui să fie consultați și cei asupra cărora le impui, în acest caz și cei din mediul privat, dar și sindicatele!

Văd că se insistă foarte mult pe măsuri care duc la sancționarea angajaților care nu au certificatul verde. Sper să se înțeleagă faptul că antreprenorii nu vor să își dea oamenii afară, nu vor să îi sancționeze sau să caute motive să le diminueze salariile. Ar fi crunt ca într-o asemenea perioadă să îi sancționezi pe angajați. În momentul în care vii și impui certificatul verde pentru angajații de la stat și din privat, ar trebui să vii și cu măsuri de sprijin, pentru că, altfel, vorbim despre o povară în plus pe umerii mediului privat.

De-a lungul activității parlamentare, atunci când a fost nevoie, am susținut necesitatea păstrării pilonului II de pensii, inclusiv creșterea contribuției aferente. Ultimele date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ASF, demonstrează că a fost o acțiune benefică.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,1 miliarde de lei la 30 septembrie 2021, în creștere cu 24,7% față de nivelul existent la 30 septembrie 2020. Vorbim despre o creștere semnificativă și importantă pentru milioane de români. La nivel uman, aceste fonduri de pensii au fost finanțate de peste 7 milioane de participanți. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem, au fost virate contribuții pentru 7.627 milioane de participanți.

Am luptat, de multe ori pe picior de inegalitate, cu un PSD care și-a dorit constant naționalizarea și desființarea acestui pilon. PSD nu a înțeles în anii trecuți sau nu a vrut să înțeleagă această formulă de (re)investiție a banilor, folosind un protecționism electoral care a fost la un pas să pună la pământ tot conceptul de pensii administrate privat. Îmi doresc să cred că astăzi colegii mei au înțeles rolul important al pilonului II de pensii. Datele recente cu privire la pilonul II de pensii de stat administrate privat ne arată că, în ciuda crizei pandemice dificile, economia a rezistat și s-au economisit activ banii de pensii ai românilor.

Trebuie să ne gândim și la viitor, pentru a le oferi românilor confortul că vor putea să aibă parte de o bătrânețe liniștită!

„Scumpirea prețului la gigacalorie, din cauza nepăsării Guvernului Cîțu”

Românii care locuiesc în apartamente racordate la rețelele publice de termoficare, pe lângă dezastrul generat de pandemie, pe lângă creșterea prețurilor la alimente și combustibil, mai au de îndurat și majorările foarte mari la gigacalorie.

Domnilor și doamnelor din Guvernul Cîțu, nu este vorba despre câteva procente, ci despre scumpiri de peste 95% la căldură și apă caldă. Totul s-a întâmplat în urma respingerii propunerii PSD privind plafonarea prețurilor pentru energie termică. Alături de colegii mei de la PSD, condamn decizia antisocială a parlamentarilor PNL–USR–UDMR de a vota împotriva soluției PSD la Legea plafonării, susținută de 500.000 de români, care propunea stabilirea unui preț maxim și pentru prețurile la energia termică în sistem centralizat, nu doar pentru energia electrică și gazele naturale, cum este în forma finală a legii.

Din acest motiv, facturile pentru căldură plătite de cetățenii conectați la sistemul centralizat se vor scumpi cu valori cuprinse între 80% și 96% față de sumele plătite anul trecut.

Votul din Parlament impus de această majoritate toxică a călcat în picioare voința celor aproape 500.000 de cetățeni care au semnat petiția pentru Legea plafonării prețurilor la energie, în varianta propusă de PSD.

Cu siguranță, inițiativa PSD era mai bună decât cea propusă de parlamentarii puterii, pentru că era mai ușor de aplicat, iar plafoanele stabilite erau mai bune pentru cetățeni. În varianta PSD, prețul final plafonat la energie electrică era de 0,67 lei/kWh, inclusiv taxe și costuri conexe. În varianta PNL, plafonul este la 1,01 lei/kWh.

„Bilanțul guvernării PNL–USR–UDMR – «O Românie intubată»”

Dragi români, se pare că cei care au instigat la scandal între tineri și seniori, între bugetari și angajați în sectorul privat, între medici și pacienți și între cler și credincioși au eșuat lamentabil, cu un preț uriaș plătit de noi toți!

Trăim vremuri în care criza politică din România începe să ne sufoce.

Nu cu multe luni în urmă, de la „respectuoasele jilțuri” ale Palatului Cotroceni, un anume individ făcea o declarație publică cu totul iresponsabilă – „Am învins pandemia!”

Evident, populația României a reacționat la această declarație și procesul de vaccinare a fost stopat, s-a renunțat și la măsurile de protecție în spațiul public, că doar de întâiul diriguitor al țării a fost făcut marele anunț.

Același personaj „confuz” a invitat apoi românii la relaxare, dacă tot a fost învinsă pandemia, relaxare, dar nu oricum, ci prin intermediul unor partide de golf, că doar președintele țării nu putea promova oina românească, ci un sport elitist, preluat din exterior, ca să își dovedească, probabil, apartenența la gulerele albe mondiale.

Nu au contat nici criza de oxigen, nici criza de antivirale, nici nenorocirea care a venit în viața bolnavilor cronic refuzați de unitățile spitalicești, că același voievod de la Cotroceni a demarat o campanie de promovare a serviciilor turistice tocmai la piramide.

Între timp, într-o pauză de golf sau de safari, domnul președinte și-a făcut timp să provoace și o criză politică, scindând practic principalul partid aflat la guvernare, instigând și la ruperea coaliției de guvernare. Și, cum spectacolul nu era desăvârșit, a și discreditat public doi oameni, numindu-i în calitatea de candidat pentru funcția de premier, deși realitatea parlamentară impunea, poate, alegeri anticipate.

„Aprobarea PNRR, undă verde pentru modernizarea și dezvoltarea României”

Consiliul Uniunii Europene a dat oficial undă verde Planului național de redresare și reziliență al României, PNRR, acesta fiind pasul final premergător începerii procedurilor de acces la prima tranșă de finanțare, în valoare de 3,7 miliarde de euro. Acești bani urmează să fie distribuiți țării noastre încă din luna decembrie, fapt ce va permite guvernului liberal să declanșeze mecanismele de finanțare a celor 107 proiecte incluse în PNRR.

Demn de remarcat este faptul că, în cadrul întrunirii de la Bruxelles în care s-a aprobat PNRR, nu au fost nici întrebări și nici observații suplimentare la adresa documentului propus de România, a cărui valoare totală se cifrează la 29,2 miliarde de euro.

Reamintesc că majoritatea fondurilor alocate țării noastre prin PNRR vor fi repartizate domeniilor prioritare, mai ales în actuala perioadă pandemică, respectiv către sănătate, educație și transporturi.

După aprobarea Comisiei Europene, avem însă în continuare obligația de a menține standardul etapizării PNRR la un nivel ridicat, respectiv să ne îndeplinim întocmai obligațiile ce ne revin în vederea operaționalizării sale. În această idee, guvernul liberal va adopta în perioada următoare actele normative necesare în vederea implementării efective a PNRR, fie prin hotărâri de guvern, fie prin proiecte de lege votate în Parlament.

Plățile de prefinanțare acordate României din Mecanismul de redresare și reziliență vor fi conforme cu propunerile de reforme și investiții conținute în PNRR, cu sprijinirea concretă a ceea ce înseamnă Agenda verde și Agenda digitală ale Uniunii Europene.

„Guvernările liberale au adus pensionarii în sărăcie lucie” După criza politică, economică, sanitară și socială, o nouă criză lovește crunt nivelul de trai al românilor, criza pensiilor. De aproape doi ani, pensionarii sunt vitregiți de către guvernele conduse de PNL, cu bună știință, de drepturile pe care le au conform legii.

Anul trecut, pensiile nu s-au majorat cu 40%, așa cum era prevăzut în lege, dar nici în acest an, la 1 septembrie, pensiile nu au crescut cu a doua tranșă, prevăzută tot în actul normativ aflat în vigoare.

În aceste condiții, există temerea întemeiată pe realitate că pensiile românilor vor putea fi înghețate pentru o bună perioadă de timp de acum înainte. Pentru PNL, nu contează că pensionarii o duc din ce în ce mai greu, în condițiile în care totul se scumpește, prețurile au scăpat de sub control, iar căldura și apa caldă au ajuns un lux pentru marea majoritate a celor în vârstă, și nu numai.

Mai mult, liberalii sunt de-a dreptul cinici când anunță, prin intermediul ministrului demis Turcan, că vor majora pensiile cu aproximativ 7% de anul viitor! Nimeni nu îi mai crede, dar, în același timp, nimeni nu se revoltă din cauza acestei situații fără ieșire în care se află în prezent vârstnicii noștri.

Să nu uităm că și prin Planul național de redresare și reziliență ne-am luat o serie de angajamente extrem de dure în ceea ce privește reforma sistemului de pensii. Practic, potrivit prevederilor din PNRR, pensiile din România nu vor mai crește în anii care urmează, fapt ce va scădea dramatic puterea de cumpărare a pensionarilor.

Ce se întâmplă cu miile de miliarde luate de Guvernul Cîțu, sub formă de împrumut, pentru ca România să traverseze cu bine crizele în lanț determinate de pandemia coronavirusului? Unde sunt acești bani amanetați pe spatele și pe sărăcia românilor? Probabil s-au evaporat pe afacerile de cumetrie ale liberalilor și prietenilor lor, care au profitat din plin de nevoile miilor de bolnavi din această perioadă, pensionarii fiind incontestabil cei mai afectați.

„Să salvăm «aurul verde», această bogăție de neprețuit a României!”

România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unui studiu Greenpeace. Prestigioasa organizație a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure și în fiecare oră sunt retezate trei hectare.

Principalele soluții împotriva defrișării sunt multiple, dar prioritară, consider eu, este modificarea legislației. Un prim și important pas este educarea și informarea oamenilor ale căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor. Educația trebuie inițiată și promovată mai ales în rândul tinerilor, cei care, în funcție de ce suprafețe de pădure va mai moșteni România, vor trebui să fie responsabili de păstrarea lor peste generații.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporționale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracțiunile silvice drept un atentat la siguranța națională. Modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancțiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situația va scăpa de sub control și în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat.

În opinia mea, măsurile trebuie îndreptate și împotriva celor care sunt plătiți de statul român să aibă grijă de fondurile forestiere, dar care se ascund în spatele legilor prost făcute. În acest moment, mafia lemnului are deja 30.000 de dosare penale deschise în ultimii ani, dar justiția nu prea are temei legal și motive pentru condamnarea acestor jefuitori de păduri.

M-am adresat oficial ministrului mediului, apelor și pădurilor în legătură cu această problemă, solicitându-i să le comunice românilor, prin intermediul meu, pedepsele primite de cei vinovați de defrișările masive și tăierile necontrolate ale „aurului verde” al țării.

„Victorie liberală în Camera Deputaților – TVA de 5% pentru lemnele de foc”

Amendamentul PNL prin care se stabilește o cotă redusă de TVA de 5% pentru lemnele de foc necesare încălzirii locuințelor în sezonul rece este la un pas de a deveni lege. După ce l-am adoptat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, urmează să intre la votul final proiectul prin care se reglementează această măsură, urmând ca legea să fie transmisă Președintelui României pentru promulgare.

Eforturile noastre se concentrează în această perioadă complicată, marcată de o creștere semnificativă a prețurilor la energia electrică, la gazele naturale și la lemnele de foc, spre a găsi soluții rapide, prin care să venim în mod real în sprijinul românilor.

Se știe că, în momentul de față, sute de mii de gospodării, precum și un număr important de unități de învățământ din mediul rural, și nu numai, dispensare sau primării se încălzesc în continuare cu lemne de foc și nu au cum să facă față creșterilor accelerate ale prețurilor la această resursă esențială de încălzire.

Tocmai de aceea, împreună cu colegii din Grupul parlamentar al PNL ne-am gândit la această soluție de a reduce cota TVA la 5%, ca măsură de compensare din partea statului român a poverii care apasă pe umerii românilor din această categorie.

Trebuie să menționez, totodată, că această lege face parte dintr-un întreg pachet de măsuri menite să reducă din presiunea la care sunt supuși românii în actualul context energetic. De asemenea, așa cum am promis, pe lângă acest proiect, am reușit să implementăm o altă măsură importantă, ce a vizat compensarea facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaz, o măsură la fel de așteptată de populație, mici întreprinzători, unități medicale sau de învățământ, în pragul unei ierni care se anunță a fi destul de grea.

„Vîlceanu, nu-ți răsturna roaba incompetenței pe șantierele României!”

Ministrul demis al finanțelor, Dan Vîlceanu, vrea, încă o dată, să pună căruța investițiilor înaintea... liberalilor. Dar ce să te aștepți de la unul care habar n-are cât e salariul minim, dar are pretenția periculoasă de a conduce finanțele României?! Cu un picior și jumătate în groapa politicii, domnul Vîlceanu vrea să acopere găurile liberale de la buget anulând una dintre cele mai bune măsuri ale guvernării PSD, și anume acordarea de facilități fiscale angajaților din construcții, care au dus la ridicarea salariului minim la 3.000 lei în acest domeniu. Nu mă mir de asemenea prostie economică, de vreme ce sinistrul Cîțu e cel mai bun prieten al nepriceputului menționat mai sus. Domnule Vîlceanu, trec peste penibilul care vă înconjoară și vă informez că peste 300.000 de salariați ai firmelor de construcții au dus la bun sfârșit, în ultimii 3 ani, mii de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale. De asemenea, tot ei au adus apă și canalizare pentru sute de mii de români. În grădinițele și școlile ridicate de constructorii plătiți mai bine învață sute de mii de copii din această țară. Suferinzii noștri din sate primesc îngrijire în dispensarele ridicate tot din mâinile zidarilor, fierar-betoniștilor, instalatorilor sau zugravilor plătiți mai bine la ei acasă.

Vă lăudați că vreți să modernizați România? Cum? Fără mână de lucru bine calificată? Registrul Comerțului arată că există un deficit de 350.000 de muncitori pentru proiectele pe care chiar voi, dreapta lăudăroasă, v-ați angajat să le realizați. Noi, cei de la PSD, am înțeles încă din 2018 că trebuie să ne readucem în țară profesioniștii, pentru a ne realiza proiectele. Am reușit să realizăm investiții de miliarde de euro cu ajutorul celor peste 100.000 de români reveniți din Germania, Italia, Anglia și Spania, acolo unde aduceau profit prin munca lor.

„Nu vom mai avea nevoie de viză pentru SUA?”

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, am aflat cu interes de declarația secretarului de stat pentru securitate internă al SUA, domnul Alejandro Mayorkas, despre posibilitatea includerii în Programul Visa Waiver a României.

Declarația oficialului american reprezintă un pas înainte în demersul nostru de a elimina vizele pentru cetățenii români

care doresc să călătorească în SUA pe o perioadă de maximum 90 de zile.

În fapt, domnul Mayorkas a declarat că sunt luate în considerare patru state pentru ridicarea obligativității vizelor – Israel, Cipru, România și Bulgaria.

Vreau să subliniez faptul că atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au solicitat SUA să ridice obligativitatea vizelor pentru toți cetățenii Uniunii Europene, iar singurele state din UE care încă mai au această obligativitate sunt Cipru, România și Bulgaria.

De asemenea, în luna septembrie Croația a fost inclusă în Programul Visa Waiver, iar din 23 octombrie cetățenii croați pot vizita SUA fără a mai fi obligatorie obținerea vizei.

În acest sens, directorul executiv al Asociației de Turism din SUA, Roger Dow, a declarat marți că adăugarea Croației reprezintă un impuls de 100 de milioane de dolari pentru economia SUA.

Astfel, SUA au de câștigat atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al securității.

Totuși, pentru a putea participa la programul american de scutire de vize, o țară trebuie să îndeplinească cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, inclusiv a reglementărilor în domeniul imigrației, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Printre aceste cerințe se află și obligația ca rata refuzului acordării de vize temporare să fie sub 3%, iar în România această rată este de puțin peste 10%.

„Un guvern minoritar ar depinde de ifosele liderilor PSD, care în permanență ar îndemna la decizii populiste”

Intrăm în curând în a treia lună de instabilitate politică, iar românii dau semnale că nu mai pot aștepta la infinit ca politicienii de la București să se trezească și să găsească o soluție pentru a debloca criza politică.

Fără îndoială că trecem printr-o situație politică delicată, cauzată de unele neînțelegeri pe diverse proiecte, dar și de orgolii nemăsurate, care duc la imposibilitatea formării unui guvern plin, cu susținere parlamentară solidă.

Varianta guvernului minoritar o consider riscantă, pentru că nu oferă garanția că noul executiv se va putea baza și în momentele mai dificile pe o susținere clară în Parlament.

Care partid ar oferi acest sprijin și din ce motive ar face-o? Un asemenea guvern ar fi în permanență la cheremul PSD, care în orice moment va putea introduce moțiune de cenzură. Am depinde mereu de ifosele liderilor unui partid de stânga, care ar îndemna zi de zi la tot felul de decizii populiste. Ar fi un guvern ținut în picioare doar prin votul parlamentarilor PSD, iar un asemenea executiv nu ar avea forța necesară să ia măsurile cele mai potrivite pentru România. Nu cred că guvernul minoritar este, așadar, o soluție pentru România. Avem nevoie de negocieri serioase între liderii partidelor reprezentate în Parlament, iar eu unul sunt în favoarea refacerii coaliției de guvernare PNL–USR–UDMR.

Este singura variantă viabilă, care poate asigura o susținere clară unui guvern construit în jurul PNL. Și pentru PNL ar fi cea mai bună soluție, pentru că, având în spate o majoritate certă, am fi mult mai atenți la actul guvernării și la măsurile care trebuie luate pentru binele românilor. În caz contrar, va trebui să umblăm cu căciula în mână la PSD pentru a ne asigura sprijinul pentru fiecare proiect în parte. Ar fi dificil, iar costul de imagine ar fi unul imens pentru liberali.

„Liberalii aruncă la gunoi românii din diasporă!”

Probabil că pentru mulți dintre dumneavoastră este o surpriză cel puțin neplăcută modul în care Partidul Național Liberal a ales să se raporteze la țară și la responsabilitatea de a administra România. Este prea lungă lista măsurilor confuze și adesea incompetente pe care liberalii le-au luat în ultimii doi ani de guvernare. Însă astăzi vreau să vă atrag atenția asupra unei noi trădări a votului pe care cetățenii l-au dat liberalilor.

O bună parte din cele 25 de procente pe care PNL le-a obținut la alegerile parlamentare din 2020 au venit de la românii din diasporă. Propaganda politică agresivă de acuzare a PSD pentru toate relele din lume a fost amplificată exagerat în rândul românilor plecați peste hotare. Nu este o surpriză acest fapt, deoarece încă din 2008 fostul PDL, actualmente mare parte din PNL, a investit masiv în crearea unor rețele de influență în rândurile organizațiilor românești din diasporă. Miza, atunci, a fost evitarea suspendării președintelui Traian Băsescu. Investiția a adus profit, în sensul în care Băsescu a evitat suspendarea doar cu sprijinul diasporei, fiindcă în țară românii se săturaseră de excesele sale și ale PDL.

PNL a folosit nevoile, dorințele și aspirațiile românilor din afara granițelor României pentru a mai obține ceva procente în plus la alegeri. Interesant este faptul că, deși PNL se baza pe voturile românilor plecați afară, în programul electoral din noiembrie 2020 se află doar un singur paragraf!

Permiteți să vă citez punctul C „Justiție, siguranța cetățeanului, apărare națională și politică externă”, paragraful IV – Politică externă: „Susținem redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României pentru oferirea de servicii, asistență și protecție consulară de înaltă calitate tuturor românilor”. Atât! Asta este tot ce au trecut liberalii în Programul electoral 2020 pentru diasporă!

„Despre statul de drept”

Vă mai aduceți aminte cum, în urmă cu doar câțiva ani, unii dintre liderii actualei puteri de „dreapta” săreau și se manifestau zgomotos în Piața Victoriei în apărarea statului de drept?

Vă amintiți cum se plângeau unii dintre domnii și doamnele din PNL și USR de faptul că justiția din România ar fi sub asaltul „ciumei roșii”?

Vă mai aduceți aminte cum aceleași personaje – aflate atunci în opoziție – criticau modificările pe care PSD intenționa să le facă asupra legilor justiției, fără ca măcar să menționeze vreo obiecție concretă asupra vreunui articol de ameliorare a legislației?

Sunt sigur că vă aduceți aminte cu toții de toți acești cavaleri ai adevărului și ai dreptății, care au luptat vitejește pentru a salva statul de drept!

Între timp, toți acești „viteji” au ajuns din opoziție la guvernare și au trebuit să facă dovada că tot ceea ce au susținut atunci sunt și capabili să pună în practică. În ultimii doi ani, PNL și USR au eșuat însă lamentabil pe toate palierele guvernării, inclusiv în ceea ce privește respectarea Constituției și a statului de drept. Pur și simplu și-au bătut joc de guvernare și de dreptul românilor la o justiție corectă! Au dat ordonanțe de urgență peste ordonanțe, hotărâri de guvern peste hotărâri de guvern, fără să le pese că prin aceste ordonanțe și acte administrative restrâng în mod imoral, dar mai ales ilegal, drepturile și libertățile românilor!

Articolul 53 alineatul (1) din Constituție stipulează foarte clar că drepturile fundamentale și libertățile omului pot fi limitate „numai prin lege”. Ori ceea ce se întâmplă în România astăzi – introducerea certificatului verde, de exemplu, în zona de HoReCa sau în privința accesului în instituții publice printr-un act administrativ, adică hotărâre de Guvern – este cât se poate de nelegal. Iar Iohannis, Cîțu, Arafat și toți ceilalți „comandanți” ignoră cu bună știință, în cel mai mișelesc mod posibil, litera și spiritul Constituției! De ce mișelesc? Pentru că ilegalitatea hotărârilor de Guvern prin care Iohannis, Cîțu și Arafat au instituit restricțiile și au îngrădit drepturile și libertățile românilor poate fi constatată doar de curțile de apel, hotărârile Guvernului fiind atacabile doar în contencios administrativ, nu la Curtea Constituțională.

„O treime din fondurile aprobate prin PNRR merg către sectorul de transporturi”

Prin Programul național de redresare și reziliență, PNRR, aprobat recent de către Comisia Europeană pentru România, o treime din fonduri merg către sectorul de transporturi.

Astfel, sectorul transporturilor primește cea mai mare alocare financiară prin Planul național de redresare și reziliență, de 7,6 miliarde de euro din cele 29 de miliarde, granturi și împrumuturi. Prin acest plan de investiții, România își propune să modernizeze 311 kilometri de cale ferată, să construiască linii noi de metrou la București și Cluj-Napoca, să construiască 434 de kilometri de autostradă și să facă reforme consistente pentru transportul sustenabil.

În acest sens, PNRR prevede faptul că 50% dintre contractele pentru modernizarea infrastructurii feroviare trebuie semnate până la sfârșitul anului viitor, iar, în privința autostrăzilor, jumătate dintre acestea trebuie construite până în anul 2024.

Cu alte cuvinte, semnarea contractelor pentru construirea autostrăzilor A1, A3, A7 și A8 are ca jalon 2023. Jalonul se referă la semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și supravegherea a 100% din lucrările pe secțiunile de autostradă din rețeaua TEN-T ale A1, A3, A7 și A8.

În privința finalizării a 50% din lucrările la autostrăzi, ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50% din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T, astfel:

A7 – Ploiești–Pașcani (319 km);

A8 – Târgu-Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–Târgu-Neamț (Moțca) (59 km);

A1 – Marginea–Holdea (9 km);

„Comisia Europeană validează eforturile României”

Săptămâna trecută, executivul european a aprobat schema de ajutor a României pentru sprijinirea IMM-urilor afectate grav de pandemie. Este vorba de 358 de milioane EUR (1,772 miliarde lei) alocate pentru a susține întreprinderile mici și mijlocii într-un context al fluctuațiilor, instabilității și presiunilor economice reprezentat de pandemia de COVID-19.

Schema de ajutor de stat a fost aprobată conform normelor Uniunii Europene și vizează în special IMM-urile care activează în industria prelucrătoare, în construcții, comerț cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare. Condițiile de eligibilitate prevăd ca societățile să fi fost înființate până la sfârșitul anului 2018 și să fi înregistrat profituri până în 2019. Astfel, schema de ajutor ar veni în sprijinul unui număr de aproximativ 4.000 de societăți, contribuind la depășirea greutăților economice pe care le întâmpină. PNL și-a menținut astfel promisiunile de la începutul mandatului, promisiuni făcute românilor care ne-au ales să îi reprezentăm. Am promis atragerea de investiții, soluționarea economică a consecințelor pe care pandemia globală le-a avut asupra mediului de afaceri din România și susținerea cetățenilor prin diverse măsuri, în contextul anumitor evenimente externe neprevăzute, cum ar fi criza energetică de la nivelul Europei. În ciuda impasului politic în care ne aflăm, procesul de guvernare trebuie să meargă mai departe, pentru a nu pierde sau periclita încrederea pe care românii au investit-o în noi ori sprijinul acordat de către partenerii externi, mai ales în cadrul unei perioade critice pentru viitorul țării.

## „Pandemia care nu iartă”

Pandemia care a cuprins întreaga lume este cea mai mare catastrofă umanitară de la începutul acestui mileniu. S-a declanșat la începutul anului 2020, a cuprins țări de pe toate continentele, s-a întețit de la o zi la altă, ajungând să umple spitalele de bolnavi, apoi cimitirele de morți și să pună stăpânire pe întreaga planetă.

Cine și-ar fi imaginat, cu ceva timp în urmă, că se va ajunge la situații scăpate de sub control și la consecințe greu de imaginat? Acum, după mai bine de un an și jumătate, nimic nu mai e ca înainte, toate domeniile suportând dificultăți și blocaje, cu urmări dramatice asupra vieții oamenilor.

Și de data aceasta România și-a dovedit neputința de a gestiona criza provocată de virusul COVID-19. Cu un sistem sanitar subfinanțat, cu un buget care n-a atins niciodată preconizatul procent de 6% din PIB, cu spitale neautorizate, lipsite de condiții elementare de asistență medicală, bătălia anti-COVID a fost foarte greu de dus. Exodul medicilor români și al personalului specializat spre spitalele din toată lumea este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Astfel, media medicilor rămași este de 2,9 la mia de locuitori, comparativ cu 3,6 în UE, iar cea a asistenților este de 6,7, față de 8,5.

Personalul de la terapie intensivă și numărul de paturi de la ATI au fost totalmente insuficiente, de aici hotărârea de a pune aceste secții doar la dispoziția pacienților bolnavi de COVID, bolnavii non-COVID neavând acces în aceste spitale. Nu se va ști vreodată cu precizie de câte ori a fost mai mare numărul bolnavilor cronic care nu au avut acces la spitalizare și care au murit din cauza neacordării asistenței medicale. Apelurile insistente ca spitalele să fie ale tuturor, nu doar ale celor cu această afecțiune, au reușit să învingă birocrația și să fie deschise și celorlalți.

## „Spitalul românesc, pericol public”

Majoritatea spitalelor care funcționează acum, județene sau de urgență, sunt făcute pe un model-tip, după cutremurul din 1977, la standardele, volumele și circuitele care erau valabile la momentul respectiv.

În momentul de față, aceste standarde și circuite nu mai sunt valabile. Puterea necesară, electric vorbind, pentru funcționarea unui spital este acum mult mai mare, pentru că sunt mult mai multe echipamente consumatoare de energie electrică.

Acum 40 de ani poate nici nu existau electrocautere în dotarea blocurilor operatorii, poate nu existau tomografe, nu existau RMN-uri și alte dotări fără de care acum un spital nu s-ar mai putea concepe.

Avem nevoie de instalații de aer condiționat, care, iarăși, au nevoie de curent electric pentru a funcționa. Spitalele nu au fost proiectate să folosească aer condiționat sau climatizare.

Singura soluție viabilă este construcția de spitale noi, pentru că cele vechi nu pot atinge standardele necesare în acest moment nici măcar cu investiții foarte mari.

Una din cinci clădiri spitalicești din România nu are autorizație ISU. În spitalul care a luat foc la Constanța, instalațiile electrice se exploatau cu defecțiuni și improvizații.

Suprasolicitarea spitalelor în pandemia de coronavirus, nepregătite pentru afluxul de pacienți, în special în secțiile ATI, a dus la incendii în spitalele din România, ultimul la secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța.

Infrastructura sistemului de sănătate din România nu doar că nu s-a îmbunătățit, ci s-a degradat de la un an la altul.

„Ziua mondială a accidentului vascular cerebral”

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (AVC) este o oportunitate de a crește gradul de conștientizare a gravității și a ratelor ridicate de accident vascular cerebral și de a vorbi despre modalități prin care putem reduce povara accidentului vascular cerebral, printr-o mai bună conștientizare a publicului cu privire la factorii de risc și semnele de accident vascular cerebral.

Este, de asemenea, o oportunitate de a susține acțiunile factorilor de decizie la nivel global, regional și național, care sunt esențiale pentru a îmbunătăți prevenirea accidentului vascular cerebral, accesul la tratament acut și sprijin pentru supraviețuitori și îngrijitori.

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global, după boala cardiacă ischemică și principala cauză de dizabilitate. Cele mai recente estimări disponibile arată că, anual, în România, un număr de 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 10.000 persoane un AVC hemoragic și 3.250 o hemoragie subarahnoidiană.

Începând cu anul 2020, a fost realizat un nou pas important în tratarea pacienților cu AVC, prin aprobarea unei proceduri operaționale pilot privind prenotificarea în cazul pacienților cu accident vascular cerebral acut.

Mai exact, conform protocolului național dedicat tratamentului intervențional al pacienților cu AVC acut, întreg lanțul operațional care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze o procedură de revascularizare se inițiază la preluarea apelului de urgență de către operatorii 112.

Pentru programul-pilot, în municipiul București, dacă personalul ambulanței, la sosirea la pacient, va menține suspiciunea unui AVC, atunci se va anunța imediat dispeceratul, care va declanșa codul AVC și va contacta cel mai apropiat din cele șapte spitale capabile să ofere tratament de revascularizare inclus în AP-AVC.

„Coaliția monstruoasă PNL–USR–UDMR restricționează dreptul la muncă al românilor!”

Declarația mea politică se referă la impunerea, prin lege, a obligativității prezentării certificatului verde la locul de muncă.

Proiectul de lege semnat de PNL și UDMR și susținut în Parlament de USR, care propune introducerea obligativității certificatului verde la locul de muncă, generează discriminare în rândul angajaților și este greșit și din punct de vedere științific.

Specialiștii din domeniul medical au spus foarte clar că atât persoanele vaccinate, cât și cele nevaccinate se pot infecta la fel de ușor cu SARS-CoV-2.

Soluția normală ar fi fost ca Guvernul interimar să vadă care este rata de incidență a trecerii prin infecție în rândul populației. Astfel spus, avem un procent de 60% din persoanele care s-au infectat cu SARS-CoV-2, au făcut o infecție asimptomatică, nu figurează nicăieri și nici nu au acces pe platforma oficială pentru a se putea înregistra prin determinarea anticorpilor din deget și a li se genera un certificat verde.

PNL–USR PLUS–UDMR propun acest proiect de lege care creează discriminări între diferite categorii sociale și provoacă mai multe probleme decât soluții.

În plin val pandemic, PNL–USR PLUS–UDMR obligă angajații să se testeze pe banii lor, fără a propune soluții pentru anumite categorii sociale care nu au posibilitatea financiară de a-și plăti aceste teste.

De exemplu, cei care lucrează în cadrul companiilor de salubrizare sau apă au salarii foarte mici și nu își pot asigura plata testelor, deși vorbim despre locuri de muncă foarte importante și strategice în combaterea pandemiei.

„Răbdarea românilor a ajuns la capăt. Criza politică trebuie închisă urgent!”

Fac apel la toți liderii politici, în special ai partidelor de dreapta, care se ceartă zilnic pe funcții și pe interese personale, să înțeleagă că nu mai este timp și nici loc de tergiversări iresponsabile, de combinații și închipuiri politicianiste rupte de problemele oamenilor. Este nevoie de fapte. Românii au nevoie de un guvern funcțional în acest moment, care să îi protejeze în fața pandemiei și a scumpirii nivelului de trai!

Atât eu, cât și colegii mei de la PSD înțelegem situația gravă prin care trece România și de aceea suntem pregătiți să ne asumăm o intrare la guvernare, pentru a pune umărul să scoatem țara și populația din cel mai dificil moment din ultimii 30 de ani.

PSD știe să facă față situațiilor critice actuale, are specialiștii necesari, are și soluțiile adecvate! Pentru a fi aplicate, este nevoie să aibă însă și decizia!

PSD își asumă intrarea la guvernare pe termen limitat, până la alegerile anticipate, care reprezintă soluția fundamentală, prin asigurarea unei noi majorități politice capabile să asigure stabilitate și guvernare eficientă.

Acum însă, în această catastrofă generală, este evident că nu se pot face anticipate. Cel mai important este ca țara să aibă un guvern funcțional, care să aducă sub control pandemia, să oprească caruselul morții, să frâneze derapajul aberant al prețurilor și pe cât posibil să vindece, să readucă normalitatea în viața oamenilor.

PSD nu va susține învestirea a încă unui guvern de dreapta, minoritar sau nu! Partidele dreptei au arătat ce pot!

Florin Cîțu nu vrea să înțeleagă că prin comportamentul său haotic și inconștient reprezintă o frână pentru deblocarea situației politice. A fost o iresponsabilitate fără margini modul în care premierul demis i-a trimis la plimbare pe primarii care au solicitat subvenția pentru căldură. După ce i-a plătit cu bani grei de la buget pe primarii PNL care l-au votat la congres, este o nesimțire intolerabilă a premierului Cîțu să le spună primarilor social-democrați care au probleme cu încălzirea că nu le dă niciun ban, pentru că nu au făcut economii din bugetele locale. Această criză energetică este cauzată de incompetența guvernelor Orban și Cîțu, nu de aleșii locali, care în prag de iarnă au fost puși într-o situație fără ieșire: lipsa fondurilor pentru achitarea facturilor uriașe la energie.

„Președintele morților”

În numai șapte luni din acest an, din aprilie și până în octombrie, coaliția de guvernare PNL–USR–UDMR, apoi PNL de unul singur și, în sfârșit, primul schior al țării, președintele Klaus Iohannis, cu toții, au reușit să împingă România până pe marginea unei adevărate crize umanitare și sanitare doar pentru a-și satisface propriile orgolii politice.

Dar să vedem cronologia. La începutul lunii aprilie, Florin Cîțu, prim-ministrul României, anunța cu emfază că, la sfârșitul lunii iunie, 10 milioane de români vor fi deja vaccinați. Desigur, nu s-a gândit și la dreptul lor de a alege și de a fi informați. Până spre sfârșitul lunii însă, se pare că i-a picat fisa și preconiza că 5 milioane de români se vor vaccina într-o lună și jumătate maximum.

La sfârșitul lui mai, fostul prim-ministru încă se ținea de calendar și de campania internă din PNL.

Nicio dezbatere publică nu a avut loc pe marginea vaccinării ori a drepturilor și obligațiilor cetățenești. Niciun spital nu a fost realmente pregătit pentru valul 4. De fapt, care val 4? Pe 17 iunie, Florin Cîțu susținea că nu va exista așa ceva, căci vorba aceea: „dacă nu se vede, nu există”. Și, în plus, lupta internă în PNL se acutiza, iar nu sănătatea publică trebuia să fie pe primul loc al acestui guvern de amatori! Dar, cumva, acest lucru este normal – tristă normalitate: de 30 de ani, românii contează doar atunci când sunt alegeri.

După cum știm, președintele Klaus Iohannis ne promitea o Românie normală. Așadar, aceasta este România normală promisă?

Pe măsură ce marele congres al PNL se apropia, situația devenea din ce în ce mai alarmantă și au apărut primii vinovați de serviciu, pentru că, în România normală a președintelui Iohannis, unde tot omul are o crosă de golf în debara și un set de schiuri pe balcon, niciodată vreun exponent al guvernării nu și-a asumat vina, măcar printr-o demisie de onoare.

„În perioadele de criză, Franța rămâne un partener de încredere pentru România”

Franța și România sunt parteneri de lungă durată, cu legături istorice și culturale puternice, precum și cu o relație economică bogată. Relația dintre cele două țări este caracterizată prin schimburi comerciale esențiale, Franța fiind al treilea cel mai mare investitor din țară, cu un volum de investiții de 8,2 miliarde de euro și peste 3.000 de companii care angajează 125.000 de cetățeni români.

În pofida pandemiei și a impactului său economic asupra societăților europene, dinamismul relațiilor bilaterale nu a fost afectat, ci chiar a accelerat schimbările și a permis accentuarea solidarității europene și voința comună a statelor membre de a-și recăpăta forțele și de a deveni mai reziliente.

În cadrul reuniunii de la București din data de 21 octombrie 2021 dintre domnul deputat André Chassaigne, președintele Grupului de prietenie din Adunarea Națională Franceză, domnul deputat Jean-Marie Fievet și colegi deputați români, președinți și vicepreședinți de comisii, reuniune pe care am avut onoarea să o prezidez, s-a discutat despre actualul context pandemic în care ne aflăm.

În Franța, deși măsurile au fost nepopulare, autoritățile franceze au pus viața oamenilor mai presus de orice, reușind să devină una dintre țările din lume cu cel mai mare număr de persoane vaccinate. Franța s-a oferit să ajute țările aflate în dificultate.

Astfel, în urma activării Mecanismului de protecție civilă al UE de către România, Franța a răspuns pozitiv apelului nostru și a venit în sprijinul sistemului sanitar românesc.

Zilele trecute, am primit din stocurile Franței medicamente pentru tratarea pacienților cu COVID-19, constând în 29.030 de doze de Atracurium și 60.000 de doze de Midazolam. Franța a reconfirmat relația specială și puternică cu România, astfel că la finalul săptămânii trecute am primit 13 tone de materiale sanitare: echipamente de protecție pentru personalul medical, ventilatoare și teste antigen.

„Poporul român trebuie să știe! Eșecurile guvernelor susținute de Klaus Iohannis”

În cadrul democrației constituționale, România este organizată potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat – puterea legislativă, executivă și judecătorească. Astăzi le voi analiza pe primele două, puterea legislativă și puterea executivă.

Cu toții asistăm imobili la marginalizarea Legislativului și la un fel de dictatură a Executivului, care abuzează de prerogativa conferită de Constituție de a emite ordonanțe de urgență.

Alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de Președinte al României a însemnat totodată și desemnarea la șefia Guvernului numai a candidaților din rândul unui singur partid. Întâlnirile președintelui cu reprezentanții celorlalte partide au fost acțiuni strict formale. Aceste întâlniri nu au fost consultări reale.

De la perioada de timp în care speram cu toții la „România lucrului bine făcut” la colaborarea șefului statului numai cu „Guvernul meu” s-au înregistrat un lung șir de eșecuri, președintele însuși constatând recent că „România este un stat eșuat”.

În actualul context al pandemiei, liberalii au promis reforme importante în sistemul de sănătate publică, angajându-se cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze reformarea acestui sistem, pentru a conduce la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului tuturor pacienților la un sistem public de sănătate după standarde europene.

Continuând „munca” depusă de Băsescu Traian și discipolii săi, unitățile medicale au devenit adevărate capcane pentru pacienți. De frică să nu sfârșească într-un sac negru, mulți români preferă să se trateze în propriile cămine, ceea ce de multe ori are consecințe tragice.

„Închiderea forțată a școlilor, lipsa testelor COVID noninvazive și simulacrul cursurilor online îi lasă pe copiii din România fără acces la educație!”

Nepăsarea cinică a președintelui Iohannis și a premierului Cîțu arată, cu fiecare ocazie, lipsa de empatie și nepăsarea față de copiii din România care sunt privați de educație din cauza pandemiei și din cauza incompetenței guvernelor de dreapta impuse în ultimii doi ani.

Președintele a plecat în concediu la schi imediat după ce au murit bolnavii în incendiul de la „Balș”, s-a dus să viziteze piramidele din Egipt chiar în timp ce mureau peste 500 de români zilnic și nu aveam guvern cu puteri depline și a jucat golf în ziua în care se comemorau șase ani de la tragedia de

la Colectiv. În același timp, premierul Cîțu își negocia funcțiile și interesele de partid.

Vacanța forțată impusă de Ministerul Educației arată eșecul catastrofal al Guvernului în acest domeniu esențial. Au ales vacanța pentru a nu se vedea că sistemul educațional este la fel ca anul trecut, la începutul pandemiei. Fără tablete, fără manuale adaptate online-ului, fără pregătirea profesorilor, fără teste, fără nicio protecție a copiilor!

În același timp, închiderea școlilor este un mod perfid și cinic prin care Guvernul demis evită plata concediului pentru părinții care au trebuit să rămână acasă pentru supravegherea copiilor.

Este strigător la cer modul în care au fost decise restricțiile din Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României. Coerența restricțiilor este compromisă atunci când închizi școlile, dar lași jocurile de noroc deschise. Amatorismul, lipsa de interes și incompetența Guvernului demis pun în pericol generații întregi de copii care nu au acces la învățământ și riscă să rămână cu lacune foarte mari în formarea lor educațională! Trecerea la cursurile online este doar o prelungire a eșecului provocat de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, o confirmare a deciziilor haotice, fără evaluare și studii profesioniste.

„Ciuma roșie s-a transformat peste noapte în Crucea Roșie pentru PNL-iști și președintele Iohannis, turist în România”

După șapte ani de mandat în fruntea statului român și cu ultimii doi ani de guvernare de dreapta, Klaus Iohannis a făcut bilanțul PNL-iștilor la cârma tării și a ajuns la regretabila concluzie că statul român a eșuat. Și-a recunoscut atât propria neputință, cât și pe cea a Partidului Național Liberal.

Incompetența lor politică și administrativă este decontată cu vârf și îndesat de către cetățenii acestei țări, iar inima de piatră, lipsa de compasiune și goana după putere îi fac să nu aibă nicio remușcare pentru suferințele pe care le-au creat oamenilor.

După două luni de criză politică acută, doi premieri desemnați care nu au reușit să obțină susținerea Parlamentului și cu 15 deputați și senatori care au părăsit Grupul PNL, liberalii lui Cîțu încearcă să-și mențină guvernarea cu orice preț. V-ați hotărât, domnilor liberali? Până la urmă, PEE-SEE-DEE e Ciuma Roșie sau Crucea Roșie? Sau e, de fapt, pastila albastră care să vă scoată din impotența politică de care dați dovadă și care adâncește criză în care se află România acum?

„România are șansa reală de a-și crește masiv suprafața forestieră”

Suprafața împădurită în România a scăzut de la 7,048 milioane de hectare, în 2016, la 6,929 milioane de hectare, în 2020, conform estimărilor Eurostat. La sfârșitul anului 2019, fondul forestier ocupa 6,592 milioane de hectare, respectiv 27,7% din suprafața țării, speciile de rășinoase acoperind 1,915 milioane hectare, respectiv 29,8%, iar speciile de foioase 4,512 milioane hectare, respectiv 70,2%, după cum arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică.

Acesta reprezintă un semnal de alarmă care trebuie tratat cu foarte multă implicare!

Pentru a reuși să stopăm acest fenomen, dar și pentru a putea crește în mod semnificativ ritmul împăduririlor în România, Guvernul condus de PNL a prevăzut în Planul național de redresare și reziliență, aprobat de către Comisia Europeană, suma de 1,37 miliarde de euro pentru împăduriri și protejarea diversității. În acest sens, din sumele alocate prevăzute în PNRR trebuie să fie plantate 45.000 de hectare de pădure, iar 2.900 de habitate de pajiști să fie reconstruite ecologic.

Mai mult decât atât, pe componenta de păduri și biodiversitate din cadrul PNRR reformele și investițiile propuse sunt interconectate, având în vedere complementaritatea domeniilor comasate – fondul de împăduriri și biodiversitate –, cu scopul de a armoniza practicile specifice, pentru asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic.

De asemenea, în cadrul acestui program complex și extrem de benefic pentru țara noastră, și anume PNRR, sunt propuse modificări legislative ale Codului silvic, ale reglementărilor privind împădurirea terenurile agricole degradate, coroborat cu menținerea biodiversității, precum și refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic. În plus, se pune accent pe promovarea gestionării durabile a pădurilor și împădurirea, pe sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, precum și pe protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere, pentru a atinge o stare bună a habitatelor și a speciilor și pentru a consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.

„«România educată» a intrat în vacanță forțată!”

Este inacceptabil modul în care au fost decise restricțiile din HG nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României – și mă refer aici, în special, la acele măsuri care au legătură cu închiderea școlilor.

Trimiterea elevilor din învățământul de stat în vacanță forțată, în loc de a se opta pentru continuarea cursurilor în regim online, nu a făcut decât să arate eșecul guvernării de dreapta și în acest domeniu. Acordarea unei „vacanțe” care nu face altceva decât să bulverseze sistemul de învățământ a fost, evident, aleasă ca soluție la îndemână pentru a masca ceea ce guvernele succesive de dreapta nu au făcut în aproape doi ani de pandemie:

– Profesorii nu au fost pregătiți, nici până acum, pentru sistemul de predare online.

– În continuare, sute de mii de copii din mediul rural, și nu numai, nu dispun de tablete/computere sau de acces la conexiune la internet care să facă posibilă conectarea la platformele educaționale; manualele, curriculumul și metodele de predare sunt neadaptate acestui tip de învățare.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că vacanța forțată nu reprezintă altceva decât un mod meschin prin care Guvernul a încercat să evite plata concediului pentru părinții care ar fi trebuit, altminteri, să rămână acasă pentru supravegherea copiilor.

„COP26 – momentul zero în continuarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice”

Schimbările climatice reprezintă cea mai profundă criză a secolului XXI și o mare amenințare la adresa tuturor dimensiunilor relevante ale societății umane. În contextul unei dezvoltări nesustenabile a diverselor sectoare ale spectrului economic pe parcursul ultimelor decenii, accelerarea fenomenului încălzirii globale și alterarea mediului au generat un set de provocări fără precedent pentru umanitate, iar datoria noastră acum este de a acționa rapid și fără echivoc în acest sens. Acesta este contextul desfășurării COP26, Summitul pentru climă de la Glasgow, pe fondul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, o reuniune de mare relevanță a liderilor politici ai lumii și a tuturor statelor membre ale ONU, pentru a stabili viitoarele direcții privind combaterea și adaptarea la efectele încălzirii globale.

În tot acest cumul de perspective și problematici, prezența constantă și intervenția solidă a României nu reprezintă, din păcate, priorități pentru clasa politică. Abordarea dezamăgitoare a reprezentanților noștri la COP26 – Conferința părților, ediția 26 – nu constituie, în schimb, o surpriză.

În ultimii ani, pe agenda decizională a României, problema schimbărilor climatice a fost întotdeauna interpretată iresponsabil și subminată, deși urgența acestei tematici se materializează deja în mod vizibil, prin fenomene meteorologice inedite, despăduriri, schimbări de temperatură și alte probleme grave de mediu. Orgoliile politice încă domină discuția privind schimbările climatice, iar ca dovadă stau negocierile mult prea încâlcite, politicile ezitante și programele de calibru redus.

„Academia Oamenilor de Știință din România, AOȘR, trebuie desființată!”

Finanțarea Academiei Oamenilor de Știință din România, AOȘR, s-a făcut de la înființare și până acum aproape exclusiv de la bugetul de stat. În perioada 2008–2019, 95% din bugetul instituției a fost subvenționat de stat.

În 2019, statul a alocat peste 10,5 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Un sfert din această sumă a fost cheltuită pentru cheltuieli cu personalul și mai bine de jumătate din sumă, aproape șase milioane de lei, s-a dus pe indemnizațiile membrilor.

Aceste indemnizații par a fi un fel de „spor de academician”, un bonus lunar pentru o activitate de cercetare pe care membrii o desfășoară oricum și în afara instituției.

Pentru finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare, în 2019 au fost bugetați doar 800.000 lei, adică 7,6% din bugetul instituției. Cu acești bani cercetarea românească ar trebui scoasă din conul de umbră în care se află de peste 30 de ani.

Eforturile AOȘR de a suplimenta finanțarea oferită de stat au fost aproape inexistente.

Există nenumărate linii de finanțare europene, multe la care instituțiile de cercetare pot aplica direct, fără să fie necesară intervenția statului.

Din rapoartele de activitate reiese că AOȘR nu a încercat niciodată să atragă o astfel de finanțare pentru a-și crește activitatea de cercetare și de a deveni vizibilă la nivel local și european.

Dacă această organizație este de o importanță majoră pentru România, de ce nu a încercat niciodată să acceseze finanțările care permit dezvoltarea unor veritabile incubatoare de cercetare științifică?

„Premierul din «Noaptea, ca hoții», premiantul zilei la Camera Deputaților”

Avem de-a face cu o recidivă care mai dă un pumn în plexul democrației, și așa cu numeroase contuzii. Sorin Grindeanu, semnatarul OUG nr. 13, personaj din seria „Noaptea, ca hoții”, fost premier care a scos o țară întreagă în stradă, a fost votat președintele Camerei Deputaților. Fantome politice, ieșite rușinos pe ușa din spate, se întorc în funcțiile-cheie ale statului, ca și când nu ar avea nicio vină, ca și când poporul le mai datorează un mandat, ca și când noi, toți cei gazați sau alergați în piețele publice, am uitat de răul făcut. Același PSD oportunist care îl renegase pe domnul Grindeanu, cel nesupus lui Dragnea, l-a dat jos din fruntea Guvernului, atacându-și omul din propria formațiune prin moțiune de cenzură, ca acum să îl plaseze pe un loc respectabil, onorabil, mai alb, mai curat, la mare concurență cu înălbitorul de rufe. Sorin Grindeanu, cel care a semnat pentru modificarea Codului penal și a celui de procedură penală, cel care a încercat cu PSD să instituie amnistia și grațierea pentru o mare categorie de infracțiuni, pentru a salva penalii politici, beneficiază de susținerea minorităților și a „frăției inelelor USL–AUR”, PNL fiind prezent doar pentru a respira o decizie care, din nou, trage România în mocirlă.

Un om care a fost mai întâi o marionetă pentru propriul partid, apoi blamat de sute de mii de oameni care au protestat în stradă, un om care a ținut cu hoții și care a avut zero performanță în fruntea Guvernului nu are ce căuta la conducerea Legislativului, nu mai are voie să se atingă în viața lui de vreun proces legislativ, după ce a demonstrat că face politica dăunătoare a corupților.

## **Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:**

„Ziua Națională a Republicii Elene – Ziua «Marelui Nu»„ În fiecare an, la data de 28 octombrie, grecii de pretutindeni onorează răsunătorul „Nu” spus în toamna anului 1940 de poporul elen forțelor fascismului.

Ultimatului Italiei fasciste din acea perioadă, de invadare a Greciei, i s-a dat un răspuns izvorât din fibra națională a elenilor, a creștin-ortodoxiei și demnității umane. Conștienți fiind încă din octombrie 1940 de potențialul mașinii de război a Axei, cu atât mai mult din aprilie 1941, când Grecia a fost atacată de Germania, elenii au ales să se opună forțelor armate fasciste, slujind valorile atemporale ale democrației și libertății.

Momentul de la 28 octombrie 1940, cunoscut sub numele generic de „Marele Nu”, își are rădăcinile adânc înfipte în istoria multimilenară și tumultoasă a Greciei, alăturându-se celor care ne amintesc de Termopile, Constantinopole, Războiul de Independență a Greciei și exemplele pot continua până în contemporaneitate, toate reprezentând creuzetul modelării caracterului elen.

„Marele Nu” al națiunii elene, materializat prin luptele eroice care i-au urmat, a influențat cursul celui de-al Doilea Război Mondial, contribuind decisiv la anihilarea puterilor fasciste din Europa.

Aniversarea zilei de 28 octombrie 1940 reprezintă o datorie și onoare, deopotrivă, a elenilor și filoelenilor de pretutindeni, un moment în care ne aducem aminte cu recunoștință de toți cei care sub o formă sau alta s-au sacrificat pe altarul libertății, luptând în cel de-al Doilea Război Mondial.

Anul acesta, ca de fiecare dată, prin intermediul unei palete largi de activități, care cuprinde tedeumuri, depuneri de coroane, concerte, simpozioane etc., membrii Uniunii Elene din România și-au cinstit înaintașii.

Exemple elocvente în acest sens sunt:

– Simpozionul online „O abordare interdisciplinară a epopeii din 1940. Istorie–literatură–muzică”;

Suita orchestrală „Planetele” de Gustav Holst, în interpretarea Orchestrei Simfonice și Corului Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, dirijate de Alexander Walker;

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 168.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 avem o pauză; la 11.30 – vot final, iar la închiderea ședinței de vot final avem ședința Biroului

permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Domnul deputat Andronache. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ieri am dezbătut, la începutul ședinței, un proiect de hotărâre, ca urmare a solicitării Grupului PNL de modificare a componenței unor comisii, în sensul în care am solicitat retragerea din Comisia pentru drepturile omului a mai multor colegi din grup.

Din eroare, în acel proiect de hotărâre a apărut și numele colegei noastre Cristina Vecerdi și doresc să fac cuvenita mențiune că la votul final am rugămintea să fie supus proiectul de hotărâre fără doamna Cristina Vecerdi, care va rămâne în continuare membru al Comisiei pentru drepturile omului.

Mulțumesc mult.

Ne trimiteți și o hârtie. Mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Barcari Rodica-Luminița.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Începând cu data de 1 noiembrie mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și am ales să-mi desfășor activitatea ca parlamentar neafiliat, în semn de protest față de actuala conducere a partidului, care la congresul din septembrie a îngropat democrația, principiile și valorile liberale în care am crezut.

Voi rămâne membru al PNL și îi voi reprezenta în continuare pe cei care mi-au acordat votul și încrederea lor.

Aroganța și diletantismul celor care conduc astăzi partidul au aruncat țara în haos. Criza sanitară, politică și economică afectează profund toți cetățenii României.

În aceste zile se poartă negocieri cu toate formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru a forma un guvern stabil și care să rezolve problemele cetățenilor.

Dragi colegi,

Așteptăm să negociați și cu noi, grupul dezafiliaților, pentru că avem soluția, dar și persoana potrivită, pe cel care a avut abilitatea și știința de a negocia atât schimbarea Guvernului Dăncilă, cât și formarea unui guvern stabil.

Măcar în al 12-lea ceas să vă dea Dumnezeu înțelepciunea de a salva partidul pe care îl iubim atât noi, cât și cei care ne-au susținut în atâtea bătălii electorale!

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Andrei-Daniel. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doresc să fac o serie de precizări.

În primul rând, după cum știm cu toții, acum, că trăim în epoca postadevăr și în epoca fake news-urilor de toate felurile, nu mai contează care este adevărul, ci contează cine țipă mai tare. Vreau să dezavuez și să resping categoric o informație care a apărut la adresa mea, o informație complet falsă, cum că aș fi semnat un demers al partidului AUR cu privire la suspendarea președintelui Klaus Iohannis, o informație care a apărut în mass-media și care nu are nicio legătură cu adevărul și cu realitatea.

Și, de asemenea, țin să precizez faptul că nu accept ca numele meu să fie legat de dezinformări și de informații care nu sunt reale și care nu fac bine nimănui. Acesta este adevărul. Întotdeauna când am ceva de spus, când am ceva de precizat, o fac eu și o fac direct.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat Grosaru Andi-Gabriel. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă anunț că începând cu ziua de astăzi mi-am depus demisia din funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru constituționalitate și, bineînțeles, din această comisie. Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Intrăm pe ordinea de zi.

2. Avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 444/2021.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

## **Domnul Marin Țole** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc frumos.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ca urmare a Deciziei Guvernului României, Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 a fost adoptată în urma unor ample consultări cu autorități ale administrației publice centrale, cum ar fi: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, precum și cu instituții publice din domeniu, cum ar fi Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Institutul Național pentru Statistică, precum și asociațiile profesionale, asociațiile administrative și patronale, companiile naționale interesate.

Problema semnalată a fost escaladarea prețurilor din domeniul construcțiilor, fapt ce a condus la o criză în domeniu atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Pandemia de COVID-19 a accelerat și a agravat situația preexistentă din domeniul construcțiilor, prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de construcție, prin afectarea fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional.

Vă rog să finalizați, să vă apropiați de...

## Da, mulțumesc.

Amendamentele propuse și aprobate a fi introduse prin proiectul legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 sunt bine-venite și în acord cu scopul și spiritul actului normativ respectiv.

Mulțumesc tuturor deputaților, președinților de comisii, de la administrație, de la buget și industrii, ca urmare a faptului că și-au adus un aport important, implicit prin amendamentele pe care le-au adus ordonanței și legii de aprobare a ordonanței respective.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, al Comisiei pentru industrii...

Domnul Bende. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

În ședința din 27 octombrie 2021, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru industrii și servicii, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport comun, cu adresa PL-x 444/2021 din 27 octombrie 2021.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri cu privire la ajustarea prețului contractelor de achiziție publică și a contractelor sectoriale de lucrări.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prezentate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Avem doi colegi.

Domnul Avrămescu Gabriel-Ioan, din partea PNL. Vă rog, domnule deputat.

Tocmai de aceea, Grupul PNL susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat Ivan Bogdan-Gruia, din partea PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De mai bine de o jumătate de an, peste 70% din investițiile publice din țara noastră sunt blocate, din cauza prețurilor la materialele de construcții.

Ceea ce trebuia să facă la timp și nu a făcut Guvernul rezolvă astăzi Parlamentul, și anume actualizarea prețurilor la materialele de construcții pentru toate investițiile publice aflate în derulare în țara noastră. Astfel, tot ce înseamnă primării, consilii județene care erau blocate până astăzi pot să meargă mai departe cu aceste proiecte foarte importante. Companiile care erau blocate pot să meargă mai departe, pot să lucreze, pot să plătească salarii angajaților, pot să crească economia, să plătească taxe și impozite și în ansamblu societatea română merge mai departe.

E un proiect foarte important la care au lucrat foarte mulți colegi, în comisiile de specialitate, pentru care Partidul Social Democrat a insistat să fie adoptat în regim de urgență, pentru a continua și a debloca investițiile publice pentru consiliile județene și primării.

Ce e foarte important e că actualizarea prețurilor va fi făcută din bugetul de stat, nu din bugetul autorităților publice locale, care și așa au cel mai slab buget din ultimii 20 de ani în foarte multe cazuri.

Așa că Grupul PSD va vota pentru acest proiect foarte important, pentru deblocarea investițiilor publice și pentru continuarea implementării unor proiecte fundamentale pentru comunitățile locale, pentru consiliile județene și primării. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat cu toții această escaladare a prețurilor din domeniul construcțiilor, ce a condus la o criză mondială și națională, dar totodată am constatat și faptul că în România toate lucrările publice au fost încetinite, ba uneori chiar au fost blocate, toate acestea având ca efecte fie renunțarea la executarea contractului, neîncheierea contractelor, întârzierea finalizării, intrarea în insolvență, cu consecințe deosebit de grave pentru întreaga societate românească.

Deși legislația achizițiilor publice, atât Legea nr. 98, cât și HG nr. 395, avea prevederi care făceau trimitere la posibilitatea modificării prețurilor contractelor, acestea fiind totuși, în situația dată, modificări substanțiale, se impunea o astfel de reglementare, care să ajusteze prețurile contractelor de achiziție aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentului proiect de ordonanță, prin actualizarea prețului și aplicarea acestui coeficient de ajustare, care sperăm că nu va face altceva decât să deblocheze tot ce înseamnă lucrări sau investiții publice în perioada următoare.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o propunere legislativă foarte importantă.

Cu toții venim și spunem, de la acest microfon, că vrem să ajutăm capitalul românesc, vrem să ajutăm firmele românești, dar iacătă o propunere legislativă care o să ajute aceste firme, pentru că este vorba de peste 80% din firmele care sunt implicate în domeniul construcțiilor și au capital românesc. Dar va trebui să fim foarte atenți și cum se va implementa, pentru că au mai fost exemple când statul a vrut să ajute firmele și implementarea a fost un eșec. Va trebui ca instituțiile statului, de acum înainte, cel puțin, că până acum n-au făcut-o, indiferent de ce nivel, instituții centrale sau locale, să plătească aceste firme în termen, pentru că și aici există o grămadă de probleme; în contracte se stipulează 30 de zile la plata facturilor și se întâmplă după 60 de zile aceste plăți.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul vicepreședinte Roman Florin. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Colegii au vorbit, în mare parte, despre ceea ce vine ca noutate, începând de azi, pentru comunitățile locale, odată cu adoptarea acestui proiect de lege. Marea, spun eu, realizare este că se deblochează absolut toate blocajele, în special de pe proiectele pe PNDL 1 și PNDL 2, unde, practic, nu exista posibilitatea legală a unor acte adiționale.

Și cred că trebuie să-i dăm cezarului ce e al cezarului și să spunem că acest lucru a fost rezolvat de un ministru – eu spun, poate cel mai bun ministru al dezvoltării regionale pe care l-am avut în ultimii ani, fără să se supere nimeni –, domnul Cseke Attila, care odată a găsit soluția pentru manoperă, iar acum găsește soluția pentru deblocarea calculării pe materiale.

Dacă vom găsi și soluția găsirii compensării pentru transport, care are o pondere destul de importantă în aceste diferențe, atunci într-adevăr vom debloca întreaga problemă.

Felicitări tuturor colegilor din comisii care au venit cu amendamente și s-a văzut că atunci când avem un interes comun cu toții și ne gândim la o situație serioasă putem, chiar și din Parlament, să găsim soluții rapide și bune pentru deblocarea celor peste 1.300 de șantiere de pe PNDL 1 și PNDL 2.

Mulțumesc.

Grupul PNL, așa cum a spus și colegul Avrămescu, susține acest proiect de lege și cred că, dacă găsim și soluția pentru transport, atunci într-adevăr autoritățile locale nu vor mai avea probleme în derularea acestor investiții.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Îi dau cuvântul domnului deputat Merka Adrian-Miroslav, din partea Grupului minorităților.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Cum spunea și antevorbitorul, este un proiect național la care s-a lucrat din toate părțile. Sperăm că, așa cum spunea colegul, domnul vicepreședinte, este un proiect național care deblochează și un proiect național care ne-a atras atenția pentru următoarele investiții.

Vrem să credem că și munca noastră depusă în comun va aduce, cum spuneam și săptămâna trecută, acea bunăstare de care avem nevoie toți, toți românii care trăiesc în această țară, toate localitățile, indiferent de cine locuiește în acea localitate.

Mi-a luat gândul domnul vicepreședinte, se pare că poate lucrăm pe aceeași axă.

Stimați colegi, nu uitați că ponderea transportului, a cheltuielilor cu combustibilul este enormă, iar aceste

cheltuieli care au explodat, la fel ca energia, se vor resimți în aceste costuri.

Va trebui cred că rapid să ne reîntoarcem în băncile, cum s-ar spune, comisiilor, să lucrăm și pe această temă, bineînțeles, împreună cu ministerul.

Exemplul pe care ni l-a dat domnul ministru a fost elocvent. Dacă se dorește se poate lucra rapid pe aceste necesități ale noastre, ale tuturor, ale României.

Încă o dată, mulțumesc și eu colegilor pentru încredere și, cum spuneau și celelalte grupuri parlamentare, și Grupul parlamentar al minorităților naționale va sprijini și va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului Simion George, din partea Grupului AUR. Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da, e foarte bine că am adoptat această lege, însă am fost săptămâna trecută la Buzău. Acolo e un combinat românesc. Am reușit, din siderurgia înstrăinată către așa-ziși „investitori” ruși, să recuperăm măcar acel laminor, fostul „Ductil”. Au nevoie de materie primă, au nevoie de țaglă. Înainte luau această materie primă de la COS Târgoviște. Actuala guvernare a închis COS Târgoviște și actuala guvernare e împotriva dării în plată la COS Târgoviște.

Și dacă vorbim de materiale de construcții, și dacă vorbim de autostrăzi sau ce ni se mai promite în campanii electorale, avem nevoie de fier-beton, avem nevoie de oțel. Oamenii de la Buzău, care sunt antreprenori români – poate îi spuneți asta lui Florin Cîțu –, au nevoie să lucreze.

Ajutați antreprenorii români și ajutați bruma de siderurgie românească, atât cât mai este ea, iar dacă vorbim de materiale de construcții trebuie să vorbim de lemn, pentru că în construcții, în momentul acesta, avem nevoie de lemn și lemnul este într-o situație de cvasimonopol al unor companii austrice care sunt ținute în brațe de Klaus-Werner Iohannis.

Așa că, dragi colegi, nu vă mai rușinați, nu vă mai codiți, trebuie să-l dăm pe acest președinte toxic jos și pentru binele economiei românești.

Vă mulțumesc.

Jos Iohannis!

Vă mulțumesc, domnule deputat. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Avem 22 de amendamente admise.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să le discutăm în calupuri de cinci.

De la marginal 1 la marginal 5 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptate. De la 6 la 10 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptate. De la 11 la 15, obiecții? Adoptate. De la 16 la 20? Adoptate. La 21 și 22 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptate. Avem cinci amendamente respinse. Dacă le susține cineva?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final. Vă mulțumesc.

4. Proiectul de hotărâre pentru înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 75/2021.

Din partea inițiatorilor – Grupul parlamentar AUR și Grupul parlamentar al PSD –, pentru prezentarea proiectului de hotărâre dacă are cuvântul cineva?

Nu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Stați așa, că aici am semnăturile cu Iohannis.

În textul Hotărârii pentru înființarea Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice am adus modificarea art. 2 lit. a), și anume, pentru claritate, am înlocuit expresia „cu perioada imediat anterioară” și va apărea „începând cu 60 de zile înainte”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. La titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat. La preambul dacă sunt obiecții? Adoptat. Art. 1, obiecții? Adoptat. Art. 2, obiecții? Adoptat. Art. 3, obiecții? Adoptat.

La art. 3 textul prevede ca această comisie să fie constituită din 15 membri titulari, desemnați de grupurile parlamentare, având un birou compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar.

Grupul parlamentar AUR a depus propunerile pentru componența nominală a comisiei și a biroului acesteia, în anexa atașată prezentului proiect de hotărâre.

Celelalte grupuri parlamentare nu au depus propunerile pentru componența nominală a comisiei și a biroului acesteia.

Aceste propuneri urmează să fie prezente de liderii grupurilor parlamentare, în cadrul acestei ședințe. Vă rog, domnule deputat Simonis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vă propun să adoptăm hotărârea în forma aceasta, urmând ca până săptămâna viitoare, eventual ziua de miercuri, grupurile parlamentare să facă acele desemnări, urmând ca hotărârea să se publice după ce avem completată nominal întreaga listă.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Dacă și ceilalți lideri sunt de acord? Dacă da, trecem mai departe. Art. 4, obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5, dacă sunt obiecții? Adoptat. Art. 6, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Art. 7, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 8, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 9, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 10, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 11, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 12, obiecții? Nu. Adoptat. Art. 13, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Am încheiat dezbaterile pe articole. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Trecem la următorul proiect pe ordinea de zi.

Trecem la următorul proiect de pe ordinea de zi, 5, Proiectul de hotărâre privind completarea art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 62/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Este în online domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După cum este cunoscut faptul, art. 199 al Regulamentului Camerei Deputaților prevede modalitatea în care sunt transmise răspunsurile la întrebările scrise formulate de către deputați.

Cu toate acestea, de foarte multe ori apar cazuri când, fără nicio motivare, reprezentantul desemnat cu prezentarea răspunsului solicită amânarea acestuia, fapt care face ca răspunsurile să fie prezentate cu mult peste termenele prevăzute în regulament, de cele mai multe ori după ce întrebările devin sterile.

În consecință, prezenta inițiativă prevede completarea alin. (3) al art. 199 din cadrul Regulamentului Camerei Deputaților, astfel încât membrii Guvernului desemnați pentru prezentarea răspunsurilor pot solicita amânarea răspunsului la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazurile temeinic justificate, prezentate în scris.

Folosesc prilejul, stimate domnule președinte, pentru a aduce mulțumiri membrilor Comisiei pentru regulament, în special domnului președinte Gheorghe Șimon și domnului deputat Ovidiu Ganț, pentru completările pertinente asupra prezentei propuneri.

Vă mulțumesc mult.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/18.XI.2021

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Gheorghe Șimon, președintele Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Gheorghe Șimon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind completarea art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul 62/2021 privind completarea art. 199 din regulament, inițiat de domnul deputat Miroslav Petrețchi, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, înregistrat la Biroul permanent sub nr. 369 din 29 iunie.

La ședința comisiei din 13 octombrie au participat toți membrii, iar, în urma dezbaterilor, prezentul raport a fost aprobat, cu unanimitate de voturi.

În urma examinării, comisia propune plenului adoptarea Proiectului de hotărâre privind completarea art. 199 din regulament, cu amendamentele prevăzute în anexă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Avem două amendamente admise.

Dacă sunt obiecții? Dacă nu sunt, adoptate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi, 6, Proiectul de hotărâre privind modificarea art. 199 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 61/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Tot în online, domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Regulamentul Camerei Deputaților prevede modalitatea în care sunt prezentate răspunsurile la întrebările scrise formulate de către deputați, dar și timpul pe care îl au la dispoziție membrii Guvernului, miniștrii ori alți conducători ai organelor administrației publice pentru a prezenta răspunsurile.

Conform Regulamentului Camerei Deputaților, răspunsurile la întrebările pentru care se solicită un răspuns se prezintă în 30 de minute, care urmează timpului afectat întrebărilor orale. Această perioadă de doar 30 de minute conduce la prezentarea unui număr foarte redus de răspunsuri, în special în condițiile în care răspunsul la o întrebare dă naștere unei replici a celui care a adresat întrebarea.

Așadar, această propunere modifică Regulamentul Camerei Deputaților astfel încât să vorbim de dublarea duratei de timp, de la 30 de minute la 60 de minute, în care membrii Guvernului, miniștrii ori alți conducători ai organelor administrației publice pot prezenta răspunsurile la întrebările scrise formulate de către deputați.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Gheorghe Șimon, președintele Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Întotdeauna minutele sunt puține.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea art. 199 alin. (3) din regulament

În conformitate cu art. 95 din regulament, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere proiectul 61/2021 privind modificarea art. 199 alin. (3), inițiat de domnul deputat Miroslav Petrețchi, din Grupul parlamentar al minorităților naționale, înregistrat la Biroul permanent sub nr. 368 din 29 iunie.

În 13 octombrie 2021, membrii comisiei au examinat, au dezbătut.

Potrivit expunerii de motive, propune modificarea timpului, de la 30 de minute la 60 de minute, pe care membrii Guvernului îl au la dispoziție pentru a prezenta răspunsurile la întrebările formulate în scris ale deputaților.

Potrivit art. 201 alin. (3) din Regulamentul Camerei: „Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale.” „Dacă timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient, răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a ședinței din lunea următoare”, potrivit art. 202.

În urma dezbaterilor, raportul a fost aprobat, în unanimitate. În urma examinării, comisia propune plenului Camerei adoptarea prezentului proiect de hotărâre, cu amendamentele de tehnică legislativă prevăzute în anexă. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Sunt două amendamente admise.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate. Proiectul merge la votul final.

Mulțumesc.

Următorul punct pe ordinea de zi, 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE”; PL-x 576/2020.

Proiectul are un caracter ordinar și este în procedură de urgență.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Guvernul României? Nu este.

Să știți că e o ordonanță de pe vremea Guvernului Orban. Se dă cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Vă rog, domnule deputat Paladi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE”

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE”.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 septembrie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii și servicii a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege în ședința din data de 15 iunie 2021, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat inițiativa legislativă menționată mai sus în ședința din 28 septembrie 2021.

La lucrările Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, membrii și-au înregistrat prezența conform listei de prezență. Din numărul total de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au participat la dezbateri 18 deputați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE”, în forma adoptată de Senat.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Din partea USR are cuvântul domnul deputat Botez MihaiCătălin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vine să clarifice câțiva termeni care sunt deja menționați într-o lege pe care am votat-o acum două săptămâni, cred.

Este foarte bun acest proiect, această inițiativă a Guvernului, de a susține, practic, companiile mari, stabile, cele care au peste 250 de angajați, să se tehnologizeze.

Avem nevoie ca aceste companii să producă mai eficient, mai bine, mai repede, însă trebuie să urmărim îndeaproape acest proiect, pentru că trebuie să vedem ce efecte are.

La fel ca multe alte proiecte pe care statul român le-a inițiat, le-a garantat, unele nu au avut succes.

Și trebuie urmărit pentru că acest domeniu, al acestor utilaje și echipamente, de fapt, e o zonă cu un risc destul de mare. Echipamentele, odată instalate, sunt foarte greu de valorificat, iar statul român vine și își asumă un risc destul de mare, asta să fie clar.

Ce rog eu acum este să fim atenți și într-un an, cel mult, să putem să verificăm dacă ratele sunt plătite, dacă funcționează, dacă are efecte, dacă reușim să finanțăm..., de fapt, să garantăm firme care într-adevăr produc valoare adăugată în România.

Mulțumesc.

USR va susține acest proiect.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Andrei-Daniel, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această lege vine să pună în acord actuala procedură de leasing în acest domeniu cu Ordonanța nr. 51/1997 și vizează elaborarea unui sistem prin care toate aceste finanțări să funcționeze în mod transparent și eficient, iar statul român să aibă capacitatea de a putea recupera la timp eventualele creanțe care apar în perspectiva unei proceduri de leasing.

Este o lege care, de fapt, trebuia elaborată de mult timp, care vine într-un moment în care mai mult ca niciodată întreprinzătorii români, mediul de afaceri românesc au nevoie de susținerea statului român, în urma condițiilor create de pandemia pe care o traversăm.

Așadar, această lege este un act necesar și un act care pune în acord realitatea existentă în mediul economic cu legislația românească în vigoare, care până la acest moment era rămasă în urmă la mai multe capitole și punea în imposibilitate de recuperare a datoriilor rezultate actorul public, respectiv statul român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Suntem în procedură de urgență.

A solicitat domnul deputat Dancă cuvântul.

Din partea neafiliaților. Că, altfel, e câte unul din partea fiecărui grup.

Vă rog, domnule deputat.

Din partea neafiliaților, așa este, și voi fi foarte scurt. Acest proiect de lege vine să aprobe una dintre măsurile lansate în timpul Guvernului PNL condus de Ludovic Orban, în 2020.

Au fost mai multe măsuri de sprijin în contextul pandemiei de COVID-19, aprobate cu rapiditate și implementate – IMM LEASING, IMM FACTOR, IMM INVEST.

Aceste măsuri au fost posibile în 2020, au continuat și în 2021 și au constituit baza revenirii creșterii economice din acest an.

Ce aș vrea să atenționez este faptul că în situații de criză viteza de reacție este esențială. Așa am guvernat noi în 2020, în timpul Guvernului condus de Ludovic Orban. Ceea ce, din păcate, nu s-a mai întâmplat în 2021, când guvernarea a avut alte priorități.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Din partea AUR...

Nu mai...?

Nu mai dorește să ia cuvântul domnul Simion. Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

Următorul punct pe ordinea de zi, 9, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale; PL-x 254/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice sau reprezentantul Comisiei pentru buget.

Comisia juridică.

Vă rog, domnule președinte.

PL-x 254/2021.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 203/2018, astfel încât în cazul contravențiilor care fac obiectul sistemului-pilot constatate în același timp cu alte contravenții prevăzute de legi speciale și aplicate aceleiași persoane să se întocmească procese-verbale distincte.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis, redat în anexa nr. I.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterii? Da, din partea PNL, domnul deputat Gudu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Concurența normelor legale în vigoare privitoare la modelul procesului-verbal de constatare a contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice săvârșite de către conducătorii de autovehicule împiedică întregirea cadrului normativ necesar implementării, în sistem-pilot, a măsurilor de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, făcând necesară clarificarea modului în care procesul-verbal cu serie unică se integrează în ansamblul legislației în vigoare. Concret, se impune clarificarea raportului dintre modelul impus de Legea nr. 203/2018, cu modificările ulterioare, și modelul impus de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

În același timp, având în vedere numeroasele domenii în care poate fi stabilită răspunderea contravențională, modelul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu poate fi stabilit prin normele de aplicare a Legii nr. 203/2018, întrucât fiecărui domeniu contravențional îi corespund aspecte specifice, particulare, inclusiv sancțiuni contravenționale complementare determinate de impactul și gravitatea contravenției respective.

Așadar, este indicat ca prin normele de aplicare a Legii nr. 203/2018 să fie stabilite doar elementele minime de structură și de format obligatorii fiecărui proces-verbal, creându-se, astfel, un model general valabil și aplicabil tuturor categoriilor de contravenții, urmând ca particularizarea acestuia să se realizeze în cuprinsul legislației specifice fiecărei categorii.

În vederea funcționalității sistemului-pilot, se impune ca soluție derogarea expresă, prin Legea nr. 203/2018, de la prevederile art. 20 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, ca în cazul contravențiilor care fac obiectul sistemului-pilot constatate în același timp cu alte contravenții prevăzute de legi speciale și aplicate aceleiași persoane să se întocmească procese-verbale distincte.

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege. Avem cinci amendamente admise.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptate.

Și avem un amendament respins. Dacă îl susține cineva? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Închid această parte a ședinței noastre de astăzi. Ne vedem la 11.30, la votul final.

Vă mulțumesc.

Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. II.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Haideți, vă rog, să luați loc în bănci, să începem!

Am să încep prin a citi lista inițiativelor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 285/2021; lege organică.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Regatul Thailandei privind transferarea persoanelor condamnate și cooperarea în executarea pedepselor, semnat la New York la 25 septembrie 2019; PL-x 312/2021; lege ordinară.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2021 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune; PL-x 404/2021; lege organică.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 204 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 206/2021; lege organică.

Și 5. Propunerea legislativă privind crearea registrului lucrătorilor Securității și legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice cu aceștia prin completarea Ordonanței de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității; Pl-x 207/2021. Este lege organică.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, inițiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) și ale art. 115 alin. (5) din Constituție, precum și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Acestea fiind spuse, începem prin a face un vot de control.

Vă rog, începem procedura de vot. Votăm.

Prezenți – 299, pentru – 179, contra – 4...

Restul nu contează!

## Nu contează!

Primul punct pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 78/2021.

Începem votul.

Votăm.

- 232 de voturi pentru, un vot împotrivă, 67 de abțineri, 4

- „nu votez”.

Domnul lider Moșteanu. Vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Foarte, foarte scurtă explicarea votului.

Grupul USR s-a abținut la acest vot, pentru că noi, cei de la USR, credem că locul deputaților PNL pe care-i văd acum în spatele sălii, în ultima bancă, este mai în față. Locul lor este acolo unde am început această construcție politică, în decembrie anul trecut

, construcția

politică a coaliției PNL–USR–UDMR, o coaliție care, în opinia noastră, trebuie să continue.

Mulțumesc.

Domnul lider Simion. Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu, locul nu e acolo, ci e acolo, mai la noi, mai în zona aceea, nu?!

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc.

Domnul deputat Ludovic Orban, din partea neafiliaților.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Obișnuința!

Dar mi-am dat demisia din funcția de președinte al Camerei, da?!

Vreau să spun că sunt onorat de mișcare. Voi fi deputat în Comisia pentru drepturile omului și, slavă Domnului, sub președintele Iohannis și sub guvernare se încalcă sistematic drepturile omului. Ca atare, voi avea posibilitatea să mă bat pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Pe de altă parte, nu pot să nu menționez că mie mi se pare absurd demersul acesta de pedepsire a deputaților Partidului Național Liberal care au conștiință și de mutare din comisiile în care, practic, și-au desfășurat activitatea, în care au cunoștințe, profesionalismul necesar pentru a contribui la legi bune, și mutarea undeva, așa, într-un fel de batalion disciplinar, cu atât mai mult cu cât noi, deputații neafiliați, care ne-am dezafiliat, suntem membri ai Partidului Național Liberal. Și vă atrag atenția că, în cazul în care ne schimbați din aceste comisii, Grupul parlamentar al PNL nu mai are dreptul să ne înlocuiască și veți pierde majoritatea, doar dacă cumva vreți să faceți guvern cu PSD și atunci veți avea majoritate cu PSD. Dar, dacă vreți să refaceți coaliția de centru-dreapta, dacă ne scoateți din comisiile respective, veți pierde majoritatea în unele dintre comisii, dar e problema voastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre pentru înființarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 75/2021.

Începem procedura de vot.

207 voturi pentru, 82 împotrivă, o abținere, „nu votez” – 10. Proiectul a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind modificarea alineatului (3) al articolului 199 din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 62/2021 _._

Votăm.

307 voturi pentru, zero împotrivă, o abținere, unu „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea alineatului (3) al articolului 201 din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 61/2021.

Votăm. 308 voturi pentru, zero împotrivă, zero abțineri, zero „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat.

Trecem la secțiunea legilor ordinare.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 444/2021.

Începem procedura de vot.

306 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri, unu „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii „IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE”; PL-x 576/2020.

Votăm.

308 voturi pentru, zero împotrivă, zero abțineri, unu „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale; PL-x 254/2021.

Votăm.

307 voturi pentru, zero împotrivă, zero abțineri, unu „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat. Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Benedek Zacharie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și le mulțumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect de lege.

Și aș vrea să clarific, să spun despre ce este vorba.

Deci cetățeanul nu va mai trebui să trimită procesul-verbal la poliție, să demonstreze că și-a plătit amenda, fiind un cont unic, și primăriile nu o să mai fie grevate de neplata amenzilor.

Deci am ajutat și cetățenii și am ajutat și primăriile.

Vă mulțumesc pentru vot.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Mulțumim, domnule deputat.

Și ultimul punct pe ordinea de zi, punctul 8, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului; Pl-x 461/2021. Este lege organică.

Votăm.

270 de voturi pentru, 8 contra, 25 de abțineri, „nu votez” – 3. Proiectul a fost adoptat.

Declar închisă ședința noastră de astăzi, iar pe membrii Biroului permanent îi invit la ședință.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|375845]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 165/18.XI.2021 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei