Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 29 martie 2021 · monitorul.ai

Claudiu-Richard Târziu

#10649

H=1V=0L=1

Pot să mai aștept, nu?

Am solicitat Comitetului liderilor permisiunea de a vorbi un minut, un minut jumătate, înainte de dezbateri, pentru a

atrage atenția asupra unei probleme foarte importante cu care este confruntată România la acest moment.

România este victima unei operațiuni de compromitere speciale, desfășurată de forțe mai mult sau mai puțin vizibile, o operațiune care vrea să transforme statul român într-un stat xenofob, rasist și antisemit, o operațiune care, în acest sens, a luat ca primă țintă partidul Alianța pentru Unirea Românilor. AUR este acuzat de la cel mai înalt nivel că este un partid neofascist, antisemit.

Precizez: dacă ar fi fost vorba doar de acest partid pe care îl reprezint, nu aș fi luat cuvântul în ședința noastră, dar mi se pare că ținta finală este țara – și țara trebuie apărată.

De fapt, prin această operațiune, noi suntem puși în conflict cu comunitatea internațională, care apără anumite valori și principii. Noi ca țară! Bineînțeles, și noi ca partid, AUR.

De asemenea, aș preciza – și mă apropii foarte rapid de încheiere, dacă sunteți așa de nerăbdători: partidul AUR are în doctrina, programul său politic și statutul său prevăzută, ca valoare cardinală, credința creștină. Din acest motiv, nu poate fi un partid rasist, xenofob și antisemit. Nu dau detalii, pentru că cine vrea poate să meargă mai departe să afle de ce nu poate să fie un astfel de partid. Niciuna dintre acțiunile noastre politice publice, niciun document programatic al nostru nu arată că am fi astfel.

Și închei spunând că mi se pare extrem de grav că persoane care dețin funcții înalte în statul român vehiculează astfel de aserțiuni, astfel de calomnii împotriva AUR și, deci, a României, pentru că partidul AUR este a patra forță politică în România, este un partid parlamentar, iar dacă în Parlament a pătruns un astfel de partid, care merită pus la stâlpul infamiei, înseamnă că și România trebuie pusă la stâlpul infamiei, ceea ce este de neacceptat.

În concluzie, considerăm noi, AUR, că persoanele care acuză în mod gratuit și nefondat orice formațiune și orice persoană...

Anca Dana Dragu

#13727

Mulțumesc, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și ale art. 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată.

În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut.

Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare.

Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferință și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în partea a doua a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, începând cu ora 17.00.

Vă reamintesc că punctele de la 1 la 8 ale ordinii de zi au fost dezbătute în ședința plenului Senatului din 24 martie a.c. și urmează să ne pronunțăm prin vot asupra acestora în sesiunea de vot final, conform programului stabilit, atunci când vom exercita votul și asupra inițiativelor legislative pe care le vom dezbate în ședința de astăzi.

Cu aceste precizări, trecem la ordinea de zi.

La punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L50/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și o avem înscrisă pentru dezbateri pe doamna senatoare Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, doamna senatoare.

Gabriela Crețu

#16040

H=1V=0L=2

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Lumea întreagă, nu doar România, este victima unei teorii economice infirmate de mult de realitate, nu doar de logică. Această teorie se numește neoliberalism și o regăsim în punctele de vedere ale patronatului din avizul CES și fundamentează zi de zi votul celor de la putere, dovadă că nu ne-am trezit încă cu toții.

După Revoluție, au fost multe iluzii și multe naivități, inclusiv în partea stângă a sălii. Deciziile referitoare la privatizarea bunului public, desființarea serviciilor sociale, menținerea salariilor mici, căci despre asta e vorba, pe motiv că, vezi, Doamne, vom fi competitivi, au fost adoptate și cu bună-credință, nu doar cu rea-intenție și din interes străin de cel public sau de cel al acestei țări. Dar toți din această sală eram majori, cel puțin majori, atunci când s-a declanșat criza financiară din 2008, o criză comparabilă, dacă nu mai gravă, mai profundă decât cea din 1929. Lecțiile ei au fost simple și nu trebuie uitate, dar se vede că noi nu le-am învățat.

Piețele nu se reglează pe ele însele. Uniunea Europeană s-a mobilizat atunci pentru salvarea piețelor și a cheltuit 3,83 trilioane de euro – toate statele membre –, mai mult de cinci ori decât Planul de redresare și reziliență actual. Partea noastră directă a fost 20 de miliarde, împrumutul de la FMI, care nu a fost pentru cetățean sau stat, ci a fost pentru salvarea piețelor.

Piețele nu sunt juste. Au generat cele mai mari inegalități din epoca modernă, inegalități care subminează economiile și statele oriunde decidenții s-au luat după ele. Chiar și statul capitalist are nevoie de cetățeni, nu poate să-i externalizeze, să-i exporte pe toți. Din cauza acestei false teorii, România a exportat deja vreo 4-5 milioane din populația activă, de nu găsește nimeni forță de muncă calificată necesară. Din cauza ei nu avem nici sindicate pe măsura celor care ar trebui să negocieze. Cei mai mulți dintre lucrători sunt nesindicalizați și se așteaptă să fie apărați de statul în care trăiesc.

Piețele nu sunt nici eficiente, atâta timp cât falimentul este înscris ca posibilitate, iar falimentul înseamnă risipă de resurse materiale, umane și financiare.

Corporațiile pe care le apără cei de la putere nu sunt nici măcar piețe, în sensul de piețe reglate de concurență, ci sunt monopoluri sau cvasimonopoluri care controlează prețurile, inclusiv salariile și guvernele. Consiliul Concurenței tocmai a descoperit o înțelegere între cei din industria lemnului, care a durat 6 ani și pe care au sancționat-o _post-mortem_ .

Uniunea Europeană s-a trezit măcar parțial și și-a dat seama că inegalitatea de venituri e cel mai mare pericol, care o subminează inclusiv ca entitate, și liderii tuturor statelor membre au semnat la Göteborg, în 2017 – dar era înainte de alegeri –, Pactul social. Inclusiv Președintele României a semnat acest pact, dacă a știut ce semnează, pentru că a participat la Consiliul European respectiv.

Din pact face parte Directiva salariului minim european, o veche propunere socialistă, cu care am făcut campanie încă din 2007, dar noi facem și după ce trec alegerile. În studiul de impact care însoțește directiva, fiind elaborat de Fondul Monetar Internațional acel studiu, este inclus și indicatorul Kaitz, cel pe care îl invocă și inițiatorii acestei legi, pe care noi o vom vota, deci vom vota împotriva raportului de respingere. Pentru a evita nu doar tensiunile sociale, ci și dezechilibrele economice, salariul minim trebuie să reprezinte 60% din salariul median și 50% din cel mediu.

Partidul Social Democrat a încercat să facă această politică în ultimii ani și de fiecare dată a avut din partea dreaptă aceeași reacție: că o să se dărâme economia, lucru infirmat de realitate, de asemenea, pentru că am avut o creștere constantă, datorată creșterii cererii interne. Noi trebuie să ieșim din acest cerc vicios odată, pentru că, dacă ținem salariile mici, vom avea și contribuții mici la fondurile de pensii și vom avea pensii mici și decalajul dintre România și restul Europei se va mări. Până la urmă vom rămâne de căruță total.

Austeritatea nu este o soluție! Acesta este mesajul, pentru că întâlnim această atitudine nu numai la această inițiativă, care poate să fie imperfectă și care poate să fie perfectibilă, ca orice lucru imperfect, ci o întâlnim în majoritatea inițiativelor care se iau în ultima perioadă. Noi nu vrem să revenim la perioada în care, în mod aproape deliberat, dacă nu deliberat de-a binelea, bogații deveneau mai bogați și săracii mai săraci, prin decizii care se luau în această sală. Vă mulțumesc foarte mult.

Ștefan Pălărie

#20885

H=0V=0L=2

## Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, voi fi foarte scurt.

Înainte să ne adâncim în criza economică din 2008, contextul recent e mai simplu, și anume: în data de 28 octombrie 2020, Comisia Europeană a lansat Propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Și a făcut acest lucru din dorința de a se asigura că cetățenii europeni vor avea parte de un salariu minim, indiferent de statul membru în care lucrează. Totuși această directivă nu obliga și nu obligă statele membre să introducă salarii minime statutare și nici nu stabilește un nivel comun al salariului minim.

În contextul ăsta, țin să readuc aminte că atât Comisia de buget a dat un aviz negativ acestei propuneri de lege, care își propune să creeze un raport fixat cu forța între salariul minim și salariul mediu sau salariul median. Și, dacă ne uităm puțin pe ultimii 10 ani, o să observăm că acest indicator niciodată nu a rămas constant. De ce? E raportul dintre un numărător și un numitor. Numărătorul – adică salariul mediu în cazul

nostru – este foarte dinamic și poate să fie dinamic, iar numitorul – adică salariul minim – are o structură de revizuire la nivel de țară cât se poate de clară. Ea trece prin Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, în baza Legii dialogului social nr. 62/2011, apoi trece prin Comisia de dialog social la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în baza aceleiași legi, apoi trece în Consiliul Economic și Social, potrivit Legii nr. 248/2013, și apoi trece și prin testul întreprinderilor mici și mijlocii, testul IMM.

Așadar, România are, ca și alte state membre, un proces cât se poate de bine stabilit pentru stabilirea salariului minim brut pe țară și, în toate elementele de dialog social, partenerii de dialog social, patronatele, ne-au spus că a crea un indicator forțat mai ales în ani de pandemie este un lucru care nu poate să ducă decât la un mai mare dezechilibru economic, posibil la închiderea unor locuri de muncă și la posibile falimente.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de muncă a dat deja aviz negativ, aviz de respingere pentru această lege și îi invităm pe toți colegii să voteze la fel.

Mulțumesc mult.

Anca Dana Dragu

#23110

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7 din 19 februarie 2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L90/2020).

Raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională.

Nu avem intervenții asupra acestui punct.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L38/2021).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională.

Avem o intervenție telefonică pentru dezbateri, din partea domnului senator Genoiu...

Mihail Genoiu

#25306

H=0V=0L=2

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Aș vrea să fac referire la modul defectuos în care s-a derulat acest proces de promovare a L38/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020. Chiar dacă se referă la stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aș vrea să mă opresc doar la un punct din toate, acela de dezmembrare a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în cele două ministere: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei, și aș vrea să specific faptul că, inițial, acest proiect de lege a venit la Comisia de administrație cu un aviz pozitiv, favorabil de la Consiliul Legislativ, dar cu mai multe amendamente. Aceste amendamente efectiv fuseseră sărite și a trebuit să amânăm pentru o săptămână votarea legii, pentru a se aduce și amendamentele stabilite de Consiliul Legislativ la zi.

Apar, într-adevăr, de data aceasta, în anexa de la expunerea de motive, apar amendamentele, însă aș vrea să remarc caracterul tardiv, pentru că la art. 2 alin. (16) se stabilește că se desființează ministerul-mamă, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului privind organizarea celor două ministere. Însă Consiliul Legislativ remarcă faptul că este posibil ca cele două hotărâri ale Guvernului de înființare a celor două ministere noi se poate să nu fie în aceeași zi, motiv pentru care nu ar mai putea fi stabilit cu precizie momentul în care se desființează ministerul-mamă.

Lucrul acesta nu a fost luat în calcul, apare amendamentul la a doua introducere în Comisia de administrație publică, însă cu un caracter tardiv, deoarece între cele două ședințe deja era organizată ședința de promovare a hotărârii de guvern de înființare a celui de-al doilea minister și, pe cale de consecință, desființarea ministerului-mamă.

Deci modul tehnic de derulare a acestui proiect de lege, după părerea mea, a fost total defectuos. Și să nu mai luăm în calcul și faptul că, la un moment dat, aveam doi miniștri pe un singur minister, că, la un moment dat, aveam doi miniștri pe un minister nou și pe unul vechi sau că, la un moment dat, aveam bugete pe niște ministere care nu se înființaseră încă, motiv pentru care membrii Partidului Social Democrat au votat împotriva acestui proiect de lege în Comisia de administrație publică și așa vom vota și în plenul de azi. Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

#40484

H=0V=0L=2

Îmi cer scuze, chiar dacă nu ați folosit numele meu, ați făcut trimitere la discursul meu, fapt care îmi dă posibilitatea, conform regulamentului, să am un drept la replică.

În primul rând, trebuie să fim conștiincioși asupra activității pe care o avem în comisii și trebuie să aplicăm dispozițiile legale și să fim corecți.

O să dau citire, pentru un comportament cât mai judicios cu privire la modul în care s-a discutat în cele două comisii reunite.

Punctul 1, cu referire la art. 1 – se adaugă din forma legii trimise la promulgare, deși Camera Deputaților îl eliminase. Punctul 2, cu referință la art. 2 alin. (2) – se elimină din forma Camerei Deputaților.

Punctul 2, cu referință la art. 2 alin. (6) – se modifică și se completează cu prevederi suplimentare, fără a exista sursa de finanțare.

Punctul 2, cu referință la art. 2 alin. (8) – se elimină din forma Camerei Deputaților.

Punctul 4, cu referință la art. 4 lit. d) – se modifică față de forma Camerei Deputaților, fără a se respecta cerințele de claritate și precizie a legii din decizia CCR cu privire la sesizarea în termen de 30 de zile.

Punctul 4, art. 4 lit. g), m), n) – se modifică față de forma Camerei Deputaților.

Punctul 8, cu referință la art. 6 lit. c) – se modifică.

Punctul 8, cu referință la art. 7, art. 8, art. 9 – se modifică.

De asemenea, fac trimitere la punctul numărul 9, cu referință la art. 8 alin. (1): se modifică față de forma Camerei Deputaților, numărul maxim de posturi fiind peste dublu, de la 21 la 47.

În atare situație – nu mai revin asupra tuturor elementelor –, trebuie să fie corect domnul președinte al Comisiei pentru drepturile omului, că nu și-a însușit amendamentele, n-a știut conținutul acestora, dar le-a susținut spre dezbatere și adoptare fără să își asume conținutul modificator față de varianța inițială, susținută și dezbătută la Camera Deputaților, și fără a studia conținutul deciziei Curții Constituționale. Vă mulțumesc.

Gabriela Crețu

#46720

H=0V=0L=2

## Mulțumesc mult.

## Stimați colegi,

O să revin asupra unui lucru pe care l-am mai spus și în trecut: verificarea documentelor europene nu este un act formal, să vedem dacă au o bază juridică în tratate – de regulă, Comisia Europeană se asigură că există bază juridică în tratate –, ci este un prilej de a ști dinainte ce ne așteaptă.

Or, abrogarea Regulamentului 347 înseamnă schimbări esențiale în ceea ce privește infrastructurile energetice, și anume se schimbă criteriile pentru rețelele electrice, se exclude gazul natural din infrastructurile care pot fi finanțate european. Se includ, în schimb, proiectele care se referă la hidrogen și transportul hidrogenului, cele de interes reciproc atât cu state europene, cât și cu state terțe, cu condiția să aibă graniță cu Uniunea Europeană. Și aici atenție, că se cere aprobarea tuturor. Deci contează nu doar aspectul tehnic, ci și aspectul politic al relațiilor pe care le avem, în special cu vecinii, sau pe care nu le avem. Din punctul ăsta de vedere, cred că Guvernul trebuie să ia foarte în serios – am discutat și la comisie – direcțiile pe care merge România.

Noi continuăm să spunem că avem resurse importante – și avem resurse importante – de gaz, dar ele vor fi exploatate de către companii atâta timp cât ele vor produce profit pentru acele companii. Dacă Banca Europeană de Investiții, așa cum este stabilit deja, finanțează cu precădere investițiile verzi și pe direcțiile de atingere a obiectivelor de înverzire ale Uniunii Europene, nu vor mai fi interesate în a exploata gazul. În schimb, se vor orienta, de exemplu, spre producția de hidrogen, pe care o ignorăm cu sau fără știință.

Din punctul acesta de vedere, eu – dacă o să-mi permită, nu-i aici colegul meu, președintele comisiei –, noi o să organizăm o dezbatere, la care aș dori ca și cei de la putere să participe, pentru că sunt la manetă, ei iau deciziile la acest moment, pentru a nu merge împotriva sensului istoriei și a pierde oportunitatea finanțării unor importante proiecte de care avem nevoie.

Mulțumesc.

Anca Dana Dragu

#50228

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Deci punctul 14 de pe ordinea de zi rămâne la votul final.

La punctul 15 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, în ceea ce privește introducerea de semnalări de către Europol – COM(2020) 791 final.

Nu sunt intervenții asupra acestui punct.

Rămâne la votul final punctul 15.

La punctul 16 de pe ordinea de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Digitalizarea justiției în Uniunea Europeană – O panoplie de posibilități – COM(2020) 710 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Nu sunt intervenții, iar acest punct, proiectul de hotărâre, rămâne la votul final.

La punctul 17 de pe ordinea de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Asigurarea justiției în UE – o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021–2024 – COM(2020) 713 final.

Punctul 17 al ordinii de zi rămâne la votul final.

La punctul 18 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021–2027 – COM(2020) 758 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 19 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – O nouă agendă UE–SUA pentru o schimbare globală – JOIN(2020) 22 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Nu avem intervenții asupra acestui punct, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 20 de pe ordinea de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Pachetul de toamnă privind Semestrul european 2021:

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind proiectele de planuri bugetare pentru 2021: evaluare generală – COM(2020) 750 final;

– de asemenea, avem Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro – COM(2020) 746 final;

– Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2021 [elaborat în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice] – COM(2020) 745 final;

– de asemenea, avem Propunere de raport comun privind ocuparea forței de muncă a Comisiei și Consiliului – COM(2020) 744 final;

– Comunicarea Comisiei către Consiliu – Situația bugetară a României – COM(2020) 752 final.

Nu avem intervenții și proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 21 de pe ordinea de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic – COM(2020) 741 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Nu avem intervenții.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 22 de pe ordinea de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai – COM(2020) 662 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

La punctul 23 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind uniunea securității – COM(2020) 605 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene.

Nu avem dezbateri asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Stimați colegi,

Continuăm lucrările cu cea de-a doua parte a ședinței, respectiv exprimarea votului prin intermediul tabletelor asupra punctelor înscrise la votul final.

Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.

Modalitatea de exercitare a votului prin intermediul tabletelor este următoarea: pentru exercitarea fiecărui vot este necesar să se acceseze pictograma „vot” de pe ecranul tabletei. Vor fi afișate patru taste digitale, inscripționate astfel: „pentru”, „contra”, „abținere”, „prezent, nu votez”, reprezentând opțiunile de vot. În cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent, nu votez”, acesta va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu și-au exprimat o opțiune de vot.

Timpul alocat pentru exprimarea votului prin mijloace electronice online este de 20 de secunde. În timpul ședinței de vot, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație, dar nu apasă nicio tastă va figura absent la votul respectiv.

Senatorul își poate exprima poziția în problema supusă votului dacă se înregistrează în aplicație în intervalul de timp alocat votării. Ieșirea din aplicație după exprimarea opțiunii în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării nu invalidează opțiunea exprimată.

Senatorul are posibilitatea de a-și schimba opțiunea de vot exprimată în timpul alocat fiecărui vot, dar numai după apăsarea tastei „refresh”.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul tabletelor, urmează să derulăm un vot test. În acest sens, vă rugăm să accesați aplicația de vot.

Vă reamintesc că aveți la dispoziție numai 20 de secunde pentru exercitarea votului. În sesiunile precedente am avut la dispoziție un minut.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L50/2021; votul final se va da într-o ședință viitoare)

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra legilor depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L38/2021; votul final se va da într-o ședință viitoare)