Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 3 septembrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea

unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, și anume: 3 deputați – PSD, 3 deputați – AUR, 3 deputați – PNL, doi deputați – USR, doi deputați – SOS România, doi deputați – POT, un deputat – UDMR, un deputat – minoritățile naționale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat RemusGabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației mele este „Reforma administrației centrale – începutul unei schimbări reale”.

Un stat modern și eficient trebuie să înceapă reforma din propria structură. De aceea, este nevoie de măsuri clare de reorganizare a administrației centrale. Discuția despre reducerea posturilor trebuie să pornească de la ministere, agenții și instituții cu atribuții adesea suprapuse, unde s-a acumulat în timp o structură greoaie, care nu mai servește interesului public, ci, dimpotrivă, încetinește și complică procesul decizional.

Cetățenii nu așteaptă de la noi proceduri fără rost, ci servicii clare și soluții rapide. Reducerea posturilor la nivel central nu trebuie privită ca o simplă măsură contabilă, ci ca parte a unei schimbări reale: o administrație suplă, capabilă să ia decizii în timp util și să sprijine dezvoltarea societății.

Trebuie spus limpede: oamenii își pierd încrederea în stat atunci când pentru un document simplu sunt trimiși de la o instituție la alta. Mediul de afaceri este descurajat atunci când avizele se blochează între birouri. Și administrația însăși devine ineficientă atunci când aceeași problemă e tratată în paralel de mai multe departamente. Reforma de la nivel central înseamnă, de fapt, redarea încrederii în instituțiile statului.

Este adevărat că se discută mult și despre reforma administrației locale. Dar acest subiect trebuie tratat cu prudență. Multe comunități funcționează deja cu resurse limitate și nu trebuie penalizate suplimentar. Eficiența trebuie construită pornind de la centru, unde există cele mai mari suprapuneri și unde se concentrează și o mare parte din responsabilitate.

Reducerea posturilor trebuie să fie însoțită de o transformare reală, care să pună accent pe:

- simplificarea și clarificarea proceselor administrative;

– digitalizarea serviciilor și acces rapid pentru cetățeni; – evaluarea reală a performanței instituțiilor și a celor care le conduc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reforma nu înseamnă doar să anunți reduceri de posturi. Reforma înseamnă să construiești o administrație care să fie partener pentru cetățeni și pentru mediul economic. Înseamnă să arăți responsabilitate și să ai curajul de a începe schimbarea acolo unde problemele sunt cele mai mari: în administrația centrală.

## Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat FlorinBogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Dacă n-ați auzit de pachețelele foamei, auziți acum.

Am văzut zilele trecute asumarea, ieri, dacă nu mă înșel, asumarea răspunderii pentru cinci pachețele – pachețelele foamei. Pentru că, bineînțeles, am înțeles de la domnul Bolojan că nu e nevoie de o dezbatere, nu e nevoie de o lămurire. N-a fost în stare să arată exact cam câtă economie se face cu cei 13.000 de funcționari publici locali sau, mă rog, în administrația locală.

Am făcut eu un calcul, așa, estimativ, cu toate că avem un președinte olimpic, am făcut un calcul și am înțeles că e vorba de vreo 50 de milioane de euro.

Dacă asta este marea reformă avem o problemă.

Mă așteptam să văd această mare reformă la nivelul central, la nivelul ministerelor, la nivelul agențiilor.

Dar e OK, o să folosim, de acum înainte, modelul – unu pentru două primării, adică un secretar pentru două primării, că înțeleg că asta este reforma, de fapt, dar nu ne atingem de acele privilegii grase și babane. Și aici vorbim de partidele politice. În continuare avem subvenții pentru partide. Să fie vreo 200 de milioane de euro? Să fie vreun miliard de euro pe mandat?! Nici nu știu. Rămâne de văzut, pentru că

variază suma asta an de an. Să fie vorba de multe alte milioane de euro la nivel de Camera Deputaților, la nivel de Senat, la nivel de Ministerul Energiei? Rămâne de văzut, pentru că înțeleg că nu există consens între PSD, PNL și USR; pentru că UDMR e acolo doar la ciuguleală.

Înțeleg că acest pachet va veni, nu va veni. Iarăși rămâne de văzut.

Vreau să văd însă mai multă celeritate atunci când tăiem posturi care chiar contează.

Până una-alta, spor PSD... l-a votat cele patru moțiuni, pe care AUR le va depune. O să votați cu actuala guvernare, în contextul în care veți avea voie să ieșiți din bancă. S-ar putea să n-aveți voie să votați, pentru că data trecută ați stat liniștiți și cuminți, n-ați pus mâna pe biluțe sau pe ouăle lui Năstase.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

„Românii susțin reformele. Rezistența la schimbare vine din partea politică”

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Reformele anunțate de politicienii români în ultimii 35 de ani se încadrează perfect în ironiile aspre și corecte ale lui Caragiale: „Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica!”

Rezultatul acestei atitudini îl putem constata fiecare dintre noi. România este o țară care s-a dezvoltat puternic, dar dezechilibrat în plan teritorial, cu multe inechități în interiorul societății și cu o fragilizare puternică a valorilor democratice.

De fiecare dată când s-a vorbit despre reformă, cetățenii au fost primii care au susținut demersul, iar politicienii au fost primii care au eșuat în a-și respecta angajamentele.

Oare de ce ne mai miră faptul că încrederea românilor în instituțiile fundamentale ale democrației a scăzut atât de mult? Răspunsul este simplu: oamenii sunt supărați pentru că țara nu merge în direcția corectă și pentru că le-a fost înșelată încrederea de prea multe ori.

## Stimați colegi,

Dacă astăzi România nu ar fi avut marea șansă de a avea un premier precum Ilie Bolojan, cred că ne-am fi aflat în aceeași piesă de teatru absurdă, plină de demagogie, necredibilă și cu costuri tot mai mari pentru români și pentru țară. Din fericire, ca fost coleg în administrația locală al premierului Bolojan, știu sigur că acesta nu se va opri și nu va da niciun pas înapoi de pe drumul pe care l-a început, chiar dacă rezistența cea mai puternică vine din partea unor politicieni sau a unor instituții.

„Cu mandatul pe masă!”, asta a spus Bolojan încă din prima zi din care a fost învestit în funcția de prim-ministru. Reforma administrativă, reforma sistemului de sănătate, reforma companiilor de stat, reforma pensiilor speciale, eliminarea sinecurilor și privilegiilor sunt numai câteva dintre domeniile pentru care Ilie Bolojan este susținut cu toată forța de către noi, liberalii, pentru că a decis să schimbe România și să o ducă pe calea ei firească – un stat modern, corect, care își respectă cetățenii și care cheltuie cu mare chibzuință fiecare leu din banii publici. Vreau să cred că întreaga societate se va grupa în spatele prim-ministrului, pentru că declanșarea acestui amplu proces de reformă reprezintă o oportunitate unică, pe care nu avem voie să o ratăm, ca societate.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz, deputat din partea Grupului parlamentar al USR. Dacă nu este prezent, vom merge mai departe. Domnul deputat Tudor Ionescu? Nu este.

Doamna deputat Maria Cernit, Grupul parlamentar POT? Nu este.

De la neafiliați, doamna deputat Dumitrița Albu? Nu vine.

2. asigurarea unui calendar clar de implementare a

modificărilor legislative necesare;

3. protejarea drepturilor persoanelor vulnerabile, până la

aplicarea soluțiilor legislative definitive.

Aceasta este soluția justă și sustenabilă. Preluarea acestor obligații de plată de către Ministerul Muncii, astfel încât indemnizațiile și salariile să fie plătite direct de la bugetul de stat.

Este datoria Guvernului să asigure protecție și sprijin real celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri. Persoanele cu handicap și însoțitorii lor nu trebuie să devină victime colaterale ale unei subfinanțări cronice a primăriilor. Voi lupta în Parlament pentru a corecta această nedreptate și pentru a mă asigura că acești oameni primesc sprijinul care li se cuvine.

Este responsabilitatea noastră, a tuturor reprezentanților aleși...

Vom relua lista.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Situația gravă a primăriilor și drepturile persoanelor cu handicap”.

Astăzi aduc în atenția dumneavoastră și trag un semnal de alarmă cu privire la situația extrem de gravă cu care se confruntă administrațiile locale din România.

Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele locale plata indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora.

Realitatea dramatică este că primăriile nu au resursele necesare, în multe localități contribuțiile, pe care trebuie să le plătească primăriile, depășind disponibilul pentru cheltuielile de funcționare curente.

Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unitățile administrativ-teritoriale și riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetățeni ai României.

Situația este inacceptabilă. Este inacceptabil ca persoanele cu handicap și însoțitorii acestora să fie lăsați fără sprijin. Guvernul nu mai poate ignora realitatea din teren. Este nevoie urgentă de intervenția acestuia pentru a prelua aceste cheltuieli și pentru a garanta plata direct de la bugetul de stat.

Avem de ales între două variante: fie asigurăm finanțarea directă de la bugetul de stat, fie condamnăm primăriile la blocaj și oamenii la disperare. Nu putem cere primarilor să crească taxele și impozitele cetățeanului, deja sărăcit, pentru a putea plăti aceste indemnizații și nici nu îi putem abandona pe cei aflați în nevoie. Este o nedreptate strigătoare la cer!

Fac un apel ferm către Guvernul României și, în special, către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale să ia măsuri imediate și concrete pentru:

1. plata directă a indemnizațiilor persoanelor cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora de la bugetul de stat;

Vă rog să conchideți.

## **Domnul Maricel Popa:**

...să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat fără...

## Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, deputat din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

La data de 31 august am celebrat Ziua limbii române, un prilej de a aduce un omagiu limbii care ne unește, care ne-a păstrat identitatea de-a lungul secolelor și care rămâne expresia cea mai vie a culturii și demnității naționale. Limba română nu este doar un instrument de comunicare, ci este matricea în care s-au format spiritualitatea, gândirea și valorile acestui popor.

Prin limba română ne afirmăm unitatea, ne păstrăm legătura cu strămoșii și ne proiectăm viitorul. Datoria noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor în Parlamentul României, este să protejăm și să cultivăm această moștenire inestimabilă, într-o lume globalizată, unde influențele externe sunt puternice.

Fac apel ca Ziua limbii române să fie, pentru fiecare dintre noi, nu doar un moment festiv, ci o asumare responsabilă: aceea de a cinsti, de a cultiva și de a transmite generațiilor viitoare bogăția și frumusețea limbii române.

Vă mulțumesc.

Deputat Alin Tomoescu, deputat al PSD.

## Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, deputat din partea Grupului parlamentar al PSD. Dacă nu este prezent, mergem mai departe.

Domnul Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am venit astăzi în fața dumneavoastră nu cu un discurs politic, ci cu vocea unor oameni care, de peste o lună, trăiesc cu consecințele directe ale unui dezastru natural. Mă refer la locuitorii din Broșteni, Neagra, Cotârgași, Holdița, Ostra și Stulpicani, oameni pe care i-am cunoscut personal, chiar din prima zi după viitură.

Am fost acolo cu echipe de voluntari, cu alimente, apă, combustibil și tot ce a fost nevoie pentru urgențele de primă necesitate. Și am rămas conectați la ceea ce se întâmplă, pentru că drama de la Broșteni nu s-a încheiat odată cu retragerea apelor.

În județul Suceava 680 de gospodării au fost afectate, 41 de case au fost complet distruse, iar în județul Neamț peste 170 de familii au fost afectate de inundațiile devastatoare de la sfârșitul lunii iulie.

Să fim corecți! Autoritățile locale s-au mobilizat. Pompierii, voluntarii, oamenii din comunitate au muncit neîntrerupt. Acolo s-a văzut, fără îndoială, ce înseamnă solidaritatea românească.

Însă nu putem ignora faptul că intervenția Guvernului a fost lentă, iar ajutoarele financiare oferite până acum sunt mai degrabă simbolice și profund insuficiente raportat la nevoile reale din teren.

Astăzi, în Broșteni, cu sprijinul voluntarilor și al societății civile, s-a început construirea mai multor locuințe pentru sinistrați. AUR construiește mai multe case, dar nu ne oprim aici. Suntem în plin proces de amenajare a unui centru comunitar modern, într-o fostă fabrică industrială, care va cuprinde: centru de zi, școală de meserii, cantină socială și spații de sprijin pentru situații de urgență.

Cu toate aceste eforturi, zeci de familii locuiesc încă în containere, deși ne aflăm la început de toamnă, iar temperaturile pe Valea Bistriței scad noaptea sub 10 grade.

Se apropie începerea școlii, iar condițiile în care trăiesc acești oameni nu sunt demne de un stat care se dorește solidar. Acolo este nevoie de prezența reală a statului – nu doar cu 3.000 de euro, ci cu măsuri imediate și coerente.

De aceea, solicit Guvernului adoptarea a două măsuri simple, clare și aplicabile imediat:

Vă rog să încheiați.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia VadimTudor, deputat din partea Grupului parlamentar AUR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Abuzurile grosolane împotriva lui Călin Georgescu – dovada că trăim nu într-o democrație, ci într-o dictatură militară de catifea”.

Trăim vremuri rușinoase, în care sistemul a decis că vocea poporului român nu contează, în care votul românilor este aruncat la gunoi, iar cine nu se înclină în fața celor care trag sforile este executat.

Călin Georgescu, un om cu coloană vertebrală, un român cu demnitate, a îndrăznit să candideze la președinția României. Și nu oricum. A câștigat primul tur. A fost ales de români, prin vot liber, într-un moment istoric.

Ce a urmat? Nu felicitări. Nu validarea rezultatului, ci anularea alegerilor. Confiscarea brutală a votului. Ștergerea voinței populare cu buretele.

Pentru prima oară, după decembrie 1989, un candidat care a câștigat alegerile a fost șters de pe buletinul de vot, iar astăzi este târât în justiție, hărțuit, umilit public.

Nu pentru că a greșit. Nu pentru că a încălcat vreo lege, ci pentru că a deranjat. Pentru că nu a fost al lor, pentru că românii au votat altfel decât li s-a cerut.

Aceasta este o răzbunare politică în toată regula. O represiune în stil sovietic, mascată sub haina „statului de drept”.

Este frica sistemului care numai controlează totul și care reacționează violent atunci când simte că pierde puterea.

Se fac acum dosare pe bandă rulantă. Sunt răscoliți ani întregi de activitate în căutarea unui pretext. Se inventează vinovății. Se trimit semnale: „Așa pățește cine nu stă cuminte în banca lui.”

Dar România nu este o închisoare, nu este o cazarmă, românii nu sunt soldați înrolați în armata unei dictaturi.

Ce i se întâmplă lui Călin Georgescu nu este doar despre el, este despre fiecare dintre noi. Despre dreptul nostru de a alege. Despre dreptul nostru de a vorbi. Despre dreptul nostru de a spune nu unui sistem corupt și ilegitim. Despre libertatea și demnitatea noastră, ca neam.

De aceea, cer, aici și acum, oprirea imediată a represiunii împotriva lui, încetarea abuzurilor săvârșite împotriva lui.

Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Văd că nu este prezent.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ca om de mediu, este datoria mea să vă aduc la cunoștință că rechinii imobiliari înoată nestingheriți prin pădurea Băneasa și că, dacă nu aplicăm legea în litera și spiritul ei, riscăm să trădăm și pădurea, și pe românii care cred, la fel ca mine, că aerul curat este un drept, și nu un lux.

În nordul capitalei, ultimul petic de verde, care ține piept poluării și expansiunii urbane haotice, este în pericol. Un drum forestier, a cărui menire este să asigure accesul destinat exclusiv gestionării durabile a pădurii, riscă să fie transformat într-o autostradă a privilegiaților.

În fiecare zi primesc mesaje de la oameni care observă cum, după ce am plecat din funcția de ministru al mediului, bariera de acces se ridică. Iar mesajele care au apărut și în presă acum câteva luni, că se mai așteaptă doar rocada de la Ministerul Mediului, sunt confirmate astăzi. Se circulă, imaginile sunt publice. Se testează limitele. Se pregătește terenul acum pentru un fapt împlinit, pentru ca acest drum forestier să devină o scurtătură spre casă sau spre serviciu, dintr-un cartier unde dezvoltatorul a uitat, de mai bine de 17 ani, că trebuia să asigure proprietarilor căile de acces promise.

În spatele acestui drum lărgit, pe care au fost montate și semne rutiere, stă un contract semnat între Direcția Silvică Ilfov și un dezvoltator imobiliar care s-a folosit și se folosește, în continuare, de pădurea Băneasa pentru a face profit. Este un contract despre care nu am fost înștiințat, ca ministru al mediului, și căruia m-am opus din primul moment în care am aflat că o pădure urmează să fie schingiuită, de dragul unui culoar rutier.

Acest contract trebuie reziliat de urgență, iar cei care l-au semnat trebuie să dea explicații și să răspundă instituțional și legal. Asaltul asupra pădurii Băneasa vine dintr-o singură direcție – interesul pentru profit. Iar toată presiunea politică și publică pentru deschiderea drumului forestier nu are nicio legătură cu salvarea pădurii. Are legătură, în schimb, cu salvarea unor planuri de afaceri.

Lăcomia imobiliară a călcat deja în picioare noul Cod silvic, care stabilește că drumurile nu sunt drumuri de circulație publică, nu sunt autostrăzi, iar bariera din pădurea Băneasa trebuie să rămână jos.

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Doamna Oana Murariu:**

„Respectul față de magistrați nu înseamnă păstrarea privilegiilor”

Luni, 1 septembrie, Guvernul și-a asumat răspunderea asupra Proiectului de lege de desființare a pensiilor speciale ale magistraților. Opoziția a anunțat că nu va depune moțiune de cenzură raportat la acest proiect de lege. Practic, există un consens între toți reprezentanții cetățenilor, în legislativ, că echitatea socială reclamă adoptarea acestei măsuri.

Față de reacția mai multor instanțe și parchete din România de anunțare a suspendării activității sub formă de așa-zis protest, care a precedat citirea de către premierul României, domnul Ilie Bolojan, a proiectului de lege în Parlament, reamintesc că respectul față de magistrați nu se dovedește prin menținerea de privilegii. În egală măsură, respectul față de magistrați nu este știrbit prin desființarea privilegiilor.

În contextul în care comunicările constante asupra justiției din mass-media vizează noi și noi dosare penale prescrise ori soluții judiciare care revoltă – de exemplu, soluția Curții de Apel Ploiești de anulare a unei decizii a Curții Constituționale a României privind alegerile prezidențiale –, e important să reamintim că soluțiile bune de zi cu zi din justiție nu prezintă elemente spectaculoase, astfel încât să fie reflectate în spațiul public. Acestea există și reprezintă chiar regula, nu excepția, chiar dacă sunt invizibile pentru cei mai mulți români. Justiția românească are categoric un pasiv de imagine și de credibilitate, iar revolta multor magistrați față de tăierea propriilor privilegii nu va face decât să consolideze percepțiile negative asupra justiției, în ansamblu.

Sigur că trebuie comunicat mai bine ceea ce se face pentru a funcționa mai bine justiția din România, pentru ca profesioniștii din acest domeniu să își poată desfășura mai bine activitatea – o formă de respect față de munca lor și față de ei înșiși.

De aceea, la ceas de desființare a pensiilor speciale ale magistraților, reamintesc că a crescut în ultimii ani semnificativ gradul de umplere a schemei de personal. La judecătorii, personal, monitorizez situația de 4 ani și susțin necesitatea umplerii, iar apoi a completării schemei de personal, însă nu pot ignora că am văzut evoluții în acest sens.

Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian Brian, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Brian Cristian:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

„Sănătatea maramureșenilor – sănătatea românilor – nu este negociabilă!”.

România are munți de otravă întinși pe sute de hectare, care, lent, dar sigur, afectează zeci de mii de cetățeni. Mă refer la ce a rămas în urma exploatărilor miniere. Fie că este vorba de statul român, fie că este vorba de diverse companii, unele care chiar aparțin de stat, acestea au venit, au luat resursele, iar în spate au lăsat problemele comunității. Mă refer aici la sutele de iazuri de decantare sau halde de steril care conțin metale grele, substanțe toxice, precum silicea cristalină, un praf asociat direct cu cancerul pulmonar.

Am vorbit frecvent de la tribuna Parlamentului despre aceste probleme, pentru că Maramureșul, județul pe care îl reprezint, este direct în mijlocul acestora. Accidentul din 2000 de la Bozânta se află în topul dezastrelor ecologice de la nivel mondial, unde tone de steril cu cianuri au ajuns în râul Lăpuș, apoi în Someș, în Dunăre, în Marea Neagră și acest accident, care a reprezentat un mare dezastru, a creat probleme mari statului, fie că a fost vorba de despăgubiri pe care a trebuit să le plătim, fie că a fost vorba de probleme de mediu.

În prezent, iazul de la Bozânta încă reprezintă cel mai mare, cel mai întins iaz de decantare, ca suprafață, din țară, iar locuitorii din zonă sunt afectați. De fiecare dată când un vânt mai puternic bate, praf sclerozant, precum acesta pe care îl am în acest borcan

, se ridică peste comunități, iar cetățenii trebuie să îl respire. Vorbim despre municipiul Baia Mare, vorbim despre orașul Baia Sprie și multe altele din zonă.

O veste bună, în schimb, a venit săptămâna aceasta de la Ministerul Economiei și de la Ministerul Mediului, unde miniștrii USR, Diana Buzoianu și Radu Miruță, au găsit soluțiile pentru continuarea lucrărilor de ecologizare de la iazul Tăuții de Sus, lucrări începute în urmă cu câțiva ani și suspendate, iar acum acestea trebuie să continue pentru a mai stopa din pericolul pentru sănătatea românilor, pentru sănătatea maramureșenilor.

La începutul anului am dus Comisiile pentru mediu din Senat și Camera Deputaților pentru a vedea în teren problemele, pentru a veni cu soluții instituționale și mă bucur că acestea nu întârzie să apară.

Și, da, avem nevoie de rezolvări și pentru celelalte probleme. Avem nevoie de rezolvări pentru Bozânta, pentru

celelalte bombe ecologice din județ și din țară. Și sunt încrezător că aceste soluții vor veni.

Avem nevoie de fonduri, avem nevoie de intervenții și avem nevoie de asumare. Maramureșenii, dar și românii, își cer dreptul la un mediu nepoluat, cu aer respirabil, cu apă curată, își cer dreptul la sănătate și la viață!

Haideți să căutăm împreună soluții, pentru că viața tuturor cetățenilor pe care îi reprezentăm este în mâinile noastre! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 31 august am sărbătorit comoara cea mai de preț a neamului nostru: limba română. Liantul care a unit generații, ținuturi și destine, limba strămoșilor noștri, care este puntea ce leagă trecutul de viitor, temelia identității noastre naționale.

În limba română s-au scris primele cronici, în ea s-au rostit rugăciunile strămoșilor, s-au cântat doinele și s-au ridicat glasurile către libertate.

Limba română nu este doar un instrument de comunicare – este sufletul poporului român. Eminescu o numea cu dragoste „floarea sufletului etnic al românimii”, iar adevărul spus de el rămâne veșnic: „Când ea se va stinge, atunci și poporul va pieri.” Pentru că cine își pierde limba își pierde rădăcinile și se deznaționalizează. Și, din păcate, milioane de români au fost de-a lungul istoriei asimilați, pierzându-și graiul strămoșesc prin maghiarizare, rusificare, ucrainizare, sârbizare, bulgarizare sau grecizare.

Astăzi, în afara granițelor României trăiesc peste 10 milioane de români, care duc cu ei, ca pe o icoană, graiul strămoșesc. În total, peste 30 de milioane de suflete din întreaga lume vorbesc românește. Ei sunt dovada vie că limba noastră trece dincolo de granițe și devine o patrie în sine.

Totodată, să ne amintim că limba română are patru dialecte: dacoromân, aromân, megleno-român și istro-român. Dacă dialectul dacoromân este limba oficială a celor două state românești – România și Republica Moldova – și are statut de limbă oficială și în provincia autonomă Voivodina din Serbia, dialectele aromân, megleno-român și istro-român sunt astăzi în primejdie, amenințate cu dispariția. În Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord și Croația aromânii, megleno-românii și istro-românii nu au școli în limba română și nici biserici în limba maternă, deși în România minoritățile greacă, albaneză, bulgară, macedoneană și croată au reprezentanți aici, în Camera Deputaților, în Parlamentul României. Aceasta este o nedreptate pe care nu o putem trece sub tăcere.

Să ne amintim că limba română ne unește de la Tisa până dincolo de Nistru, din Bucovina până în Tesalia și din București până în diaspora de pe toate continentele. Ea este liantul care face din românii risipiți în lume o singură familie. Astăzi, oriunde bate inima unui român – la București, la Chișinău, în Bucovina, Timoc, Basarabia sau în orice colț al lumii – bate și pentru limba lui. Este datoria noastră să o păstrăm curată, să o transmitem copiilor noștri și să o apărăm de uitare și înstrăinare.

Mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România. Nu este.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, din partea Grupului parlamentar POT.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică având titlul „Educația este pilonul societății”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dragi români,

Al doilea pachet de austeritate adoptat de Guvern arată, încă o dată, cât de puțin contează educația pentru actuala conducere. Reducerea fondurilor pentru școli și universități nu este doar un eșec de management, ci un atac direct la viitorul copiilor și tinerilor României.

Cadrele didactice sunt puse într-o situație intolerabilă: salarii tăiate, plata cu ora redusă cu 50%, lipsa de materiale și resurse. Profesorii nu mai pot să-și facă meseria corespunzător și, culmea, Guvernul continuă să pretindă că austeritatea este inevitabilă. Este, de fapt, doar o alegere politică: să sacrifici educația pentru economii minore, pe hârtie.

Aceste măsuri nu doar că subminează sistemul educațional, ci trădează încrederea pe care societatea a pus-o în stat. România nu își poate permite să reducă salariile profesorilor în timp ce vorbește despre „investiții în viitor”. Dacă Guvernul își imaginează că tăind resursele va crește eficiența se înșală profund: va produce doar generații mai slab pregătite și profesori demotivați.

Facem un apel ferm: opriți acest atac asupra educației! Protejați cadrele didactice, asigurați finanțare corectă pentru școli și universități și renunțați la politica de austeritate pe spinarea copiilor și a profesorilor. România merită mai mult decât promisiuni goale și bugete tăiate – merită un sistem educațional care să pregătească cu adevărat viitorul națiunii.

Bianca-Eugenia Gavrilă, deputat, Alba, Partidul Oamenilor Tineri.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

Înțeleg că...

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit,

din partea Grupului parlamentar POT.

Așa mi-ați spus.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dragi români,

Pensii de boală pe nedrept. Așa trăiesc unii.

Alții, care sunt bolnavi cu adevărat și care chiar au nevoie de ajutor, sunt târâți și umiliți, săptămânal, prin comisii.

Cunosc cazuri reale ale unor persoane cu dizabilități și boli ireversibile care sunt chinuite lunar prin zeci de evaluări.

Da! Trebuie evaluări. Dar juste și corecte. Fără abuzuri. Pentru că cei care chiar au nevoie de ajutorul statului sunt umiliți. Iar cei care profită pe nedrept de pensii de boală sunt nederanjați.

Pentru cei în nevoie evaluările abuzive trebuie să înceteze. Nu mai putem târî prin comisii oameni invalizi sau cu boli ireversibile. Legislația trebuie schimbată. Iar instituțiile reparate.

România nu mai poate funcționa așa.

Oamenii cu dizabilități au o cruce grea de dus. Și este datoria noastră să avem grijă de ei și să îi ocrotim. Așa este creștinește. Așa este democratic. O Românie plină de empatie. O Românie plină de iubire. Iubire pentru aproapele nostru. Și o Românie corectă.

Vom veni cu o serie de modificări legislative aplicate. Asta vom face. Asta vom construi doar împreună. Doamne-ajută!

Vă mulțumesc.

Maria Cernit, deputat, Partidul Oamenilor Tineri.

## Vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat AuroraTasica Simu, din partea grupului de neafiliați.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi nu mai este declarația mea. Astăzi este declarația Alinei.

Este un mesaj pe care l-am citit azi, de dimineață, și mi-e greu să vi-l redau.

Am doar trei minute la dispoziție, așa că voi trece prin el pe scurt.

Alina are 35 de ani și doi copii. Și Alina îmi scrie în felul următor:

„Am fost diagnosticată cu cancer de colon și metastaze hepatice în 2019, la doar 29 de ani. A fost o luptă contracronometru și costisitoare.

În 2020, la nici patru luni distanță, a trebuit să intervenim, deoarece cancerul a recidivat...”.

O să trec peste o parte din detalii. Alina, te rog, iartă-mă! Dar îmi spune așa Alina: „În 2022, la nici doi ani, când mulțumeam Domnului nostru Isus Hristos că lucrurile mergeau cât de cât bine, după încă doi ani de chimioterapie, vine o altă veste cutremurătoare. Metastaze osoase. Ia-o din nou de la capăt. Chimioterapie. Alt ciclu, diferit. Radioterapie...”.

Trec din nou peste detalii.

„Nu pot face absolut nimic. Nu mă pot spăla. Nu pot mânca. Nu mă pot spăla nici măcar pe mine. Nu mă pot pieptăna. Nu mă pot îmbrăca. Nu pot ține o sticlă de apă în mână. O altă soluție ar fi amputarea mâinii de deasupra cotului, dat fiind neacceptarea acestui lucru, gândindu-mă doar la Dumnezeu și Măicuța Domnului, și uite așa și în prezent, și în ziua de astăzi tot cu cancerul și chimioterapia merg înainte. Și de atunci lupt cu sistemul și cu comisiile. 315 lei pentru un bolnav oncologic.” Alina, știu prin ce treci; și mama mea a trecut printr-o formă de cancer și îi mulțumesc lui Dumnezeu că astăzi e bine și lângă mine.

Attila de la Cluj – știe el cine e. Este un om minunat, cu handicap accentuat, care, de la momentul la care intră aceste măsuri, nu va mai beneficia de scutirea la impozitul pe clădiri. Și are 496 de lei pe lună și se gândește să devină infractor pentru a supraviețui.

Domnule Ilie Bolojan, politica voastră se referă la un singur lucru: la numere. Să eliminați, să concediați, să împovărați.

Nu faceți politică și nu faceți reforme.

## Mulțumesc.

Mai departe dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este prezent.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi este despre impactul majorării plafonului CASS pentru ambulatoriul de specialitate.

Astăzi doresc să aduc în atenția dumneavoastră un subiect care privește buna funcționare a sistemului medical: impactul majorării plafonului pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate asupra cabinetelor medicale din ambulatoriu și, implicit, asupra sănătății cetățenilor noștri.

Statisticile actuale ne arată că ambulatoriul de specialitate, alături de medicina de familie, rezolvă între 75% și 80% dintre patologiile curente, reducând presiunea asupra spitalelor și facilitând accesul rapid al pacienților la îngrijire. Tocmai de aceea, orice măsură fiscală care afectează aceste cabinete trebuie analizată cu maximă atenție, pentru a nu periclita un echilibru deja fragil.

Propunerea de majorare a plafonului CASS de la 60 la 90 de salarii minime brute, începând cu anul 2026, ridică o serie de întrebări legitime din partea profesioniștilor din domeniu. Medicii din ambulatoriu nu au libertatea de a-și

ajusta tarifele, acestea fiind stabilite deja prin contract-cadru cu CNAS. În aceste condiții, o creștere a poverii fiscale ar putea genera dificultăți financiare, cu efecte directe asupra continuității actului medical primar.

Pacientul trebuie să fie în centrul fiecărei decizii din domeniul sănătății. Orice măsură care afectează funcționarea cabinetelor medicale din ambulatoriu se răsfrânge direct asupra accesului oamenilor la servicii medicale rapide și de calitate. Dacă povara financiară asupra acestor unități crește, există riscul reducerii disponibilității consultațiilor, al extinderii timpilor de așteptare și chiar al limitării unor servicii esențiale. Consecința ar fi resimțită în primul rând de pacienți, care au nevoie de siguranța că își pot primi îngrijirea la timp și aproape de casă.

Aduc astfel în atenția dumneavoastră acest subiect fiindcă îmi doresc să subliniez importanța dialogului și a unei evaluări de impact corecte. Este necesar să existe o consultare reală cu organizațiile profesionale reprezentative. Numai astfel putem construi împreună un cadru fiscal predictibil, care să protejeze atât furnizorii de servicii medicale, cât și pacienții.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În data de 1 septembrie am început o nouă sesiune parlamentară, într-un context intern și internațional deosebit de complex. Responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai poporului, este de a răspunde acestor provocări cu maturitate, unitate și viziune pentru viitor.

Pe plan intern, România are nevoie de stabilitate politică și de coerență legislativă. Cetățenii așteaptă de la noi soluții pentru creșterea nivelului de trai, pentru protejarea locurilor de muncă, pentru modernizarea sistemului de sănătate și educație. Această sesiune trebuie să fie una a faptelor concrete: reducerea birocrației, atragerea fondurilor europene, sprijinirea mediului de afaceri și protejarea categoriilor vulnerabile.

Dar mandatul nostru nu se limitează la granițele țării. România are un rol strategic într-o regiune aflată sub presiune geopolitică majoră. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să amenințe pacea europeană. În același timp, Republica Moldova se pregătește pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie – alegeri cruciale nu doar pentru viitorul european al fraților noștri de peste Prut, ci și pentru securitatea României și stabilitatea Uniunii Europene.

De la această tribună, reafirm angajamentul ferm al Parlamentului României de a sprijini Republica Moldova pe drumul integrării europene. Vom fi alături de cetățenii moldoveni în fața presiunilor externe și a tentativelor de destabilizare. Viitorul european al Moldovei este și viitorul nostru. Această sesiune parlamentară trebuie să fie una a responsabilității și a solidarității. Avem datoria să arătăm că România este un stat european puternic, democratic și previzibil, capabil să-și protejeze cetățenii și să-și apere interesele naționale.

În fața provocărilor, răspunsul nostru trebuie să fie unitatea. În fața nesiguranței, răspunsul nostru trebuie să fie Europa. În fața extremismului și a propagandei străine, răspunsul nostru trebuie să fie democrația și statul de drept.

Începem această sesiune cu încredere, dar și cu conștiința responsabilității istorice. România are de ales între stagnare și modernizare, între diviziune și unitate, între izolare și consolidarea rolului său european. Alegerea este clară.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O nouă sesiune parlamentară – Parlamentul trebuie să fie vocea cetățenilor, nu a birurilor!”.

## Stimați colegi,

Sunt bucuros să vă revăd odată cu începerea noii sesiuni parlamentare. O sesiune care trebuie să fie despre muncă, despre responsabilitate și despre răspunsurile pe care oamenii le așteaptă de la noi. Venim cu forțe noi, cu energie și cu hotărârea de a reprezenta vocea cetățenilor în fața unui guvern care, din păcate, a pierdut legătura cu realitatea.

În ultimele luni, România a trecut prin schimbări majore. Din păcate, nu vorbim despre reforme care să aducă bunăstare, ci despre măsuri care au terorizat populația. În loc să oferiți stabilitate și încredere, ați bulversat societatea cu experimente fiscale, cu taxe și impozite crescute, cu promisiuni deșarte care s-au transformat în poveri.

Oamenii nu cer imposibilul. Ei vor predictibilitate, respect și siguranța zilei de mâine. În schimb, primesc facturi umflate, noi biruri, birocrație fără sfârșit și nicio soluție reală.

În această sesiune parlamentară vom continua să spunem răspicat adevărul: guvernarea actuală îi jefuiește pe români, îi apasă cu fiecare nouă taxă și îi condamnă la nesiguranță. Dar vom lupta, aici, în Parlament, pentru ca vocea cetățenilor să fie auzită și pentru ca fiecare abuz fiscal să fie demascat.

Românii merită o guvernare responsabilă, nu o guvernare care să le transforme viața într-un coșmar economic. De aceea, această sesiune trebuie să fie începutul unei schimbări reale.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Intimitatea cetățenilor europeni, sub asalt”.

În contextul în care cenzura devine din ce în ce mai agresivă în Europa, iar birocrații de la Bruxelles nu mai ascund ambiția de a controla spațiul digital, vreau să atrag atenția că viața privată a cetățenilor europeni este astăzi în pericol real.

Sub umbrela unor măsuri pentru protecția copiilor, Comisia Europeană a înaintat propuneri de o duritate extremă, care au puterea să afecteze intimitatea fiecăruia dintre noi. Această propunere este cunoscută sub numele de „Chat Control” – o denumire care reflectă perfect esența sa, și anume supravegherea în masă a cetățenilor europeni.

Propunerea prevede ca toate mesajele, imaginile și convorbirile digitale – inclusiv cele criptate – să fie scanate automat de către furnizorii de servicii online. Și, în acest context, viața noastră privată va fi puternic afectată.

Pozițiile statelor membre sunt grăitoare, Belgia numind deja această lege „un monstru care invadează intimitatea și nu poate fi îmblânzit”. România încă tace pe acest subiect, din păcate.

## Dragi colegi,

Trebuie să fim lucizi. Dacă o astfel de legislație ar fi implementată în România, ea ar fi rapid transformată într-un instrument politic de control, de cenzură și șantaj. Am văzut deja la ultimele alegeri cum partidele de la putere nu s-au sfiit să folosească manipularea, șantajul și presiunea mediatică pentru a influența votul. Și am văzut deja în sesiunea trecută cum în Parlamentul României au fost susținute inițiative legislative cu potențial de a afecta drepturile și libertățile românilor. Istoria noastră națională a demonstrat că cenzura începe întotdeauna „pentru binele comun”.

Astăzi vor să detecteze conținutul ilegal, dar mâine vor urmări gândirea nealiniată la curentul progresist european. Cu un astfel de mecanism legal la îndemână, supravegherea totală devine posibilă.

În calitate de aleși ai poporului, noi, parlamentarii, avem obligația de a ne opune oricărei tentative de îngrădire a libertății, a vieții private și a dreptului de a gândi liber. Altfel, vom trăda interesul celor care ne-au dat votul de încredere.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, din partea Grupului parlamentar AUR.

Mult succes tuturor!

Vă mulțumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat IoneliaFlorența Priescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este cu privire la comasarea celor două penitenciare de la Satu Mare și Baia Mare.

Astfel că, la propunerea de transformare a Penitenciarului Satu Mare în secție exterioară a Penitenciarului Baia Mare, vreau să vă spun că Penitenciarul Satu Mare este o instituție de sine stătătoare, având o structură organizatorică, logistică și operațională adaptată specificului județului Satu Mare, precum și nevoilor comunității și ale persoanelor private de libertate. În momentul de față, acesta urmează să devină o anexă a penitenciarului de la Baia Mare.

Conform extrasului de Carte funciară, Penitenciarul Satu Mare dispune de o suprafață de 44 de hectare, teren care poate fi utilizat în vederea construirii unei unități penitenciare noi, cu capacitate de cazare mare și cu respectarea suprafeței minime de cazare obligatorii pe care statul român și-a asumat-o prin semnarea memorandumurilor internaționale, ca urmare a obligării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata unor despăgubiri civile în urma încălcării anumitor drepturi.

Propunerea de a transforma Penitenciarul Satu Mare într-o secție exterioară, subordonată Penitenciarului Baia Mare, aduce în discuție o serie de implicații cu potențial negativ, astfel că performanțele sistemului penitenciar, resurselor umane, calității actului de reintegrare socială și asupra comunității locale vor fi disfuncționale. În statul de funcții al Penitenciarului Satu Mare există un număr de 46 de funcții vacante, din care un număr de 20 de funcții pot fi radiate și acordate Penitenciarului Baia Mare, suplimentând astfel statul de organizare a acestei unități penitenciare.

Penitenciarul Satu Mare deservește județele Satu Mare, Sălaj și Bihor și în ceea ce privește custodia persoanelor private de libertate cu domiciliul în aceste județe.

La nivelul unității s-au depus eforturi constante și susținute în vederea consolidării unei echipe manageriale stabile și eficiente, pe toate liniile de muncă, astfel că aceasta are următoarele funcții de conducere:

- director adjunct reintegrare socială;

## Și eu vă mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România. Lipsește.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

## Dragi români,

## Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Robin Hood de România, varianta secondhand!”.

Pachetul fiscal 2 nu este o reformă. Este un spectacol grotesc de improvizație fiscală. O piesă prost regizată, în care cetățeanul român joacă, fără voia lui, rolul de figurant plătitor – cu taxe crescute, nervi întinși și farfuria tot mai goală.

Ne aflăm, din nou, în fața unei colecții de măsuri scrise pe genunchi. Nu viziune, nu plan, doar un Guvern care, în loc să administreze criza, o transformă într-o armă îndreptată împotriva poporului.

Cei care muncesc cinstit, care țin această țară pe umeri, sunt din nou loviți. Nimic despre combaterea evaziunii, despre marile averi ilicite, despre pensiile speciale sau primele și indemnizațiile nesimțite ale clientelei de partid. Nimic despre reforma administrației locale, cea mai mare plagă bugetară a României, prin care se scurg, într-un ritm amețitor, banii publici. În schimb, TVA și impozite crescute, tăieri bugetare cu fentă, plafonări șmecherite, imposibil de aplicat. Singurele măsuri de creștere vizează doar sărăcia românilor. Fără explicații, fără transparență.

Guvernul Bolojan, acest fake Robin Hood de România, ne cere, din nou, să strângem cureaua.

În alte țări cu deficit bugetar guvernele își explică măsurile, își respectă cetățenii.

La noi? Doar ignoranță totală față de nevoile noastre. Nimic altceva! Doar decret punitiv. Un haos fiscal guvernat de dispreț cinic față de români.

Ce ne oferă această guvernare? O Românie cu pâinea mai scumpă, cu laptele mai diluat, cu ouăle doar în campaniile electorale. Asta e viziunea? Asta e „salvarea” pe care ne-o propuneți? Ei bine, nu mai acceptăm.

POT vine cu alternative reale și urgente:

- zero TVA pentru produsele de bază românești;

- stop la creșterea aberantă a impozitelor pe proprietate –

- nu suntem chiriași la noi acasă;

- stop dezmățului din administrația publică centrală și

- locală, unde banii noștri sunt batjocoriți efectiv.

România are nevoie de viziune, responsabilitate și respect pentru cetățeni. Iar dacă Guvernul acesta nu are niciuna, atunci să-și recunoască incompetența și să ne lase! Noi suntem gata să reconstruim, cu curaj, cu oameni noi și competenți, cu soluții.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, de la neafiliați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației politice: „Record la asumări, zero la soluții.”

## Stimați colegi,

În doar două luni, Guvernul a forțat Parlamentul să accepte șapte pachete de legi prin asumarea răspunderii, adoptate fără consultare publică, fără dezbatere parlamentară, fără transparență. Nu este vorba despre eficiență, ci despre o guvernare grăbită, incoerentă și autoritară, care pare să impună măsuri pe care nici ea nu le înțelege pe deplin. În doar două luni, România a fost transformată într-un laborator de experimente politice.

Pensiile de serviciu au fost „reformate” doar de formă. În sănătate, în loc de spitale moderne și acces real la tratament, românii primesc tăieri, restricții și promisiuni deșarte. Întreprinderile publice sunt ambalate în concepte de „guvernanță corporativă”, dar în spate se pregătesc noi numiri politice și acapararea resurselor de stat. Autoritățile administrative autonome, care ar trebui să fie independente și stabile, sunt aduse tot mai mult sub influența directă a Guvernului. Resursele publice sunt eficientizate prin taxe mai multe și austeritate, în timp ce dezvoltarea reală este lăsată deoparte.

În doar două luni, Guvernul a transmis un singur mesaj: de instabilitate, nesiguranță și lipsă de viziune. Aceste măsuri, luate în pripă, nu aduc dezvoltare, nu oferă sprijin real economiei și nu susțin cetățeanul onest. Din contră, împing firmele corecte spre faliment și tot mai mulți români spre munca la negru.

În loc să sprijine micii producători, să le ofere predictibilitate, Guvernul îi sufocă prin taxe, birocrație și instabilitate. Rămân în picioare doar afacerile conectate politic și marile interese.

Românii nu cer miracole. Așteaptă lucruri firești, siguranța zilei de mâine, o pensie plătită la timp, un medicament găsit la farmacie, o școală decentă pentru copiii lor. Asta înseamnă respect față de cetățean. Asta înseamnă guvernare.

Constituția obligă statul să garanteze aceste drepturi fundamentale. Dar actualul Guvern refuză construcția unor politici durabile pentru români.

Partidul Republican din România nu poate accepta această direcție. Credem într-o țară în care deciziile se iau cu oamenii, nu peste capul lor. Într-o țară unde reformele sunt autentice, cu rezultate reale, nu texte grăbite, adoptate din disperare sau presiune.

## Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat PetruBogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Nu este prezent.

Domnul deputat Daniel Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Românilor li se măresc taxele și impozitele pentru Republica Moldova și Ucraina”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dragi români,

România nu are conducători, este abandonată astăzi. Avem un Guvern slab, cu miniștri șantajabili, și un președinte absent, care mai mult stă în Republica Moldova decât în țară.

Ce caută Nicușor Dan la Chișinău? Îi returnează Maiei Sandu serviciile din campania electorală și se implică în alegerile din Republica Moldova, la fel ca statul moldovean, care s-a implicat în campania electorală a lui Nicușor Dan, în România.

În timp ce România este prăbușită economic, președintele se plimbă pe la festivaluri, alături de Maia Sandu. Țara arde, iar Nicușor Dan cântă și dansează dincolo de Prut.

Românii nu l-au ales ca să-și facă vacanțele acolo, ci ca să apere interesul național al românilor.

Iar realitatea este și mai scandaloasă. România a trimis deja 22 de pachete de ajutor militar Ucrainei – am aflat din presa străină – și urmează al 23-lea pachet. Ajutor militar – asta înseamnă gratis. În timp ce alte state europene și chiar și Statele Unite ale Americii vând armament Ucrainei, noi le dăm de pomană.

Cât ne costă pe noi, românii, aceste gesturi de slugărnicie? Știm doar de sistemul Patriot, pe care l-am donat și care ne-a costat un miliard de dolari. De ce nu există transparență și nici solidaritate? Este ca și cum ai lua pâinea din mâna copiilor tăi și ai pune-o pe masa străinilor.

Și să nu uităm: Republica Moldova cumpără energie din România la 0,4 bani/kWh, în timp ce românii plătesc de trei ori mai mult. Asta este dreptate, corectitudine? Asta înseamnă guvernare responsabilă? Pe români îi omoară cu taxe și impozite, taie din toate domeniile, dar dau la nesfârșit pentru cele două state vecine: unul artificial, condus de oligarhi și de rețeaua Soros, iar altul care nu ne-a fost niciodată prieten și persecută comunitățile românești de acolo.

Domnule președinte Nicușor Dan,

Domnilor și doamnelor ministru de la USR, PSD, PNL și UDMR,

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Mulțumesc.

În continuare, aș vrea să întreb dacă dintre cei apelați a venit cineva, între timp, să-și susțină declarația oral.

Dacă sunt colegi?

Dacă nu, voi da citire listei deputaților care au depus declarații în scris:

Ștefan Țintă, Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Petre Pușcașu, Dorel Vulpoiu, Ramona Lovin, Andrei-Cosmin Gușă, Cristina-Emanuela Dascălu, Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Adrian Mocanu, Cristian Buican, Marcel Vela.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy.

Și, din partea neafiliaților, Rodica Plopeanu. Acestea fiind spuse, stimați colegi, domnilor și doamnelor deputați, declar închisă prima parte a ședinței Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

Mulțumesc, domnule deputat Goidescu.

Punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 52/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt observații sau comentarii de ordin general.

Nu sunt.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 145.

Reamintesc, ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților de astăzi, miercuri, 3 septembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 2-6 septembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 30 iunie 2025 – 3 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Votul final, prezență fizică și online, este programat la ora 11:30.

La încheiere, au loc ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor.

Stimate colege și stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Colegul nostru, domnul deputat Goidescu, de la Partidul SOS România, dorește să facă un anunț pe procedură.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În completarea la ceea ce am anunțat ieri, referitor la conducerea Grupului parlamentar SOS România, adăugăm faptul că vicelider va fi și domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Adoptat.

La preambul?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Adoptat.

La articolul unic, observații?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 133/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul inițiatorul, din partea Guvernului. Domnule secretar de stat, mulțumesc.

## **Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu** _**–** secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de convenție cuprinde măsuri de completare a preambulului la convenție, a modului de stabilire a profiturilor sediilor permanente și durata după care un șantier de construcții devine sediu permanent și la testul scopului principal privind măsuri de evitare a plății impozitelor.

De asemenea, sunt incluse prevederi privind modul de impozitare a dividendelor, a dobânzilor și a redevențelor.

Prin convenție, se reglementează și impozitarea veniturilor sub formă de salarii și pensii, a veniturilor obținute de membrii Consiliului de administrație, de salariați aflați în funcții publice, de studenți și practicanți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din câștiguri de capital. Totodată, convenția reglementează aspecte referitoare la metode de eliminare a dublei impuneri, nediscriminare, procedura amiabilă, schimbul de informații, asistență în colectarea impozitelor, intrarea în vigoare a convenției și încetarea valabilității Convenției din 1975.

Mulțumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și va conduce, în același timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum și la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre cele două state. Convenția va constitui baza cooperării între autoritățile competente în domeniul fiscal, în vederea eliminării dublei impozitări, a realizării schimbului de informații și a asistenței în colectarea impozitelor, precum și a combaterii practicilor fiscale neloiale în relația dintre cele două state.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt solicitări.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024; PL-x 134/2025; caracter ordinar.

Același inițiator, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, dar țin locul colegului de la Finanțe.

Prin convenție sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state, cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe, salarii și pensii, a capitalului, a veniturilor obținute de studenți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Totodată convenția reglementează și aspecte referitoare la schimbul de informații, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și încetarea valabilității convenției.

Guvernul susține forma prezentată.

## Mulțumesc mult.

Prezentarea raportului, comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției dintre România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024.

Noua convenție va completa cadrul juridic bilateral actual și va conduce, în același timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum și la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre cele două state. Totodată, convenția va constitui baza cooperării între autoritățile competente în domeniul fiscal, în vederea eliminării dublei impozitări, a realizării schimbului de informații și a asistenței în colectarea impozitelor, precum și a combaterii practicilor fiscale neloiale în relațiile dintre cele două state.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, pentru dezbateri generale, dorește să intervină cineva? Nu.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final,

conform art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaților. Mulțumesc.

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaționale rutiere de persoane și mărfuri, semnat la București la 16 noiembrie 1994; PL-x 122/2025.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaționale rutiere de persoane și mărfuri, semnat la București la 16 noiembrie 1994.

Scopul principal al modificărilor este liberalizarea transportului bilateral și de tranzit între cele două state, precum și înspre/dinspre terțe state, ceea ce înseamnă că transportul se va derula fără obținerea autorizațiilor de transport.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru transporturi și infrastructură. Domnule președinte.

## Mulțumesc.

Bună dimineața!

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaționale rutiere de persoane și mărfuri, semnat la București la 16 noiembrie 1994, trimis Comisiei pentru transporturi și infrastructură pentru dezbatere și examinare pe fond, cu adresa PL-x 122/6 mai 2025

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaționale rutiere de persoane și mărfuri, semnat la București la 16 noiembrie 1994.

Proiectul vizează, în principal, liberalizarea transportului bilateral și de tranzit între cele două state, precum și înspre/dinspre terțe state, astfel încât transportul să se deruleze fără obținerea autorizațiilor de transport.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma inițiatorului.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să participe la dezbaterile generale?

Nu.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 95/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Doamna deputat Vedinaș Verginia. Vă rog.

- Nu vă văd aici pe lista de inițiatori. Doriți la dezbateri?

-

Îmi cer scuze! M-am uitat, din greșeală, la senatori. Da, vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Domnilor colegi,

M-aș bucura să acordați puțină atenție la cele ce vă voi spune în continuare, pentru că ele vizează demersurile pe care noi, gândirea noastră... – și am fost singurul partid politic care a făcut acest lucru –, prin care am încercat să venim în sprijinul, să corectăm, să dăm niște soluții situației care a fost creată în perioada octombrie-mai, pot să spun, 2024-2025, cu privire la ceea ce s-a întâmplat în România în materia alegerilor.

Am putut constata cum Curtea Constituțională, prin decizii, a eliminat din cursa electorală persoane fără limită, fără să se știe când, deci, practic, le-a suprimat un drept fundamental. Am putut constata cum Curtea Constituțională pronunță hotărâri care nu sunt supuse niciunei căi de atac, din nou înlăturând și infirmând, mutilând acest drept fundamental care este dreptul de a alege și de a fi ales.

Propunerea noastră pornește de la prevederile constituționale, dar interpretate într-o profunzime, nu în mod superficial.

Și am avut în vedere faptul că această autoritate exercită două categorii de atribuții: atribuții de natură jurisdicțională, care se concretizează prin decizii – și nu ne băgăm asupra lor –, deciziile sunt general obligatorii, că așa spune art. 147; și atribuții, domnilor colegi, de natură administrativă, cum ar fi cele care privesc referendumul și alegerea președintelui. Acestea se concretizează prin hotărâri care nu sunt definitive, că nu spune Constituția.

Și un ultim aspect, pentru că...

Mulțumesc foarte mult, distinsă doamnă deputat. Timpul a expirat.

Mulțumesc.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul Comisiei juridice, cu precizările următoare. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a fost sesizată procedural și legal, cu îndeplinirea tuturor condițiilor.

Suntem prima Cameră sesizată.

Și menționăm că au fost date avize negative de către Consiliul Economic și Social, de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă a avizat negativ propunerea legislativă.

Luând în considerare toate aceste avize și motivarea lor, precum și pe baza dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare.

Precizăm că, în raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. În continuare, din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

## Dragi colegi,

Eu mă așteptam, măcar la începutul acestei sesiuni, cei care au învățat, cât de cât, în sesiunea anterioară, Constituția să-și retragă acele proiecte care batjocoresc Constituția.

Acum eu înțeleg că cei de la SOS batjocoresc bunul-simț, batjocoresc principii, batjocoresc și Codul penal, dacă e să ne uităm la doamna Șoșoacă, dar Constituția, totuși, nu trebuie batjocorită. Iar dumneavoastră, prin acest proiect..., eu înțeleg sensul și pot să fiu de acord cu anumite încercări de a modifica, dar trebuie modificată Constituția. Iar, dacă dumneavoastră continuați, insistați și persistați în a batjocori Constituția, nu aveți cum să fiți oameni credibili. Și v-am spus asta inclusiv în cadrul Comisiei juridice. Proiectul acesta încalcă Constituția, pentru că dumneavoastră doriți să modificați procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională, care, da, este politică, din păcate, dar nu puteți s-o faceți decât dacă modificați Constituția. Dumneavoastră încercați să subjugați – ceea ce n-ar fi neapărat un lucru rău – Curtea Constituțională, de Înalta Curte, și să spuneți că hotărârile Curții Constituționale pot fi atacate la Înalta Curte, dar lucrul acesta nu este permis de Constituție.

Și atunci, prin urmare, dacă vreți să vi se dezlipească această etichetă de „extremiști” încercați să nu mai batjocoriți Constituția, încercați s-o respectați, încercați să propuneți acele proiecte de lege care au suport în Constituție, că nu degeaba v-am spus toți, inclusiv Consiliul Legislativ, inclusiv celelalte comisii, că nu este un proiect care respectă Constituția.

Și acum, în încheiere, vedeți că în viitor Constituția va trebui să fie respectată, iar dumneavoastră, doamnă

profesor...

, mă așteptam de la dumneavoastră, care sunteți o apărătoare a Constituției, să ne explicați cum de reușiți să propuneți o încălcare a Constituției.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea SOS, dau cuvântul doamnei deputat Vedinaș Verginia.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

În primul rând, noi nu batjocorim Constituția.

În al doilea rând, că dacă și prin _reductio ad absurdum... (Aplauze.)_

În al doilea rând, dacă și prin _reductio ad absurdum_ s-ar întâmpla acest lucru, într-o interpretare superficială și neștiințifică, cred că este mai puțin grav decât să batjocorești poporul român, cum se întâmplă de 35 de ani.

În al treilea rând, nicăieri, în Constituție, nu scrie că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive, scrie numai că deciziile Curții Constituționale sunt definitive.

Nicăieri, în Constituție, nu interzice implicarea unei alte autorități care să creeze cadrul constituțional pentru ca în Curtea Constituțională să nu mai trimitem jandarmi, să nu mai trimitem oameni care n-au experiența și practica juridică, cum spune Constituția, care și-au făcut practică juridică făcând nu știu ce înregistrări pe la Cartea funciară sau prin alte locuri.

Nicăieri, în Constituție, nu se interzice decât să punem..., de o manieră implicită, să punem incompetenți în Curtea Constituțională

, oameni care... oameni care n-au legitimitatea morală și profesională să ocupe acel loc.

Și închei prin ce a spus, amintind șuvoiul, amalgamul extraordinar de coerent al argumentelor Comisiei de la Veneția, care, în esență, a spus că această autoritate publică, numită Curtea Constituțională, și-a depășit atribuțiile.

Și aș încheia cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care recunoaște tuturor dreptul la un proces echitabil, într-un termen rezonabil.

Mulțumesc.

Ce drept au cei cărora li s-a suprimat dreptul de a fi ales?

Vă mulțumesc.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Unde se adresează, la...?

În continuare, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Vă rog.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

În 2024 și 2025 Curtea Constituțională a interzis mai multor persoane să candideze la funcția de Președinte al României, fără a exista, în acest sens, hotărâri definitive ale instanțelor de judecată. Pentru fiecare român, de departe, este absolut clar că a fost un abuz în acest sens, iar această lege vine cumva să rezolve această problemă, această dilemă sau trilemă constituțională.

În același sens, AUR a depus ieri, în Parlament, un proiect pentru organizarea unei comisii de anchetă pentru investigarea modului în care au fost anulate alegerile din decembrie 2024, un exercițiu absolut necesar, în situația în care vedem că nu există răspunsuri de la nicio instituție pe acest subiect, dar românii au foarte multe întrebări.

Cu siguranță, în cadrul acelei comisii de anchetă vom putea să rezolvăm și această problemă, pentru care vedem că nu există disponibilitate, din partea majorității parlamentare, de a fi rezolvată pe cale parlamentară.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Nemaifiind solicitări pentru luări de cuvânt, reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de lege privind instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”; PL-x 91/2025.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul deputat Cozma Adrian-Felician, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

George Enescu rămâne una dintre cele mai importante personalități ale culturii române și europene – un compozitor de geniu, un dirijor de excepție și un interpret fără egal, cu o recunoaștere internațională incontestabilă.

Mulțumesc tuturor colegilor care au fost de acord ca această lege, inițiată de mine, prin care instituim anul 2025 ca „Anul cultural George Enescu” să fie adoptată cu celeritate, în această ședință.

Chiar dacă legea a fost depusă de mine în Parlament încă de anul trecut, iar aceasta a fost clasată la finalul legislaturii trecute, am redepus-o la începutul acestui an, cu speranța că va fi adoptată rapid.

Chiar dacă a trecut ceva timp, mă bucur că am ajuns în această etapă finală de adoptare, într-o perioadă în care la București se desfășoară Festivalul Internațional „George Enescu”.

Aș fi onorat dacă aici, cu acest prilej, i-am putea aplauda pe cei peste 4.000 de artiști, din 28 de state din întreaga lume, care sunt prezenți în România, la Festivalul Internațional „George Enescu”, și care timp de aproape o lună pun România pe harta mondială a relevanței culturale.

Aplauze, vă rog!

Mi-aș dori din toată inima ca în timpul rămas până la finalul acestui an toate instituțiile de învățământ, autorități și instituții publice să marcheze așa cum se cuvine personalitatea lui George Enescu.

Mi-aș dori ca George Enescu să fie mai prezent în școală, acolo unde se formează dragostea pentru frumos și pentru cultură.

Pentru mine, personal, nu există o vibrație mai intensă decât cea pe care o produce „Rapsodia română” în sufletul fiecărui român și nu cred că a reușit cineva mai bine decât George Enescu să ne pună pe note muzicale identitatea noastră românească.

Închei, stimați colegi, mulțumindu-vă încă o dată pentru susținerea și votarea acestei legi.

Doamne-ajută!

Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, domnule președinte Roman, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit de colegul antevorbitor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările ulterioare, suntem Camera decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pentru dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei.

8. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 164/2025; caracter organic; avem și două amendamente admise.

Din partea inițiatorilor dacă dorește?

Da, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, de la USR, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Dragi colegi,

Cred că este timpul să luăm banii de la cămătari.

Cred că este timpul ca cei care încalcă legea să sufere rigorile legii, rigorile statului, iar cei care sunt de bun-simț, cei care respectă regulile să nu fie afectați.

Este timpul să descurajăm practica cămătărească.

Și spun acest lucru pentru că prin acest proiect încerc – și vom reuși, din fericire, sper, cu votul dumneavoastră – să îndreptăm o mare greșeală săvârșită de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Printr-un recurs în interesul legii, de fapt, printr-o decizie de interpretare, Înalta Curte a stabilit că nu este confiscată suma care este dată cu titlu de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune, ceea ce este ridicol, pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă și ar fi trebuit fără absolut nicio problemă interpretarea să fie foarte clară, în sensul că se confiscă inclusiv această sumă. Ei bine, nu, Înalta Curte a stabilit că nu este confiscată. Atunci, am venit cu acest proiect de lege, care a trecut și a primit avizele necesare de la toate comisiile și vă mulțumesc pentru asta.

Vă rog frumos să îl votați, pentru că în felul ăsta vom descuraja această practică, care, mare atenție, generează trafic de persoane, generează sărăcie lucie și generează alte infracțiuni.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestui Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Așa cum era și firesc, am fost sesizați conform regulamentului.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, analizând propunerea, argumentele pe care le-am ascultat și acum din partea inițiatorului, precum și avizele și motivarea acestor avize, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Obiectul și conținutul reglementării califică acest proiect de lege ca făcând parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Așa cum spunea inițiatorul, pe care îl felicit, astăzi reparăm o greșeală făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție în ianuarie anul acesta. E vorba despre camătă.

Și o să vă spun și eu, cu subiect și predicat, faptul că Înalta Curte a stabilit că această confiscare specială operează doar asupra dobânzii obținute, inclusiv atunci când aceasta este integrată în sumele ulterior împrumutate.

Cu alte cuvinte, ca să fim mai pe înțelesul celor care ne urmăresc, suma de bani care este acordată cu titlu de principal, chiar dacă a fost folosită într-o activitate infracțională de camătă, nu poate fi confiscată.

Ei bine, această situație a generat și va genera, dacă nu o corectăm astăzi, un dezechilibru major.

În primul rând, gândiți-vă că infractorul își reduce pierderile la minimum, adică plătește doar dobânda.

În al doilea rând, lipsește efectul descurajator, iar activitățile de camătă rămân atractive.

Victimele rămân expuse unor practici deosebit de nocive, care perpetuează sărăcia și dependența financiară.

De ce spun asta? Pentru că infracțiunea de camătă este, prin definiție, una de obicei, necesitând săvârșirea repetată de acte ilicite.

Ca atare, însăși suma împrumutată, principalul, reprezintă un produs al activității infracționale, nu doar dobânda.

Asta reglementează acum inițiativa legislativă.

Și m-aș bucura foarte tare ca prin adoptarea acestei legi să putem să protejăm victimele față de rețelele de camătă, să consolidăm încrederea în actul de justiție și să eliminăm aceste breșe legislative care permit infractorilor să-și păstreze capitalul ilicit.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru această inițiativă.

Și vă mulțumesc.

Mulțumesc, distinsă doamnă deputat.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege, cu cele două amendamente.

Dacă sunt obiecții, comentarii la primul, la titlu? Nu.

Mulțumesc.

Dacă la al doilea punct sunt obiecții, comentarii? Nu.

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Următorul punct.

9. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2025 ca „Anul

cultural Mihai Eminescu”; PL-x 81/2025.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu sunt. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, domnule președinte Roman, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, cele două comisii, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege nr. 81/2025, având ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu”.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu”, în forma adoptată de Senat.

Suntem Camera decizională.

Și proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

## Vă mulțumesc.

## Doamnă președintă,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Mihai Eminescu nu este doar un exponent al romantismului, în aceeași linie cu Schopenhauer, Goethe ori Schiller. Nu este doar cel mai înalt produs, să spunem așa, al junimismului și al acestui ferment al culturii și civilizației românești care s-a centrat în jurul Iașiului și al mișcării create acolo de Petre Carp, de Titu Maiorescu, de Theodor Rosetti, care, înainte de a fi oameni politici conservatori, erau oameni de cultură și prin asta au rămas în istoria noastră. Mihai Eminescu este, vorba lui Constantin Noica, în fond, dincolo de orice explicații. Genialitatea lui Mihai Eminescu transcende dincolo de epoci istorice, dincolo de curente literare, curente culturale, ideologii politice, moduri de a înțelege lumea. Mihai Eminescu nu aparține particularului. Mihai Eminescu este un exponent al universalității coborâte în elementul particular, individual.

Iar acest element particular, individual, pe care îl vedem la Mihai Eminescu, atât din perspectiva creației sale literare, cât și din ceea ce reprezintă el însuși pentru identitatea națională românească, pentru cultura universală, este ceea ce îl urcă în rândul universalității plenare, alături de marii creatori ai umanității.

Atunci când vorbim de Mihai Eminescu ar trebui să ne detașăm de patimi politice. Ar trebui să ne detașăm de tot felul de cuvinte care i se atașează într-un mod eronat. Mihai Eminescu ne-a dăruit limba română, iar limba română, așa cum o avem astăzi, vie, caldă, senină, profundă, limpede, puternică și cu un miez autentic în sine însăși, este moștenirea lui Mihai Eminescu.

Să-l cinstim cum se cuvine pe Mihai Eminescu și să ne bucurăm de moștenirea pe care a lăsat-o Mihai Eminescu. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, vă rog.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Da, foarte frumos că anul 2025 va fi „Anul Eminescu”. Păcat că ne-au mai rămas doar câteva luni din an în care să îl sărbătorim cu adevărat, pentru că, iată, noi nu avem o procedură de superurgență, dacă îmi permiteți să o numesc așa, prin care astfel de proiecte într-adevăr să fie împinse repede spre votul nostru, în așa fel încât ulterior să și putem să organizăm acțiuni, să avem o strategie clară de abordare a acestei teme, care ține de sufletul românesc, de esența și de fibra românească.

Pe lângă acest lucru, nu vedem o strategie, de la nivelul Ministerului Culturii, de exemplu, care să spună: în toată țara se întâmplă evenimente menite a sublinia importanța și contribuția lui Mihai Eminescu la tot ceea ce înseamnă în România literatură, cultură etc.

Dar, dincolo de acestea, haideți să ne întoarcem în prezent! Ce facem noi în acest moment pentru a identifica noi talente? Pentru că, da, la momentul acela bunul Dumnezeu, și îi mulțumim, ne-a binecuvântat cu nume mari care ne-au dus numele României, numele nostru, al românilor, peste hotare și care au rămas, iată, în memoria internațională și universală.

Dar acum mai facem ceva ca să încurajăm talentele în România? Dimpotrivă. Ce ați făcut, colegi din coaliție? Ați luat bursele olimpicilor. Cum mai încurajați excelența? Cum încurajați identificarea acestor talente? Înghesuiți copiii în clase, restructurați școli și înnebuniți pe toată lumea, și pe părinți, și pe copii.

În momentul de față, ce mai știm noi că se face cu adevărat pentru a-i lua pe cei buni și pentru a-i susține și pentru a-i împinge cu adevărat către performanță și pentru a le da încredere că sunt susținuți de un stat care își dorește meritocrație, performanță și excelență? Absolut nimic. Haos. Mulțumesc.

Mulțumesc, distinsă doamnă deputat.

În continuare, colega noastră, doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar SOS.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Argumentele pe care le-a rostit colegul de dinaintea doamnei Bruynseels sunt de fapt argumente care ne determină să nu votăm această lege.

Cred că Eminescu... – mă alătur argumentației formulate de colega de dinaintea mea, spunând sau crezând că Eminescu se răscolește în mormânt când constată că vrea să-l înghesuim, ca nume, ca măreție, ca semnificație, ca astralitate, în 4 luni care au mai rămas din anul acesta, 2025, an în care i-am înghesuit și pe Eminescu, și pe Iulia Hâșdău și pe... – pentru că Hâșdău se spune corect, nu Hașdău – și mulți alții, Patriarhia Română și așa mai departe.

Atunci când suntem săraci în a produce măsuri, soluții de care are nevoie poporul ăsta, o trecem pe festivism și ne aducem aminte că au fost niște monștri sacri care au luminat istoria acestui popor și cărora în realitate le batjocorim valorile.

Așa cum a spus și doamna Bruynseels, câte din valorile lui Eminescu, câte din mesajele pe care ni le-a transmis pentru și peste generații le respectați, dragi colegi aflați la guvernare? Vă mai pasă de soarta acestui popor?

Sărbătoriți-l în...

Dacă da și de Eminescu, și-l respectați, și-l cinstiți, sărbătoriți-l în fiecare zi, prin politica dumneavoastră, prin respectul pe care îl arătați față de valorile pe care le-a promovat și prin respectul față de poporul român.

Ziua lui Eminescu este în fiecare zi.

Pentru aceasta, considerând că este nedemn pentru numele lui, personal, mă voi abține la votarea acestei legi. Vă mulțumesc.

– a susținut păstrarea structurii actuale a politicii agricole comune, cu un buget distinct, structurat pe doi piloni, soluții echitabile referitoare la distribuirea plăților directe între statele membre și separarea și complementaritatea între această politică și politica de coeziune;

– a remarcat faptul că fermierii, în special cei mici, se pot confrunta cu costuri disproporționate pentru asigurarea respectării normelor, în particular, în contextul cerințelor sociale și de mediu;

– a recomandat măsuri de păstrare a veniturilor fermierilor, de consolidare a poziției lor în lanțurile valorice și de gestionare a creșterii prețului energiei și al îngrășămintelor;

– și a subliniat rolul important al cercetării și inovării pentru sectorul agroalimentar european, precum și al utilizării biotehnologiilor în agricultură.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 11 iunie 2025 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Avem o solicitare din online, colegul nostru, domnul deputat Pirtea Marilen-Gabriel, din partea PNL, vă rog.

Da, probabil s-a răzgândit.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final, conform art. 107 din Regulamentul Camerei.

11. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare – COM(2025) 75; PHCD 40/2025.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reamintesc că acest proiect de hotărâre a fost distribuit. Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua!

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar. Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– Comisia și-a exprimat sprijinul pentru o politică agricolă comună mai flexibilă și mai adaptată nevoilor și circumstanțelor din statele membre și provocărilor externe;

## Mulțumesc.

Dacă sunt obiecții, comentarii de caracter general? Avem solicitări din partea domnului deputat Matieș CălinGheorghe, de la partidul AUR.

Vă rog.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

## Mulțumesc mult.

Vorbim de o viziune în agricultură, vorbim de o viziune în sectorul agroalimentar. Dar ce să vezi? Că aceste lucruri, noi, ca asociații de producători, le discutăm cu miniștrii, de-a lungul timpului. Și ce-am avut? Zero.

Și haideți să luăm un pic pe puncte, că am auzit mai înainte că ce frumos ar fi și ce bine ar fi!

Da, ar fi foarte bine dacă am adopta această viziune. Doar că punctul 4 remarcă că fermierii, în special cei mici, se pot confrunta cu costuri disproporționate.

Păi, dragilor, avem 1.300.000 de ferme de familie, cele care ne asigură securitatea alimentară. Știați că în fiecare zi, din cauza măsurilor Guvernului și a dezinteresului Ministerului Agriculturii, dispar 134 de ferme de familie? 134.

Mergem mai departe, la punctul 10, tot o viziune – se recomandă promovarea cu prioritate a lanțurilor de aprovizionare scurte.

Există o lege a lanțului de aprovizionare, prin care instituțiile statului trebuie să cumpere de la producătorul local, pusă de foarte mulți colegi, și a trecut de Senat fără nicio problemă, doar că în momentul de față, în Comisia pentru agricultură și cu aportul PSD-ului, nu mai trece acea lege, chiar dacă este prinsă într-o viziune europeană; nu-i bună pentru cei de la PSD.

Mergem mai departe, punctul 12 – recomandă adaptarea permanentă a schemelor de sprijin.

Am strigat în gura mare în primăvară, când producătorii de fructe au trecut prin două înghețuri – două, producție zero –, să existe o schemă de sprijin; n-au primit nimic. Și am văzut acum că cele mai mari scumpiri, 40%, au fost la fructe.

## Mulțumesc foarte mult.

În continuare, rog să ia cuvântul colegul nostru, domnul deputat Țiplea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

## Stimați colegi,

România are un potențial agricol uriaș, dar și provocări majore. Avem nevoie de politici europene care să nu impună o abordare unică, ci să permită flexibilitate și adaptare la realitățile naționale și regionale.

Salutăm recunoașterea sectorului agroalimentar ca fiind unul strategic pentru Uniunea Europeană și susținem nevoia de flexibilitate, simplificare și adaptare la realitatea din fiecare stat membru.

Politica agricolă comună trebuie să rămână bine finanțată, structurată pe cei doi piloni tradiționali și să asigure o distribuție echitabilă a fondurilor între statele membre.

Apreciem accentul pus pe tineri și pe reînnoirea generațiilor în agricultură, pentru că este crucială asigurarea unui trai decent pentru fermieri și crearea unor condiții atractive pentru tinerii care aleg să lucreze în acest sector.

Fără o nouă generație de agricultori, sustenabilitatea pe termen lung devine imposibilă. Politicile de mediu trebuie să fie corelate și adaptate și să beneficieze de un sprijin financiar adecvat, cu accentul pe inovare, digitalizare și biotehnologii moderne.

Susținem reducerea dependenței de importuri și promovarea produselor agroalimentare locale.

România poate fi un pilon de stabilitate alimentară în Uniunea Europeană dacă are parte de condiții corecte, investiții strategice și politici adaptate.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian, vă rog.

acel proiect de buget va vedea că politica de coeziune și politica agricolă sunt crunt lovite de noile viziuni.

Drept care aș îndemna la o reflecție dacă nu este necesar ca Parlamentul României să aibă o comisie care să se ocupe de analiza asupra proiectului de buget și a proiectelor de politici publice pe agricultură și coeziune pentru 2028-2034, care să fie în strânsă colaborare cu europarlamentarii români, pentru că suntem în 2025 și vă asigur că de anul viitor lucrurile vor fi mult mai dure în ceea ce privește dezbaterea pe noua politică agricolă comună.

Avem mult de protejat și am suferit foarte mult în acești ani în care din bugetul de stat, pentru că sumele au fost insuficiente, a trebuit să sprijinim fermierii români. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:**

Doar o replică colegilor de la AUR, care își doresc să hrănească fermierii cu lozinci, nu cu subvenții. Politica agricolă comună înseamnă 15 miliarde de euro pentru România, bani care intră în buzunarele fermierilor.

Voi preferați ca fermierii să fie cu buzunarele pline de patriotism și cu hambarele goale.

Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea agriculturii în România.

De aceea, cred că această poziție a României, care sprijină o politică agricolă comună separată în viitorul buget al Uniunii Europene, trebuie susținută și votată.

Așa că lăsați lozincile și haideți să fim pragmatici pentru români!

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru luări de cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat.

## Mulțumesc mult, doamnă președintă.

Și evident că și Grupul PSD va susține proiectul de hotărâre, dar cred că toți suntem de acord că finanțarea sau obiectivele din Cadrul financiar 2021-2027 au fost insuficiente pentru provocările cu care s-au confruntat fermierii români, și nu numai, mai ales europeni, având în vedere și schimbările de geopolitică și mai ales partea de conflict pe care încă o avem la granițele Europei.

Am văzut proiectul de buget prezentat de președinta Comisiei Europene și, pentru cei care nu știu, deși sună frumos, în viitor se prevede ca jumătate din buget să fie la dispoziția Comisiei Europene și jumătate la dispoziția statelor membre.

Fiind de acord cu toate dezideratele și cu faptul că noi trebuie să sprijinim fermierii români și să avem grijă și de partea de investiții pe partea de coeziune, cine analizează

La preambul?

Nu.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Am avut o solicitare din partea domnului deputat Munteanu Valeriu, pe procedură. Vă rog.

## Doamnă președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Am lucrat doar o oră. Venim după vacanță, când se prezumă că suntem odihniți de-a binelea. Le-am cerut românilor să muncească mai mult și să primească bani mai puțini. Noi suntem salarizați suficient. Haideți să muncim și noi mai mult! Avem 47 de proiecte pe ordinea de zi și am discutat doar câteva.

Care este procedura, vă rog?

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

De aceea, propunerea Grupului parlamentar AUR este să muncim până la finalizarea tuturor proiectelor de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

Din păcate, timpul a expirat deja. Ar fi trebuit să faceți această solicitare mai repede.

În consecință...

Este deja trecut de ora 11:00.

Vă mulțumesc foarte mult pentru...

participarea la ședință.

Declar închise lucrările...

ședinței și ne vedem la ora 11:30.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

3. Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 133/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Legea a fost adoptată.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la Convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024; PL-x 134/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Legea a fost adoptată.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ashgabat la 20 ianuarie 2025, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului în domeniul transporturilor internaționale rutiere de persoane și mărfuri, semnat la București la 16 noiembrie 1994; PL-x 122/2025.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat.

6. Proiectul de lege privind instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”; PL-x 91/2025; este lege ordinară.

Comisia pentru cultură și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Gima George.

## **Domnul George Gima:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că am votat pentru, suntem de acord și susținem astfel de inițiative, însă cred că e nevoie de mai mult decât atât. Suntem campioni la inițiative și la vorbe; la fapte, mai puțin. Este timp însă să facem mai mult. Haideți să folosim evenimente precum Festivalul „Enescu” ca să aducem cât mai mulți oameni din circumscripțiile noastre la un astfel de festival, să expunem oamenii din circumscripții, în special copiii și tinerii, la cultură!

Haideți să folosim astfel de evenimente să facem diplomație culturală, pentru că avem un Festival „Enescu”, la care, din păcate, uneori, sălile nu sunt pline!

Și haideți să folosim cultura ca să facem un scut împotriva radicalizării și extremismului, să educăm copiii și tinerii, prin cultură, împotriva radicalizării și extremismului!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc.

7. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2025 ca

„Anul cultural Mihai Eminescu”; PL-x 81/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Legi organice

8. Proiectul de lege pentru modificarea art. 351 din Legea

nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 164/2025; lege organică.

- Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru, pentru explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie. Din nefericire, când legile nu sunt clare, infractorii scapă. Și, din nefericire, foarte adesea, ei scapă și sunt ajutați exact de cei care ar trebui să-i bage la pușcărie.

Iar noi, prin votul dumneavoastră, dragi colegi, și vă mulțumesc pentru asta, am oprit acest lucru. Din acest moment, este confiscată întreaga sumă pe care a dat-o un cămătar cu titlu de camătă, cum era și normal să fie.

În schimb, am realizat, în urma votului de mai devreme, că în sală avem 21 de cămătari.

Avem 21 de oameni...

care sunt deputați și care își doresc în continuare să nu fie derobați acești infractori nenorociți de sumele pe care le dau cu titlu de împrumut; nu, ar trebui să le păstreze; motiv pentru care vă spun următorul lucru, dragi 21 de cămătari deputați în Parlamentul României: să vă fie rușine!

## **Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:**

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 95/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Proiectul de lege a fost adoptat. Ședința de astăzi a luat sfârșit. Vă mulțumesc.

O zi bună vă doresc!

Membrii Biroului permanent sunt așteptați în sala de ședință.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653028]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/12.IX.2025 conține 24 de pagini.**

Prețul: 144 lei