Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 octombrie 2025
Camera Deputaților · MO 131/2025 · 2025-10-22
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Demnitate și protecție pentru copiii României în mediul online”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Trebuie să încheiem cu capitolul privilegiilor, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având tema „Este greșit să le spunem copiilor că pot decide asupra identității lor de gen înainte să înțeleagă pe deplin ce înseamnă acest lucru”; – Ștefan Țintă – declarație politică având titlul „Satul românesc merită respectul general, dar și atenția tuturor factorilor decidenți și investiții susținute”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică intitulată „Somn ușor, Nicușor!”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică având titlul „Demisia de onoare, domnule Bolojan!”; – Petru-Gabriel Negrea – declarație politică intitulată „România, ruptă între bogăție și sărăcie”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică-apel pentru sprijinirea unui proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care să se stabilească noi termene de închidere a acestor capacități energetice; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România nu este un stat eșuat, ci un stat încă nereformat”; – Ilie-Aurelian Cotinescu – declarație politică privind reforma pensiilor speciale ale magistraților; – Răzvan-Olimpiu Cadar – declarație politică intitulată „O dezbatere populistă asupra majorării salariului minim nu aduce beneficii nimănui!”; – Mircea Fechet – declarație politică-apel la responsabilitate, empatie și apărarea adevărului în fața dezinformării; – Ștefan Tanasă – declarație politică având ca obiect „Sancțiuni echitabile pentru șoferi responsabili”;
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2024 privind unele măsuri pentru desfășurarea activităților integrate aferente emiterii și transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii (PL-x 545/2024; rămas pentru votul final)
· Declarații politice · adoptat
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
172 de discursuri
Bună dimineața!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în același timp.
În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputați – PSD, 4 deputați – AUR, 4 deputați – PNL, 4 deputați – USR, 3 deputați – UDMR, doi deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS, un deputat – POT și un deputat neafiliat.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat MirceaVasile Govor, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog, domnule deputat.
Și se pregătește domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
## Doamnă președinte de ședință,
„Demnitate și protecție pentru copiii României în mediul online”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
În realitatea cotidiană internetul a devenit o prelungire firească a vieții noastre, un spațiu al libertății, al cunoașterii și al participării democratice.
Dar aceeași libertate care ne apropie a generat, paradoxal, o nouă formă de violență: bullyingul online, adică hărțuirea psihologică repetată exercitată asupra copiilor și a adolescenților în mediul digital. Este o violență invizibilă, dar profund dureroasă, care distruge vieți înainte ca societatea să poată reacționa.
Cifrele vorbesc de la sine: patru din cinci adolescenți din România au fost victime ale hărțuirii online. Un copil din cinci a intrat în depresie din cauza acestei forme de abuz.
Fenomenul bullyingului online nu reprezintă o abatere minoră de comportament. El este simptomul unei boli sociale mai profunde: deficitul de empatie al lumii digitale, o lume în care algoritmii amplifică ura, cuvintele pot ucide reputații, iar tăcerea devine complicitate.
De aceea, răspunsul nostru politic trebuie să depășească simpla reglementare juridică. Este nevoie de o viziune educațională și morală care să redea umanitatea spațiului virtual.
Salut inițiativa Comisiei Europene, care, la 22 iulie 2025, a lansat consultarea publică privind Planul de acțiune al Uniunii Europene împotriva hărțuirii cibernetice. Este un pas important spre o Europă în care tinerii sunt ascultați, sprijiniți și protejați.
Ca social-democrat, cred că statul român are o datorie clară: să protejeze prin legi și sancțiuni acolo unde este nevoie, dar mai ales prin educație, prevenție și sprijin real.
Trebuie să investim în educație digitală, în consiliere psihologică accesibilă și în campanii de conștientizare care să redea copiilor și adolescenților sentimentul de siguranță, încredere și respect în mediul virtual.
Internetul nu mai este o simplă rețea de date, este o rețea de destine.
Responsabilitatea nu mai aparține doar părinților sau școlii, ci întregii societăți: autorităților, platformelor digitale, mass-mediei și fiecărui cetățean.
Partidul Social Democrat se angajează să transforme mediul digital într-un spațiu sigur și demn, în care tinerii să se poată exprima fără teamă și în care nimeni să nu fie judecat sau rănit doar pentru că este diferit.
Împreună, prin solidaritate, empatie și responsabilitate, putem garanta că fiecare copil va crește cu încredere, respect și speranță.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripția electorală nr. 32 Satu Mare.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
Și se pregătește domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Reforma sistemului de pensii reprezintă una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului, dar și una dintre cele mai necesare. Este o datorie pe care statul o are față de cetățeni: aceea de a asigura echitate, sustenabilitate și respect pentru contribuția fiecăruia. În acest context, discuția privind pensiile speciale trebuie purtată cu calm, obiectivitate și respect față de toate instituțiile implicate.
Reforma pensiilor magistraților nu este o acțiune îndreptată împotriva unei profesii, ci o încercare firească de a corecta dezechilibrele acumulate în timp. Într-un stat de drept este esențial ca principiul echității să fie prezent în toate politicile publice. O societate nu poate fi coezivă dacă unii simt că regulile se aplică diferit, iar sacrificiile nu sunt împărțite în mod proporțional.
Toate partidele din actuala coaliție și-au asumat responsabilitatea de a duce această reformă până la capăt, într-un mod echilibrat și constituțional. Ținem cont de recomandările Comisiei Europene, de observațiile Curții Constituționale și de opiniile specialiștilor din sistemul judiciar. Este esențial ca procesul legislativ să fie unul corect, riguros și lipsit de excese, pentru ca rezultatul final să fie legitim și acceptat de societate.
În același timp, trebuie spus foarte clar: respectul față de profesia de magistrat și recunoașterea rolului justiției într-un stat democratic nu pot fi puse sub semnul întrebării. Magistrații trebuie să aibă un statut demn, stabil și respectat. Însă la fel de important este ca toate categoriile sociale să fie tratate cu aceeași măsură. Nicio lege nu trebuie să creeze privilegii, iar nimeni nu trebuie să fie deasupra regulilor pe care tot statul le stabilește.
România are nevoie de stabilitate și de încredere în instituțiile sale. Iar încrederea se construiește prin echitate, prin coerență și prin respect față de lege. Reforma pensiilor magistraților trebuie să devină un exemplu de bună guvernare – o dovadă că putem îmbina rațiunea cu echilibrul, corectitudinea cu respectul și legalitatea cu responsabilitatea. Este momentul să deschidem un nou capitol – al echității, al încrederii și al respectului reciproc. Asta înseamnă, în fond, o Românie modernă – o țară în care regulile se aplică pentru toți, în care legea este un reper, nu o excepție, și în care dreptatea se sprijină pe echilibru, nu pe diferențe.
Mulțumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc. Și se pregătește domnul deputat Ștefan Țintă. Vă rog, domnule deputat.
## Doamnă președinte, Stimați colegi, Doamne și domni deputați,
Încă de la începutul declarației vreau să vă spun că nu am nicio problemă să susțin minoritățile. Beneficiază de respectul meu, dar mă opun ferm noii strategii LGBTQ+ a Comisiei Europene prin care minorii și-ar putea alege în mod oficial genul, fără restricții de vârstă. Este o inițiativă periculoasă, care ar supune copiii Uniunii Europene la un experiment ideologic în masă.
Sunt tatăl a trei copii, toți sub vârsta majoratului, și înțeleg extrem de clar, la fel ca mulți dintre dumneavoastră, sensibilitățile și emoțiile firești ale unui copil încă neajuns la maturitate.
Copiii nu sunt pregătiți să facă astfel de alegeri importante, iar deciziile lor trebuie să fie luate în cunoștință de cauză, nu sub influența unor curente ideologice scăpate de sub control.
Da, îmi doresc ca și copiii mei să fie fericiți, să își poată lua singur deciziile în viață, dar, ca părinte, am responsabilitatea de a-i ajuta să ia decizii conștiente și mature, atunci când va fi momentul. Nu vreau să-i expun în mod forțat la astfel de experimente ideologice.
Este total greșit să le spui copiilor că își pot alege genul, înainte de a se maturiza din punct de vedere fizic și psihic.
De asemenea, este responsabilitatea noastră, a adulților, să le oferim un mediu sigur, stabil și adecvat vârstei lor, nu să le impunem în mod subiectiv astfel de ideologii.
România trebuie să se opună ferm ratificării acestei strategii aflate încă la stadiu de proiect la nivelul Comisiei Europene, pentru a proteja copiii de influențele nedrepte și de decizii premature.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Țintă.
Și se pregătește domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, de la Grupul AUR.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,
PSD a demonstrat la guvernare, în mod constant, că nu a uitat niciodată de România rurală. Toate guvernările socialdemocrate au direcționat fonduri apreciabile via programele
naționale și europene de investiții în mediul sătesc. Rezultatele nu au întârziat să apară, în special acolo unde s-a putut vorbi și de edili gospodari. Desigur că pentru sate a fost mereu nevoie mai mare de susținere financiară pentru proiectele de modernizare. Și continuă să fie. Mai ales că trebuie să păstrăm vii acele comunități, dar și să le revitalizăm și să le transformăm în spații în care se poate trăi decent, beneficiind de toate condițiile moderne, oferite de infrastructură, educație, sănătate și cultură. Pe de-o parte, pentru că asta reclamă realitatea națională. Iar, pe de altă parte, una dintre țintele principale ale Uniunii Europene este sprijinirea satelor, repopularea acestora și creșterea prosperității lor.
Acum, mai mult ca oricând, acestea au nevoie să redevină locuri atractive pentru tineri, locuri în care să alegi să-ți crești copiii și să te simți parte dintr-unul dintre pilonii identității noastre naționale. Mai ales pentru că România reală se construiește de jos în sus, din comunitățile locale, și nu invers.
Iar ca să ajungem să avem o țară modernă și echilibrată trebuie să continuăm să investim în satul românesc. De acolo ne vine, în procent apreciabil, hrana sănătoasă, de acolo ne vin cultura și tradițiile noastre. Toate realizate cu multă muncă suplimentară, în raport cu mediul urban. Și pentru aceste motive trebuie să apreciem în plus truda celor care au decis să rămână pe loc și să se dedice activităților locale. Însă trebuie să continuăm tranziția de la vorbele laudative la fapte clare, în beneficiul acestor comunități.
În acest sens, lansez un apel către partenerii noștri de guvernare de dreapta, pentru care mediul rural nu s-a dovedit niciodată vreo prioritate, ca să facem uz de solidaritate politică și decizională, să scoatem satul din spectrul tăierilor investițiilor și al promisiunilor goale și să-l readucem în strategia reală de dezvoltare a României.
## Stimați colegi,
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. „Somn ușor, Nicușor!”
În timp ce țara explodează, la propriu și la figurat – ba vreo conductă, ba vreun bloc, ba vreo casă pe ici, pe colo, ba inflația, ba deficitul, ba o pană de curent –, dumneata stai să te gândești ce facem cu binomul SRI... DNA... CNA... CNI...
Nu știu ce aveți de gând cu țara asta, dar un lucru este cert: dacă o mai țineți mult langa cu rușii, rușii, rușii, Putin, KGB, SPO, SSD și alte cele, s-ar putea să vă treziți într-un moment în care nu veți ști cum se adună 100 de procente, pentru că ați uitat vreo 10 pe drum, la Primăria Capitalei. Acum, că v-ați decis cine, cum, în ce fel candidează, sunt curios dacă o să anulați și aceste alegeri și dacă o să dați vina iarăși pe Călin Georgescu.
Dacă și de data asta Călin Georgescu o să fie vinovat pentru că voi ați reușit să pierdeți cu brio cel mai USR-ist electorat, să nu vă mire că o să faceți și un pic de pușcărie.
Da, îmi asum ce spun!
Nu e normal ca după aproape un an de la eșecul alegerilor electorale din România să nu avem un lucru lămurit și clar: unde s-au dus alea 300 de milioane de euro, cine își asumă cheltuirea lor și de ce stați să prigoniți un om pentru că a avut curajul să ridice fruntea în fața voastră și să vă spună că sunteți tâmpiți. Tâmpiți la propriu și la figurat!
De ce? Pentru că, după 35 de ani, avem un deficit record, o inflație record și o producție la electricitate record.
De ce? Pentru că e ușor... Pentru că e Nicușor...
Mulțumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Titlul declarației mele politice: „Demisia de onoare, domnule Bolojan!”.
Stimați colegi,
Astăzi, românii asistă din nou la o trădare politică, acoperită cu vorbe frumoase despre reforme și responsabilitate.
Curtea Constituțională, aceeași care a anulat alegerile, aceeași în care au fost numiți oameni incompetenți, fără experiență și fără rușine, a respins Legea privind pensiile speciale.
Și ce face Guvernul? Tace. Premierul Bolojan, cel care a spus public că își va da demisia dacă această reformă cade la CCR, tace și rămâne pe funcție.
Domnule Bolojan, demisia de onoare nu se amână. Se dă! Un lider adevărat își respectă cuvântul. Dumneavoastră l-ați călcat în picioare. Ne-ați mințit, domnule prim-ministru! Le-ați spus românilor că veți tăia privilegiile, dar ați tăiat doar salariile lor. Ați crescut TVA-ul, ați tăiat munca lor, iar reforma pensiilor speciale a fost doar o poveste de campanie.
În realitate, ce ați făcut? Ați taxat oamenii, ați crescut TVA-ul, ați scumpit tot, ați umilit pensionarii și ați împins tinerii peste granițe, din nou.
Românii de rând sunt pedepsiți, iar privilegiații sunt protejați.
Asta este reforma Guvernului Bolojan!
Dar, dincolo de cifre și de bani, este vorba despre o luptă pentru sufletul acestei țări!
Se dorește o Românie golită de români, o țară în care poporul e alungat peste granițe sau împins spre război, iar pământul nostru e lăsat liber pentru a fi exploatat, vândut și populat cu alții. Vor să ne șteargă de pe fața pământului.
Domnule Bolojan,
Dacă mai aveți o fărâmă de onoare, vă rog să demisionați!
Românii s-au săturat de aceleași minciuni, de aceleași promisiuni deșarte și de trădări pe bandă rulantă.
Nu mai avem nevoie de politicieni care își schimbă cuvântul în funcție de sondaje, ci de oameni care răspund și respectă jurământul dat în fața țării și în fața lui Dumnezeu.
Cineva trebuie să spună adevărul! Iar nu poporul este problema României, ci guvernanții care ne conduc. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea. Și se pregătește doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața! Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Vin, astăzi, în fața dumneavoastră nu cu statistici reci, ci cu o realitate dureroasă, pe care o vedem în fiecare zi, dar prea des alegem să o ignorăm: oameni care îndură frigul, foamea și lipsa de speranță.
Sunt români care muncesc, dar nu reușesc să trăiască decent. Părinți care aleg între a plăti facturile și a pune o masă caldă pe masă. Bunici care își împart pensia între medicamente și pâine. Copii care merg la școală flămânzi, dar care încă își doresc un viitor aici, acasă.
Zilele trecute am întâlnit o femeie dintr-un sat de munte. Avea mâinile crăpate de muncă și frig, dar în ochi o demnitate tăcută. Mi-a spus: „Nu vreau milă, vreau doar să pot munci și să nu mi se stingă focul în sobă.” Acel foc, stimați colegi, e simbolul speranței care se stinge, încet, în multe case românești.
Astăzi, peste 3,5 milioane de oameni trăiesc în sărăcie, iar 40% dintre copii sunt în risc de excluziune socială. În București riscul de sărăcie e de doar 8%, dar în Sud-Est și în Nord-Est trece de 35%. Aceste cifre nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unei politici nedrepte și lipsite de viziune, care a abandonat zone întregi ale țării.
În Moldova, Oltenia și Dobrogea milioane de oameni trăiesc la limita decenței, în timp ce investițiile se concentrează aproape exclusiv în capitală.
Această polarizare între capitală și restul țării este rezultatul unei politici haotice, care a investit în funcție de interese, nu de nevoi. Zone cu potențial agricol, turistic sau industrial au fost abandonate, iar milioanele de români plecați peste hotare sunt dovada acestui eșec. Diferența dintre capitală și restul județelor a fost remarcată și de Eurostat, care ne-a plasat pe primul loc la nivel european la polarizarea între regiuni.
România nu poate progresa lăsându-și în urmă oamenii cei mai slabi. Un stat puternic nu e cel cu cifre mari în PIB, ci cel care își apără cetățenii de sărăcie și umilință.
De aceea, cer Guvernului să trateze lupta împotriva sărăciei ca pe o urgență națională – nu prin ajutoare simbolice, ci prin programe reale de sprijin pentru familiile vulnerabile, bătrânii singuri și copiii care riscă să abandoneze școala.
Mulțumesc.
Doamna deputat Ionelia-Florența Priescu.
Și se pregătește domnul deputat Dumitru Țiplea, Grupul parlamentar al PNL.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
## Bună dimineața!
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimați colegi,
Astăzi mă adresez dumneavoastră nu pentru a prezenta un simplu proiect de lege, ci pentru a transmite un mesaj. Ieri am depus un proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care am stabilit noi termene de închidere a acestor capacități energetice, termene corespunzătoare realității din prezent. Acest proiect reprezintă un mesaj sincer, curajos și responsabil al României, în contextul actualei crize energetice de la nivel european.
Timp de ani de zile, sistemul politic din România a ignorat realitatea și a luat decizii pripite, decizii nerealiste și concentrate pe imaginea de europeni buni și ascultători. Sistemul politic a permis ca aceste decizii să afecteze siguranța energetică a statului român și viețile a zeci de mii de familii ale lucrătorilor din sectorul energetic.
Actualele prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 stabilesc închiderea unor capacități energetice în termene pe care statul român, din păcate, nu le-a putut garanta niciodată. Dacă menținem cu încăpățânare actualele termene de închidere vom avea: criză energetică, regiuni ale țării slăbite economic și familii distruse.
Trebuie să înțelegem că aici nu este vorba de atins termene nerealiste pentru a face o imagine bună la Bruxelles. Aici este vorba de minerul care se trezește dimineața și merge la slujbă, de stabilitatea unei țări care își asumă o tranziție imposibil de gestionat.
Adevărul este că atunci când au fost stabilite aceste termene nerealiste statul român și-a trădat cetățenii. Prin acest proiect de lege putem transmite românilor un mesaj clar: acela că vrem și putem să reparăm greșeala făcută.
Vă cer deci sprijin pentru a susține acest proiect de lege. Vă cer acest sprijin nu pentru mine, nu pentru partidul AUR, ci pentru România, pentru lucrătorii din domeniul energetic și pentru familiile lor.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, Grupul parlamentar al PNL.
Și se pregătește domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu. Vă rog, domnule deputat.
„România nu este un stat eșuat, ci un stat încă nereformat”
Nemulțumirea publică legată de modul în care funcționează autoritățile și instituțiile statului român este pe deplin justificată. Acest lucru nu înseamnă nici pe departe că România este un stat eșuat, ci doar un stat în care reformele au fost tergiversate, amânate sau chiar compromise, din cauza lipsei de voință politică.
Cred că mult mai corect este să afirmăm că România este statul în care cetățenii au din ce în ce mai puțină încredere, pentru că politicienii au dat mereu înapoi atunci când societatea a reclamat nevoia de reformă și de curățenie la nivelul tuturor autorităților publice. Putem constata și astăzi, în ceasul al 12-lea, cât de puțini sunt politicienii care se strâng în spatele premierului Bolojan pentru a susține reformele absolut necesare.
Cum putem solicita unui antreprenor român să își plătească obligațiile fiscale la timp când autoritățile statului român reprezintă cel mai mare datornic la bugetul de stat? Este de notorietate faptul că autoritățile publice, regiile autonome sau companiile cu capital majoritar sau integral de stat sunt în topul listei rușinii între datornicii la bugetul general consolidat.
Cât de credibile pot fi unele instituții cu rol în colectarea veniturilor bugetare, din moment ce acestea au pus ochii pe magiunul din cămară, scoțând gospodăria ca principal vinovat pentru neîncasările de TVA?
Cum putem să solicităm cetățenilor să respecte cu strictețe termenele legale când statul român a rămas la fel de birocratic și respectarea termenelor de către instituții este excepția, nu regula?
Cum putem să solicităm oamenilor să aibă încredere în instituții atâta vreme cât nu au capacitatea de a-i proteja pe oameni în fața dezastrelor, iar în momente critice ridică din umeri și se derobează de orice răspundere?
Stimați colegi,
România nu este un stat eșuat. România are nevoie urgentă de reforme structurale pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în instituții și pentru a continua să se dezvolte.
Da, modul defectuos în care a funcționat statul român până acum nu mai poate continua.
În aceste momente critice, sub presiunea ajustărilor bugetare, oamenii politici responsabili au datoria de a susține planurile de reformă ale Guvernului Bolojan, nu doar de a mima susținerea, nu de a găsi nod în papură la orice demers de reformă. Pentru cei care nu înțeleg imperativul momentului, să știți că românii văd foarte clar cine sunt politicienii care vor un stat modern și cine sunt cei care împiedică constant reformele.
## Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu. Și se pregătește domnul deputat Răzvan-Olimpiu Cadar. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost declarată neconstituțională din motive extrinseci, adică legate de fond, nu pe formă. Patru din cei cinci judecători care s-au opus au pensii speciale.
Reforma pensiilor speciale nu este o luptă cu cineva, ci o chestiune de corectitudine. Nu putem avea două seturi de reguli, unul pentru cei mulți și altul pentru privilegiați.
Oare românii trebuie să accepte că o anume categorie socioprofesională își poate permite orice, culminând cu blocarea oricărei intenții de instaurare a normalității și echității?
România nu-și mai permite întreținerea pensionarilor de lux. Este simplu. Stimulând, practic, pensionarea precoce, în forma actuală, legea aduce prejudicii sistemului de justiție și este o problemă de justiție socială.
## Stimați colegi,
Respingerea la CCR a Legii privind reforma pensiilor speciale nu poate fi și nu trebuie tratată ca un eșec al Guvernului Bolojan. Cu atât mai puțin ar putea fi imputată premierului.
Românii așteaptă soluții și nu mai au timp, nu mai au răbdare pentru comisii și comitete, așa cum cere – mai nou – PSD.
Fac un apel la coerență în coaliție și la seriozitate în fața cetățenilor.
PSD să înceteze cu jocurile de culise, să refacem textul în acord cu cerințele CCR și să aducem la vot o lege solidă și dreaptă.
Premierul Ilie Bolojan nu renunță, stimați colegi, și nici noi nu trebuie să renunțăm la reformă. Românii ne cer curaj, corectitudine și decizie. Să le dăm aceste lucruri. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Răzvan Olimpiu-Cadar. Și se pregătește domnul deputat Mircea Fechet. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În anul 2025 România a ajuns în pragul unei crize bugetare deosebit de grave, tocmai din cauza măsurilor adoptate de guvernul anterior, fără niciun fel de estimări serioase asupra impactului financiar și asupra mediului de afaceri intern. Din păcate, atunci când discursurile populiste iau locul analizelor raționale, efectele negative vin de la sine. Cele mai multe dintre măsurile nefaste, care au fost luate în anul 2024, s-au realizat cu ochii larg deschiși către un
eventual câștig electoral. Or, conducerea responsabilă a unei țări nu se face cu ochii la sondaje și nici nu este vreun concurs de simpatie, ci este un act de foarte mare responsabilitate publică.
Din nefericire, după ce am avut falsa impresie că unii oameni politici au învățat câte ceva din această lecție aspră a economiei, apare de nicăieri un fost ministru al muncii și cere cu îndârjire majorarea salariului minim pe economie. Întrebat fiind de către jurnaliști ce argumente are în susținerea propunerii și dacă nu cumva măsura ar putea avea mai mult efecte negative decât pozitive, dumnealui nu a știut ce să răspundă.
## Stimați colegi,
Majorarea salariilor trebuie să fie preocuparea constantă a Parlamentului, a Guvernului, a patronatelor și a sindicatelor, pentru că oamenii merită un trai decent. Însă experiența ultimilor ani ne-a învățat că dacă o majorare salarială nu este bine fundamentată efectele negative sunt mai puternice decât cele pozitive și, atunci, am făcut-o degeaba. Adică o majorare a salariului minim neoportună poate să trimită în șomaj mai mulți angajați, în special tineri, poate să genereze alte noi majorări ale prețurilor sau cheltuielile bugetare să fie și mai mari. Numai atunci când analizele sunt temeinice și sută la sută fundamentate, iar acestea sunt dezbătute cu patronatele și sindicatele, putem să vorbim despre majorări salariale care să aducă un spor de bunăstare în viața oamenilor.
Însă, dacă se continuă cu aceeași cale păguboasă – salariul se majorează cu 5% și prețurile cresc cu 10% –, nimeni nu va avea de câștigat. Nici angajatul, nici angajatorul și nici bugetul de stat.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.
Și se pregătește, din partea Grupului USR, domnul deputat Ștefan Tanasă.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Explozia devastatoare din cartierul Rahova a lăsat în urmă semne de întrebare legitime cu privire la proceduri ignorate sau legi prea permisive, iar datoria anchetatorilor este acum să decidă dacă a fost vorba despre o tragedie anunțată și cine sunt vinovații care trebuie să răspundă în fața legii.
Dincolo de explozia propriu-zisă, care a secerat trei vieți, a trimis în spital 15 persoane și a distrus munca de-o viață a zeci de familii, o altă explozie a cuprins rețelele sociale, unde au turnat gaz pe foc aceleași voci iresponsabile care se hrănesc cu teorii ale conspirației.
Așa am ajuns să vedem cum simpatizanți ai partidelor extremiste se urcă pe tragedia oamenilor cu bocancii grei ai propagandei, în căutare de capital politic.
Narative în care frânturi de adevăruri au fost combinate cu zvonuri toxice, denigrări și minciuni ambalate în poleială ultranaționalistă au circulat cu viteza unui click, în așa fel încât să creeze un tablou de neîncredere totală în autorități. Și nu este prima dată când asistăm la astfel de regii. Dar este, poate, una dintre cele mai cinice manifestări ale urii și iresponsabilității din ultima vreme.
Am văzut cum, în umbra durerii reale, și-au făcut loc profitorii de suferință. Eroi îndoielnici de pe TikTok care au ajuns să dea ordine pompierilor despre cum să acționeze în teren, să-i apostrofeze pe jandarmi fiindcă nu le permit accesul în perimetrul de securitate și să-i împiedice pe voluntari să sprijine oamenii care aveau nevoie de o mână de ajutor, nu de un telefon proptit în față, pentru o transmisiune live pe rețelele de socializare.
## Dragi colegi,
În fața unei astfel de tragedii, cea mai grea tăcere este cea care urlă după dreptate. Este tăcerea oamenilor care au pierdut totul și față de care avem datoria morală să nu lăsăm ca adevărul să fie îngropat sub molozul birocrației, al indiferenței sau al dezinformării.
Confirmarea pe care am primit-o cu toții, de la cel mai înalt nivel, este că a fost „o campanie de dezinformare coordonată”, iar astfel de situații ne obligă să reacționăm pe măsură.
Când politicieni putiniști își spală imaginea cu lacrimile unor victime înseamnă că avem de a face cu o linie roșie care a fost depășită. În aceste condiții, vă îndemn să facem un front comun în fața dezinformării, pentru ca românii să nu mai fie târâți în cloaca neîncrederii doar pentru că niște oportuniști și-au descoperit vocația de „analiști” pe TikTok sau pe Facebook.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ștefan Tanasă, din partea Grupului USR.
Se pregătește domnul deputat Marius Alecsandru. Vă rog, domnule deputat.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
România are nevoie de legi care să pedepsească abaterile, dar și să înțeleagă oamenii. Codul rutier, în forma actuală, pedepsește fără să mai țină cont de context, iar rigiditatea lui produce nedreptăți în lanț. Nu discutăm despre cei care sfidează regulile – aceia trebuie sancționați ferm, ci despre cei care, deși greșesc, aleg să-și asume fapta, să-și plătească amenda și să respecte legea.
Astăzi, sistemul rutier funcționează după un mecanism administrativ care aplică sancțiunile automat și inflexibil. Suspendarea permisului operează imediat după expirarea dovezii, fără a oferi vreo posibilitate de adaptare la noul context. În multe cazuri, pentru un șofer profesionist, pentru un agent de vânzări, un taximetrist sau un lucrător din serviciile de urgență această sancțiune echivalează cu pierderea temporară sau permanentă a locului de muncă și, uneori, cu pierderea singurei surse de venit a familiei.
Legea trebuie să fie fermă, dar și echitabilă. De aceea, am depus un proiect legislativ care introduce o soluție regăsită și la nivelul altor state europene și este rezonabilă, și anume posibilitatea de a amâna cu până la 120 de zile sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului
de a conduce pentru cei care își plătesc amenda și n-au mai avut abateri în ultimii doi ani de zile.
Acest mecanism stimulează conformarea voluntară și responsabilitatea. Cine respectă legea, cine își asumă fapta și plătește amenda trebuie să știe că va fi tratat corect. În același timp, sistemul continuă să-i sancționeze ferm pe cei care ignoră regulile și pun în pericol viața cetățenilor.
Prin această modificare România se aliniază practicilor europene deja consacrate. În Germania, de exemplu, legislația permite contravenientului să aleagă momentul de începere a suspendării, tocmai pentru a evita consecințele disproporționate asupra vieții profesionale și familiale.
Inițiativa are trei beneficii majore: introduce echitate în aplicarea sancțiunilor, responsabilizează șoferii prin faptul că doar cei care își plătesc amenda și au un comportament rutier corect pot beneficia de amânare și, nu în ultimul rând, degrevează instanțele de judecată, pentru că multe procese sunt intentate doar pentru a amâna executarea sancțiunii.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru. Se pregătește domnul deputat Marius-Felix Bulearcă. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!
Tema declarației de astăzi: „Codrul, energia și românii!”. Săptămâna trecută am fost martorii adoptării unei inițiative legislative, în Camera Deputaților, care este o crimă la adresa României.
Valorile strămoșești ale neamului românesc, codrul, râul, ramul, au fost condamnate la moarte prin adoptarea acestei inițiative legislative. Se propune instituirea unor situații excepționale în cazul cărora să poată fi modificate suprafețele ariilor naturale protejate. În cazul amenajărilor hidroenergetice în curs de execuție, demarate anterior anului 2007, această inițiativă încalcă principiul neretroactivității legii, fiind astfel neconstituțională.
Consiliul Economic și Social atrage atenția la faptul că această inițiativă legislativă încalcă directivele europene de mediu, care permit modificări ale suprafețelor ariilor naturale protejate numai în cazuri foarte bine justificate și limitativ prevăzute, cum ar fi cazul unor erori științifice.
În plus de asta, despre ce siguranță națională ar fi vorba? Aceste proiecte hidroenergetice, în realitate, dacă luăm în calcul debitele reale, toate însumate nu au mai mult de 70 MW.
Păi, atunci, centrala pe gaz de la Mintia, care are 1.700 MW și care este cea mai mare din Europa, de ce nu este și ea tratată cu același interes pentru siguranța națională?!
Dar centrala de la Iernut, de 430 MW, realizată în proporție de 98% și care trebuia să fie pusă în funcțiune de mai bine de 5 ani?
Ideea este că pot fi investiții mult mai bune, cu un aport considerabil mai mare la coșul național energetic și care pot rezolva și dezechilibrele din rețea, căci, apropo, multe dintre aceste microhidrocentrale aflate în discuție nu au acumulare și deci nu pot ajuta nici la tratarea dezechilibrelor, nici la alimentarea cu apă potabilă și nici în cazul viiturilor.
Săptămâna trecută s-a întâmplat totuși și ceva plauzibil în Camera Deputaților, respectiv a fost adoptată inițiativa legislativă, așteptată de ani de zile, pentru prosumatori.
Astfel, cei 260.000 de prosumatori din țară, cu o putere totală instalată în sistemele fotovoltaice de aproximativ 3.000 MWp, au acum posibilitatea să compenseze consumurile de la mai multe puncte de consum dacă acestea se află la același furnizor și la același operator de distribuție.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Marius-Felix Bulearcă. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi parlamentari!
„România poate câștiga războiul informațional”
Europa se confruntă cu atacuri hibride cu multiple componente – atacuri cibernetice, acțiuni clandestine, dezinformare, iar România este o țintă. Lucru cunoscut încă de anul trecut – a se vedea raportul DIICOT. Dintre toate acestea, în fața componentei cognitiv-informaționale pare că ne-am dat bătuți. Dar acest război poate fi câștigat odată ce statul român va adopta o strategie coerentă care să transforme această amenințare într-o prioritate a securității naționale. În acest sens, îmi exprim asentimentul total privind intenția domnului președinte Nicușor Dan de a include războiul hibrid și corupția în următoarea Strategie națională de apărare a țării.
Frații noștri de peste Prut ne-au oferit un exemplu. Pentru alegerile recente de acolo, „actorul statal străin” a pompat, conform investigațiilor de presă, sume de ordinul sutelor de milioane de dolari. Rezultatul? Bani aruncați de Kremlin la canal, o victorie excepțională pentru opțiunea proeuropeană într-un scrutin civilizat și corect.
Republica Moldova a luat în serios amenințarea războiului hibrid, iar România poate să-i urmeze exemplul, profitând de avantajele calității noastre de stat membru UE.
România are nevoie de un centru pentru combaterea dezinformării. Cum ar arăta un astfel de centru în România?
– o structură centralizată cu atribuții clare, cu rol de coordonare a eforturilor celorlalte instituții în acest domeniu, în baza strategiei coerente asumate la nivel național;
– un rol de monitorizare și analiză care să nu dubleze atribuțiile altor instituții, ci să le potențeze. Este esențială capabilitatea de identificare și atribuire a campaniilor de
amplificare artificială care pot propulsa subit teme marginale sau personaje necunoscute publicului, precum și cartografierea rețelelor de conturi false ori cu comportament inautentic;
– un rol prioritar de comunicare strategică și educație digitală și media într-un cadru sistematic, prin colaborarea cu societatea civilă și mediul academic și de cercetare;
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul deputat Silviu Feodor, din partea Grupului parlamentar al minorităților.
„Reforma pensiilor magistraților a fost amânată, dar va fi finalizată”
Luni, 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale a României au decis, cu vot majoritar, de 5 la 4, să accepte obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând astfel că Legea de modificare a sistemului de pensii din magistratură este neconstituțională. Argumentul care a stat la baza admiterii obiecției de neconstituționalitate a fost unul procedural, de formă, nu de fond.
Decizia Curții Constituționale a României nu blochează reforma pensiilor magistraților. În baza sa, procedura de legiferare va trebui reluată de la zero. Textul reglementării poate să rămână identic, ceea ce va scurta timpul final de adoptare. Da, reforma acestui sistem de pensii va fi întârziată de decizia Curții Constituționale a României, dar ea va fi dusă la bun sfârșit.
Îmi doresc să clarific însă un lucru – acest demers nu este unul îndreptat împotriva cuiva. Așezarea sistemului de pensii ale magistraților pe baze corecte este un demers pro normalitate și pro echitate în societatea românească. Departe de a rupe punți, prin finalizarea acestei reforme se vor pune bazele apropierii dintre magistrați și societate.
Independența magistraților nu este afectată dacă magistrații nu se vor mai putea pensiona la vârste de 48 și 49 de ani, când au acumulat o experiență profesională extrem de valoroasă. În Marea Britanie, de exemplu, poți să ajungi judecător numai după 65 de ani, tocmai pentru că se consideră că atunci ai ajuns la vârful maturității profesionale. De aceea, prin rămânerea în activitate, magistrații români vor contribui direct la îmbunătățirea calității actului de justiție și, pe cale de consecință, la creșterea încrederii românilor în aceasta. Da, magistrații merită respectul societății și e nevoie, indiscutabil, ca ei să aibă condiții cât mai bune de muncă și să nu mai fie supraîncărcați cu dosare. Iar aceste lucruri le putem adresa prin accelerarea realizării de reforme de fond în justiție și prin alocarea, pe viitor, a fondurilor necesare pentru umplerea schemelor de personal.
Vă mulțumesc.
Oana Murariu, deputat în Circumscripția nr. 13 Cluj.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Silviu Feodor. Se pregătește domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol. Vă rog, domnule deputat.
Stimată doamnă președinte de ședință, Dragi colegi,
Bună dimineața!
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Primul Sinod Ecumenic – piatra de temelie a unității culturii și civilizației creștine europene”.
La celebrarea celor 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, astăzi, reafirmăm importanța fundamentală a unității și dialogului în societatea noastră, reflectând asupra moștenirii și impactului hotărârilor sinodale asupra culturii și civilizației europene. Acest eveniment istoric, teologic și politic, deopotrivă, convocat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare pentru a rezolva controversele din sânul Bisericii și a-i asigura unitatea, ne amintește că, în ciuda diferențelor, putem lucra împreună pentru binele comun al societății.
Sub protecția figurii providențiale a acestei personalități, a unui model de om politic pentru zilele noastre, lucrările Sinodului s-au desfășurat cu sprijinul imperial.
Crezul de la Niceea a devenit piatră de temelie a doctrinei creștine și un simbol al unității credincioșilor, valorile promovate fiind dragostea, empatia și respectul față de demnitatea umană, modelând profund societatea.
Arc peste timp, în anul 2025 vorbim despre unitatea țării noastre la Centenarul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, moment de o însemnătate majoră pentru spiritualitatea românească, marcat prin sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, edificiu monumental care încununează credința nestrămutată a poporului român.
În egală măsură, organizația etnică pe care o reprezint, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, a dedicat celebrării celor 1.700 de ani de la Sinodul celor 318 Sfinți Părinți de la Niceea un eveniment cultural pentru copii și tineri, desfășurat în municipiul Brăila – Concursul național de cântări religioase și stihuri duhovnicești –, angajându-ne astfel să promovăm și să protejăm moștenirea noastră culturală și spirituală pentru generațiile viitoare.
Suntem conștienți de provocările lumii actuale și de nevoia de a ne adapta la schimbările vremurilor, însă perenitatea valorilor identitare trebuie să rămână neștirbită.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Am exprimat în dese rânduri satisfacția și recunoștința comunității ucrainene din România față de modelul de bune practici al țării noastre în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice și am plăcerea de a reafirma și astăzi nu doar recunoștința și prețuirea noastră, ci și angajamentul nostru solid de a participa plenar la implementarea, perfecționarea și promovarea acestui model.
În centrul politicilor publice privind minoritățile naționale continuă să crească rolul accesului la educație în limba maternă. Iată de ce avem toate motivele să salutăm de la această tribună eforturile constante ale statului român, ale instituțiilor administrației publice centrale și locale de a menține, consolida și îmbogăți instrumentele care apropie copiii comunității noastre de limba lor maternă.
Începând cu anul școlar 2025-2026 a sporit semnificativ numărul grupelor de studiu al limbii ucrainene, deschise, potrivit legii, în unitățile de învățământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă.
Sute de elevi din cadrul minorității ucrainene au acum posibilitatea de a-și însuși limba maternă, lărgind astfel considerabil numărul unităților de învățământ în care elevii de etnie ucraineană pot opta pentru studierea limbii materne ucrainene. S-a depus mult efort pentru acest succes, motiv pentru care salutăm demersurile autorităților centrale și locale din România de aplicare constantă a legislației privind protecția minorităților naționale, mai ales în ceea ce privește consolidarea rolului și participării active a elevilor în acest proces. Elevii noștri, elevii României, elevii minorității ucrainene din România sunt totodată principalii beneficiari ai acestor demersuri. Buna-credință a măsurilor de sprijin pentru aceștia este atât de puternică, încât învinge orice obstacol intern sau extern. Deschiderea acestor noi grupe de studiu al limbii materne extinde totodată și posibilitățile comunității noastre de a pregăti buni cunoscători ai limbii noastre materne în diferite domenii și profesii.
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului deputat Nini Pascalini, din partea Grupului parlamentar SOS România.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Ceea ce se întâmplă, în ultimele două săptămâni, la Bacău este imaginea perfectă a României de astăzi: o piesă jucată prost, în care actorii principali, bine cunoscuții PNL și PSD, se ceartă în fața electoratului, dar care, după spectacol, își beau cafelele împreună.
Domnul Mircea Fechet, fost ministru al mediului, s-a apucat să dea lecții de moralitate PSD-ului, acuzându-l că s-ar fi aliat cu AUR la Bacău. Ironic, nu?! Un liberal care se face că nu știe că partidul lui conduce țara cot la cot cu PSD, că de ani întregi își împart funcțiile, instituțiile și sinecurile ca la talciocul rușinii naționale.
Domnule Fechet,
De ce nu v-ați revoltat când premierul dumneavoastră stătea la aceeași masă cu baronii PSD? De ce nu v-ați indignat când ați susținut împreună bugete, împărțiri de fonduri, ministere și consilii de administrație? Când v-a convenit, ați fost frați de sânge. Acum, că s-au încurcat aranjamentele electorale prin Bacău, brusc deveniți dușmani? Să fim serioși!
În Comănești, de exemplu, primarul PNL are viceprimar de la AUR. PNL a susținut constant PSD la consiliul județean și AUR este și el acolo cu scaun de vicepreședinte.
În alte localități, PSD și AUR bat palma la fel de liniștiți. Iar, în ultimii 8 ani, aceiași PNL și PSD au „pupat” și susținut USR-ul la Primăria Bacău – să nu uităm, domnul primar Viziteu! – doar ca să-și facă jocurile. Vă certați între voi ca hienele pe hoit, dar când miroase a bani și putere vă împăcați instantaneu.
Ați reușit performanța să transformați politica băcăuană într-un bâlci; și ăsta de prost-gust. PSD și PNL se bat în conferințe de presă, dar votează aceleași hoții în Parlament. Cot la cot! În campanie se fac că se insultă, dar după alegeri semnează aceleași protocoale de interese. Este o rușine națională să vezi cum niște oameni, care au condus județul de zeci de ani, își dau replici false doar pentru a manipula un electorat deja batjocorit, umilit și sătul de minciuni.
Domnule Fechet, Domnilor din PSD, Domnilor din PNL, Terminați cu teatrul!
Ați avut timp, ani de zile, să dovediți că sunteți altceva decât niște marionete cu poftă de scaune. Și în 8 ani n-ați făcut decât să vă schimbați partenerii de trădare. Nu ați avut niciodată principii! Băcăuanii nu mai vor circ, vor administrație, vor decență, nu vor alianțe pe sub masă sau teatru. Vor onoare, nu promisiuni!
Dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar POT.
Se pregătește domnul deputat Robert Alecu, de la neafiliați.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
V-ați pus, oare, întrebarea de ce oamenii nu își plătesc taxele la timp? Nu. Voi știți doar că trebuie să adunați taxe.
Zilele acestea, la Constanța, mii de oameni s-au trezit cu conturile blocate. Popriri automate, fără avertisment clar, fără explicații. Oameni care muncesc cinstit, dar sunt sufocați de birocrație.
Oamenii nu au bani suficienți ca să trăiască decent, ca să poată pune o pâine pe masa copiilor. De aceea nu și-au plătit taxele.
Voi veniți și blocați banii de pâine rămași în conturi pentru copiii lor.
Asta este imaginea unei Românii care nu funcționează. O Românie în care instituțiile blochează, în loc să sprijine.
Dar așa nu se mai poate!
România se va dezvolta doar atunci când va funcționa. Când statul va lucra pentru oameni, nu împotriva lor. Când competența va înlocui haosul, iar instituțiile vor deveni parteneri ai cetățenilor, și nu obstacole.
Avem nevoie de oameni capabili, care construiesc, nu distrug, oameni care găsesc soluții la problemele societății, de instituții eficiente care ajută, nu care doar adună taxe.
România trebuie eliberată de aceste blocaje și trebuie să-și croiască propriul destin – un destin al normalității, al muncii și al respectului față de oameni.
România poate. România trebuie. România va funcționa. Dar doar împreună. Prin implicarea noastră, a tuturor. Doamne-ajută!
Maria Cernit, deputat POT de Constanța. Mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu.
Se pregătește domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD.
Vă rog.
Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Sistemul de asistență socială – între neglijență, impostură și complicitatea statului”.
Sistemul românesc de asistență socială nu mai funcționează ca instrument de protecție, a devenit un mecanism al hazardului birocratic și al confuziei morale.
O persoană cu un coeficient de inteligență de 35 este considerată autonomă.
O persoană cu probleme de vedere, care abia distinge lumina, nu primește dreptul la însoțitor.
Familiile cu o mașină veche sau o casă moștenită sunt excluse din sistem, pe motiv că dețin bunuri.
În același timp, mii de beneficiari apți de muncă primesc lunar ajutor social, fără nicio obligație de activitate, fără vreun efort de reintegrare.
România alocă sub 13% din PIB pentru protecție socială, aproape jumătate din media Uniunii Europene, care depășește 26%.
Din acest total, doar aproximativ 1,5% din PIB merge către asistența socială propriu-zisă, adică spre copii, familii vulnerabile, persoane cu dizabilități și programe de locuință socială.
În statele europene dezvoltate aceste cheltuieli ajung la 5%-6% din PIB, un procent de aproape patru ori mai mare decât în România.
Aceasta este diferența dintre o politică socială care apără demnitatea și una care doar mimează grija față de oameni.
La noi, peste un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar un copil din trei este în risc de excluziune.
În fața neputinței instituționale, bolnavii și părinții copiilor bolnavi ajung să-și transforme durerea în campanie online. Cer bani pentru tratamente pe care statul ar trebui să le asigure. Unii reușesc, alții pierd lupta în tăcere.
Iar pe fundal apar impostorii, falșii cerșetori care exploatează mila publică. Ei compromit încrederea socială, iar atunci când minciuna lor este descoperită, cei care chiar suferă nu mai sunt crezuți.
S-a instalat o neîncredere periculoasă, care lovește exact în cei care au nevoie de solidaritatea noastră.
Discuția despre un sistem de asistență socială sănătos nu poate începe fără responsabilitate și fără curățenie în instituții.
Vă rog, domnule deputat Maricel Popa. Din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Titlul declarației politice de astăzi este „Spitalul Regional de Urgență Iași – viziunea devenită realitate”.
În anul 2017, când ocupam funcția de președinte al Consiliului Județean Iași, am inițiat demersurile pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Iași, un proiect de importanță strategică nu doar pentru județul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei.
Împreună cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, am reușit să identificăm și să punem la dispoziție cea mai potrivită locație pentru această investiție majoră – un teren de 120.000 de metri pătrați, situat în zona Moara de Vânt. Alegerea nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unei analize riguroase, bazate pe criterii tehnice esențiale: suprafață, accesibilitate, stabilitate geotehnică și existența utilităților.
Această decizie a fost primul pas concret către realizarea celui mai mare proiect medical din istoria județului Iași. Spitalul Regional de Urgență Iași a fost, la acel moment, primul proiect de acest tip aprobat de Ministerul Sănătății, o confirmare a seriozității și a viziunii cu care am tratat această inițiativă.
Ideea construirii unui spital regional la Iași a pornit dintr-o realitate evidentă: adresabilitatea uriașă a pacienților din întreaga Moldovă către spitalele ieșene. Mii de oameni veneau, anual, din toate județele regiunii pentru tratamente, intervenții chirurgicale și urgențe medicale, punând o presiune imensă asupra sistemului local. Am înțeles atunci că Iașiul trebuie să devină centrul medical de referință al Moldovei – un hub medical regional, modern, conectat la standardele europene.
Drumul nu a fost ușor. Au fost ani de muncă intensă, proceduri, avize, studii și licitații, dar și perioade de blocaje și contestații. Cu toate acestea, am continuat să luptăm pentru ca acest proiect să devină realitate. Iar astăzi, odată cu semnarea oficială a contractului de construcție, la data de 17 octombrie 2025, putem afirma, cu certitudine, că viziunea din 2017 prinde contur.
Spitalul va fi o unitate medicală de ultimă generație, construită pe o suprafață totală de 200.000 de metri pătrați, structurată pe 9 niveluri – două subsoluri, parter, cinci etaje și etaj tehnic –, cu 850 de paturi de internare continuă.
Vă rog, domnule deputat Petru-Bogdan Cojocaru. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Se pregătește domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Titlul declarației de astăzi: „Paradoxalul domn Bolojan, autointitulat ctitor la Bihor, birocrat fără inimă în capitală. Zero interes pentru Moldova”.
Patru luni în fruntea Guvernului României și Ilie Bolojan nu a transmis niciun mesaj Moldovei, regiunea cea mai populată, dar și cea mai puțin dezvoltată a țării.
De patru luni, Ilie Bolojan taie, îngheață, reduce, restructurează, plafonează, reformează. Dar nu construiește, nu dezvoltă, nu lansează. Nu are niciun proiect de țară pe termen scurt sau mediu.
Pentru Iași și pentru Moldova lucrurile stau încă mai rău. În cea mai slab dezvoltată regiune a țării, marile proiecte bat pasul pe loc. O singură dată a poposit domnul Bolojan la Iași, în aceste patru luni, aproape clandestin, în drum spre Republica Moldova. S-a întâlnit discret cu autoritățile locale și a șters-o fără nicio vorbă.
Ilie Bolojan a avut rare intervenții publice despre inundațiile de astă-vară care au afectat localități din Moldova.
Mai mult decât atât, nu a avut nicio poziție publică, în afara unor rânduri de regret compuse de echipa de comunicare, referitoare la tragedia de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, unde, din nefericire, au murit 7 copii, iar pentru domnul Bolojan acest eveniment parcă nici măcar nu ar fi existat. În același timp, încurajat de domnul Bolojan, unul dintre responsabilii direcți pe acest eveniment, președintele liberal al consiliului județean a umplut televizoarele și spațiul media cu minciunile lui. Bolojan nu i-a cerut nicio explicație acestui domn.
Mai mult decât atât, nu a venit nici la semnarea contractului pentru edificarea Spitalului Regional de Urgență Iași. Nu era nevoie de festivism cu premierul în capul mesei, dar această prezență reprezenta un mesaj transmis că e aproape de Moldova și că va monitoriza implementarea cât mai rapidă a acestui obiectiv strategic.
Pentru Moldova domnul Bolojan, premierul în funcție deocamdată, nu pare să aibă niciun plan de dezvoltare a acestei regiuni istorice. O ocolește și cu vorba, și cu pasul, și cu banii.
Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu. Și se pregătește doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege, Stimați colegi,
Titlul declarației mele de astăzi este „Ziua Armatei Române – 25 octombrie”.
Astăzi, 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei Române – un moment cu o profundă semnificație istorică și patriotică, în care aducem un omagiu tuturor celor care au apărat și apără, cu devotament și onoare, independența, suveranitatea și integritatea teritorială a României.
Armata română reprezintă una dintre cele mai respectate instituții ale statului, un simbol al curajului, disciplinei și sacrificiului.
În contextul provocărilor actuale de securitate, marcate de tensiuni la granițele estice ale Europei, războiul din Ucraina și amenințările hibride tot mai complexe, este esențial să conștientizăm că România are nevoie de o armată puternică, modernă și bine pregătită. Apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică ne oferă garanții solide de securitate, dar această protecție trebuie dublată de responsabilitatea proprie de a investi constant în capacitatea noastră de apărare.
O armată puternică nu înseamnă doar tehnică modernă, ci și respect, sprijin și condiții demne pentru militarii români, cei care, zi de zi, sunt gata să-și riște viața pentru ca noi să putem trăi în pace.
De Ziua Armatei Române, transmitem recunoștința noastră tuturor cadrelor militare active, în rezervă și în retragere. Le datorăm respectul și sprijinul nostru deplin, pentru ca România să rămână o țară sigură, demnă și respectată în lume.
La mulți ani militarilor români!
Deputat Tomoescu Ion-Alin, deputat de Mehedinți.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke. Și se pregătește, din partea Grupului AUR, domnul deputat Alexandru Bordian.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația de astăzi este despre conferința care a avut loc săptămâna trecută, la care am participat.
Am avut onoarea să fiu prezentă la cea de-a XXII-a ediție a Universității de Vară „Izvoru Mureșului”, desfășurată în premieră la Palatul Parlamentului, un eveniment care, de peste două decenii, aduce împreună românii din toate colțurile lumii, din țară și din afara granițelor, uniți de dragostea pentru limba, cultura și credința românească.
Acest eveniment reprezintă un etalon al comunităților românești de pretutindeni și a reunit reprezentanți ai acestora, precum și participanți din partea mediului academic, a Guvernului și a Parlamentului României. Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului” este mai mult decât o simplă manifestare culturală. Ea reprezintă o punte vie între generații și între comunități, un spațiu de dialog despre identitate, unitate și solidaritate națională. Într-o lume tot mai fragmentată, astfel de întâlniri ne reamintesc că a fi român înseamnă a fi parte a unei comunități care își respectă rădăcinile și își asumă viitorul.
Am observat, în cadrul dezbaterilor, cât de esențial este rolul educației și culturii ca instrument fundamental pentru păstrarea identității românești, în special în rândul tinerilor din comunitățile istorice. Românii din afara granițelor trebuie să simtă, în fiecare zi, că fac parte din aceeași națiune. România are datoria de a sprijini activ proiectele culturale și educaționale, care întăresc această legătură firească cu țara-mamă.
Totodată, consider că dialogul dintre instituțiile statului și reprezentanții românilor din diaspora și din comunitățile istorice trebuie să devină o constantă a acțiunii publice, nu doar o tradiție anuală.
Desfășurarea acestei ediții la Palatul Parlamentului are o semnificație profund simbolică – este dovada deschiderii instituționale și a respectului față de toate comunitățile românești, oriunde s-ar afla ele. Este o invitație la unitate, la încredere și la acțiune comună.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului parlamentar AUR.
Și se pregătește domnul deputat Dragoș-Florin Coman. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Mă voi referi la o chestiune de interes național major, care vizează esența relației noastre istorice, culturale și geopolitice cu Republica Moldova. Este vorba de achiziția Portului Internațional Liber Giurgiulești de către statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.
Portul Giurgiulești este punctul unde se întâlnesc România, Republica Moldova și Ucraina, un nod logistic vital pentru transportul de mărfuri în bazinul pontic.
Am adresat o întrebare parlamentară Guvernului României, solicitând clarificări privind stadiul negocierilor, implicațiile juridice, costurile și garanțiile de transparență în această achiziție de o importanță strategică excepțională.
Oferta românească ar reprezenta un pas concret în integrarea economică a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.
Din păcate, acest demers a fost contestat în instanță de Fondul Proprietatea. Mă tem că, dincolo de pretexte juridice, ar putea fi la mijloc interese geoeconomice străine contrare interesului național românesc. Este inacceptabil ca, în momente de răscruce istorică, când România are șansa de a-și consolida poziția strategică în regiune, deciziile majore să fie blocate de acționari minoritari sau de o birocrație corporatistă, care ignoră realitatea geopolitică.
Parlamentul României are datoria de a sprijini Guvernul în această inițiativă. Achiziția Portului Giurgiulești nu este o simplă tranzacție, ci un act de viziune și responsabilitate
națională, un pas spre reunificarea firească a economiei românești pe ambele maluri ale Prutului.
În contextul războiului din Ucraina și al nevoii de reconstrucție regională, Portul Giurgiulești poate deveni veriga de legătură dintre porturile românești – Constanța, Galați și Brăila – și rețelele europene de transport, transformând România într-un hub logistic și energetic al Europei de Sud-Est.
Cer Guvernului României să acționeze cu fermitate, transparență și viziune strategică, asigurând finalizarea acestei achiziții în termenii cei mai favorabili statului român și relației sale privilegiate cu Republica Moldova. Giurgiuleștiul poate deveni simbolul unei Românii noi, care își reunește energiile, resursele și destinul neamului nostru.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Coman Dragoș-Florin. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
România suferă astăzi nu doar din cauza inegalității economice, ci, mai grav, din cauza lipsei șanselor reale pentru mulți copii. Este inadmisibil ca în secolul XXI, într-o țară membră a Uniunii Europene, sute de mii de copii să meargă la culcare flămânzi.
Date recente arată că aproximativ un sfert dintre copiii din România se duc, întotdeauna sau uneori, seara, la culcare flămânzi, pentru că nu există resurse suficiente pentru alimente, în multe familii.
Un alt studiu indică faptul că peste 150.000 de copii merg, seara, la culcare flămânzi, inclusiv în mediul rural, iar procentul copiilor aflați în deprivare materială severă este la cote ridicate, România având una dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană.
Aceste cifre nu sunt doar simple statistici. Sunt apeluri la conștiință. Dincolo de ele stau copii care merg la școală fără un pachet, fără haine adecvate, fără siguranța că vor avea mâncare dimineață. Sărăcia alimentară afectează educația, sănătatea, încrederea în sine, dar și viitorul întregii societăți.
De aceea, fac un apel către colegii mei. Creșterea cuantumului alocației pentru copii nu este un moft, nu este un instrument politic de moment, ci este o investiție în viitorul acestei țări. Fiecare leu în plus pentru alocație înseamnă mai multă siguranță pentru părinții care încearcă să asigure strictul necesar, o rată mai redusă de abandon școlar, pentru că un copil flămând este un copil care nu mai poate învăța eficient. Este o mare nevoie să existe o redistribuire reală către familiile vulnerabile, și nu doar promisiuni electorale.
Trebuie să privim realitatea: inflația, creșterea costului la alimente, încălzirea și utilitățile au erodat puterea de cumpărare a familiilor. Unui copil care se culcă flămând îi este încălcat dreptul fundamental la alimentație adecvată, la dezvoltare, la demnitate.
Fac apel la toate forțele politice: să privim această problemă în mod transpartinic! Să nu o reducem la lupte de partid, ci să o tratăm ca pe o urgență morală. Să asigurăm că nimeni, dar absolut nimeni, în România nu merge seara la culcare fără să știe când va mânca data viitoare. Copiii noștri merită mai mult decât promisiuni. Merită fapte. Merită un stat care să îi protejeze. Merită o societate care refuză să accepte ca un copil român să adoarmă flămând.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Mulțumesc.
Vă rog să fiți de acord să vă citesc și eu o declarație politică.
Și se pregătește domnul deputat Radu-Marin Moisin, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Bună dimineața din nou!
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi: „România a ajuns să-și numere victimele, nu viețile salvate”.
Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vorbi despre episoadele dureroase de la Iași și din cartierul Rahova din București, care arată încă o dată cât de adâncă este criza morală și administrativă din sistemul românesc.
La Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, unde au murit șapte copii, aflăm cu indignare că, în ciuda tragediei, persoanele aflate în funcții de decizie în perioada incidentelor continuă să ocupe posturi-cheie, iar responsabilitatea pare să fi fost înlocuită de tăcere și cosmetizare administrativă.
După tragedie, s-a cerut demiterea managerului. S-a făcut, dar în stilul bine cunoscut al administrației dumneavoastră din ultimii 35 de ani.
Această măsură a fost doar una de fațadă, fără nicio intenție reală de schimbare.
În loc ca această tragedie să fie momentul unei asumări reale a responsabilității, am asistat la o serie de decizii administrative care par menite mai degrabă să protejeze funcții și persoane decât să clarifice cauzele și să repare ceea ce nu funcționează în acest sistem.
Potrivit informațiilor apărute în presă, fosta șefă a secției ATI este în continuare angajată în spital, însă ocupă în prezent un alt post-cheie – cel de director medical. Mai mult, în urmă cu câteva zile, aceasta a condus raportul de gardă, fapt care demonstrează că nu vorbim despre o schimbare reală, ci despre o simplă redistribuire a acelorași persoane în funcții diferite.
Aceasta nu este doar o problemă de management local – este imaginea unei țări în care tragediile se sting în uitare, iar responsabilitatea este mereu amânată.
Din 2015 – mai avem o săptămână și se fac 10 ani de când a avut loc tragedia de la Colectiv – și până în prezent, când o nouă tragedie a zguduit Bucureștiul, nouă guverne și 10 miniștri ai sănătății au vorbit despre construirea centrelor pentru mari arși și a spitalelor noi.
Niciunul, dar niciunul, nu a dus proiectele la capăt. Toți au anunțat planuri, termene și hărți ale speranței, dar, în realitate, nu s-a construit nimic.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația de astăzi are titlul „Finanțare europeană pentru infrastructura vitală: 500 de milioane de euro pentru autostrada Sibiu-Pitești”.
Recent, România a făcut un pas important în direcția consolidării infrastructurii sale strategice. Ministerul Finanțelor a semnat contractul de finanțare, în valoare de 500 de milioane de euro, cu Banca Europeană de Investiții, fonduri ce sunt destinate construcției autostrăzii A1 SibiuPitești, care este cel mai important proiect rutier aflat în derulare în România și prima autostradă care traversează Munții Carpați.
Proiectul face parte din rețeaua centrală de transport transeuropean TEN-T și din Master planul general de transport al României, reprezentând un element-cheie în conectarea infrastructurii naționale la marile coridoare europene de transport.
Scopul principal al investiției este îmbunătățirea eficienței rețelei de transport, reducerea timpilor de deplasare, creșterea siguranței rutiere și asigurarea unei legături moderne între vestul și sudul țării. Autostrada Sibiu-Pitești va contribui la dezvoltarea regională, la stimularea investițiilor private și la o mai bună integrare a economiei românești în piața unică europeană.
Această finanțare confirmă angajamentul guvernamental pentru investiții majore în infrastructură, atragerea de fonduri europene și parteneriate solide cu instituțiile financiare internaționale.
Valoarea totală a proiectului este estimată la 5,5 miliarde de euro, iar finanțarea provine din fonduri europene nerambursabile prin programele POIM 2014-2020 și Transport 2021-2027, din bugetul de stat și din împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții.
Împrumutul semnat are o perioadă de tragere de 3 ani și poate fi utilizat în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 de milioane de euro. Perioada maximă de rambursare este de până la 27 de ani, ceea ce oferă stabilitate financiară, dar și predictibilitate. Fondurile vor fi gestionate prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru finanțarea lucrărilor realizate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe. Și se pregătește domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului USR.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Catedrala Națională – un edificiu pentru eternitate”.
Sunt clipe în istoria unui popor atunci când simbolurile împlinesc un destin național și împlinesc vocația spirituală, deopotrivă individuală și colectivă. Acest proiect al Catedralei Naționale, numită inițial „Catedrala Mântuirii Neamului”, aparține inițiativei unor mari minți și personalități ale României moderne. Scriitorul Ioan Slavici și însuși marele Mihai Eminescu au venit, după Războiul de Independență, cu această idee a catedralei și au fost cei care au promovat-o în societatea românească, în mediul public; și, mai departe, această idee nobilă a primit susținerea regelui Carol I al României și a guvernului liberal condus de Ion C. Brătianu. Nu întâmplător, la 1884, regele Carol I promulga legea care avea în vedere construcția și edificarea acestei catedrale, pe care astăzi o vedem ridicată în centrul Bucureștiului.
Însă istoria a fost dificilă, istoria a fost adesea crudă și, inclusiv după Primul Război Mondial, după momentul întregirii naționale, la 1918, 1 decembrie, regele Ferdinand al României și prim-ministrul de atunci, liberalul Ion I.C. Brătianu, au readus în scenă acest proiect național, acest deziderat istoric.
Din păcate, istoria, după cum știm cu toții, a fost nemiloasă cu noi și abia astăzi, în 2025, pornind de la inițiativa Preafericirii Sale Părintele Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, vedem gata Catedrala Națională. Proiectul pentru care au luptat românii un secol și jumătate a fost, iată, dus la bun sfârșit. Și acest proiect... este fundamental de spus că are în mijlocul său comemorarea eroilor neamului.
Un alt lucru important, pe care nu trebuie să-l uităm, este acela că Bucureștiul a fost victima crimelor regimului totalitar comunist, care, în numele unei ideologii ateiste, a distrus biserici. Între 1977 și 1989, sub regimul comunist, au fost distruse, în mod irațional și criminal, evident, 20 de biserici din București, dintre care trei chiar în această zonă a Casei Poporului de astăzi.
Domnul deputat Brian Cristian? Nu este în sală.
Domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol? Nu este în sală.
Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului SOS România.
Și se pregătește domnul deputat Cristian-Alexandru Popa, din partea Grupului POT.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Tudor Ionescu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Într-o perioadă în care reperele noastre spirituale și identitare sunt tot mai contestate, România va trăi duminică, 26 octombrie, un moment istoric și, totodată, împlinirea unuia dintre cele mai mari visuri ale neamului: sfințirea Catedralei
Naționale, cel mai important obiectiv propus și realizat în România, de la Revoluția din 1989 încoace!
Am avut onoarea și binecuvântarea de a fi prezent la sfințirea Altarului acestei mărețe catedrale în 2018, în Anul Centenar al României Mari, trăind emoția unui moment pe care îl voi purta în inimă toată viața.
Catedrala Națională nu este doar o clădire. Este o rugăciune zidită în piatră, o mărturie vie a credinței, a demnității și a continuității românești. Este visul lui Mihai Eminescu și proiectul început de regele Carol I, devenit realitate prin jertfa și credința generației noastre.
Prin harul și perseverența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Dumnezeu a rânduit ca noi, românii de astăzi, să fim martorii împlinirii unui ideal născut acum un secol: Catedrala Națională, reparația morală și spirituală a unui popor care nu și-a pierdut credința și rădăcinile.
Catedrala Națională este simbolul unității românilor de pretutindeni, al biruinței credinței ortodoxe și al continuității noastre ca popor. Într-o lume tot mai dezrădăcinată, catedrala devine axa identității naționale, piatra de hotar care ne reamintește cine suntem, de unde venim și în ce credem.
Noi, cei de azi, suntem martorii contemporani ai unui moment istoric. Un moment în care România se ridică, nu prin turnuri de sticlă și oțel, ci printr-o lucrare a spiritului – o catedrală care unește cerul cu pământul, credința cu neamul, trecutul cu viitorul.
Unii cred că progresul se măsoară în zgârie-nori, centre comerciale sau drumuri rapide, dar peste secole toate acestea vor fi doar amintiri. Majoritatea clădirilor ridicate astăzi vor dispărea, sfârșind în pulberea tăcută a timpului. Dar Catedrala Națională va rămâne. Va dăinui peste milenii ca mărturie a generației noastre, a credinței noastre, a dragostei noastre de țară. Ea va fi mărturia în piatră a generației noastre, dovada că românii din secolul XXI au avut curajul și credința de a construi ceva care să rămână în eternitate.
Mulțumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Cristian-Alexandru Popa. Și se pregătește doamna deputat Dumitrița Albu, din partea neafiliaților.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
A pregăti gem, zacuscă sau murături pentru familie este un ritual. Este o artă. Se creează o legătură din care statul român ar trebui să învețe o lecție, nu să o taxeze. Din cele mai vechi timpuri, româncele au pregătit mâncare întregii familii. Nu era și nici nu trebuie să devină ceva înjositor. A-ți hrăni familia este o onoare și un privilegiu. Un act de recunoaștere a legăturii dintre părinți, copii și bunici.
În această armonie a venit statul. A intrat cu bocancii și, chiar de pe vremea lui Eminescu, asuprea țăranul român, punându-i biruri peste biruri doar ca să-și arate puterea.
Guvernul de astăzi ar fi vrut ca inclusiv gemul, zacusca și chiar ciorba caldă să fie impozitate. Dacă ANAF ar fi fost inteligent, ar fi înțeles că gemul valorează mai mult decât prunele și zahărul din care a fost realizat. Se numește valoare adăugată, domnilor guvernanți.
Gospodinele fac asta și voi ar trebui să luați lecția, nu TVA-ul.
Ați pus mâna pe resursele țării și, în loc să le dați oligarhilor, mai bine creați produse care valorează mai mult decât resursa în sine, adică din lemn – mobilă, din aur – bijuterii, din fructe – gemuri și sucuri.
Vreți mai mulți bani la buget? Invitați gospodinele să vă arate cum să faceți asta!
Vreți mai mulți bani la buget? Chemați antreprenorii să vă învețe!
Vreți mai mulți bani la buget? Permiteți profesioniștilor să facă ceea ce știu ei mai bine!
Lăsați gospodinele în pace! Lăsați familiile să prospere! Lăsați tinerii și antreprenorii să aducă valoare adăugată țării! Dacă nu puteți sau nu știți, ori chemați ajutor, ori lăsați pe alții să facă mai bine. România trebuie eliberată de sistemul care știe doar să vândă resursele, nu să le valorifice, pentru a crea o economie care produce creștere și aduce bani în buzunarele românilor.
Doar o nouă generație de lideri și oameni care nu au făcut parte din acest joc corupt poate rupe cercul vicios în care suntem captivi.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Deputat de Brașov, Popa Cristian-Alexandru, Partidul Oamenilor Tineri.
Dau cuvântul doamnei deputat Dumitrița Albu. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
„România, țara paradoxurilor: 280 de lei pe zi pentru un deținut, doar 10 lei pentru un copil”
Astăzi, în România, cifrele vorbesc mai puternic decât orice discurs politic. Conform datelor oficiale, costul zilnic al întreținerii unui deținut se ridică la aproximativ 280 de lei, în timp ce alocația de stat pentru un copil este de 289 de lei lunar, iar pentru un copil cu dizabilități suma pe care statul român o dă este de 719 lei.
Mai exact, pentru un infractor românii plătesc, pentru „confortul” acestuia, aproape 100.000 de lei lunar.
Această discrepanță nu este doar nedreaptă. Este revoltătoare. Este expresia unei țări care alege să investească mai mult în consecințele infracțiunilor decât în prevenirea lor, mai mult în ziduri decât în oameni, mai mult în izolare decât în educație. În timp ce copiii primesc sume simbolice, insuficiente chiar și pentru strictul necesar, deținuții beneficiază de resurse consistente, suportate din buzunarul fiecărui contribuabil cinstit.
Și, mai grav, în ciuda acestor costuri uriașe, sistemul nu funcționează eficient. Pedepsele actuale nu sunt nici suficient de dure, nici suficient de inteligente încât să descurajeze infracționalitatea. Plătim sume mari, dar nu obținem siguranță publică reală. Criminalitatea persistă, recidiva rămâne ridicată, iar cetățenii continuă să trăiască cu sentimentul că legea este mai degrabă spectacol decât protecție.
Nu vorbim doar despre cifre, ci despre priorități de stat. Un sistem care alocă de peste 20 de ori mai mulți bani zilnic pentru un deținut decât pentru un copil transmite un mesaj periculos, că prezentul valorează mai mult decât viitorul. Iar un stat care nu își pune copiii pe primul loc este un stat care își sapă singur fundația.
Copiii noștri nu trebuie să fie victime colaterale ale unui sistem blocat în trecut. Ei trebuie să fie temelia unui viitor mai sigur, mai drept și mai demn.
Este timpul ca statul român să își redefinească prioritățile. Să investească acolo unde se clădește viitorul, nu unde se contabilizează greșelile trecutului. Să pună copilul înaintea celulei.
Deputat Albu Dumitrița.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului PSD.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. „Curajul care apără pacea și libertatea”
Ne apropiem de 25 octombrie – Ziua Armatei Române, zi în care națiunea își cinstește eroii și aduce un omagiu celor care, de-a lungul veacurilor, au apărat pământul românesc, credința și libertatea noastră.
Armata Română nu este doar o instituție a statului, ea este coloana vertebrală a istoriei românești, expresia demnității și a sacrificiului. Sub tricolor, soldatul român a scris cu sângele său cele mai importante pagini din destinul acestei țări.
Ieri am avut onoarea să particip la sfințirea parcelei eroilor români căzuți pe câmpul de luptă pentru dezrobirea Basarabiei, în satul Ursoaia, raionul Căușeni, Republica Moldova.
Acolo, printre cruci, am simțit din nou ce înseamnă cu adevărat cuvântul „jertfă”. Am văzut cât de vie este memoria ostașilor români care, în vara anului 1941, au eliberat Basarabia și Bucovina de Nord de sub ocupația sovietică. Nu au luptat pentru glorie, ci pentru dreptate. Nu au cerut nimic, dar ne-au lăsat totul – libertatea, demnitatea, continuitatea ca neam.
Acel pământ, stropit de sângele eroilor noștri, ne obligă să nu uităm niciodată ce înseamnă curajul românesc. Curajul de a lupta atunci când lumea tace. Curajul de a apăra atunci când alții se predau.
Astăzi, la granițele României, un alt popor luptă pentru aceleași idealuri. Poporul ucrainean luptă pentru libertatea sa, pentru dreptul de a exista liber și suveran.
Noi, românii, înțelegem poate mai bine decât oricine această luptă, pentru că am trăit-o de atâtea ori în propria istorie. De aceea, sprijinul României pentru Ucraina nu este doar un gest politic, ci un act de conștiință națională. Așa cum soldații români au eliberat Basarabia în 1941, astăzi, Ucraina își apără propria sa libertate împotriva aceluiași imperialism agresiv.
Frontiera dintre bine și rău trece astăzi pe Nipru, dar se simte până pe Prut. Iar România trebuie să rămână fermă de partea binelui.
## Stimați colegi,
Ziua Armatei trebuie să ne găsească uniți și recunoscători. Într-o lume în care propaganda și frica încearcă să dezbine, noi trebuie să apărăm încrederea românilor în propriile instituții. Să susținem armata nu doar prin vorbe, ci și prin fapte – prin investiții în apărare, prin grijă față de veterani și prin respect pentru militarii care veghează zi și noapte la hotarele țării.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Mulțumesc.
Vă rog să-mi permiteți să dau citire listei deputaților care au depus declarații politice în scris, și anume:
Din partea Grupului parlamentar al PSD – Vlad-Florentin Drinceanu, George-Adrian Popa, Andrei Dolineaschi, Georgeta-Carmen Holban, Romeo-Daniel Lungu, NicolaeAdrian Bara, Răzvan-Iulian Ciortea, Ștefan-Alexandru Băișanu, Angel Tîlvăr, Augustin-Florin Hagiu, MariusConstantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă și Virgil-Alin Chirilă.
Din partea Grupului parlamentar AUR – Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Gușă, Andra-Claudia Constantinescu, Ramona-Ioana Bruynseels, Cristina-Emanuela Dascălu, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Nicolae Mîndrescu, Petre Pușcașu, Diana Enache, Dorel Vulpoiu, Daniel-Răzvan Biro, Fabian-Cristian Radu, Lidia Vadim-Tudor.
Din partea Grupului parlamentar al PNL – Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Vetuța Stănescu.
Din partea Grupului parlamentar al USR – Corina Atanasiu și domnul Brian Cristian.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR – Biró RozáliaIbolya.
Din partea minorităților naționale – Dragoș Gabriel Zisopol.
Din partea Grupului parlamentar SOS România – Ana Baș, Laura Toader, Florin Caragață, Sorin Oltenașu, Toader Laura, Țiu Mihai și Nagy Vasile.
Din partea Grupului parlamentar POT nu avem.
Din partea neafiliaților – Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Gheorghe-Petru Pîclișan, Călin-Florin Groza și Raisa Enachi.
Declar închisă prima parte a ședinței noastre. Mulțumesc.
Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!
Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 185.
- Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format
- mixt de prezență, fizic și online.
- Ordinea de zi a fost distribuită.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat pentru ora 11:30; la încheiere, au loc ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor.
- Stimate colege,
Stimați colegi,
- Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi
- există obiecții.
Nu.
Intrăm în ordinea de zi.
Primul punct, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 73/2025.
- Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
- Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu.
- Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de
- hotărâre.
- Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
- Adoptat.
- La preambul?
- Nu.
Adoptat.
La art. 1, obiecții? Nu.
Adoptat.
- Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne
- pentru votul final.
Următorul punct, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare; PL-x 350/2025; caracter organic; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise. Trecem la dezbaterea proiectului de lege și am să invit reprezentantul inițiatorului.
Din partea Guvernului României, domnule secretar de stat, vă rog.
Propunerea este de două minute. Vă mulțumesc.
secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale
Bună dimineața!
Mulțumesc, doamnă președinte.
Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.
Demersul legislativ are ca obiect de reglementare construirea unei rezerve de mobilizare mai robustă și mai adaptată la nevoile de securitate actuale și viitoare, prin introducerea unui nou concept – „soldat/gradat voluntar în termen” –, care să îndeplinească pe timp de pace, în mod voluntar, serviciul militar activ.
Principalele elemente definitorii pentru noul concept: este o nouă formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ pe timp de pace, se adresează tuturor cetățenilor români, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme de serviciu militar. Constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru apărare. Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare
Proiectul este în procedură de urgență, codificat cu PL-x 350/2025 din 6 octombrie 2025.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetățenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept, de „soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale”.
La ședința comisiei și în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Amendamentele sunt anexate la prezentul raport.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule lider, vă rog să propuneți un timp alocat dezbaterii pe articole.
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Demnitate și protecție pentru copiii României în mediul online”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Trebuie să încheiem cu capitolul privilegiilor, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având tema „Este greșit să le spunem copiilor că pot decide asupra identității lor de gen înainte să înțeleagă pe deplin ce înseamnă acest lucru”; – Ștefan Țintă – declarație politică având titlul „Satul românesc merită respectul general, dar și atenția tuturor factorilor decidenți și investiții susținute”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică intitulată „Somn ușor, Nicușor!”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică având titlul „Demisia de onoare, domnule Bolojan!”; – Petru-Gabriel Negrea – declarație politică intitulată „România, ruptă între bogăție și sărăcie”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică-apel pentru sprijinirea unui proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care să se stabilească noi termene de închidere a acestor capacități energetice; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România nu este un stat eșuat, ci un stat încă nereformat”; – Ilie-Aurelian Cotinescu – declarație politică privind reforma pensiilor speciale ale magistraților; – Răzvan-Olimpiu Cadar – declarație politică intitulată „O dezbatere populistă asupra majorării salariului minim nu aduce beneficii nimănui!”; – Mircea Fechet – declarație politică-apel la responsabilitate, empatie și apărarea adevărului în fața dezinformării; – Ștefan Tanasă – declarație politică având ca obiect „Sancțiuni echitabile pentru șoferi responsabili”;
Timpul a fost aprobat.
Dezbateri generale, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Sigur că m-am uitat cu atenție la acest PL-x, pentru că avem dublă reglementare. Eu o să votez contra.
Dacă vă uitați cu atenție, avem Legea nr. 270/2015, care reglementează acest serviciu de voluntariat.
Articolul 2 ne spune extrem de clar cine sunt cei care pot să facă parte din forțele armate, în calitate de voluntari, inclusiv tinerii care nu au satisfăcut stagiul militar, cei cu vârste între 18 și 35 de ani. Chiar și domnul ministru al apărării poate să se înscrie acum, în calitate de voluntar, pentru că legea îi permite să vadă cum este în armată, să înțeleagă pe viu acest serviciu militar.
Deci avem dublă reglementare.
La art. 5 avem și niște drepturi pentru acești rezerviști voluntari pe care îi avem astăzi – și îl avem pe un fost ministru al apărării în sală –, îi avem astăzi în rezerva de cadre.
Deci efectiv avem o dublă reglementare, mai ales că dumneavoastră ați introdus doar sintagma de „voluntar plătit”. Păi, cum este voluntar, dacă este plătit?! Care e diferența între un militar angajat pe bază de contract și un voluntar plătit? Dumneavoastră schimbați sensul limbii române, că voluntar înseamnă fără niciun fel de obligații – uitați-vă în DEX. Nu există termenul de „voluntar plătit”. Ori este militar, angajat pe bază de contract, ori este voluntar, în conformitate cu Legea nr. 270/2015. Și, repet, acea lege le conferă niște drepturi – și mi se pare corect – acelora care vor să facă parte din rezerva de cadre.
Eu o să votez contra, pentru că nu așa rezolvăm noi situația din Ministerul Apărării Naționale. Lucrurile trebuiau dezvoltate dintr-o altă perspectivă.
Mulțumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Astăzi suntem chemați să ne pronunțăm asupra unui proiect de lege care are implicații strategice majore, într-un context internațional marcat de instabilitate, conflicte neconvenționale și amenințări hibride.
România are nevoie de un cadru legislativ actualizat, modern, care să permită instruirea populației într-un mod eficient, voluntar și transparent. De aceea, Partidul Național Liberal consideră că avem datoria să luăm măsuri pentru a ne consolida capacitatea de apărare, nu doar prin mijloace militare, ci și prin implicarea activă a cetățenilor.
Trebuie să conștientizăm faptul că apărarea națională nu este exclusiv responsabilitatea armatei, ci reprezintă un efort comun în care fiecare cetățean are un rol.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege și vă invit, dragi colegi, să votăm cu responsabilitate și cu viziune, să dăm României o lege care nu vorbește doar despre apărare, ci despre demnitate, despre unitate și despre viitor.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Grofu Daniel.
## **Domnul Daniel Grofu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
POT va vota pentru adoptarea proiectului de lege menționat, deoarece considerăm necesară actualizarea cadrului legal privind pregătirea populației pentru apărare, în acord cu realitățile de securitate actuale și cu angajamentele României în NATO și în UE.
Proiectul consolidează capacitatea de reacție a statului, promovează serviciul militar voluntar și asigură un echilibru între securitatea națională și respectarea drepturilor cetățenilor.
Securitatea națională este o responsabilitate comună care trebuie exercitată cu înțelepciune, transparență și solidaritate.
Pregătirea populației pentru apărare este o investiție în reziliența societății românești.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul lider Rodeanu Bogdan-Ionel, din partea Grupului parlamentar al USR.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Voiam să fac câteva precizări vizavi de cele spuse anterior, de la acest microfon.
Nu este vorba nicidecum de o dublă reglementare.
Acest proiect care este prezentat, spre dezbatere și vot, în fața Camerei Deputaților, astăzi, este cu totul și cu totul un alt pachet. Introduce, pentru prima oară, noțiunea de „voluntar militar în termen”, un alt concept față de programul rezervistului voluntar, care a fost și care este, până în momentul de față, în vigoare.
Interesul nostru este să dinamizăm acest proiect, să dinamizăm și să încurajăm tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani să contribuie, prin prezența lor în cadrul acestui proiect, pentru întărirea rezervei operaționale a Armatei Române, o rezervă operațională care, instruită și foarte bine dotată, constituie una dintre principalele descurajări la adresa amenințărilor țării noastre.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Ca mai toate domeniile din țara asta, în ultimii 35 de ani, și domeniul apărării a fost o reală bătaie de joc pentru PSD, pentru PNL, pentru UDMR și pentru USR. În ultimii 35 de ani și zona apărării a fost afectată. Ați erodat, ați dus în derizoriu ideea de patriotism, ați dus în derizoriu ideea de a-ți servi țara, ați dus în derizoriu ideea de a-ți apăra țara, chiar cu prețul vieții, ați batjocorit ideea de credință față de țară și față de națiune, față de Dumnezeu, ați batjocorit haina militară. Să ne reamintim cum ați scos militarii pe străzi, ca să ne apărați de virus.
Timp de 35 de ani v-ați bătut joc de înzestrarea Armatei Române! V-ați bătut joc de tehnica militară! Ați distrus tot ce înseamnă industrie militară în România, fabrici, uzine – le-ați călcat în picioare!
Ați călcat în picioare haina militară, în ani diferiți, cu pensii diferite, cu același grad, aceeași experiență, cu pensii diferite. I-ați încăierat unii pe alții!
Ați pus trese, ați făcut generali pe timp de pace numai ca să vă asigurați liniștea!
Ați batjocorit, cum ați făcut, de altfel, repet, cu absolut toată industria românească, cu agricultura, cu toate ramurile, cu toate sectoarele. Nici apărarea n-a scăpat de bătaia voastră de joc!
Iar acum, ca de altfel cu multe alte proiecte cu care veniți în Parlament – improvizație, heirupism, fără dezbatere, fără dialog, totul pe repede-nainte, totul improvizat, pentru că... ăștia sunteți!
Ați distrus și, după ce ați distrus, încercați să păreți salvatorii!
Dar, în egală măsură, repet, trebuie să ne uităm cum am ajuns noi aici și cine sunt vinovații. Iar pentru asta trebuie să vă uitați în oglindă. Voi, cei de la PSD, de la PNL...
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 45 de amendamente admise.
- Întreb dacă de la pct. 1 la pct. 11 sunt obiecții, comentarii. Nu.
Adoptate.
De la 12 la 23, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Adoptate.
- De la 23 la 34, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Adoptate.
De la 34 la 45, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie; PL-x 216/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise, dar și amendamente respinse.
Am să rog reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, să prezinte.
Vă rog, domnule secretar de stat.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor
## Mulțumesc.
## Bună ziua!
Scopul proiectului de lege elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară îl reprezintă transpunerea la nivel național a Directivei nr. 2.118/2021, directivă care vine și actualizează o directivă mai veche, respectiv nr. 103/2009.
Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege înaintat de Guvern Parlamentului.
Mulțumim.
Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
## Mulțumesc.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, transmis cu adresa PL-x 216/2024.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 25.03.2024.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei UE 2021/2.118 a Parlamentului European și a Consiliului din 2021/24 noiembrie de modificare a Directivei nr. 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 430 din 2 decembrie 2021, cu excepția art. 1 pct. 8 și 18. Astfel, vor intra sub obligația de asigurare și vehiculele care, conform legislației naționale, nu sunt supuse înmatriculării/înregistrării – trotinete electrice, biciclete electrice și alte vehicule. Proiectul vizează limitarea acoperirii RCA pe baza noțiunii de utilizare a unui vehicul. Sunt eliminate cazurile în care accidentele sunt produse în situații în care vehiculele nu sunt utilizate ca mijloc de transport.
De asemenea, se permit utilizarea unor dispozitive electrice de control al asigurării RCA în trafic, fără oprirea vehiculelor, în măsura în care legislația GDPR este respectată, precum și introducerea posibilității suspendării efectelor controlului RCA, la cerere, pe perioada suspendării înmatriculării vehiculelor, cu introducerea unei obligații în sarcina asiguratului în această perioadă.
Vă mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.
Trei minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Trei minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Demnitate și protecție pentru copiii României în mediul online”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Trebuie să încheiem cu capitolul privilegiilor, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având tema „Este greșit să le spunem copiilor că pot decide asupra identității lor de gen înainte să înțeleagă pe deplin ce înseamnă acest lucru”; – Ștefan Țintă – declarație politică având titlul „Satul românesc merită respectul general, dar și atenția tuturor factorilor decidenți și investiții susținute”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică intitulată „Somn ușor, Nicușor!”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică având titlul „Demisia de onoare, domnule Bolojan!”; – Petru-Gabriel Negrea – declarație politică intitulată „România, ruptă între bogăție și sărăcie”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică-apel pentru sprijinirea unui proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care să se stabilească noi termene de închidere a acestor capacități energetice; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România nu este un stat eșuat, ci un stat încă nereformat”; – Ilie-Aurelian Cotinescu – declarație politică privind reforma pensiilor speciale ale magistraților; – Răzvan-Olimpiu Cadar – declarație politică intitulată „O dezbatere populistă asupra majorării salariului minim nu aduce beneficii nimănui!”; – Mircea Fechet – declarație politică-apel la responsabilitate, empatie și apărarea adevărului în fața dezinformării; – Ștefan Tanasă – declarație politică având ca obiect „Sancțiuni echitabile pentru șoferi responsabili”;
Dezbateri generale.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul președinte Bode Lucian Nicolae, președintele Comisiei pentru transporturi.
Vă rog.
## Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Ori de câte ori Parlamentul a avut în dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 132/2017, pe scurt Legea RCA, au existat polemici, ceea ce este normal pentru un proiect cu un asemenea impact în societate.
De data aceasta vreau să evidențiez faptul că lucrurile s-au armonizat la nivelul tuturor grupurilor politice, pentru că interesul este unul comun – să transpunem o directivă europeană al cărei termen de transpunere, din păcate, a expirat în 23 decembrie 2023. Orice deviere de la această linie ne-ar fi costat enorm. România risca aplicarea unor sancțiuni pecuniare consistente, o sumă forfetară minimă de peste 1,6 milioane de euro și penalități pentru fiecare zi de întârziere.
Ceea ce vreau să subliniez este faptul că o transpunere incompletă, prin adăugarea la text sau introducerea de excepții, ar fi reprezentat un aspect atacabil în contencios, pentru necorelarea cu interpretarea obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mă bucur că am reușit să ajungem la un consens pe acest proiect de lege și la un compromis rezonabil, spun eu, cu toți actorii din piața de asigurări, astfel încât transpunerea directivei să fie realizată într-o manieră echilibrată, care să protejeze interesele cetățenilor și, în același timp, să asigure sustenabilitatea pieței de profil.
Subiectul nu este unul închis. Sunt convins că și pe viitor vom avea în Parlament dezbateri constructive și aplicate, pentru că mai sunt multe de făcut pe legislația RCA.
Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Hagiu Augustin-Florin.
## **Domnul Augustin-Florin Hagiu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Da, contextul este cel deja prezentat. Avem o directivă; nu o implementam, riscam să ajungem într-un infringement. Lucrurile astea sunt clare și de aceea ne aflăm aici.
Însă, pe fond, problema rămâne una extrem de dificilă pentru tot ceea ce înseamnă asigurați, fie ei persoane fizice, fie persoane juridice.
Și tocmai de aceea am luat cuvântul, pentru că suntem în fața unei provocări pe care eu cred că trebuie să ne-o asumăm toți, din toate grupurile politice parlamentare, și anume de a elimina din Legea RCA acel conflict care dăinuie, cel puțin din 2016, care vizează două tabere aflate în opoziție – nu politice, ci două tabere interesate ca legea să rămână într-o anumită formă – și, din această cauză, suntem în situația în care asigurații, terțul păgubit, să aibă de suferit.
Așadar, această provocare vine, în acest context – eu o să-mi asum o parte –, sper, cu sprijinul dumneavoastră, să ajungem acolo unde Legea RCA să reflecte, într-adevăr, ceea ce ne interesează pe toți, și anume interesele asiguraților, fie ei cetățeni, fie ei transportatori persoane juridice, după caz.
Vă mulțumesc.
## Mulțumim.
La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Trecem la dezbaterea pe articole.
Începem cu titlul și continuăm cu articolele.
Amendamente admise.
La titlu?
Nu sunt obiecții, comentarii.
De la nr. crt. 1 la nr. crt. 3, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 4 la nr. crt. 6, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 7 la nr. crt. 10, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 11 la nr. crt. 12, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 13 la nr. crt. 16, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 17 la nr. crt. 19, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 20 la nr. crt. 40, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 41 la nr. crt. 50, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 51 la nr. crt. 60, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 61 la nr. crt. 70, obiecții, comentarii? Nu sunt.
De la nr. crt. 71 la nr. crt. 74, obiecții, comentarii? Nu sunt.
Mulțumesc.
Amendamente respinse? Proiectul de lege rămâne la votul final.
5. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009; PL-x 352/2025.
Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală.
Implementarea protocolului va avea drept rezultat îmbunătățirea cooperării polițienești dintre cele două state, prin stabilirea unor măsuri concrete în acest sens.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la data 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, în forma propusă de comisia de raport a Camerei Deputaților.
Mulțumesc frumos.
Și noi vă mulțumim, domnule secretar de stat.
În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului. Vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, transmis cu adresa PL-x 352 din 6 octombrie 2025, înregistrat cu nr. 7c-14/262 din 6 octombrie 2025. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009. Implementarea protocolului va avea drept rezultat desfășurarea întâlnirilor grupului de lucru comun pentru cooperare polițienească transfrontalieră în materie penală cel puțin o dată pe an, precum și ori de câte ori va fi necesar, la inițiativa oricăreia dintre părțile semnatare, astfel încât, în baza rezultatelor acestor întâlniri, părțile vor putea realiza și se vor putea informa reciproc anual, cu privire la eventuala necesitate de revizuire a acțiunilor operative desfășurate, în funcție de evoluțiile situației operative și tendințele de criminalitate transfrontalieră.
Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 și art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a examinat proiectul de lege în ședința din 15 octombrie 2025.
Mulțumim, domnule deputat.
În viitor vă rog să sintetizați puțin.
La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Sighiartău Robert-Ionatan.
Vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Într-un moment în care frontierele externe ale Uniunii Europene sunt sub presiune – și aici vorbim de migrație ilegală, vorbim de trafic de persoane, contrabandă sau alte amenințări hibride –, cred că semnarea acestui protocol și ratificarea lui de către Parlament sunt chiar binevenite.
Așa cum am colaborat pentru extinderea spațiului Schengen, trebuie să continuăm să colaborăm și pentru securitatea Flancului Estic al NATO – apropo de ceea ce se întâmplă la noi în regiune –, și pentru protejarea europenilor, pentru că un stat puternic este un stat sigur.
Și, apropo de luările de cuvânt, inclusiv la proiectul anterior, privind voluntariatul în armată, cred că România trebuie să se pregătească și să fie pregătită tot timpul pentru orice scenariu, pentru că asta înseamnă să ai un stat puternic.
Vă mulțumesc.
## Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat FloreaGabriel Florinel, Grupul AUR.
## **Domnul Gabriel-Florinel Florea:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sigur că AUR va vota pentru ratificarea acestui acord, însă noi considerăm că relația româno-bulgară este mai mult decât atât.
Ținând cont de istoria comună bogată pe care cele două state o au, ținând cont de prietenia veche, ținând cont de faptul că dintre cele 10 țări riverane Dunării România și Bulgaria împart aproximativ 500 de kilometri, aici suntem extrem de deficitari la marea infrastructură, mai exact la legăturile fizice între cele două maluri ale Dunării – și mă refer strict la lipsa podurilor sau, mai exact, mai corect spus, faptul că acum 2.000 de ani exista un pod, iar în prezent există doar două poduri... nu putem vorbi despre o legătură serioasă între cele două state, cu toate că legăturile economice sunt extrem de importante – peste 7,5 miliarde de euro – între România și Bulgaria, cu toate că, așa cum vă spuneam inițial, avem o istorie comună bogată, lipsește marea infrastructură și acest lucru spune foarte multe.
Iar eu, ca teleormănean, pentru județul Teleorman, și nu numai, pentru toată Lunca Dunării, pentru sudul României și pentru România, în general, pentru români..., ar trebui să ne aplecăm și să investim acolo unde chiar contează.
Așadar, haideți să ne aplecăm și să lăsăm în urma noastră ceea ce oamenii, românii, așteaptă de la noi! Vă mulțumesc.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumim, domnule deputat.
Proiectul de lege are ca obiect cooperarea polițienească!
Mulțumim.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2024 privind unele măsuri pentru desfășurarea activităților integrate aferente emiterii și transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii; PL-x 545/2024.
Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.
Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prezentul proiect de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru desfășurarea activităților integrate aferente emiterii și transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Ministerul Muncii susține raportul comun al comisiilor raportoare asupra proiectului de lege supus dezbaterii. Mulțumesc.
Vă mulțumim și noi.
În continuare, dăm cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, doamnă deputat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2024, care prevede instituirea unor măsuri pentru desfășurarea activităților integrate aferente emiterii și transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Astfel, Compania Națională Poșta Română este desemnată drept instituția care să ofere servicii integrate de tipărire și de pregătire a plicurilor în care se transmit deciziile de recalculare a pensiilor, reglementându-se, totodată, tariful la care se vor realiza serviciile respective.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 1 octombrie 2024, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Mulțumesc, doamnă deputat.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Doamna deputat Velces...
Domnul deputat Velcescu Florin-Gabriel, Grupul AUR.
Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Aveți de dat doi miei – și pentru gen, și pentru nume, că nu mă cheamă Gabriel –, dar asta e altă discuție.
Am văzut acest proiect și m-am bucurat foarte tare, am crezut că discutăm despre pensii și despre pilonul II, pilonul III, pensiile private, despre cum vom face dreptate în acest domeniu.
Am crezut că o să le explicați românilor și că o să îndreptați eroarea pe care ați făcut-o mai devreme... săptămâna trecută, cu aceste aberații prin care ați decis dumneavoastră, cu de la dumneavoastră putere, că e mult mai bine să țineți banii la stat.
Vă atrag atenția că 10% inflație, în 8 ani de zile, o să topească tot ceea ce a agonisit orice om de bună-credință.
Dacă la pilonul II aveți o scuză că banii ăia sunt blocați – 70% în titluri de stat, la pilonul III vă atrag atenția că sunt contributori benevoli, voluntari, care au decis cu de la sine putere că vor să-și asigure bătrânețea.
Dar, în schimb, ați făcut cum ați promis celor de la OCDE. Pentru că nu v-a obligat nimeni, ați făcut un exces de zel și ați mai dat încă o dată cu tifla poporului român.
Ciudat! Ciudat cum, de fiecare dată când aveți ocazia să îndreptați lucrurile, vă prefaceți că nu e nimic de îndreptat. O zi bună!
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 405/2024.
Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de lege. Reamintesc că în ședința Camerei Deputaților din data de 8 octombrie 2025, în cadrul dezbaterilor generale, a luat cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PNL.
Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?
Domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
Vreau să vă prezint câteva cifre legat de acest program, care a fost un instrument important pentru susținerea activităților IMM-urilor și a continuat să sprijine aceste nevoi pe care IMM-urile le au, respectiv capitalul de lucru și investițiile.
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a acordat în anul 2024, în cadrul Programului IMM PLUS, un număr de 7.329 de garanții, în valoare de 9,33 miliarde de lei, pentru finanțări în valoare de 10 miliarde de lei – o sumă foarte importantă, din punctul nostru de vedere.
Valoarea totală a solicitărilor garantate aprobate de fond în Programul IMM PLUS ROMÂNIA a însumat 6,9 miliarde de lei, cu o valoare a finanțării de 7,7 miliarde de lei, aferente unui număr de 5.614 credite, care a însemnat crearea de locuri de muncă, continuarea unor investiții importante la nivel național. Valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de fond în cadrul Subprogramului AGRO PLUS a însumat 95 de milioane de lei.
De asemenea, pentru Programul PROD PLUS au fost 1,2 miliarde de lei și au fost 784 de credite-garanții aprobate.
Valoarea totală a solicitărilor de garantare de fond – Subprogramul GARANT CONSTRUCT a însumat 1,15 miliarde de lei, cu o valoare de 1,23 miliarde de lei pe total program, cu 848 de credite.
Considerăm că a fost un program eficient al Guvernului Ciolacu, un program care cred că ar trebui să aibă și pe viitor continuitate, pentru că astfel susținem crearea de locuri de muncă, susținem IMM-urile și susținem economia națională. Mulțumesc.
Mulțumim.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Matieș Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.
## Mulțumesc mult, domnule președinte.
Vorbim de programe, vorbim de ajutor, dar, ce să vezi, anul acesta, față de anul trecut, s-au închis cu mai mult de 10.000 de societăți românești. 10.000!
Păi, domnilor, trebuie prima dată să-i ajutăm pe oamenii ăștia, trebuie o legislație clară, pentru că nu puteți să schimbați de pe o zi pe alta, să creșteți TVA-ul; nu puteți, de pe o zi pe alta, impozitul pe dividende să-l schimbați; nu puteți, de pe o zi pe alta, taxe și alte impozite asupra antreprenorului român.
Puteți să dați tot felul de programe, efectele – efectele sunt zero sau pe minus sunt efectele.
De aceea, Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR trebuie să vină cu măsuri concrete pentru antreprenorii români. Mulțumesc.
Vă reamintesc, stimați colegi, că suntem în procedură de urgență, un vorbitor de grup.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 61/2025.
În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog, doamnă deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!
Notă de prezentare asupra raportului Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare,
ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziții în ceea ce privește organizarea Registrului unic de evidență a unităților sanitare. În acest sens, având în vedere specificul comun al datelor colectate în sistemele și aplicațiile informatice utilizate de Ministerul Sănătății, respectiv „Corona-formsˮ și Registrul Unic de Boli Transmisibile, se prevede crearea de către STS a unei aplicații informatice care va integra atât dosarele prevăzute de aplicația informatică „Corona-formsˮ, precum și datele din Registrul Unic de Boli Transmisibile. În Registrul unic de evidență a unităților sanitare se înregistrează și se codifică toate unitățile sanitare publice și private care furnizează servicii medicale, servicii conexe actului medical, terapii complementare și alternative, servicii medico-sociale. Codificarea reprezintă atribuirea unui număr unic național fiecărei unități înregistrate în registru.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport de aprobare a proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Mulțumim și noi.
Vă rog să propuneți timp de dezbateri.
Două minute.
Mulțumesc. Supunem la vot. Vă mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul, la dezbateri generale, domnului deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.
## Stimați colegi,
Această ordonanță nu modifică numai Legea nr. 95/2006, ci și Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 – cu rezidențiatul.
Am reușit în urmă cu câțiva ani să oferim posibilitatea spitalelor municipale/județene de urgență să primească rezidenți mai devreme și să facilităm întoarcerea lor, chiar în timpul rezidențiatului, acasă, la vatră.
Atunci Ministerul Sănătății a făcut o procedură prin care, analizând structura pacienților din respectiva secție a unui spital municipal sau județean, conform acestor avize, să poată să ofere posibilitatea ca o secție dintr-un spital municipal/județean să ajungă secție clinică.
Din păcate, această modificare, această ordonanță de urgență, face un shortcut pentru universități și oferă posibilitatea ca într-o secție de spital județean și municipal, fără să se facă analiza acestor date, de pacienți, de aparatură, dacă există medic primar pregătit, să se transforme, cu o simplă angajare de cadru universitar, în secții clinice.
Ideea nu este rea, însă, având în vedere problematica din țara noastră cu aceste mici portițe, o să ajungem ca în spitalele municipale, în apropierea spitalelor clinice universitare, o să se ajungă să se transforme în secții clinice, fără să aibă posibilitatea de a dezvolta secția lor prin aparatură și cu ajutorul Ministerului Sănătății.
Există un risc. Haideți să urmărim și să vedem în continuare, peste o jumătate de an, cum o să evolueze lucrurile!
Vă mulțumesc mult.
Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR. Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
Unul dintre obiectivele acestei legi este acela de a colecta datele de boli transmisibile și acesta face obiectul unei hotărâri a Guvernului – Hotărârea nr. 657/2022.
Ei, haideți să ne uităm ce s-a întâmplat cu colectarea acestor date!
Cel mai important lucru în pandemie era să aflăm cum a evoluat, care au fost morbiditatea și mortalitatea, pentru că aceste date sunt foarte importante din punct de vedere științific.
Majoritatea datelor însă le-am văzut pe Eurostat, pentru că „Corona-forms”, care a fost instituită de Ministerul Sănătății, a avut o metodologie care nu a corespuns obiectivelor științifice.
Și aici vă spun și vă repet – vaccinurile au avut 1.238 de complicații; aceste complicații nu se reflectă în aceste „Corona-forms”, pentru că cei care trebuiau să le scrie și trebuiau să le transmită mai departe Institutului de Sănătate Publică nu au respectat metodologia, iar această metodologie nu a favorizat raportarea reacțiilor adverse.
În țara asta, fiecare dintre noi cunoaște pe cineva care a decedat sau a fost schilodit de vaccin și, totuși, raportarea este – îmi spunea domnul ministru că sunt doar o sută și ceva de cazuri. Este absurd.
De aceea, vă spun, digitalizarea nu rezolvă problema, atâta timp cât noi blocăm informația referitoare la reacțiile adverse ale vaccinului mARN.
Dar nu vă interesează această chestiune.
Dar am să vă mai pisez cu ea.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Da.
E bine să vedem și titlul proiectului pe care îl dezbatem, stimați colegi.
Să trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul. Dacă la titlu există comentarii? Nu există.
La articole, de la 1 la 7? Nu există.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) și (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 376/2024.
Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.
Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Are cuvântul reprezentantul Guvernului României. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 58 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se majorarea cu 10% a cuantumului indemnizației lunare de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestației sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav.
Ministerul Muncii susține raportul comun al comisiilor raportoare asupra proiectului de lege supus dezbaterii. Mulțumesc.
Mulțumim, domnule secretar de stat.
Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun.
Vă rog, doamnă deputat.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) și (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
În temeiul art. 95 și 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 376/2024 din 25 iunie 2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea Legii nr. 448/2006.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2024, prin care se modifică art. 58 alin. (4) și (5) din Legea nr. 448/2006, în sensul majorării cu 10%, începând cu luna iunie 2024, a cuantumului indemnizației lunare de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestației sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională. În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport de aprobare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Nu vom putea fi un stat atent, prezent și incluziv dacă vom închide câte un ochi și vom oferi beneficii nemeritate unor profitori.
Ancheta socială ne ajută pe toți cei care lucrăm în acest sistem și suntem preocupați de comunitățile vulnerabile să ajutăm mai mult și mai bine.
Mulțumesc.
Mulțumim și noi.
La dezbateri generale, doamna deputat Cernit Maria, Grupul parlamentar POT.
## **Doamna Maria Cernit:**
Mulțumesc.
Stimați colegi,
PL-x-ul acesta vorbește despre o creștere de 10% din 569 de lei/lună. Atât valorează viața unei persoane cu handicap grav din România – 569 de lei. Deci 10% înseamnă 56 de lei/lună, adică 2 lei/zi. Este derizoriu.
Știți cât costă un singur supliment pentru un copil cu handicap grav? Ca să nu mai vorbesc de recuperări.
Veniți și le oferiți 56 de lei în plus, adică 2 lei/zi, ca și cum asta ar rezolva ceva.
Pentru părinții care luptă zilnic cu neputința sistemului este o insultă.
Încetați cu aceste firimituri prezentate ca mari victorii și coborâți cu picioarele pe pământ!
Sigur că Partidul Oamenilor Tineri va vota pentru această măsură, doar pentru că e mai bine decât nimic, dar e departe de sprijinul real de care aceste familii au nevoie.
Mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Moș Patricia-Simina-Arina, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc frumos, stimate domnule președinte.
Sprijinul pe care îl acordă statul persoanelor vulnerabile nu ține cont de culoarea politică a partidelor, de ideologii, ci de un principiu general valabil – protecție pentru cei care sunt diferiți de noi, însă sunt egalii noștri.
Exact cum a spus și domnul secretar de stat, stimați colegi, parlamentarii PNL vor vota pentru adoptarea proiectului de lege prin care s-a majorat indemnizația lunară de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestației sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav.
Totodată, stimați colegi, pentru că am muncit mult pe această zonă socială, vreau să atrag atenția că ancheta socială pe care asistenții sociali o fac în teren este instrumentul care ne vorbește despre oamenii din comunitățile noastre care au nevoie de noi.
E important ca, atunci când se acordă un beneficiu social, o prestație socială, asistenții sociali să fie în teren, să încheiem cu anchetele sociale făcute din birouri.
Totodată, vreau să atrag atenția că susțin măsurile de reformă și în serviciile sociale, pentru a putea acorda sprijin celor care au nevoie, nu celor care profită de acest ajutor.
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, Grupul parlamentar al PSD.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Statutul persoanelor cu dizabilități a fost reglementat prin Convenția ONU, pe care România s-a angajat să o respecte, semnând-o în 2010, și semnând... aprobând raportul implementării la nivel național în 2022.
În baza acestor acorduri, convenții ratificate, a fost aprobată și Strategia națională pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în anul 2022, iar proiectul de lege pe care îl dezbatem și îl vom vota astăzi, practic, face o implementare într-o măsură..., încă un pas în implementarea acestei strategii naționale.
Într-adevăr, acest proiect de lege nu face decât să aprobe o ordonanță de urgență adoptată în vara anului 2024 – pe traseu legislativ, acum a ajuns pe ordinea de zi în Camera Deputaților – și o ordonanță de urgență care, într-adevăr, a majorat cu 10% indemnizațiile pentru persoanele cu handicap grav, adulți și copii.
Într-adevăr, aceste indemnizații au înghețat în vara anului 2024, pentru că anul 2025 a însemnat plafonarea indicatorului social de referință.
Și aici avem într-adevăr o problemă, pentru că suntem de acord cu necesitatea reducerii presiunii bugetare, dar acest indicator social de referință este o bază de calcul nu doar pentru aceste indemnizații a căror majorare o aprobăm astăzi, ci și pentru alte categorii de persoane aflate în situații speciale, vulnerabile, și vă dau doar două exemple: indemnizația pentru persoanele care nu au un loc de muncă, indemnizația de șomaj, și indemnizația pentru persoanele care se află într-un concediu pentru creșterea copilului.
De aceea, Partidul Social Democrat va vota acest proiect de lege și vă rog și pe dumneavoastră să o faceți, dar, ca parlamentari, poate ar trebui să avem în vedere o actualizare a indicatorului social de referință, eventual în viitoarea lege a bugetului, pentru anul 2026.
Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_
Vă mulțumim și noi. Domnul depu...
Doamna deputat Mitrea Dumitrița, Grupul parlamentar AUR.
## **Doamna Dumitrina Mitrea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Într-adevăr, în sfârșit, o propunere legislativă care vorbește despre persoanele cu dizabilități, însă ea nu repară, așa cum ar trebui să o facă, privind necesitatea pe care o au persoanele cu dizabilități. Am auzit lucruri mărețe despre această propunere legislativă, că evaluarea și dosarele nu se vor mai face din birou.
Doamne sfinte, se făceau din birou! Să înțeleg că se făceau din birou până acum. Adică asistentul social care trebuia să meargă în teren, el făcea, instrumenta dosarul din birou.
Și vă spun că da, așa se întâmpla, pentru că astfel, persoană cu grad grav de handicap, copil, încadrată de DGASPC pentru copii, a devenit adult, nu avea o mână, așa s-a născut, fără o mână, dar, în momentul în care a împlinit 18 ani, asistentul social, care nu l-a văzut și a făcut dosarul din birou, asistentul social a considerat că trebuie să-l încadreze în grad de handicap pentru adulți și, în această situație, copilul cu grad de handicap grav a devenit copil... adult – că era la 18 ani, e copil și la 18 ani –, a devenit adult fără o mână și cu grad de handicap accentuat.
În altă ordine de idei, eu cred că, așa cum spunea și doamna deputat Moș, când vorbim despre hotărâri pentru persoanele cu handicap, într-adevăr, nu trebuie să avem culoare politică și să luăm decizii împreună.
Și cred că ar trebui să lucrăm împreună și să fim de acord și cu evaluarea și standardizarea – cum încadrăm o persoană cu handicap în grad de handicap – real.
Vă mulțumesc.
## Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, dau cuvântul domnului Georgescu Gheorghe-Daniel, Grupul parlamentar al PSD.
Vă rog.
## **Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Doresc să vă spun doar atât: astăzi ne vizitează un grup de copii din municipiul Mangalia și mi-aș dori foarte mult să-i salutăm și să-i aplaudăm.
Bine ați venit!
Îi salutăm și noi cu respect pe copiii din Mangalia. Bine ați venit în Parlamentul României!
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliată.
Vă rog.
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Persoanele cu handicap, în România, încă nu sunt suficient protejate, dar este foarte bine că venim cu aceste inițiative.
Însă vă rog frumos să fiți atenți și la alte consecințe care vor fi după ce vor intra în vigoare pachetele de măsuri adoptate de Guvern – și mă refer la modificarea Legii fiscale, la art. 456, unde s-a eliminat articolul care prevedea că persoanele cu handicap sau care au în grijă persoane cu dizabilități, cu handicap grav, sunt exceptate de la plata impozitului.
Or, vă rog ca, până la momentul la care aceste măsuri vor intra în vigoare, să veniți cu niște propuneri legislative, să venim împreună, așa cum spuneau și antevorbitorii, să uităm de culoarea politică și să nu lăsăm în continuare aceste
prevederi care nu sunt echitabile și nu favorizează această categorie de cetățeni, să modificăm împreună acel articol, în așa fel încât să ajutăm persoanele care într-adevăr sunt vulnerabile și au nevoie de ajutorul nostru.
Vă mulțumesc.
Mulțumim.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
Stimați colegi, am încheiat dezbaterile. Ne revedem la 11:30, la votul final.
## PAUZĂ
* * *
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Stimați colegi,
Începem ședința Camerei Deputaților – vot final, miercuri,
22 octombrie 2025, ora 11:30, format fizic și online.
- Stimați colegi, vă rog să faceți puțină liniște! Începem ședința Camerei Deputaților – vot final.
- Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea
- cvorumului.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Demnitate și protecție pentru copiii României în mediul online”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Trebuie să încheiem cu capitolul privilegiilor, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”; – Cătălin-Viorel Mîndroc – declarație politică având tema „Este greșit să le spunem copiilor că pot decide asupra identității lor de gen înainte să înțeleagă pe deplin ce înseamnă acest lucru”; – Ștefan Țintă – declarație politică având titlul „Satul românesc merită respectul general, dar și atenția tuturor factorilor decidenți și investiții susținute”; – Florin-Bogdan Velcescu – declarație politică intitulată „Somn ușor, Nicușor!”; – Daniel-Cătălin Ciornei – declarație politică având titlul „Demisia de onoare, domnule Bolojan!”; – Petru-Gabriel Negrea – declarație politică intitulată „România, ruptă între bogăție și sărăcie”; – Ionelia-Florența Priescu – declarație politică-apel pentru sprijinirea unui proiect de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care să se stabilească noi termene de închidere a acestor capacități energetice; – Dumitru Țiplea – declarație politică având titlul „România nu este un stat eșuat, ci un stat încă nereformat”; – Ilie-Aurelian Cotinescu – declarație politică privind reforma pensiilor speciale ale magistraților; – Răzvan-Olimpiu Cadar – declarație politică intitulată „O dezbatere populistă asupra majorării salariului minim nu aduce beneficii nimănui!”; – Mircea Fechet – declarație politică-apel la responsabilitate, empatie și apărarea adevărului în fața dezinformării; – Ștefan Tanasă – declarație politică având ca obiect „Sancțiuni echitabile pentru șoferi responsabili”;
- Domnul deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliat.
-
- Să nu mai apăsați pe butoane! Doar dacă vreți să vorbiți! Mulțumesc.
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la
Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 73/2025.
Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot, vă rog!
- Prezenți – 271, pentru – 268, două abțineri, un – „nu
- votez”.
Mulțumesc.
Proiectul a fost adoptat.
2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie; PL-x 216/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog!
Prezenți – 277, pentru – 276, un vot – „nu votez”. Proiectul a fost adoptat.
Mulțumesc.
Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre
Guvernul României...
Explicarea votului, doamna Grosaru Ioana, neafiliați. Vă rog.
Înțeleg că s-a răzgândit.
Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului...
Domnul deputat Moisin Radu-Marin, Grupul parlamentar al PNL, explicarea votului.
Vă rog.
## **Domnul Radu-Marin Moisin:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Votul final asupra acestui proiect de lege arată unul dintre acele momente, în Parlament, când se poate trece peste politica aceasta de tip tribală politic, în care fiecare își vede doar de partidul său și putem, împreună, să adoptăm legi bune pentru România, prin care să instituim ordine în acest domeniu al circulației rutiere, care ne vizează pe noi toți.
Din păcate, sunt foarte multe victime, în ultimii ani de zile, și credem că aceste măsuri nou-introduse prin proiectul de lege tocmai votat vin să reducă aceste accidente, prin responsabilizarea nu doar a conducătorilor de vehicule, ci și a proprietarilor și a operatorilor de flote.
Iar în ceea ce privește multiplele articole de presă pe această temă, și dezbaterea publică, după ce s-a întâmplat în cealaltă Cameră sesizată, mai exact în prima Cameră sesizată, am demonstrat, prin efortul partidelor reprezentate în Parlament, că în România este democrație, și nu oligarhie, și marile capital nu poate face legi în Parlamentul României. Mulțumesc.
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
## Mulțumim, domnule deputat.
3. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009; PL-x 352/2025; lege ordinară.
Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Prezenți – 286, pentru – 285, un vot contra. Proiectul a fost adoptat.
Mulțumesc.
Proiectul de lege pentru aprobarea...
Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.
Vă rog.
## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**
## Dragi colegi,
Am votat pentru ratificarea Protocolului de colaborare dintre Guvernul României și Guvernul Bulgariei. Este un gest corect, un gest european.
Cer Guvernului României să adopte un protocol de colaborare și pentru comunitatea de români și românofoni de la sudul Dunării.
România oferă două milioane de euro în fiecare an comunității de bulgari din România. În schimb, românii din Bulgaria nu primesc nimic.
Am fost recent la un eveniment organizat la Vidin de comunitatea românească, iar adevărul este dur, grav, oamenii sunt abandonați de statul român, iar la acest eveniment doamna ambasador al României, deși a confirmat prezența, nu s-a prezentat, nu a prezentat scuze că nu a anunțat, iar românii de acolo chiar sunt abandonați.
Acum, că cei de la USR au Ministerul de Externe, cer să se aplece și asupra românilor din comunitățile istorice. Vedem Ucraina, Serbia...
Haideți să le dăm posibilitatea să aibă o școală a lor! Haideți să le oferim sprijin, pentru că chiar sunt abandonați acești români, care trăiesc, care își duc cu greu tradiția și identitatea mai departe.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Vreau să vă asigur că toate eforturile Ministerului Afacerilor Externe au ca principală atenție siguranța și bunăstarea cetățenilor români.
Totodată, dacă ați vorbit și de comunitatea din Ucraina, în primul rând, cred că ar trebui să-i ajutăm să fie pace acolo, la ei, și să reziste, să nu mai fie omorâți, să supraviețuiască în fața agresiunii Federației Ruse. Da?
Vă mulțumesc.
## Mulțumim.
4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2024 privind unele măsuri pentru desfășurarea activităților integrate aferente emiterii și transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii; PL-x 545/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă și Comisia pentru tehnologia informației propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog!
Prezenți – 283, pentru – 281, o abținere, un – „nu votez”. Proiectul a fost adoptat.
Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Da, și Grupul AUR bineînțeles că a votat pentru transmiterea deciziilor de recalculare a pensiilor prin Poșta Română, pentru că, în esență, este un lucru bun, dar, deși subiectul pare banal, Poșta Română va duce deciziile de recalculare la cei aproape 5 milioane de pensionari contra unor tarife reglementate chiar în corpul legii.
Repet, deși este un subiect banal, el arată falimentul României, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, guvernamental și legislativ, pentru că, în forma legii, în corpul legii, avem puse niște valori absolute. Avem 7,85 lei, 33,61 lei, în corpul legii. În esență este o mare prostie! Pentru că în corpul legii ar trebui să avem doar referiri la niște indicatori economici, macroeconomici, sociali, salariul minim, costul combustibilului și așa mai departe. Și, în schimb, avem niște valori absolute.
Nota 4 pentru modul de legiferare al Guvernului!
Dar mai important este falimentul social – se arată chiar în expunerea de motive. Pentru că avem aproape 5 milioane de pensionari este nevoie de această lege.
Avem un raport nesustenabil între tineri și vârstnici.
Bineînțeles că nu împărțim societatea între tineri și vârstnici, pentru că tinerii de azi sunt vârstnicii de mâine, ci arătăm doar că avem 5 milioane de pensionari și ceva peste 5 milioane de angajați, sub 4 milioane în sectorul privat sau public productiv, asta arătând un faliment real al României din punct de vedere uman.
Aici ne-au dus politicile antiviață, antifamilie, anticopii, de taxare inumană, ajungând în situația în care se spune: „Da, trebuie să vindem totul și să importăm sute de mii de muncitori străini.”
Mulțumesc.
În continuare, pentru explicarea votului, dau cuvântul doamnei deputat Turcan Raluca, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.
## **Domnul Alin-Bogdan Stoica:**
Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,
Dacă tot am votat pentru, măcar să știm de ce.
Valorile sunt puse acolo pentru că se dă unei anumite companii acest lucru. Ieșim din logica economiei de piață, dăm unei companii, care este o companie de stat, românească, cu angajați români, și este evident că nu poți să lași prețurile la liber, dacă dai cu dedicație unei companii un serviciu.
Deci, ca să înțelegem, așa, un pic, de ce votăm!
2. Este adevărat că este un trend absolut, care vine din urmă, trendul demografic, că, da, o să avem o problemă demografică. Și, de aceea, dacă tot o observați, fiți în sprijinul măsurilor alternative care să aducă bunăstare României, și anume pensiile administrate privat, care sunt soluția pentru bunăstarea populației, în momentul în care termină viața activă.
Prin ceea ce faceți dumneavoastră se pare că nu înțelegeți ce faceți – o dată – pentru că votați, dar nu înțelegeți ce votați.
Și – doi – nu înțelegeți care sunt măsurile care să ducă la bunăstare și corectitudine în România.
Vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Acest proiect de lege practic încheie un proces de reformă care a condus la recalcularea sistemului public de pensii, pe bază de contributivitate și echitate.
Acest proiect reglementează modalitatea de transmitere la domiciliul beneficiarilor a drepturilor, în urma recalculării, și, în felul acesta, procesul care a început, de recalculare a pensiilor, este complet.
S-a modificat legea, s-a schimbat formula de calcul, s-au recalculat pensiile, pe bază de contributivitate în sistemul public, s-a produs digitalizarea dosarelor de pensii și este o reformă încheiată și pentru care România a primit fonduri europene din Planul național de redresare și reziliență.
Însă atenția noastră trebuie să meargă în continuare, pentru că pilonul I de pensii este sub o presiune uriașă. Avem în momentul de față un deficit de 5,4 miliarde de lei, avem 1,3 persoane active la un pensionar și, în următorii 6-8 ani, 1.000.000 în plus de noi pensionări vor intra în sistem.
De aceea, preocuparea noastră trebuie să fie consolidarea pilonului II și a pilonului III de pensii, pentru că în felul acesta vom putea completa, pentru cei care sunt în momentul de față în viața activă, pensia din pilonul I cu pensii facultative private, care să fie într-un sistem căruia să-i crească randamentul și profitabilitatea, pentru a-și îmbunătăți veniturile la vârsta de pensionare.
Partidul Național Liberal a votat „pentru” și are și satisfacția unui proiect început în mandatul de ministru pe care l-am avut la Ministerul Muncii.
Mulțumim, doamnă deputat.
Domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR, explicarea votului.
## Mulțumim.
5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 405/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru antreprenoriat propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog!
Prezenți – 284, pentru – 282, contra – unu, o abținere. Proiectul a fost adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Simion GeorgeNicolae, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Dăm bani și ne lăudăm. Am auzit în luările de cuvânt pe care le-ați avut despre felul în care dăm bani.
Îl avem aici și pe domnul ministru al agriculturii, care ne-a dat un pliant – m-a lăudat domnul ministru –, un program similar, INVESTALIM. 22 de firme au fost finanțate, din totalul de 8.500.
IMM PLUS reprezintă anumite granturi, anumite finanțări, care merg, după aceea, în străinătate.
Când facem un raport la toate aceste granturi, inclusiv în zona agriculturii, și când vedem rezultatele... De exemplu, la 2 ani de la mandatul domnului Barbu, o să vedem că avem mai puțin de 100.000 de capete din șeptelul de suine și importăm 80% din carnea de porc.
Atunci, aceste programe au vreo rentabilitate – IMM PLUS, IMM INVEST – în loc să ușurăm, prin infrastructura pe care o punem la dispoziție IMM-urilor, agricultorilor, viața acestor întreprinzători români? V-am văzut, domnule ministru, la Dâmbovița, când, în loc de irigații, le-ați spus agricultorilor că ar trebui să plătească apa pe care o consumă.
Tot voi, care încercați și ne criticați – l-am auzit pe un domn deputat de la USR, mai devreme – că strângem banii la ciorap... Trebuie să vă gândiți că pentru agricultori, pentru IMM-uri e complicat cu e-Factură, e-TVA, e-Transport. Sunt firme mici și nu ele produc, din gem și zacuscă, marea evaziune fiscală, ci firmele care sunt ținute în brațe.
Vă mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Chilat CrinaFiorela, Grupul parlamentar al PSD.
## **Doamna Crina-Fiorela Chilat:**
Da, mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Știm cu toții că firmele mici și mijlocii au fost cele mai lovite, în ultimii ani, de scumpiri, de criza energetică și de efectul războiului din Ucraina.
Mulți antreprenori se luptă să își păstreze angajații și să își plătească facturile.
Programul IMM PLUS a demonstrat că poate fi o gură de oxigen pentru aceste companii.
Prin acest proiect, plafonul de garantare a crescut semnificativ, iar asta înseamnă că mai multe companii pot primi credite garantate de stat și pot să-și continue activitatea, să-și facă investițiile.
Fondul de Garantare a acordat în 2024, în cadrul acestui program, un număr de 7.329 de garanții, în valoare de 9,336 de miliarde lei, pentru finanțări în valoare de 10,381 de miliarde lei.
PSD a arătat mereu că este partidul alături de mediul de afaceri românesc și acest lucru a fost făcut nu doar prin vorbe, ci concret, prin fapte.
De aceea, am susținut și am votat adoptarea acestui proiect de lege.
Mulțumesc.
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Făget Mădălin-Laurențiu, neafiliat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Mă gândeam că îi dați domnului de la USR, pentru că noi suntem neafiliați, dar voiam să explic, să îi întreb pe cei de la USR dacă știu ce au votat, pentru că am văzut că a existat un vot împotrivă, de la USR. Și având în vedere că puțin mai devreme se uita către partea stângă a sălii – mă uit și eu, dar văd că sunt oameni frumoși aici, în partea stângă.
Mă uit în dreapta... Deci aveți grijă ca, atunci când votați, să știți ce votați!
Mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Să știți că, în general, la USR avem dreptul la opinie, chiar dacă dumneavoastră nu sunteți obișnuiți cu lucrul acesta și doar tătucul vă spune ce să faceți și trebuie să respectați, că altfel e vai și-amar. Asta pe de o parte.
Pe de altă parte, aș vrea să înțelegem foarte clar că vorbim despre o lege care a permis anumitor întreprinzători să reziste unui stres generat de situația economică și cred că este un lucru bun.
Pe de altă parte, dacă este să vorbim despre partea de e-Factură și evazioniști, să știți că evaziunea fiscală nu este făcută de cei care fac facturi. Dacă faci facturi înseamnă că nu faci evaziune, pentru că le declari.
Deci societățile mari nu sunt ele cele care fac evaziunea fiscală, ci fac evaziune fiscală cei care nu au societăți, cei care lucrează la negru.
Și vă dau un exemplu foarte clar, în domeniul producției de alcool. Avem piață neagră undeva la 80%, în acest domeniu.
Nu mai vorbesc de partea de sănătate, care, din nefericire, este afectată grav de alcoolul de proastă calitate care este produs la negru, nu spun de TVA, nu spun de acciză. Lucrurile acestea sunt foarte clare.
Dar, repet, în mod normal, cineva care afirmă că a făcut evaziune fiscală ar trebui, de la acest microfon, să nu mai vină să ne dea lecții în ceea ce privește acest flagel care, din nefericire, ne slăbește, ca stat.
Așa că un pic de responsabilitate nu cred că strică, stimate domn!
Mulțumim.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1725186. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 61/2025; lege ordinară.
Comisia pentru sănătate și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
- Prezenți – 293, pentru – 278, contra – 13, două abțineri. Proiectul a fost adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
8 discursuri
Doamnă vicepreședinte... secretar Șerban, vă rog.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Mulțumesc.
„Vicepreședinte... secretar”, nu știu, dar, în fine, mulțumesc pentru acceptul de a explica votul.
Da, am votat pentru acest proiect legislativ; are și un titlu foarte frumos – „...protecția... drepturilor persoanelor cu handicap”.
Stimați colegi din arcul de guvernare, dacă nu știți, vă spun eu, să știți că în continuare îmi scriu salariații din DGASPC-uri că nu-și primesc salariile.
Am mesaje de la angajații din DGASPC Maramureș – nu și-au primit salariile din iulie.
Cum ar putea să ofere „protecție”, așa cum spune titlul acestei ordonanțe, persoanelor cu dizabilități?
Să știți că persoanele cu dizabilități trăiesc cu pensii mizerabile. Mizerabile!
Când o să vă asumați să aliniați aceste pensii la inflație, la coșul zilnic?
Ba mai mult, ați decis să îi chemați la reevaluare pe toți cei care au certificate.
Păi, aveți impresia că persoanelor cu dizabilități care nu au membre le-au crescut între timp? Să știți că o mână sau un picior nu este păr, nu crește între timp.
Vă bateți joc de aceste persoane care trăiesc în mizerie, cu pensii de neimaginat; în schimb, populist, facem niște ajustări, punem petice. Real, nu îi ajutăm.
Dați-le salariile oamenilor care ar trebui cu adevărat să se ocupe și aveți grijă de persoanele cu dizabilități!
## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**
Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, USR. Vă rog.
dezinformați continuu și faceți tot felul de afirmații care n-au absolut nicio bază reală, nu faceți decât să confirmați că sunteți doar niște extremiști.
## Mulțumim.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.
## **Domnul Szabó Ödön:**
## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
O să susținem orice inițiativă care vine să susțină persoanele cu handicap, dar trebuie să spun că colegul anterior nu a avut dreptate. Nu sunt primarii de vină pentru faptul că nu există bani pentru persoanele cu handicap.
Legea spune foarte clar. Legea spune foarte clar că există o competență partajată între nivelul național și nivelul local. Și, de obicei, nivelul național nu se ține de cuvânt, pentru că spune că trebuie să oferi cel puțin 90% din fondurile pentru persoanele cu handicap.
Deci cel puțin, noi așa spunem, cel puțin 90%.
Și, în acest context, o decizie care aparține primarilor nu poate fi luată, pentru că în administrațiile publice mici, indiferent ce ai face, aceste costuri se ridică la valori foarte mari, fără să ai posibilitatea să ceri tu, să verifici dacă acel certificat de handicap este real sau a fost realizat cu, hai să spunem, cu intervenții mai puțin ortodoxe, mai puțin corecte.
În acest context, această sarcină ar trebui, după părerea noastră, preluată integral de către nivelul central.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Avem un principiu al descentralizării și să știți că acele salarii nu sunt date de la Guvern, sunt date de la autoritățile locale. Și problemele care sunt acum la DGASPC-uri sunt generate, din nefericire, de primari sau cei care conduc administrațiile locale, care au fost iresponsabili.
Și vă dau acum un exemplu petrecut la sectorul 5, care am înțeles că s-a petrecut în multe UAT-uri, și anume: în urmă cu un an de zile, la sfârșitul anului 2024, s-a dat o ordonanță care oprea o serie de cheltuieli și s-a încercat, practic, prevenirea dezastrului economic generat de guvernările anterioare, însă a fost o derogare, și anume: nu se disponibilizează, nu sunt oprite cheltuielile care au legătură cu protecția socială.
E, ce au făcut primăriile? Ce a făcut, de exemplu, primarul sectorului 5? A luat din subordinea consiliului local o autoritate care n-are nicio legătură cu protecția socială, a băgat-o în coordonarea DGASPC-ului și în felul ăsta a evitat să facă restructurarea impusă de Guvern.
Deci vina, din nefericire, pentru aceste situații aparține primarilor care, din incompetență sau din rea-voință, au făcut acest lucru.
Sunt de acord că sunt foarte multe probleme în ceea ce privește persoanele cu handicap și trebuie să facem toate eforturile să le ajutăm, dar rugămintea mea este, stimați colegi din opoziție, când veniți și faceți o afirmație, vă rog frumos, verificați tot firul, pentru că în felul acesta puteți să ajungeți să ieșiți din această sferă în care sunteți, cea a extremiștilor.
Altfel, în momentul în care
## Mulțumim.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
39 de discursuri
## **Doamna Mariana Vârgă:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
În calitate de cetățean al statului român și demnitar al statului român, să știți că am început să-mi exprim îngrijorarea față de direcția politică în care mergem, în ceea ce privește politica militară și de apărare.
Am votat împotriva acestei legi, cel puțin pentru un singur considerent – s-a propus modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 446/2000, în sensul că serviciul militar va fi obligatoriu pentru studenții din instituțiile civile de învățământ superior.
Înțeleg că acest serviciu militar obligatoriu se va face în scopul desfășurării misiunilor de apărare și obiective de interes militar pentru siguranța statului român – vă citez din expunerea de motive a inițiatorului. Pentru mine este neclar de ce studenții din instituțiile civile de învățământ superior vor trebui să facă serviciul militar și, la un moment dat, tot din expunerea de motive, rezultă că este nevoie de resursă umană pentru înrolare în caz de conflict armat.
Părerea mea este că, fiind vorba de o chestiune de interes național, singura în măsură de luat în calcul, ar trebui pentru asta să se facă un referendum național.
Nu înțeleg de ce guvernanții noștri – și președintele statului român, până la urmă, nu face referendum național, să-și exprime poporul opinia pe direcția militară și de apărare în care mergem.
Ne-am lăudat peste tot că avem armată profesionistă, militari activi, cadre profesioniste, rezerviști, voluntari, trupe NATO pe teritoriul României, contribuim pentru înarmare. Pentru ce vă trebuie studenții din universități să facă serviciu militar și să fie înrolați?
Eu cred că nu pot plăti tinerii...
greșelile noastre politice.
Nu putem din birouri să complinim ceea ce nu putem face politic corect.
Mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul domnului ministru al apărării, Moșteanu Liviu-Ionuț.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Azi, în calitate de deputat al USR, la explicarea votului. Mulțumesc tuturor celor care ați votat acest proiect de lege. E un proiect de care România are nevoie, Ministerul Apărării are nevoie, Armata Română are nevoie. Un proiect menit să întinerească rezerva operațională a Armatei Române, adresat tinerilor între 18 și 35 de ani. Este vorba de serviciu voluntar – și subliniez –, există niște articole care se refereau – alte meniri, nu se referă la serviciul militar, cele legate de studenți.
Nu este nimic obligatoriu în Armata Română, asta să fie foarte clar pentru toată lumea.
O cunosc pe doamna Vârgă de mai mulți ani de zile, suntem din același județ, și pot să o creditez că n-a fost foarte atentă în cazul acesta, o știu pe dânsa, nu cred că vrea să dezinformeze, cum dezinformează foarte mulți, în perioada asta, în spațiul public.
Este, din nou, Armata Română este o armată de profesioniști și va continua să fie o armată de profesioniști. Pe lângă acești profesioniști, iată, deschidem o nouă oportunitate pentru tineri, să se pregătească voluntar – și subliniez acest lucru –, remunerați de către statul român, și apoi vor intra în rezerva operațională.
Mulțumesc tuturor care au lucrat la acest proiect, este un proiect la care s-a lucrat mult, de 2 ani de zile, îi mulțumesc domnului ministru Tîlvăr, care era aproape să-l treacă, mai trebuiau niște avize, iată că am reușit împreună să trecem acest proiect de prima Cameră. El merge către Senat și sper ca în curând, în două-trei săptămâni, să fie promulgat, să fie lege și apoi, în baza acestei legi, să bugetăm și să începem programul, de la anul.
Mulțumesc din nou tuturor.
Mulțumim, domnule ministru. Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
Am avut această dezbatere în comisie – pentru că principala problemă a acestei legi este crearea unei rezerve militare pentru statul român.
Noua lege înlocuiește Legea nr. 270, cea a rezerviștilor militari pe bază de contract, care este o lege semidecentă și care, bine aplicată, ar fi putut să creeze o rezervă militară întinerită și bine pregătită pentru statul român, cu o struțocămilă de genul „facem 4 luni armată, după care nu mai avem deloc contractul cu instituția militară”.
Domnilor, spre deosebire de domnul ministru, eu am făcut armată un an și 6 luni...
, unde se făcea armată...
pe vremea aceea, așa erau timpurile, și vă pot spune, la 20 de ani sau la 10 ani după terminarea stagiului militar, foarte multe din deprinderile pe care le aveai atunci nu le mai stăpânești.
_Per a contrario_ , Legea nr. 270 permitea rezervistului militar, pe bază de contract, care venea, ce-i drept, în evaluarea... pe remunerația pe care o primea lunar, permitea să țină contractul cu instituția militară, an de an, două săptămâni, și să fie la curent, să aibă cât de cât exercițiul acesta al armatei. Că, până la urmă, armata este o sumă de deprinderi care se fac prin exercițiu și repetiție, aceasta este deprinderea militară; nu că facem 4 luni, ni se spune ceva, tragem de cinci ori sau câte trageri pot să aibă ei în 4 luni, să zic, au trei trageri și trag 10 cartușe pe tragere. Ăla e rezervistul? Ăla este militarul pe care vreți dumneavoastră să ne bazăm că va apăra țara?
SOS-ul s-a abținut, din decență, pentru că este vorba de apărarea țării, dar, în realitate, este o lege prost făcută și care ar fi trebuit respinsă, și care va da rezultate proaste fără niciun fel de îndoială și le vom constata.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Noi suntem astăzi într-un moment în care cred că trebuie să ne punem foarte limpede câteva întrebări cu privire la Strategia națională de apărare a țării și acest proiect de lege vine întocmai, să întărească capacitatea de apărare a României, să crească gradul de reziliență militară și, mai ales, pune accent pe această rezervă operațională, fundamentală pentru ceea ce înseamnă Strategia de apărare a României.
De asemenea, trebuie să înțelegem un aspect foarte important – creșterea gradului de pregătire militară a populației este un alt lucru care derivă din reglementările prezente în acest proiect.
Noi trebuie să înțelegem că România este o națiune care are un potențial uriaș în ceea ce privește apărarea națională, iar prin această lege reușim să punem în valoare potențialul uman fundamental oricărei proiecții de apărare națională eficientă și coerentă. Pentru că apărarea națională înseamnă și capabilități militare, înseamnă și bază tehnologică, înseamnă și parteneriate strategice și componentă a alianțelor politico-militare, dar, de asemenea, înseamnă și această pregătire a cetățenilor, o pregătire foarte importantă, iar rezerva operațională este esențială pentru România în acest moment. Cred că ar trebui să trecem dincolo de toate teoriile conspiraționiste și toate aceste zvonuri care nu fac decât să tulbure în aceeași direcție, a unui război hibrid manipulat din Est, și să înțelegem foarte limpede că această lege nu vine decât să întărească capacitatea de apărare a României și, inevitabil, să prevină apariția unor eventuale conflicte. Pentru că atunci când suntem pregătiți militar, atunci când facem parte din alianțe puternice, atunci când avem capabilități dezvoltate, noi nu facem decât să îndepărtăm oricare risc de conflict militar.
Partidul Național Liberal, un partid național, susține tot ceea ce ține de apărarea națională a României.
Suntem alături de această perspectivă a unei Românii puternice și gata să răspundă în fața oricăror provocări. Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Sigur că da, să facem o evaluare, să vedem în ce situație suntem noi.
Și suntem în această situație disperată în care trebuie să adoptăm pe repede înainte, pe genunchi, o serie întreagă de acte normative, unele pe care le modificăm pe ultima sută de metri, pentru că v-ați dat seama că ați greșit-o.
Suntem în această situație pentru că, de 35 de ani, PSD, PNL, UDMR și USR au fugărit, la propriu, 10 milioane de români de aici și, evident, ați batjocorit, de 35 de ani batjocoriți ideea de iubire de țară, de iubire de popor, de respect pentru jertfa înaintașilor noștri, ați batjocorit ideea de iubire de națiune. Ați distrus industria militară, ați distrus absolut toată capacitatea României de a produce armament; mai avem câteva mici hale, pe ici și pe colo. V-ați limitat doar la a cumpăra armament din alte state, deși noi eram exportatori neți de tehnică militară și armament militar înainte de 1990.
Pentru că ăștia sunteți. Praful – asta este singura strategie de guvernare pe care ați avut-o, PSD, PNL, USR și UDMR, în ultimii 35 de ani.
Iar acum, în disperare de cauză, încercați să căutați să îi plătiți pe oameni să vină la oaste, pentru că oamenii nu vor mai veni la oaste. Pentru cine să vină la oaste? Pentru Nicușor Dan să vină la oaste oamenii? Pentru cine să vină la oaste oamenii?
Pentru Moșteanu?
Domnule Moșteanu, românii, tinerii, vin la oaste dacă inspiră încredere că luptă pentru ceva, pentru – iertați-mă, dumneavoastră nu inspirați încredere. N-am nimic personal cu dumneavoastră, înțeleg că dumneavoastră sunteți doar o altă marionetă care trebuie să execute niște ordine...
, dar românii au nevoie să simtă...
respect și încredere, iar, din păcate, nici dumneavoastră și nici colegii dumneavoastră, PSD, PN... Pentru cine să moară românii, pentru Grindeanu să moară? Pentru cine să moară românii, să-și...? Pentru Ciolacu?
Dau cuvântul domnului ministru, deputat Moșteanu LiviuIonuț.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Ca drept la replică, oamenii vin în armată ca militari profesioniști sau fac armata voluntar și se pregătesc ca rezerviști nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiți să-și apere familiile, ăsta este obiectivul final...
, să-și apere familiile...
să-și apere copiii.
Așa cum și eu am copii și vreau să trăiască în liniște și pace aici, în România, așa fiecare sau cei mai mulți dintre oameni, mai puțin cei care sunt pe agenda lui Putin...
care sunt pe agenda lui Putin...
de telefon, cei mai mulți vor să trăiască o viață liniștită...
, în pace, și pentru asta se alătură Armatei. Nu pentru politicieni, ci pentru a-și proteja familiile, dacă e nevoie.
Mulțumesc.
Mulțumim, domnule ministru.
– Moțiunea simplă împotriva domnului ministru FlorinIonuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, inițiată de 61 de deputați.
Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vot, vă rog.
- 283 de deputați prezenți, voturi pentru – 92, contra –
- 187, 3 abțineri, unu – „nu votez”.
- Moțiunea simplă a fost respinsă.
- Dau cuvântul, pentru explicarea votului, domnului deputat
- Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Am primit cu toții
un bilanț de doi ani de program al domnului Barbu, ca ministru al agriculturii, ministru pentru care USR, PSD, PNL, Grupul minorităților, UDMR au votat pentru ca să-și continue mandatul.
Vedem aici un program care se adresează suinelor. 80% din carnea de porc este importată și 100.000 de porci avem în minus de când s-a lansat acest program – foarte eficient, de altfel.
La capitolul de bovine pierdem 10.000 de capete pe an. Ni se vorbește de către domnul Barbu despre avocado și cherry, dar noi dăm în cap, prin politica fiscală pe care statul o are, gospodinelor care fac gem și zacuscă.
Domnul ministru a închis târgurile, a distrus gospodăria țărănească și nu asigură piață de desfacere, nu asigură infrastructură, care pentru agricultori înseamnă irigații și un preț al energiei favorabil, și nu oferă condiții de creditare decente, ci cămătărești, pentru agricultorii români.
Să citiți aici despre Programul „Fermierul”. Programul „Fermierul” abia acoperă ROBOR-ul, care înseamnă că doar plătește băncilor dreptul lor, dar, după aceea, fermierii trebuie să vină – și discutați cu fermierii și o să vă explice –, se împrumută la dobânzi de 10%-15%.
Din 10.500 de kilometri de canale de irigații, activi și funcționali sunt doar 15%.
Astea sunt performanțele domnului ministru!
Și dacă dumneavoastră, aici, în Parlament, ați decis că sunt bune politicile lui, noi vom veni săptămâna viitoare cu o replică, cu o carte neagră a agriculturii românești sub ministeriatul domnului Barbu și al domnului Stănescu.
Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Blaga Daniel-Codruț, Grupul parlamentar al USR. Vă rog.
## **Domnul Daniel-Codruț Blaga:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Moțiunea a picat, și bine a făcut, pentru că fermierii nu au nevoie de certuri între partide, ci de soluții reale la probleme reale.
Și, da, este adevărat, agricultura trece printr-o perioadă mai grea, însă soluțiile nu vor consta niciodată în țipete, injurii și promisiuni goale, ci într-o viziune strategică asumată.
Iar când te cațări pe suferințele unor oameni aflați în nevoie, cum sunt fermierii azi, acum, nu ajuți pe nimeni. Poate, cel mult, pe tine. Și asta este cel mai rău.
Pe de altă parte, PSD-ul poate și ar trebui să fie mai implicat în problemele reale și actuale din agricultura României.
USR nu apără PSD, dar nici nu cădem în capcana AUR. Noi alegem munca în locul zgomotului și faptele în locul lozincilor.
De aceea, votul nostru a fost împotriva moțiunii AUR. Pentru că adevărata schimbare nu vine niciodată din moțiuni scrise pentru rețelele sociale, ci din competență, transparență și reformă.
USR va continua să fie o voce fermă a agricultorilor care vor să muncească, și nu un decor al unui spectacol politic. Mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
Dau cuvântul, în replică, domnului ministru Florin Barbu. Vă rog, domnule ministru.
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
## **Domnul Florin-Ionuț Barbu** – _ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**
Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule Simion, ați avut 48 de ore să citiți această carte. Am...
## **Domnul George-Nicolae Simion**
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
**:**
E revistă! Cartea e mai groasă!
## **Domnul Florin-Ionuț Barbu:**
...îmi dau seama că n-ați înțeles nimic.
Nu, nu ați înțeles nimic din ceea ce am prezentat eu.
Dacă vorbim de creditare, cred că nu știți că fermierii au credite cu 1,95 dobândă fixă în agricultură.
Doi. Dacă vorbiți de porci, acela e un program de reproducție de purcei, să nu mai importăm purcei.
Trei. Dacă mai aveți nevoie de informații pe agricultură, vă aștept la Ministerul Agriculturii, să vă învăț cum se face agricultură în România, nu... ( _Vociferări.)_ nu să bateți câmpii în Parlament.
Vă invit la mine, la Ministerul Agriculturii.
Mai mult de atât, v-am spus că, dacă vreți să îmbunătățiți ceva la acest material – și, împreună, pot participa și la grupul dumneavoastră, pentru a stabili cele mai bune căi și cele mai bune programe pentru fermierii români.
Încă ceva vă spun: fermierii mici, persoanele fizice, pe certificat de producător, nu trebuie să depună e-Factura.
Patru. Uitați-vă foarte bine la datele din INS, pentru că vă uitați pe lângă, credeți-mă că nu știți să interpretați niște date. Ele nu arată că aduc venituri în PIB, arată ponderea agriculturii, pentru că PIB-ul, dacă nu știați, 68% este constituit pe parte economică.
Din păcate, aveți multe de învățat.
Sunt economist, dacă vreți, vă dau lecții și de economie, și de agricultură, tot ce vreți, vă aștept la Ministerul Agriculturii.
Și cu asta vă mulțumesc.
Doamne-ajută în continuare!
Stimați colegi, Încheiem ședința de vot final. Să aveți o săptămână bună și cu spor! Doamne-ajută!
## _Ședința s-a încheiat la ora 12:25._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#195053„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653318]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 131/3.XI.2025 conține 36 de pagini.**
Prețul: 216 lei
Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat de Cluj.
Nu putem vorbi despre echitate câtă vreme copiii din multe sate nu au nici până în ziua de astăzi aceleași condiții și șanse ca cei din marile orașe. Sau măcar auspicii egale cu cele din urbanul mic. Spre exemplu, multe drumuri au rămas impracticabile, accesul la serviciile medicale și educaționale este și el limitat. Iar toate aceste dezavantaje sunt dublate și de alte lipsuri inadmisibile pentru epoca în care trăim. Sub nicio formă nu trebuie să uităm nicio clipă că România rurală înseamnă peste 40% din populația țării.
Deci trebuie să ne străduim cu toții și să facem din dezvoltarea rurală nu doar o misiune socială, identitară și de echitate, ci, în principal, una de factură investițională și economică.
În acest sens, Partidul Social Democrat își propune, în continuare, să ducă investițiile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, prin măsuri concrete, bugete dedicate și o viziune integrată de dezvoltare durabilă. Și tot pentru atingerea acestei finalități PSD va continua să fie vocea României rurale și la nivel guvernamental, parlamentar și al Uniunii Europene.
La rândul meu, în calitate de deputat al Partidului Social Democrat și reprezentant al județului Ialomița, îmi asum cu toată seriozitatea această responsabilitate de a lucra în beneficiul satului românesc.
Vă mulțumesc.
Pentru că demnitatea nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept. Și, dacă nu vom fi vocea celor fără voce, atunci la ce mai suntem aici?
Să nu uităm: politica nu se face în birouri, ci în mijlocul oamenilor care încă mai cred că cineva îi ascultă. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
E vorba de siguranța națională, de sănătatea democrației și de datoria noastră față de români. Mulțumesc.
Este o lege pentru cei corecți, nu pentru cei iresponsabili. Este o lege pentru oamenii care muncesc, care conduc zi de zi pentru a-și întreține familiile și care au nevoie de o perioadă scurtă pentru a-și rearanja viața profesională atunci când greșesc.
Mulțumesc.
Un mare câștig este că facturile pentru energia produsă se emit lunar și că se poate compensa și consumul de gaze de la același furnizor.
O soluție pentru a avea rețele electrice funcționale în parametrii reglementați este ca România să investească în bancuri de baterii care să stocheze energia produsă și care conferă și autonomie energetică.
Trendul internațional este pentru autonomie, autonomia energetică este viitorul.
Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău. Mulțumesc.
– un cadru de colaborare cu parteneri externi – integrarea în sistemul de alertă și răspuns la dezinformare Weimar, colaborarea cu structurile specializate la nivelul UE și NATO;
– pârghii legale – raporturi pentru acțiuni legale ale instituțiilor abilitate, ale căror atribuții pot fi sporite, mecanisme de raportare obligatorie, cu formulare unice de raportare a comportamentelor inautentic coordonate, dar și mecanisme de sancționare și intervenție în timp util, valorificarea pârghiilor oferite de regulamentul european DSA;
– o construcție transparentă și credibilă publicului, sub control parlamentar, cu mecanisme de protecție instituțională față de orice încercare de politizare. Vă mulțumesc.
Mesajul teologic promovat de Sinodul de la Niceea, respectul pentru unitate în diversitate și importanța consensului s-au dovedit a fi esențiale pentru construirea unei societăți mai unite și mai prospere.
Apelăm la toți factorii politici și sociali să continue și să promoveze dialogul și înțelegerea reciprocă, pentru a putea
face față cu succes provocărilor actuale și viitoare, într-o lume aflată în continuă căutare a propriei identități.
Să continuăm să lucrăm împreună pentru unitate bazată pe valorile păcii, respect și demnitate umană.
Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale.
Vă mulțumesc.
Pe de altă parte, aceste succese ne sporesc și responsabilitățile. Prioritar, responsabilitatea de a continua să prezentăm și să promovăm peste hotare modelul de bune practici al țării noastre în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice, care merită nu doar să fie cunoscut, ci și să fie însușit și aplicat de către țările care recunosc și prețuiesc principiile și valorile europene.
În acest sens, reiterăm disponibilitatea noastră de a sprijini în continuare demersurile internaționale privind promovarea modelului românesc de bune practici în domeniu, așa cum s-a convenit chiar aici, în Parlamentul României, anul trecut, la reuniunea Congresului Mondial al Ucrainenilor.
În vremuri dificile, deopotrivă interne și externe, încrederea noastră în resursele politice, etice și administrative ale României în domeniul respectării și implementării legislației privind minoritățile naționale sporește în mod legitim.
Există resurse de bună-credință, există gesturi frumoase, iar, acolo unde acestea există, ele vor da mai multă putere capacității de aplicare a legii, de care are vitală nevoie România în mijloacele actualei furtuni.
Vă mulțumesc.
SOS România nu joacă și nu va juca în circul vostru politic. Noi nu avem patroni, nu avem stăpâni, nu pupăm inele și nu schimbăm culoarea doar ca să rămânem la butoane.
Voi, cei din PNL și PSD, sunteți două fețe ale aceleiași monede ruginite, iar AUR e doar noul vopsit în care vă oglindiți rușinea.
Am un mesaj de la toți băcăuanii: să vă fie rușine! Mulțumesc.
Comisiile de evaluare trebuie reformate, criteriile revizuite, iar controlul asupra ajutorului social trebuie scos din mâna primarilor.
Sprijinul financiar trebuie legat de programe reale de incluziune, nu de promisiuni electorale.
Statul trebuie să distingă între vulnerabilitate și abuz.
O măsură firească, stimați colegi, este constituirea unui grup parlamentar mixt pentru revizuirea legislației sociale și
demararea unei anchete a Curții de Conturi asupra practicilor locale de acordare a ajutoarelor sociale.
Un stat care confundă nevoia cu dependența și asistența cu controlul nu mai este un stat social, este o administrație care și-a abandonat rostul, acela de protejare a demnității umane.
Clădirea va integra 6 centre multidisciplinare – pentru cap și gât, toracic, abdominal, ortopedic, medicină internă și mamă-copil –, dotate cu echipamente medicale de vârf, heliport, săli de operație moderne, spații de formare și cercetare. Faza de construcție propriu-zisă are termen de finalizare în anul 2028, iar în primul an de funcționare se estimează peste 47.000 de internări și peste 100.000 de prezentări la Urgență. Aceasta este o dovadă clară a impactului social uriaș al acestui proiect.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
## Domnule premier,
Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați sunt tot județe ale României!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Și se pregătește domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.
Nouă guverne și 10 miniștri ai sănătății au venit și au plecat, fiecare cu propriile planuri și declarații politice. Niciunul nu a reușit să finalizeze ceea ce ar fi trebuit să fie o prioritate națională.
Domnilor guvernanți, câți copii și oameni nevinovați mai trebuie să moară ca să se schimbe ceva?
Familiile celor decedați au nevoie...
Autostrada Sibiu-Pitești va consolida conectivitatea regională, va sprijini mobilitatea și siguranța transportului și va integra România mai eficient în rețeaua europeană de transport, contribuind direct la coeziunea și competitivitatea Uniunii Europene.
Radu-Marin Moisin, deputat de Cluj.
Vă mulțumesc.
Să ne apărăm simbolurile, să ne apărăm istoria și să ne bucurăm de moștenirea noastră creștină! Vă mulțumesc.
Pentru atei și materialiști poate părea doar o clădire impunătoare. Dar pentru noi, românii care simțim și trăim în duhul ortodoxiei, Catedrala Națională este biruința unui neam care nu și-a uitat sufletul, dovada vie că România își poartă credința, rădăcina și destinul sub ocrotirea lui Dumnezeu.
De aceea, privind spre Catedrala Națională, nu vedem doar ziduri. Vedem România eternă, creștină, vie și demnă! Vedem credința care a ținut un popor în picioare.
Catedrala Națională este darul generației noastre către veșnicie. De aceea, vă îndemn, dragi colege și colegi deputați, ca și pe toți românii din țară și din afara granițelor, să fim prezenți...
Românii au fost mereu un popor curajos.
De la soldații care au luptat pentru eliberarea Basarabiei până la cei care astăzi servesc sub drapelul NATO în misiuni de pace, curajul lor este același. Este curajul unei națiuni care nu și-a abandonat niciodată valorile.
Să ne onorăm armata nu doar o zi pe an, ci în fiecare zi, prin respect, prin solidaritate și prin conștiința faptului că pacea nu se cere, se apără.
Cinste Armatei Române!
Cinste eroilor neamului românesc, oriunde s-ar odihni! Cinste celor care, astăzi, apără libertatea Europei! Mulțumesc.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, în forma inițiatorului, cu amendamentele admise și respinse prevăzute în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la București la 18 iunie 2025 și la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea polițienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.
În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.