Stenogramă plen

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Recent, domnul Preºedinte Emil Constantinescu a ieºit, din nou, la rampã pe posturile de televiziune cu un nou spectacol penibil referitor la creºterea preþurilor ºi risipa banilor publici gestionatã de ºefii marilor societãþi ºi regii de stat, în speranþa cã îºi va mai îmbunãtãþi procentul din sondajele de opinii.

ªi de aceastã datã, ca ºi în alte situaþii, domnul Preºedinte Constantinescu, cu gesturi teatrale, exersate îndelung la ºcoala de actorie, lasã impresia cã doreºte sã ia taurul de coarne. ”Regiile autonome ºi companiile naþionaleÒ Ñ spunea pe un ton grav Preºedintele de ai crede cã, de mâine, toþi cei vinovaþi vor compãrea în faþa tribunalelor poporului Ñ ”au ajuns sã fie considerate de unii dintre conducãtorii lor moºii personale, unde pot decide dupã bunul plac. Asemenea situaþii nu mai pot fi tolerateÒ, concluziona domnul Preºedinte.

Iatã cã sceneta justiþiarã s-a repetat ºi în anul 2000, mai exact în ziua de joi, 6 aprilie.

Este prea târziu, domnule Preºedinte. Acum nu mai impresionaþi pe nimeni. Din contrã, discursul dumneavoastrã este de naturã sã producã repulsie ºi revoltã. Lumea se întreabã, pe bunã dreptate: oare, abia joi a aflat domnul Constantinescu cã regiile ºi companiile naþionale acþioneazã ca stat în stat, cã veniturile de zeci de milioane, chiar de sute de milioane ale administratorilor acestor regii ºi companii naþionale, cheltuielile deºãnþate cu construirea de sedii luxoase, cu achiziþionarea de limuzine de lux, cu deplasãrile în strãinãtate, cheltuielile mari de protocol se fac prin exploatarea proprietãþii de stat ºi pe spinarea consumatorului?

Încercând sã explice cum s-a ajuns la aceastã situaþie aberantã, domnul Constantinescu invoca în faþa camerelor de filmat Legea nr. 15 din august 1990 care prevede ca nivelul de salarizare în regii sã fie stabilit de conducãtorii acestora prin negociere, precizându-se doar limita minimã a veniturilor. Pânã joi seara nu l-a deranjat nici faptul cã, ulterior, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49 din aprilie 1999 ºi prin Hotãrârea de Guvern nr. 364 din

10 mai 1999 s-a prevãzut ºi o limitã superioarã de salarizare a administratorilor unici de la regii ºi companii sau societãþi naþionale, de la societãþi comerciale la care statul sau autoritatea administraþiei publice locale este acþionar majoritar, în valoare de 44 de ori salariul mediu brut pe unitatea economicã respectivã. Incredibil, dar adevãrat!

Pe lângã o indemnizaþie lunarã brutã de zeci de milioane ºi chiar în unele cazuri de peste 100 de milioane, se mai adaugã alte sute de milioane de lei anual, proveniþi din profitul net pe care-l realizeazã respectivii agenþi economici. Rãspunsul dat de un ministru al actualei puteri, cum cã a aprobat cea mai micã indemnizaþie lunarã brutã de 75 de milioane de lei, conform legii, pentru un administrator unic, mi se pare cinic. Dar, întreb ministrul respectiv, el nu a participat la ºedinþele de guvern în care s-au aprobat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 ºi Hotãrârea de Guvern nr. 364 din 10 mai 1999 unde avea posibilitatea sã-ºi exprime dezacordul faþã de aceste situaþii aberante?

Nu s-a dorit ºi nu se doreºte stoparea acestor stãri de lucruri, în joc fiind clientela politicã a actualei puteri care contribuie cu fonduri oculte la finanþarea campaniei electorale. Este de notorietate indemnizaþia lunarã brutã de 10.500 $ S.U.A., acordatã de ministrul þãrãnist Ioan Avram Mureºan administratorului unic al Companiei Naþionale a Tutunului, prieten din copilãrie al ministrului, ºi alte mii de dolari pe lunã cu cazarea acestuia la hotel de 5 stele.

Aceste cazuri vã faceþi cã nu le cunoaºteþi, domnule Preºedinte Constantinescu, ca sã nu mai vorbim de jaful naþional care are loc la F.P.S., condus de un alt fruntaº þãrãnist, Radu Sârbu, drag dumneavoastrã, domnule Preºedinte, unde salariile sunt confidenþiale, pentru cã sunt, de asemenea, de zeci ºi chiar sute de milioane de lei lunar, la fel ºi la A.V.A.B.!

Este jalnicã, de aceea, încercarea Preºedintelui Constantinescu de a câºtiga cât de cât un spor electoral, invocând pensiile a milioane de amãrâþi care nu mai ajung la acoperirea cheltuielilor cu întreþinerea. Indecenþa alãturãrii cifrelor de zeci ºi alte sute de milioane, cât reprezintã salariile administratorilor unici din agenþii economici cu capital majoritar de stat, pensiilor pe care Domnia sa tot promite sã le recoreleze nu are cum sã-i aducã decât un spor de penibilitate, dupã cum titra un prestigios cotidian independent.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Baban ªtefan, se pregãteºte domnul deputat Petru ªteolea.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întreprinderile mici ºi mijlocii trag, rând pe rând, obloanele. Întreprinderile mici ºi mijlocii, mai numite ºi I.M.M.-uri, prescurtat, din România, se confruntã cu bariere importante, impuse de administraþia localã ºi centralã, atât la nivelul creãrii unor societãþi, cât ºi la nivelul supravegherii activitãþii acestora din punct de vedere administrativ ºi financiar. Aceste bariere fac dificilã munca de zi cu zi a acestor întreprinderi, dar mai ales a investitorilor puºi în faþa unor obstacole birocratice, adesea de netrecut. La acestea se adaugã ºi pierderea facilitãþilor prevãzute de Legea 133/1999. Prin acest act normativ, I.M.M.-urile obþinuserã dreptul de a avea niºte facilitãþi speciale care sã le ajute în concurenþa de piaþã, în raport cu firmele mari, dar, deºi aceastã lege a fost votatã în unanimitate de Parlament ºi promulgatã de Preºedintele României, prin douã Ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, nr. 215 ºi nr. 217, aceste facilitãþi au fost practic anulate în mai puþin de 6 luni de la promulgarea legii.

În spijinirea I.M.M.-urilor Uniunea Europeanã a lansat în România trei instrumente de suport financiar: ISPA, SAPARD, PHARE. Cu toate acestea, accesul la credite este îngreunat de condiþiile impuse de instituþiile prin care se deruleazã. Finanþarea oferitã de Uniunea Europeanã este doar un balon de oxigen pentru investitori ºi nu este suficientã, atâta timp cât climatul financiar rãmâne nefavorabil, iar legile adoptate nu sunt puse în aplicare.

I.M.M.-urile reprezintã totodatã ºi forþa motrice a dezvoltãrii zonelor defavorizate, de reconversie profesionalã a ºomerilor ºi de reducere a numãrului acestora ºi, nu în ultimul rând, de atragere a unor importante surse de finanþare, precum ºi vãrsarea la bugetul statului ºi bugetelor locale a taxelor ºi impozitelor aferente.

Principalele probleme cu care se confruntã micii întreprinzãtori sunt: I.M.M.-urile nu au acces la credite din cauza sistemului de lucru al bãncilor româneºti, reprezentat de nivelul ridicat al dobânzilor ºi garanþiilor solicitate. Întreprinzãtorilor care au nevoie de sume mici pentru demararea unor afaceri le este practic interzis accesul la credite. Aceeaºi situaþie se întâlneºte ºi în cazul potenþialilor investitori care au neºansa sã locuiascã într-o zonã unde nu exisitã filiale ale bãncilor prin care se deruleazã creditele.

Salvarea acestor I.M.M.-uri este datã de o hotãrâre de Guvern, care încã nu a fost pusã în aplicare, ce prevede ca o întreprindere cu cel mult 10 angajaþi sã beneficieze de un credit de 100 milioane, nerambursabil.

Probleme legate de calitatea producþiei ºi a competitivitãþii pe piaþa externã, de sursele de finanþare, de structura ºi procedurile administrative guvernamentale, de cadrul legal în care opereazã, de informaþiile ºi bazele de date la care au acces foarte greu, fiscalitatea ridicatã reprezintã, prin numãrul mare de impozite ºi taxe ºi nivelul lor excesiv, o frânã. Blocarea accesului la imensele spaþii ºi utilaje, la numeroasele echipamente aflate în proprietatea statului ºi care nu sunt utilizate, ruinarea sau reducerea substanþialã a activitãþii I.M.M.-urilor datoritã blocajului financiar, inflaþia excesivã cu multiple consecinþe economice ºi sociale negative, corupþia care se manifestã la nivelul I.M.M.-urilor, în special, în domeniul administraþiei ºi al aparatului judiciar ºi, în sfârºit, birocraþia

foarte mare reprezentatã de numãrul de avize de care are nevoie un I.M.M. sã funcþioneze.

Din materialul prezentat rezultã o concluzie durã, dar, în acelaºi timp, ºi dramaticã. Dincolo de pericolul distrugerii unei entitãþi economice care se strãduia sã supravieþuiascã într-un mediu ostil, cel mai mare prejudiciu provocat de dispariþia sau slaba funcþionare a I.M.M.-urilor va fi cel de imagine, prin demolarea credinþei care susþine economia de piaþã, ºi anume cã libera iniþiativã este superioarã economiei socialiste.

În aceste condiþii, se pune întrebarea fireascã: ce a mai rãmas din reforma economicã din România, propusã la alegerile din Õ96 de actuala coaliþie ºi aºteptatã cu speranþã de peste 3 ani de cetãþeni, având în vedere cã tot mai multe I.M.M.-uri, datoritã susþinerii financiare ºi reformei fiscale, trag pe rând obloanele. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru ªteolea, se pregãteºte domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Aº face un apel la colegi sã rãmânã în timpul de 3 minute, altfel, vorbesc ºi pentru cei care nu o sã mai apuce sã vorbeascã astãzi.

Domnule deputat, aveþi microfonul.

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Intervenþia mea de astãzi, primul punct al ei se referã la un protest faþã de poziþiile adoptate în mass-media româneascã de cãtre domnul Vasile Lupu, ºeful delegaþiei române la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei.

Despre ce este vorba: în direct, la Antena 1, prin telefon, în ziua de joi, 6 aprilie a.c., Domnia sa afirma, în legãturã cu dezbaterea care a avut loc acolo cu referire la suspendarea dreptului la vot al delegaþiei Federaþiei Ruse, cã ”la vot au participat subsemnatul ºi reprezentantul U.D.M.R.Ò, fiindcã doar dânºii erau în salã. Aceastã chestiune, aceastã informaþie ridicã un semn de întrebare asupra activitãþii delegaþiei române la Consiliul Europei. Spun acest lucru, cã ridicã semne de întrebare, fiindcã în salã se aflau ºi alþi membri ai delegaþiei române, inclusiv subsemnatul. Fiecare ne-am exercitat, în mod democratic, dreptul la vot. Cum a votat fiecare este treaba lui, aºa cum spunea ºi Domnia sa, evitând sã rãspundã la întrebarea ce vot a acordat. Este dreptul Domniei sale, dar actul de a spune cã în salã ºi la vot au participat doar cei doi reprezentanþi sus-numiþi este o acþiune de denigrare a noastrã, a celorlalþi membri ai delegaþiei, o acþiune de denigrare a opoziþiei ca prezenþã în aceastã delegaþie.

2. În legãturã cu starea dramaticã în care se aflã anumite localitãþi din þarã Ñ este vorba de zonele calamitate, zonele inundate Ñ cred cã este cazul ca, în Comisia de buget, finanþe, sã se reia discuþia cu referire la sumele acordate celor doi ordonatori principali de credit, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului ºi Ministerul Industriei ºi Comerþului. Este vorba de a se încerca gãsirea de surse pentru suplimentarea fondurilor alocate la îndiguiri, la regularizãri de râuri, la decolmatãri de cursuri de apã, la îmbunãtãþiri funciare, respectiv desecãri ºi drenaje. O cere starea actualã din România, o cer starea de calamitate, pierderile de vieþi omeneºti care s-au înregistrat cu acest prilej nefericit al inundaþiilor.

Se redescoperã acum cã este nevoie de un program naþional de regularizãri de râuri, de îndiguiri, de îmbunãtãþiri º.a.m.d. Exista pânã prin 1994. De ce a fost el abandonat? Este logic ºi normal ca aceste programe sã fie fundamentate cu o susþinere financiarã. Acea susþinere financiarã poate veni numai dupã reanalizarea, aºa cum spuneam ºi aºa cum cer, la Comisia de buget, finanþe a ceea ce înseamnã sumele alocate acestor doi principali ordonatori de credite: Ministerul Industriei ºi Comerþului, pentru amenajãri hidroenergetice de baraje care au rol ºi de atenuare a undelor de viiturã, precum ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, pentru îndiguiri ºi regularizãri de cursuri de apã.

De altfel, inclusiv în ceea ce priveºte problemele din judeþul Hunedoara, un judeþ foarte grav afectat, am solicitat, prin douã amendamente depuse, ca aceste aspecte sã fie rezolvate. Din pãcate, ele au fost respinse. Este un semnal negativ cã nu rãspundem noi, Parlamentul României, la ceea ce þara probabil aºteaptã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Constat cã domnul deputat Mihai Baciu nu este în salã, domnul Kovacs Carol nu este în salã, se pregãteºte domnul deputat Dumitru Popescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Problema raporturilor dintre generaþii nu s-a mai dezbãtut public în cultura româneascã de foarte multã vreme. În cei 50 de ani de dictaturã comunistã, problema era ºablonatã dupã directivele Partidului Comunist, dar, o datã cu evenimentele din Decembrie Õ89, ea a revenit în actualitate ca un fapt firesc al oricãrei societãþi care dispune de un minim de libertate.

Din 1990 ºi pânã astãzi s-au concretizat progresiv diferenþieri de puncte de vedere, atitudini ºi orientãri între generaþiile mai vechi ºi cele mai noi, care au ieºit de sub influenþele ideologiei marxiste. Cel mai celebru exemplu îl constituie manifestãrile din Piaþa Universitãþii, cãrora vechii comuniºti din guvernarea Iliescu le-au pus capãt cu brutalitate, forþã ºi mistificare a realitãþilor.

Duritatea cu care a reacþionat nomenclatura a evidenþiat caracterul profund al unui nou marxism prin care s-a curmat, de fapt, pentru urmãtorii ani, entuziasmul tinerilor ºi s-au împiedicat ºansele de refacere a climatului de libertate a societãþii.

Din pãcate, nici dupã alegerile din 1996, guvernanþii nu au avut intuiþia de a surprinde starea de lucruri ºi nici puterea de a inspira tineretului o nouã orientare ºi încredere, iar, pe de altã parte, infiltraþiile comuniste în toate segmentele publice au avut grijã sã opreascã orice proces de refacere moralã a þãrii ºi de educaþie naþionalã a tineretului. În aceste condiþii, tineretul este chemat sã se descurce singur, dar are obligaþia de a ieºi în arenã în mod imperativ, cãci þara are nevoie de contribuþia lui.

Tineretul român trebuie sã scormoneascã în adâncurile subconºtientului colectiv care vine de departe, de la strãmoºi, pentru a identifica nãzuinþele realizãrilor majore ale idealurilor naþionale. Tinerii vor desprinde ideologia cãlãuzitoare din frãmântãrile vremii, din dezbaterile isto-

rice, din tendinþele europene ºi mondiale, îngemãnate cu elementele fundamentale ale tradiþiilor româneºti, care s-au dovedit valabile pentru existenþa istoricã a poporului român, pânã la rãvãºirea pe care au fãcut-o comuniºtii barbari ºi asiatici.

Mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Popescu, se pregãteºte domnul deputat Ilie Neacºu. Domnule deputat, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã, opinia publicã a aflat cu uimire de revolta prezidenþialã împotriva conducerilor fostelor regii furnizoare de utilitãþi ºi a salariilor lor exagerate.

În mass-media, uimirea a fost exprimatã prin diferite variante ale întrebãrii de bazã: unde a fost domnul Preºedinte Emil Constantinescu în ultimii 3 ani ºi jumãtate, cã nu a ºtiut de gravele anomalii din sistemul de salarizare al unitãþilor de stat? ªi, în continuare, de ce nu a protestat pânã acum? De ce a tãcut când fostul premier Radu Vasile ºi-a încadrat nevasta la A.V.A.B. cu un salariu de 63 de milioane de lei? Sunt ºi alte întrebãri care acum se evitã ºi este de mirare cã domnul Preºedinte nu ºi le-a pus fie chiar ºi în treacãt. Spre exemplu, de ce nu s-a revoltat domnul Preºedinte împotriva salariilor astronomice din sistemul bãncilor de stat, al cãrui exponent a devenit prim-ministru cu 4 luni în urmã, având, bineînþeles, binecuvântarea domnului Preºedinte? Or, faþã de salariile bancherilor, cele din fostele regii pentru utilitãþi ar putea sã parã aproape modeste.

Este inadmisibil cã în sectorul de stat s-a ajuns la unele salarii care sunt de peste 40 de ori mai mari decât cele medii pe economie. Acestea toate se explicã prin tãcerea vinovatã a Guvernului, prin tãcerea interesatã a sindicatelor, pentru cã ºi liderii ºi-au aliniat salariile la nivelurile aprobate pentru administraþie, ca ºi prin tãcerea prezidenþialã care nu poate fi justificatã în nici un fel. Se ºtie cã ministrul industriei a fãcut o adevãratã pasiune pentru creºterea preþurilor la energia livratã populaþiei, asigurând astfel sursele de acoperire a majorãrii salariilor. Ar fi putut sã þinã în frâu aceste majorãri, punând accentul nu pe creºterea preþurilor, ci pe reducerea costurilor de producþie. Era suficient sã þinã seama mãcar de influenþa favorabilã asupra costurilor datoritã dublãrii producþiei de energie în hidrocentrale, care este de cinci ori mai ieftinã decât cea din termocentrale, avantaj rezultat din hidraulicitatea ridicatã în ultimii doi ani, deci, fãrã nici un efort.

## Stimaþi colegi,

Adevãratul motiv al ieºirii la rampã a Preºedintelui nu este salarizarea în fostele regii, ci privatizarea acestora. Se ºtie cã, de doi ani, guvernanþii anunþã privatizarea distribuþiilor de energie electricã ºi gaze naturale, dar nu reuºesc sã o facã din cauza opoziþiei ferme atât a administraþiilor din unitãþile subordonate, cât ºi a sindicatelor. Înfierând salarizarea din unitãþile respective ºi conducerile lor, domnul Preºedinte vrea sã le expunã oprobriului public, sã-i timoreze pe cei ce se opun privatizãrii ºi, dacã se poate, sã-i reducã la tãcere. Aºa s-ar deschide calea vânzãrii acelor distribuþii, în cel mai scurt timp, cu miliarde de dolari, însoþitã de comisioanele de rigoare ºi de banii pentru partidele actualei coaliþii, bani care, utilizaþi cu dibãcia de care actualii guvernanþi sunt în stare, în campania electoralã ar putea sã compenseze o bunã parte din scãderea numãrului de voturi din cauza nerealizãrii ”Contractului cu RomâniaÒ, a reformelor promise ºi chiar a prãbuºirii dramatice a nivelului de trai. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Neacºu Ilie, se pregãteºte domnul deputat Petre Þurlea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Preºedintele României ºi ministrul justiþiei au fãcut sãptãmâna trecutã douã declaraþii care au aprins nu doar beculeþele de alarmã din sediile unor partide, dar au încins ºi spiritele în rândurile partenerilor din coaliþia aflatã la guvernare ºi în unele cercuri economice ºi de afaceri.

Domnul Emil Constantinescu, aflat în al patrulea an de ºedere la Cotroceni, ajunge, pe ultima sutã de metri, la concluzia cã directorii regiilor autonome au salarii mult prea mari pentru efortul pe care-l depun ºi cere Guvernului mãsuri de stopare a acestui abuz.

Noi nu contestãm în nici un caz dreptul Preºedintelui de a fi îngrijorat de faptul cã fondul de salarii din regiile autonome reprezintã 20.000 de miliarde lei, adicã a cincea parte din cheltuielile bugetare pe anul 2000. Ceea ce ne supãrã pe noi este faptul cã domnul Preºedinte aflã tocmai acum lucruri pe care noi le spunem de mai bine de 3 ani ºi jumãtate ºi cã toatã aceastã sfidare a unui întreg popor este opera miniºtrilor þãrãniºti, liberali, P.D.-iºti ºi U.D.M.R.-iºti. Fiecare parte din algoritmul politic guvernamental îºi are felia sa de tort. Mai mult, gurile rele spun cã 60Ñ70% din salariile de zeci ºi sute de milioane de lei ale directorilor de regii intrã fie în conturile partidelor din arcul guvernamental, fie în bunzunarele unor miniºtri. Cât pe-aci sã credem cã, în ceasul al 12-lea, domnul Emil Constantinescu este hotãrât sã facã luminã în întunericul generat de propriii colaboratori.

Nu salariile exagerate ale conducãtorilor de regii autonome l-au determinat pe domnul Preºedinte sã aparã din nou pe micul ecran, ci finalul declaraþiilor sale referitor la spargerea monopolului CONEL. Asta-i frãmântarea datoritã cãreia nu mai are somn domnul Emil Constantinescu. Cam mâine dã în primire Palatul Cotroceni, ºi echipa sa de demolatori nu a reuºit sã vândã la strãini CONEL-ul, Societatea Naþionalã a Petrolului, Regia Tutunului, Regia Gazului Metan etc., pierzând astfel posibilitatea organizãrii unei campanii electorale de þinutã.

Încercarea domnului Preºedinte Emil Constantinescu de a-ºi reface imaginea pentru crosul din noiembrie a.c. a eºuat. Preºedintele este la fel de vinovat pentru dezastrul în care se aflã þara, precum guvernele ºi partidele care îl susþin.

Ministrul justiþiei, domnul Valeriu Stoica, a dorit ºi el sã tulbure sfârºitul sãptãmânii trecute. Trezit parcã dintr-un vis neplãcut în care fusese nevoit a recunoaºte cã fotoliul de ministru al justiþiei nu poate fi ocupat pe vecie, domnul Valeriu Stoica declarã cã, pentru stoparea

ascensiunii P.R.M. la guvernare, P.N.L., dupã ce a aplicat cu stricteþe politica P.N.Þ.C.D. timp de 3 ani ºi jumãtate, poate sã stea la aceeaºi masã ºi cu ApR ºi cu alþii, neavând importanþã nici doctrinele, nici programele ºi, adãugãm noi, nici caracterele.

Nu ºtiu câte lucruri comune are domnul Valeriu Stoica cu politica Brãtienilor, dar, lucru cert, domnul ministru al justiþiei se teme tare de rezultatul alegerilor din toamnã. Lozinca privitoare la extremismul P.R.M.-ist s-a învechit. Pânã ºi Consiliul Europei a constatat cã în România nu existã extremism politic. Frica de politica justiþiarã a Partidului România Mare îl face pe domnul Stoica sã se umple de ridicol. Dacã Domnia sa crede cã P.D.S.R. poate guverna alãturi de unul din partidele actualei puteri se înºealã amarnic ºi se descalificã pe plan politic. Apoi, dacã ministrul justiþiei crede cã viitoarea guvernare, oricare ar fi ea, va trece cu vederea peste jaful din economie, dirijat de guvernele din care a fãcut ºi face parte Domnia sa, înseamnã cã adjunctul domnului Quintus habar nu are nici de legi, nici de interesul naþional, nici de democraþie.

Legile masonice fac ºi ele ce pot, dar le este imposibil sã înlocuiascã albul cu negru. Sigur, este dreptul P.D.S.R. sã-ºi aleagã partener de guvernare din oricare parte a spectrului politic, dar ni se pare un risc mult prea mare ca acest partid sã întindã mâna unor formaþiuni care au participat la jefuirea þãrii dupã anul 1996. Locul unor politicieni ºi demnitari care au sabotat efectiv economia þãrii ºi au luat în derâdere interesul naþional nu este în nici un partid ºi în nici o alianþã, puºcãria este spaþiul ideal pentru acei politicieni care încalcã legile. Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituþia. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Þurlea, se pregãteºte domnul deputat Nicolae Groza.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

De mult timp ºi de nenumãrate ori, Domniile voastre ºtiþi cã am adus la cunoºtinþa Parlamentului, Guvernului, Preºedinþiei României situaþia catastrofalã în care se aflã românii din judeþele Covasna ºi Harghita, aflaþi în faþa unui proces masiv ºi brutal de purificare etnicã, de maghiarizare.

Intelectualii din acest judeþ au fost ºi sunt alungaþi în continuare. Românii rãmaºi sunt maghiarizaþi ºi aceia care refuzã aceste presiuni sunt supuºi zilnic unor discriminãri. Se produce o ofensivã acceleratã împotriva a tot ceea ce este românesc, împotriva numelor de strãzi româneºti, a muzeului românesc, a teatrului românesc, a monumentelor româneºti, a armatei române, a poliþiei române, împotriva Bisericii Ortodoxe Române, a consilierilor ºi primarilor români, împotriva steagului României ºi înseºi împotriva limbii române. Toate acestea sunt favorizate de nepãsarea conducerii statului român. Toate acestea au fost accelerate mai ales dupã ce U.D.M.R.-ul a ajuns la putere.

Încununarea poziþiei antiromâneºti a conducerii statului român s-a fãcut acum 10 zile, în timpul vizitei conducerii Senatului în Covasna. Preºedintele Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, ascultând numai minciunile U.D.M.R.-ului, la sfârºitul vizitei a declarat cã nu existã nici un fel de conflict interetnic în Covasna ºi cã românii ºi maghiarii se împacã deplin ºi se sãrutã la fiecare colþ de stradã.

Poziþia domnului Mircea Ionescu-Quintus, a doua persoanã în statul român, a umplut paharul. De aceea, joi, 13 aprilie, anul 2000, românii din Covasna organizeazã o mare manifestaþie de protest împotriva deznaþionalizãrii românilor, împotriva maghiarizãrii acestora ºi contra politicii de purificare etnicã. Protestul va avea loc la ora 14,00 în municipiul Sfântu-Gheorghe. Va fi o manifestaþie paºnicã, nu va fi o manifestaþie împotriva maghiarilor, dar va fi o manifestaþie împotriva partidului fascist U.D.M.R. ºi a susþinãtorilor lui din Bucureºti. Organizatorii nu sunt partidele politice, ci sunt asociaþiile culturale româneºti din Covasna.

Rog presa sã participe pentru a face cunoscutã aceastã manifestaþie. Manifestaþia este o dovadã a conºtiinþei naþionale româneºti. Vã citesc, doamnelor ºi domnilor, ºi domnule preºedinte, un pasaj din cuvântarea preotului din Sfântu-Gheorghe, preotul român din SfântuGheorghe, Corneliu Bujoreanu: ”Acest protest paºnic nu va fi împotriva aproapelui nostru de naþionalitate maghiarã, cu care dorim sã convieþuim în pace ºi bunã înþelegere, ci a politicii U.D.M.R.-ului îndreptate împotriva comunitãþii româneºti. Protestãm ºi faþã de dezinteresul arãtat de instituþiile centrale ale statului român pentru soarta românilor ºi a instituþiilor româneºti din zonã. A sosit momentul sã ne manifestãm astfel pentru a ne pãstra demnitatea naþionalãÒ.

Doamnelor ºi domnilor, ºi, mai ales, domnilor din conducerea statului, de la Guvern ºi de la Preºedinþie, atenþionez conducerea României, actuala conducere a României, care i-a trãdat pe românii din Covasna ºi Harghita, cã manifestarea de joi este doar începutul. Pentru apãrarea demnitãþii naþionale vom ridica lancea lui Horea.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Groza, se pregãteºte domnul deputat Adrian Gheorghiu.

## Domnilor colegi,

Intervenþia mea se referã la cine trebuie sã sprijine întreprinderile mici ºi mijlocii. Doresc sã vã expun pãrerea multor economiºti care spun cã þãrile dezvoltate, ca Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia etc., considerã cã revelaþia primelor douã-trei decenii ale secolului XXI vor fi întreprinderile mici ºi mijlocii. Apoi trebuie sã remarc expresia foarte plastic exprimatã la simpozionul ”Întreprinderile mici ºi mijlocii, coloana vertebralã a economiei naþionaleÒ, care spune: I.M.M.Ðurile sunt ca furnicile, lucreazã, produc ºi trãiesc.

Problemele ridicate de dezvoltarea acestui tip de întreprinderi se pot grupa în mai multe categorii, o primã categorie fiind legislaþia care este foarte sãracã. Astfel, s-a subliniat cã Legea 133 din 1999, care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea I.M.M.-urilor, deºi votatã în unanimitate de Parlamentul þãrii, a fost golitã de conþinut prin numeroase ordonanþe de guvern. De asemenea, a reieºit cã nu se aplicã în practicã prevederile Legii 133 ºi este de datoria partidelor de la guvernare ºi din opoziþie sã lupte pentru transpunerea în fapt a prevederilor aces-

tei legi. Normele metodologice de aplicare a legii respective au apãrut foarte târziu dupã promulgarea ei, încât aceasta nu a fost operativã ºi nu s-a aplicat în mod corect.

O altã grupã de probleme se referã la necesitatea unor facilitãþi, printre care amintesc: reducerea agresivitãþii fiscalitãþii, acordarea în condiþii avantajoase a spaþiilor de producþie ºi de desfacere a mãrfurilor ºi deschiderea externã a României prin mondializarea, regionalizarea ºi globalizarea I.M.M.-urilor.

De asemenea, trebuie puse în practicã ºi valorificate avantajele pe care le aduce globalizarea, avantaje care pot fi: tehnologie superioarã, management de calitate ºi accesul la resurse financiare ºi de materii prime.

În altã ordine de idei, se cere întregii clase politice din România sã lupte împotriva prohibiþiei pe care o face sistemul bancar la acordarea unor credite, sã combatã chichiþele funcþionãreºti la obþinerea unor credite prin adoptarea unor legi clare ºi cuprinzãtoare, iar parlamentarii sã facã un lobby puternic pentru dezvoltarea ºi întãrirea economicã a întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Trebuie sã se aibã permanent în vedere cã întreprinderile mici ºi mijlocii duc la crearea clasei sociale mijlocii în România, care va constitui osatura viitoarei societãþi româneºti.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Gheorghiu. Se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de astãzi se referã la situaþia COMPET-ului.

Politica de distrugere a economiei româneºti prin aºazisa privatizare, aducãtoare de comisioane ºi bani pentru partid, îºi continuã mersul într-un ritm mai trepidant, aceasta în contextul apropiatelor alegeri locale, parlamentare ºi prezidenþiale.

”ProfesioniºtiiÒ actualei puteri mai au de distrus trei obiective de maximã importanþã pentru naþiunea românã, cu implicaþii deosebit de grave în ceea ce priveºte independenþa acestui stat ºi, apoi, ”dupã noi, potopulÒ. Cele trei obiective sunt: S.N.P. PETROM Ñ S.A., ROMGAZ ºi CONEL.

Prin semnarea contractului de administrare a sistemului naþional de transport al þiþeiului între F.P.S. ºi compania ROMPETROL, primul obiectiv se aflã deja pe tapet.

Practic, prin acest contract, o firmã privatã ce are ca obiect de activitate explorarea, exploatarea ºi producþia de þiþei, ROMPETROL, a pus stãpânire pe sistemul naþional de transport þiþei prin conducte Ð S.C. COMPET Ñ S.A. ºi Oil Terminal Ñ S.A. Constanþa.

Dar, în coaliþie, totul este posibil, dacã în final ies bani pentru toatã lumea.

Radu Sârbu, omul P.N.Þ.-ului ºi al Palatului Cotroceni, devine colaborator fidel cu Dinu Patriciu, magnatul petrolului din România, pentru cã banii nu au miros ºi întotdeauna sunt insuficienþi. Numai la noi un arhitect poate conduce destinele petrolului, un inginer politehnist Ð destinele agriculturii, un jurist Ð destinele medicinei ºi exemplele pot continua. Domnilor guvernanþi, nu uitaþi cã istoria vã va judeca, cã veþi da socotealã pentru tot ceea ce aþi fãcut. Banii acumulaþi prin metode oculte nu vã vor da liniºtea zilei de mâine. Aþi ignorat legile acestei þãri Ð Legea petrolului, Legea privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, Legea concesiunii ºi, nu în ultimul rând, Constituþia Ñ numai pentru a vã atinge scopurile propuse înainte de a pãrãsi corabia.

Domnule Sârbu, a trecut vremea unicului atotºtiutor. Dacã aveaþi un minimum de decenþã profesionalã, lãsaþi specialiºtii sã se pronunþe.

De rezolvarea cazului COMPET depinde, între altele, ºi eliberarea banilor de la Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare aferenþi proiectului de reabilitare a sectorului petrolier.

În aceste condiþii, Guvernul României trebuie ºi este obligat sã ia mãsuri urgente pentru soluþionarea problemei ºi intrarea în normalitate. Altfel, vom plãti cu toþii consecinþele acestor greºeli de neiertat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul deputat Marian Sârbu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Când te simþi nevoit sã începi alocuþiunea cu sintagma ”este regretabilÒ, imediat logica simplã ar putea conduce spre o conexiune în sfera sinceritãþii în relaþiile interumane sau uºor de dedus din cea a fariseismului politic clasic, calculat ºi parºiv.

Mã simt obligat sã utilizez întocmai sintagma amintitã, precizând cã este regretabil cã interpelãrile deputaþilor din ziua de luni, întemeiate, îndeobºte argumentate de bunsimþ, adresate guvernanþilor ca expresie a voinþei alegãtorilor noºtri, pentru a se face luminã în domenii în care este presant aºteptatã decizia mai marilor zilei, sunt tratate cu o condamnabilã desconsiderare ºi condescendenþã, cu o sfidare regretabilã.

Aºa s-au petrecut lucrurile ºi în cazul lui Mircea Ignat, împiedicat de cãtre un obraznic vameº ungur la Vama Borºa sã ajungã la aeroportul din Budapesta, pentru a se îmbarca în avionul de Londra. În locul explicaþiilor promise din partea autoritãþilor competente, rãspunsul se transformã într-o jignire mascatã.

La aceeaºi manevrã ºmechereascã apeleazã ºi secretarul de stat, domnul Mircea Fronescu, în cazul profesoarei Rãdiþa Albu din Sfântu-Gheorghe, împiedicatã tocmai pentru cã nu cunoaºte limba maghiarã sã ocupe prin concurs postul de inspector ºcolar general adjunct din judeþul Covasna. Fãrã pic de ruºine, domnul Fronescu face din alb negru ºi din negru alb, dând un rãspuns în dorul lelii, în totalã contradicþie cu realitatea ºi cu necesarul bun-simþ.

N-au stat deloc altfel lucrurile nici în privinþa rãspunsului la interpelarea privind ”Sãptãmâna toleranþeiÒ de la Târgu-Mureº când, la împlinirea celor 10 ani, în loc ca evenimentele sângeroase din martie Õ90 sã fie uitate pentru totdeauna, s-au gãsit unii sã rãsuceascã cuþitul în rana încã nevindecatã.

Este regretabil cã tocmai un om inteligent, Mihai Ungureanu, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor

Externe, voit s-a lãsat prins în cursa vicleanã a doamnei ambasador la Helsinki Smaranda Enache, arhicunoscutã pentru îmbârligãrile ºirete, atunci când se vede prinsã cu mâþa-n sac. Nu-i prima oarã când, apelând la ºmecheriile avocãþeºti, îl ia pe ”nuÒ în braþe.

Lãsându-se luat de apa înºelãtoare a deturnãrii realului, secretarul de stat înghite gãluºca atunci când crede cã doamna ambasador nici n-a fost prezentã la TârguMureº, deºi acest lucru este atestat de toþi ziariºtii prezenþi, de secvenþele filmate, deºi avea învoire tocmai din partea Ministerului de Externe. Adicã doamna ambasador a mâncat usturoi, dar gura nu-i miroase.

În ce ne priveºte, n-am afirmat nicãieri ºi niciodatã cã Smaranda Enache ar fi fãcut acele declaraþii ºi cã a tolerat în cadrul simpozioanelor, ca ambasador, deci reprezentant al Preºedintelui ºi al Guvernului României, ca lider, fiind copreºedinte al Ligii ”Pro EuropaÒ, care a organizat acþiunile din ”Sãptãmâna toleranþeiÒ, atacuri vehementa împotriva ”Vetrei RomâneºtiÒ ºi a presei româneºti.

Speculând situaþia anormalã ca procedurã, prin care deputaþii nu mai au posibilitatea sã dea replica în crasele cazuri de dezinformare ºi de eludare a adevãrului, trimiºii ministeriabililor, adicã secretarii de stat, vin cu rãspunsuri confecþionate, vizibil în bãtaie de joc, ºtiind cã oricum ei au ultimul cuvânt. O situaþie intolerabilã, pentru a cãrei înlãturare trebuie gãsitã o grabnicã soluþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu. Se pregãteºte domnul deputat Gheorghe Ionescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Fãrã cele întâmplate sãptãmâna trecutã, pentru mulþi dintre români numele Sandra ar fi amintit poate doar de Sandra Brown, cunoscutã autoare de romane de dragoste cu happy-end, sau poate de Sandra, pur ºi simplu, frumoasa interpretã olandezã de muzicã pop.

E drept cã acest nume nu trezeºte alte reverberaþii nici astãzi. ªi totuºi, s-a întâmplat ca sãptãmâna trecutã, doamna Sandra Pralong, cãci despre dumneaei este vorba, consilierul personal al domnului Preºedinte Emil Constantinescu, sã trimitã un e-mail, adicã o scrisoricã peste ocean, pentru ca acest nume, Sandra Pralong, sã devinã exponentul adevãratelor preocupãri care macinã în aceastã perioadã Palatul Cotroceni.

Fireºte cã, încã din start, se naºte întrebarea: cum poate fi atât de semnificativ pentru o instituþie Ð ºi nu oricare, ci chiar instituþia prezidenþialã Ð un simplu consilier personal?

Rãspunsul nu poate fi gãsit decât în voinþa domnului Preºedinte, o voinþã care, însã, excede cadrului legal. Astfel, deºi funcþia de consilier personal nu se regãseºte în schema Preºedinþiei României, doamna Sandra Pralong are la dispoziþie un cabinet, un aparat de lucru, funcþionari publici în subordine, biroticã, acces în sistemul de telefonie operativã folosit doar de demnitarii României, faxuri, calculatoare, maºinã etc., toate acestea fiind plãtite din bani publici.

Cu alte cuvinte, deºi dumneaei are obligaþii doar de naturã personalã, privatã, doamna Pralong beneficiazã cu vârf ºi îndesat de o serie întreagã de facilitãþi puse la dispoziþie de statul român. Aceste lucruri nu pot fi negate în condiþiile în care presa este deseori chematã la Cotroceni pentru a prelua informaþiile doamnei Pralong ºi în timp ce Biroul de presã al Preºedinþiei transmite cãtre mass-media comunicatele consilierului personal. În orice caz, statutul atribuit doamnei Sandra Pralong este o dovadã cã legea a fost încãlcatã ºi cã cineva ar trebui sã rãspundã.

Dincolo de problema legalitãþii, o altã problemã Ñ cel puþin la fel de importantã Ñ este ºi aceea a moralitãþii demersurilor doamnei Pralong. ªi, cu aceasta, doresc sã revin la scrisoarea trimisã gazetarilor români din Statele Unite.

În general, cetãþenii considerã cã în cadrul Preºedinþiei, preocupãrile se îndreaptã cãtre situaþia economicã ºi socialã grea în care se aflã România, cãtre nevoia de mediere între puterile ºi autoritãþile statului etc. Nu acestea sunt ºi preocupãrile doamnei Pralong ºi, implicit, ale domnului Preºedinte Constantinescu. Pentru cã, iatã, consilierul personal pe probleme de comunicare nu gãseºte altceva mai bun de fãcut decât sã asmutã gazetarii români de peste ocean, încercând sã determine o atitudine criticã faþã de P.D.S.R. ºi faþã de domnul Ion Iliescu.

Dincolo de încercarea de manipulare a gazetarilor români de peste hotare, iniþiativa doamnei Sandra Pralong poate afecta serios imaginea externã a României ºi afecteazã, în mod sigur, grav prestigiul instituþiei prezidenþiale.

De aceea, solicitãm intrarea în legalitate fie prin angajarea doamnei Pralong în cadrul instituþiei prezidenþiale, aºa cum ar fi normal, fie prin evacuarea Domniei sale de la Palatul Cotroceni.

Fireºte cã noi am putea solicita ºi intrarea în moralitate. Ne temem, însã, cã pentru doamna Pralong acesta este un drum prea lung. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Vitcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia se va numi ”Bulgarii ºtiu ce vor în privinþa construirii noului pod peste DunãreÒ.

Dupã cum se ºtie, construirea noului pod peste Dunãre s-a pus încã de pe vremea când Partidul Democraþiei Sociale din România se afla la guvernare. O asemenea investiþie majorã porneºte de la necesitatea obiectivã impusã de intensificarea ºi fluidizarea transportului de mãrfuri în volum din ce în ce mai mare, diversificat între þãrile aflate la sud de Dunãre ºi cele din Occident. Amplificarea relaþiilor comerciale este necesarã îndeosebi în þãrile aflate în curs de dezvoltare ºi care doresc sã devinã membre în Uniunea Europeanã, pentru a beneficia de puternica dezvoltare economico-socialã, de înalta civilizaþie a þãrilor centrale, spre care aspirãm cu toþii.

De câþiva ani, decizia cu privire la plasarea noului pod peste Dunãre se tot amânã, invocându-se varii motive izvorâte din puncte de vedere diferite, fiecare cu argumentele sale pro ºi contra. Discuþiile cu vecinii bulgari au avut loc în repetate rânduri, au fost emise idei ºi propu-

neri, argumente economice, dar de ani de zile lucrurile nu au fost urnite din punctul mort. Partea românã a invocat Ð ºi nu fãrã temei Ð faptul cã economia noastrã, atât de precarã, mai ales în ultimii 3 ani, nu este în mãsurã sã susþinã o asemenea mare investiþie.

Discuþiile însã s-au perpetuat la diferite niveluri ºi eºaloane, în diferite capitale, în spatele multor cabinete capitonate. Specialiºti de înaltã clasã, de nivel mondial au sugerat, totuºi, sã se treacã la construirea podului, folosindu-se credite acordate de Occident. Pânã la urmã, pãrþile au fost de acord, partea românã, însã, probând o anumitã rezervã ca podul sã fie construit între Calafat ºi Vidin.

Nici n-au apucat sã se usuce semnãturile de pe Acordul româno-bulgar de construire a unui pod peste Dunãre, cã au ºi apãrut discuþii. Mormãieli au fost ºi înainte. Multe sfori s-au tras pânã s-a stabilit poziþia Calafat-Vidin, de aceasta depinzând prosperitatea unor agenþi economici, în prezent în pragul falimentului.

De unde interesul Comunitãþii Europene pentru acest proiect? Simplu: Iugoslavia nu mai reprezintã de ani buni o zonã de tranzit sigurã. De aici, necesitatea edificãrii unui canal alternativ, care sã facã legãtura între Europa Centralã ºi Europa de Sud-Est.

Uniunea Europeanã s-a convins cã, în ciuda ciorovãielilor politice, în România nu poate fi vorba despre un conflict care sã punã în pericol transportul de mãrfuri, cea mai importantã hibã constituind-o starea drumurilor, pentru care, efectiv, ne este greu sã identificãm adjectivul potrivit, fiindcã nici deplorabilã, nici precarã nu ilustreazã realitatea suficient de elocvent.

O datã stabilit obiectivul, Bulgaria s-a zbãtut pentru a fi partea constructoare. Nimeni din delegaþia negociatorilor români nu s-a întrebat: de ce þine Bulgaria la acest fapt? Dimpotrivã, românii au jubilat cã au scãpat de efortul istovitor financiar, omiþând cã podul nu se va construi cu leva, ci cu euro, proveniþi nu din vistieria sofiotã, ci din cea comunitarã.

Însã, cine construieºte decide. ªi Bulgaria a început sã decidã în primul rând situarea geograficã, impunând includerea Sofiei în circuitul european, pânã acum ocolitã de toate traseele importante.

Cei 15 mii de specialiºti români, prinºi cu treburi personale ºi de partid mai importante, n-au apucat sã vadã cã aceasta reprezintã ieºirea din hãrþi a Bucureºtiului ºi cã orice altã poziþionare a podului ocolea Sofia.

În acelaºi context, pe relaþia Europa CentralãÑAsia Micã, cea mai lungã distanþã rutierã ºi feroviarã se aflã pe teritoriul bulgar.

Considerãm cel puþin ciudate recentele afirmaþii în presa centralã din þara vecinã, prin care, dupã ce România era prezentatã fãrã argumente singura câºtigãtoare de pe urma podului dintre Vidin ºi Calafat, se solicita ca în contrapartidã Bulgaria sã colecteze toate taxele de tranzit, cu argumentul cã acest stat este partea constructoare.

Concluzia: logicã, adicã bulgarii au avut minte ca sã ºtie ce vor, sã-ºi urmãreascã scopurile consecvent ºi, culmea sfidãrii mondiale, chiar sã le ºi atingã punct cu punct.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Mihai Vitcu, ultimul vorbitor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O delegaþie numeroasã din România, în frunte cu Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, ºi Vlad Mihai Romano, preºedinte al Agenþiei pentru Protecþia Copilului, a participat la negocierile privind aderarea þãrii noastre la Uniunea Europeanã, pe tema protecþiei copiilor aflaþi în dificultate.

Nu ºtim prea multe amãnunte asupra acestor negocieri, dãtãtoare de speranþã, de altfel, dar, cunoscând optimismul domnului Marga privind mersul reformei în toate domeniile, nu ne este greu sã bãnuim ce satisfacþii europene s-au înregistrat vizavi de fericirea generalã a românilor ºi, mai ales, de soarta copiilor din centrele de plasament.

Oricum, aºa-zisele prezentãri tendenþioase ale unor ziariºti ºi politicieni strãini referitoare la aceºti copii nenorociþi nu sunt departe de adevãr. ªi acest lucru nu-l spun cârcotaºii din opoziþie, ci oamenii implicaþi direct în protecþia, educaþia ºi instrucþia acestor copii.

Din 1998, când s-a decis trecerea caselor de copii la administraþia localã fãrã finanþarea necesarã unei asemenea responsabilitãþi, situaþia este dezastruoasã. Strãdaniile consiliilor judeþene de a asigura minima existenþã a acestor centre de plasament se izbesc de sãrãcia unui buget ce nu satisface nici funcþionarea normalã a administraþiei locale. Dreptul la viaþã, la educaþie sunt drepturi constituþionale, ce ar trebui garantate de stat. Or, statul a dat aceastã grijã, aceastã povarã pe seama autoritãþilor locale care sunt sufocate de lipsuri, de probleme, toate sub genericul încântãtor ”reforma la româniÒ. Opinia oamenilor ce lucreazã în acest sistem, unii de zeci de ani, este cã deciziile referitoare la centrele de plasament se iau de cãtre persoane care habar n-au ce înseamnã munca într-o instituþie de ocrotire, fiind preocupaþi mai mult de fundaþii pentru adopþii, acolo unde se învârt bani negri pentru zilele albe ale actualei puteri.

Unii se întreabã ce rost mai are aceastã Agenþie Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului, atât timp cât întreaga responsabilitate revine administraþiei locale. Rãspunsul ºi l-au dat dupã experienþa ultimilor ani, ºi anume: satisfacerea clientelei politice pe bazã de algoritm, afaceri dubioase pe seama copiilor nenorociþi, elaborarea unor indicaþii preþioase care nu numai cã nu ajutã sistemul, dar îl paralizeazã total.

Ultimele mãsuri sugerate de Agenþia Naþionalã privind desfiinþarea posturilor de educatori titulari, consfinþite prin legi organice de altfel, precum ºi ridicarea subconturilor de la bãnci ale centrelor de plasament demonstreazã anacronismul unei asemenea instituþii, demonstreazã cât de strãini sunt diriguitorii ocrotirii sociale faþã de adevãratele probleme ale copiilor defavorizaþi ºi ale oamenilor care se ocupã nemijlocit de ei.

În afara reducerii posturilor, fãrã a exista o normare a muncii oamenilor din aceste instituþii, de reducerea subvenþiilor ºi implicit a hranei, a îmbrãcãmintei, de eliminarea educatorilor ºi profesioniºtilor în domeniu, nu constatãm preocupãri mai generoase ale actualei puteri.

Strãdaniile puterii de a zugrãvi în culori pastelate situaþia agenþiilor de plasament la organismele internaþionale s-ar putea sã primeascã replica celor ce se ocupã direct de soarta acestor copii. Pe bunã dreptate, aceºti oameni s-au întrebat de ce din numeroasa delegaþie participantã la negocierile Uniunii Europene n-au fãcut parte adevãraþii cunoscãtori ai problemei discutate.

Pentru cã, din pãcate, poziþia Ministerului Educaþiei Naþionale, în general, a domnului Marga, în special, faþã de situaþia copiilor instituþionalizaþi, faþã de profesioniºtii din sistem Ð educatori, profesori etc., etc. Ð este cunoscutã. S-ar putea ca Uniunea Europeanã sã afle direct de la sursã despre adevãrata situaþie din centrele de plasament prin memoriile adresate de cei ce lucreazã în sistem sau de la copiii ce suportã tot mai greu politica actualã a guvernãrii C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. N-ar fi prima datã când Comunitatea Europeanã ºi-ar da seama de adevãrata faþã a celor ce conduc astãzi România. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Ceilalþi vorbitori care au fost înscriºi pe listã mai verific o datã dacã sunt prezenþi în salã.

Domnul Mihai Baciu? Nu este.

Domnul Kovacs Carol-Emil? Nu este. Domnul Vasilescu Ð P.R.M.? Este.

Domnule deputat Vasilescu, aveþi cuvântul.

Doamnelor ºi domnilor, Domnule preºedinte,

Partidul România Mare a intrat recent în posesia unui material scris, redactat sub forma unui program politic care relevã în mod indubitabil adevãratele intenþii ale U.D.M.R. Documentul în cauzã, deºi nesemnat ºi nerevendicat, a fost strecurat în mapele participanþilor la Adunarea Regiunilor Europei de cãtre Columban Gabor, preºedintele Consiliului judeþean Harghita, în Germania, la MŸnster; varianta originalã a fost scrisã în limba englezã ºi a parvenit numeroºilor delegaþi de pe continent prezenþi la aceastã întrunire.

Sub titlul ”Studiu de caz cu privire la minoritãþiÒ, materialul respectiv încearcã sã impresioneze de la bun început cititorul prin prezentarea în partea sa introductivã a situaþiei judeþului Harghita, acolo unde, în conformitate cu statisticile ultimului recensãmânt efectuat în 1992, etnicii maghiari sunt majoritari în proporþie de 84,72%.

În virtutea acestor afirmaþii, completate de acelea potrivit cãrora ungurii reprezintã în România o minoritate cu totul specialã, însumând 2 milioane de oameni, aceºtia sunt îndreptãþiþi sã cearã o serie de drepturi specifice la nivel naþional, cum ar fi: ”autonomie culturalã, sistem educaþional autonom de la ºcoala primarã la universitate ºi nivel post-universitar cu predare în limba maghiarã; libertate în folosirea limbii maghiare chiar ºi în administraþia publicã, educaþie, justiþie ºi viaþã publicã; autonomie la nivelul autoritãþilor publice locale ºi regionale; autonomie teritorialã pentru ”regiunea noastrãÒ, adicã Þara Secuilor împreunã cu judeþele Covasna ºi Mureº care au fost, de asemenea, membre ale fostei regiuni autonome a Þãrii SecuilorÒ.

Invocând aºa-zise tradiþii istorice de autoguvernare a ungurilor, autorii textului, printr-o atitudine absolut iresponsabilã, se lanseazã public într-o politicã de defãimare a românilor, acuzând statul de dupã 1989 de exterminare pentru totdeauna a etnicilor maghiari.

În aceeaºi ordine de idei se vorbeºte despre o continuare în prezent a politicii inaugurate de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauºescu, ce vizeazã dizolvarea populaþiei maghiare. Aberaþiile cuprinse în acest material merg pânã acolo încât se afirmã cã autoritãþile române uzeazã de mãsuri prohibitive ºi de constrângere a instituþiilor culturale, educaþionale ºi religioase maghiare, apropierea sau transformarea ºcolilor maghiare în ºcoli româneºti, numirea în poziþii de conducere numai a românilor, interzicerea absolvirii universitãþii maghiare dupã terminarea studiilor de cãtre elevii unguri. ªi, pentru ca lucrurile sã parã ºi mai dramatice, cei care au inventat aceastã diversiune se plâng dintr-o datã, în mod subit, ºi de situaþia saºilor din România care, chipurile, au avut aceeaºi soartã tragicã cu cea a maghiarilor: ”situaþia minoritãþii germane ºi aceea a Þãrii Saºilor a fost similarã din multe puncte de vedere cu situaþia minoritãþii maghiare; unul dintre cele mai importante obiective politice ale minoritãþii maghiare care trãieºte în judeþul nostru (Harghita) este acela de a evita împãrtãºirea aceluiaºi destin, pentru cã noi, secuii, am pierdut unul dintre cei mai importanþi parteneri cu care am avut de-a lungul secolelor relaþii tradiþionale, bune ºi fructuoase în toate domeniileÒ.

Uitând de faptul cã, secole de-a rândul, în mod samavolnic, ungurii, saºii ºi secuii au avut statutul unor naþiuni privilegiate în Transilvania, în detrimentul românilor, consideraþi ”toleraþiÒ în propria þarã, aceiaºi indivizi responsabili cu dezinformarea Europei îºi permit chiar sã conteste, printre cele redactate în acest document, conceptul de stat naþional unitar al României, ca ºi obiectivul actualei coaliþii guvernamentale, acuzatã cã doreºte a construi ”o þarã naþionalã, unitarã ºi omogenãÒ. Dar, pentru cã nimic nu le scapã acestor inchizitori ai României, se fac referiri ºi la faptul cã Guvernul român ºi Biserica greco-catolicã ar fi pus la punct un plan de atentat la siguranþa maghiarilor din Harghita, prin înfiinþarea unui orfelinat la Odorheiul Secuiesc unde sã fie aduºi copii români din întreaga þarã.

În acelaºi timp, se exprimã indignarea faþã de cutezanþa autoritãþilor române de a stabili la Miercurea-Ciuc Episcopatul Ortodox Român de Harghita ºi Covasna, ca ºi faþã de poziþia Guvernului român de a dona aceste instituþii, ”clãdiri importante ºi teritorii din domeniul public al oraºuluiÒ.

Insolenþa speculaþiilor expuse nu se putea însã opri aici fãrã a aminti de situaþia învãþãmântului în limba maghiarã ºi de încercarea nereuºitã a conaþionalilor noºtri de redeschidere a Universitãþii Babeº-Bolyai, predarea în limba maternã fiind, aºa cum se spune în material, un pericol datoritã lipsei profesorilor de limba maghiarã. Fãrã o universitate autonomã în limba maghiarã este imposibil de a pregãti profesori care sã reprezinte calea unei bune funcþionãri a sistemului educaþional.

Falsitatea informaþiilor reproduse în acest context aproape cã nu mai trebuie comentatã, numai cã sarabanda intoxicãrii opiniei publice internaþionale se încheie într-un ritm diabolic: ”judeþul Harghita este militarizat din ce în ce mai mult, noi unitãþi militare ºi de jandarmerie apar în principalele oraºe ale judeþului. Personalul de ofiþeri al trupelor reprezintã un nou val de românizare a teritoriului Þãrii Secuilor. Maghiarii din judeþele Harghita ºi Covasna sunt adesea supuºi ºovinismului, manifestãrilor antimaghiare, organizate de anumite publicaþii româneºti locale ºi centraleÒ.

În urma descifrãrii acestor atitudini ºi intenþii, pe care le afirmã de fiecare datã reprezentanþii maghiarilor din România, ori de câte ori se aflã în strãinãtate, cu atât mai mult cu cât de data aceasta este vorba ºi de un reprezentant al autoritãþilor româneºti, preºedintele

Consiliului judeþean din Harghita, atragem atenþia factorilor de decizie de la Bucureºti asupra seriozitãþii problemei, ca ºi a pericolelor iminente care ameninþã imaginea publicã a þãrii noastre în exterior. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu mai mult, domnule deputat.

Cu aceastã intervenþie, prima parte a ºedinþei noastre se încheie.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul, mai ales la liderii Grupurilor parlamentare U.D.M.R., P.N.L. ºi P.D., a cãror prezenþã în salã este simbolicã. Existã, a intrat acum un coleg de la U.D.M.R. Rog sã asigure cvorumul.

În acelaºi timp, vã informez cã, în paralel cu lucrãrile noastre, a avut loc o ºedinþã a Birourilor permanente ale celor douã Camere pentru a stabili programul de mâine. Probabil cã mai dureazã 5-10 minute pânã vom putea începe partea a doua a ºedinþei noastre, o datã cu încheierea ºedinþei Birourilor reunite.

Pânã atunci, rog liderii de grupuri, încã o datã, sã facã eforturi pentru a constitui cvorumul de lucru.

Fac un ultim apel la liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul de lucru.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, 11 aprilie 2000, informându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 249, sunt absenþi 94, din care participã la alte acþiuni parlamentare 15. Cvorumul de lucru este de 157 de deputaþi.

Conform ordinii de zi adoptate, primul punct pe ordinea de zi astãzi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu.

La nr. crt. 1 din raportul de mediere, comisia, în unanimitate, propune textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

Dacã existã intervenþii privind modul în care Camera ar trebui sã adopte acest punct?

Domnul deputat Ovidiu Petrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã vã informez cã aceastã situaþie a apãrut în comisia de mediere datoritã unei obiecþii ridicate asupra unei formulãri din textul respectiv, care, de fapt, nu era supusã medierii. Este vorba de expresia prin care se exprimã ”fidelitatea faþã de þarãÒ ºi pe care unii colegi din comisia de mediere au vrut s-o elimine. Vã rog sã observaþi cã atât în varianta de la Senat, cât ºi în cea de la Camerã, aceastã formulã apare. Deci, în opinia mea Ñ acolo mi-am susþinut aceastã opinie ºi o susþin ºi aici Ñ, trebuie sã menþinem textul Camerei Deputaþilor, inclusiv cu aceastã sintagmã care, de fapt, nici nu face obiectul medierii. Vom vedea ºi ce se întâmplã în plenul celor douã Camere.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã existã ºi alte intervenþii? Înþeleg cã nu.

Diferenþa între cele douã texte este cea privind modul în care este definitã ”apãrarea secretului de statÒ, în textul Camerei, ”apãrarea informaþiilor secrete de statÒ, în textul Senatului.

Am sã supun, datoritã faptului cã a obþinut mai multe voturi, votului dumneavoastrã textul Camerei.

Cine este de acord? Voturi pentru textul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc. Este, evident, o mare majoritate.

Voturi împotrivã? Avem 3 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Nr. crt. 5. În unanimitate, comisia de mediere propune

- textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu sunt.

- Nr. crt. 8. Comisia ne propune, la art. 6, în unanimi-

- tate, textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã sunt intervenþii? Înþeleg cã nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri? 5 abþineri.

- Cu 5 abþineri ºi majoritatea voturilor pentru, a fost

- adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Nr. crt. 9, art. 7, text Camera Deputaþilor, cu o excepþie, lit. m), pentru care se propune un text comun, în unanimitate. Art. 7, în aceastã formã, îl supun discuþiei dumneavoastrã.

Existã intervenþii? Nu sunt.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, nr. crt. 9 din raport, textul art. 7, în forma pe care Camera Deputaþilor a propus-o, cu excepþia lit. m), text comun, a fost adoptat.

- Nr. crt. 10. Text Camera Deputaþilor, în unanimitate,

- referitor la art. 8 din proiectul de lege.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri.

A fost adoptat textul Camerei Deputaþilor de cãtre Camerã.

Nr. crt. 11, art. 9, Camera Deputaþilor, în unanimitate, pentru alin. 1, text comun, în unanimitate, pentru alin. 2, text Camera Deputaþilor, în unanimitate, pentru alin. 3, text comun, al comisiei, pentru alin. 4 al art. 9.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Deoarece existã o intervenþie la alin. 4, am sã

Stimaþi colegi,

Veþi observa cã diferenþa dintre textul Camerei, care a fost agreat totuºi de cãtre comisia de mediere, ºi textul acesta comun, care n-a putut sã treacã, îl reprezintã sintagma: ”la cererea acestor instituþiiÒ. Personal m-am abþinut în ceea ce priveºte votarea acestei sintagme, pentru cã practica a dovedit cã respectivele instituþii de 10 ani n-au cerut niciodatã un asemenea sprijin ºi nici nu urmeazã sã cearã vreodatã. Aici s-a creat o oarecare reacþie de prestigiu, dar trebuie sã ne gândim la faptul cã nu este vorba de parlamentarii români, este vorba de personalul nostru tehnic, care va fi supus unor verificãri, dacã respectã legile ºi normele privind pãstrarea secretului de stat ºi de serviciu. Eu v-aº ruga sã menþinem poziþia iniþialã a Camerei.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Existã propunerea sã menþinem formula iniþialã a Camerei, în sensul cã cele douã instituþii asigurã din ofi- ciu asistenþi de specialitate ºi de verificare, ºi nu la cerere.

Am sã

Am sã

oritate de voturi pentru, nr. crt. 15 din raportul de mediere, referitor la art. 13, a fost adoptat.

Nr. crt. 16, Capitolul III, titlul. Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, nr. crt. 16, titlul capitolului III, a fost adoptat de cãtre plenul Camerei.

Nr. crt. 17, art. 14. Conform textului Camerei Deputaþilor, comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor pentru alin. 1, în unanimitate, text comun, în unanimitate pentru alin. 2, textele Camerei Deputaþilor, în unanimitate, pentru alin. 3 ºi 4 ale art. 14.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Art. 14 a fost adoptat în unanimitate, conform propunerii comisiei de mediere.

Nr. crt. 18. Comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume materia a fost preluatã fãrã modificãri la art. 18, deci comisia ne propune mutarea acestei materii la art. 18.

Existã intervenþii la aceastã propunere a comisiei de mediere? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Am adoptat varianta Camerei Deputaþilor.

- Nr. crt. 19, art. 15. Comisia ne propune, în unanimi-

- tate, textul Camerei Deputaþilor .

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 20, art. 16. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Nr. crt. 21, art. 17. Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 3 abþineri.

Cu majoritate de voturi pentru, a fost adoptat art. 17, nr. crt. 21 din raportul comisiei de mediere, în formularea propusã de Camera Deputaþilor.

Nr. crt. 22 din raportul de mediere, art. 18. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 4 abþineri ºi majoritatea voturilor pentru, a fost adoptat nr. crt. 22, în formularea Camerei Deputaþilor. Acum urmeazã nr. crt. 23. Comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume eliminarea acestui capitol; materia art. 15-19, Senat, a fost preluatã în alte reglementãri, astfel: art. 15, nr. crt. 24, la art. 11, art. 16 la art. 29, art. 21 alin. 3 este altã poveste. Deci avem o situaþie pe care trebuie s-o votãm cu atenþie.

Varianta Camerei Deputaþilor, la nr. crt. 23, este aceea de a se elimina capitolul ºi sã fie preluatã în alte reglementãri materia Senatului.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu un vot împotrivã ºi o abþinere a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor, de la nr. crt. 23.

La nr. crt. 24 se propune, în varianta Camerei Deputaþilor, preluarea materiei de la art. 15 la art. 11, articol pe care l-am votat.

Varianta Camerei Deputaþilor, propusã de comisia de mediere, dacã existã intervenþi? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

A fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor, de la nr. crt. 24, în unanimitate.

Nr. crt. 25, varianta Camerei Deputaþilor, propusã de comisie, în unanimitate: art. 16 din varianta Senatului sã fie preluat la art. 29 al proiectului de lege.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor la nr. crt. 25 din raportul de mediere.

Nr. crt. 26 din raportul de mediere. Comisia propune în unanaimitate varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume preluarea materiei art. 17 la art. 21 alin. 3.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat varianta Camerei Deputaþilor, propusã de cãtre comisia de mediere la nr. crt. 26 din raport.

La nr. crt. 27 din raportul de mediere, comisia propune, în unanimitate, varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume eliminarea art. 18 din raportul de mediere, forma Senatului, unele dispoziþii regãsindu-se în conþinutul noii reglementãri, iar pentru altele s-a apreciat cã fac obiectul normelor ce vor fi stabilite prin hotãrâre a Guvernului. Dacã existã intervenþii la propunerea comisiei de mediere? Înþeleg cã nu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Varianta Camerei Deputaþilor, propusã de comisia de mediere la nr. crt. 27, a fost votatã în unanimitate de cãtre plenul Camerei.

Nr. crt. 28, Capitolul IV. Comisia ne propune, în unanimitate, la titlul capitolului, textul Camerei Deputaþilor. Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor pentru titlul capitolului IV, în formularea Camerei Deputaþilor.

Nr. crt. 29, art. 19. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc. A fost adoptat, în unanimitate. Nr. crt. 30 din raportul comisiei de mediere, art. 20. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 31, Capitolul V. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor pentru titlul capitolului V. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor pentru titlul capitolului V.

Nr. crt. 32, art. 21. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã avem intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Text adoptat, în unanimitate, în varianta Camerei Deputaþilor, propusã de cãtre comisie pentru art. 21.

Nr. crt. 33 din raportul comisiei de mediere. Comisia ne propune, în unanimitate, varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume eliminarea art. 22 din varianta Senatului, materia regãsindu-se la art. 21.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Varianta Camerei Deputaþilor adoptatã în unanimitate. Nr. crt. 34 din raportul comisiei de mediere, art. 22. Comisia ne propune, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii, vã rog? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Text adoptat, în unanimitate, în formula Camerei Deputaþilor, propusã de comisie pentru art. 22. Nr. crt. 35. Comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate, ºi anume eliminarea art. 23, deoarece materia se regãseºte în art. 21. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, a fost adoptatã varianta Camerei Deputaþilor.

La nr. crt. 36, comisia ne propune, în unanimitate, varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume eliminarea art. 24, deoarece materia se regãseºte în art. 26. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Camera adoptã, în unanimitate, varianta Camerei Deputaþilor privind eliminarea art. 24, nr. crt. 36 din raport. Nr. crt. 37 din raport. Comisia propune, în unanimitate, pentru art. 23, textul Camerei Deputaþilor. Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. A fost adoptat, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor pentru art. 23. La nr. crt. 38 din raportul comisiei de mediere, comisia de mediere propune varianta Camerei Deputaþilor, ºi anume eliminarea art. 26...

Nu! Aici avem o problemã, în raport. Îl rog pe domnul Ovidiu Petrescu sã vinã sã... La nr. crt. 38 am o problemã în raport. Raportul precizeazã ”eliminarea art. 26, deoarece materia este preluatã în art. 26Ò. Avem o problemã aici. Nr. crt. 38, domnule deputat... Am nevoie de o precizare, varianta Camerei Deputaþilor, adoptatã de comisie în unanimitate, îmi spune cã s-a eliminat art. 26, deoarece materia a fost preluatã de art. 26.

Este o greºealã materialã la redactare.

Rog colegii din comisie sã-mi spunã ce înseamnã, care este numãrul pe care-l va primi în noua formã. Nu rezultã din raport.

Colegii care au lucrat în comisia de mediere! Domnul Didi Spiridon! Cine mã ajutã? Formularea din raport este insuficient de clarã ca sã o pot supune la vot. Este un text care n-a fost mediat. Este evident, s-a renunþat. Ce înseamnã renumerotare? Ce numãr va avea articolul...?

Este numerotarea din varianta Camerei Deputaþilor. Textul e considerat nemediat pentru cã în varianta Senatului, indiferent care a fost numerotarea în acea variantã, exista un text identic. De asta el nici nu trebuia probabil înscris acolo pentru cã nu existã diferenþe.

Aºa bãnuiam ºi eu.

Nu, nu este nici o problemã, noi trebuie sã mergem pe varianta Camerei, aºa cum existã ea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Dar va trebui sã stabilim împreunã unde a fost adoptatã, unde a fost mutatã materia. La art. 23É?!

O secundã, stimaþi colegi, pentru cã trebuie sã ne uitãm totuºi. La art. 26 în formula ulterioarã?

Am fost lãmurit de cãtre colegii care au lucrat la comisie: este noua formã, deci se eliminã art. 26, în forma Senatului, iar materia va fi preluatã tot de art. 26, dar în forma nouã, adoptatã de cãtre comisia de mediere.

Vã rog sã observaþi cã prevederile de la art. 24 pct. 1, de fapt, sub o altã exprimare, se reiau în articolele 3, 4, 6 pct. 2, iar punctele 2 ºi 3 de la art. 24 propus de Camera Deputaþilor sunt detaliate în sarcinile care revin conducãtorului unitãþii. Iar în ceea ce priveºte pct. 3 ne-am manifestat acolo când s-a vorbit de Guvern, Parlament ºi Preºedinþie. Deci propun sã votãm eliminarea acestui text, cu alte cuvinte, varianta Senatului.

Am reþinut. Dacã existã alte puncte de vedere? Domnul deputat Ovidiu Petrescu.

A propune acum eliminarea înseamnã a fi împotriva unui text care deja a fost adoptat, votat de cãtre Camera Deputaþilor, ceea ce nu ar mai însemna o consecvenþã în atitudinea noastrã faþã de asemenea texte. Deci, de vreme ce comisia de mediere a mers pe varianta votatã ºi adoptatã deja de Camera Deputaþilor, nu cred cã ne mai putem întoarce.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule Rãdulescu-Zoner, aveþi cuvântul.

Mulþumesc.

Domnul deputat Avramescu a argumentat scoaterea acestui text, iar eu vin ºi completez cã acesta este textul cu pricina, acela de a transforma pe toþi cetãþenii þãrii în colaboratori ºi turnãtori. Prin urmare, ceea ce fosta opoziþie, actuala majoritate a respins în legislatura trecutã acceptã acum. Eu fac apel la cei care au fost atenþi, de altfel, la intervenþia domnului Avramescu: deci nu e vorba de a nu fi apãrat secretul de stat ºi, la rândul meu, cer eliminarea acestui text. Dacã nu, nu e nimic. Eu, unul, nu pot sã înþeleg cum cei care au respins un asemenea text în legislatura trecutã, fiind în opoziþie, îl acceptã acum.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Vreau sã vã reamintesc: textul Camerei Deputaþilor a fost votat în Camera Deputaþilor ºi a fost adoptat de comisia de mediere, în unanimitate. Am reþinut propunerea domnului Avramescu, aceea de a se renunþa la text.

Fiind un raport de mediere, supunem întâi votului dumneavoastrã eliminarea Ñ vrea domnul Avramescu Ñ pe care a propus-o Domnia sa.

Voturi pentru? Vã rog, domnilor secretari, numãraþi voturile.

59 de voturi pentru. Insuficient.

Rog secretarii de serviciu sã verifice dacã existã cvorum, pentru cã am senzaþia cã au fost colegi care nu au votat.

O precizare a domnului Nicã.

## Domnilor colegi,

La alineatul 1, textul este foarte clar: ”Persoana care ia cunoºtinþã...Ò, dar care persoanã? Care lucreazã în cadrul unitãþii respective, deci salariatul de la Guvern, salariatul de la minister, salariatul nostru de aici? Nu e vorba de cetãþeanul de pe stradã. Deci sunt oamenii care sunt plãtiþi de stat sã lucreze pentru stat. Eu cred cã e o condiþie normalã. Poate nici nu trebuia scrisã în lege. E de la sine înþeles cã ei trebuie sã aibã grijã de hârtiile cu care lucreazã.

Mulþumesc de precizare, domnule Nicã. Oricum, votul la acest punct va trebui sã-l reluãm. În salã existã la ora actualã un numãr de 117 deputaþi. Cvorumul de lucru este de 157. Rog liderii de grupuri parlamentare, pentru a nu fi puºi în situaþia de a face un apel nominal, ca, într-un termen de 5 minute, sã refacã cvorumul.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã rog sã luaþi loc în bãnci sã reluãm discuþia cu nr. crt. 42. Sper ca cvorumul sã fie refãcut. Vom vedea la vot.

Deci la nr. crt. 42 existã douã variante, varianta Camerei Deputaþilor, text pe care-l propune comisia de mediere, în unanimitate, sau varianta Senatului, fãrã text, deci text eliminat. Am greºit în momentul supunerii la vot, când am supus întâi propunerea domnului Avramescu.

Îmi cer scuze. Existã propunerea de eliminare în textul Senatului, erau douã variante.

Supunem la vot varianta propusã de comisia de mediere.

Rog secretarii de ºedinþã sã fie atenþi. Am sã

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner**

**:**

Acum pot sã iau cuvântul?

Nu. În timpul votului nu vã permit, domnule deputat.

Îmi pare rãu!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi nici procedurã nu se admite în timpul votului. Domnule deputat, dupã ce termin votul, vã prezint regulamentul la citit.

Rog secretarii sã numere.

Voturi pentru varianta Camerei Deputaþilor. Rog sã þineþi mâinile sus. 61 de voturi pentru. Insuficient pentru a fi adoptatã.

Vã reamintesc: cvorumul de lucru este de 157. Supun din nou la vot varianta Senatului. Voturi pentru?

Domnule deputat Zoner, v-aº rãmâne îndatorat dacã aþi fi orchestrat mai puþin voturile. Din câte îmi aduc aminte, acest lucru este mai puþin permis.

45 voturi pentru. Insuficiente.

Rog din nou secretarii sã numere cvorumul. Dacã

n-avem cvorum, trecem la apel nominal. Regret.

Avem 131 de deputaþi prezenþi în salã. Apel nominal.

**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner**

**:** Pot sã iau cuvântul acum?

Dupã apelul nominal, domnule deputat, ca sã vã asculte toþi colegii. Vã rog sã mã credeþi.

Domnule secretar Miclãuº, aveþi cuvântul.

Domnule deputat Zoner, nu avea rost sã încãlcãm regulamentul împreunã.

Domnule secretar, aveþi microfonul.

|**Domnul Vasile Miclãuº:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>prezent<br>prezentã| |Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|prezent<br>prezent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| |Ana Gheorghe (DB)|prezent| |Ana Gheorghe (HD)|prezent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,[PARTEA a II-a][, Nr. 50]

Argeºanu Valentin prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Artiton Gheorghe prezent Asztalos Ferenc prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Baban ªtefan prezent Babiaº Iohan-Peter absent Babiuc Victor absent Baciu Mihai prezent Badea Alexandru Ioan prezent Bara Radu-Liviu prezent B‡r‡nyi Francisc prezent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Barbãroºie Victor prezent Barde Tãnase prezent Bartoº Daniela prezentã Bãbãlãu Constantin prezent Bãlãeþ Dumitru absent Bãsescu Traian absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Bejinariu Petru prezent Berceanu Radu Mircea absent Berci Vasile prezent Berciu Ion prezent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Birtalan çkos prezent Bivolaru Gabriel absent Bivolaru Ioan absent Boda Iosif prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Boºtinaru Victor absent Bot Octavian prezent Botescu Ion prezent Bran Vasile prezent Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae prezent Buga Florea absent Bujor Liviu absent Burlacu Viorel prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Buzatu Dumitru prezent Calimente Mihãiþã absent Cazacu Vasile-Mircea prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Cândea Vasile prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Chichiºan Miron prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Chiriac Mihai absent Ciontu Corneliu prezent Ciumara Mircea absent Cîrstoiu Ion prezent Cojocaru Radu-Spiridon prezent Constantinescu Dan prezent Corâci Ioan Cezar prezent Corniþã Ion prezent Cosma Liviu-Ovidiu absent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia prezent Cristea Gheorghe prezent Cristea Marin prezent Cunescu Sergiu absent Dan Marþian prezent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent

Dãnilã Vasile prezent Decusearã Jean prezent Dejeu Gavril prezent Diaconescu Ion prezent Dimitriu Sorin Petre absent Dîrstaru Dorin absent Dobre Traian prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dorian Dorel absent Dorin Mihai prezent Dragoº Iuliu Liviu prezent Dragu George absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Drecin Mihai Dorin prezent Drumen Constantin prezent Dugulescu Petru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Dumitrean Bazil prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitriu (Hunea) Carmen prezentã Duþu Ion prezent Elek Barna Matei absent Enache Marian absent Enescu Ion prezent Fenoghen Sevastian absent Filipescu Ileana prezentã Furo Iuliu Ioan prezent Galic Lia-Andreia prezentã Gaspar Acsinte prezent Gavra Ioan prezent Gavrilaº Teodor absent Gazi Gherasim prezent Georgescu Florin absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Mihai absent Gherasim Ion-Andrei prezent Ghidãu Radu prezent Ghiga Vasile prezent Giurescu Ion prezent Glãvan ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Grigoriu Mihai prezent Groza Nicolae prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu prezent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Hlinschi Mihai prezent Honcescu Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Iacob Elena prezentã Ianculescu Marian prezent Ifrim Dumitru prezent Igna Ioan prezent Ignat ªtefan prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae Vasile prezent Ionescu Gheorghe prezent Nichita Dan Gabriel absent Ionescu Marina prezentã Nicolae Jianu prezent Ionescu Nicolae prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Nicolescu Mihai prezent Ioniþã Nicu absent Nicolicea Eugen prezent Iorga Leonida Lari prezentã Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Iorgulescu Adrian absent Nistor Vasile prezent Irimescu Haralambie prezent Noica Nicolae absent Ivãnescu Paula Maria prezentã Oanã Gheorghe prezent Jurcan Dorel prezent Oltean Ioan prezent Jurcã Teodor prezent Onaca Dorel Constantin absent Kakasi Alexandru prezent Opriº Constantin Remus absent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Osman Fedbi prezent Kerekes K‡roly prezent Palade Dan prezent K—nya-Hamar Alexandru prezent Pambuccian Varujan absent Kovacs Carol-Emil prezent Paneº Iosif prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Panteliuc Vasile prezent Lazia Ion prezent Pantiº Sorin absent Lãdariu Lazãr prezent Papuc Aurel Constantin prezent Lãpuºan Alexandru prezent Partal Petre absent Leonãchescu Nicolae prezent Paºcu Ioan Mircea absent Lepºa Sorin Victor absent Pavel Vasile prezent Lixãndroiu Viorel prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent Lupu Vasile prezent Pãcurariu Iuliu prezent Macarie Sergiu prezent Pãunescu Costel prezent Manole Odisei absent Pârgaru Ion prezent Manolescu Oana prezentã Pâslaru Dumitru absent Marin Gheorghe prezent PŽcsi Francisc prezent Marineci Ionel prezent Pereº Alexandru prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Petrescu Silviu prezent Matei Lucian Ion absent Petrescu Virgil prezent Matei Vasile prezent Petreu Liviu prezent M‡tis Eugen prezent Pintea Ioan prezent Mazãre Radu ªtefan absent Piþigoi Barbu prezent Mândroviceanu Vasile prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Mânea Radu prezent Pop Iftene prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Pop Leon Petru prezent Meºca Sever prezent Pop Viorel prezent Miclãuº Vasile prezent Popa Aron Ioan prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Popa Daniela absentã Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa Ioan-Mihai prezent Mihu Victor Traian prezent Popa Nicolae absent Miloº Aurel prezent Popa ªtefan prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Popa Virgil prezent Mogoº Ion prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Moiceanu Constantin prezent Popescu Dumitru prezent Moldovan Petre prezent Popescu Emil-Teodor prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Popescu Ioan-Dan absent Morariu Teodor-Gheorghe absent Popescu Irineu prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Moucha Romulus-Ion prezent Priceputu Laurenþiu prezent Munteanu Ion absent Protopopescu Cornel prezent Mureºan Ioan absent Putin Emil-Livius-Nicolae prezent Musca Monica Octavia prezentã Puwak Hildegard-Carola absentã Nagy ªtefan prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Naidin Petre prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Nanu Romeo absent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Nãstase Adrian prezent Raica Florica Rãdiþa prezent Neacºu Ilie prezent Raicu Romulus prezent Neagu Romulus prezent R‡koczi Ludovic prezent Neagu Victor prezent Rãdulescu Cristian absent Negoiþã Gheorghe-Liviu prezent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Negrãu Mircea prezent Rânja Traian-Neculaie prezent Nica Dan absent Remeº Decebal-Traian absent Nicã Mihail prezent Rizescu Sergiu-George prezent Roman Ioan prezent Roºca Ioan prezent Rotaru Dumitru prezent Ruse Corneliu Constantin prezent Sabãu Traian absent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru absent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Sârbu Marian prezent Secarã Gheorghe prezent Serac Florian prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan absent Sireþeanu Mihail prezent Sonea Ioan prezent Spãtaru Liviu prezent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeria Mariana prezent Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet prezent ªerban George absent ªtefãnoiu Luca absent ªteolea Petru prezent Tabãrã Valeriu prezent Tam‡s S‡ndor prezent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin prezent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin prezent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre prezent Udrea Florian prezent Vaida Francisc-Atila prezent Valeca ªerban Constantin prezent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean prezent Vilãu Ioan-Adrian prezent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan prezent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule secretar, vã mulþumesc.

Vã rog sã mergeþi la masa din dreapta cei care au venit mai târziu, sã-ºi motiveze acolo absenþele.

Stimaþi colegi,

Revenim la nr. crt. 42 din raportul comisiei de mediere. La art. 24, comisia, în unanimitate, a propus textul adoptat de Camera Deputaþilor. Au existat intervenþii care au susþinut soluþia Senatului, ºi anume eliminarea art. 24 sau lipsã text în aceastã problemã.

Rog colegii deputaþi sã ia loc în bancã pentru a reface votul.

Domnule Weber, vã rog eu, haideþi sã luãm loc în bancã cu toþii sã putem vota, secretarii sã poatã numãra. Domnule Geamãn, domnule Tudor, fac apel la dumneavoastrã, stimaþi colegi, sã mã ajutaþi sã putem continua ºedinþa noastrã.

Am senzaþia cã apelul nominal n-a folosit la mare lucru. Sper sã greºesc, aºa, cu o evaluare din ochi a situaþiei din salã.

Rog colegii deputaþi sã ia loc în bãnci sã

Eu vroiam sã spun urmãtorul lucru: cã o datã puneþi o variantã la vot ºi o datã altã variantã.

Deci, din moment ce s-a cerut eliminarea, adicã sã rãmânã textul Senatului ºi nu al Camerei Deputaþilor, aceasta are prioritate. Eliminarea. Aceasta am vrut sã spun.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule Zoner.

Sigur cã pare cã aveþi dreptate, de aceea am ºi supus prima oarã astfel la vot. Am greºit.

Camera Deputaþilor trebuie sã voteze întâi varianta propusã de cãtre comisia de mediere ºi, dupã aceea, varianta propusã de cãtre Senat. Nu suntem la dezbaterea unui proiect de lege, suntem la dezbaterea unui raport de mediere.

Are cuvântul domnul deputat Nicã. Domnul deputat Nicã a renunþat la cuvânt.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am numãrat câþi colegi se aflã momentan în salã; sunt 146 de colegi. Drept urmare, domnule preºedinte, eu v-aº ruga sã precizaþi câþi au fost cei care au votat pe partea stângã a sãlii pentru, la votul dinainte, ºi câþi au fost cei care au votat pentru pe partea dreaptã a sãlii, ca sã avem exact cifra, pentru cã, din pãcate, dumneavoastrã nu aþi comunicat în momentul numãrãrii voturilor care a fost numãrul voturilor pentru.

Deci, în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., noi solicitãm aceastã precizare. Vã mulþumesc.

Domnule R‡duly, probabil cã Regulamentul Camerei Deputaþilor îl cunoaºteþi. Preºedintele de ºedinþã, la solicitarea unui grup parlamentar sau din proprie iniþiativã, înaintea desfãºurãrii unui vot, verificã cvorumul. Cea mai serioasã verificare este apelul nominal, la care am ºi apelat. Conform apelului nominal, în salã erau 244 de deputaþi prezenþi. Conform numãrãtorii pe care ne-au prezentat-o colegii secretari, iar secretarul de ºedinþã în dreapta mea era doar domnul Chiliman, majoritatea voturilor au fost pentru, 48 împotrivã, douã abþineri. Este o procedurã pe care eu o consider absolut regulamentarã, procedurã care a fost folositã de-a lungul dezbaterilor de toþi preºedinþii de ºedinþã. O verificare a cvorumulu mai serioasã decât cea a apelului nominal nu cunosc. Dacã de atunci ºi pânã acum s-a rãrit numãrul colegilor în salã, este în regulã. Votul, pentru mine, la nr. crt. 42, art. 24 din raportul comisiei de mediere, s-a încheiat; rezultatul l-am anunþat: a fost adoptat cu majoritatea voturilor Ñ 48 de voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Dacã doriþi verificarea cvorumului din nou, înaintea dezbaterii nr. crt. 43, ca vicelider de grup puteþi cere acest lucru, ºi eu am sã cer o reverificare a cvorumului, dacã dumneavoastrã consideraþi cã nu este în salã cvorumul.

Vã rog. Tot procedurã, da?

## Da, domnule preºedinte.

Dupã cum ºtiþi, cutuma noastrã parlamentarã face o diferenþiere între cvorum ºi voturile pentru. Sunt numeroase situaþiile Ñ ºi aceastã cutumã a fost introdusã de dumneavoastrã în legislaturile precedente Ñ în care colegii deputaþi se aflã în salã, dar nu îºi exprimã voturile nicidecum: nici pentru, nici împotrivã, nici nu se abþin.

Dacã logica dumneavoastrã eu o întorc ºi vã spun cã, nenumãrând dumneavoastrã voturile pentru, practic, o bunã parte din colegii din salã nu ºi-au exprimat nicidecum votul, ºi acest lucru nu puteþi sã îl probaþi, atunci înseamnã cã adineauri votul pe care l-am exprimat nu s-a desfãºurat în limitele regulamentare, pentru cã respectivul text nu a fost susþinut de majoritatea celor care au fost prezenþi la apelul nominal.

În opinia mea, singurul mod de a-mi demonstra cã din cei 200 ºi ceva de colegi care ar trebui sã se afle acum în salã, conform spuselor dumneavoastrã, majoritatea este pentru este ca cei doi secretari de ºedinþã sã precizeze foarte clar care a fost numãrul de voturi pentru în stânga sãlii ºi numãrul de voturi pentru în dreapta sãlii. Fãrã aceastã precizare, eu personal consider cã votul de adineauri nu a întrunit condiþiile regulamentare.

## Domnule preºedinte,

Vã rog încã o datã sã precizaþi exact numãrul de voturi, dupã cum vã cere Grupul parlamentar al U.D.M.R. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Mulþumesc, domnule coleg.

În regulament m-am uitat, nu existã menþiunea aceasta cã trebuie precizez la o cerere. Am verificat cvorumul, repet, conform procedurii regulamentare. Înþeleg cã nu sunteþi mulþumit de rezultatul pe care l-am anunþat. Singura soluþie: sã contestaþi la cei care pot sã ia o decizie în aceastã direcþie. Eu consider cã am condus ºedinþa corect.

Referitor la cererea dumneavoastrã, este adevãrat, existã cutuma ca la anumite proiecte de lege, delicate, Ð mã ascultaþi, domnule deputat R‡duly?! Ð sã se cearã numãrarea voturilor pentru, contra ºi împotrivã, la fiecare articol. La aceastã lege lucrãm de dimineaþã. Nu mi s-a cerut acest lucru; mi se cere dupã exprimarea votului, dupã ce votul a fost înregistrat, sã refac un vot, sigur, în cadrul altui cvorum care este evident în salã.

Deci, repet, punctul meu de vedere, ca ºi preºedinte de ºedinþã, este urmãtorul: cvorumul a fost verificat prin apel nominal ºi este de 244 de colegi. Conform declaraþiei secretarului de ºedinþã, majoritatea a votat pentru forma pe care am supus-o la vot, 48 împotrivã, douã abþineri. Din punctul meu de vedere, acest lucru este adjudecat, încheiem discuþia pe aceastã problemã.

Dacã doriþi procedurã, dar la alt punct? Acest punct, vã rog, nu mai sunt dispus sã-l discutãm, s-a încheiat votul. Dupã vot, votul nu se discutã, conform regulamentului.

Tot la acest punct doriþi? Vã rog.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

De ce-i daþi cuvântul?!

Pentru cã sunt un democrat, domnule Þurlea!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În opinia mea, de la începutul discuþiei acestei legi, lucrãm în oarecare ilegalitate. Pentru cã la aceastã comisie de mediere, care era formatã din 15 membri, dupã a treia încercare de întrunire s-au întrunit 8 membri, care, conform votului, reprezintã jumãtate plus unul din membrii acestei comisii de mediere. Aceasta este problema, domnule deputat! Dacã totalitatea membrilor comisiei de mediere ar fi dat votul într-un fel, votul ar fi fost valabil exprimat, pentru cã deciziile se adoptã cu majoritate, jumãtate plus unu, care este 8. În fond, ce s-a întâmplat? La medierea acestei legi, 3 articole au rãmas în suspensie: art. 3, pct. 4 de la art. 9 ºi art. 24. Deci comisia de mediere ºi-a întocmit raportul în aºa fel încât aceste trei puncte au rãmas în suspans, urmând ca plenul sã decidã, ceea ce este cu totul neregulamentar. În opinia mea, comisia de mediere trebuia sã se întruneascã pânã ar fi ajuns la o concluzie, la o soluþie finalã. Aceasta nu s-a întâmplat. Deci este unica lege în care, dupã votul unei comisii de mediere, au rãmas trei articole în suspans. Pentru acest fapt, rog retrimiterea la comisia de mediere.

Mulþumesc mult.

Am reþinut. Am sã comentez dupã ce ia cuvântul domnul deputat Ovidiu Petrescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu înþeleg cã este o problemã cu aceastã lege. Înþeleg cã nu este plãcut sã pierzi atunci când îþi susþii un punct de vedere, dar reamintesc faptul cã, de fapt, pentru punctul de vedere contrar, adoptat în primã instanþã de Camera Deputaþilor, pentru punctul de vedere contrar raportului comisiei de mediere, nu au existat decât 48 de voturi pentru ºi douã abþineri. Deci, oricum, nu a câºtigat varianta contrarã celei adoptate iniþial de Camerã, varianta contrarã comisiei de mediere.

Eu înþeleg foarte multe lucruri, dar nu înþeleg cã trebuie sã distorsionãm niºte lucruri care nu sunt chiar aºa cum le-a prezentat colegul meu care a vorbit anterior.

Într-adevãr, nu a fost o prezenþã foarte bunã a comisiei de mediere, însã toate deciziile care s-au luat s-au luat cu 8 voturi pentru, deci majoritatea celor prezenþi. Ele sunt legale. La art. 24 trebuie sã-i spun colegului cã nu este adevãrat cã acest punct a rãmas în suspensie. Nu este adevãrat! Adevãrul este cã acest punct a fost adoptat în unanimitate de comisia de mediere Ð lucrul acesta poate sã fie consemnat ºi de alþi colegi care au participat la aceastã comisie; din pãcate nu prea au fost deputaþi la comisie, au fost, marea majoritate, senatori, dar ºi experþii noºtri, ºi punctul de vedere care este trecut în raport este foarte corect. Altele au fost punctele care au rãmas nemediate, datoritã faptului cã nu s-au întrunit cele 8 voturi strict necesare ca sã se adopte o soluþie, ºi acestea au fost depãºite deja. Este vorba de articolul acela în care existã propoziþia privind fidelitatea faþã de þarã, este vorba de situaþia în care anumite instituþii numai la cerere vor fi controlate în activitatea lor de pãstrare a secretului de cãtre Serviciul Român de Informaþii. Deci numai aceste douã puncte au rãmas nemediate. La art. 24, vã rog sã observaþi Ð ºi aceasta este realitatea Ð nu a existat o controversã. A existat unanimitate.

## Mulþumesc, domnilor deputaþi.

Lucrurile sunt foarte clare. La nr. crt. 42 comisia de mediere a votat, în unanimitate, textul pe care l-a votat Camera Deputaþilor, conform raportului pe care-l am în faþã, semnat de preºedinþii celor douã comisii; nu am nimic mai departe de discutat.

Procedurã.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte. Vã mulþumesc. Se pare cã existã dubii serioase asupra raportului comisiei. Ca sã refacem consensul parlamentar într-o asemenea chestiune foarte importantã, aº propune ca membrii comisiei care au fost la ºedinþa respectivã a comisiei sã vinã ºi sã ne spunã dacã s-a procedat aºa cum spune domnul Petrescu sau aºa cum a spus colegul nostru, domnul R‡koczi.

ªi, ca procedurã, domnule preºedinte, datã fiind situaþia foarte controversatã a raportului respectiv ºi a modului în care se voteazã aici, noi propunem sã trecem

pe ordinea de zi la urmãtorul punct ºi comisia sã-ºi spunã pãrerea dacã raportul este valabil sau nu.

De altfel Ð ºi o singurã precizare Ð colegul nostru, domnul R‡duly Robert, a cerut anunþarea rezultatului votului, ºi nu refacerea votului la poziþia anterioarã, precum dumneavoastrã aþi spus, domnule preºedinte Mitrea, cã nu puteþi reface votul. Noi nu am cerut altceva decât anunþarea rezultatului votului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, nu pot sã nu observ cã, dupã exprimarea unui vot în care punctul dumneavoastrã de vedere a pierdut, aþi descoperit cã raportul nu e bun, cã au fost prea puþini oameni în salã. Vreau sã vã spun cu toatã sinceritatea cã nu sunt dispus sã iau în seamã observaþii privind valabilitatea raportului, fãcute dupã ce aþi avut un punct de vedere opus ºi aþi fost învinºi la vot. Aº fi luat în seamã, cu cea mai mare seriozitate ºi cu cea mai mare credibilitate, o asemenea intervenþie, înainte de vot. Dupã vot, revin, prin votul la nr. crt. 42 din raportul comisiei de mediere, Camera Deputaþilor a adoptat cu majoritatea voturilor pentru, 48 împotrivã ºi douã abþineri, textul propus de Camera Deputaþilor, deci discuþia este încheiatã.

Vã invit sã trecem la nr. crt. 43...

Domnule Gavra, am încheiat discuþia!

- La nr. crt. 43, art. 25, comisia de mediere, în unani-

- mite de voturi, propune textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã existã intervenþii? Nu existã.

-

enþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere ºi majoritatea voturilor pentru, a fost votatã de cãtre Camerã varianta propusã de comisia de mediere.

Nr. crt. 50, în varianta Senatului art. 32; varianta Camerei Ð eliminatã. Comisia de mediere, în unanimitate, propune varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

30.

Nr. crt. 56 din raportul comisiei de mediere, în varianta Camerei Deputaþilor art. 31. Comisia de mediere propune textul Camerei Deputaþilor.

Intervenþii? Nu sunt.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunem douã ore pentru dezbatere ºi câte douã minute pentru fiecare intervenþie. Mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat Stanca. Biroul comisiei a fãcut propunerile pe care le-aþi auzit. Dacã existã alte propuneri? Nu existã.

. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate art. 4, în formularea propusã de comisie.

Cap. II. La titlul capitolului II nu existã amendamente depuse. Îl

unanimitate. Art. 13, forma propusã de iniþiatori. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Art. 14. Comisia, la nr. crt. 6 din raport, propune reformularea articolului. Iniþiatorul este de acord? Iniþiatorul?! Domnule Boda, am o rugãminte, mi-aþi zãpãcit iniþiatorii, nu mai pot sã-mi rãspundã! Domnule Boda, aºa zãpãciþi dumneavoastrã femeile frumoase ºi deºtepte, am reþinut, am transmis ºi sãlii intervenþia dumneavoastrã!

Iniþiatorii, sunteþi de acord, la art. 14, cu formula propusã de cãtre comisia de specialitate? Înþeleg cã da.

m textului prezent în raport la nr. crt. 9. Iniþiatorii sunt de acord.

Art. 25. Comisia de specialitate propune modificarea textului, adoptând un amendament al domnului deputat Ion Giurescu. Este prezentã propunerea comisiei la nr. crt. 10 din raport. Iniþiatorii sunt de acord, înþeleg. Supun formularea propusã de comisie votului dumneavoastrã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Adoptat art. 25, în forma cuprinsã în raport la nr. crt. 10, cu unanimitatea voturilor celor prezenþi în Camerã.

Fac menþiunea cã lucrãm în cadrul cvorumului stabilit în urma apelului nominal. Art. 26, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 27, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate. Art. 28, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate. Art. 29, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 30, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat art. 30, textul iniþiatorului, în unanimitate. Art. 31, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat art. 31, în unanimitate. Art. 32, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 32, adoptat în unanimitate. Secþiunea a 2-a. Comisia propune o modificare, la pct. 11 din raport. Iniþiatorul este de acord.

în unanimitate. Comisia propune, la nr. crt. 13 din raport, introducerea unui alineat nou, 3. Iniþiatorul este de acord. Supun propunerea comisiei votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

uri împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 55, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 56, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 57, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate. Titlul Secþiunii a 5-a, textul iniþiatorilor. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 58, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc, marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 59, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Votat în unanimitate. Art. 60, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. În unanimitate, art. 60 a fost votat în forma propusã de iniþiator. Secþiunea 6 Ñ ”Ajutor în caz de decesÒ, titlul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 61, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 62. Comisia, adoptând amendamentele domnului deputat Ion Giurescu, propune o altã formã a art. 62, nr. crt. 14 din raportul comisiei. Iniþiatorii sunt de acord. Supun, pentru art. 62, textul comisiei votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 62 a fost adoptat în forma propusã de comisie cu unanimitatea voturilor. Art. 63. Comisia, adoptând amendamentele domnului deputat Ion Giurescu, propune reformularea articolului la nr. crt. 15 din raport. Iniþiatorii sunt de acord. Supun art. 63, în forma propusã de comisie, votului dumneavoastrã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 63 a fost adoptat, în forma propusã de comisie, în unanimitate. Art. 64. Comisia propune modificarea alin. 1, conform unui amendament depus de domnul deputat Ion Giurescu. Iniþiatorul este de acord.

i? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 73. Comisia de specialitate propune la nr. crt. 17 eliminarea art. 73. Iniþiatorul? Este de acord cu eliminarea textului art. 73. Deci

or. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 80, renumerotat 79.

extul iniþiatoru-

lui.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate. Art. 87, devenit 86, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 88, devenit 87. Comisia propune, adoptând amendamentele domnului deputat Ion Giurescu, o altã formulare a textului ºi dezvoltarea lui pe douã alineate: 1 ºi 2. Iniþiatorii sunt de acord.

La alin. 2, în locul Legii nr. 21 din 1924, acum a apãrut Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.

Deci, în locul legii, trebuie trecutã Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Stimaþi colegi, Comisia este de acord, înþeleg. Voi supune votului dumneavoastrã alin. 1 al art. 88, devenit, dupã renumerotare, 87, în forma propusã de comisie la nr. crt. 22 din raport. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Alin. 1 a fost adoptat în majoritate. Alin. 2 al art. 88, devenit 87, va suna, conform propunerii iniþiatorului, adoptate de cãtre comisie acum, în felul urmãtor: ”Asociaþiile funcþionezã pe bazã de statut propriu, cu respectarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 ºi ale prezentei legi.Ò. Acest text îl

ivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 96, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 97, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

În raport, la pct. crt. nr. 25, comisia propune introducerea, dupã art. 97 pe care l-aþi votat, a douã articole noi Ð art. 98 ºi art. 99.

Art. 98, text propus de cãtre comisie. Iniþiatorii nu au nimic împotrivã; din contrã, sprijinã. Îl

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Se impune ºi aici o modificare, în sensul cã ”Asociaþiile de asigurare se constituie ºi funcþioneazã ca persoane juridice, în condiþiile prezentei legi ºi ale Ordonanþei nr. 26/2000 privind asociaþiile ºi fundaþiile.Ò Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat Leon Pop. Deci suntem la art. 99, devenit 101 dupã renumerotare.

Comisia, la nr. crt. 27 din raport, propune o formulare, acceptatã de cãtre iniþiatori, pe patru alineate, iar domnul deputat Leon Pop propune o modificare în cadrul alin. 2.

## **Domnul Leon Petru Pop**

**:**

”Écu privire la asociaþii ºi fundaþii.Ò

Da, ”Écu privire la asociaþii ºi fundaþii.Ò. Este evident cã textul trebuie recitit în forma propusã.

Domnule Leon Pop, daþi dumneavoastrã citire formei finale a textului alin. 2 pe care comisia o propune. Vã rog sã citiþi dumneavoastrã.

Textul este urmãtorul: ”Asociaþiile de asigurare sunt organisme paritare, se constituie ºi funcþioneazã ca persoane juridice, în condiþiile prezentei legi ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.Ò.

Vã mulþumesc.

Domnule Ana Gheorghe, vã rog, aveþi cuvântul. ## **Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**

Nu este o intervenþie de fond, ci priveºte topica frazei; aºa cum este formulatã, este enumerativã ºi v-aº propune sã fiþi de acord sã introducem dupã ”paritareÒ cuvântul ”careÒ.

Deci textul va fi: ”Asociaþiile de asigurare sunt organisme paritare care se constituieÉÒ ºi aºa mai departe.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

”Asociaþiile de asigurare sunt organisme paritare care se constituie ºi funcþioneazã ca persoane juridice, în condiþiile prezentei legi ºi ale Ordonanþei nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.Ò, acesta este textul pe care îl

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Se propune reformularea textului art. 104, dupã cum urmeazã: ”Cererea de înscriere va fi însoþitã de urmãtoarele documente: actul constitutiv, statutul asociaþiei ºi acte doveditoare ale sediului ºi patrimoniului iniþial.Ò, Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 nemaiprevãzând obligativitatea solicitãrii avizului de la Ministerul Muncii ºi de la orice alt minister, aºa cum prevedea Legea nr. 21 din 1924. Vã mulþumesc.

”Cererea de înscriere se adreseazã instanþei judecãtoreºti competente teritorial însoþitã de urmãtoarele documente: actul constitutiv al asociaþiei, statutul asociaþiei ºi acte doveditoare ale sediului ºi patrimoniului iniþial ale asociaþiei.Ò

Nu mai trebuie formula ”se adreseazã instanþeiÒ, pentru cã art. 7 din ordonanþã prevede urmãtorul lucru: ”Oricare dintre asociaþi, pe baza împuternicirii date în condiþiile art. 6, poate formula o cerere de înscriere a asociaþiei în registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor aflat la grefa judecãtoriei în a cãrei circumscripþie funcþioneazã.Ò.

Deci, prin înscrierea în acest registru, în mod automat, asociaþia devine persoanã juridicã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã rog sã vã puneþi de acord Ð iniþiatorii cu comisia Ð pe textul acestui art. 102 devenit 104.

Domnule deputat Leon Pop, vã rog sã daþi citire textului asupra cãruia a cãzut de acord comisia ºi iniþiatorul.

Art. 104 va avea urmãtorul conþinut: ”Cererea de acordare a personalitãþii juridice se adreseazã instanþei judecãtoreºti competente teritorial însoþitã de urmãtoarele documente: a) actul constitutiv al asociaþiei; b) statutul asociaþiei, c) acte doveditoare ale sediului ºi patrimoniului iniþial; d) avizul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale.Ò

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisia este de acord. Iniþiatorii sunt de acord.

comisiei în unanimitate. Capitolul IX. Titlul capitolului, variantã iniþiatori. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 110, devenit art. 112. Deci art. 110, devenit art. 112, text iniþiatori. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 111, devenit art. 113, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 112, devenit art. 114, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul 113, devenit art. 115. Comisia propune modificarea textului, conform raportului, nr. crt. 33. Iniþiatorul este de acord.

modificãri adoptate de cãtre comisie. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 122, devenit art. 124 prin renumerotare. Comisia propune adoptarea textului iniþiatorului, cu înlocuirea sintagmei ”art. 120Ò cu sintagma ”art. 122Ò.

þilor.

Articolul 128, devenit art. 130. La pct. crt. 41, comisia adoptã amendamentele doamnei deputat Smaranda Dobrescu ºi reformuleazã articolul. Iniþiatorul este de acord.

animitate. Capitolul XI. Titlul capitolului XI, formula propusã de iniþiator. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 135, devenit art. 137, text iniþiator. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 136, devenit art. 138, text iniþiator. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 137, devenit art. 139, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Articolul 138, devenit art. 140 prin renumerotare. Comisia reformuleazã articolul, în urma unor amendamente acceptate ale domnului deputat Ion Giurescu. Iniþiatorul este de acord.

extul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 145, renumerotat art. 147, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 146, devenit art. 148. Comisia propune reformularea articolului, în urma unui amendament acceptat al domnului deputat Marian Sârbu. Iniþiatorul, înþeleg cã este de acord.

te. Articolul 154, devenit art. 156, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul 155, devenit art. 157, text iniþiator. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Marea majoritate. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate, în cadrul cvorumului stabilit prin apel nominal, vã reamintesc, 244 de deputaþi. Comisia propune la nr. crt. 54 din raport introducerea unui text nou, ca anexã. Iniþiatorii sunt de acord.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Ce urmeazã sã dezbatem?

Urmeazã, dacã avem cvorum de vot, votul final. Dacã nu, urmeazã, conform ordinii de zi aprobate de cãtre dumneavoastrã, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor Ð continuarea dezbaterilor.

Vã mulþumesc.

Poftã mare!

## PAUZÃ

* * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare sã încerce sã compunã cvorumul, încât sã nu fim obligaþi sã începem ºedinþa de dupã-amiazã cu apel nominal.

Înþeleg cã liderii de grupuri, inclusiv cei de la Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat fac eforturi. _(Se face apel sonor)._

## PAUZÃ

* * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Mã simt obligat sã-mi cer scuze înainte de a trece la procedura care nu place nimãnui dintre noi, însã avem de ales: facem un apel nominal sau decidem de pe acum cã întrerupem ºedinþa.

Mi se pare firesc sã încercãm sã constituim cvorumul de lucru ºi sã putem lucra la Ordonanþa nr. 40 privind protecþia chiriaºilor, aºa cã o sã rog pe domnul secretar Chiliman sã dea citire apelului nominal, cerând, încã o datã, scuze faþã de dumneavoastrã.

Nu am altã soluþie pentru a continua ºedinþa.

|**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)<br>Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Artiton Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezentã<br>absent| |Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan|absent<br>prezent<br>prezent| |Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|absent<br>absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |B‡r‡nyi Francisc|prezent| |Barbaresso Emanoil-Dan|prezent| |Barbãroºie Victor|absent| |Barde Tãnase|prezent| |Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru|prezent<br>prezent<br>absent| |Bãsescu Traian|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru|absent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile<br>Berciu Ion|prezent<br>prezent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezentã<br>prezent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif|prezent<br>prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Boºtinaru Victor|absent| |Bot Octavian<br>Botescu Ion|prezent<br>absent| |Bran Vasile|absent| |Brezniceanu Alexandru|prezent| |Bud Nicolae<br>Buga Florea|prezent<br>absent| |Bujor Liviu|absent| |Burlacu Viorel<br>Buruianã-Aprodu Daniela|prezent<br>prezent| |Buzatu Dumitru|prezent| |Calimente Mihãiþã|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent| |Cândea Vasile|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|prezent| |Chichiºan Miron|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent| |Chiriac Mihai|absent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciumara Mircea|absent|

## 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50

Cîrstoiu Ion prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Constantinescu Dan absent Corâci Ioan Cezar absent Corniþã Ion prezent Cosma Liviu-Ovidiu absent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Cotrutz Constantin Eremia absent Cristea Gheorghe prezent Cristea Marin prezent Cunescu Sergiu absent Dan Marþian absent Dan Matei-Agathon absent Darie Simion prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Dãnilã Vasile prezent Decusearã Jean prezent Dejeu Gavril prezent Diaconescu Ion prezent Dimitriu Sorin Petre absent Dîrstaru Dorin absent Dobre Traian prezent Dobrescu Smaranda absentã Dorian Dorel absent Dorin Mihai prezent Dragoº Iuliu Liviu prezent Dragu George absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Drecin Mihai Dorin prezent Drumen Constantin absent Dugulescu Petru prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Dumitrean Bazil prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Dumitrescu Paul Adrian prezent Dumitriu (Hunea) Carmen prezentã Duþu Ion prezent Elek Barna Matei absent Enache Marian absent Enescu Ion prezent Fenoghen Sevastian absent Filipescu Ileana prezentã Furo Iuliu Ioan prezent Galic Lia-Andreia prezentã Gaspar Acsinte prezent Gavra Ioan prezent Gavrilaº Teodor absent Gazi Gherasim prezent Georgescu Florin absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Mihai prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Ghidãu Radu prezent Ghiga Vasile prezent Giurescu Ion prezent Glãvan ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Grigoriu Mihai prezent Groza Nicolae prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu prezent

Hilote Eugen-Gheorghe prezent Hlinschi Mihai prezent Honcescu Ion prezent Hrebenciuc Viorel absent Iacob Elena prezentã Ianculescu Maria prezent Ifrim Dumitru absent Igna Ioan prezent Ignat ªtefan prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Ionescu Alexandru prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Bogdan prezent Ionescu Constantin absent Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin prezent Ionescu Gheorghe prezent Ionescu Marina absentã Ionescu Nicolae prezent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Ioniþã Nicu absent Iorga Leonida Lari absentã Iorgulescu Adrian absent Irimescu Haralambie prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Jurcan Dorel prezent Jurcã Teodor prezent Kakasi Alexandru absent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Kerekes K‡roly prezent K—nya-Hamar Alexandru prezent Kovacs Carol-Emil prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Lazia Ion absent Lãdariu Lazãr prezent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae prezent Lepºa Sorin Victor prezent Lixãndroiu Viorel prezent Lupu Vasile prezent Macarie Sergiu prezent Manole Odisei absent Manolescu Oana prezentã Marin Gheorghe absent Marineci Ionel prezent Marinescu Ioan-Sorin absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Matei Lucian Ion absent Matei Vasile prezent M‡tis Eugen prezent Mazãre Radu ªtefan absent Mândroviceanu Vasile prezent Mânea Radu prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Meºca Sever absent Miclãuº Vasile prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Mihãilescu Petru-ªerban absent Mihu Victor Traian absent Miloº Aurel prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Mogoº Ion prezent Moiceanu Constantin prezent Moldovan Petre prezent Moldoveanu Eugenia absentã Morariu Teodor-Gheorghe absent Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Moucha Romulus-Ion prezent Priceputu Laurenþiu prezent Munteanu Ion absent Protopopescu Cornel prezent Mureºan Ioan absent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Musca Monica Octavia absentã Puwak Hildegard-Carola absentã Nagy ªtefan prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Naidin Petre prezent Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Nanu Romeo prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Nãstase Adrian prezent Raica Florica Rãdiþa prezentã Neacºu Ilie absent Raicu Romulus prezent Neagu Romulus absent R‡koczi Ludovic prezent Neagu Victor prezent Rãdulescu Cristian absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Negrãu Mircea absent Rânja Traian-Neculaie prezent Nica Dan absent Remeº Decebal-Traian absent Nicã Mihail prezent Rizescu Sergiu-George prezent Nichita Dan Gabriel absent Roman Ioan prezent Nicolae Jianu absent Roºca Ioan prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Rotaru Dumitru prezent Nicolescu Mihai prezent Ruse Corneliu Constantin prezent Nicolicea Eugen absent Sabãu Traian absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Sandu Alecu absent Nistor Vasile absent Sandu Dumitru prezent Noica Nicolae absent Sandu Ion Florentin absent Oanã Gheorghe absent Sassu Alexandru absent Oltean Ioan prezent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Onaca Dorel Constantin absent Sârbu Marian prezent Opriº Constantin Remus absent Secarã Gheorghe prezent Osman Fedbi prezent Serac Florian prezent Palade Dan prezent Severin Adrian absent Pambuccian Varujan absent Simedru Dan Coriolan absent Paneº Iosif prezent Sireþeanu Mihail absent Panteliuc Vasile prezent Sonea Ioan prezent Pantiº Sorin absent Spãtaru Liviu absent Papuc Aurel Constantin prezent Spiridon Didi prezent Partal Petre absent Stan Vasile prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stanca Teodor prezent Pavel Vasile prezent Stanciu Anghel prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Pãcurariu Iuliu prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Pãunescu Costel prezent Stoica Valeria Mariana prezentã Pârgaru Ion prezent Stoica Valeriu absent Pâslaru Dumitru absent Sturza Popovici Cornel prezent PŽcsi Francisc prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Pereº Alexandru prezent Szil‡gyi Zsolt prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent ªaganai Nusfet prezent Petrescu Silviu prezent ªerban George absent Petrescu Virgil prezent ªtefãnoiu Luca absent Petreu Liviu prezent ªteolea Petru prezent Pintea Ioan absent Tabãrã Valeriu absent Piþigoi Barbu prezent Tam‡s S‡ndor prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent Tarna Gheorghe prezent Pop Iftene prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Pop Leon Petru prezent Teculescu Constantin absent Pop Viorel prezent Tokay Gheorghe absent Popa Aron Ioan prezent Trifu Romeo Marius absent Popa Daniela absentã Tudor Marcu prezent Popa Ioan-Mihai prezent Tudose Nicolae-Florin prezent Popa Nicolae prezent Þepelea Gabriel prezent Popa ªtefan prezent Þocu Iulian-Costel absent Popa Virgil absent Þurlea Petre absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Udrea Florian prezent Popescu Dumitru prezent Vaida Francisc-Atila absent Popescu Emil-Teodor prezent Valeca ªerban Constantin prezent Popescu Ioan-Dan absent Varga Attila prezent Popescu Irineu absent Vasilescu Nicolae absent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Vasilescu Valentin absent |Vataman Dorin|prezent| |---|---| |Vãsioiu Horia|prezent| |Vâlceanu Gheorghe|prezent| |Vâlcu Mircea|prezent| |Vetiºanu Vasile|absent| |Vida Iuliu|prezent| |Vida-Simiti Ioan|prezent| |Videanu Adriean|absent| |Vilãu Ioan-Adrian|absent| |Vintilã Dumitru Mugurel|absent| |Vitcu Mihai|absent| |Viþelar Bogdan|prezent| |Voicu Mãdãlin|absent| |Weber Ernest-Otto|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |O sã vã rog pe cei care nu aþi fost aici când am stri-|| |gat sã veniþi aici, la biroul acesta de alãturi, ca sã vã|| |trec prezenþi.||

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule secretar Chiliman.

Îmi cer, încã o datã, scuze cã am fost obligat sã apelez la aceastã neplãcutã metodã de refacere a cvorumului.

Intrãm în dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþã.

Vã informez cã, în dezbaterile anterioare, au fost retrimise la comisii art. 13 lit. j), k), l) ºi m), art. 19, 20, 21. Suntem la art. 23, pe care l-am discutat în ºedinþa anterioarã.

Pentru alin. 1 al art. 23, existã, vã reamintesc, douã amendamente respinse, unul al domnului deputat Marin Cristea ºi unul al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. Amândouã, pe fond, înseamnã acelaºi lucru. Am decis sã supunem la vot unul dintre ele, cel al domnului deputat Marin Cristea: ”Proprietarii au dreptul sã cearã ºi sã obþinã mutarea chiriaºilor din spaþiile cu destinaþie de locuinþe pe calea unui schimbÒ. Aceeaºi idee era ºi în amendamentul comisiei. Am sã

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Este obligatoriu! Aduceþi-vã aminte cã s-a discutat...

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Am sã

- Stimaþi colegi,

Rog sã luaþi loc în bãnci ca sã continuãm ºedinþa noastrã de dupã-amiazã, ºi aºa întârziatã cu o orã! Rog sã luaþi loc în bãnci!

Supun votului dumneavoastrã art. 23 alin. 1, amendamentul domnului Marin Cristea, aflat la poziþia 32, în raportul cu amendamente respinse.

Cine este pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã numere. 46 de voturi pentru, insuficient.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Este obligatoriu?

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da, domnule preºedinte, este obligatoriu.

Rog colegii deputaþi sã ia loc în salã ºi sã voteze.

86 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 40 de voturi împotrivã. Abþineri? 7 abþineri.

133 de voturi exprimate. Cvorumul de lucru este de 157 de deputaþi, am fãcut un apel nominal, refuz sã-l fac ºi pe al doilea, din respect faþã de dumneavoastrã. Art. 128 din regulament îmi permite sã suspend lucrãrile ºedinþei de astãzi. Cu regret ºi cu scuze faþã de cei prezenþi, suspend lucrãrile ºedinþei de astãzi.

- Vor fi reluate lucrãrile joi dimineaþã, la 8,30.

Vã urez o dupã-amiazã plãcutã!

Iertaþi-mã, am rãmas în programul normal. Mâine, pentru cã începe dezbaterea la buget.

Deci programul, în sãptãmâna în curs, este: miercuri ºi joi, 9,00Ñ20,00, vineri, 9,00Ð13,00, dezbaterea Legii bugetului în plenurile reunite.

Îmi cer scuze pentru informaþia anterioarã.

Deci mâine, de la ora 9,00 pânã la ora 20,00, joi pânã la 20,00 de la 9,00 ºi vineri de la 9,00 la 13,00, se va dezbate, în plenurile reunite, Legea bugetului de stat pe anul 2000.

O searã bunã vã urez!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei