Stenogramă plen

## Domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 23 mai, ºedinþa fiind condusã, în prima parte, de subsemnatul Ñ în partea a doua de cãtre domnul vicepreºedinte Ulm Nicolae Spineanu Ñ asistat de domnii senatori Alexandru Ioan Mortun ºi Dumitru Badea, secretari ai Senatului.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, pânã în acest moment, 118 domni senatori, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 4 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului ºi un coleg, domnul senator Frunda fiind plecat în delegaþie. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari.

Unde este plecat?

O sã vã ofer cuvântul imediat, domnule senator Fuior. Plenul Senatului a hotãrât ca astãzi sã continuãm dezbaterile la cele 20 de proiecte de lege care privesc înfiinþarea universitãþilor particulare.

De asemenea, existã o serie de proiecte de lege înscrise în ordinea de zi privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri Ñ am înþeles însã cã nu este prezent în þarã domnul ministru Mureºan ºi deci nu va putea fi luatã în dezbatere aceastã lege Ñ ºi alte proiecte de legi. Bãnuiesc cã ordinea de zi a fost distribuitã domnilor senatori.

Dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul de lucru? Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi!

Deci, programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi este aprobat de cãtre plen cu 86 de voturi pentru, 4 contra ºi 3 abþineri.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi, ordine de zi care va începe cu dezbaterea proiectelor de lege privind înfiinþarea universitãþilor particulare, aveþi de fãcut obiecþiuni?

Domnul senator Gherman ºi apoi domnul senator Pusk‡s.

La Consiliul Europei.

Programul de lucru al ºedinþei de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 18,00.

Ordinea de zi...

Pe cine reprezintã la Consiliul Europei? Se duc acolo ºi spun tot felul de prostii!

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Probabil, dupã numele celor care au solicitat sã ia cuvântul în aceastã problemã a ordinii de zi, bãnuiesc cã toþi vor ridica aceeaºi problemã. Eu vorbesc în nume personal.

În condiþiile în care domnul ministru Mureºan nu poate sã participe, avându-se în vedere cã Domnia sa a invocat o situaþie similarã, în care ºi-a trimis reprezentant ºi a spus: ”Nu am fost eu la dezbateriÒ, nu ºtiu dacã este oportunã discutarea celebrei legi, a ”celebreiÒ iniþiative privitoare la privatizarea societãþilor comerciale agricole, deoarece riscãm sã o mai discutãm o datã atunci când Excelenþa sa va binevoi sã vinã în Senat.

În al doilea rând, în aceastã chestiune, de fapt, ceea ce facem noi apoi este un fel de prohod, pentru cã lucrurile, oricum s-au rezolvat de mult, iar legea pe care o dãm este o lege _post factum,_ în care, de fapt, consemnãm marile neregularitãþi care au fost fãcute în aceastã privinþã.

Deci, concret, condiþionez, dupã pãrerea mea, discutarea acestei legi de prezenþa la lucrãri a domnului ministru Mureºan. Altfel riscãm sã ajungem în situaþia penibilã de data trecutã, când Domnia sa a invocat: ”Nu am fost prezent, cer rediscutarea articolelorÒ.

Mulþumesc. Domnul senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte, distins Senat,

Eu am o rugãminte ºi anume sã discutãm la primul punct din ordinea de zi proiectul de Lege privind parcurile industriale. Aceastã lege este o lege tehnicã care de mult timp se aflã pe ordinea de zi a Senatului ºi este deja adoptatã de Camera Deputaþilor, iar investitorii strãini,... A fost acum douã sãptãmâni o delegaþie din Italia, care a solicitat ca aceastã lege sã fie cât mai repede adoptatã de cãtre Parlament.

## Domnule senator,

Dacã-mi permiteþi, doar o informaþie. Ieri dupã-amiazã s-a votat Ñ sigur, nu eraþi prezent în acel moment în plen Ñ ca sã continuãm dezbaterea cu universitãþile, pentru cã în douã ore o terminãm, ºi prima lege care va intra în dezbatere dupã aceea este aceasta pe care o susþineþi dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Am fost atent. Eu am reþinut cã s-a votat ca sã fie pe ordinea de zi astãzi, nu sã fie primul punct pe ordinea de zi.

Dar va fi prima lege dupã proiectul de Lege privind universitãþile particulare.

Dacã aºa s-a votat, solicit ca imediat dupã ce terminãm cu universitãþile sã trecem la parcurile industriale, dacã se poate.

Aºa este în ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã ºi apoi domnul senator Apostolache.

În legãturã cu Legea privatizãrii I.A.S.-urilor, revin cu propunerea pe care am mai fãcut-o de douã ori pânã acum, ca Biroul permanent sã programeze din timp o anume zi în care sã se discute aceastã lege, program care sã fie comunicat atât ministerului, cât ºi celorlalþi factori care mai trebuie sã fie invitaþi la aceastã discuþie.

Dupã modul în care încercãm sã discutãm noi, nu vom discuta niciodatã legea aceasta. Când este ministrul, nu este nu ºtiu ce alt delegat, când este alt delegat, nu este ministrul, când este ºi ministrul, ºi delegatul, nu sunt prezenþi senatorii în cvorumul necesar ºi aºa mai departe.

Cred cã este absolut necesar Ñ ºi revin a treia oarã cu aceastã propunere Ñ ca Biroul permanent sã programeze, în mod clar ºi cu destule zile înainte, o anume zi în care sã se discute aceastã lege, anunþându-i din timp pe toþi cei care trebuie neapãrat sã participe la discutarea ei.

Mulþumesc.

Numai puþin...

Domnul preºedinte al Senatului, Mircea IonescuQuintus, doreºte sã ia cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Colegul nostru, domnul senator Buruianã are dreptate. Îl asigur cã Biroul permanent în acest fel a procedat. Personal am stat de vorbã cu domnul ministru, l-am întrebat când poate veni în Senat, mi-a spus cã poate veni astãzi, 23 mai, ºi am programat legea, ºtiind cã dânsul vine. Ocupaþii extraordinare se pare cã l-au trimis în afara hotarelor þãrii ºi eu vã asigur, cu asentimentul dumneavoastrã, cã aceastã lege nu o vom discuta decât în prezenþa Domniei sale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru colegul care a fãcut precizarea cã domnul ministru s-ar gãsi la Lehliu, Lehliu, sã ºtiþi cã nu este în Thailanda, este doar în judeþul Cãlãraºi.

Lehliu de Thailanda!

A, Lehliu de Thailanda? Bun! Domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Regret cã mi-aþi dat cuvântul dupã preºedintele Senatului...

Ar trebui sã vã facã plãcere, domnule senator.

Îmi pare foarte rãu cã domnul Quintus chiar îºi mai ia asemenea angajamente, pentru cã nu este exclus ca mâine-poimâine, constatând dezastrul din agriculturã, domnul Mureºan sã-ºi dea demisia ºi, în situaþia aceea, n-o sã mai reuºim sã dezbatem legea în prezenþa dânsului.

Deci, o asemenea garantare din partea preºedintelui Senatului cred cã nu este bine venitã, mai ales cã domnul Mureºan sfideazã Senatul de mult timp. Dacã s-a ajuns sã fie rugat de preºedintele Senatului, eu îmi cer scuze plenului, pentru cã domnul Mureºan nu conduce Senatul acesta. ªi atunci, cred cã este o practicã greºitã a conducerii Senatului, de a se adresa domnului ministru. Eu cred cã trebuie sã fim o datã fermi ºi sã luãm atitudinea care trebuie faþã de asemenea practici ale ministrului agriculturii.

Nu se poate sã venim aici sã spunem cã nu este dânsul. Uitaþi-vã cum ne trateazã! Nici mãcar nu ºi-a trimis un reprezentant aici sã ne spunã pe unde se aflã, sau un înlocuitor, sã spunã: ”Domnilor, domnul ministru vã roagã sã...Ò.

Practic, nu mai înþeleg nimic. Dacã noi am ajuns sã fim la cheremul domnului ministru al agriculturii, cred cã este cazul sã ne vedem de treabã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã fim la fel de optimiºti ca ºi domnul Apostolache ºi sã ne vedem de treabã, în sensul sã începem dezbaterile la proiectele de lege pe care le avem înscrise în ordinea de zi.

Eu am sã

Îi invit pe reprezentanþii Ministerului Educaþiei Naþionale, pe reprezentanþii comisiei noastre, domnul preºedinte Bogdan, sã-ºi ocupe locurile ºi sã continuãm dezbaterile la proiectele de Lege privind înfiinþarea universitãþilor particulare.

Dacã mai sunt colegi senatori care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale? Asearã mai erau 3 colegi. Deci, domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnule secretar de stat, stimate colege, stimaþi colegi, Înfiinþarea universitãþilor particulare în România a dat o ºansã ºi Aradului sã redevinã centru universitar. În 1955, când Aradul a trecut la Regiunea Criºana, s-a transferat de la Arad la Timiºoara Universitatea arãdeanã Ñ Agronomie, Zootehnie, Veterinarã. Dupã Revoluþie, Aradul a redevenit, cum era ºi firesc ºi normal, centru universitar. S-a reînfiinþat Universitatea de Stat **Aurel Vlaicu** ºi s-a înfiinþat prima universitate privatã, sã zic aºa, din România Ñ **Vasile Goldiº** , Universitatea de Vest, cu Facultate de drept, marketing, dupã aceea medicinã generalã, stomatologie ºi educaþie fizicã. Era o reparaþie dupã 35 de ani, când Aradul a redevenit centru universitar. Printr-o fericitã cooperare... S-a înfiinþat o fundaþie Ñ **Vasile Goldiº** ... Printr-o fericitã cooperare între primãria localã, municipalitate, consiliul judeþean, prefecturã ºi alte persoane juridice ºi fizice s-a înfiinþat aceastã fundaþie **Aurel Vlaicu** , care a creat o bazã importantã acestei universitãþi, astfel cã Facultatea de medicinã ºi stomatologie a fost prima facultate privatã din România care a primit autorizaþie provizorie de funcþionare. Baza tehnicã pe care o deþinea stomatologia depãºea centrul universitar vecin timiºorean ºi orãdean.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susþine ºi va vota aceastã lege.

Vã mulþumim, domnule senator.

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã rog, domnul senator Emil Tocaci. Dupã aceasta încheiem dezbaterile generale.

O simplã precizare, domnule preºedinte ºi domnilor colegi.

Toatã lumea a vorbit frumos, într-o manierã care a fost, într-o mãsurã bunã, festivistã. ªi este de înþeles. Dar eu aº vrea sã fac urmãtoarea precizare: Ar trebui ca, în acest moment, în care se nasc o mulþime de universitãþi particulare, sã mulþumim Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã pentru modul în care ºi-a fãcut datoria. Sã nu uitãm cã acum câþiva ani universitãþile particulare erau foarte slabe. Acesta este ºi motivul pentru care mulþi dintre noi s-au opus modului în care se înþelegea atunci învãþãmântul superior particular. Astãzi ele sunt bune ºi eu, care sunt printre cei care s-au opus atunci, astãzi le susþin, pentru cã au devenit cu adevãrat universitãþi. Dar faptul cã ele au devenit cu adevãrat universitãþi, în mare mãsurã se datoreazã Legii nr. 88/1993, precum ºi Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã, care a reuºit, în virtutea legii, sã trieze universitãþile ºi sã le accepte, sã le înainteze pentru a fi acreditate doar pe cele care meritã titlul de universitate.

Prin urmare, domnilor colegi, în acest moment sã nu uitãm sã mulþumim celor care ºi-au fãcut, în aceastã ordine de idei, datoria.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Declar închise dezbaterile generale la toate proiectele de lege înscrise în ordinea de zi privind înfiinþarea universitãþilor particulare.

Sã trecem la dezbaterea primului proiect de Lege privind înfiinþarea Universitãþii independente **Titu Maiorescu** din Bucureºti.

Observaþii în legãturã cu titlul legii?

Iniþiatorul, sunteþi de acord cu amendamentul propus de comisie?

## **Domnul Adrian Miroiu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Da.

Cu toate amendamentele la acest proiect de lege sunteþi de acord?

Am înþeles cã discutãm pe fiecare articol.

Discutãm cum scrie la Constituþie, pe fiecare articol. Am întrebat dacã sunteþi de acord cu cele 3Ð4 amendamente.

Da.

Vã întreb de fiecare datã, nu este nici o problemã. Observaþii în legãturã cu titlul legii. Vã rog, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

În legãturã cu titlul legii ºi cu primul articol, am o întrebare: De ce s-a amendat ºi s-a schimbat denumirea universitãþii, înlãturându-se adjectivul ”independentãÒ? Aº vrea o explicaþie.

Vã rog, domnule preºedinte.

Comisia de învãþãmânt ºi cercetare din Senat a luat o serie de hotãrâri în ceea ce priveºte modificãrile din textul proiectului de lege venit de la Guvern, nu numai la **Titu Maiorescu** , ci ºi la celelalte, pentru cã era dorinþa universitãþilor de a realiza o nomenclaturã mai bunã ºi atunci au renunþat ei, universitatea, la titlul de ”independentãÒ ºi este consimþãmântul lor sã se numeascã...

Deci, la comisie existã acceptul din partea conducerii universitãþii.

Dacã mai sunt alte observaþii? Dacã nu mai sunt alte observaþii... În legãturã cu titlul? Da, vã rog, domnul senator Corneliu Turianu.

Am o observaþie comunã pentru toate proiectele de lege, pentru titlurile tuturor proiectelor de lege. Am dezbãtut de la tribuna Senatului cã eu propuneam sã se înlocuiascã termenul ”înfiinþareÒ cu ”acreditareÒ ºi susþin pentru fiecare proiect de lege acest lucru.

În al doilea rând, vã rog sã observaþi cã, spre deosebire de textul propus de Guvern Ñ Universitatea ”Titu MaiorescuÒ Ñ în ghilimele Ñ comisia vine cu îmbunãtãþirea ºi scrie Universitatea **Titu Maiorescu** , fãrã nici un fel de subliniere. Adicã, Titu Maiorescu este un nume. Pânã la urmã, dacã niºte oameni mai inventivi, aºa, care îºi iau denumiri ”PardaillanÒ ºi alte denumiri din acestea istorice,... Pânã la urmã o sã înfiinþãm o facultate ”PardaillanÒ. Titu Maiorescu este un nume, trebuie în ghilimele. Universitatea este o entitate, cunoscutã ca atare. Nu este **Titu Maiorescu** de la Lugoj, **I.C. Drãgan** de la Piteºti, spre diferenþã de **Titu Maiorescu** de la Sighetu Marmaþiei. Se puncteazã acest nume istoric, aceastã mare personalitate care dã numele universitãþii, în ghilimele, aºa cum a fãcut-o Guvernul în proiectul de lege. Invenþia asta care este adãugatã de unii membri ai comisiei mi se pare nelalocul ei.

Deci, în primul rând, susþin cã trebuie ”acreditarea universitãþiiÒ ºi voi susþine la fiecare proiect. În al doilea rând, trebuie pus în ghilimele titlul acestei universitãþi, cuprinzând numele marelui cãrturar.

Da, vã rog, din partea comisiei...

Domnul senator Rãsvan Dobrescu, preºedintele Comisiei juridice.

Dacã ar fi sã acceptãm amendamentul propus de domnul senator Turianu, acela cu ghilimelele, ar însemna ca la Liceul **Cantemir** sã punem ghilimele, la Liceul **ªincai** la fel, ºi la Colegiul **Sf. Sava** la fel ºi am umple titulaturile tuturor instituþiilor de ghilimele.

Eu socotesc cã a procedat bine comisia atunci când a înlãturat ghilimelele ºi vã rog sã votaþi aºa.

Da, vã rog, domnul senator Tiberiu Vladislav.

Repet ce am spus ºi asearã. Din punct de vedere al ”acreditãriiÒ sau ”înfiinþãriiÒ, cu tot respectul faþã de domnul Turianu, vreau sã vã citesc art. 56 din Legea învãþãmântului: ”Înfiinþarea instituþiilor de învãþãmânt superior se face prin lege, în baza procedurilor prevãzute de Legea nr. 88/1993Ò.

Art. 6 alin. 3 din Legea nr. 88/1993 spune aºa: ”Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare, împreunã cu comisiile din subordine, întocmeºte un raport de evaluare, în baza cãruia Ñ ºi vã rog frumos sã fiþi atenþi! Ñ în baza cãruia Guvernul iniþiazã proiectul de lege privind înfiinþarea instituþiei de învãþãmânt superiorÒ. Deci, este extrem de clar. Eu nu pot sã acreditez, de exemplu, o universitate care a fost societate comercialã, nu pot sã acreditez fundaþii ºi aºa mai departe. Trebuie sã înfiinþez. Adicã, este un lucru extrem de clar.

Mulþumesc. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

Eu nu vreau sã repet ceea ce, foarte corect, a spus domnul senator Vladislav. Vreau doar sã fac o precizare în legãturã cu termenii ºi cu necesitatea ca în actul legislativ sã respectãm nu numai termenii, ci ºi noþiunile care reprezintã aceºti termeni.

Avem doi termeni ºi douã noþiuni. Este vorba despre ”înfiinþareÒ, care este un atribut, aºa cum se prevede în lege, exclusiv al Parlamentului, pentru cã Parlamentul legifereazã, deci, prin lege, înfiinþeazã aceste universitãþi, ºi este al doilea termen ºi a doua noþiune, de acreditare, care este un atribut al Guvernului prin instituþiile pe care le-a creat în mod special pentru aceastã procedurã.

Deci, cele douã elemente sunt proceduri diferite, una este apanajul, dacã vreþi, al nostru, al Legislativului, este vorba despre înfiinþarea prin lege; alta este o procedurã de acreditare care nu este un simplu termen.

În spatele acestui cuvânt se regãseºte o întreagã procedurã care a durat în timp, care a cunoscut etape care este explicatã în lege, care a fãcut obiectul unei legi care a fost la rândul ei modificatã în aceºti 10 ani... Deci, încurcarea celor doi ”termeniÒ nu este un termen academic, nu face altceva decât sã introducã confuzie, or, ceea ce este mai grav pentru o astfel de legislaþie este sã se creeze confuzie.

Eu sunt de acord ºi cu domnul Turianu cã termenii intrinseci în noþiunea lor literarã poate sã apropie mai mult de ceea ce spune Domnia sa, dar în realitate noi funcþionãm ºi discutãm în aceastã situaþie cu douã noþiuni diferite, care, bineînþeles, sunt termeni.

Înfiinþarea, atribut al Parlamentului, ºi acreditarea, atribut al Guvernului ºi al instituþiilor specializate.

Da, mulþumesc.

Dacã mai doreºte sã ia cuvântul cineva? Domnul senator Gherman, vã rog!

Sã vedem cum este cu ghilimelele pânã la urmã.

Domnule preºedinte, stimate colege, stimaþi colegi,

Senatul nu este abilitat sã acrediteze, Senatul nici nu are aceastã capacitate, acreditarea a fost fãcutã de altcineva ºi a fost transmisã, rugãmintea, din respectul pe care îl port faþã de domnul senator Turianu, este sã-ºi retragã acest amendament, pentru cã în conformitate atât cu Legea învãþãmântului, cât ºi cu Legea nr. 88/1993 noi votãm ”înfiinþare, ci nu ”acreditareÒ, acreditarea fiind atributul altei instituþii, ºi nu a Senatului.

Da, vã rog! Domnul senator Popa Virgil.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Aº vrea sã ridic urmãtoarea chestiune: legat de dreptul Parlamentului de a adopta legi privind înfiinþarea universitãþii, ne încadrãm perfect în prevederile legii, iar modul în care au funcþionat aceste instituþii pânã acum, ele nu au funcþionat ca instituþii de învãþãmânt, ci ca societãþi comerciale sau fundaþii. Ele de-abia acum primesc girul de instituþii de învãþãmânt.

De aceea legea le acordã acest titlu ºi acest drept. Cât priveºte scrierea titlului acestora, este cu ghilimele, pentru cã titlul acestei instituþii nu se confundã cu numele personalitãþii Titulescu. E un atribut care i-l dãm acestei instituþii sã poarte numele unei mari personalitãþi.

Deci ea se scrie între ghilimele în toate cazurile. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Iniþiatorul?

De ce atâtea discuþii?!

Discutaþi cu colegii dumneavoastrã care au ridicat problemele domnului senator. Existã un drept fundamental prevãzut în Constituþie.

Domnul senator Bleahu.

Eu nu pot sã nu ofer cuvântul în momentul în care un domn senator îl cere. Chiar dacã punem ”cuvântulÒ între ghilimele.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor colegi,

Noi avem o tradiþie în ce priveºte numirile cu sau fãrã ghilimele. Eu sunt braºovean ºi ºtiu Liceul **ªaguna** de o viaþã, este unul dintre cele mai vechi licee din þarã, niciodatã nu a avut ghilimele. Liceul **Lazãr** nu are ghilimele, nici Liceul **Cantemir;** noi nu avem acest obicei, sã punem în dreptul unei instituþii de învãþãmânt ghilimele. Ar fi o inovaþie cu totul ciudatã.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu pentru a doua oarã la aceeaºi chestiune.

Vã rog!

Iertaþi-mã cã revin la aceastã chestiune, am vrut sã fiu foarte scurt rândul trecut ºi sã nu vã rãpesc timpul, dar aº vrea sã adaug un alt argument împotriva ghilimelelor.

Dacã punem ghilimele se denatureazã sensul pe care noi vrem sã-l dãm exprimãrii ºi anume, ghilimelele au ºi sensul de a spune: ”...ca ºi cum ar fi dar nu esteÒ. Adicã, atunci când spui cã cineva este inteligent ºi pui ghilimele, subînþelegi cã nu este inteligent.

Deci este o negare, ghilimelele au ºi rostul de negare.

De aceea eu vã rog sã lãsaþi textul aºa cum l-a propus comisia Ñ fãrã ghilimele.

Da, mulþumesc. Iniþiatorul, vã rog!

## Domnule preºedinte,

În ceea ce priveºte titlul legii, ºi ieri în expunerea de motive am folosit întotdeauna expresia ”instituþii care-ºi desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt superiorÒ ºi nu m-am referit niciodatã la termenul de ”universitateÒ. Aceasta pentru cã statutul de universitate pentru aceste instituþii este reglementat aºa cum a arãtat...

Domnilor senatori,

Sã-l ascultãm pe domnul secretar de stat sau nu ne mai intereseazã ce vrea sã ne spunã?

Din partea comisiei.

Domnule Tãrãcilã,

Domnul secretar de stat nu a dat un exemplu prea fericit, Universitatea **Babeº-Bolyai** nu se pune între ghilimele?

Da.

Domnule preºedinte,...

Da, vã rog, domnule senator!

Vã rog!

Supuneþi la vot!

Cum este cu ghilimelele, spuneþi-ne ca sã ºtim ce votãm.

## **Domnul Adrian Miroiu:**

Deci, sunt douã probleme: prima problemã vreau sã spun cã sunt întru totul de acord cu ceea ce a spus domnul senator Vladislav. Aceastã chestiune a fost discutatã iar în ceea ce priveºte distincþia între ”acreditareÒ ºi ”înfiinþareÒ, domnul senator Dumitrescu a arãtat foarte bine.

În ceea ce priveºte ghilimelele, sunt multe universitãþi de stat care poartã nume ºi nici una dintre ele nu este în ghilimele.

Avem **Universitatea Politehnica** din Bucureºti, nu este între ghilimele...

avem universitatea...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cred cã mai este nevoie sã mai discutãm în Comisia de învãþãmânt, pentru cã este problemã fundamentalã.

**Aurel Vlaicu** din Arad.

Dacã mai gãsim lipsã pe undeva vreo virgulã...

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi pe o chestiune de procedurã. Pentru a nu se acoperi Senatul de ridicol, vã rog sã fiþi amabil sã puneþi la vot varianta comisiei ºi dacã cumva aceasta va cãdea, discutãm mai departe. Iertaþi-mã, cãdem în ridicol! Discutãm aceastã chestiune penibilã de peste 20 de minute. Ce Dumnezeu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mie mi se pare chiar foarte interesantã discuþia. Vã rog! Domnul preºedinte al comisiei.

Vã rog sã-mi permiteþi! Se pare cã gramatica limbii române nu prea ne dã afarã pe nici unul din aceastã salã ºi aº propune consultarea Academiei dacã trebuie ghilimele sau nu trebuie ghilimele.

Supuneþi la vot!

În aceastã situaþie am sã supun la vot începând cu ultima propunere, întrucât bãnuiesc cã a fost fãcutã în mod serios.

Nu!

Atunci haideþi sã revenim! Deci, existã 3 amendamente la proiectul de lege...

Am fãcut-o pentru a sista discuþiile, domnule preºedinte!

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,...

Da, vã rog!

## **Domnul Verest—y Attila:**

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi pe procedurã, dacã într-adevãr atâtea dezbateri s-au ivit, vã rog sã începem cu Legea parcurilor industriale ºi comisia trebuie sã decidã, sã dezbatã ºi sã rumege pânã când ajunge la o concluzie.

Vã rog sã faceþi precizarea: parcuri industriale între ghilimele sau nu?

Fãrã ghilimele!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

La proiectul de lege venit de la Guvern au fost formulate 3 amendamente, un prim amendament din partea comisiei, douã amendamente urmare discuþiilor din salã, care sunt prinse în stenogramã: sunt 3 amendamente. Un amendament venit de la comisie ºi douã amendamente urmare a discuþiilor formulate de domnii senatori.

Potrivit Regulamentului Senatului sunt obligat sã

Art. 1. Comisia îºi susþine amendamentul?

Da.

Observaþii la art. 1? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi douã abþineri, art. 1 este adoptat.

Art. 2, aveþi un prim amendament în varianta raportului iniþial ºi aveþi un al doilea amendament în raportul suplimentar.

Corect! Da, da!

Iniþiatorul, sunteþi de acord cu cele douã amendamente?

Da.

ªi din primul raport ºi din raportul suplimentar?

Da, da, da!

Domnii senatori dacã doresc sã se pronunþe în legãturã cu art. 2?

Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt douã voturi manuale.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu existã douã modalitãþi de vot în acelaºi timp. La alin. 2, dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Alin. 2, în varianta raportului suplimentar, este adoptat de Senat cu 92 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Art. 3, iniþiatorul este de acord cu amendamentul comisiei?

Da.

De acord.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Articol adoptat cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

La art. 4 am o întrebare de pus pentru domnul preºedinte Bogdan. În momentul în care vorbiþi de text nou, text nou, rãmâne în cadrul art. 4 alineat nou, da?

Devine alin. 2.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Alin. 2, 3 ºi aºa mai departe...

Observaþii în legãturã cu art. 4? Dacã nu sunt,

Observaþii la alin. 2, la amendamentul comisiei. Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 86 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.

Alin. 3, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 85 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.

Art. 5, poziþia 6 din raport.

Observaþii? Nu sunt.

Iniþiatorul de acord cu amendamentul?

Da.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 5! Art. 5 adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Am o întrebare doar pentru iniþiator ºi pentru comisie, dacã alineatul nou al art. 2 sã rãmânã...

Dupã intrarea în vigoare este o chestiune tranzitorie. Vã rog sã observaþi cã este cu totul altceva faþã de alin. 1.

Dacã doriþi sã lãsaþi aºa, eu nu am nimic împotrivã.

Aici putem sã facem un articol nou.

Domnule preºedinte,É

Numai puþin, dacã alin. 2 din art. 2, care a fost votat, sã rãmânã ca alin. 2 sau ca articol distinct, pentru cã în el este reglementatã o altã situaþie.

Nu ca alineat din cadrul art. 2, pentru cã este un grupaj de facultãþi, mai introducem încã douã secþii pe lângã secþiile care au fost.

Da, domnul...

Dacã-mi îngãduiþi, este o chestiune de tehnicã legislativã. Într-adevãr, aþi sesizat foarte bine, domnule preºedinte, cã cele douã alineate ale art. 2 reglementeazã douã situaþii foarte diferite ºi de aceea din punctul de vedere al tehnicii legislative care are menirea sã facã textele clare ºi accesibile tuturor ºi sã înlãture posibilitatea de confuzii este preferabil ca alin. 2 al acestui articol sã devinã un articol distinct, urmând ca articolele urmãtoare sã fie renumerotate.

Eu ce vorbesc?

Da, de acord!

Deci în aceastã situaþie, alin. 2, dacã plenul va hotãrî, va deveni 2 indice 1 sau art. 3 ºi celelalte vor fi renumerotate. Dacã sunteþi de acord?

Domnule preºedinte,

Mai existã o situaþie aici, dacã sunteþi dumneavoastrã atent. La art. 2 alin. 1 îl completãm, dumneavoastrã când aþi luat cuvântul aþi spus cã este alin. 2 completarea. Completãm alin. 1.

## Domnule senator,

Deci, eu din momentul în care am intrat în ºedinþã îmi este foarte clar ce spun în salã.

Art. 1 este modificat cu raportul suplimentar, iar alin. 2 din primul raport, acela nu existã în corelaþie cu alin. 1 completat cu raportul suplimentar.

Dacã nu doriþi, nu este nici o problemã, mie îmi este indiferent.

Nu aþi înþeles, domnul senator Vladislav. Deci, din raportul suplimentar dumneavoastrã modificaþi alin. 1, eu vorbesc de alin. 2, cel pe care l-am votat ca text nou.

## Domnule preºedinte,

Dacã modificãm alin. 2, acest alineat îl modificãm numai pentru anumite universitãþi. Deci vom avea universitãþi cu 6 articole de lege, ºi altele cu 5.

De acord!

Ar exista posibilitatea ca acest alin. 2 sã devinã articolul final al legii ºi se înlãturã ºi...

Nu! Nu! Nu!

Pãi ºi care este problema? Nu fiecare universitate are legea ei?

Bun, atunci lãsaþi-l aici ºi renumerotãm ce urmeazã.

De acord!

## Domnule preºedinte,

Este vorba de înºiruirea facultãþilor din componenþa universitãþii. Nu pot sã fie douã alineate cu douã tipuri de facultãþi. Un singur alineat...

Lãsãm 2 indice 1 sau îl punem 3. Este o lege nouã, este incorect.

Îmi cer scuze, dar nu m-aþi înþeles!

Eu vorbesc de textul nou, cum scrieþi dumneavoastrã în raport, nu am scris eu, textul nou punctul 2, în care prevedeþi o altã situaþie de fapt.

Nu se poate ca într-o lege care se adoptã acum de la început sã mergem cu art. 2 indice 1. Acest procedeu de tehnicã legislativã se adoptã numai în cazul unei legi existente pe care noi o modificãm adãugând articolul intercalat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Senatul a înþeles, domnule preºedinte, deci alin. 2 al art. 2 va deveni art. 3 iar celelalte articole, dacã va aproba plenul, vor fi renumerotate. Deci, legea va avea 6 articole ºi nu 5. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri, amendamentul domnului senator a fost acceptat.

Stimaþi colegi,

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Este un text nou, trebuia sã-l supun la vot.

Cu 70 de voturi contra ºi douã abþineri, alin. 2 al art. 2 este adoptat.

ªi devine art. 3.

Dacã va decide plenul.

Procedurã!

Abia acum Universitatea **Titu Maiorescu** capãtã existenþã!

Propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Nicolae Titulescu** din Bucureºti.

Aici nu avem raport suplimentar. Atât!

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

- Cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- 7 abþineri, titlul legii a fost adoptat. Sigur cã am supus în varianta comisiei.

- La art. 1, iniþiatorul de acord cu amendamentul?

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Eu cred cã dacã am adoptat aceastã regulã de tehnicã legislativã la prima lege cu Universitatea **Titu Maiorescu** cu renumerotarea articolului, trebuie... bineînþeles cã vom fi consecvenþi ºi vã rog sã consideraþi cã votul de la prima lege cu renumerotarea articolului este valabil pentru toate cele 20 de legi. Cred cã nu mai este nevoie sã facem voturi speciale.

Doar dacã decide plenul, cel puþin în Parlament aºa trebuie sã fie.

Da, vã rog!

Domnul senator Solcanu.

Este o sugestie din partea domnului preºedinte al Comisiei juridice, dar în mod normal, ca tehnicã legislativã ºi ca practicã legislativã, fiecare modificare pe lege conform Constituþiei, supusã votului plenului Senatului trebuie ºi acesta supus votului plenului Senatului.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1 în varianta Comisiei pentru învãþãmânt. Rog domnii senatori sã voteze!

Cu 87 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri, art. 1 a fost adoptat.

Art. 2, observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci, alin. 1 adoptat cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri.

La art. 2 comisia propune un alin. 2, text nou. Iniþiatorul, de acord?

Deci,

La art. 3, care devine art. 4, dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Art. 4 a fost adoptat cu 89 de voturi pentru ºi

- 3 abþineri.

Art. 4, care devine art. 5.

Alin. 1, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 86 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Alin. 2 este text nou. Iniþiatorul, de acord?

Este acelaºi ca la...

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Deci, art. 3, da?

Da.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Amendamentul comisiei este adoptat cu 90 de voturi pentru ºi un vot contra.

Alin. 3, amendamentul comisiei. Observaþii?

Iniþiatorul, de acord?

Da, sigur.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Amendamentul comisiei, alin. 3, adoptat cu 76 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5, care devine art. 6. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Constantin Brâncoveanu** din Brãila.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Da, vã rog, domnul senator Matetovici. Vreþi sã schimbaþi numele?

Nu s-a schimbat numele, ghilimelele. Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Pe ordinea de zi figureazã aºa cum aþi anunþat ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte, proiect de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Constantin Brâncoveanu** din Brãila.

Raportul se referã, de asemenea, în titlul sãu la aceastã universitate din Brãila.

Comisia propune, surprinzãtor, un amendament, înlocuind Brãila cu Piteºtiul.

Da, da, aºa se întâmplã! Universitatea, prin actul de constituire, a luat fiinþã la Brãila, acreditarea s-a fãcut la Brãila, pentru Brãila. Nu înþeleg aceastã translaþie de 300 de km de la Brãila la Piteºti a acestei universitãþi! La Piteºti unde funcþionau de fapt facultãþi ale universitãþii din Brãila, ca ºi la Râmnicu-Vâlcea de altfel.

Mutaþi-o la Ianca cã este mai aproape!

La jumãtatea drumului!

Aº vrea sã spun totuºi ceva.

Ceva incorect simt cã s-a întâmplat ºi nu înþeleg atitudinea comisiei care a acceptat aceastã ”miºcareÒ, aº zice.

O sã aflãm.

Vã rog, domnule preºedinte!

Eu propun sã revenim la varianta serioasã propusã de Guvern Ñ Universitatea **Constantin Brâncoveanu** din Brãila.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Florin Bogdan:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Am explicat ieri care a fost procedura, maniera de lucru a comisiei. În final noi am chemat pe domnii rectori care dupã ce ne trimiseserã niºte opþiuni în scris au venit în faþa comisiei ºi le-au susþinut.

Conducerea Universitãþii **Constantin Brâncoveanu** are trei sedii: Brãila, Piteºti ºi Râmnicu-Vâlcea. În proiectul de lege trimis de Guvern este trecut Brãila, dar conducerea universitãþii, ultima opþiune fãcutã ºi în scris, este pentru Piteºti.

Iniþiatorul.

Dacã-mi permiteþi, ce s-a întâmplat?

Este vorba de adresa rectoratului. Deci, nu este vorba de faptul cã se mutã facultãþile dintr-un loc în altul, ci numai adresa rectoratului, care a fost iniþial la Brãila, adresa actualã a rectoratului este la Piteºti.

Conducerea universitãþii a fãcut aceastã solicitare mai întâi la C.N.E.A.A., prin C.N.E.A.A. s-a transmis la minister, ºi ministerul a transmis apoi Comisiei de învãþãmânt. Aceasta a fost procedura pe care am urmat-o ºi în urma cãreia suntem de acord cu aceastã modificare.

S-a mutat dupã rector.

Da, vã rog, domnul senator Tiberiu Vladislav.

Mai mult, adaug cã existã o hotãrâre judecãtoreascã de schimbare a titlului ºi o opþiune a rectorului ºi o clãdire nouã la Piteºti; la Brãila nu existã nici clãdire.

Este clãdire foarte nouã!

Imediat, domnul...

Domnul senator, dacã asta este opþiunea rectoratului...

Da, domnul senator Gherman.

Stimaþi colegi,

Am ºi eu o întrebare: Pe când vom vota universitatea de la Poiana Braºov?

Spun aceasta pentru cã constat cã aceastã chestiune cu sediile, care mi se pare cã e absolut, dacã vreþi, o chestiune comercialã ºi nu o chestiune legatã de ceea ce se întâmplã. Dacã se socoteºte cã este mai bine sã stea te miri unde, mã trezesc cu universitatea de la Poiana Braºov, unde va avea eventual rectoratul, ar fi ºi foarte frumos, sau universitatea de la Neptun. Este o chestiune de principiu!

Nici nu ar fi foarte rãu, mai grav ar fi când ar apãrea altfel de denumiri.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Opþiunea asupra sediului nu o facem noi, o face instituþia respectivã. Dacã instituþia respectivã a optat pentru Piteºti, rãmâne la Piteºti.

Domnul senator Corneliu Turianu.

Deci, atunci când s-a cerut, ºi Guvernul a admis ºi a cerut Parlamentului înfiinþarea Universitãþii **Constantin Brâncoveanu** , cu sediul în municipiul Brãila, strada Rovinelor nr. 181, pentru asta s-a luat ºi avizul C.N.E.A.A. ºi toate avizele, 5 avize.

Deci, la baza înfiinþãrii prin hotãrâre de Guvern a acestei universitãþi din municipiul Brãila, str. Rovinelor nr. 181, stau 5 avize, dar iatã cã rectorul s-a mutat în municipiul Piteºti, Calea Bascovului nr. 2A, judeþul Argeº. Eu mai bine spuneam sã se mute la Râmnicu-Vâlcea, unde are facultatea Ñ Facultatea de management ºi marketing în afaceri economice, cu sediul la RâmnicuVâlcea.

## Domnule,

Puneþi-o unde vreþi, dar eu spun cã nu existã avize decât pentru formula Guvernului ºi eu mã mir pentru ce Guvernul nu-ºi susþine proiectul.

## Domnule preºedinte,

La Piteºti existã un sediu extrem de important ca localizare, ca aspect, existã un sediu propriu, construit de universitate. De aceea, universitatea a optat pentru acest sediu la Piteºti. Noi am fost acolo ºi am vãzut.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã acum facem niºte discuþii care sunt pe lângã subiect, sã mã scuze colegii mei care fac aceste intervenþii, pentru cã nu este prima oarã când noi am legiferat, am stabilit prin lege naºterea unor instituþii ºi atunci când acest lucru a fost posibil sau a fost realizat, am þinut seama de niºte elemente esenþiale.

Unul dintre aceste elemente esenþiale este sediul, sediul social al universitãþii respective este cel care este stabilit printr-o hotãrâre judecãtoreascã. Este adevãrat cã acest sediu poate fi schimbat tot printr-o hotãrâre judecãtoreascã.

Vã daþi seama dumneavoastrã ce s-ar întâmpla ca noi sã legiferãm acum cã sediul este la Brãila, sediul în acte sã fie în Piteºti, ºi dintr-o datã toatã activitatea acestei instituþii este bulversatã, nu este recunoscutã nici de instanþã o astfel de situaþie sau sã obligãm universitatea prin lege sã-ºi creeze sediul unde vrem noi, ºi nu unde ºi l-au creat ei.

Dacã... existã o condiþie, totuºi... totul este sub condiþia... sub condiþia ca C.N.E.A.A.-ul ºi ministerul sã fi verificat cã sediul acesta nou a fost constituit conform prevederilor legale printr-o hotãrâre judecãtoreascã, sã fi primit avizele conform cãrora acest sediu poate ºi îndeplineºte condiþiile de sediu prevãzute din legislaþia de acreditare ºi, în aceste condiþii, nu facem altceva decât sã constatãm.

Între momentul în care s-a depus cererea de înfiinþare ºi momentul în care Senatul ia în discuþie legea respectivã a trecut o perioadã de timp în care s-a întâmplat aceastã situaþie.

Dacã avem convingerea Ñ ºi din partea comisiei care a fost pe teren, ºi din partea ministerului ºi a C.N.E.A.A.-ului care a verificat acest lucru Ñ cã acolo existã un sediu, cã acest sediu corespunde ºi este în conformitate cu prevederile legii, ºi raportul asta spune, cred cã este o problemã, dacã vreþi, de orgoliu, ºi eu îl înþeleg pe domnul senator Matetovici, pentru cã ºi mie mi-ar plãcea sã fie universitatea, dacã ar avea 3 sedii, la Suceava, nu la Bucureºti sau la Iaºi.

Dar asta este situaþia ºi cred cã discuþia este în plus ºi nu facem altceva decât sã creãm o falsã problemã.

Da, domnul senator Vasile Vãcaru, dupã care domnul senator Costicã Ciurtin.

## Domnule preºedinte,

Aceastã chestiune are ºi conotaþii morale pentru cã, aºa cum spunea domnul Turianu, au fost obþinute cu adresa Brãila 5 avize. Mã tem cã vom ajunge în situaþia cã o universitate înfiinþatã în Bucureºti îºi va transfera totdeauna prin lege exact la Pocreaca... ºi ne vom trezi cu universitatea din Pocreaca...

Asta este o chestiune... nu... sediul înþeleg cã existã ºi la Piteºti, dupã cum existã... existã la Piteºti sau nu?!

Sediul... cu toate condiþiile... existã la Piteºti.

ªi la Brãila, înþeleg cã existã o clãdire nouã, de doi ani, care este exact sediul în care a funcþionat pânã acum acest rectorat.

Domnul senator, vã rãspund...

Nu, n-are rost sã intrãm în discuþie, domnule senator, însã, o a doua chestiune, cred cã mai sunt ºi intervenþii de alt gen. Înþeleg cã rectorul este din Bucureºti, înþeleg cã o mulþime de profesori predau la acea universitate ºi sunt din Bucureºti, or, este mult mai uºor sã te duci la Piteºti decât la Brãila, nu? Deci, domnule preºedinte, aºa a fost venit de la Guvern; eu vã propun sã o votãm aºa.

Domnul senator Costicã Ciurtin.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a Senatului a verificat, începând de anul trecut, deci ne-am deplasat la toate sediile universitãþilor particulare din þarã. Descinderea noastrã acolo a fost fãcutã ca urmare a propunerilor de acreditare venite din partea C.N.E.A.A.-ului ºi a proiectelor de lege de la Guvern.

## Domnilor,

Or, vorbim de sectorul privat, particular în România ºi vrem sã-l aranjãm noi, aici. Dacã aceasta a fost opþiunea lor, îi priveºte. Sunt banii lor, nu sunt banii statului, ºi de aceea cred cã nu are rost sã ne mai legãm de asemenea lucruri, mai cu seamã cã s-a discutat cu fiecare rector în parte ºi li s-a citit titlul legii. Toþi au fãcut corecturile în comisie ºi ceea ce aveþi dumneavoastrã aici este rezultatul acestei consultãri cu rectorii respectivi.

Deci, v-aº ruga foarte mult ca sã lãsãm la o parte consideraþiile vizând turismul sau zonele agromontane sau mai ºtiu eu ce consideraþii de aceastã naturã ºi sã ne vedem în continuare de problemele pe care trebuie sã le rezolvãm azi.

Prin urmare, aceste proiecte sunt de anul trecut.

De anul trecut ºi pânã acum au intervenit niºte modificãri. Noi ne-am deplasat la Piteºti, acolo este o clãdire excepþionalã, fãcutã nouã, cu tot ceea este normal pentru o universitate. Sunt facultãþi acolo, între timp rectoratul, de la depunerea cererii de acreditare ºi iniþierea proiectului legislativ de înfiinþare, rectoratul a propus, prin consultarea decanilor de la Râmnicu-Vâlcea ºi de la Brãila, ca sediul universitãþii sã fie la Piteºti.

Prin urmare, toate avizele au fost luate de cãtre rectorat, întrucât Guvernul ne-a trimis nouã, anul trecut, acest proiect, n-a mai avut când sã modifice ceea ce comisia a luat la cunoºtinþã dupã actele depuse de rectoratul universitãþii.

Prin urmare, eu zic sã mergem pe ceea ce noi am votat în comisie, Ministerul Educaþiei Naþionale este de acord, ºi având ºi susþinerea Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã.

Comisia de învãþãmânt nu a propus ea acest lucru, de înfiinþare, atributul este al C.N.E.A.A.-ului, de aceea nu se înþelege, deci C.N.E.A.A.-ul a propus Guvernului, iar Guvernul ne-a trimis nouã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator Liviu Maior.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Eu cred totuºi cã latitudinea bate altitudinea...

Îl mutãm la Constanþa.

Vã rog sã mã iertaþi cã nu v-am oferit cuvântul, vãzând cã sunteþi în zona U.D.M.R.-ului... crezând cã numai pasager sunteþi acolo...

Vã rog, domnule senator!

## Stimaþi colegi,

Cred cã toatã aceastã discuþie este inutilã dintr-un singur punct de vedere. Este o opþiune a celor care au solicitat înfiinþarea. Trebuie sã þineþi seama cã este vorba de învãþãmânt privat ºi nu le stabilim noi sediile, ci ºi le stabilesc ei.

## Da, mulþumesc.

Doamna senator Rodica Stãnoiu.

## **Doamna Mihaela-Rodica Stãnoiu:**

Da, numai câteva cuvinte la ceea ce a spus domnul senator Maior. Sunt întru totul de acord. Remarc douã lucruri: este vorba totuºi de universitãþi private.

Dacã noi proiectãm o gândire, care, dacã am susþine aceste puncte de vedere cu privire la un alt domeniu, imediat aº auzi aici reacþii de Ñ eu ºtiu Ñ ce nostalgii... aici nu le mai avem...

Deci, niºte limite în care fixeazã principiile, în care sã avem grijã de actul de învãþãmânt, în care sã avem grijã de alte aspecte, totuºi sã nu uitãm cã este vorba de niºte universitãþi particulare ºi sã le lãsãm totuºi o anumitã libertate pentru cã, altfel, dacã le îngrãdim totul, ce facem noi aici?

ªi, în al doilea rând, sã lãsãm la o parte toate aprehensiunile ºi toate proiecþiunile noastre cã unii venim dintr-o zonã, cã alþii venim dintr-o zonã, cã de ce este acolo, cã unde ne ducem dincolo, sã ne ridicãm la nivelul principiilor ºi sã judecãm acest proiect de lege, aºa cum este el. El priveºte universitãþi private care trebuie sã aibã o autonomie mult mai mare decât celelalte, pentru cã asta este esenþa lor.

Asta este tot ce am avut de spus.

## Da, mulþumesc.

Declar închise dezbaterile la aceastã problemã. Vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Comisia rãmâne pe poziþie, mai repet încã o datã: existã hotãrâre judecãtoreascã, deci propun sã votãm varianta comisiei.

Iniþiatorul?

Suntem de acord ºi subliniez încã o datã: autorizarea ºi acreditarea de funcþionare pentru facultãþile ºi specializãrile din Piteºti a fost datã pentru ele, nu se schimbã nimic din ceea ce a fãcut C.N.E.A.A.-ul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Invit domnii senatori în salã! Stimaþi colegi,

- Observaþii în legãturã cu art. 1? Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 78 de voturi pentru, 13 contra ºi

- 4 abþineri.

- Art. 2 alin. 1 lit. a), b) ºi c). Observaþii? Vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 contra ºi 3 abþineri. Art. 2 alin. 2, textul nou. Observaþii? Îl

- Art. 3 din raport, care va deveni art. 4. Observaþii? Vã

- rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 73 de voturi pentru, 11 contra ºi o

- abþinere.

- Art. 4, care va deveni alin. 1. Sunt douã texte noi.

- Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 83 de voturi pentru, 5 contra ºi 4 abþineri.

- Alin. 2, textul nou, iniþiatorul de acord, da? Da.

- Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, 10 contra ºi

- 3 abþineri.

- Alin. 3, text nou propus de comisie. Observaþii? Vã

- rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 72 de voturi pentru, 9 contra ºi o abþinere.

- deveni art. 6? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 80 de voturi pentru, 6 contra ºi 6 abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 1? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! În varianta din raportul comisiei... Adoptat cu 76 de voturi pentru, 3 contra ºi 4 abþineri. Observaþii în legãturã cu art. 2 alin. 1? Art. 2 alin. 1 a fost adoptat... deci, fãrã aceastã precizare, alin. 1... Dacã alin. 2 îl vom face articol separat, va dispãrea alin. 1 pentru cã nu are decât un singur alineat, art. 2... Deci, art. 2 a fost adoptat cu 79 de voturi pentru ºi 4 contra.

Textul nou propus ca alin. 2 ºi care devine art. 3. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 89 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere. Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 91 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere. Art. 4, care devine art. 5. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 72 de voturi pentru, 4 contra ºi douã

- abþineri.

- Observaþii asupra art. 5, care devine art. 6? Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru ºi 4 contra.

-

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege

- privind înfiinþarea **Universitãþii Româno-Americane** din Bucureºti.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- De data aceasta nu s-a schimbat nimic.

- Titlul legii a fost adoptat cu 79 de voturi pentru,

- 5 contra ºi 3 abþineri.

- Observaþii în legãturã cu art. 1 în varianta comisiei?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Art. 1 a fost adoptat cu 68 de voturi pentru, 6 contra

- ºi 3 abþineri.

- Art. 2 alin. 1 lit. a), b), c), d), e). Observaþii? Dacã nu

- sunt observaþii,

- tra ºi 5 abþineri.

- Observaþii în legãturã cu textul nou, alin. 2, care

- devine art. 3? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Articolul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 3 con-

- tra ºi 5 abþineri.

- Observaþii în legãturã cu alin. 1 al art. 4, în varianta

- comisiei?

- art. 4? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Alin. 2 al art. 4 a fost adoptat cu 86 de voturi pentru,

- 3 contra ºi 3 abþineri. Observaþii la art.... alin. 3 al art. 4...? Domnul senator Corneliu Turianu.

Fac o observaþie, evident, numai pentru a vã informa. Text nou: ”În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Fundaþia este obligatã sã transfere universitãþii întreg patrimoniul folosit în procesul de învãþãmânt în momentul propunerii pentru acreditare.Ò

Fraza finalã: ”În cazul nerespectãrii acestei prevederi, Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare va propune încetarea activitãþii de învãþãmânt ºi desfiinþarea prin lege a universitãþiiÒ.

Eu am zis cã este o lege de acreditare, dumneavoastrã spuneþi cã este de înfiinþare. Dar, ca sã propui în legea de înfiinþare ºi desfiinþarea, mi se pare prea mult. Cum vreþi!

Acest text de lege este propus ºi la celelalte care au fost votate înainte.

În toate proiectele de lege se regãseºte acest text. Da, domnul senator Tocaci.

## Domnilor colegi,

Este important sã se înþeleagã de ce existã acest articol.

În primul rând, într-adevãr, aºa cum domnul preºedinte a menþionat, ºi la celelalte legi s-a fãcut simþit acest articol, a existat acest articol. Dar de ce? Pentru cã prin aceastã mãsurã noi vrem sã evitãm un gest care nu ar avea nimic de-a face cu procesul de învãþãmânt. Gândiþi-vã cã, dupã câþiva ani de funcþionare, o astfel de universitate care a ajuns la o dotare serioasã prin taxele studenþilor, dominant vorbind, chiar dacã au mai avut ºi alte sponsorizãri, ar putea sã se autodesfiinþeze ºi sã valorifice patrimoniul, clãdiri foarte mari, cãmine, º.a.m.d., ar putea sã valorifice acest patrimoniu altfel decât utilizându-l în învãþãmânt.

Sã luãm universitatea ”AÒ, de pildã, care are sãli de curs, are cãmine, are tot ce-i trebuie unei universitãþi... Toate fãcute din taxele studenþilor...

Dupã 5Ð7 ani de funcþionare sau mai puþin, aceastã... da... ºi... vorba unui coleg, domnul Fuior... fãrã impozite... Aceastã universitate poate intra în dizolvare pentru cã aºa gãseºte ea de cuviinþã, dupã care vinde la preþuri fabuloase acele clãdiri care mai sunt ºi în zone importante, centrale, ale oraºului.

Pentru a evita un asemenea gest care ar sugera cã nu este vorba de învãþãmânt, ci de cu totul alte intenþii, am intervenit cu acest articol de lege ºi noi credem cã mãsura este absolut obligatorie.

Da, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnilor colegi,

Problema este foarte simplã. Din prima frazã a acestui alineat se impune o obligaþie universitãþii care se înfiinþeazã.

Prin a doua frazã Ñ deci este vorba de o obligaþie de afaceri, aºa cum o numim noi în drept Ñ prin a doua frazã se prevede sancþiunea care se aplicã în cazul în care aceastã obligaþie nu este îndeplinitã.

Deci, textul este perfect, nu vãd de ce am obiecta împotriva lui ºi mi-ar fi fãcut plãcere sã fiu de acord cu domnul senator Turianu, dar, din pãcate, nu se poate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, este de discutat dacã este obligaþie de a face sau obligaþie de a da, având în vedere modul de redactare al textului, dar este altceva.

Stimaþi colegi,

Supun art. 5, în ansamblu, votului dumneavoastrã. Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5, care devine art. 6? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Creºtine **Dimitrie Cantemir** din Bucureºti.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Rog domnii senatori sã voteze!

Titlul legii a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 1 în varianta propusã de Comisia noastrã pentru învãþãmânt? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Art. 1 a fost adoptat cu 70 de voturi pentru ºi douã contra.

Art. 2 alin. 1, vã rog sã observaþi cã este modificat prin raportul suplimentar depus de comisie. Supun întreg acest amendament din art. 2 alin. 1, deci care va deveni art. 2 prin votul Senatului.

Art. 2 alin. 1 punctele a), b), c) din raportul principal, d), e), f) din raportul suplimentar este adoptat de Senat cu 79 de voturi pentru ºi un vot contra.

- Observaþii în legãturã cu alin. 2, care devine art. 3?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Cu 79 de voturi pentru ºi un vot contra, art. 3 a fost

- adoptat.

Observaþii în legãturã cu art. 3, care devine art. 4, în varianta comisiei? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 84 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 4 alin. 1, în varianta comisiei? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 82 de voturi pentru, un vot contra ºi o

- abþinere.

Textul nou propus ca alin. 2 la art. 4, devenit 5. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot contra ºi douã

- abþineri.

Art. 3. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi douã

- abþineri.

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5, care va deveni art. 6? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Articol adoptat cu 80 de voturi pentru, douã contra ºi

- o abþinere.

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea **Universitãþii Ecologice** din Bucureºti. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog, domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Voiam sã pun aceeaºi întrebare ºi la precedenta lege. Denumirea de ”universitate creºtinãÒ este într-adevãr nemaipomenit de frumoasã, doar cã ce ne vom face dacã într-o zi o sã aparã ”universitatea musulmanãÒ, dacã acest lucru este...

În al doilea rând, ”universitate ecologicãÒ este o denumire care mi se pare, cel puþin, aberantã. Nu existã universitate ecologicã! Ce înseamnã acest lucru?! Desigur, eu nu pot interveni în titlu. E ca ºi la prãvãlie care spune ”La MiticãÒ... de acord... însã a denumi o universitate ”ecologicãÒ mi se pare, cel puþin, ciudat.

În al doilea rând, aº ura Comisiei pentru acreditare sã se lase operatã de absolvenþii Facultãþii de medicinã care nu au vãzut niciodatã un cadavru, ci numai mulaje. Sã-i fereascã Dumnezeu sã ajungã bisturiul acestora la vreunul din membrii Comisiei pentru acreditare. Vã mulþumesc.

Da, domnul senator Dumitraºcu.

Eu consider, dimpotrivã, cã acest titlu de ”universitate ecologicãÒ vrea sã sublinieze faptul cã e prima universitate care þine ca în domeniul învãþãmântului, pe terenul moral, sã se instaureze marile principii ale ecologiei. Deci, sunt pentru.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

În principiu, eu sunt de acord cu observaþiile fãcute de domnul senator Gherman. Mi s-au pãrut... ºi eu cred cã ar trebui ca cei care pãstoresc aceste universitãþi sã se gândeascã mai bine când pun titlurile ºi când se gândesc la obiectul de activitate... cu ce se vor ocupa...

Vreau sã vin ºi eu cu o întrebare: Ce se întâmplã dacã, într-o bunã zi, vom avea un proiect de lege pentru înfiinþarea unei ”universitãþi kaghebiste?!Ò

avem de ce sã schimbãm denumirile universitãþilor pe care ele însele ºi le aleg ºi noi nu avem ce cenzura aici. Noi avem de cenzurat, eventual, aspecte de fond. Dacã e cazul.

Domnule preºedinte,

Nu a fost formulat un amendament. Nu am înþeles de ce ne certaþi. Domnul senator Gherman a ridicat o problemã.

S-au fãcut observaþii. ªi eu socotesc cã aceste observaþii nu sunt justificate ºi rezultã numai o pierdere de timp.

Da. Domnul senator Bleahu.

Îmi permit sã atrag atenþia distinsului coleg, domnul senator Gherman, cã aceastã universitate a fost înfiinþatã cu un anumit scop. Cum a spus distinsul domn coleg Dumitraºcu, ”a avut niºte principii ecologiceÒ. De fapt însã, ea are o Facultate de drept în care se pune accentul pe dreptul mediului, ca la nici o altã facultate. Avem o facultate de inginerie managerialã, unde se pune accentul pe crearea de aparaturã pentru protecþia mediului ºi pentru ingineria de a realiza efectiv lucrãri pentru protecþia mediului. Este o Facultate de ecologie, nu mai avem ce discuta. Avem o Facultate de management care este axatã, iarãºi pe obiective de protecþie a mediului ºi a naturii, aºa cã prin însãºi înfiinþarea ei a avut acest scop, sã promoveze ideile ecologice. Dacã nu se cunosc este pãcat. Acesta este fundamentul. ªi, în definitiv, aºa cum zicea ºi domnul preºedinte Dobrescu, i-am dat numele aºa când am înfiinþat-o, acum 10 ani.

Mulþumim, domnule senator.

Din partea comisiei, rog un domn coleg senator sã intervinã.

Vreau sã asigur pe colegii mei cã numele de ”ecologicÒ ºi numele de ”creºtinÒ nu au fost inspirate din numele unor partide politice. Deci sunt nume efective ºi nici nu pot înfluenþa electoratul. Mulþumesc.

Dacã vom trãi într-un stat liber, cred cã nu se va întâmpla nimic ºi s-ar putea sã ajungã rector Gorun... v-a rãspuns cineva...

Da, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnilor colegi,

Vã rog frumos sã nu ne pierdem în discuþii sterile. Ceea ce facem noi, aici, sunt legi de înfiinþare a unor universitãþi. Noi trebuie sã verificãm dacã textul care ne este prezentat de comisie îndeplineºte condiþiile legale ale Legii învãþãmântului ºi ale Legii nr. 88/1993. Nu

Da.

Vreau sã fac o completare: orice universitate este socotitã un anumit mediu Ñ mediu social, mediu... chiar politic, dacã vreþi, dar mediu moral în primul rând. ªi are o constituþie. Aceastã constituþie se numeºte Carta universitarã ºi se încadreazã în legile învãþãmântului, statut, acreditare ºi aºa mai departe. În aceastã cartã universitarã sunt prevãzute ºi denumirile respective ºi explicate denumirile respective ºi de ce.

## **Domnul Doru-Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Observaþii în legãturã cu art. 1 în varianta comisiei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Art. 1, cu amendamentul comisiei, adoptat cu 87 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 6 abþineri.

La art. 2 alin. 1 existã lit. a), b), c), d) ºi în raportul suplimentar e) ºi f). Dacã sunt observaþii la acest alin. 1? Dacã nu sunt,

- Alin. 2 al art. 2. Observaþii? Nu sunt. Va deveni

- art. 3. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- 4 abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 3 din raport, care va deveni art. 4. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- douã abþineri.

Art. 4 alin. 1 este primul amendament al comisiei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu cel de al doilea amendament

- din art. 4, care va deveni 5. Nefiind, vã rog sã votaþi. Adoptat cu 79 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu cel de al treilea amendament

- al art. 4? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 81 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- o abþinere.

-

- abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 5 din raport, care va

- deveni art. 6? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 82 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o

- abþinere.

- Felicitãri!

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege

- privind înfiinþarea Universitãþii **Hyperion** din Bucureºti.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot! În varianta comisiei, desigur.

Titlul legii a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot contra ºi nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt. Vã rog sã

- vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 2. Deci avem alin. 1 în primul raport, lit. a) ºi b), în raportul suplimentar lit. c), d). Deci art. 2 va avea 4 litere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 3, care va deveni art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Nu aþi amintit de raportul suplimentar.

Sunteþi în eroare. L-am ºi votat. Am ºi spus expres art. 2 lit. a) ºi b) din raportul principal, lit. c) ºi d) din raportul suplimentar. ªi aºa l-am votat.

Tocmai atunci discutam. E bine, e în regulã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Deci, revenim.

La art. 4 alin. 1, amendamentul comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 86 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Alin. 2, text nou propus de comisie. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 91 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Alin. 3. Text nou propus de comisie. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 93 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5, care va deveni 6. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot contra, douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Appollonia** din Iaºi.

Observaþii în legãturã cu titlul legii, în varianta comisiei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu... Pardon! Rog domnii senatori sã vinã în

- salã!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Titlul legii a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra, nici o abþinere. Art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi contra, nici o abþinere.

Art. 2 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 81 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 voturi contra, nici o abþinere.

Art. 4 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 90 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Textul nou, amendamentul nou propus de comisie la art. 4, care devine art. 5. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Alin. 3, text nou propus de comisie. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5 care, dupã renumerotare, devine art. 6? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol adoptat cu 81 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **George Bacovia** din Bacãu. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Titlul legii a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, 3 voturi contra, nici o abþinere.

Art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Art. 1 a fost adoptat cu 97 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 2. alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 3, care devine 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Art. 4 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Alin. 2, un amendament nou, propus de comisie. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi contra, nici o abþinere.

Alin. 3, amendament nou. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot contra, nici o

- abþinere.

- abþinere.

-

- abþinere.

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii de Vest **Vasile Goldiº** din Arad.

Observaþii în legãturã cu titlul legii în varianta comisiei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Titlul legii a fost adoptat cu 92 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

- Art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 97 de voturi pentru, unul contra, nici o

- abþinere.

- Art. 2 alin. 1 lit. a) ºi b). Observaþii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot contra, nici o

- abþinere.

- Textul nou, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot contra ºi o

- abþinere.

- Art. 3, care devine 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat de plen cu 79 de voturi pentru, un vot contra,

- nici o abþinere.

Art. 4 alin. 1, primul amendament al comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Al doilea amendament, alin. 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 82 de voturi pentru, un vot contra, nici o

- abþinere.

Al treilea alineat al aceluiaºi articol. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot contra, nici o

- abþinere.

Observaþii în legãturã cu art. 5, care devine art. 6? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Vã rog sã-mi daþi o listã!

În numele Grupului parlamentar P.U.N.R. solicitãm ºi noi listã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

S-ar putea sã facã cineva contestaþie ºi s-o luãm de la capãt cu toate proiectele de lege.

Trecem la poziþia a 12-a din ordinea de zi: proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Europene **I. C. Drãgan** din Lugoj.

Am înþeles cã peste nume istorice... deci a murit ºi domnuÕ Drãgan?!

Vã rog sã vorbiþi mai tare. Nu am auzit. Domnilor senatori, vã rog sã faceþi liniºte!

În lumina celor 6 volume de ”Prin EuropaÓ, chiar aºa se cheamã volumele lui Drãgan, cred cã ideea de Universitatea **Drãgan** priveºte nu doar pe I. C. Drãgan, ci întreaga dinastie de ”DrãganiÒ româneascã din Banat. Deci, sã fie **Drãgan** , aºa cum au cerut.

Da, mulþumesc. Dacã mai sunt alte observaþii? Da, vã rog! Domnul senator Ardelean,

## **Domnul Ioan Ardelean:**

## Domnule preºedinte,

Numele corect este al lui Iosif Constantin Drãgan. Eu zic sã respectãm acest lucru. Nu este vorba numai de familia Drãgan. Este vorba de o personalitate Ñ Ion Constantin Drãgan. ªi acesta este numele corect. Inclusiv în document. Este I. C. Drãgan

Nu putem adopta altceva.

Da. Domnul senator Bogdan. Vã rog!

Reamintesc colegilor senatori cã s-a fãcut deja o precizare aici, cã aceste instituþii de învãþãmânt superior sunt private, sunt particulare. Ele îºi aleg numele. Nu noi le impunem un nume care vrem noi. Este solicitarea universitãþii fãcutã în faþa comisiei ca sã se numeascã **Drãgan** , nu **I. C. Drãgan** , **Drãgan** simplu.

## Da.

Stimaþi colegi,

Am înþeles cu ghilimelele... cã nu doriþi cu ghilimele dar cel puþin reproduceþi în textul comisiei I. C. Drãgan, nu Drãgan din Lugoj sau Amariei, Asaftei din Pisculeasca! Sã zicem **I. C. Drãgan** . Dând la o parte ghilimelele care nu vã plac. Universitatea **Drãgan** din Lugoj.

A fost solicitarea Universitãþii. Universitatea a cerut sã se numeascã **Drãgan** , nu **I. C. Drãgan** .

Iniþiatorul?

Aceasta a fost propunerea ºi a universitãþii. S-a discutat în comisie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Adoptat cu 71 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi 8 abþineri.

Art. 2 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Art. 2 adoptat cu 75 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri.

Alineatul nou de la art. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 6 voturi contra, nici o abþinere.

Alin. 1 al art. 4; este primul amendament al comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 69 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.

Alin. 2; al doilea amendament propus de Comisia pentru învãþãmânt. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 70 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi o abþinere.

Alin. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 69 de voturi pentru, 5 voturi contra, nici o abþinere.

Art. 4 în ansamblu, care devine art. 5.

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 7 voturi contra, nici o abþinere.

Sã nu ni se dea listã cã ºtim cine a votat contra!

Nu vã supãraþi! Existã doar posibilitatea pentru cineva de a cere listã.

Aþi sãrit peste art. 5.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 5 bineînþeles cã l-am votat. Înainte de a vota legea. Sã verific. Da. _Staff_ -ul spune cã nu am supus votului art. 5 din aceastã lege, care devine art. 6. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 voturi contra, nici o abþinere.

E mai completã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Institutului Biblic **Emanuel** din Oradea. Domnul senator Corneliu Turianu.

Iatã cã dacã a fost **Drãgan** din Lugoj ºi **Goldiº** de la Arad, trebuia sã aparã ºi **Emanuel** din Oradea. Domnilor,

Nu aþi vrut de la bun început ºi acum mergem aºa. Dar Guvernul României, prin proiectul de lege, a propus Lege privind înfiinþarea Institutului Biblic **Emanuel** . Iatã cã comisia noastrã care boteazã Ñ naºã universalã! Ñ creeazã Legea pentru înfiinþarea Universitãþii **Emanuel** ... **Emanuel!** Din Oradea. Pãi, domnilor, nu înþeleg cine e iniþiatorul? Adicã eu sunt zãpãcit total. Este Guvernul care prezintã un proiect de lege ºi-l supune aprobãrii

Parlamentului? Este domnul Bogdan care boteazã? Este rectorul universitãþii care zice ”nuÒ pe la ºedinþe care se autoboteazã, schimbã sedii, înfrângând 7 avize? Avizele: Comisiei de învãþãmânt... Avizele: C.N.E.A.A., Ministerul Educaþiei Naþionale, Ministerul Justiþiei, Ministerului Finanþelor, Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, Consiliul Legislativ.

## Domnilor,

Vã rog frumos! Înfiinþaþi aºa cum a dat Guvernul proiectul: institut. Nu creaþi universitãþi din institut. Adicã se surclaseazã legea peste lege. Nu se poate merge chiar atât de departe. Înfiinþaþi-o ca institut Ñ aºa cum a fost cerutã, aºa cum zice legea. Vã citesc din legea pe care o invocaþi Ñ Legea nr. 88/1993 art. 2 alin. 2: ”Instituþiile de învãþãmânt superior sunt în condiþiile legii: universitãþi, institute, academii de studii ºi altele similareÓ. Nu se face confuzie între un institut ºi o universitate. Deci aº propune sã se voteze aºa cum a propus-o Guvernul. Barem asta. **Emanuel** din Oradea!

Da, vã rog!

Domnul senator Turianu mi-a luat-o înainte cu precizarea, care îl contrazice. Precizarea constã în faptul cã instituþiile de învãþãmânt superior pot sã fie academii de studii, pot sã fie universitãþi sau institute. Au acelaºi grad ºi acelaºi efect juridic ºi din toate punctele de vedere. A se numi institut sau universitate rãmâne la latitudinea comunitãþii academice de acolo, reprezentatã prin rector. Spre exemplu, institutele de medicinã se numesc acum universitãþi de medicinã; institutele politehnice se numesc universitãþi tehnice sau universitãþi politehnice. Deci este la latitudinea Bartei universitare, votatã de comunitatea academicã, de a schimba numele. Comunitatea academicã de la Institutul **Emanuel** a votat Universitatea **Emanuel** . De ce sã ne opunem noi? Cu ce drept?

Da.

Domnul senator Tiberiu Vladislav.

Eu vreau sã lãmurim odatã pentru totdeauna aceastã chestiune. Noi avem o adresã semnatã de domnul director general Constantin Brãtianu, reprezentantul ministrului, care spune aºa: ”Vã aducem la cunoºtinþã cã, în baza documentelor depuse la Consiliul Naþional de Evaluare Academicã ºi a deciziei acestui consiliu, transmisã Ministerului Educaþiei Naþionale ulterior datei înaintãrii proiectelor de lege la Secretariatul General al Guvernului, s-au schimbat denumirile a douã universitãþi particulare:

1. Institutul de studii ºi educaþie permanentã **Tibiscus** din Timiºoara în Universitatea **Tibiscus** din Timiºoara.

## Alte observaþii? Stimaþi colegi

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu titlul legii în varianta propusã de comisie. Domnilor senatori, vã rog sã votaþi!

- Cu 74 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi douã

- abþineri, titlul proiectului de lege a fost aprobat.

- Observaþii în legãturã cu art. 1? Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã

- ºi 3 abþineri.

- Art. 2 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 66 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi

- 8 abþineri.

- Alin. 2 al art. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu

- sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 65 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi

- 8 abþineri.

- Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog

- sã votaþi!

- Adoptat cu 67 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi

- 6 abþineri.

- Art. 4. alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 68 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri.

- Alineatul nou, alin. 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

- Adoptat cu 70 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi

- douã abþineri.

Întrebare pentru colegii din comisie: de ce la aceastã universitate nu existã alin. 3 legat de patrimoniu?

Adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

- Alin. 2, care devine 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi douã abþineri.

- Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi 4 abþineri.

- Comisia ne propune eliminarea art. 4. Observaþii?

- Domnul senator Corneliu Turianu.

Nu ºtiu dacã ºi acest institut a figurat printre cele pentru care a revenit ministerul prin adresã. Aþi citit numai douã din ele. Nu ºi **Institutul Teologic RomanoCatolic.**

Observaþi, la alin. 4 este aceeaºi problemã veºnicã a patrimoniului ºi pe marginal se scrie cã patrimoniul institutului aparþine Episcopiei Romano-Catolice din Bucureºti ºi este dat în folosinþã pe toatã perioada funcþionãrii.

Deci aceasta, cât valoreazã, celelalte dispoziþii în referire la patrimoniu din toate celelalte proiecte... Acesta este singurul lucru corect care s-a scris aici. Aceasta vreau sã vã spun. Este singurul lucru corect în problemã de patrimoniu universitar!

Pentru cã nu este înfiinþatã de nici o fundaþie, este înfiinþatã ca instituþie. Nu este înfiinþatã de asociaþie sau fundaþie. Are personalitate juridicã proprie ºi este înfiinþatã ca instituþie de învãþãmânt superior.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu are probleme legate de patrimoniu, de transfer sau de altceva. Bun.

Art. 5, care devine art. 6. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 81 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi o

- abþinere.

Felicitãri.

Proiectul de Lege privind înfiinþarae **Institutului Teologic Romano-Catolic** din Bucureºti. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot pentru varianta venitã de la Guvern.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Art. 2 lit. a) ºi b). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Felicitãri!

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Institutului de Studii ºi Educaþie Permanentã **Tibiscus** din Timiºoara.

Observaþii în legãturã cu titlul legii?

Am înþeles cã a fost fãcutã propunerea de modificare

aÉ

Este în raport. În raport este primul amendament al comisiei, modificarea titlului legii, respectiv Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Tibiscus** din Timiºoara.

De acord, de acord!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii în varianta comisiei. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

Titlul legii adoptat cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Articol adoptat cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 2 lit. a), b) ºi, din raportul suplimentar, lit. c). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi

- nici o abþinere.

- Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi o abþinere.

- Art. 4 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi o abþinere.

- Alin. 2, amendamentul comisiei. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi nici o abþinere.

- Alin. 3, amendament al comisiei. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi nici o abþinere.

-

- ºi nici o abþinere.

- Art. 5. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi nici o abþinere.

-

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege

- privind înfiinþarea Universitãþii **Petre Andrei** din Iaºi.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Titlul legii adoptat în varianta comisiei cu 73 de voturi

- pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

- Art. 1 adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împo-

- trivã ºi nici o abþinere.

Art. 2. alin. 1 lit. a), b).

Nu existã raport suplimentar. Domnul profesor Bogdan?

Nu, nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cele douã litere doar.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Art. 2 adoptat cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 3, care devine 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 4 alin. 1, care devine art. 5 alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere.

Alin. 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Adoptat de Senat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Alin. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi nici o abþinere.

-

- nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 5? Nu sunt. Vã rog sã

- vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

- nici o abþinere.

-

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege pri-

- vind înfiinþarea Universitãþii Române de ªtiinþã ºi Arte **Gheorghe Cristea** din Bucureºti.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Titlul legii în varianta comisiei a fost adoptat cu 78 de

- voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere. Art. 1. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere.

- Art. 2 lit. a) ºi b). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

- Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere.

- Alin. 2 al acestui articol, care va deveni art. 3. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi o abþinere.

- Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,

- a fost adoptat.

- Art. 4 alin. 1. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o

- abþinere.

- Alin. 2. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere. Alin. 3. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

-

-

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege,

- poz. 18, privind înfiinþarea Universitãþii **George Bariþiu** din Braºov.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

- Titlul legii a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, un

- vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

Art. 1 a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 2 alin. 1 din raportul principal, modificat prin raportul suplimentar cu lit. a) ºi b). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- nici o abþinere.

- Alin. 2, care va deveni art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã

- rog sã votaþi!

- Senatul adoptã textul acestui art. 3, nou, cu 80 de

- voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 3, care va deveni art. 4?

- Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 4 alin. 1 în varianta

- comisiei. Vã rog sã votaþi!

- Text adoptat cu 74 de voturi pentru, douã voturi împo-

- trivã ºi nici o abþinere.

- Alin. 2 în varianta comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã

- rog sã votaþi!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Alin. 3 în varianta comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã

- rog sã votaþi!

Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- nici o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 5? Nu sunt. Vã rog sã

- votaþi!

Art. 5 adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Spiru Haret** din Bucureºti. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Titlul legii a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Vã rog, _staff_ -ul, sã scoateþi o listã!

Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Art. 1 a fost adoptat cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- Art. 2 lit. a), b), c) ºi d). Observaþii?

Domnul senator Corneliu Turianu.

La art. 2 la lit. a): ”Facultatea de limbi ºi literaturi strãine, specializarea Limba ºi literatura strãinã englezã, francezã ºi limba ºi literatura strãinã b) englezã, francezã, germanã, spaniolã, italianã, rusã, latinã, cu predare în limba românãÒ. Eu zic cã nu se pot preda în limba românã.

Vã rog sã eliminaþi mãcar atât. Engleza cu predare în românã sau latina cu predare în românã, nu se poate.

Domnul preºedinte Bogdan?

Nu este vorba de conþinutul tehnic al facultãþii respective aici, ci este vorba de limba de comunicare. Uitaþi-vã, acolo sunt mai multe limbi care se învaþã ºi este o limbã de comunicare între ele, limba românã.

De asemenea, partea tehnicã, secretariatul, documentele se elibereazã în limba românã, nu se elibereazã în altã limbã.

Domnul senator Tiberiu Vladislav, am vãzut cã aþi ridicat mâna.

Eu zic cã am putea sã renunþãm pentru cã aici se specificã clar cuvântul ”predareÒ, nu comunicare. Deci putem renunþa, domnule preºedinte.

Iniþiatorul?

ªi noi credem cã putem renunþa la aceastã specificare.

Nu e bine!

Domnul senator Caraman, vã rog!

Ca metodã didacticã este un avantaj sã se comunice în limba în care se predã.

De exemplu, bunicul meu, care era consul francez la Iaºi, dar preda ºi franceza la un liceu, când veneau sã se scuze elevii cã nu ºi-au fãcut temele sau altceva, el spunea: ”Nu înþeleg nimic, nu înþeleg româneºteÒ. El ºtia perfect româneºte. În felul acesta, cei care se scuzau erau nevoiþi mãcar scuza respectivã s-o înveþe în franþuzeºte.

Adicã faptul de a vorbi numai franþuzeºte pentru limba francezã, de exemplu, era un avantaj, nu un dezavantaj.

Mai mult. De exemplu, am fãcut germana din clasa a II-a pânã în a VIII-a. Totul se fãcea în limba românã, cu excepþia textului respectiv. Profesorul ne povestea din ”Nibelungen liedÒ Ñ ascultam toþi fermecaþi, era un austriac Ñ dar totul povestea în româneºte ºi când s-a ajuns în ultima clasã atunci s-a cerut conversaþie în limba germanã ºi având în vedere cã noi nu puteam conversa, cã totul se fãcuse în limba românã, atunci s-a luat o hotãrâre, au dictat niºte rezumate Ð Engels, Marx, Lenin Ñ ºi conversaþia era urmãtoarea: ”Ce ºtii despre cutare?Ò ªi rãspunsul îl învãþai pe de rost, rezumatul respectiv învãþat înainte.

Susþin cã predarea sã se facã în limba respectivã, deci sã se suprime sintagma: ”cu predare în limba românãÒ.

Domnul senator Dumitraºcu.

N-am înþeles eu mare lucru din ce a spus domnul Caraman. E ºi greu sã te ridici la înãlþimea algoritmicã a stimatului meu coleg, fãrã îndoialã, însã este evident cã aºa cum a spus domnul preºedinte Bogdan, de aceeaºi pãrere suntem ºi noi.

Nu e vorba de a se preda în limba românã, ci e vorba de a avea ca limbã de conversaþie între oameni, sã nu se ajungã la nu ºtiu ce exorbitante enormitãþi, ca sã zic aºa.

Este igienic sã se ia un text de gardã.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu:

Predarea unei limbi strãine se face în funcþie de nivelul elevilor sau studenþilor care studiazã acolo. Dacã ei sunt foarte avansaþi se poate face, într-adevãr, predarea acelei limbi strãine în limba respectivã. Dacã ei sunt mai începãtori, atunci trebuie fãcutã în limba maternã. De aceea, eu socotesc cã textul comisiei este bun ºi vã rog sã lãsaþi aºa.

Domnul senator Tocaci.

## Domnilor colegi,

Este evident cã trebuie sã rãmânã textul comisiei pentru cã, în definitiv, metoda de care vorbea colegul Caraman poate sã fie aplicatã, poate foarte bine sã nu fie aplicatã ºi nici nu e cea mai bunã.

În momentul în care cineva învaþã cuvintele unei limbi strãine, le învaþã dintr-o altã limbã. În momentul în care cineva învaþã vocabularul unei limbi, îl învaþã dintr-o altã limbã. Învaþã engleza punând în corespondenþã biunivocã un cuvânt englez cu unul român, dacã este vorba de limba românã. Acesta este un prim argument, dar existã ºi un al doilea argument. Îi întreb pe distinºii filologi din salã: toate materiile se fac în englezã dacã este vorba de limba englezã? Nu se mai fac cursuri de filologie generalã care se fac în limba de predare, care ar fi româna în cazul de faþã?

Oare din anul I de facultate ºi mai departe, chiar pânã la sfârºit, absolut toate lecþiile sunt în limba în care urmeazã sã se specializeze respectivul student? Nu!

Oriunde se înfiinþeazã o facultate de limbã strãinã, se pun în corespondenþã douã limbi: cea din care se învaþã ºi cea care se învaþã.

S-ar putea sã parã ciudat ºi s-ar putea ca exprimarea sã fie mai mult sau mai puþin nefericitã, cã engleza se face în limba românã sau franceza se face în limba românã, dar este vorba de limba de bazã de la care se pleacã ºi aceasta este intenþia legiuitorului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am înþeles.

Vã rog,

## Domnule preºedinte,

Este vorba de instituþie, care instituþie este româneascã, e pe teritoriul României. Asta este situaþia!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, stimaþi colegi.

Domnule senator Turianu, insistaþi în amendament?

## **Domnul Corneliu Turianu**

**:**

Nu, nu!

Domnul senator Turianu doar a atras atenþia Senatului cã altfel, noi...

Dacã insistã, returnãm proiectul la comisie ºi...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Daþi-mi voie, domnilor senatori, sã

Textul nou la alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Adoptat cu 100 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

- Art. 3, care va deveni art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã

- rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- douã abþineri.

- Art. 4 va deveni art. 5. Alin. 1, primul amendament al

- comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- douã abþineri.

- Alin. 2, amendamentul comisiei. Vã rog sã vã pro-

- nunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi

- douã abþineri.

- Alin. 3, de asemenea amendament al comisiei, text

- nou. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi o abþinere.

-

- ºi douã abþineri.

- Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 5 din raport, care

- va deveni art. 6. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Adoptat cu 97 de voturi pentru, douã voturi împotrivã

- ºi douã abþineri.

-

- Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege

- privind înfiinþarea Universitãþii **Danubius** din Galaþi.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog

- sã vã pronunþaþi prin vot!

Titlul legii este aprobat în varianta propusã de comisie cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

- Art. 2, numai alin. 1. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã

- vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã

- ºi 3 abþineri.

Alin. 2, care devine art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 83 de voturi, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 3, care devine art. 4. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 4 va deveni art. 5.

Alin. 1, amendamentul comisiei. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Alin. 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Alin. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

- ºi o abþinere.

- Observaþii în legãturã cu art. 5 din raport, care devine

- art. 6? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã

- ºi o abþinere.

-

- nici un vot împotrivã ºi o abþinere. Felicitãri!

Stimaþi colegi, felicitãri comisiei noastre.

- Vã propun o pauzã de 5 minute dupã aceastã muncã

- fructuoasã de 3 ore sau luãm pauzã pânã la ora 15,00? Cum credeþi!

## **Din salã**

**:**

La 15,00. Da, da, rãmânem!

Bun, atunci pauzã 10 minute.

## **Din salã:**

Pauzã pânã la ora 14,00.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Uitaþi, existã o altã variantã propusã de colegi: sã se facã pauzã pânã la ora 14,00.

Deci sunt douã variante, stimaþi colegi.

Avem medieri la Camera Deputaþilor.

La ce orã?

Domnule preºedinte, o clipã numai!

Domnule Pusk‡s, vreþi sã faceþi o propunere? Vã rog!

O propunere cãtre colegi. Dupã ce ne-am ocupat 3 ore cu educaþia spiritualã, sã ne ocupãm ºi cu problemele economice o jumãtate de orã acum ºi dupã aceea sã facem pauzã.

Sunt ºi iniþiatorii aici. Este a patra sau a cincea oarã când tot amânãm. Este foarte important.

Domnule preºedinte,

Acelaþi lucru îl cerem ºi noi, din partea Grupului parlamentar liberal.

ªi Comisia economicã solicitã aceastã treabã.

De acord.

Îl invit în salã pe domnul vicepreºedinte Spineanu. Stimaþi colegi,

Atunci, nu facem pauzã. Nu facem pauzã, cã doar nu am obosit cu 20 de proiecte de lege. Mare lucru!

Invit iniþiatorii la tribunã! Invit reprezentanþii comisiei!

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog!

ªi Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. solicitã continuarea dezbaterilor pânã la ora 13,00.

Deci, dacã vreþi sã daþi dovadã de exces de zel, atunci spun cã rostul meu în conducerea ºedinþei, astãzi, s-a terminat.

La cererea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., eu nu conduc.

Eu credeam cã toþi colegii, indiferent de grup parlamentar, doresc aceastã lege.

Dar, de acord.

Rog iniþiatorii sã îºi ocupe locurile!

Rog reprezentanþii comisiei noastre! Comisia economicã, parcã, a fost sesizatã în fond.

- Îl invit în salã pe domnul vicepreºedinte Spineanu. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive la proiectul

- de Lege privind regimul parcurilor industriale. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Antal Istv‡n Ñ** _deputat_ **:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Mã numesc Antal Istv‡n, sunt secretarul Comisiei de industrii ºi servicii din Camera Deputaþilor, unul dintre cei patru iniþiatori ai legii care se aflã actualmente în dezbatere la dumneavoastrã.

Reconversia socioeconomicã din zonele care se confruntã cu dificultãþi de ordin structural, mai ales în sectoarele industriale ºi de servicii, a determinat, încã din perioada anilor 1970Ñ1980, în multe þãri din Europa Occidentalã, lansarea unor politici de dezvoltare regionalã.

Încurajând iniþiativele tehnologice în zonele industriale în declin, necesar a fi reabilitate, create prin lege, parcurile industriale s-au dezvoltat cu rapiditate, exemplul cel mai mediatizat, la vremea respectivã, fiind cel din zonele carbonifere din Marea Britanie.

Amenajarea parcurilor industriale a devenit o problemã actualã ºi în România. Venind în întâmpinarea acestui deziderat, patru deputaþi din Comisia de industrii ºi servicii au iniþiat un act legislativ care sã reglementeze amenajarea ºi dezvoltarea parcurilor industriale.

Parcurile industriale sunt concepute ca arii geografice delimitate teritorial, cu infrastructurã ºi servicii oferite de administratorul parcului industrial, în perimetrul cãruia se pot desfãºura, într-un regim favorizant, activitãþi investiþionale de producþie sau servicii industriale.

Aceste parcuri se constituie pentru stimularea dezvoltãrii economico-sociale, realizarea transferului tehnologic, atragerea de investiþii ºi valorificarea resurselor umane ale zonei.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, comisia, punctul de vedere sintetic. Domnii colegi au citit proiectul de lege. Vã rog sã vã spuneþi punctul de vedere.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Am sã fiu scurt. Deci, am primit pentru dezbatere în fond acest proiect de lege, am primit ºi avizele comisiilor sesizate, cum au fost Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Considerãm cã este foarte important, este un proiect bun ºi, de aceea, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de la Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

În numele Grupului parlamentar naþional liberal, bineînþeles, cã nu sunt de la alt partid, susþin cu tãrie, aceastã treabã.

Vã rog, domnul senator Bold, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Existã un lucru la aceastã lege ºi regret cã o comisie, care este sesizatã în fond, nu ia în considerare observaþiile celorlalte comisii. Am fãcut precizarea ºi revin asupra ei, ºi anume, suferim de mania de a lua la noi, fãrã sã adaptãm la ceea ce avem ca dezvoltare proprie, noi, românii. Existã amenajarea teritoriului, care este activitate, ºtiinþã, tot ce vreþi dumneavoastrã ºi care asigurã dezvoltarea echilibratã a teritoriului. Este creat un sistem ca atare ºi existã un minister care coordoneazã aceastã activitate. Dacã vom crea tot organisme care se vor ocupa de amplasarea în teritoriu, dupã idei proprii diverselor dezvoltãri, haosul va fi total.

Aceasta este prima chestiune.

Da, mulþumesc.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Un moment.

## Domnilor colegi,

V-aº propune sã fiþi de acord ca sã se ia cuvântul, la dezbateri generale, pe fiecare grup parlamentar, în parte.

Aþi putea fi de acord cu o procedurã de genul acesta?

Da, sigur.

Da? Bine.

Vã rog, domnule senator Gãvãnescu!

Scurt, foarte scurt! Nu vã rog decât atât: sã votaþi aceastã lege. Este foarte, foarte importantã. Vreau sã vã spun cã sunt patru grupuri mari de firme din strãinãtate care s-au adresat Comisiei economice, din Japonia, din Italia, din Turcia, din America, ºi aºteaptã aceastã lege, mâine, pentru a veni cu douã, trei miliarde de dolari în România, pentru parcurile industriale.

Vã mulþumesc.

ªi sper cã veþi vota aceastã lege fãrã reþineri, aºa cum a fost transmisã de la Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Deci, legea, din acest punct de vedere, a ignorat sistemul care existã în România.

În al doilea rând, domnule preºedinte, dumneavoastrã, ca inginer, ºtiþi foarte bine, nu existã parcuri industriale. Parcurile au alt sens în limba românã. Existã zone industriale. Mãcar dacã trece legea, sã treacã cu titlul existent în România, ºi anume, de zone industriale ºi nu parcuri industriale, pentru cã acelea le gãsiþi dumneavoastrã în englezã. ªtiþi foarte bine cã, traduºi din englezã, sunt destui termeni care sunã foarte prost în româneºte, chiar cel mai circulat, ”dezvoltare durabilãÒ, ”dezvoltarea durabilã a DunãriiÒ. Aduceþi-vã aminte cã am adoptat legea. Este bine aºa? Nicidecum! Este o eroare de fond sã se adopte legea cu acest titlu. Nu! ”Dezvoltarea zonelor industrialeÒ, dacã þineþi neapãrat sã promovaþi, cu prioritate, aceastã treabã.

ªi gãsiþi dumneavoastrã, domnilor iniþiatori, cum vã place, unde vã place, sã adãugaþi numai douã cuvinte: ”în concordanþã cu amenajarea teritoriuluiÒ. Nu se poate sã fiþi în stat, numai de dragul de a vã afirma. Puneþi aceastã sintagmã unde vreþi, la oricare articol, dar, fãrã luarea în considerare a amenajãrii teritoriului, este o eroare de fond, pe care aþi comis-o, sub influenþa unui text luat din englezã ºi pe care l-aþi tradus _mot ˆ mot._ Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, mulþumesc.

Alte puncte de vedere la discuþii generale.

Comisia rãspunde.

V-aº ruga.

Vorbiþi în numele dumneavoastrã?

Deci, domnule preºedinte, aceastã propunere a fost dezbãtutã, într-adevãr, în Comisia economicã ºi considerãm cã denumirea de ”parc industrialÒ este denumirea corectã, în acest sens. Este o eroare sã folosim ”zona industrialãÒ. Prin zona industrialã, în accepþiunea noastrã, înþelegem multe fabrici, uzine, acolo, ce se adunã, ºi este eronat spus cã avem o altã accepþiune. ”Parcul autoÒ, cum spunem în termeni economici, spunem ”parcul autoÒ, nu spunem pentru pomi ºi pentru flori, care se aflã în centrul oraºului. Deci, existã aceastã noþiune, este acceptatã în legislaþia europeanã ºi, de aceea, Comisia economicã a rãmas la aceastã accepþiune. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Este o eroare de interpretare ºi lipsã de competenþã. Competenþã nu aveþi în acest domeniu, aºa cã vã rog foarte mult.

Vã mulþumesc. Domnule senator, Cred cã Comisia economicã a dovedit competenþã, în ultimul timp.

Domnilor colegii, vã rog sã nu intraþi în polemicã.

chestiune, este numai o porþiune dintr-o zonã. Zona Ñ este pãrerea mea Ñ va da o anumitã stare de confuzie în interpretare. Dar, haideþi, sã mergem pe ea.

Nu mai sunt alte puncte de vedere? Nu mai sunt. Domnilor colegi,

Vã rog votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii.

Un moment, vã rog, domnule preºedinte! Am observaþii la titlul legii. Pânã acum au fost discuþii generale.

Vã rog, domnule senator, vã ascultãm!

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În contextul celor prezentate de domnul senator Bold, pe care îl susþin, având în vedere cultura organizaþionalã ºi continuitatea în administrarea zonelor industriale, propun ca titlul legii sã fie: ”Lege privind regimul zonelor industrialeÒ.

Domnilor colegi, aþi auzit propunerea. Iniþiatorul, vã rog, punctul de vedere.

Competenþa sã o folosiþi pentru altcineva, nu pentru noi.

Vã rog frumos!

Pentru dumneavoastrã, personal.

Deci, domnilor senatori, vã rugãm sã votaþi, aºa cum este titlul, pentru cã noi tindem, totuºi, sã ne apropiem de Europa...

Aºa consacratã, aºa este conceputã, iar acest concept este cunoscut, arhicunoscut în toatã lumea ºi este o problemã care este cu totul altceva decât zona industrialã la care vã referiþi dumneavoastrã. Nu este identic acest parc industrial cu o zonã industrialã. Este delimitat, conceput special pentru activitate industrialã sau servicii.

Vã mulþumesc, domnule senator. Putem face concurs în privinþa competenþei în domeniul economic.

Comisia, vã rog, îºi menþine punctul de vedere?

Am reþinut punctul de vedere.

Domnule senator, vã rog! Este o divergenþã de termeni.

Ne menþinem poziþia, sigur.

Vã rog, atunci, voturile dumneavoastrã la titlul legii.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte!

Putem discuta mult, aici. Mã abþin. Este numai o bucãþicã dintr-o zonã industrialã aceastã chestiune, cãreia vrem noi sã îi spunem, pentru cã nu putem sã-i spunem zonã, subzonã, nu ºtiu ce. Noi mai aveam în cap ºi platforme ºi nu mai ºtiu ce alte chestiuni, dupã terminologie. Este o denumire consacratã, este foarte adevãrat. Suntem, într-adevãr, în faza în care, vrem, nu vrem, trebuie sã importãm ºi acele cuvinte, cu traducere mai exactã în limba românã, cã altfel nu mai avem corespondenþe. Dar, mã rog, haideþi, sã trecem, pentru cã este o

Amendamentul, domnule preºedinte.

Haideþi, domnilor, se voteazã raportul comisiei, mai întâi, domnule coleg. Vã rog, titlul legii, aºa cum este formulat. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, douã abþineri, titlul legii s-a adoptat.

Art. 1, douã alineate. Observaþii, precizãri? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 70 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri, art. 1 s-a adoptat. Art. 2, douã alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, art. 2 s-a adoptat.

Domnilor colegi, vã rog, cap. II, titlul. Nu sunt observaþii. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat titlul cap. II.

Art. 3. Sunt observaþii la vreun punct din formularea art. 3? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Domnule preºedinte,

Pentru stenogramã, vã rog: ”Agenþia Românã de Dezvoltare RegionalãÒ. Deci, între timp, s-a comasat ºi sã aparã Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã peste tot, ca sã nu mai revenim, sã se specifice.

Da. Deci, la art. 3: ”Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã este organul...Ò ºi aºa mai departe.

Vã rog votul dumneavoastrã, cu aceastã corecturã. Vã rog votul dumneavoastrã!

ªi în tot textul se va pãstra.

- Vã rog votul dumneavoastrã!

- Domnilor colegi,

Vã rog, sã repetãm votul!

- Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o

- abþinere, s-a adoptat art. 3.

Art. 4, cu aceeaºi modificare, Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã, în tot textul legii. Mergem mai departe.

Este vreo observaþie la art. 4? Nu este. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat art. 4.

Cap. III, titlul. Nu sunt observaþii. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, titlul cap. III s-a adoptat.

Art. 5, 6 alineate. Sunt observaþii la vreun alineat? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Art. 5 Ñ 6 alineate.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 6.

Domnilor colegi,

V-aº ruga sã votãm art. 6, excluzând alin. 1, cã nu are decât un alineat ºi sã rãmânã preambulul ºi punctele.

Sunteþi de acord, iniþiatorul? Este o chestiune de redactare.

Da, de acord.

Da? Aºa. Deci, cu excluderea numãrului de alineat. Existã altã observaþie? Nu. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat art. 6.

Art. 7 Ñ 3 subpuncte. Existã vreo observaþie? Nu. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, art. 7 s-a adoptat.

Art. 8 Ñ douã alineate. Existã vreo observaþie? Nu. Vã rog votul dumneavoastrã! Domnilor colegi, Sã repetãm votul!

Domnilor colegi,

Vã rog sã repetãm votul!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 8.

Art. 9 Ñ douã alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 9.

Art. 10 Ñ 3 alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat art. 10.

Cap. IV, titlul. Nu sunt observaþii. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat cap. IV.

Art. 11. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 11.

Art. 12. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 12.

Cap. V, titlul. Nu sunt observaþii? Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat titlul cap. V.

Art. 13. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat art. 13.

Art. 14 Ñ douã alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat art. 14.

Art. 15 Ñ douã alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog votul dumneavoastrã!

Vã rog, domnule preºedinte.

Vã ascult, domnule senator.

Dacã îmi permiteþi, vã rog frumos,...

Tot aºa, Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã, am spus, mergem pe toatã legea.

Da, acelea sunt stabilite de dumneavoastrã, domnule preºedinte.

Eu vreau sã vã rog, mãcar aici sã punem un alineat nou la pag. 11, pct. d) ºi sã punem clauza: ”Nu respectã planurile de amenajare a teritoriului naþional ºi localÒ. Este obligatoriu sã respecte, pentru cã dezvoltarea în ansamblu a þãrii se stabileºte numai prin planurile de amenajare. Nu oricine vine ºi se amplaseazã în teritoriu cum vrea, sub denumirea de ”parcÒ, sub denumirea de nu ºtiu ce, face tot ce vrea. Nu agenþia este suveranã în România în ceea ce priveºte dezvoltarea. Ea are numai un rol formal în a dirija fonduri ºi nu în a executa, practic, dezvoltarea în teritoriu. Aceasta o realizeazã Ministerul Amenajãrii Teritoriului ºi Lucrãrilor Publice, care are sistemul organizat pe toatã þara. Direcþiile de sistematizare judeþene vegheazã la îndeplinirea ºi materializarea tuturor acestor prevederi.

ªi în Senat, ºi în Camera Deputaþilor a trecut: Planul de amenajare a teritoriului naþional, pentru 3 capitole. Vã amintiþi: cãi de comunicaþii, apa, zonele protejate. Se aflã la pct. 4 reþeaua de localitãþi. La fel, existã, în concordanþã cu ele, planurile de amenajare a teritoriului judeþean, comunal. Deci, respectarea lor este obligatorie. Aºadar, parcurile, dacã dumneavoastrã vreþi neapãrat sã le faceþi, trebuie sã se integreze în aceste planuri, nu unde vreþi dumneavoastrã ºi cum vreþi. Este cea mai mare anomalie pe care o produceþi acum, în România. Cedaþi mãcar lucrul acesta, sã fie în concordanþã cu planurile de amenajare a teritoriului.

Iniþiatorul, aº dori sã aud punctul dumneavoastrã de vedere.

Dorim sã subliniem faptul cã se propune nu numai ca autoritatea localã sã fie acþionar la societatea care are drept obiect de activitate administrarea parcurilor industriale, dar, pentru a funcþiona un parc industrial, în mod automat, conform art. 6 lit. e), autoritatea care prezintã acordul, pe toatã durata de funcþionare a parcului, este chiar consiliul local, respectiv consiliul judeþean. Deci, în momentul în care îºi dã acordul, este evident faptul cã atât consiliul local sau consiliul judeþean vor respecta, indiscutabil, ºi prevederile legii la care dumneavoastrã aþi fãcut referire. Este foarte corect Ñ credem noi Ñ ceea ce aþi dorit a sublinia.

Dar ce vã deranjeazã pe dumneavoastrã dacã punem lucrul acesta?

Vã mulþumesc. Domnul senator Cataramã.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Nu avem ce discuta la aceastã chestiune, întrucât orice se construieºte în România, chiar un gard, ai nevoie de o aprobare, care se dã de instituþiile statului abilitate: de primãrie, de consiliu ºi aºa mai departe. Aºa,

în orice lege în care noi prevedem anumite investiþii ºi anumite construcþii, trebuie sã le bãgãm acolo. Sigur cã dacã nu face parte din planul de dezvoltare a unei localitãþi, a unei comunitãþi, n-o sã primeascã aprobare nici pentru un gard, dãrãmite pentru un parc auto sau pentru un parc industrial. Deci, chestiunea trebuie sã fie închisã pentru cã nu are nici o legãturã cu realitatea. Realitatea este una singurã: dacã noi hotãrâm cã în România se construiesc parcuri industriale, ele se vor construi ºi vor funcþiona cu respectarea legilor ºi a reglementãrilor din România.

Domnul senator Dobrescu.

Problema ridicatã de domnul senator Bold este o problemã generalã, care trebuie clarificatã în Senat o datã pentru totdeauna. Existã tendinþa de a se cere ca într-o anumitã lege specialã sã fie incluse anumite dispoziþii. Aceste dispoziþii figureazã însã în alte legi ºi ele sunt obligatorii. Legislaþia României trebuie privitã ca un tot unitar ºi nu putem sã facem legi autarhice, care sã conþinã tot. Deci trebuie respectatã ºi legea specialã pe care o votãm acuma, trebuie respectatã întreaga legislaþie româneascã ºi dacã aceastã prevedere este trecutã într-o altã lege, este inutil s-o trecem ºi în legea asta.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, mulþumesc, domnilor senatori, atunci votul dumneavoastrã. Art. 16, douã alineate, aºa cum sunt formulate. Vã rog votul dumneavoastrã!

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Dacã-mi permiteþi mie o întrebare cãtre iniþiator. În ceea ce priveºte parcurile de soft informatic în ce mãsurã ele sunt cuprinse în aceastã lege? Sau în ce mãsurã plecãm de la supoziþia cã pot fi cuprinse implicit prin netrecerea lor în mod expres? Apropo de strategia de integrare în Comunitatea Europeanã ºi aºa mai departe. Pentru cã acolo se spune cã va apãrea o altã lege nu ºtiu când.

## **Domnul Viorel Cataramã**

**:**

Nu sunt cuprinse aici, este clar!

Pãi, nu sunt cuprinse. Atunci, înainte de a trece la art. 17, dacã iniþiatorul este de acord sã spunem cã prevederile acestei legi se aplicã privind ºi parcurile de soft informaþional. ªi am lãmurit problema.

Iniþiatorul, doresc sã aud punctul dumneavoastrã de vedere.

De acord.

Comisia?

Sigur.