Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·8 iunie 2000
Senatul · MO 77/2000 · 2000-06-08
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 29 maiÐ3 iunie a.c.
Continuarea dezbaterilor ºi adoptarea proiectului de Lege privind acti- vitatea de meteorologie
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect
Constituirea comisiei de mediere la textele aflate în divergenþã la pro- iectul de Lege privind parcurile industriale
· procedural
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
381 de discursuri
Domnilor colegi,
Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului de astãzi, 25 mai 2000. Constat cã avem 106 înscrieri, cvorumul de ºedinþã este îndeplinit.
Dacã aþi consultat ordinea de zi? Cred cã da.
Aº solicita atunci votul dumneavoastrã, de aprobare a ordinii de zi. Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi!
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.
Mulþumesc.
Programul pe sãptãmâna viitoare cred cã-l ºtiþi, domnilor colegi. E vorba de punctul 6. Am hotãrât, ºi Biroul permanent vã propune sã fiþi de acord, ca sã avem activitãþi în circumscripþiile electorale, având în vedere cã foarte mulþi dintre dumneavoastrã sunteþi ºi preºedinþi sau vicepreºedinþi de organizaþie ºi suntem cu o sãptãmânã înainte de prima înfruntare.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru programul pe sãptãmâna viitoare. Deci activitãþi în circumscripþiile electorale.
Cu 64 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat.
Trecem atunci la punctul 1 de pe ordinea de zi.
Din salã
#2463Programul pentru cealaltã sãptãmânã?
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Cealaltã sãptãmânã suntem aici.
A rãmas cã ne întâlnim noi lunea viitoare, Biroul permanent, ca sã vã propunem, la deschiderea zilei de luni dupã-amiazã, programul curent.
Reluãm în dezbatere Legea privind meteorologia.
Vã rog, iniþiatorul, ocupaþi locul. De asemenea, Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport.
Domnilor colegi, continuãm cu articolul 29. Capitolul V. Capitolul V, articolul 29. Articolul 29 l-am pus la vot? Nu. Am înþeles. Titlul, da.
Bun. Domnilor colegi, cu privire la articolul 29 aveþi comentarii?
Din salã
#3106Întâi la titlu!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Titlul nu l-am pus la vot? Eu l-am bifat aici.
ªi articolul 29 a fost votat? Nu. Deci am fãcut titlul ºi am lãsat articolul deschis.
Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi.
Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 30, trei alineate. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 31, douã alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 32. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.
Capitolul VI Ð titlul: ”SancþiuniÒ. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 33. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 84 voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 34, douã alineate. În ceea ce priveºte punctele cu amendamentele reformulate de cãtre comisii, observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 35. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 36. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 37, douã alineate. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Capitolul VII Ð ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat. Articolul 38, aºa cum e reformulat la punctul 10 din raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
_**:**_
S-a eliminat un articol ºi ar trebui sã votãm renumerotarea.
Da. S-a eliminat un articol. Vã rog, acordul dumneavoastrã privind renumerotarea completã a legii.
Vã rog, votul dumneavoastrã. Mulþumesc, domnule coleg.
Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Domnilor colegi, solicit votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu. Atenþie, lege organicã!
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 109 voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Mulþumesc, domnilor colegi. Domnilor colegi de la meteorologie, vã dorim succes pe mai departe! Vã mulþumim, ºi comisiei, pentru acurateþea raportului pe care ni l-aþi furnizat.
ªI comisia mulþumeºte tuturor colegilor care au votat astãzi în majoritate.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Mulþumesc ºi eu.
Domnilor colegi, înainte de a trece la legea urmãtoare, pentru buna ºtiinþã a lucrurilor, deºi cei care obiºnuiesc sã ne comenteze activitãþile, indiferent... E dreptul dânºilor sã aibã pãreri, dar eu sunt obligat, conform Regulamentului Senatului, ca, ori de câte ori se constatã o oarecare deformare a comentariilor sau a ºtirilor sau a redãrilor asupra activitãþilor din Parlament, mã obligã regulamentul sã-mi spun punctul de vedere ºi, eventual, sã iau o poziþie faþã de ceea ce se redacteazã.
Îmi pare foarte rãu cã acest articol, în multele discuþii pe care le avem ºi, sigur, se poate discuta foarte mult, nu este atât de bine cunoscut. ªtiþi cã una din ºedinþele noastre de acum 10 zile Ñ sau când a fost Ñ am întrerupt-o din lipsã de cvorum. Evident, s-a cerut lista Ñ eu am afiºat-o, n-am multiplicat-o Ñ s-o consulte, s-o consultãm ºi noi. Nimeni dintre cei care n-au redactat Ñ ºi mã refer la un cotidian, nu la toate Ñ au redactat cu acurateþe starea care s-a creat. În schimb, am vãzut ieri, în unul din cotidienele acestea Ñ care, din cotidian local, a devenit naþional Ñ cã citind celelalte cotidiene îºi permit dânºii sã adauge sarea ºi piperul, care aduce o atingere în plus. Dacã acea ziaristã Ñ eu nu mã bat cu numele, ci cu comportamentele ºi vreau sã se înþeleagã acest lucru, cã nu-mi place intriga Ñ m-ar fi întrebat: Domnule vicepreºedinte, domnule preºedinte de ºedinþã, din lipsa pe care dumneavoastrã aþi afiºat-o Ñ nu-i datoria mea sã afiºez ºi absenþele care sunt motivate, deºi eu le am aici în fiecare zi Ñ din liderii de vârf din Senat, din liderii de partid, din ºefii de grupuri parlamentare, care dintre dânºii sunt motivaþi? Aº fi fãcut-o cu cea mai deschisã atitudine. Or, a face un comentariu din alte comentarii, cred cã este o uzurpare a unor drepturi ale autorilor iniþiali.
Mulþumesc celorlalte cotidiene cã au redat cu acurateþea necesarã. Nu pot, acest ziar... îmi... nici nu vreau sã-i pronunþ numele. Nu se poate! Este un ziar care a fost local... a devenit... ºi nu... pentru cã pe persoana în
cauzã nu am vãzut-o în Senat. O sã cer la compartimentul de presã sã-mi spunã dacã a fost sau nu în ziua respectivã în Senat. Asta pentru buna ºtiinþã a lucrurilor.
. Domnilor, n-am vrut... Este dreptul meu ca preºedinte de ºedinþã, vã rog foarte frumos! Nu vreau... Trecem mai departe, la chestiuni generale, puteþi interveni ºi dumneavoastrã.
## **Domnul Doru Gaita**
_**:**_
Problemã de procedurã!
Nu vreau sã deformez mai mult! Sunt obligat conform regulamentului. Nu fac campanie, cum sã vã spun eu, publicitarã, pentru nimeni, dar eu am vorbit de o stare de lucruri. Pot sã vã spun cã domnul preºedinte Quintus era motivat. Pot sã vã spun cã alþi lideri care au fost acolo... nu pot sã mã pronunþ la alþii, dar am lista, erau motivaþi. DaÕ n-are nici un rost. Datoria ºi obligaþia acestui regulament... Acum trecem la punctul 2.
Nu. Am o rugãminte. E o treabã de actualitate.
Dacã este cu referire la punctul 2.
DomnuÕ preºedinte, trebuie pus odatã punct! Cred cã în aceastã instituþie Ñ Senatul Ñ care este, dupã pãrerea multora, foarte importantã, dar, dupã pãrerea altora, nu este importantã deloc ºi cautã s-o denigreze Ñ inclusiv pe postul PRO TV, azi dimineaþã, domnul Constantin Munteanu la revista presei, arãtând elogios ceea ce face domnul prim-ministru în Statele Unite Ñ ºi suntem de acord cu acest lucru ºi apreciem Ñ spune: ”Face aºa, pentru cã nu este parlamentar ca sã nu þinã la þarã ºi sã chiuleascã.Ò
Vã rog mult, vreau sã ºtiu cine din Senatul României este împuternicit sã apere ºi sã þinã la imaginea acestuia.
Bun. O s-o prindem în stenogramã ºi o vom discuta în Biroul permanent.
Este treabã de astãzi ºi nu se mai poate continua aºa. Este imposibil! Toþi mergem în teritoriu, muncim de dimineaþã pânã seara, venim aici, ne facem treburile... Vã rog! Eu nu mai pot sã mai suport o asemenea stare de fapt!
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
DomnuÕ senator, eu doresc sã pãstrãm toate bunele principii ºi tot ceea ce trebuie ºi acest drept de a se relata toate lucrurile aºa cum sunt în realitatea lor. O sã vedem cine face monitorizarea. O sã vedem ce drepturi ne-a constituit legea pentru aceastã chestiune. Eu am avut aceastã obligaþie conform regulamentului. Pentru cã am fost sesizat la rândul meu. ## **Domnul Doru Gaita**
_**:**_
Vreau sã ºtiu cine se ocupã de imaginea ºi de apãrarea activitãþii din Senat.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
O sã discutãm în Biroul permanent ºi o sã vedem ºi compartimentul nostru de imagine, presã, cum îºi face datoria. Eu nu vreau sã deschid acum o cutie a Pandorei. Nu despre asta e vorba. Vã rog!
## **Domnul Doru Gaita**
_**:**_
De ce sã n-o deschidem? De cine ne e teamã?
Nu, dar eu m-am simþit atins prin atingerea unor colegi, indiferent de poziþiile pe care le au. Când e nedrept, e nedrept!
Vã propun sã trecem la punctul 2, proiectul de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect. Iniþiatorul, vã rog! Comisia, vã rog! Caracterul legii: organicã.
Iniþiatorul, vã rog sã ne prezentaþi legea.
## **Domnul ªerban Theodor Antonescu** _Ñ secretar de_
_stat în Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ _**:**_
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,
Mã numesc ªerban Antonescu. Sunt secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului ºi coordonez activitatea de urbanism ºi amenajarea teritoriului, inclusiv arhitecturã. Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint pe scurt expunerea de motive, legea respectivã, ºi o sã încep, cu acordul dumneavoastrã, prin a mulþumi Biroului permanent ºi dumneavoastrã cã aceastã lege, pe care noi o considerãm foarte importantã nu numai pentru meseria de arhitect, dar ºi pentru societate, a ajuns sã fie dezbãtutã ºi, spunem noi, probabil ºi adoptatã, în interesul nostru, al tuturor.
Dupã cum se cunoaºte, existã ºi astãzi multe intervenþii defectuoase din punct de vedere tehnic sau estetic în spaþiul construit al aºezãrilor umane, în ceea ce priveºte conservarea ºi protejarea valorilor de patrimoniu, acestea fiind numai câteva exemple care ilustreazã gradul actual de urgenþã, precum ºi necesitatea reglementãrii statutului ºi modul de exercitare a profesiei de arhitect.
Þãrile central-europene ºi mai ales cele estice, cele foste comuniste înainte de 1990, fac eforturi deosebite pentru reglementarea acestui domeniu, în multe dintre ele Ñ în Ungaria, Cehia, Slovacia Ñ fiind adoptate asemenea legi, având în vedere protecþia care trebuie asiguratã în faþa agresivitãþii acute a diletantismului ºi a incompetenþei.
Proiectul de lege defineºte titlul de arhitect ºi reglementeazã modalitãþile de exercitare a profesiei, astfel încât toþi absolvenþii învãþãmântului superior de arhitecturã ºi urbanism sã-ºi poatã exercita profesiunea.
De asemenea, legea mai prevede condiþiile de dobândire ºi exercitare a dreptului de semnãturã a arhitectului, absolvent al unei instituþii de învãþãmânt superior de arhitecturã, drepturile ºi îndatoririle arhitecþilor cu drept de semnãturã.
Mulþumesc ºi eu.
Comisia, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.
Vã mulþumim, domnule preºedinte.
Voi puncta pe scurt elementele esenþiale privind raportul favorabil pe care Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului l-a dat cu privire la aceastã lege.
Avem de-a face cu o lege organicã.
În urma dezbaterilor, care s-au þinut ºi cu prezenþa Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, având în vedere complexitatea deosebitã a proiectului de lege respectiv, considerãm cã este oportun sã evidenþiem aspectele esenþiale ale acestuia, pe care le structurãm cu urmãtoarele consideraþii.
Se constatã cã acest proiect de lege are rolul de a îmbunãtãþi activitatea arhitecturalã în interesul comunitãþii, în general, ºi al fiecãrui individ, în particular, a fiecãrui arhitect. În acest sens, se recomandã ca exercitarea acestei profesiuni sã fie încredinþatã persoanelor cu pregãtire ºi competenþã în domeniu, în condiþiile respectãrii legislaþiei ºi a unui cod deontologic al profesiei. Astfel, proiectul de lege reglementeazã condiþiile de dobândire ºi executare a dreptului de semnãturã a arhitectului, drepturile ºi îndatoririle arhitectului cu drept de semnãturã, precum ºi rãspunderea disciplinarã. Astfel, se asigurã creºterea calitãþii obiectului de arhitecturã ºi ameliorarea cadrului construit din aºezãrile umane.
Pentru aceste considerente, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune sã se supunã plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect, cu amendamentele din anexã care se vor citi la momentul oportun.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu, domnule coleg.
Domnilor colegi, discuþii generale sunt pe marginea acestei legi? Domnul senator Gherman ºi dupã aceea domnul senator Fuior.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
La prima vedere, s-ar pãrea cã obiectul acestei dezbateri este lipsit de interes, deoarece, în esenþã, în foarte puþine cazuri se analizeazã într-un for legislativ exercitarea unei profesiuni. Nimeni nu discutã aspecte legate de exercitarea profesiunii de medic, pardon!, de profesor, aceasta fiind o treabã strict a învãþãmântului respectiv, nu se discutã aspecte legate de profesiunea de scriitor, pentru cã aceasta este, din nou, guvernatã de alte legi. Se pune întrebarea: de ce este nevoie sã se dezbatã într-o lege Ñ ºi nu o lege ordinarã Ñ organicã o problemã legatã de arhitecturã? Motivul este extrem de limpede. În fond, ceea ce se intenþioneazã este asigurarea unei probitãþi faþã de obligaþiile noastre legate de înfãþiºarea oraºelor, de înfãþiºarea mediului ambiant în care ne desfãºurãm activitatea. Discuþii pe marginea acestei legi au început încã de acum vreo 7Ð8 ani. S-au tot amânat, oarecum, pe baza unui sentiment cã aceastã discuþie nu este urgentã. Realitatea este cã acum am învãþat cã noi plãtim, în esenþã, aceastã amânare, tocmai datoritã absenþei unei coerenþe într-o problemã care ne vizeazã pe toþi.
De aceea, eu consider cã aceastã lege este, dacã vreþi, o lege de importanþã politicã ºi naþionalã, deoarece, într-un anumit mod, creeazã interfaþa între noi ºi noi înºine, pe de o parte, dar ºi interfaþa între noi ºi modul în care România este perceputã ca o þarã a secolului XXI, deoarece legea, evident, privind în faþã, este o lege care începe sã fie pusã în aplicaþie din secolul XXI. De aceea, cred cã este un moment important, un moment în care dezbatem una dintre legile cu statut de constituþie într-un anumit domeniu al existenþei noastre.
ªi cred cã este bine venitã aceastã dezbatere ºi sper sã se desfãºoare într-un mod creator pentru ca, într-adevãr, sã avem cu ce ne mândri ºi mai ales ce lãsa moºtenire copiilor noºtri din punctul de vedere al întregii structuri a înfãþiºãrii þãrii noastre.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu, domnule senator Gherman. Vã rog, domnul senator Fuior. Dupã aceea, domnul senator Vasiliu, domnul senator Burghelea.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Proiectul de lege are în vedere, în primul rând, stabilirea cadrului legal al profesiei de arhitect, relevând rolul pe care aceastã profesie îl are în societate. ªi, în al doilea rând, perfecþionarea funcþiilor necesare profesiei de arhitect, respectiv previziunea, organizarea la nivel naþional a profesiei, conducerea acestei activitãþi, antrenarea pentru frumos ºi încadrarea în urbanismul general, controlul evaluãrii acestei activitãþi.
Partidul Unitãþii Naþionale Române susþine ºi voteazã pentru aceastã lege.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Vasiliu, vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Importanþa acestei legi cred cã nu mai trebuie subliniatã. Este, într-adevãr, o profesie a cãrei importanþã economicã, dar mai ales civicã, este evidentã. Legea este necesarã ºi din alt punct de vedere însã. Trebuie sã remarcãm cã aceasta este o profesie mixtã, ca sã spun aºa. Eºti în acelaºi timp ºi tehnician ºi artist. Spunea un arhitect celebru cã arhitectura este muzicã solidificatã. Era o definiþie foarte frumoasã, dar arãta în acelaºi timp cã ponderea artisticului în aceastã profesie este, de fapt, preponderentã.
Din acest motiv, organizarea prin lege a acestei profesii ca profesie liberalã este foarte bine venitã ºi Grupul parlamentar Naþional Liberal o va sprijini.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Burghelea.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Cred cã astãzi facem un gest de importanþã deosebitã prin aceea cã aceastã lege trebuie privitã ca însemnãtate din cel puþin trei puncte de vedere.
Cred cã primul ar fi acela istoric, pentru cã România este o þarã care are anumite tradiþii istorice ºi oameni de renume în domeniul arhitecturii, pe care Ñ ºi prin aceastã lege Ñ noi îi cinstim ºi continuãm sã racordãm la momentul zilelor noastre activitatea în arhitecturã.
În al doilea rând, cred cã aceastã lege este importantã pentru cã ea reflectã un act de culturã cu mari implicaþii în domeniile economic, social ºi ecologic.
Anul trecut, comisia noastrã a participat la mai multe simpozioane, dintre care unul la Zagreb în care s-au discutat cu lux de amãnunte problemele arhitecturale ºi toate implicaþiile lor, iar în strãinãtate s-a vorbit despre conturarea unei ramuri de drept, aºa-numitul drept al urbanismului, în care sunt reflectate aceste preocupãri ºi rolul pe care îl reprezintã arhitecþii.
ªi, în al treilea rând, prin aceastã lege noi acordãm atenþia ce se cuvine unei categorii socio-profesionale cu o pregãtire deosebitã ºi de care avem nevoie mai ales în aceste momente în care dorim ca ºi România sã aibã o carte de vizitã prin înfãþiºarea ei urbanisticã potrivit cerinþelor moderne ºi gustului din ce în ce mai rafinat al tuturor oamenilor.
Grupul P.N.Þ.C.D. va sprijini acest proiect de lege ºi credem cã prin aceasta racordãm legislaþia noastrã la legislaþiile de tip european ºi manifestãm grija ce se cuvine acestei categorii socio-profesionale.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Mai sunt alte observaþii? Vã rog, domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.
Domnule preºedinte, Distins Senat,
Proiectul de lege, într-adevãr, are o importanþã deosebitã ºi Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota aceastã lege.
Avem o singurã nedumerire pe care, pe parcurs, trebuie s-o discutãm. La art. 39, iniþiatorul a avut grijã de acei conducãtori arhitecþi care au terminat între 1973 ºi 1983 ºi, conform legilor din vremea respectivã, ºi-au exercitat meseria pânã acum conform legilor respective; acum, din textul comisiei, dânºii ar fi excluºi în continuare de la exercitarea meseriei.
Textul iniþial prevede posibilitatea ºi noi solicitãm ca distinsul Senat sã voteze textul iniþiatorului, fãrã a elimina pe aceºtia de la posibilitatea exercitãrii acestei meserii. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Mai sunt alte puncte de vedere la discuþii generale? Nu sunt.
Domnilor colegi, dacã nu mai sunt discuþii generale, trecem la titlul legii.
În raport, text nemodificat.
Observaþii, precizãri? Nu.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii.
Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Cap. 1, titlul Ñ ”Dispoziþii generaleÒ, text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Art. 1, text nemodificat.
Sunt alte observaþii, precizãri? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Art. 2, douã alineate, text nemodificat.
Vã rog, domnul senator Dobrescu.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Este foarte bine cã la alin. 1 se enumerã implicaþiile economice, sociale ºi ecologice ale acestui act de culturã care este activitatea în domeniul arhitecturii.
Lipseºte însã un domeniu care, dupã pãrerea mea, ar trebui sã figureze chiar primul la implicaþii ºi anume, implicaþiile urbanistice.
Mi se pare de neconceput ca o lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de arhitect sã nu enumere implicaþiile urbanistice printre implicaþiile care au legãturã sau care sunt consecinþe ale activitãþii de arhitect.
Vã mulþumesc.
Nu mai sunt alte precizãri.
Iniþiatorul, sunteþi de acord sã introducem ”cu implicaþii urbanistice, economice, sociale ºi ecologiceÒ?
De acord, domnule preºedinte.
Comisia?
De acord ºi noi.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnilor colegi, atunci art. 2, douã alineate. La alin. 1, dupã ”implicaþiiÒ introducem ”urbanisticeÒ ºi continuã cum este textul.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 5 abþineri, s-a adoptat.
- Art. 3, text nemodificat, douã alineate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 5 abþineri, s-a adoptat.
- Art. 4, douã alineate aºa cum sunt reformulate în
- raport.
- Alte observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o
- abþinere, s-a adoptat.
Art. 5, douã alineate cu douã subpuncte la alin. 1, text nemodificat ºi completãri în rest.
- Sunt observaþii? Nu sunt.
- Vã rog, votul dumneavoastrã pe art. 5 ca în raport,
- forma comisiei.
Domnilor colegi, vã rog sã refacem votul.
- Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,
- s-a adoptat.
Cap. 2, titlul, inclusiv secþiunea întâi, titlul. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o
- abþinere, s-a adoptat.
Art. 6, aºa cum este completat în raport. Observaþii? Domnul senator Dobrescu.
Domnilor colegi, vã rog sã observaþi cã existã o contradicþie între dispoziþia art. 6, ºi mã refer la cuvintele ”cu titlu individualÒ, ºi dispoziþiile din art. 13 care reglementeazã modurile de exercitare a profesiei de arhitect.
Potrivit art. 13, care conþine dispoziþia corectã, iar art. 6 conþine o dispoziþie greºitã ºi de aceea mã refer la art. 13, deci, potrivit art. 13, profesia de arhitect se poate
exercita la alegere, în birouri individuale, în birouri asociate sau în societãþi civile profesionale, dacã este vorba de sectorul particular, sau, potrivit unor contracte de muncã sau convenþii civile, ca salariaþi.
Deci mã refer la condiþiile practicãrii arhitecturii în mod liber. Existã cele trei forme: birouri individuale, birouri asociate ºi societãþi civile profesionale.
Propunerea, domnule senator. Am înþeles.
În art. 6, referitor la modul de organizare, se spune numai ”cu titlu individualÒ ºi este o contradicþie, este greºit ºi atunci eu propun amendarea textului, care sã aibã urmãtorul conþinut: ”Exercitarea profesiei de arhitect se face în sectorul privat, în condiþiile art. 13, în mod liber ºi independentÒ ºi sã fie eliminat ”cu titlu individualÒ, potrivit dispoziþiilor ºi textul curge.
Deci sã eliminãm aceastã contradicþie între cele douã articole, sã eliminãm, prin urmare, din art. 6...
Am înþeles. Vã rog, daþi-mi formularea la art. 6, sã ºtiu ce urmãresc.
”Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, în condiþiile art. 13, în mod liber ºi independent, potrivit dispoziþiilor prezentei legiÒ Ñ ºi textul curge în continuare.
Am înþeles, mulþumesc.
Iniþiatorul? Domnul senator Vasiliu, vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
La aceastã problemã, de fapt, punem în discuþie filozofia legii. Deci vrem sã ºtim dacã este o profesie liberalã, în sensul nepolitic, ci juridic al cuvântului sau nu.
Deosebirea dintre cele douã articole a fost foarte corect sesizatã de domnul Dobrescu. Sunt mai puþin, poate, de acord cu afirmaþia cã este corectã cealaltã ºi nu cea de la art. 6.
Problema este sã ne decidem ce vrem sã fie corect. Adicã mie mi se pare cã, de fapt, la art. 6 nu întâmplãtor iniþiatorul a formulat aºa ºi a zis ”independent ºi cu titlu individualÒ, pentru cã aici chestiunea cu dreptul de semnãturã care este fundamentalã în lege este o responsabilitate individualã ºi atunci, dacã responsabilitatea este individualã, este corect ca aceastã profesie sã se exerseze independent ºi cu titlu individual.
Deci, cu alte cuvinte, un lucru pe care-l menþioneazã ºi codul civil, nu poate fi exersatã sub formã comercialã. Asta o spune ºi codul civil despre arhitecþi.
Eu cred cã este corect art. 6, din punct de vedere al filozofiei legii.
Vã rog, domnule Dobrescu, sã ne lãmurim, cã aici este între noi, juriºtii.
Vã rog sã-mi daþi cuvântul pentru o explicaþie. Sunt absolut de acord ºi am cerut sã fie menþinute cuvintele ”în mod liber ºi independentÒ, absolut de acord.
În ce priveºte modalitãþile de exercitare, art. 13 prevede în mod corect cã ele se pot exercita fie în cabinete libere, deci de liber-profesioniºti, fie ca salariaþi, deci ca angajaþi ai unor instituþii, cu contract de muncã sau cu contract civil.
Acum, în ce priveºte exercitarea în cabinetele particulare de arhitecturã Ñ ºi acesta este aspectul pe care-l vizez eu Ñ, art. 13 spune cã arhitectura, în condiþiile de liber-profesionist, se poate exercita în trei forme: birouri individuale, birouri asociate, societãþi civile profesionale. ªi este foarte corect, pentru cã un arhitect poate sã aibã biroul lui individual de arhitecturã, se poate asocia cu un alt arhitect, în condiþiile prevãzute de lege, sau un grup de arhitecþi Ñ 5Ð6 arhitecþi Ñ, poate forma o societate civilã profesionalã.
Este foarte corect ce spune art. 13, dar art. 6 vine sã anuleze sau sã intre în contradicþie cu art. 13, pentru cã sugereazã cã profesia de arhitect se poate exercita numai în birouri individuale. Prin urmare, nu se pot asocia birourile, nu se pot forma societãþi civile profesionale.
Vreau ca cele douã articole sã fie în deplin acord unul cu celãlalt. De aceea, în loc de ”titlu individualÒ, am spus ”în condiþiile art. 13Ò, pentru ca sã nu existe nici o contradicþie.
Dacã-mi permiteþi!
Vã ascult, domnule senator Vasiliu.
Sunt de acord încã o datã cu domnul Dobrescu, dar atunci haideþi sã ne punem de acord...
Numai cã preambulul alin. 1, iertaþi-mã, spune ”pentru exercitarea... arhitecþii cu drept de semnãturãÒ. Or, ea reglementeazã mai departe ºi la art. 6 Ñ pãrerea mea Ñ dacã introducem conform art. 13, cum spuneam, mai departe noi am îngustat prevederile art. 6. Restul este o chestiune de acreditare ºi de responsabilitate ºi de selecþie în masã a acestei profesiuni.
În cazul acesta Ñ ºi sunt de acord ºi cu aceastã soluþie Ñ atunci sã eliminãm cu totul cuvintele ”cu titlu individualÒ, fãrã a face trimitere la art. 13, ºi textul sã sune în felul urmãtor: ”Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, în mod liber ºi independentÒ Ñ ºi eliminãm cuvintele ”cu titlu individualÒ ºi textul curge mai departe. Art. 13 doar sã reglementeze ºi poate cã e cea mai bunã soluþie.
## **Domnul Eugen Vasiliu:**
Urmând sã mai amenajãm ºi art. 13 în funcþie de aceastã modificare.
rea: ”Pentru exercitarea profesiei, arhitecþii cu drept de semnãturã pot constitui, la alegere, societãþi civile profesionale.Ò
## **Domnul Rãsvan Dobrescu**
**:**
Ce articol este acesta?
Da, sigur cã da.
Domnule senator Vasiliu, de acord cu aceastã precizare?
Art. 13, forma comisiei, ºi atunci eu zic cã nu este nici un fel de contradicþie între art. 6 ºi art. 13, forma comisiei.
Eu cred cã trebuie sã rãmânã în felul în care este, în prezent, reglementatã...
Numai un moment, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.
Vreþi sã mai citiþi o datã art. 13 aºa cum l-aþi citit, pentru ca sã verific cu textul meu?
Un moment, sã vedem punctul de vedere al iniþiatoru-
lui.
Mai sunt ºi eu pe aici, dacã e voie.
Iniþiatorul, sunteþi de acord?
De acord, domnule preºedinte.
Comisia? Vã rog sã mã scuzaþi un minut. Domnul senator Dumitraºcu.
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**
Domnule preºedinte, pentru cã toatã lumea este de acord, am observat un acord general, un acord de liber schimb de idei, eu pun numai întrebarea: În ce mãsurã în art. 6 putem face trimitere la art. 13?
Nu ºtiu dacã, din punct de vedere al tehnicii legislative ºi al legii înseºi ºi al metodicii legii înseºi, pot face o asemenea trimitere pentru cã, în momentul în care eu votez art. 6, îl condamn pe art. 13. S-ar putea ca masele largi de oameni ai muncii de la oraºe ºi sate adunaþi aici, s-ar putea sã voteze împotriva art. 13.
## **Domnul Rãsvan Dobrescu**
**:**
Am renunþat.
## Am renunþat.
Problema aceasta am ridicat-o ºi eu ca problemã ºi ca element de tehnicã legislativã.
Vã rog, domnule senator.
Domnule preºedinte, dupã câte am înþeles, domnul senator Dobrescu se referã la forma iniþialã a art. 13, pentru cã forma adoptatã de cãtre comisie este urmãtoa-
”Pentru exercitarea profesiei, arhitecþii cu drept de semnãturã pot constitui, la alegere, societãþi civile profesionale sau îºi pot desfãºura activitatea în temeiul unor contracte de muncã sau a unor convenþii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.Ò
Pãi, domnule coleg, iertaþi-mã, exact ce aþi citit dumneavoastrã pune în contradicþie art. 13 cu art. 6, pentru cã vã referiþi în art. 13 la societãþi civile profesionale, iar în art. 6 existã menþiunea ”titlu individualÒ. Pãi atunci puneþi în contradicþie sau ”individualÒ sau ”în societãþiÒ ºi eu propun sã se elimine ”titlu individualÒ de la art. 6, sã rãmânã numai ”liber ºi independentÒ, iar forma sã fie dispusã prin art. 13.
Domnilor, creãm o polemicã. Art. 13 dã formã organizatoricã, dincolo de exerciþiul... Asta nu înseamnã cã exerciþiul individual dispare, cã ãsta devine condiþional.
## Nu, domnule.
Deci art. 6, dacã menþinem ”individualÒ înseamnã cã facem imposibilã asocierea în cabinete asociate ºi în societãþi civile profesionale.
De unde, domnule senator?
ªi atunci eliminaþi ”individualÒ de la art. 6 ºi toatã organizarea este reglementatã de art. 13.
De unde concluzia aceasta, domnule senator? Din care logicã de excluziune apare chestia asta?
Din citirea logicã a celor douã articole. Am încheiat.
Îmi pare rãu, suntem colegi, dar nu pot fi de acord. Eu nu înþeleg aºa. Mai bine ascult discuþiile, sã ºtiu ce votãm.
Domnul senator Predescu.
Domnule preºedinte, nu numai logic, dar ºi juridic, între art. 6 ºi art. 13 nu existã contradicþie.
Ceea ce vã rog eu a reþine Ñ pentru toate profesiile libere se foloseºte termenul ”individualÒ. _Individual_ este în opoziþie cu _colectiv_ , domnule coleg Dobrescu. Aceasta este terminologia juridicã corectã ºi nu confundaþi individual cu formele asociative ale indivizilor, cabinete individuale, cabinete asociate, societãþi civile. Cabinetele asociate îºi pãstreazã individualitatea ºi au formã asociativã numai în anumite privinþe, îndeosebi în privinþa bazei materiale de exercitare a profesiei.
ªi-n avocaturã, ºi în medicinã, ºi în experþi, ºi în toate profesiile libere aceasta este reglementarea.
Societãþile civile ce sunt? Persoane juridice sau fãrã personalitate juridicã, rezultate din asocierea voluntarã a indivizilor, a persoanelor fizice profesioniste.
Domnule Dobrescu, vã rog, înþelegeþi sã lãsaþi articolul aºa.
A acceptat punctul de vedere.
M-aþi convins, accept punctul dumneavoastrã de vedere.
Lãsaþi textele aºa, cã sunt foarte bune.
Textul rãmâne cum este. Nu mai este nevoie de altã îndreptare, da?
semnãturã, ci dreptul de semnãturã însuºi ºi, prin urmare, propun eliminarea cuvântului ”exercitareaÒ ºi textul sã fie: ”dreptul de semnãturã implicãÒ.
Corect, corect!
E o chestie de logicã.
Sunteþi de acord, iniþiatorul?
Da, de acord.
Comisia?
Da, domnule preºedinte, de acord.
Domnilor colegi, art. 7, cu douã alineate, cu precizarea cã alin. 1 începe în felul urmãtor, ca formulare: ”Dreptul de semnãturã implicã asumarea...Ò Ñ ºi curge.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Art. 8. douã alineate, text nemodificat.
Domnilor colegi, la art. 8 existã o chestiune care mie mi se pare foarte gravã ºi art. 8 urmeazã sã fie examinat în corelare cu art. 9. Existã Ñ ºi e bine cã este aºa Ñ douã categorii de arhitecþi; proaspeþii absolvenþi sunt arhitecþi stagiari, ei trebuie sã facã un stagiu de 3 ani de zile, dupã care susþin un examen ºi devin arhitecþi definitivi...
E 2 ani în raport.
Nu, domnule preºedinte.
Domnilor colegi, art. 6, aºa cum este el formulat în raport.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Art. 7, nemodificat, douã alineate.
La alin. 1 am urmãtoarea propunere. În text se vorbeºte despre exercitarea dreptului de semnãturã ºi se dispune cã el implicã asumarea de cãtre persoanã... Vã rog sã vedeþi cã, din punct de vedere logic ceea ce implicã asumarea de cãtre persoana care-l exercitã a responsabilitãþii nu este exercitarea dreptului de
L-au redus la 2 ani. 2 ani sau 3, nu asta conteazã. Este vorba de o perioadã de stagiu. Foarte bine cã e 2 ani.
În cele douã articole se face însã o deosebire trimiþându-se în art. 8 la regula de la art. 4 alin. 1 ºi în art. 9 la alin. 2 al aceluiaºi articol.
Vã rog sã vedeþi cã la art. 4 alin. 1 se defineºte titlul de arhitect în felul urmãtor: ”Poartã titlul de arhitect toþi cetãþenii români absolvenþi cu diplomã de licenþã sau asimilatã a instituþiilor de învãþãmânt superior de arhitecturã recunoscute de statul român cu durata studiilor de minimum 5 ani.Ò E foarte rãu, pentru cã acest text vine în contradicþie cu art. 9.
Potrivit acestui art. 8 coroborat cu art. 4, înseamnã cã proaspãtul absolvent de facultate dobândeºte drept de semnãturã. Or, el nu are, potrivit art. 9 ºi urmãtoarelor, el nu are drept de semnãturã în perioada stagiului decât în anumite condiþii, care sunt foarte bine reglementate de lege.
De aceea, eu propun sã eliminãm cuvintele ”cu titlu, potrivit art. 4 alin. 1Ò ºi textul sã rãmânã: ”Arhitectul dobândeºte drept de semnãturã dacã a fost atestat ºi are capacitatea drepturilor civile.Ò Ñ pentru cã, dacã nu eliminãm aceste cuvinte, înseamnã cã proaspãtul absolvent de facultate stagiar primeºte drept de semnãturã exact ca un arhitect definitiv care a trecut examenul de atestare ºi aºa mai departe.
Este o lipsã de logicã a legii, care poate fi uºor remediatã, dar care, dacã este lãsatã aºa, are consecinþe foarte grave.
Mulþumesc.
Mai sunt alte observaþii? Iniþiatorul?
Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor senatori,
Arhitectul absolvent, chiar imediat dupã absolvire, poate semna, în anumite condiþii, proiectele pe care le întocmeºte. Numai cã dreptul de semnãturã pentru categoria de autorizare îl dobândesc numai cei care au trecut doi ani ºi, mã rog, îndeplinesc condiþiile respective.
Deosebirea aceasta se face. Poate n-am înþeles eu bine care text propuneþi sã-l eliminãm ca sã nu se confunde.
Propun sã fie eliminate... Sã rãmânã primul cuvânt ”arhitectulÒ. Sã fie eliminate cuvintele urmãtoare ”cu titlu, potrivit art. 4 alin. 1Ò ºi textul sã fie: ”Arhitectul dobândeºte drept de semnãturã dacãÒ Ñ ºi nu mai existã contradicþie între diferitele texte.
Am înþeles ºi sunt de acord.
Comisia?
De acord.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Domnilor colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Art. 9, 3 alineate.
Am trei observaþii la art. 9, douã observaþii la alin. 1 ºi o observaþie la alin. 3.
Vã rog, alin. 1.
Chiar 3 observaþii la alin. 1.
Am votat eliminarea acelor cuvinte de la art. 8, pentru a fi consecvenþi cu noi înºine; din primul rând al alin. 1 trebuie sã eliminãm referirea la art. 4 alin. 2, sã rãmânã numai art. 4.
Deci: ”Arhitectul absolvent, potrivit prevederilor art. 4Ò Ñ eliminãm ”alin. 2Ò ºi textul curge.
Arhitectul absolvent îºi poate desfãºura activitatea..., deci eliminãm ”potrivit prevederilorÒ, pânã la virgulã.
Nu, nu, nu, eliminãm doar ”alin. 2Ò. Sã rãmânã aºa: ”Arhitectul absolvent, potrivit prevederilor art. 4 din prezenta legeÒ Ñ ºi eliminãm cuvintele ”alin. 2Ò, pentru a fi consecvenþi cu ce am votat adineauri.
Da, domnule senator, am înþeles.
A doua observaþie: în rândul 2 spune ”ca stagiarÒ. E o chestie de tehnicã legislativã ºi de frumoasã exprimare, ”ca arhitect stagiarÒ, deci trebuie introdus cuvântul ”arhitectÒ, iar stagiar sã devinã adjectiv, cum este cazul, ºi nu substantiv.
A treia observaþie este în rândul doi.
Deci îºi poate desfãºura activitatea profesionalã ca arhitect stagiar.
A treia observaþie, la acest text.
Solicit introducerea unor noi fraze, dupã textul existent, ºi anume: ”Efectuarea stagiului se face sub conducerea unui arhitect îndrumãtor. Arhitectul îndrumãtor trebuie sã aibã drept de semnãturã.Ò
Îmi justific propunerea, în felul urmãtor.
Deci arhitectul stagiar este un începãtor, este un boboc în meserie, în facultate a învãþat carte ºi ceva practicã, meserie. El trebuie sã se perfecþioneze pânã sã capete titlul de arhitect definitiv ºi sã primeascã dreptul de semnãturã. Arhitectul face niºte proiecte de care depinde soliditatea construcþiilor ºi frumuseþea lor, precum ºi amplasarea lor în concordanþã cu zona urbanisticã. Bun. Aceste lucruri nu le poate face arhitectul stagiar, dacã lucreazã în mod independent. De aceea, arhitectul stagiar nu trebuie lãsat sã lucreze în mod independent. El trebuie sã lucreze sub îndrumarea unui maestru.
ªi, de aceea, cer ca sã se introducã aceste douã fraze la alin. 1: ”Efectuarea stagiului se face sub conducerea unui arhitect îndrumãtor.Ò ªi condiþia, la rândul sãu, arhitectul îndrumãtor trebuie sã îndeplineascã o anumitã condiþie, ºi anume: ”Arhitectul îndrumãtor trebuie sã aibã drept de semnãturã.Ò
În felul acesta, avem garanþia cã vom forma generaþii noi de arhitecþi, sub o bunã conducere, pentru cã, dacã arhitecþii stagiari vor lucra în mod independent ºi vor face proiecte ºi acele proiecte vor fi materializate, vom avea rezultate nefavorabile sub toate aspectele: soliditate, frumuseþe ºi încadrare în zonã.
Cer cuvântul, domnule preºedinte.
## **Domnul Ion Predescu:**
Stagiatura este reglementatã? În ce condiþii se face?
De altfel, vreau sã vã spun cã în toate profesiile se procedeazã la fel, ºi la medici, ºi la juriºti.
Domnule senator, am înþeles. Aceastã lege a avut avizul Comisiei juridice?
Comisia juridicã, atunci când dã avize, are în vedere doar douã criterii: sã fie concordantã cu Constituþia ºi cu celelalte legi în vigoare. Nu are în vedere sã intre pe fond.
Eu acum discut nu ca preºedinte al Comisiei juridice, ci iau cuvântul ca senator ºi intru pe fondul legii.
Am înþeles.
Domnule senator, ce spune regulamentul? Iertaþi-mã! Avem dreptul sã facem amendamente de fond la o lege organicã, în plenul lucrãrilor?
M-aþi întrebat. Vreþi sã vã rãspund? Rãspunsul meu este urmãtorul: amendamentele fãcute în aceste condiþii pot fi acceptate, cu votul plenului Senatului ºi cu susþinerea iniþiatorului ºi a comisiei.
Nu este corect. Vã rog, sã aplicãm regulamentul. Mã iertaþi! Domnilor colegi, îmi daþi voie, în calitatea mea...
Întrebarea este dacã vreþi sã faceþi o lege bunã sau
nu.
Tocmai de aceea!
Domnilor colegi, iertaþi-mã cã trebuie sã intervin. Intervin în nume personal Ñ de aceea am ºi pãrãsit acel loc. Ñ apropo de disciplina lucrãrilor ºi, dacã vreþi, de consideraþia noastrã faþã de regulament.
În calitate de preºedinte de ºedinþã, dacã aº fi ºtiut cã sunt atâtea amendamente Ñ de unele aveam ºtire Ñ, pentru a nu crea zarvã ºi a nu ne risipi timpul, fiindcã, în acest fel, astãzi vom bloca toatã ziua, deoarece nu pot fi de acord Ñ îmi pare rãu, cu toatã stima pentru un coleg, are toatã stima mea, dar nu pot fi de acord cu un rãspuns ca, dacã a trecut pe la aviz, sã nu fim înºtiinþaþi
cã sunt amendamente de fond, pe care sã le trimitem la comisia care face raportul de bazã Ñ, eu vã propun sã fiþi de acord sã o reîntoarcem la comisie ºi sã facem un raport suplimentar.
Din salã
#47742Nu, nu, nu!
Pãi, nu, nu, dar atunci mergem pe text, ca atare, aºa cum spune regulamentul!
Nu s-a dat, domnule preºedinte, nimic.
Domnule senator, eu ºtiu cã mai sunt ºi alte amendamente, sã ºtiþi, cu care, personal, sunt de acord, dar nu le putem pune de acord în plenul ºedinþei.
Domnule preºedinte, iertaþi-mã!
Nu este cazul sã fie retrimisã legea la comisie. Sunt niºte amendamente uºor de adoptat, care vizeazã niºte soluþii de fond, care sunt foarte importante. Dar este simplu sã le adoptãm aici, nu este nici un fel de dificultate. Nu este nevoie sã fie retrimisã legea la comisie. ªi merge repede.
Deci la acest articol sunt ultimele amendamente. Mai am un amendament la alin. 3. Atât.
Bun, am înþeles. Atunci îmi retrag propunerea, dar, vã rog foarte frumos, sã putem înainta, pentru cã, realmente, ne confruntãm cu timpul. Este o lege esenþialã. Eu îmi retrag atunci propunerea.
Dacã o retrimitem la comisie, aceasta este o altã procedurã.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Pãi, aºa spune ºi regulamentul. Eu am intervenit pe o problemã acum, dacã vreþi Ñ cum sã vã spun, cum spuneþi dumneavoastrã Ñ de procedurã.
Vã rog, domnul senator Gherman.
Domnule preºedinte, vreau sã aduc argumente împotriva propunerii fãcute de distinsul coleg Rãsvan Dobrescu, referitoare la o chestiune absolut banalã, cu ceea ce se întâmplã în societatea româneascã la ora actualã.
Se ºtie cã, pentru exercitarea profesiei de avocat, este nevoie de o stagiaturã pe lângã un avocat cu anumite drepturi câºtigate. Sã nu vã supãraþi, dar aceasta a devenit obiect de comerþ.
Corect!
Aceste stagiaturi sunt acceptate, cu plata oneroasã Ñ sã spunem Ñ a unor sume care nu sunt deloc modice.
Dacã introducem acest principiu, pentru care, în esenþã, ar exista o motivare, deoarece aceastã motivare este legatã de atribuirea dreptului de semnãturã, dar, dacã introducem acest principiu, înseamnã cã introducem, dacã vreþi, o barierã financiarã pentru orice absolvent eminent de la arhitecturã. Nu are bani sã îºi plãteascã accesul la un arhitect cu drept de semnãturã. Un ºef de promoþie poate rãmâne toatã viaþa în afara acestui drept.
Domnilor, nu vã supãraþi, în afara profesiei pe care a dobândit-o într-o facultate Ñ ºi presupun cã aceastã facultate nu este o adunãturã întâmplãtoare, ci este vorba de cea mai autenticã structurã profesionalã Ñ, dacã introducem aceastã treabã, introducem un aspect oneros în accesul la aceastã profesiune.
Nu vã supãraþi! În România anilor 1935 ne lãudam peste graniþe cu trei profesii: profesiunea de arhitect, profesiunea de matematician ºi profesiunea de actor.
Eu cred cã ºcoala româneascã de arhitecturã este suficient de solidã, ca sã nu mai facem Ñ dacã vreþi Ñ aceastã treaptã, despre care vã spun cã este cu consecinþe oneroase pentru respectivul absolvent. Vã mulþumesc.
Domnul senator Bãlãnescu. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte de ºedinþã, eu sunt de acord cu cele spuse de domnul senator Gherman, dar pe vremuri, deci pânã în 1948, reglementarea dreptului la profesie, atât pentru inginer, cât ºi pentru arhitecþi, era fãcutã de Colegiul inginerilor ºi al arhitecþilor. ªi reglementarea se fãcea dupã ce diploma inginerului sau a arhitectului era publicatã în ”Monitorul OficialÒ.
Desigur cã acea propunere a domnului senator Rãsvan Dobrescu nu este rea, dar îngrãdeºte exercitarea funcþiei de arhitect.
În ceea ce priveºte garantarea soliditãþii construcþiilor, vreau sã vã spun cã arhitectul nu îºi asumã o asemenea responsabilitate. Responsabilitatea pentru aceste lucruri revine inginerului constructor, proiectant de structuri de rezistenþã.
Deci fie cã este stagiar, în timpul acela de doi ani, fie cã este arhitect deplin Ñ sã spunem Ñ cu drept de semnãturã, arhitectul respectiv niciodatã nu rãspunde de soliditatea unei construcþii.
Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Rãsvan Dobrescu.
Domnilor colegi, din pãcate Ñ ºi cu sinceritate, cu jenã ºi ruºine Ñ, trebuie sã recunosc cã în avocaturã existã practica, din partea unor avocaþi îndrumãtori, sã condiþioneze acceptarea unui avocat stagiar la cabinetul
sãu de perceperea unei sume de bani. Am auzit ºi eu de asemenea lucruri de la stagiarele mele Ñ eu am douã stagiare ºi eu le plãtesc, cum nu plãteºte nimeni altcineva Ñ iar ceilalþi stagiari se mirã cã stagiarele mele au putut intra la mine fãrã sã plãteascã nimica, ci, din contrã, primesc niºte salarii foarte frumoase.
Acum însã trebuie sã facem urmãtoarea apreciere: sã stãm strâmb ºi sã judecãm drept. Ceea ce fac acei avocaþi este un abuz, un abuz ruºinos. Noi nu trebuie însã sã plecãm de la ideea de a transforma abuzul în regulã. Regula trebuie sã fie primenirea corpului profesional, în cazul de faþã, al arhitecþilor, în aºa fel încât generaþia urmãtoare sã se ridice cel puþin la valoarea profesionalã a generaþiei care se retrage din activitate. Or, acest lucru nu poate sã fie asigurat decât în condiþiile în care tânãra generaþie nu primeºte de la început toate drepturile de a lucra în mod independent, ca un arhitect independent, pentru cã, dacã i-am acorda toate drepturile, ar însemna cã se ajunge la o deterioare Ñ existã riscul de a se ajunge Ñ a nivelului calitativ al profesiei.
Noi trebuie sã instituim un sistem care sã garanteze valoarea profesionalã, cel puþin egalã, a unei profesii Ñ în cazul de faþã, a profesiei de arhitect Ñ în viitor. Or, acest lucru nu se poate realiza decât în condiþiile în care tinerii absolvenþi lucreazã ca stagiari pe lângã niºte îndrumãtori, ale cãror îndrumãri trebuie sã le respecte.
ªi mai am, dupã aceea, în continuare, la alin. 3 un ultim amendament: ”Arhitectul îndrumãtor trebuie sã îi dea un aviz, pentru a se putea prezenta la examenul de definitivare.Ò
Prin urmare, problema pe care a ridicat-o domnul senator Gherman, din pãcate, cu jenã ºi cu ruºine, recunosc cã este adevãratã. Da, este un abuz. Or, dacã am adopta soluþia de a se elimina obligativitatea existenþei unui arhitect îndrumãtor, ar însemna sã depãºim acest abuz într-o manierã care sã producã alte prejudicii ºi mai grave, deteriorarea, pericolul, riscul deteriorãrii profesionale, în viitor, a acestei frumoase profesii.
Domnul senator Emil Tocaci.
Am ridicat mâna înaintea domnului senator Tocaci.
Vã rog, domnule senator Ciurtin. Vã rog, aveþi cuvântul.
Eu am vãzut ambele mâini ridicate, ºi atunci...
Domnule preºedinte, aici se ridicã niºte probleme. Deci, domnilor colegi, eu consider cã domnul coleg, domnul senator Rãsvan Dobrescu, deosebit, om pregãtit, îmi face impresia însã cã Domnia sa a venit cu acest amendament, consultând niºte oameni. Dacã Domnia sa ar fi fãcut consultarea aceasta anterior avizului dat de comisia de specialitate, atunci problemele se rezolvau.
Prin urmare, prin introducerea a ceea ce Domnia sa considerã cã este necesar în acest proiect de lege, noi instituþionalizãm, prin lege, tocmai aceste fapte oneroase.
Ba nu!
Ba da. Pentru cã Ñ iatã Ñ un student face la arhitecturã 6 ani, mai vine cu 3 ani pentru definitivat, îi trebuie neapãrat, pentru a-ºi da definitivatul, dupã amendamentul pe care dumneavoastrã îl propuneþi, domnule senator Dobrescu, sã aibã avizul arhitectului îndrumãtor. Or, noi ºtim cã, aºa cum reieºea foarte bine din discuþia pe care am avut-o cu domnul senator Nicolaescu: De ce sã-i spunem unui arhitect care ºi-a luat diploma, sã îi spunem stagiar trei ani de zile?
Domnule senator Ciurtin Ñ îmi cer scuze cã vã întrerup, lãsaþi-vã întrerupt Ñ dar uitaþi-vã la ultima parte a alin. 3...
Domnule coleg, iertaþi-mã! Vãd cã vreþi sã mã trimiteþi la pensie înainte de termen.
Domnule preºedinte, iertaþi-mã!
Dar vã dau eu cuvântul. Sã ascultãm punctul de vedere.
Deci eu îi cer domnului coleg Ciurtin permisiunea sã se lase întrerupt ºi sã îºi arunce privirea pe alin. 3, care prevede, în textul de faþã, ca sã aibã avizul a doi arhitecþi, iar eu am redus de la doi arhitecþi, la unul singur. Aºadar textul pe care eu îl propun, amendamentul pe care eu îl propun este mai liberal decât textul care a ieºit de la comisie.
Deci sã discutãm cu textul în faþã.
Vorbiþi de alin. 1, da?
Nu, ultima parte a alin. 3, unde spune ”recomandarea a doi arhitecþi cu drept de semnãturãÒ.
ªi eu, la alin. 3, voi face amendamentul: ”recomandarea arhitectului îndrumãtorÒ. Aºadar reduc, de la recomandarea a doi arhitecþi, la unul singur, precizând cine sã fie acela, arhitectul îndrumãtor. Deci este mai liberal amendamentul pe care îl propun eu, decât critica pe care o face domnul senator Ciurtin.
Nu este vorba de criticã.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Dar, vã rog, altã datã sã îmi cereþi mie dreptul sã luaþi cuvântul. Esenþial este sã pot înþelege ºi eu ce
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
Îmi cer scuze, îmi cer scuze, dar era important ca domnul senator Ciurtin sã cunoascã ceea ce spun eu, pentru ca sã poatã lua cuvântul în deplinã cunoºtinþã de cauzã.
Domnul senator Ciurtin, vã rog.
ªi mie îmi place dinamica sãlii, chiar vreau sã o cultiv, dar sã o pot urmãri ºi eu.
Chestiunea este cã acel arhitect care, mã rog, face un proiect pentru ceva, cred cã toatã lumea de aici ºtie, toþi senatorii ºtiu cã acel proiect este avizat la nivel de municipiu, pentru cã are o direcþie specialã pentru avize, pentru acest lucru, ºi la nivel de consiliu judeþean. Prin urmare, nu trebuie sã îi considerãm arhitectului nou incapacitatea de a face o lucrare. Eh, aici îl stopãm categoric. Adicã el, dupã 6 ani de zile, nu este în stare sã facã un asemenea proiect, indiferent în ce domeniu?
Prin urmare, eu sunt împotriva introducerii acestor amendamente ale domnului senator Dobrescu.
Domnule preºedinte, dumneavoastrã mã ascultaþi? Sau îl ascultaþi pe domnul senator Bãraº?!
Da. Mi se cere sã eliberez niºte domni colegi, sã meargã la comisie, pentru cã s-au programat la ora 11,00, fãrã ca mãcar sã le fi dat acordul.
Pãi, de ce nu au fãcut-o ieri, dupã-masã, cã aveau timp, puteau sã se întruneascã?!
Vã rog, domnule senator, continuaþi.
Deci rugãmintea mea ar fi, domnule preºedinte, sã sistaþi aceste abuzuri de luãri de cuvânt ºi sã trecem pe lege.
Eu vã rog foarte mult.
De acord cu dumneavoastrã. Da.
Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus. Domnia sa a cerut procedurã.
Douã lucruri scurte, vã rog. ªi cer iertare colegului Emil Tocaci.
Mai întâi, pentru presã, eu va trebui sã lipsesc 20Ð25 de minute, am douã audienþe programate. Ca preºedinte al Senatului, eu niciodatã nu lipsesc, decât dacã mã duc într-o altã activitate, tot pentru Senat.
A doua observaþie, în legãturã cu dezbaterile.
Mã surprinde cã distinsul meu coleg, care este ºi preºedintele Comisiei juridice ºi care cunoaºte perfect regulamentul, ridicã ºi propune aici amendamente de fond, care schimbã structural aceastã lege. Normal, ar fi trebuit sã cearã întoarcerea la comisie ºi sã propunã acolo. Este greu ca acei doi reprezentanþi ai comisiei, ºi iniþiatorul, puºi în faþa unui amendament important... Am impresia cã dânsul s-a consultat sau cunoaºte foarte bine structura aceasta, a organizãrii ºi funcþionãrii profesiei de arhitect dar amendamente de fond, pe care sã le discutãm ºi sã le aprobãm sau sã le respingem în plen, sunt împotriva regulamentului.
ªi îl rog pe distinsul meu coleg, ca ºi dânsul, ca ºi noi toþi, sã respectãm regulamentul. Avea tot timpul Ñ aceastã lege a stat suficient la comisie Ñ sã intervinã.
A întoarce legea acum, în plenul Senatului, ne pune în faþa unei situaþii absolut neregulamentare ºi neprielnice.
Iatã cã întârziem dezbaterea unei legi care a trecut suficient prin aceastã comisie, pentru probleme care se puteau face la timpul lor.
Sper sã intrãm în prevederile regulamentului, domnule preºedinte ºi sã întrebaþi, în momentul în care se propune un amendament, dacã a fost sau nu depus la comisie.
Mulþumesc.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Aceeaºi chestiune am ridicat-o ºi eu.
Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte!
Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.
Vã rog sã mã iertaþi, dar eu cred cã aceastã stagiaturã, dincolo de medicinã, dincolo de domeniul medicinei, este un reflex al unui dirijism de care se pare cã ne dezbãrãm cu greutate.
Chiar ºi în avocaturã, domnule coleg Dobrescu, chiar ºi în avocaturã sau oriunde, un tânãr absolvent al facultãþii ar putea sã profeseze. Iar dacã nu poate sã profeseze fãrã experienþã, atunci trebuie sã îºi facã, într-adevãr, aceastã experienþã.
Am þinut cont de aceasta.
De aceea, eu cred Ñ daþi-mi voie Ñ cã stagiatura ar trebui sã fie un drept, dar nu o obligaþie a tânãrului absolvent. Dacã stagiatura este un drept, adicã el are dreptul sã se asocieze cu o personalitate în domeniu, cu un om cu experienþã, pentru a învãþa de la el, este problema absolventului, a tânãrului, dar sã nu fie aceasta o obligaþie. Aceastã obligaþie este absolut inutilã, ca o obligaþie, _ca o obligaþie_ , în afara domeniului medical, unde, într-adevãr, trebuie sã existe. Este foarte limpede.
Prin urmare ºi aici, la legea în dezbatere, eu sunt de pãrere cã, pentru a fi consecvenþi unui principiu de economie liberã, trebuie sã eliminãm noþiunea de stagiar. ªi ar fi trebuit eliminatã de oriunde, din altã parte, în afara medicinei.
Ceea ce spunea domnul senator Bãlãnescu, iarãºi, este foarte corect. Riscul nu apare de la arhitecturã, ci apare de la eventuala Ñ mã rog Ñ deficienþã a rezistenþei. ªi aceasta nu revine arhitectului, ci inginerului constructor. Veþi spune atunci: Da, dar inginerul constructor trebuie sã fie el stagiarulÉ pentru a nu antrena astfel de riscuri. ªi aceasta este un fals. Vreau sã vã spun un lucru: un bun absolvent, ºi chiar un absolvent mediu al unei ºcoli politehnice, ºtie suficientã rezistenþã, poate mai mult decât unul care lucreazã de 10 ani ºi care mai mult uitã decât câºtigã în ceea ce priveºte calculul de rezistenþã.
Vreau sã închei cu o butadã. Într-un anumit domeniu industrial, noi spuneam aºa: atunci când aud pe cineva cã are multã experienþã, eu ºtiu cã nu mai are nimic.
## **Domnul Emil Tocaci:**
Domnule preºedinte, voi fi foarte scurt. Domnilor colegi,
Pãrerea mea este cã, exceptând medicina, ar trebui sã disparã noþiunea de stagiar. Exceptând medicina, pentru cã acolo este vorba de o experienþã necesarã ºi pentru cã lipsa experienþei ar putea sã ducã la pierderi de vieþi omeneºti. Dar, în oricare alt domeniu, trebuie sã lucreze piaþa. Un tânãr absolvent al unei ºcoli superioare, fie el arhitect sau altceva, poate foarte bine sã fie talentat ºi sã fie superior unui individ care, în aceeaºi profesiune, are o experienþã de 20 de ani. Poate foarte bine, la fel, ca, lipsindu-i experienþa, sã aibã stângãcii, dar atunci îl va sancþiona piaþa. Lucrarea lui nu va fi acceptatã.
Domnilor colegi, daþi-mi voie, încã o datã, având în vedere ceea ce a spus domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus ºi ce am spus ºi eu, înaintea Domniei sale, vreau sã vã spun cã aceastã lege este o lege de responsabilitate. Ea trebuie tratatã ºi trebuie sã avem consecvenþa ºi pe ansamblul acestei legi, ºi corelaþia dintre articole. V-o spun acum direct. Realmente, apreciez încã o datã cã este necesarã retrimiterea la comisie, sã se dea observaþiile, sã se facã un raport suplimentar. Dacã legea a aºteptat timpul pe care l-a aºteptat, n-o sã se întâmple nimic dacã vom scoate, ºtiu eu?, în prima sãptãmânã, dupã sãptãmâna care urmeazã, un raport, ca sã se punã de acord aceste puncte de vedere. Pãrerea mea este cã nu trebuie sã forþãm aici. Domnilor colegi, este de prea mare importanþã legea acestui corpus profesionist în economia româneascã. Eu am dreptul sã stabilesc acum când se dã raportul ºi am dreptul sã spun când intrã pe agendã.
Pentru cã, atunci, înseamnã cã nu suntem responsabili ºi vom face o lege cu contradicþii, cu interpretãri ºi cu tot ceea ce, de dupã noi, va rezulta.
Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi!
Solicit cuvântul, domnule preºedinte. Pot?
Vã rog, domnule senator. Dacã dumneavoastrã, totuºi, nu, nuÉ
Teza susþinutã de domnul senator Tocaci mi se pare nu numai greºitã, ci de-a dreptul periculoasã. Domnia sa a propus sã se elimine stagiul. Ce înseamnã aceasta? Existã douã riscuri majore: unul pentru tânãrul arhitect, care poate avea eºecuri profesionale, pe care le poate resimþi de-a lungul întregii cariere, mergând, eventual, pânã la întreruperea carierei; ºi al doilea risc, al doilea pericol este pericolul societãþii. Deci societatea este periclitatã dacã un tânãr arhitect dã lucrãri de proastã calitate.
De aceea, eu consider cã stagiul trebuie menþinut, pentru a-l proteja atât pe tânãrul arhitect ºi a-l învãþa sã capete o oarece experienþã, fiindcã experienþã va cãpãta în continuare, dupã ce obþine dreptul de semnãturã, pentru a proteja ºi societatea.
De aceea, este o intervenþie de fond. Deci mie mi se pare foarte periculos ca sã lãsãm piaþa sã judece pe un tânãr arhitect, fãrã ca acesta sã se bucure de protecþia de a învãþa meseria pe lângã un arhitect cu experienþã.
Vã mulþumesc, domnule senator. Iniþiatorul? Vreau sã aud ºi pãrerea iniþiatorului faþã deÉ
Procedurã, domnule preºedinte.
Un moment! Domnilor colegi, un moment!
V-am spus, îmi permit de a trata cu maximã responsabilitate aceastã lege. Vã rog frumos, doresc sã fiu ºi calm, dar vã rog sã mã lãsaþi, nu mai interveniþi! Este o lege de maximã importanþã. Ne asumãm, prin vot, întreaga responsabilitate. Discuþiile sunt în divergenþã.
Vreau sã aud punctul de vedere al iniþiatorului faþã de aceste discuþii.
Procedurã, domnule preºedinte!
Vã mulþumesc.
Un moment, vã dau cuvântul ºi la procedurã.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.
Cu mult respect, adresez un apel domnilor senatori, alãturi de mulþumirile pe care le-am adresat la început ºi pe care vreau sã le repet.
Am menþionat cã aceastã lege nu este fãcutã de un arhitect, sau doi, sau trei de la Ministerul Lucrãrilor Publice sau de la Ministerul Culturii, ci au lucrat la ea toþi arhitecþii, reprezentanþii asociaþiilor profesionale, cu experienþã sau fãrã experienþã, care existã actualmente în România. Am avut modelul statului francez, modelele þãrilor europene care ne înconjoarã ºi cu care colaborãm. Deci textul legii nu este o emanaþie originalã Ñ sã spunem Ñ bazatã pe anumite caracteristici individuale.
De aceea, domnule preºedinte, onorat Senat, vã adresez rugãmintea sã votaþi textul, pentru cã, pânã la urmã, fãrã adaosurile de explicaþii la obiecþiunile pe care le-aþi ridicat dumneavoastrã aici, eu zic cã ele, toate, se încadreazã exact în formularea textului. Poate este o chestiune de interpretare sau de virgulã sau de formulare, ca sã spunem aºa, dar textul, articolul pe care îl discutãm aici se încadreazã în tot ce-aþi spus dumneavoastrã înainte. V-aº ruga foarte mult, domnule preºedinte, dacã se poate þine cont deÉ alãturi de mulþumirile pe care iniþiatorul vi le adreseazã pentru înþelegere.
Ãsta-i motivul pentru care am vrut sã aud ºi punctul dumneavoastrã de vedere.
Domnul senator Nicolaescu.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Suntem, evident, în faþa unei legi în care puncte de vedere diferite care s-au manifestat în plen ne obligã sã înapoiem legea la comisie.
Propunerea mea Ñ dumneavoastrã v-aþi retras-o Ñ sã supuneþi la vot ºi sã încetãm discuþiile, sã supuneþi la vot întoarcerea la comisie, înainte de orice altã discuþie, pentru cã respect pãrerile colegilor mei, dar în acelaºi timp nu pot compara dreptul cu arhitectura. Arhitectura este fãcutã în ºase ani de facultate, cu prezenþã obligatorie, în timp ce dreptul poate fi fãcut ºi prin corespondenþã, ºi înþeleg perfect punctele de vedere emise de colegii mei. Dar în aceastã situaþie, indiferent de pãrerea mea personalã, vã propun înapoierea la comisie.
Domnul senator Zavici era înaintea dumneavoastrã, dupã aceea domnul Bãlãnescu ºi domnul senator Vasiliu.
Domnule preºedinte de ºedinþã ºi stimaþi colegi, Întâmplarea a fãcut sã fiu intermediarul ºi transportorul unor conþinuturi incluse în aceastã lege, fiind solicitat de Uniunea Arhitecþilor din mai multe oraºe. Noi, cei care ridicãm aici obiecþiuni, nu suntem aproape, cred, nici unul arhitect. Legea este o lege unitarã, legea este o lege trecutã prin toate filtrele posibile atât juridice, cât ºi tehnice. Este aºteptatã cu atâta interes, devenind aproape o urgenþã, încât vã rog frumos sã puneþi la vot ºi eu cer ca aceastã lege sã fie dezbãtutã în continuare, pentru cã responsabilitatea tehnicã este inclusã în lege la un nivel deosebit de important. N-o spun eu ca un cunoscãtor, ci ca un om care a audiat foarte mulþi arhitecþi ºi care cred cã aceastã lege e o lege bunã.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Bãlãnescu.
## Domnule preºedinte,
Nu se poate exclude din exercitarea unei profesii de inginer, arhitect, medic, avocat, stagieratul, nu se poate excludeÉ
## Domnule preºedinte,
Raþiunea pentru care amendamente de fond nu se admit în plen este simplã ºi verificatã îndelung.
Corect, situaþia e clarã.
Alte efecte duc la dereglarea legii. Acuma, nu vã supãraþi, dar, dacã acceptãm modificarea legii în examinarea corelativã, art. 6 cu 13, dereglãm legea. Pãi, sigur cã da, îi stricãm chiar fundamentul ei. Cã se exercitã individual. Vedeþi unde poate sã ducã înlocuirea unui cuvânt, eliminarea sau adãugarea altuia? Prin urmare amendamentele acestea trebuie examinate cu atenþie. Ne referim la art. 9. Eu l-am examinat. În afarã de chestiunea care e supusã aprecierii Ñ stagiul de 3 ani sau 2 ani Ñ celelalte texteÉ
Domnule senator, nu asta discutam acum!
Stagieratul este o completare a pregãtirii profesionale. Aºa cum a spus ºi domnul Zavici, acesta a fost un proiect de lege bine analizat de Uniunea Arhitecþilor din România, ºi vã rog foarte mult sã puneþi la vot, susþin propunerea Domniei sale, sã puneþi la vot continuarea dezbaterilor pe acest proiect de lege. Nu trimitere la comisie.
Domnule senator Vasiliu, vã rog.
## **Domnul Eugen Vasiliu:**
## Domnule preºedinte,
Toatã discuþia asta a pornit de la amendamente de fond, ridicate în plen ºi netransmise comisiei pe fond. Indiferent dacã se va tranºa acum prin vot sã meargã legea la comisie sau sã nu meargã la comisie, vreau sã vã spun cã acest vot nu poate sã priveascã amendamentele transmise comisiei de fond, ºi care trebuie discutate în plen. Dar cu cine, cã vorbesc degeaba
Staþi un pic. Eu nu neg ce spuneþi. Votãm dacã legea sã se întoarcã sau nu înapoi, dar nu pentru acele amendamente care au fost transmise din timp comisiei, discutate ºi care acum pe fond pot fi ridicate în plen! Deci nu despre alea este vorba. Eu vorbesc acum ca preºedinte al Comisiei de culturã. Comisia de culturã are un aviz cu douã amendamente. Are dreptul sã-l susþinã în plen. Nu e dependentã de aceastã trimitere înapoi, asta am vrut sã spun.
Domnul senator Predescu, dumneavoastrã sunteþi ultimul.
E propus doi ani.
E propus 2, dar e o chestie de apreciere. Specialiºtii au apreciat 3. Mã rog, în afarã de aceastã problemã care e o chestiune de apreciere, repet, de apreciere Ñ 2 sau 3 Ñ fãrã a lua în discuþie prezenþa, existenþa stagiului, pentru cã asta mi se pare de domeniul curiozitãþii, a înlãtura stagiul din exercitarea profesiunilor. Adicã cum, experienþa profesionalã se dobândeºte de începãtori pe seama drepturilor, libertãþilor ºi intereselor cetãþenilor?! Unde mai existã teoria asta? Atunci nu cunoaºteþi nimic. Cunoaºteþi ori junglã, ori lipsã de societate. Nu vã supãraþi, în societãþile organizate, nu de acum, de când lumea, existã perioade de început, de verificare, numite stagiu, ºi perioade ulterioare. Experienþa e pe tot parcursul vieþii, pregãtirea e pe tot parcursul vieþii, dar nu se dobândeºte legãtura dintre teorie ºi practicã pe seama drepturilor ºi intereselor cetãþeanului sau a societãþii. Lucrul ãsta trebuie priceput, domnule profesor. ªi mã surprinde cã tocmai dumneavoastrã, cadru didactic din învãþãmântul superior, cu atâta experienþã, emiteþi o asemenea tezã. E inacceptabil aºa ceva. Vedeþi la ce s-a ajuns?
Domnule senator, nu intraþi nici dumneavoastrã în polemicã!
Nu intru în polemicã, dar faptul cã se acceptã amendamente, susþineri de fond, se ajunge ºi la desfiinþarea de instituþiiÉ Vedeþi pânã unde se poate ajunge?
Vã rog a avea în vedere art. 9, aºa cum este dacã se acceptã reducerea de la 3 la 2, asta e o chestiune de apreciere.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
Este ºi motivul pentru care am ridicat norma de procedurã, ca sã se înþeleagã cã nu putem, oricâtã bunãvoinþã am aveaÉ
Da, deci, domnilor, art. 9 cu 1, sã încercãm sã continuãm. Ca arhitect stagiarÉ Comisia, imediat! Vã spun ce s-a propus aici. De pe pag. 7, în loc de _indivic,_ individual trebuie, e bãtut greºit, ºi arhitect îndrumãtor, ºi rãmâne sã discutãm dacã rãmân 2 sau 3 ani.
Vã rog, comisia.
## Domnule preºedinte,
Iertat sã-mi fie acest cuvânt faþã de colegii care vin în mod intempestiv, zic eu, sã modifice o lege fãrã sã o studieze. Noi, aceastã lege am dezbãtut-o aproape un an de zile în comisie, ºi cu specialiºti, cu mari specialiºti, arhitecþi, pentru cã noi nu puteam sã dispunem, adicã sã prevedem niºte dispoziþii legale fãrã asentimentul acestor oameni care se pricep. Numai din punct de vedere juridic puteam sã ne dãm asentimentul cu privire la structura textelor, dar cât priveºte, mã rog, toatã arhitectura acestei legi, pentru cã este vorba, totuºi, de o arhitecturã a legii, iertat sã-mi fie cuvântul acesta, dar suntem în totalã necunoºtinþã de cauzã dacã nu participãm la comisie sau nu participãm la discuþii cu marii specialiºti ai þãrii, aºa cum spunea ºi domnul ministru.
În atare situaþie, consider cã aceste modificãri care se propun în textele concrete nu-ºi au nici un rost, ar schimba în totalitate instituþia respectivã. Afarã de faptul, ºi acuma mã refer la art. 9 din acest text, afarã de faptul cã la art. 8 am votat eliminarea acestei sintagme cu titlu potrivit articolului 4 alin. 1, la art. 9, pentru identitate de tratament, ar trebui sã eliminãm alineatul 2.
Sã eliminãm alineatul 2É
În colo, iertaþi-mã, dar se pune problema aici de stagiaturã. Dar legea nu obligã efectuarea stagiaturii, ci aºa spune textul: ”îºi poate desfãºura activitatea profesionalãÒ. Este o normã permisivã, nu este prohibitivã sau imperativã. Deci îºi poate desfãºura activitatea profesionalã ca stagiar. Nu este obligaþie prevãzutã de lege. ªi dupã aceea, bineînþeles cã se reglementeazã condiþiile legii, condiþiile stagiaturii. Dar el poate sã nu facã acest stagiu, da? Dar în ce priveºte, mã rog, sã fie sub îndrumarea unui arhitect îndrumãtor, dar ce rost are, când aici am prevãzut ”sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnãturãÒ? Este corect stabilit.
Domnule senator, ce-mi propuneþi atunci? Sã eliminãm alineatul 2 ºi sã introducem ”ca arhitect stagiarÒ. Aici este bunã observaþia, cã este denumirea, doi aniÉ
Dar subiectul la fraza respectivã este arhitectul. Este vorbaÉ
Arhitectul îndrumãtorÉ
## **Domnul Emilian Brânzan:**
Ce sã mai spun cã arhitect stagiar, ºi dupã aia sã spun cã arhitect îndrumãtor. Deci, ca stagiar, eu zic sã menþinem textul, în afarã deÉ
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Dacã e scris înainte sub îndrumarea?
Pãi, sigur cã da. Dar ce sã mai spun?
Bine. Deci, domnilor colegi, am înþeles, deci susþineþi textul aºa cum este. Oricum procedura ne obligã sã facem asta. Îl punem mai întâi la vot.
Vã rog, votul dumneavoastrã, art. 9, trei alineate, aºa cum figureazã el în raportul comisiilor. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.
Art. 10. Text nemodificat Ñ douã alineate. Nu sunt alte comentarii, da? Da, vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Art. 11, douã alineate.
Domnul senator Eugen Vasiliu.
Deci precizez cã fac observaþiile în numele Comisiei de culturã care a depus aceste amendamente la Senat. Stimaþi colegi,
În primul rând vreau sã fac o precizare care nu e de fond. ªi anume, art. 11 cred cã trebuie formulat aici: ”exercitarea dreptului de semnãturã, în sensul art. 7 din prezenta lege, care defineºte acest drept de semnãturãÒ, ªi iatã de ce: pentru cã mai este o lege, Legea nr. 8/1996, Legea dreptului de autor, care dã arhitectului în mod expres drept de semnãturã în sens de autor. Este altceva. Deci o micã adãugare.
Unde, domnule senator?
”Prin exercitarea dreptului de semnãturã, în sensul art. 7 din prezenta lege ”Ñ asta e chestiunea fãrã fond.
Acum cele douã chestiuni pe fond ale comisiei: ”în sensul prezentei legi Ò ”sau potrivit prezentei legiÒ.
Este corect. Acum la celãlalt amendament chiar rog pe colegii din partidul juriºtilor sã fie atenþi, fiindcã este o chestiune mai specialã, ºi anume: vorbim aici cã exercitarea dreptului este incompatibilã cu... Ce vrea sã spunã juridic o incompatibilitate? În principiu, vrea sã spunã cã e vorba de un conflict de interese. Aici toatã lumea e de acord ºi iatã cã cele douã litere puse de a) ºi b) asta ºi spun. Nu poþi fi verificator ºi proiectant. Nu poþi fi ºi autorizator ºi proiectant. Noi însã ne-am gândit cã mai sunt încã douã situaþii foarte serioase care lipsesc, ºi anume: noi propunem sã se adauge o literã c), în care sã spunem cã este incompatibilã, de asemenea, atunci când arhitectul este antreprenor pentru construcþiile a cãror proiecte le-a întocmit ºi semnat. Pentru cã între... atenþie, dacã mergem la art. 7 ºi vedem ce responsabilitate dã aceastã semnãturã, pãi, pentru calitatea ºi funcþionalitatea soluþiilor propuse. Eu vreau sã vã spun cã aici antreprenorul ºi cu arhitectul pot sã n-aibã aceleaºi interese ºi e cazul ca pentru acest proiect, unde este ºi una ºi alta, dreptul de semnãturã sã fie suspendat în momentul ãla. Dacã vrea, sã fie antreprenor, dacã nu, îºi pãstreazã dreptul de semnãturã la proiectul respectiv, dar nu mai este antreprenor, e conflict de interese oricum am studia-o. Mai am una, ºi le discutãm pe amândouã, domnule Predescu, chiar vã mulþumesc cã interveniþi.
A doua este o altã situaþie, când are calitatea de salariat al unei societãþi comerciale. Pãi, n-am spus noi la art. 6 cã el este independent? ªi, vedeþi dumneavoastrã, în momentul în care eu semnez, sunt angajatul unei societãþi comerciale care are ca profil proiectarea, mi se pot impune soluþiile. Care mai e responsabilitatea ºi pânã unde ºi cum mã întâlnesc eu aici cu ea? ªi atunci, eu cred cã acestea douã se pot adãuga, fãrã nici o pierdere pentru statutul profesiei de arhitect.
Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Predescu.
Domnule preºedinte, cât priveºte litera c)...
c), d) s-au propus prin adãugare, da.
Prima literã de adãugat.
Punctul meu de vedere este urmãtorul: Nu existã incompatibilitate, pentru cã sunt douã operaþiuni în succesiune, care implicã fiecare rãspunderea specificã, ºi atunci persoana se angajeazã într-un cumul de rãspunderi. Nu-i putem exclude dreptul ºi posibilitatea de a avea un asemenea cumul.
## Corect!
instituþionalã, este incompatibilitate cu funcþionarul public. Da, nu poþi sã fii ºi reprezentant al autoritãþii de stat ºi sã ºi întocmeºti ºi proiecte pentru stat sau pentru persoane private sau fizice sau juridice. Aici sigur cã este incompatibilitate. Dar ca sã faci un proiect ºi apoi sã-l ºi execuþi, nu vãd deloc incompatibilitate. Rãspunzi ºi pentru una ºi, distinct, rãspunzi ºi pentru cealaltã. Iar cea de-a doua literã, îmi pare rãu, atunci vã postaþi pe situaþia de a exclude... de a-i înlãtura omului, cetãþeanului, arhitectului, posibilitatea de a avea cumul de activitãþi. La o societate privatã poate executa lucrãri în interesul acelei societãþi, pentru cã acolo se gãseºte în temeiul unor convenþii de prestare de servicii, care sunt supuse controlului mai departe, autorizare, vizare etc., etc. Prin urmare ce face el în interesul ºi pentru o firmã privatã nu este definitiv ºi executoriu. Este definitiv ºi executoriu pentru acea firmã. Dar astea privesc raporturile dintre el ºi patronul acelei firme. ªi este culpa în alegerea patronului, este culpa în executare din partea lui, adicã fiecare are, potrivit legii, rãspunderea, ºi natura acesteia este diferitã. Sunt reglementate de lege. Eu vã rog, domnilor colegi, sã nu îngrãdim exercitarea profesiei, pentru cã cele douã noi litere ce s-a solicitat a fi introduse reprezintã efectiv o limitare ca sferã a activitãþii, a funcþiei, a profesiei de arhitect.
## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**
## Da, mulþumesc.
Iniþiatorul, punctul dumneavoastrã de vedere?
Oricum pun la vot varianta comisiei, domnule senator, vã rog.
O completare: este vorba de un cumul de responsabilitãþi în cadrul pregãtirii profesionale a arhitectului. De aceea, trebuie sã menþinem prevederea din avizul comisiei.
Domnule preºedinte,
Iniþiatorul nu este de acord cu amendamentele propuse de domnul senator Vasiliu, din urmãtoarele motive.
Domnule ministru, nu mai trebuie sã le motivaþi. Aþi spus cã nu ºi gata. Mulþumesc.
Comisia îºi menþine punctul de vedere?
Pentru cã opera pe care o face ca arhitect nu se identificã, nu se confundã cu opera pe care o face ca executant al operei de arhitect. Poate sã-ºi conceapã planul, dupã cum tot el poate sã-l ºi execute. Unele îi sunt obligaþiile de proiectant, de arhitect, ºi altele obligaþiile de executor-constructor. Cã a greºit într-o calitate, cã a greºit în cealaltã, rãspunde potrivit obligaþiilor fiecãreia. A greºit în amândouã, se aflã în cumul de funcþii ºi de rãspunderi. Rãspunderile pot fi cumulate ºi chiar agravate.
În ce mã priveºte, neexistând incompatibilitate funcþionalã ºi instituþionalã, eu n-o gãsesc incompatibilitate
Comisia este de acord doar cu acel amendament privind trimiterea la art. 7, sub aspectul tehnicii legislative; celãlalt...
Am înþeles, da... potrivit prezentei legi.
Deci, domnilor colegi, atunci art. 11, aºa cum e formulat cu aceastã adãugare: ”exercitarea dreptului de semnãturã, potrivit prezentei legi, este incompatibilã cu...Ò Ñ ºi aºa cum e formulat.
Vã rog votul dumneavoastrã.
Cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Art. 12, text nemodificat. Sunt observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Secþiunea a 2-a Ñ titlul. E vreo modificare? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Art. 13, 4 alineate, cu reformulare la alin. 2. Sunt ºi alte observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.
- Art. 14, 3 alineate cu modificarea alin. 1 ºi 2. Sunt
- alte observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- o abþinere, s-a adoptat.
Art. 15, 3 alineate. Este vreo observaþie? Nu. Text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.
- Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- o abþinere, s-a modificat.
- Secþiunea a 3-a Ñ titlul. Ñ ”Drepturi ºi obligaþiiÒ. Vã
- rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- o abþinere, s-a adoptat.
- Art. 16 Ñ text nemodificat. Vã rog, votul dumnea-
- voastrã.
- Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- o abþinere, s-a adoptat.
- Art. 17, cu modificarea de la pct. b). Nici
- o observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã
- abþineri, s-a adoptat.
- Secþiunea a 4-a Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
## Domnule preºedinte ºi domnilor colegi,
Faþã de discuþiile care s-au fãcut din punct de vedere procedural, vã promit cã, începând din momentul de faþã, voi lua cuvântul numai pentru a susþine amendamentele propuse prin avizul Comisiei juridice. ªi, din pãcate, existã mai multe amendamente propuse de Comisia juridicã.
La titlu, am spus cap.... titlu.
La cap. al III-lea. Deci vã citesc ce a fãcut Comisia juridicã. Aºa, la cap. al III-lea Ñ ”Ordinul Arhitecþilor din RomâniaÒ. Atât pentru secþiunea întâi, cât ºi pentru secþiunea a 2-a, se recomandã sã se examineze ºi sã se înscrie în lege ºi modalitatea votului Ñ secret, pe buletine sau deschis. De principiu, organele de conducere la nivel naþional ºi teritorial se aleg prin vot secret. Nu a fost inclusã în lege nici o dispoziþie, în sensul recomandãrilor Comisiei juridice. Vã supun atenþiei acest aspect.
Pãi, nu, cã la titlu zice, dacã mã uit pe textul de bazã Ñ cap. al III-lea, ”Ordinul arhitecþilor din RomâniaÒ, figureazã ºi aici, secþiunea întâi, forurile de conducere, a dispãrut secþiunea întâi. Doriþi sã introducem secþiunea întâi ca în textul de lege?
Deci nu e vorba de titlul nici al capitolului, nici al secþiunilor, ci este vorba de niºte dispoziþii care trebuiesc introduse la aceste douã secþiuni ºi care n-au fost introduse de comisia care a fost de acord.
Am înþeles, domnule senator, eu am cerut votul pentru titlu cap. al III-lea, aºa cum... Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Art. 20. Deci alin. 1, alin. 2, alin. 3, alin. 4, alin. 5, Ñ text nemodificat. O precizare la alin. 1 ºi, de asemenea, o completare la alin. 3.
Mai aveþi observaþii cu privire la art. 20, 5 alineate?
Domnule preºedinte,
Am impresia cã n-am fost suficient de clar. Deci observaþiile pe care le-am fãcut în numele Comisiei juridice se referã la o lacunã a legii, ºi anume, niºte propuneri ale Comisiei juridice care nu au fost introduse în text. Deci nu existã...
Spuneþi, domnule senator, vã rog frumos.
Dar v-am spus, domnule preºedinte, dacã...
Am ridicat problema art. 20 ºi...
Domnule preºedinte, vã rog frumos, deconectaþi-vã ºi fiþi atent.
Pãi, sunt, domnule senator, domnule coleg!
Deci eu v-am spus cã lipseºte un text care trebuie sã fie.
Unde sã fie, domnule senator, unde?
Dar v-am spus mai devreme. Dacã doriþi, repet.
Îmi cereþi sã mã deconectez ºi eu spun: am cinci alineate, vã rog, precizarea dumneavoastrã. Spuneþi-mi domnule, lipseºte la alineatul cutare sau introducem un alineat nou, asta aºtept.
Domnule preºedinte, v-am spus mai devreme ºi am bunãvoinþa sã repet.
Vã rog, domnule senator.
Deci trebuie introduse niºte reguli cu privire... Atât în secþiunea 1, un articol în secþiunea 1 ºi un articol în secþiunea a 2-a, prin care sã se prevadã cum se face alegerea Ñ prin vot deschis cu mâna sus sau prin vot secret. ªi Comisia juridicã a propus, ºi este vorba de propunerea întregii comisii, ca alegerea sã se facã prin vot secret. Comisia de administraþie trebuia sã facã un text aºa cum înþelegea dânsa, pe baza acestui criteriu, ºi nu l-a fãcut, nu existã acest text.
Spuneþi, domnule, unde sã-l punem. Spuneþi, formulaþi-l! Domnule senator...
Deci trebuie sã fie un text care sã fie dupã articolul 29, un prim text ºi apoi...
Pãi, n-am ajuns acolo. Am înþeles preambulul dumneavoastrã. Spuneþi în continuare.
Domnule preºedinte, eu v-am rugat sã vã deconectaþi. Încercaþi s-o faceþi.
Pãi, cum, domnule senator, dar trebuie sã pot sã înþeleg ºi eu ceva! Nu mai pot sã înþeleg!
Tonul dumneavoastrã ºi faptul cã daþi din mânã în felul acesta denotã cã sunteþi încordat. Deconectaþi-vã!
Deci observaþia aceasta este o observaþie cu privire la întregul capitol. Vreþi sã v-o amplasez eu? Eu v-am promis cã mã limitez sã susþin ceea ce Comisia juridicã a propus prin avizul sãu. Asta a propus Comisia juridicã, asta susþin. Mai mult, mi-am luat obligaþia cã mai mult nu fac, ca sã nu tulbur dezbaterile.
Repet, domnule senator. Cu privire la art. 20, cinci alineate, domnule senator, asta am solicitat eu, aveþi vreo precizare de fãcut în contextul în care dumneavoastrã aþi ridicat problema? Iertaþi-mã cã recapitulez, mãcar sã rãmânã în stenogramã (apropo de cum urmãrim ºedinþa), cu privire la secþiuna 1 ºi v-am întrebat doriþi sã rãmânã secþiunea 1 nominalizatã în text, nu cum este în raport? Nu mi-aþi dat nici un rãspuns. Am votat capitolul al III-lea Ñ ”Ordinul Arhitecþilor din RomâniaÒ, Forurile de conducere ºi comisiile, Ordinul Arhitecþilor din România. O.K.! Am trecut la art. 20. Am înþeles preambulul dumneavoastrã ºi v-am întrebat la obiect: la art. 20 aveþi ceva? Mi-aþi spus cã aveþi art. 29, dupã. Haideþi, sã fim serioºi, domnule senator! Deci art. 20, faþã de felul cum este el propus în raport, aveþi vreo observaþie? Nu. Atunci vã rog, votul dumneavoastrã.
Deci eu n-am rãspuns nimic ºi vãd cã nu aºteptaþi rãspunsul.
N-am ce sã aºtept, domnule senator. Colegial vã rãspund.
Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.
Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Cu privire la articolul 21, douã alineate, din care al doilea este completat. Începe cu atribuþia ordinului ºi aºa mai departe.
Existã vreo precizare? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 22, forma comisiei, mergem pe raport. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 23, text nemodificat, douã alineate.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 25.
Vã rog.
Comisia juridicã are douã propuneri: în primul rând, existã un alineat 2, numerotat ca atare ºi un alineat 3 care nu este numerotat ºi care trebuie numerotat. ªi referitor la...
La 24 suntem?
Aþi spus 25.
Am greºit, iertaþi-mã. Articolul 24, sunt modificãri? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Vã rog, domnul senator Dobrescu, referitor la articolul 25. Un moment, sã citesc scorul!
Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Vã rog, la articolul 25.
La articolul 25, comisia juridicã face urmãtoarele observaþii: prima observaþie, existã un alineat 2, numerotat ca atare ºi un alineat 3 nenumerotat, trebuie numerotat ca alineatul 3. În afarã de aceasta, la alineatul 2É
”Dacã la prima convocare...Ò Ñ acela ar fi alineatul 3, vã rog sã-mi spuneþi exact.
Da, deci Ñ ”Dacã la prima convocare...Ò Ñ sã i se punã un 3 în faþã.
Da, bun, deci acesta este alineatul 3, da, mulþumesc.
Acum, observaþii la alineatul 2.
Sã se înlocuiascã cuvintele ”cu votul majoritãþii simple a membrilor ordinuluiÒ cu cuvintele ”majoritatea membrilor prezenþiÒ.
Este, este în raport deja.
Înseamnã cã eu am alt text, îmi cer scuze.
Prin urmare, rãmâne numai chestiunea sã trecem alineatul 3, sã-l punctãm Ñ ”Dacã la prima convocare...Ò, da? Ñ în rest, rãmâne cum este.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul 25, cu toate modificãrile.
Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 26 Ñ douã alineate, text modificat numai la alineatul 1.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.
- Articolul 27 Ñ douã alineate, text nemodificat.
- Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- 3 abþineri, s-a adoptat.
- Articolul 28, cu reformulãrile de la alineatele 2 ºi 3. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã pe articolul 28, aºa cum este el reformulat în raport.
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.
Se propune, la pagina 24 din raport, introducerea unui articol nou, 28.1, care precizeazã modalitatea de vot. Iniþiatorul, sunteþi de acord?
Da.
Comisia îºi menþine punctul de vedere. Aveþi alte comentarii, domnilor colegi? Nu sunt.
Atunci, vã rog, vã rog, votul dumneavoastrã pe articolul 28 cu 1, punctul 30 din raport. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 3 abþineri, s-a adoptat.
ªi v-aþi mai supãrat pe mine cã nu înþelegeam cãÉ Articolul 29 Ñ reformularea.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Domnilor colegi, îmi permit sã vã sesisez, pe pagina 25 începem secþiunea a 2-a Ñ titlul. Vã rog sã fiþi de acord ca la deschiderea acestui capitol, pentru cã deºi am avut discuþia pe care am avut-o, a dispãrut secþiunea 1.
Vã rog, la pagina 16, înaintea articolului 20 sã votãm acolo titlul Ñ secþiuna 1 Ñ ºi urmeazã titlul secþiunii 1. Am scãpat din votul dumneavoastrã, vã rog sã fiþi de acord.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 30 Ñ text nemodificat. Secþiunea a 2-a Ñ titlul.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 30 Ñ text nemodificat, cu precizarea cã alineatul 5 se eliminã.
Nu existã altã observaþie. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 31, aºa cum este completat ºi formulat în raport.
Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog!
Cu precizarea cã ”îºi vor reglementaÒ.
Da, cu precizarea ”îºi vor reglementaÒ, da, cu aceastã precizare.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,
- s-a adoptat.
Articolul 32 Ñ text nemodificat.
Mai întâi secþiunea a 3-a Ñ titlul.
Secþiunea a 3-a Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 32 Ñ text nemodificat la primul articol, celelalte modificate.
Vã rog, votul dumneavoastrã, conform raportului.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 33 Ñ aºa cum sunt precizãrile în raport. Sunt alte observaþii, completãri? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Secþiunea a 4-a Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Articolul 34, aºa cum sunt menþiunile din raport.
- Existã altã observaþie, altã precizare necesarã? Nu. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Articolul 35, cu precizarea la alineatul 2, ultimul paragraf Ñ eliminare, deci cu modificãrile din raport.
- Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 3 abþineri, s-a adoptat.
- Articolul 36 Ñ text nemodificat.
- Vã rog, domnul senator.
Domnule preºedinte, la articolul 34 sã eliminãm la punctul 6 ”o instanþãÒ. Nu ”o instanþãÒ, ci ”instanþaÒ.
De acord.
Vã rog, votul dumneavoastrã pe aceastã propunere, la articolul 34 alineatul 6, sã eliminãm particula aceasta ”oÒ.
Aici era modificat în raportul nostru.
Am spus ”pe precizarea domnului senator PredescuÒ, poate cã am greºit eu.
Da, deci nu este vorba numai deÉ Deci ascultaþi-l, ca sã se consemneze.
Nu, trebuie precizatã care instanþã anume, deci Tribunalul Ñ Secþia de contencios administrativ, respectiv Curtea de apel Ñ Secþia de contencios administrativ.
Dânsul a propus sã eliminãm acest ”oÒ, deci aceastã particulã, deci sã lase liberã instanþa. Asta aþi propus, da?
Sigur cã da.
Mulþumesc, asta am pus la vot.
Una singurã e competentã.
Asta s-a votat cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.
Vã mulþumesc.
Da, domnule, dar nu-i aia.
Se poate formula contestaþie, dar nu o contestaþie.
Articolul 36 Ñ text nemodificat.
Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetãm votul!
Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 37 Ñ text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Capitolul IV Ñ titlul. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 38 Ñ text nemodificat.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 39. Observaþii? Sã-mi spuneþi pe ce alineat.
Domnule preºedinte, Distins Senat,
Propun textul iniþial, deci fãrã eliminarea alineatului 4.
La instanþa competentã, da?
Nu, trebuie sã se renunþe la ”oÒ.
Ce anume? Vã rog sã-mi spuneþi ºi mie, n-am fost atent!
Textul iniþial, fãrã eliminarea alineatului 4.
Aaa, fãrã eliminarea alineatului 4: ”conducãtorii arhitecþi cu diplomã de absolvenþi între anii...Ò.
E o categorie careÉ
Deci Õ73ÑÕ83 inclusiv pot primi drept de semnãturã similar cu arhitecþii, dacã aceºtia solicitã atestarea în termen de 12 luni.
Deci s-a propus ca textul sã rãmânã aºa cum e. Comisia?
Nu, domnule preºedinte.
În Ordinul Arhitectului sunt cuprinse mai multe asociaþii profesionale: Uniunea Arhitecþilor, Asociaþia Profesionalã a Urbaniºtilor ºi aºa mai departe. Nu putem propune în cadrul nou creat desfiinþarea uneia. Mie mi se pare cã pot sã coexiste în continuare în cadrul Ordinului Arhitecþilor.
Se preiau, domnule, patrimoniu, evidenþe, arhive.
Exact, se preiau, astea s-au pus!
De acord, da.
Iniþiatorul?
De acord, domnule preºedinte.
De acord.
Deci, domnilor colegi, atunci supunem la vot articolul 39, text nemodificat, da?
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Nu al comisiei, textul iniþiatorului.
Textul nemodificat din lege, textul iniþiatorului. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Din salã
#103673Nu avem cvorum!
Nu fiþi Pitia, domnul senator.
Cu 85 de voturi pentru, aþi vãzut, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a aprobat.
Articolul 40 Ñ text nemodificat. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 41 Ñ text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul 42 Ñ ca în raport. Alineatul 1 Ñ text nemodificat alineatul 2 Ñ text completat. Atât. Mai sunt alte precizãri? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 3 abþineri, s-a adoptat.
- Articolul 43 Ñ se propune eliminarea. Iniþiatorul, sunteþi de acord?
Bun, am audiat. Comisia îºi menþine punctul de vedere?
Noi suntem de acord cu iniþiatorul.
Deci pentru pãstrare?
Da.
Pãi, dar în raport ce scrie? Vã rog, domnule senator, vã ascultãm.
Domnule preºedinte,
Ce scriem aici conteazã ºi mai departe, ce scriem la 46. Eu vreau sã fac urmãtoarea precizare: Uniunea Arhitecþilor în momentul de faþã este o structurã profesionalã care nu este creatã pe Legea nr. 21/24, o asociaþie pe care ei au fãcut-o, ei trãiesc cât vor, o mie de ani, este creatã pe Legea nr. 127/1990, decret-lege, deci este necesar ca aceastã uniune sã se desfiinþeze o datã cu crearea Ordinului Arhitecþilor ºi, ãsta era un amendament al comisiei noastre, sã se spunã la 46 cã ”pe data intrãrii ei în vigoare se abrogã Decretul-lege privind Uniunea Arhitecþilor ºi patrimoniul ãla trece la ordin. Altfel iese o aiurealã.
În 43 spune altceva: ”va pune la dispoziþieÒ.
Ordonanþa nr. 26, e vorba de o bancã de date.
- ”Va pune la dispoziþieÉÒ Ñ uitaþi-vã la 43.
Deci ce propuneþi, domnul senator? Eliminarea, da, pãstrarea eliminãrii. Propunerea de eliminare de la comisie, da?
Cum sã elimini, domnule, dar arhivele alea cine le predã?
Pãi, probabil cãÉ staþi sã ne uitãm dacã e scris mai jos.
Nu trebuie eliminat, nu trebuie eliminat, e greºealã! Dacã eliminãm, atunci ordinul nu prinde.
Sunt din þãri diferite, domnule?
Vã rog, comisia, vã ascult!
Domnule preºedinte, apreciem cã iniþiatorul are totuºi viziune mai largã decât o discuþie pur tehnic-juridicã ºi suntem de acord cu iniþiatorul.
Am înþeles.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul 43, aºa cum este el formulat de cãtre iniþiator.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Aºa e bine.
Eu sunt de acord, dar... Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Articolul 44 Ñ text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Articolul 45 Ñ text nemodificat. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Domnule coleg, vã rog, nu ne pãrãsiþi!
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.
Articolul 46.
Aici este amendamentul pe care l-am propus adineauri. Deci alineatul 2, care nu existã, propunem un alineat 2: ”Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Decretul-lege nr. 127/1990 privind Uniunea Arhitecþilor ºi orice alte dispoziþii contrare.Ò
De acord.
Dar mai e o problemã, un alineat 3, ca o consecinþã a alineatului 2: ”În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, patrimoniul Uniunii Arhitecþilor este preluat de Ordinul Arhitecþilor din România.Ò
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!
Pãi, înainte am votat sã nu desfiinþãm... sã nu anulãm Decretul-lege nr. 127. Deci care este obiectul...
Dar n-aþi votat asta rândul trecut, vã rog sã vedeþi textul!
Pãi, nu înþeleg propunerea dumneavoastrã, înainte am votat ca sã nu desfiinþãm.
Dar nu asta aþi votat înainte? Citiþi încã o datã textul.
Vor pune la dispoziþie.
Arhivele... nu ºtiu ce, aici spunem foarte clar cã nu se poate altfel. Pãi, prin decretul-lege e înfiinþatã, nu se poate sã înfiinþãm prin douã legi, una în 1990 ºi una în 2000, douã structuri profesionale.
Nu înfiinþãm douã structuri, ãsta este Ordinul Arhitecþilor, care este compus din toate asociaþiile, domnule senator. Uniunea Arhitecþilor este o parte din Ordinul Arhitecþilor, nu se poate desfiinþa.
Uniunea Arhitecþilor, repet, nu este o simplã asociaþie pe Legea nr. 21/24; ci este înfiinþatã ºi ea prin decretlege; nu pot funcþiona douã legi cu douã structuri profesionale, altfel creãm o ceaþã în legislaþie.
N-are importanþã prin ce e constituitã.
Pãi, cum sã n-aibã?!
Sunt douã situaþii: una este asociaþie, cealaltã este uniune de sine stãtãtoare.
Este propunerea Comisiei de culturã, vã rog s-o discutaþi.
Deci, domnilor colegi, s-a propus introducerea...
Domnule preºedinte, dacã-mi daþi cuvântul, vã rog!
Da, vã rog, domnul senator Predescu.
Cred cã nu e bine sã abrogãm expres Decretul-lege nr. 127/1990, ci este suficientã prevederea potrivit cãreia: ”orice dispoziþie contrarã se abrogãÒ.
”Orice dispoziþie contrarã prezentei legi se abrogã.Ò
Exact, se abrogã. Suficient.
Deci introducem alineatul 2, atât, da?
Deci, domnilor colegi, cu aceastã precizare, introducerea unui alineat 2, cu renumerotarea articolului 46, ca alineat 1, ºi la alineatul 2 sã fie specificat cã: ”Orice altã prevedere contrarã prevederilor prezentei legi se abrogã.Ò
ªi cum opereazã, rãmân amândouã?
Pãi nu, cã de aceea se abrogã!
Pãi nu, cã de-aia se abrogã!
Deci înlocuiþi cuvântul ”prevedereÒ cu cuvântul ”dispoziþieÒ, pentru cã legea dispune.
Corect, corect, cu precizarea aceasta, de ”dispoziþieÒ. Deci, în aceste condiþii, douã alineate ale articolului 46 alineatul 2, formulat potrivit domnului senator Predescu. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Parcurile industriale, pe care am votat-o alaltãieri, sãptãmâna aceasta.
Deci, domnilor colegi, vã rog foarte mult sã facem aceastã comisie de mediere la aceastã Lege privind parcurile industriale.
Partidul Democrat Ñ o propunere.
Domnul Pop Sabin.
Pop Sabin. Grupul parlamentar P.N.L.
Domnul senator Vicenþiu Gãvãnescu.
P.N.Þ.C.D.
Domnul senator Petru Juravlea.
Uniunea Democratã Maghiarã din România.
Domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.
Grupul parlamentar P.D.S.R.
Domnul senator Bãdulescu Doru Laurian.
Grupul parlamentar Partidul România Mare.
Domnul senator Preda Florea.
Ce termen, 60 sau 90 de zile?
60 de zile am înþeles. E în raport ºi a spus cã e de acord cu prevederile astea.
Vã rog, votul dumneavoastrã. E lege organicã.
Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.
Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi, pentru legea în ansamblu, vot final, e lege organicã.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 103 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Mulþumim iniþiatorului. Mulþumesc ºi comisiei.
V-aº propune sã trecem ºi sã facem comisia de mediere cu privire la Legea parcurilor.
Din salã
#112522Care parcuri?
Independenþii.
Domnul Viorel Cataramã.
Votaþi ”ElvilaÒ! Spun ºi eu cum sunt zicerile electorale, sã ne mai destindem.
Deci, domnilor colegi, s-a propus urmãtoarea comisie formatã din 7 membri: domnii senatori Pop Sabin, Vicenþiu Gãvãnescu, Petru Juravlea, Pusk‡s Zolt‡n, Bãdulescu Doru Laurian, Preda Florea ºi Cataramã Viorel.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru aceastã propunere de comisie de mediere.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat componenþa comisiei. Domnilor colegi, mulþumesc foarte mult. Trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã cã am fost înºtiinþat, cu data de astãzi, cã Grupul parlamentar P.D.S.R. se adreseazã domnului preºedinte al Senatului, prin care depune moþiunea privind situaþia agriculturii româneºti, iniþiatã de un grup de 40 de senatori.
Având în vedere dispoziþiile prevãzute în Constituþie, suntem solicitaþi sã dãm curs procedurilor impuse de cãtre Regulamentul Senatului. Aceasta înseamnã sã audiem acum conþinutul acestei moþiuni ºi eu sã vã spun dumneavoastrã cã, potrivit timpului de lucru efectiv, aceastã moþiune se va discuta marþi, 6 iunie 2000, în cursul sesiunii de plen a Senatului.
Vã rog, domnul senator, aveþi cuvântul.
## **Domnul Virgil Popa:**
## ”MOÞIUNE
## BAZA LEGALÃ
În conformitate cu art. 64 din Constituþia României ºi cu articolele 125Ñ129 din Regulamentul Senatului, senatorii semnatari depun prezenta moþiune în legãturã cu situaþia gravã a agriculturii româneºti, a segmentului social care lucreazã în acest domeniu ºi cu punerea în pericol a siguranþei alimentare a populaþiei României.
## EXPUNERE DE MOTIVE
La aproape 4 ani de la preluarea puterii de Coaliþia C.D.R.ÑP.D.ÑUniunea Democratã Maghiarã din România, cifrele oficiale, dar mai ales situaþia din teren, indicã o degradare continuã a situaþiei din agriculturã. România, cu tradiþia ºi potenþialul agricol binecunoscute, a ajuns sã nu mai poatã garanta situaþia alimentarã a populaþiei ºi sã depindã de importuri, cu toate dezavantajele care decurg: creºterea preþurilor alimentelor, dezechilibrarea balanþei de plãþi externe, creºterea numãrului de ºomeri din industria alimentarã ºi prelucrãtoare. La toate acestea s-a adãugat: jaful la scarã naþionalã prin modul în care se fac privatizãrile în domeniu, sãrãcirea producãtorilor autohtoni lipsiþi de orice sprijin din partea statului ºi lipsa oricãrei protecþii în faþa produselor agro-alimentare venite din exterior ºi a cãror subvenþionare este asiguratã în toate þãrile dezvoltate. Cupoanele mult lãudate de ministrul agriculturii n-au ajuns nici pânã acum la producãtori, în schimb fotografia domnului Mureºan e pretutindeni, lansatã în scopuri electorale ºi pe banii contribuabilului român.
## 1. _Producþia sectorului agroalimentar românesc este în continuare lipsitã de sprijin ºi de protecþie faþã de oferta externã prin politica vamalã, ceea ce a dus la continua ei scãdere._
Acest fapt a creat dificultãþi majore ºi haos în înfiinþarea culturilor agricole ºi, ca o consecinþã directã, diminuarea semnificativã a ºeptelului. Politica Guvernului în domeniul agricol a generat un handicap major producãtorului autohton faþã de concurenþii din celelalte þãri europene, care beneficiazã de implicarea statului în subvenþionarea agriculturii. În loc sã adapteze la condiþiile locale sistemul de subvenþii ºi prime folosit în þãrile din Uniunea Europeanã, la noi, Guvernul a considerat cã cea mai bunã soluþie este sistemul cupoanelor agricole, care s-a dovedit ineficient. Toatã povara este lãsatã pe umerii micilor producãtori agricoli, ale cãror mijloace financiare sunt total insuficiente.
_3. salvarea agriculturii româneºti ºi industriei alimentare._ Pentru toate acestea, semnatarii moþiunii solicitã Guvernului sã prezinte de urgenþã Senatului:
1. un program de mãsuri concrete, care sã vizeze redresarea rapidã a situaþiei din sectorul agroalimentar;
2. stadiul real al lucrãrilor agricole de primãvarã;
3. prognoza pentru necesarul de importuri de produse alimentare ºi efortul valutar necesar pentru plata acestor importuri;
4. efectele politicii vamale asupra producþiei autohtone.
Senatorii care au iniþiat ºi semnat prezenta moþiune apreciazã cã o parte a dezastrelor care s-au produs ºi se produc în agriculturã ºi care se manifestã în starea de sãrãcie a majoritãþii populaþiei din satele ºi oraºele þãrii sunt determinate de politica nefastã, orgoliile ºi incompetenþa în domeniu a actualului ministru al agriculturii, domnul Ioan Avram Mureºan, ºi a echipei sale, motive pentru care cer demiterea sa.
Totodatã, semnatarii moþiunii solicitã plenului Senatului: a) sã sancþioneze prin vot acþiunile promovate sau sprijinite de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei menþionate mai sus ºi care au dus la degradarea sectorului agroalimentar;
b) sã dea mandat comisiei de specialitate a Senatului pentru declanºarea unei anchete, în vederea stabilirii adevãrului în privinþa asigurãrii necesarului de grâu pentru pâine ºi a realizãrilor campaniei agricole de primãvarã.
Credem cã, indiferent de apartenenþa politicã, majoritatea colegilor din Senat, de bunã credinþã, sunt preocupaþi ca ºi noi de problemele acestei ramuri de bazã a economiei româneºti. De aceea, suntem convinºi cã Domniile lor, lãsând la o parte barierele ideologice ºi de partid care ne despart, se vor alãtura demersului nostru, pentru binele acelora care ne-au ales sã-i reprezentãm. Adoptarea de cãtre Senatul României a acestei moþiuni ar crea premisele pentru schimbarea politicii agricole a actualului Executiv.
Grupul parlamentar P.D.S.R. din Senat Ñ aici vã citesc ºi pe cei care au semnat: Iliescu Ion, Gherman Oliviu, Matetovici Mihai, Predescu Ion, Popa Virgil, Avarvarei Ion, Chiriacescu Sergiu, Petrescu Mihai, Ion Vasile, Predilã Marin, Apostolache Victor, Marin Dan Stelian, Bold Ion, Ilie Aurel Constantin, Nicolaescu Sergiu, Bãdulescu Doru Laurian, Popescu Virgil, Stãnoiu MihaelaRodica, Dumitraºcu Gheorghe, Sersea Nicolae, Solcanu Ion, Pruteanu George, Sava Constantin, ªtefan Viorel, Vãcãroiu Nicolae, Ninosu Petre, Vãcaru Vasile, Popescu Dan Mircea, Avram Gheorghe, Burtea Marcu, Tãrãcilã Doru Ioan, Gaita Doru, Maior Liviu, Opriº Octavian, Ardelean Ion, Fuior Victor, Prisãcaru Gheorghi, Timofte Radu Alexandru, Cozmâncã Octav.Ò
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.
Am fãcut ºi menþiunea pe moþiunea dumneavoastrã, cã a fost adusã la cunoºtinþã ºi cititã astãzi. Aº ruga Secretariatul general sã procedeze cum procedãm de obicei cu moþiunile. Este o moþiune simplã în cauzã, ea a fost programatã pentru a fi discutatã, dezbãtutã, marþi, 6 iunie.
V-aº ruga sã fie afiºatã ºi aici la panou ºi distribuitã în casetele domnilor senatori. Ar trebui sã se facã rapid, sã se fi multiplicat deja, mãcar astãzi, pentru a se lua ºi mai în amãnunt ºi judeca în consecinþã.
Domnilor colegi, la probleme organizatorice nu mai avem nimic altceva. Am stabilit programul de lucru începând cu data de 5 iunie. Constat cã, efectiv, suntem în lipsã totalã de cvorum.
Din salã
#124984Absolutã!
Mã rog, absolutã. Da, aveþi dreptate, absolutã. Sau majoritarã.
Domnule preºedinte, o chestiune aº fi vrut eu. Dacã s-ar putea ca, pentru sãptãmâna cãnd venim la Senat sã fie introdusã pe ordinea de zi ordonanþa sau ce este în legãturã cu impozitarea pensiilor. Sã fie dezbãtutã...
demersurile la Camera Deputaþilor pentru a se discuta transformarea unor oraºe în municipii, pentru cã noi am dat votul încã din anul trecut. Aº ruga foarte mult, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
Domnule senator, nu ºtiu dacã noi suntem prima Camerã sesizatã. Trebuie sã verificãm ºi vom lua mãsurile sã facem aceastã verificare ºi o sã vedem. O sã þinem cont de ceea ce aþi spus, dar sã vedem dacã noi am fost prima Camerã sesizatã.
ªi l-aº mai ruga pe distinsul domn preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, sã facã
Domnilor colegi, acestea fiind zise, ne vedem pe data de 5 iunie, aºa cum ne-am aprobat programul de lucru. Deci 5 este luni, 6 este marþi, da? Începem cu moþiunea.
Vã mulþumesc.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,10._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#126231Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/2000 conþine 28 de pagini.**
Preþul 13.412 lei
Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 39. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 40. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 41. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 42, þinând cont ºi de reformularea punctului c) din raport, punctul 11. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 43. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat. Articolul 44. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Articolul 45. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Vã propun sã trecem la Anexa nr. 1, ”Semnificaþia termenilor tehnici folosiþi în cuprinsul legiiÒ. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat. Anexa nr. 2. Ð ”Taxe pentru eliberarea de atestãri ºi avizeÒ. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Domnilor colegi, este lege organicã, vã rog, vot final.
**Domnul Ioan Creþu**
Se instituie, de asemenea, tabloul arhitecþilor care reprezintã ilustrarea clarã a ofertei profesionale de specialitate.
Proiectul de lege a fost întocmit prin contribuþia asociaþiilor profesionale de urbanism ºi arhitecturã din þarã Ñ mã refer la Uniunea Arhitecþilor din România, la Asociaþia Profesionalã a Urbaniºtilor, la Societatea Arhitecþilor Români, la Asociaþia arhitecþilor-ºefi din þarã.
În sensul celor prezentate, supunem spre dezbatere ºi aprobare proiectul de lege alãturat. Vã mulþumesc.
Deci eu cred cã este bine sã preîntâmpinãm, sã evitãm abuzurile din partea avocaþilor, din partea arhitecþilor, din partea notarilor, din partea cui vreþi dumneavoastrã, din partea oricui, prin alte metode. Nu prin metode care sã conducã la posibila degradare profesionalã.
- 3 abþineri, s-a adoptat.
Art. 18 Ñ text nemodificat. Da, text nemodificat la art. 18. Mai sunt alte observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.
- Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,
- o abþinere, s-a adoptat.
Art. 19 Ñ text nemodificat, trebuie sã eliminãm
- alin. 1. Ba nu, este în ordine, cu eliminarea literei c). Cu privire la aceastã eliminare este vreo observaþie?
- Nu.
ªi reformularea alineatului 2? Nici o observaþie. Atunci, vã rog, votul dumneavoastrã pe eliminarea pct. c).
Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Cap. al III-lea, titlul. Este vreo observaþie? Vã rog.
În susþinerea celor de mai sus, prezentãm câteva cifre relevante. Faþã de martie 1999, producþia a scãzut într-un mod alarmant. La carne de porc a scãzut cu 45%, cu un minus de 7.800 tone; la carne de bovinã, cu 42%, cu un minus de 1.227 tone; la preparate din carne, cu 19%, cu un minus de 2.024 tone; la ulei, cu 32%, cu un minus de 4.729 tone; laptele de consum, cu 22%, cu un minus de 17,4 mii hectolitri, pâinea, cu 7%, minus 10.600 tone.
Faþã de aceeaºi perioadã, au scãzut vertiginos efectivele de animale, în special la porcine, unde se înregistreazã cu 1,757 milioane capete mai puþin, dar ºi la ovine, cu 459 mii capete mai puþin, punându-se în pericol însãºi matca unor specii.
2. _Dezinteresul Guvernului pentru achiziþionarea produselor ºi depozitarea recoltei ºi, în general, pentru sprijinirea producãtorilor autohtoni i-a pus pe aceºtia în imposibilitatea reluãrii ciclului de producþie din lipsã de fonduri._
În lipsa banilor, se va ajunge astfel la o producþie agricolã destinatã în cea mai mare parte autoconsumului, ceea ce va afecta siguranþa alimentarã a restului populaþiei. De aceea, Guvernul va fi obligat sã recurgã la importuri, mãrind dezechilibrul balanþei comerciale a României.
Relevantã în acest sens este situaþia îngrijorãtoare a desfãºurãrii activitãþilor specifice campaniei agricole, atât în ceea ce priveºte starea culturilor semãnate în toamnã, cât ºi încadrarea în epoca optimã pentru înfiinþarea culturilor de primãvarã.
Suprafeþele semãnate cu grâu în toamna anului 1999 raportate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sunt false, sunt mai mari decât în realitate. Suprafaþa aflatã în culturã la recoltare nu va depãºi 1.100Ñ1.200 mii hectare, faþã de 1.900 mii hectare în operativele Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.
Producþia va fi sever diminuatã din cauzã cã administrarea îngrãºãmintelor chimice s-a fãcut numai pe 56,3% din suprafaþã cu azot ºi 23,1%, cu fosfor, iar suprafaþa erbicidatã este de circa 1 milion de hectare, ceea ce se va reflecta în prelungirea crizei grâului ºi în anul urmãtor.
De altfel, lipsa grâului pentru panificaþie a intrat deja într-o fazã de alarmã, care se reflectã atât în aprovizionarea populaþiei, cât ºi în creºterea preþului pâinii.
În privinþa suprafeþei cultivate cu sfeclã de zahãr, ea nu depãºeºte 50 de mii de hectare, din care o parte semnificativã este calamitatã, fapt ce va determina creºterea importurilor de zahãr ºi de produse zaharoase.
Mai trebuie menþionatã existenþa la zi a cel puþin 1 milion de hectare nearate ºi 1 milion de hectare nesemãnate, care demonstreazã o datã în plus dezinteres ºi incompetenþã managerialã la nivelul ministerului de resort.
## 3. _Politica agricolã a Guvernului, în loc sã creeze noi locuri de muncã, este generatoare de ºomaj._
Reducerea drasticã ºi continuã a efectivelor de animale a avut consecinþe majore. Astfel, întregul lanþ a fost afectat, s-a redus piaþa de desface pentru produsele vegetale destinate hranei animalelor, producãtorii nu au putut sã-ºi valorifice producþia ºi, prin urmare, nu pot relua ciclul de producþie.
Un alt efect negativ direct este acela al reducerii producþiei furnizorilor datoritã micºorãrii cererii din partea crescãtorilor de animale. S-a ajuns astfel ca agricultura, singurul domeniu capabil sã absoarbã masiv forþa de muncã disponibilizatã prin lichidarea unor importante segmente industriale, sã devinã ºi ea generatoare de ºomaj.
4. _Guvernul a blocat reforma funciarã._
La data de 1.01.1997, peste 67% din cei îndreptãþiþi conform Legii nr. 18/1991 erau în posesia titlurilor de proprietate. În perioada 1997Ñ2000, ritmul de punere în posesie a scãzut la numai 2,9%, în condiþiile în care toate fondurile bugetare alocate pentru aceastã acþiune au fost cheltuite.
Promovarea Legii nr. 1/2000, cunoscutã sub numele ”Legea LupuÒ, fãrã un cadru organizatoric ºi legislativ adecvat ºi fãrã o evaluare riguroasã a situaþiei de fapt, va îndepãrta mai mult momentul finalizãrii reformei funciare în România, cu toate consecinþele nefaste pentru relansarea sectorului agroalimentar ºi integrarea în structurile economice europene.
5. _Înmulþirea ilegalitãþilor ºi abuzurilor din sfera privatizãrilor efectuate în agriculturã plaseazã autoritãþile agricole pe loc de frunte în topul corupþiei, devenitã politicã de stat dupã alegerile din 1996._
Amestecul neavenit în managementul unor societãþi comerciale, schimbarea managerului, a consiliilor de administraþie pe criterii politico-clientelare, concesionarea sau privatizarea unor societãþi din agriculturã, concesionarea unor activitãþi publice etc. constituie capete de acuzare pentru cârmuitorii agriculturii, rãmasã, din pãcate, cu efecte minore, în condiþiile unei justiþii aservite intereselor politice.
Pregãtirea privatizãrii total netransparente a societãþilor agricole ce deþin teren ºi/sau luciu de apã, total netransparent, în favoarea clientelei politice, va deschide un nou capitol al corupþiei ºi al distrugerilor din agriculturã.
## SCOPUL MOÞIUNII
Vã mulþumesc.