Stenogramă plen

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului.

Conducerea ºedinþei va fi asiguratã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul Paul Pãcuraru ºi domnul Mihai Ungheanu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa prin votul electronic 103, avem 10 colegi absenþi motivat.

Aþi primit ordinea de zi. Sunt observaþii la ordinea de zi? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã.

Programul de lucru, cel obiºnuit, între 15,00 ºi 19,30.

De asemenea, aveþi în mapa dumneavoastrã programul de lucru al Senatului pentru aceastã sãptãmânã, 18Ð23 iunie.

Vã amintesc, deci programul pentru sãptãmâna aceasta este un program obiºnuit, cu o anumitã corecturã. Mâine, marþi, 19 iunie, vã rog sã reþineþi, la ora 9,30 se deruleazã ºedinþa plenului celor douã Camere.

Deci la ora 9,30 prezenþa dumneavoastrã trebuie sã fie la fix 9,30 la Camera Deputaþilor. Rog sã asigurãm prezenþa cu toþi colegii, ºedinþa fiind televizatã. Este vorba de asumarea rãspunderii de cãtre Guvernul

Adrian Nãstase asupra proiectului Legii privind investiþiile directe importante, în conformitate cu prevederile articolului 113 din Constituþie.

În rest, programul pe care îl cunoaºtem, vom continua dupã plenul celor douã Camere, care nu va dura mai mult de jumãtate de orã, 9,30Ð10,00, ne vom reîntoarce în Senat ºi se va lucra în comisii toatã ziua. Miercuri, comisii permanente, joi, plen, vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþiile electorale.

Dacã sunt observaþii referitoare la acest program? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, douã abþineri, programul de lucru pentru aceastã sãptãmânã a fost aprobat.

Înainte de a trece la primul punct Ñ declaraþii politice Ñ vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul doamnei senator Simona Marinescu.

## **Doamna Simona Marinescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doresc sã vã fac cunoscut faptul cã vineri, 15 iunie 2001, am demisionat din Partidul Democrat ºi, implicit, din Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Aº vrea sã adaug cã pãstrez în memoria mea ºi în biografia mea un loc special acestui partid, care m-a consacrat politic, dar totodatã doresc sã precizez cã ceea ce rãmâne în conºtiinþa mea este Partidul Democrat în care am intrat eu în 1997, ºi nu Partidul Democrat pe care l-am pãrãsit vineri. Totodatã, aº vrea sã fac cunoscut Grupului parlamentar al Partidului Democrat cã pun la dispoziþia sa funcþia de preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim. Stimaþi colegi,

Sã intrãm în primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice.

Vã reamintesc, P.D.S.R.-ul are la dispoziþie 28 de minute, P.R.M.-ul 16, P.D.-ul 6, P.N.L.-ul 6, U.D.M.R.-ul 5.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnului senator Adrian Pãunescu.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Am sã vã rog deci, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, despre câteva fenomene care se petrec în societatea româneascã în momentul de faþã, unele dintre ele foarte în apropierea noastrã.

Aºa cum aþi vãzut cu toþii, cum aþi simþit cu toþii, cum aþi auzit cu toþii, sporeºte violenþa în toate mediile sociale. O judecãtoare este adusã aproape de moarte prin violenþã. Într-o salã de judecatã se aruncã cocktail Molotov, urmeazã probabil cocktail Ribbentrop. În niºte publicaþii, probabil scoase tocmai pentru aceasta, pentru a multiplica violenþa, apar atacuri violente la adresa unor cetãþeni care nu se pot apãra. Este evident cã limbajul comunicãrii politice se degradeazã sub ochii noºtri. Cele douã Comisii de culturã ºi culte ale Parlamentului voteazã, aºa cum au considerat membrii lor, raportul de activitate al Radiodifuziunii Române. Consiliul de administraþie al Radiodifuziunii, la el mã refer acum, se întruneºte într-o ºedinþã de urgenþã ºi ia drept instrument de exprimare Canalul România 1 ºi, minute bune, cu mult dincolo de limita orelor obiºnuite, este atacatã decizia celor douã comisii, care nu este ultima posibilã, dar aºa considerã dumnealor cã trebuie sã facã. Iar programul Radio România, care este editat ca sã arate cetãþeanului ce emisiuni vor fi sãptãmâna viitoare, apare în acest fel: cu preºedintele Consiliului Radio, domnul Andrei Dimitriu, pe copertã, ca o stea ce este, ºi cu ceilalþi, ascultându-l. Înãuntrul revistei? Douã pagini de atac la votul comisiilor Parlamentului. Pe banii contribuabilului, totul! În deplin spirit democratic, nu?

Se spun de dragul aºa-zisei democraþii minciuni. Se calcã în picioare dreptul fiecãrui parlamentar de a se exprima, aºa cum crede, poate cã parlamentarul respectiv e în eroare ºi vine Simeon. Dar dreptul lui nu i-l poate lua nimeni ºi nu poate fi condamnat cineva pentru cã s-a exprimat ºi nu pot niºte oameni care au beneficiat de votul Parlamentului sã se bucure de parlamentarism atunci când sunt numiþi ºi sã conteste violent parlamentarismul atunci când este respins raportul lor. ªi, în orice caz, este de-a dreptul aberantã poziþia aceasta, sã te duci la radio ºi sã-l foloseºti pentru tine, pentru consiliul de administraþie, când el este radio public.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Am primit astãzi mai multe plângeri pe tema intenþiei Palatului Cotroceni de a se da o amnistie generalã, în speranþa unei aºa-zise reconcilieri naþionale.

Dacã în cele mai multe situaþii nu se cunosc teroriºtii care au ucis cu sânge rece atâþia oameni nevinovaþi în decembrie 1989, în cazul pe care o sã vi-l expun lucrurile sunt extrem de clare. Este vorba despre linºarea locotenent-colonelului de miliþie Aurel Agache, care a murit în chinuri inimaginabile.

Dar pentru ca sã nu fiu suspectat de subiectivism, voi da citire scrisorii deschise pe care vãduva ofiþerului român i-a adresat-o domnului Ion Iliescu ºi pe care am primit-o ºi eu prin fax, fiind rugat de familia respectivã sã o supun atenþiei opiniei publice.

În situaþia în care interesele românilor prigoniþi de unguri, în judeþul Covasna, nu sunt reprezentate în Parlament, daþi-ne voie nouã, celor de la Partidul România Mare, sã le apãrãm dreptul la viaþã, dreptul la justiþie.

Iatã textul:

”Domnule Preºedinte al României,

Subsemnata Ileana Agache, în vârstã de 53 de ani, domiciliatã în oraºul Codlea, Strada Nouã nr. 99, judeþul Braºov, sunt vãduvã de 11 ani, ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989, când soþul meu, colonelul postmortem Aurel Agache, lucrãtor la fosta Miliþie Târgu Secuiesc, judeþul Covasna, a fost linºat cu bestialitate, fãrã pic de milã, de aºa ziºii revoluþionari.

Ziua de 22 Decembrie 1989, care trebuia sã fie o zi de bucurie pentru familia mea, nu avea sã fie aºa.

Dupã ce soþul meu a fost ucis, eu, împreunã cu cei 5 copii ai mei, am fost nevoitã sã pãrãsesc oraºul Târgu Secuiesc, casa noastrã a fost devastatã iar noi am ajuns fugari în propria noastrã þarã.

În primele zile dupã evenimente s-a întocmit dosar penal ºi pãrea cã au pornit cercetãrile în cazul uciderii soþului meu. Dar cu trecerea timpului ºi mai ales în urma campaniei de calomniere ºi denigrare din partea presei maghiare din Sfântu Gheorghe la adresa decedatului Aurel Agache, campanie comandatã de cei care nu aveau nici un interes sã se afle adevãrul, totul a luat o altã întorsãturã.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea de azi, ca senator de Ialomiþa, nãscutã în Ialomiþa, se referã la o întâmplare frumoasã pe care noi, Senatul României, am fãcut-o posibilã în ultimele douã sãptãmâni, printr-un gest solidar ºi sensibil pe care-l salut ºi pe care vã propun sã-l definitivãm azi.

La ce mã refer? Pentru a fi explicitã, vã propun sã-mi permiteþi sã reiau pe scurt întâmplarea.

Exact acum douã sãptãmâni, de la acest microfon, colega mea ºi a noastrã, doamna senator de Ialomiþa Elena Sporea Ð Ialomiþa, fac o micã parantezã, ca ºi Vrancea sunt judeþe cu nume feminin ºi au ambii senatori femei Ñ fãcea un apel cãtre noi toþi sã vizitãm expoziþia din holul Senatului, realizatã de copiii de la Cãminul-ºcoalã din Slobozia, instituþie specializatã în protecþia copilului cu handicap ºi remarcabilã ca urmare a lansãrii unui proiect ambiþios intitulat ”Terapia educaþionalã complexã ºi integratãÒ, condus, tot din întâmplare, tot de douã femei, învãþãtoare, Valentina Dima ºi Felicia Pavel, printre rezultatele acestuia fiind ºi expoziþia de care vorbesc.

Ceea ce vreau sã remarc prin intervenþia mea de astãzi este solidaritatea noastrã, ca oameni ºi abia apoi ca senatori, în întâmplarea frumoasã legatã de tablourile acestor copii ºi ale dascãlilor lor inimoºi.

Dincolo de aceastã apreciere, daþi-mi voie sã mulþumesc, ca senator de Ialomiþa, fiecãruia dintre dumneavoastrã care v-aþi manifestat atât de frumos ºi atât de sensibil, întinzând o mânã acestor copii care-ºi acoperã necazurile cu bucuria penelului ºi a florii.

Mulþumesc în mod special colegilor mei senatori din Comisia de administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului ºi colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, care, la rândul dumnealor, au fãcut un gest extraordinar ca valoare ºi ca sensibilitate.

În acest moment Ñ deci vã spuneam la începutul declaraþiei mele cã propun sã finalizãm tot ceea ce s-a petrecut frumos sub auspiciile Senatului României Ñ, Grupul nostru parlamentar al Partidului Democrat din Senat oferã azi unul din aceste tablouri raportorului special, doamnei Emma Nicholson, tabloul pe care-l oferim este intitulat ”Furtunã în povestea mea cu zâneÒ ºi este însoþit de scrisoarea micului artist, pe care îmi cer ºi cer permisiunea sã v-o citesc. ”Stimatã doamnã baroanã Emma Nicholson,

Vã mulþumim doamnã senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L. are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea de astãzi este ocazionatã de recent încheiatul turneu al preºedintelui Bush în Europa ºi sigur cã subiectul care ne intereseazã pe toþi este problema extinderii NATO.

Întâlnirea extrem de importantã care a avut loc în Slovenia, la Castelul Brdo, cu siguranþã cã a avut pe ordinea de zi ºi problema extinderii NATO ºi cu siguranþã cã acest capitol este un subiect de maxim, maxim interes pentru România, pentru naþiunea noastrã, pentru toþi cei interesaþi ºi participanþi la ceea ce se întâmplã ºi la perspectiva României.

Este evident pentru orice analist faptul cã deceniul pe care-l parcurgem acum, hai sã-l numim deceniul BushPutin, este diferit structural, diferit substanþial de deceniul anterior, de deceniul, sã spunem, al ”cooperãriiÒ între Statele Unite ºi Rusia Ñ Clinton-Elþin.

Este clar pentru orice evaluare, pentru orice analizã, este cât se poate de clar cã Statele Unite doresc în continuare slãbirea Rusiei ºi slãbirea puterii sale de influenþã atât din raþiuni geostrategice, cât ºi din raþiunile pur economice ale faptului cã Rusia deþine în momentul de faþã peste 60% din resursele naturale ale omenirii.

În egalã mãsurã, o datã cu venirea Preºedintelui Putin la putere, este cât se poate de clar cã Rusia duce o nouã ofensivã de refacere a zonei de influenþã, de refacere a statutului de mare putere ºi sigur cã orice comparaþie actualã trebuie sã þinã cont de faptul cã ºi în Rusia au loc modificãri profunde, modificãri de substanþã, dar toate acestea trebuie subsumate imperativului politic

pe care-l are Rusia, de mare putere. Impactul poziþiei Rusiei asupra þãrilor vecine este de notorietate. În aula Parlamentului, în întâlniri, în declaraþii publice sunt cunoscute deja poziþiile preºedintelui Dumei, ale lui Ghenadi Selezniov, ca ºi ale preºedintelui Comisiei de politicã externã a Dumei, Dimitrii Rogozin în ceea ce priveºte extinderea NATO ºi în ceea ce priveºte poziþia Rusiei vizavi de interesul României pentru integrarea în NATO.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Frunda Gyšrgy.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Criminalilor!

Pleacã de aici! Du-te la Budapesta! Sã-þi fie ruºine obrazului!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DomnuÕ senator!

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pe 22 decembrie 1989, în micul oraº transilvãnean Târgu Secuiesc, un oraº de 23 de mii de locuitori, au avut loc demonstraþii anticeauºiste, ca în foarte multe oraºe ale României.

Oraºul avea atunci 31 de miliþieni, toþi de naþionalitate românã. Nici unul, cu excepþia acestui Agache, nu a fost atacat. Agache a fost acel om care ani de zile a fost instrumentul cel mai agresiv, cel mai feroce al dictaturii ceauºiste. A fost cel care a confiscat, fãrã motive legale, fãrã hotãrâre judecãtoreascã, fãrã încuviinþarea procurorului diferite obiecte de la localnici, a fost cel care, fãrã încuviinþare, a fãcut controale, percheziþii domiciliare ºi a confiscat diferite lucruri; a fost cel care a ºantajat femei, sã aibã relaþii intime cu el, pentru cã, altfel, îi bagã pe toþi la puºcãrie. A fost cel care a violat femei, a fost cel care a determinat un tânãr de 23 de ani sã se sinucidã. A fost cel, doamnelor ºi domnilor, care în 22 decembrie, cu haina de miliþian pe el, cu pistolul în mânã a încercat sã-i opreascã pe revoluþionari când au vrut sã intre în consiliul popular ºi care s-a opus unei mase de peste zece mii de oameni care manifesta paºnic pentru victoria revoluþiei din România. A încercat sã-i opreascã cu pistolul ºi atunci aceºti oameni pur ºi simplu l-au bãtut, bãtaie în urma cãreia acest om a murit.

Eu resping agresivitatea ºi forþa în orice fel s-ar manifesta, dar aceastã faptã a unei mulþimi, dupã nici o lege penalã, în nici un stat democratic din lume nu este infracþiune.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Asta este culmea!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Teoria penalã este clarã, nu poþi scoate din mii de oameni ºase oameni ºi sã-i condamni!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Terminã, domnule! Suntem în Senatul României, domnule!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Protestez, domnule preºedinte, împotriva acestui ton huliganic din primul rând!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Huligan eºti tu, mãi! Cum îþi baþi joc de Senatul României?! Nu îþi e ruºine?!

Stimaþi colegi...

Domnule preºedinte, Vã rog sã îmi asiguraþi dreptul...

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

DomnuÕ preºedinte,

Protestez ºi cer sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru rãspunderea acestui domn senator care mã întrerupe!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

L-aþi masacrat ºi acum îl insultaþi?!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DomnuÕ senator Vadim, vã rog foarte mult...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

DaÕ cum poate sã îl insulte în halul acesta, domnule?! A murit, are cinci copii omul ãla, domnule!

Vã rog foarte mult, sã pãstrãm liniºtea în Senat, sã ascultãm, este vorba despre o declaraþie politicã. Mai aveþi timp la dispoziþie, dacã vreþi sã daþi unui alt coleg care poate lua cuvântul ºi sã dea rãspunsul. DomnuÕ senator Frunda, aveþi cuvântul!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Acest om a decedat în urma altercaþiei care a avut

loc.

Din acea masã de peste zece mii de oameni au fost aleºi ºase care au fost puºi în faþa tribunalului. Unul a decedat, cinci au fost condamnaþi. Din cinci, patru au ales calea exilului, iar unul, care este paralizat la pat, se aflã ºi acum la Târgu Secuiesc.

În timpul procesului i-am reprezentat pe cei patru. Consider cã nici ei, ca nici ceilalþi revoluþionari din Bucureºti, Cugir ºi alte oraºe ale României, unde au fost unii miliþieni linºaþi, nu sunt infractori, ci au fost revoluþionari.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Criminali!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

I-am apãrat ºi îi voi apãraÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Terminã, domnÕe! Nu-þi mai bate joc de o þarã! Sunt criminali, domnule! Nu ºtii româneºte!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DomnuÕ senator, Vã rog, vã rog foarte mult! ## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Nu putem permite!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

AveþiÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aveþi dreptul sã-l opriþi, pentru cã încalcã Constituþia þãrii, domnule preºedinte!

Ce mai urmeazã?! Pe cine omorâþi, domnule?!

Domnule senator,

Vã rog foarte mult, suntem în Senatul României, domnul Gyšrgy Frunda va încheia, veþi avea cuvântul. Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Este foarte greu aºa, domnule preºedinte. Vã rog sã îmi asiguraþi aceleaºi drepturi pe care le-aþi asigurat ºi noi nu am intervenit. Cred cã aºa ar fi civilizat.

În timpul procesului în care i-am apãrat pe aceºti oameni, timp de trei ani de zile, am depus o listã cu cereri de probaþiune, probaþiuni care nu mi-au fost acceptate. Am încercat remediul pe calea apelului ºi a recursului, cererile noastre fiind respinse constant. Consider cã hotãrârea care s-a pronunþat în cauzã nu este dreaptã, ea nu respectã prevederile art. 6 ºi 14 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi declar cã voi aduce aceastã cauzã la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, tot aºa cum vã declar cã discursul pe care senatorul Vadim Tudor l-a þinut astãzi îl voi depune la Adunarea Parlamentarã a Consiliului EuropeiÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Turnãtor ai fost, turnãtor ai rãmas!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

É la grupul democrat al cãrui membru încearcã sã fie, dar este respins, pentru cã nu poate sã fieÉ Nu este turnareÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Extraordinar!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

...este instigare împotriva comunitãþii maghiare din România. Este o instigare împotriva celor care nu acceptã ideile Domniei sale.

Doamnelor ºi domnilor colegi ai partidelor parlamentare româneºti, disputa de astãzi pentru mine este foarte neplãcutã. Simt un disconfort profund, pentru cã aº prefera sã discut legi, în esenþa lor, ºi dacã nu aº fi fost atacat nu aº fi rãspuns.

Vã rog ca cenzurând ceea ce am spus, doi oameni cu ideologii complet, diametral opuse, trageþi dumneavoastrã concluzia cine este patriotul ºi face bine pentru România, sã ajungã în Uniunea Europeanã, ºi cine izoleazã RomâniaÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

ªobolani în gurã, domnule!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

ªobolanii în gurã au fost ºobolani în mintea celor care au nãscocit aceastã poveste, în mintea unor oameni bolnavi, care-ºi imagineazã acest lucru. Acolo sunt ºobolani! Nu a fost nici un ºobolan în gura nimãnui ºi nu a fost nici un ochi scos.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu îþi este ruºine!

Domnule senatorÉ

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Sunt oameni bolnavi care îºi imagineazã asemenea lucruri.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

A murit un om, domnule!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Eºti turnãtorul României, domnule!

Te plãteºte statul român ca sã fi turnãtor!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Nu este turnare, este chestie de coloanã vertebralã ca ceea ce spui la Bucureºti sã spui ºi la Strasbourg ºi invers. Dacã îþi asumi rãspunderea pentru un lucru la Bucureºti, acelaºi lucru trebuie sã îl spui ºi la Strasbourg.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Poþi sã îl spui, domnule! Poþi sã îl spui peste tot!

Nu poþi fi european la Strasbourg ºi naþionalist acasã. Ceea ce a spus senatorul Vadim Tudor, doamnelor ºi domnilor senatori, nu este, dupã pãrerea mea, numai intoleranþã sau xenofobieÉ

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Îmi pare rãu cã a murit, dar ºi-a pregãtit moartea! ªi-a pregãtit moartea, a fost cel care a provocat-o! Nu suntÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator,

Vedeþi cã provocaþiÉ deja aþi depãºit timpul cu mult ºi provocaþiÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Numai cu moartea rezolvaþi, mãi Frunda, mãi! Du-te, mãi, la Budapesta, cu tot neamul tãu!

Vã rog sã încheiaþi!

Domnule preºedinte, Noi vom depune ºi în scrisÉ

Am reþinut! Vreþi sã sesizaþiÉ

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc cã aveþi grijã de mine, dar nu sunt de acord cu dumneavoastrã cã eu provoc sala. Vã rog pe dumneavoastrã sã aveþi grijã de desfãºurarea ºedinþei ºi daþi-mi voie sã mã manifest. Voi depune, în numele grupului, un protest scris ºi o sesizare la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru ceea ce a fãcut domnul Vadim Tudor, care-ºi permite oriceÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

ªi noi vom depune!

Depuneþi! Vã rog, domnule preºedinte caÉ

Timpul!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Timpul dumneavoastrã a trecut de mult! A venit al nostru ºi a venit al Europei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie cinci minute.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dreptul la replicã este separat!

O sã vi-l dau dupã ce terminãm cu declaraþiile politice.

Are cuvântul domnul senator Nedelcu Mircea, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este foarte greu sã mai faci o declaraþie politicã dupã ce asculþi declaraþii cum au fost cele dinaintea mea. Este foarte dificil sã mã fac avocatul unor copii nenorociþi, copii bolnavi de SIDA, dupã ce antevorbitorul meu ne-a arãtat cum poate fi motivatã uciderea unui om, dar am sã încerc.

Declaraþia politicã pe care astãzi o voi susþine în faþa dumneavoastrã este, de fapt, un apel la solidaritate cu cei mai nãpãstuiþi oameni ai acestui pod de timp între milenii. Fac apel la sensibilitatea Domniilor dumneavoastrã, amintindu-vã cã lângã noi sunt oameni ce trãiesc o dramã îngrozitoare, pentru cã ce poate fi mai cumplit decât sã trãieºti sub ameninþarea unei morþi care vine

implacabil, astãzi, mâine, oricând. Dar ºi mai cumplit este sã îþi vezi propriul copil în aceastã situaþie, cu atât mai mult cu cât ºtii cã nici el ºi nici tu nu aveþi decât vina de a fi avut încredere în oamenii cu halate albe. În Valea Jiului se aflã în evidenþe medicale un numãr de 152 de copii infectaþi cu virusul HIVÐSIDA.

Stimaþi colegi, Vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã! Vã ascultãm, domnule senator!

Condiþiile de sãrãcie de aici agraveazã ºi mai mult situaþia bolnavilor, astfel cã sunt notate foarte multe cazuri de deces.

Autoritãþile publice administrative din zonã, din punct de vedere al asistenþei ºi protecþiei sociale, din cauza lipsei de fonduri, nu fac faþã la mulþimea de probleme majore care pun în pericol integritatea familiei. Pentru copilul seropozitiv sunt ºanse minime de a fi preluat într-o atenþie specialã, datoritã costurilor extrem de ridicate pe care le presupune îngrijirea lui atentã. Costul de întreþinere pentru un copil seropozitiv, conform unor studii de specialitate, este ridicat la circa 7 milioane lei pe lunã, în timp ce pãrinþii acestora, în toate cazurile, mamele primesc acel salariu de asistent personal de 1.200.000Ð1.400.000 lei. La toate acestea este bine sã reþinem cã în proporþie de circa 80% taþii acestor copilaºi sunt disponibilizaþi, ºomeri ori trãiesc din ajutorul social de întreþinere acordat de primãrii, pentru cã au fost azvârliþi în stradã, trimiºi sã culeagã fructe de pãdure ºi aici trebuie sã spun cu tristeþe cã ºi guvernul actual duce mai departe opera celor anterioare, importã masiv, pe bani grei Ñ dolari, cãrbune din Africa de Sud, pânã ºi din Ungaria.

Pentru cã am deschis acest subiect, deschid o parantezã cerând astãzi, în faþa dumneavoastrã, înfiinþarea unei comisii de anchetã care sã facã luminã în cazul importului a circa 1.250.000 tone cãrbune energetic numai în 6 luni, din decembrie 2000 pânã în mai 2001. Nu este normal ca în timp ce pãrinþii acestor copilaºi sã nu poatã sã le asigure mãcar pâinea, statul român sã subvenþioneze mineritul din alte þãri.

Revenind la copiii seropozitivi, þinând cont de toate acestea, este necesar ca aceºtia sã fie prinºi într-un program de protecþie socialã specialã, ºtiindu-se cât de vulnerabili sunt la marile lipsuri materiale, mai ales cã viaþa lor este extrem de scurtã. Este bine sã nu uitãm, nici unul dintre noi, cã ºi ei sunt fiinþe, ca ºi ceilalþi copii, ºi cã nu este vina lor cã suferã de aceastã boalã cumplitã. ªtim cu toþii cum au cãpãtat aceastã nemeritatã pedeapsã, în vreme ce adevãraþii vinovaþi trãiesc mai departe liniºtiþi.

Am convingerea cã sunt în asentimentul dumneavoastrã afirmând cã statul, societatea au o datorie, o obligaþie faþã de aceºti micuþi condamnaþi. Sã nu-i mai condamnãm ºi noi, încã o datã, prin nepãsare. Aºa cum am afirmat mai devreme, viaþa lor este extrem de scurtã, timpul este foarte grãbit cu ei iar noi nu avem dreptul sã amânãm nici mãcar cu o zi gãsirea soluþiilor necesare lor ºi familiilor lor. Nu vã ascund, acesta este mesajul pe care am fost delegat sã vi-l transmit în urma întâlnirii pe care am avut-o cu un grup de pãrinþi ai acestor copii ºi vã spun cu mâna pe inimã cã este foarte greu sã îi priveºti în ochi fãrã sã le oferi nimic concret. Ei nu cerºesc, ei solicitã doar atenþia cuvenitã din partea tuturor factorilor de decizie. Aºa cum a reieºti ca o concluzie, s-au cam sãturat doar sã fie ascultaþi ºi compãtimiþi. Aºteaptã soluþii viabile, urgente, cât încã copilaºii lor mai sunt în viaþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., un minut, domnul senator Sârbulescu Ion.

## **Domnul Ion Sârbulescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Conform unor rapoarte recente ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, confirmate de analiºtii Uniunii Europene ºi de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, cota de alarmã a fost atinsã de majoritatea indicatorilor demografici ºi de mortalitate. Natalitatea ºi fertilitatea în ultimii 10 ani au fost cele mai mici din istoria României, în aceastã perioadã populaþia scãzând cu circa 700.000 de locuitori. Complementar acestor rapoarte care plaseazã România pe unul din ultimele douã locuri din Europa, studiile sociologice aratã cã sporul demografic negativ care se accentueazã ar conduce spre anul 2020 la o diminuare a populaþiei cu cel puþin 4 milioane de locuitori. Printre cauzele care au condus la aceastã situaþie îngrijorãtoare se numãrã ºi faptul cã, printr-un nefericit complex de împrejurãri, Decretul nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind ajutoarele ce se acordã mamelor cu 3 ºi mai mulþi copii a intrat în desuetudine ºi a fost abrogat prin Legea nr. 67/24 iunie 1995 privind ajutorul social. Aceste mame care asigurã sporul natural al populaþiei trãiesc, în majoritate, în stare de disperare, fãrã un loc de muncã sau pensie viagerã, la limita minimã a existenþei, iar autoritãþile îndreptãþite nu fac nici o reparaþie pentru îmbunãtãþirea vieþii acestor mame ºi a familiilor lor.

Vã reamintesc, doamnelor ºi domnilor senatori, recomandarea Consiliului Europei nr. 9.414, adoptatã la 22 noiembrie 1994: ”Conceptul unei politici familiale coerente ºi integrate presupune ca puterile publice sã creeze condiþiile necesare pentru dezvoltarea unei celule familiale, în cadrul cãreia individul sã se poatã dezvolta în securitate, demnitate, solidaritate ºi respect al drepturilor sale fundamentale, pe o bazã juridicã, socialã, culturalã ºi economicãÒ.

În vederea evitãrii unei catastrofe demografice, informez Senatul cã mâine voi depune o iniþiativã legislativã în acest sens.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Toþi cei înscriºi la declaraþii politice au luat cuvântul. Pentru drept la replicã, un minut, domnul Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Domnule preºedinte,

Din timpul Grupului parlamentar P.R.M. au mai rãmas trei minute.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vreau sã vã spun cã nu a mai rãmas nici un minut, 48 de secunde.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

DomnuÕ preºedinte! Ce aþi fãcut, aþi cronometrat ºi timpul în care a mers?!

Domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã rog sã mã înþelegeþi, avem o activitate intensã astãzi.

## Domnule preºedinte,

Eu am anticipat cã domnul Gheorghe Frunda se va face de râs, dar vãd cã s-a fãcut nu numai de râs, s-a fãcut ºi de plâns! Eu am înþeles cã ei l-au masacratÉ unii unguri, eu n-am vorbit de toþi unguriiÉ l-au masacrat pe acel nefericit ofiþer superior al miliþiei române, dar de ce îl mai ºi insultã?! A murit omul ãla! A spune acum cã viola femei, a spune cã ºantaja, a spune cã fura, confisca obiecte ºi aºa mai departe, acesta este un sacrilegiu care depãºeºte puterea noastrã de înþelegere.

_De mortuis nil nisi bene_ se spune în latinã Ð despre morþi numai de bine Ð, dar probabil cã aceasta este puterea de înþelegere a domnului Frunda.

Ce-i mai grav? Este pentru prima oarã când, sub cupola Parlamentului României, se justificã o crimã, domnilor, se justificã linºajul.

Domnul Frunda a spus aici, dacã am înþeles bine, cã ºi-a cãutat moartea acel om. Asta era o soluþie, domnuÕ Frunda?

Au fãcut alþii abuzuri ºi mai grave. Trebuia sã îi omorâm pe toþi, da?! Moartea, asta este rezolvarea gãsitã de comunitatea maghiarã?! Nu se poate aºa ceva! Dumneavoastrã faceþi un imens rãu comunitãþii maghiare. Dumneavoastrã vã pretindeþi patriot român. Pãi, eu sunt mai patriot maghiar decât sunteþi dumneavoastrã patriot român.

Nu puteþi sã aruncaþi oprobriul pe spinarea naþiunii maghiare prin aceastã unicã finalitate. Cum iritã cineva ungurul, cum spunea Caragiale, este cel mai ocoº, el numai înainte merge, odatã scoate cuþitul de la carâmbul cizmei. E bine aºa ceva?!

Eu vreau sã vã aduc aminte cã mai mulþi generali ai Armatei Române au fost condamnaþi ºi chiar arestaþi. Unii chiar au murit în închisoare, în condiþii foarte suspecte, cum a fost generalul de contrainformaþii Emil Macri, un as al serviciilor secrete româneºti. La ora actualã alþi generali sunt închiºi. Alþii au plecat din þarã, sperând sã îºi scape onoarea ºi libertatea. Este vorba de Victor StãnculescuÉ alþii sunt bolnavi, cum este Mihai Chiþac. Deci generalii Armatei Române, care au îndeplinit niºte ordine, putrezesc în puºcãrie sau sunt vânaþi prin toatã lumea, iar niºte indivizi care au omorât, au linºat ºi au bãgat un ºobolan mort în gurãÉ ce nu s-a mai întâmplatÉ eu nu cred cãÉ nici mãcar la 1231, dacã þin bine minte, anul când Papa Grigore al VII-lea înfiinþeazã Inchiziþia, nici mãcar în timpul barbariei preinchizitoriale nu s-a întâmplat aºa ceva. ªi au murit mulþi oameni atunci. A murit Cheuchiºan, care a fost jupuit cu furculiþa în faþa familiei sale. ªi el ºi-o fi cãutat moartea? Dar de ce s-a ales din tot tacâmul furculiþa?! Furculiþa vine din orient, cum zice Alexandre Dumas, ”la masa lui Ludovic al XIV-lea se mânca cu mânaÒ, ºi au adus-o de la turci, probabil. De ce nu aþi gãsit o altã ustensilã?

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Încep prin a-i mulþumi domnului senator Corneliu Vadim Tudor. Vã rog sã ne criticaþi în continuare ºi sã ne insultaþi. Un singur lucru vã rog sã nu faceþi, sã nu ne lãudaþi.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

A fost un spirit de glumã cu caracter hazliu!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Vorbind foarte serios, vreau sã vã spun un lucru. În 22 decembrie 1989, din câte ºtiu eu, au fost 15 cazuri în care au fost omorâþi miliþieni în România. 15 cazuri în care mai mulþi oameni au fost omorâþi de mase de revoluþionari. Din aceste cazuri, din câte ºtiu eu, doar în 3 s-a pornit urmãrirea penalã ºi, din aceste trei cazuri, în douã inculpaþii au fost de naþionalitate maghiarã ºi în unul, de naþionalitate maghiarã ºi românã.

Ce vreau sã vã spun cu asta? Nu putem sã mãsurãm dreptatea cu douã unitãþi de mãsurã, una pentru majoritate ºi una pentru minoritate. Nu sunt de acord cu nici un fel de agresiune, nici cu cea verbalã ºi cu atât mai puþin cu cea fizicã, dar dintr-un caz de revoltã a oamenilor, când un om... ºi ceea ce v-am spus eu rezultã din dosar, faptul cã acest miliþian a determinat un tânãr sã se sinucidã, faptul cã a violat o femeie, în timpul vieþii sale, cã a confiscat lucruri. Acestea sunt adevãruri de netãgãduit, acestea au provocat psihozã, aceasta a provocat o reacþie a maselor, o reacþie când el, cu pistolul în mânã, încerca sã opreascã oameni care triumfau, care aplaudau, care sãrbãtoreau victoria revoluþiei din România. Este aceasta o crimã?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Da, este o crimã!

Ésau este aceasta un actÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senatorÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

E un masacru!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ce ºtiþi dumneavoastrã eu ºtiu. Dumneavoastrã nu ºtiþi, domnule.

Cu asta doresc sã închei.

Respingem ameninþãrile dumneavoastrã. Constatãm, încã o datã, cã de 11 ani, organizaþia ilegalã U.D.M.R. nu propagã decât intrigã, vrajbã, diversiune în societatea româneascã ºi ne ameninþã cu reclamaþii în strãinãtateÉ Sã ºtiþi cã putem vorbi ºi noi cu lordul Larson Johnson ºi îi spunem ce criminal apãraþi dumneavoastrã aici, vom afla ºi onorariul, probabil, ºi, de asemenea, anunþãm cã, pânã la toamnã, Partidul România Mare pregãteºte o Carte Neagrã a U.D.M.R.-ului în viaþa României.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul pentru drept la replicã domnul senator Gyšrgy Frunda.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Ésau este aceasta un act revoluþionar?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

E un mãcel terorist!

Iar a porni de la aceastaÉ

Domnule senator Frunda, vã rog eu, am ieºit de mult din cadrul declaraþiilorÉ

Domnule preºedinte, eu vã mulþumesc cã aveþi anumite simpatii ºi domnului Vadim TudorÉ

Nici o simpatie.

Éi-aþi dat 5 minute, iar pe mine mã întrerupeþi dupã unul, dar vã rog sã fiþi acelaºi diriginte pentru fiecare dintre noi.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul senator Frunda, vreau sã vã spunÉ

Numai o secundã! Vã rog foarte mult, liniºte! La declaraþii politice aþi vorbit 4 minute în plus ºi nu v-am întrerupt.

Vã mulþumesc.

La drept la replicã vã dau acelaºi timp. Vã rog eu sã încheiaþi.

Domnule preºedinte, dacãÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles mesajul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

E în psihozã. Vã mai þine mult psihoza asta?

E foarte clar pentru domnii senatori. Vã rog.

Numai cât vã vãd pe dumneavoastrã, domnul senator.

Domnul senator Vadim, vã rog eu foarte mult sãÉ

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte, vreau sãÉ ºi cu aceasta voi încheia, vreau sã luaþi act de faptul cã noi vom avea aceeaºi linie de a spune adevãrul în faþã ºi de a apãra interesele comunitãþii noastre ºi, în acelaºi timp, cu aceeaºi fermitate ºi hotãrâre, a apãra interesele generale ale acestei þãri, ca entitate politico-juridicã.

Vom lupta împotriva extremismului ºi vom lupta pentru democraþie în România.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Cu cuþitul!

Nu, eu am ºiÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi,

Trecem la punctul 3 al ordinii de zi, exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, conform prevederii Legii nr. 47/1992, la urmãtoarele legi:

Ð Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale;

Ð Legea pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor bunuri importate ºi servicii efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice ”TranselectricaÒ S.A. privind finanþarea proiectului pentru Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice ”TranselectricaÒ S.A., semnat la Luxemburg, la 5 decembrie 2000, ºi la Bucureºti, la 8 decembrie 2000;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2001 pentru ratificarea Acordului de garanþie dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind Proiectul pentru Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice ”TranselectricaÒ S.A., semnat la Bucureºti, la 8 decembrie 2000;

Ð Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Statele Unite Mexicane pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Ciudad de Mexico, la 20 iulie 2000;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinþe ºi spaþii cu altã destinaþie constituite din fondurile statului ºi din fondurile unitãþilor economice sau bugetare de stat, precum ºi a Legii locuinþei nr. 114/1996;

Stimaþi colegi,

Avem un proiect de Hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Regulamentului Senatului.

Rog Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul Predescu, domnul Roibu. Poftiþi, domnule preºedinte Roibu!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule preºedinte, o problemã de procedurã.

Poftiþi!

Întrucât abia am primit acest raport la casetã, o parte dintre noi nu l-a primit, vã rugãm frumos sã amânaþi dezbaterea acestui punct de pe ordinea de zi.

S-a primit, domnule!

determinarea competenþelor comisiei permanente, cât ºi pentru precizarea limitei investigaþiilor acesteia.

Ca urmare, vã propunem un proiect de hotãrâre în acest sens: Hotãrâre pentru modificarea ºi completarea Regulamentului Senatului.

”Având în vedere Hotãrârea Biroului permanent cu privire la lãrgirea competenþelor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii ºi de a se modifica art. 56 alin. 2 punctul 13 din Regulamentul Senatului, Senatul adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. Ñ Art. 56 alin. 2 punctul 13 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins: 13 Ñ Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii.

Aceastã Hotãrâre a fost adoptatã în Senat în ºedinþa dinÉ cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1 din Constituþia României.Ò

Stimaþi colegi, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi pentru aprobarea acestei hotãrâri. Cu 89 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi douã abþineri, hotãrârea a fost adoptatã de Senatul României.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materialelor explozive.

P.D.S.R.-ul, 3 propuneri.

Pãi dumneavoastrã l-aþi primit, dar noi nu l-am primit. Probabil cã aºa ne-aþi lucratÉ

Domnii senatori Opriº Octavian, Predescu Ion ºi Iorgovan Antonie.

Numai o secundã!

Stimate coleg, în primul rând, dumneavoastrã sunteþi membru al Biroului permanent. Aþi aprobat acest raport în Biroul permanent ºi l-aþi supus plenului.

În al doilea rând, la toatã lumea s-a introdus la casete. Rog colegii sã ºtie cã, de douã ori pe zi, trebuie sã treacã pe la casetã ºi sã ridice aceste documente.

În al treilea rând, nu vãd ce motivaþie ar putea sã existe la un raport unde se cere completarea denumirii la comisia legatã de abuzuri. Deci nu-i nimic tendenþios într-un raport în care se cere o completare cu ”actele de corupþieÒ.

Vã ascultãm, domnule preºedinte Roibu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ºedinþa din 12 iunie 2001, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a luat în examinare adresa Biroului permanent nr. 901/8 iunie 2001 de a aviza solicitarea domnului senator Dan Mircea Popescu privitor la completarea competenþelor ºi modificarea denumirii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor ºi petiþii ºi a hotãrât urmãtoarele.

Comisia apreciazã ca întemeiatã solicitarea ºi propune Biroului permanent aprobarea acesteia.

Cu privire la denumirea comisiei permanente, propunem Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a avut în vedere aceastã denumire atât pentru

Partidul România Mare, douã propuneri.

Propunem pe domnii senatori Aron Belaºcu ºi Ioan Paºtiu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

P.N.L., o propunere.

**Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Doamna senator Norica Nicolai.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Vã mulþumesc foarte mult. Supun la vot aceastã comisie. Cine este pentru?

Cu 101 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, comisia de mediere a fost aprobatã de cãtre plenul Senatului.

La proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului asistenþilor medicali din România.

P.D.S.R.-ul, 3 propuneri.

Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Iliescu Ion ºi Popescu Laurenþiu.

Mulþumesc foarte mult. P.R.M.-ul, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Gãucan ºi Mircea Mihordea.

Mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Vela Ioan.

Mulþumesc foarte mult. U.D.M.R., o propunere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. P.N.L., o propunere.

**Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, comisia de mediere a fost aprobatã de cãtre plenul Senatului.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaþilor.

P.D.S.R.-ul, trei propuneri.

Doamna senator ªelaru Rodica, domnii senatori Ciocârlie Alin ºi Filipescu Cornel.

P.R.M.-ul, douã propuneri.

Doamna senator Vajda Borbala.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc. Dacã sunt obiecþii?

La proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea Serviciului public de radiocomunicaþii navale de apel, pericol ºi salvare.

P.D.S.R.-ul, trei propuneri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Bucur Dionisie.

P.R.M.-ul, douã propuneri.

Propunem pe domnii senatori Alexandru Ionel ºi Zlãvog Gheorghe.

Mulþumesc.

P.D., o propunere.

Domnul senator Romeo Hanganu.

Propunem pe domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Nicolae Pãtru.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

Mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, aceastã comisie de mediere a fost aprobatã de plenul Senatului.

Trecem la punctul urmãtor.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Rog comisia de mediereÉ

Din partea comisiei de mediere, domnul Matei Vintilã, Bindea Liviu, Rece Traian, Leca AureliuÉ Rog sã pofteascã la prezidiu.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/27.VI.2001

Vã rog eu sã ne miºcãm puþin mai repede, stimaþi colegi.

Stimaþi colegi, aþi primit raportul comisiei de mediere. La toate textele în divergenþã s-a adoptat, în final, varianta Senatului.

Dacã aveþi alte observaþii sau propuneri? Nu aveþi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Este vorba numai de a se înlocui o sintagmã, ”F.P.S.Ò, cu ”A.P.A.P.S.Ò. S-a adoptat textul Senatului.

Dacã sunt alte observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei de mediere.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat de cãtre plenul Senatului.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor.

Din partea comisiei, domnul ªtefan Viorel. Poftiþi la prezidiu!

Mulþumim colegilor.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi raportul ºi v-aº propune sã luãm în calcul numai textele unde nu s-a adoptat varianta Senatului.

La art. 4.2 lit. e) existã un text comun.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi textul comun.

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

De asemenea Ñ domnul senator ªtefan, vã rog sã urmãriþi, ca sã nu greºesc Ñ, la art. 5 prim lit. i) s-a acceptat un text comun, în unanimitate, de cãtre comisie, alin. 2, ”în realizarea atribuþiilorÉÒ

Dacã aveþi observaþii, propuneri? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, textul comun a fost adoptat de cãtre plenul Senatului.

Numãrul curent 14.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!

S-a sãrit peste un text comun, al art. 4.2 lit. f), la pagina 11.

Vreau sã vã spun cã am început cu acesta, text comun, f) ”aprobã structura organizatoricã...Ò

Îmi cer scuze!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci cu acesta am început. Am trecut la al doilea, de la pagina 15, al doilea text comun, alin. 2, ºi acum suntem la nr. crt. 14 art. I, punctul 15, art. 10 alin. 1, existã un text comun.

Dacã sunt observaþii la acest text comun? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat textul comun.

Dupã aceea, urmeazã, la pagina 45, art. 19/6, s-a adoptat un text comun propus de cele douã comisii de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

La pagina 64, de asemenea, este prevãzut un text comun la art. 19/23 alin. 2 de la pagina 64.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat ºi acest text comun.

În rest, peste tot au fost acceptate articolele de la comisie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Trecem la Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000 pentru modificarea art. 5 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994.

Vã rog, din partea comisiei.

Domnul Rahãu, Plãticã, Munteanu, Badea...

Domnul senator Badea, vã rog frumos.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi, la mediere, în unanimitate s-a mers pe urmãtoarea formulã: articolul unic la ordonanþã Ñ s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat de plen.

Art. 5 alin. 4, de asemenea, unanimitate, text Camera Deputaþilor.

Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 5 alin. 5, text Senat, deci nu e cazul sã votãm.

În aceste condiþii, stimaþi colegi,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale. Vã rog, din partea Senatului, doamna Stoica Fevronia, Guga Ioan, Gogoi Ioan, Pop Dumitru, Rus Ioan, Iustinian Mircea, Frunda Gyšrgy.

Vã rog, poftiþi la prezidiu! Numai dacã e nevoie interveniþi.

Stimaþi colegi, în urma medierii, articolul unic a fost acceptat în formula propusã de Camera Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

Art. 3 lit. b), de asemenea, în unanimitate, text Camera Deputaþilor.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea, în anul 2001, a unui sprijin direct de un milion lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat.

Vã rog, din partea comisiei de mediere a Senatului, doamna Sporea, poftiþi!

Stimaþi colegi, articolul unic, s-a mers în unanimitate pe textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

Titlul ordonanþei, s-a mers pe textul propus de Camera Deputaþilor la alin. 1.

Rog votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

- La alin. 2 art. 1 formula propusã, ca text, de cãtre

- Camera Deputaþilor, acceptatã în unanimitate.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

La nr. crt. 4, modificarea lit. a) ºi b) în formula propusã de Camera Deputaþilor, de asemenea, în unanimitate.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat.

- La nr. crt. 5, art. 3 lit. a) ºi b), textul Camerei

- Deputaþilor, în unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat.

Nr. crt. 6, art. 4 alin. 1, în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o

- abþinere, a fost aprobat.

Nr. crt. 7, art. 6, în formularea prezentatã de Camera Deputaþilor, acceptatã în unanimitate. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii patronatelor. Vã rog, domnul senator Dan Mircea Popescu ºi domnul senator Antonie Iorgovan, vã rog frumos.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã intervin numai unde s-a acceptat textul Camerei Deputaþilor. În marea lor majoritate au fost acceptate textele de la Senat.

La nr. crt. 3, titlul capitolului al II-lea, s-a acceptat, în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a aprobat.

La secþiunea I: ”Constituire ºi organizareÒ, art. 3 alin. 4, s-a formulat un text comun, acceptat în unanimitate. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, a fost aprobat.

La art. 7 alin. 1, inclusiv lit. a) de la alin. 1, alin. 2 ºi 3, s-a mers pe o formulare comunã acceptatã în unanimitate de cãtre membrii comisiei de mediere. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat.

De asemenea, la art. 12 alin. 2 s-a acceptat eliminarea, nu este cazul. Deci alin. 3, devenit alin. 2, text comun, propus ºi acceptat în unanimitate de comisie. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 15 alin. 2, text comun, acceptat în unanimitate. Dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 97 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a acceptat.

Art. 16, text comun, acceptat în unanimitate. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, a fost acceptat.

Art. 18, text comun. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, a fost aprobat.

Art. 20 alin. 1, text comun, acceptat în unanimitate de cãtre comisie. Sunt observaþii? Nu.

În sfârºit, mai avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptãrii de la plata impozitului pe profit, aferent veniturilor proprii ale Companiei Naþionale ”Aeroportul Internaþional Bucureºti-OtopeniÒ Ñ S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiþii ºi a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internaþional Bucureºti-Otopeni ºi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu aceastã destinaþie.

Stimaþi colegi, deci în cazul în speþã, la toate textele în mediere, în final s-a mers pe varianta Senatului. În consecinþã,

Mai avem, din pãcate, un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1999 privind soluþionarea obiecþiunilor ºi contestaþiilor formulate împotriva actelor de control ºi de impunere, având ca obiect constatarea ºi stabilirea impozitelor ºi taxelor locale, a majorãrilor de întârziere, a penalitãþilor, precum ºi a altor sume ºi mãsuri.

ªi în acest caz s-a acceptat în toate situaþiile textul propus de cãtre Senat.

Deci

Trecem la urmãtorul punct: proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Vã rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Aristide Roibu.

Domnule ministru Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul! Vã rog, o prezentare în sintezã. **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi ca, din împuternicirea Guvernului, sã prezint plenului Senatului proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 5 iunie 2001.

Spre deosebire de alte state în care competenþa de a stabili norme juridice primare revine ºi Guvernului, iar activitatea de legiferare este o excepþie de la aceastã regulã, în România Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, Guvernul putând interveni cu reglementãri juridice primare numai în cazul delegãrii legislative pe calea ordonanþelor.

Potrivit prevederilor art. 114 din Constituþie, Parlamentul României poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului, pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În practica parlamentarã din România postrevoluþionarã asemenea legi de abilitare au fost adoptate, de regulã, înainte de încheierea sesiunilor parlamentare ordinare, Guvernul fiind împuternicit sã emitã ordonanþe pe durata vacanþei parlamentare în domenii limitativ prevãzute de actul normativ, domenii care, potrivit art. 72 din Constituþie, nu fac obiectul legilor organice.

Potrivit art. 114 alin. 2 din Constituþie, Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul în care Guvernul poate interveni cu reglementãri juridice primare ºi data pânã la care poate emite ordonanþe, iar potrivit art. 114 alin. 3 se stipuleazã cã ordonanþele se supun aprobãrii Parlamentului, dacã legea de abilitare o cere.

În aplicarea prevederilor art. 114 din Constituþia României, Guvernul a elaborat proiectul de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicitã Parlamentului abilitarea de a emite ordonanþe de la data intrãrii în vigoare a legii ºi pânã la reluarea lucrãrilor Parlamentului, cea de a doua sesiune ordinarã a anului 2001, în diferite domenii: ratificarea unor acorduri ºi înþelegeri internaþionale, cu excepþia tratatelor Ñ economic, financiar, sãnãtate, muncã ºi protecþie socialã, apãrare naþionalã, ordine publicã, justiþie ºi turism.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul preºedinte Aristide Roibu sã prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost sesizatã pentru dezbaterea ºi adoptarea raportului la proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, adoptat de Camera Deputaþilor.

Potrivit art. 114 din Constituþie, Parlamentul României poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului, pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de regulã înainte de încheierea sesiunilor parlamentare ordinare, pe durata vacanþei parlamentare.

Au fost depuse amendamente de cãtre senatorii aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Aron Belaºcu, domnul Carol Dina, domnul Dumitru Badea ºi domnul Eugen Marius Constantinescu, precum ºi de cãtre senatorii aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul Radu Alexandru Feldman, domnul Paul Pãcuraru, doamna Norica Nicolai ºi domnul Ion Sârbulescu.

Comisia a analizat articol cu articol proiectul de lege, precum ºi amendamentele formulate ºi a hotãrât sã adopte, cu majoritate de voturi, 9 voturi pentru ºi un vot împotrivã, raport de admitere, fãrã amendamente, ºi îl supune plenului Senatului, spre dezbatere ºi adoptare, în procedurã de urgenþã.

Menþionãm cã amendamentele formulate de cãtre domnii senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare au fost susþinute la comisie de domnul senator Aron Belaºcu, iar amendamentele formulate de domnii senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal au fost susþinute la comisie de cãtre domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Amendamentele depuse de domnii senatori prezentaþi mai sus au fost respinse de comisie, aºa cum rezultã din anexele nr. 1 ºi 2 la prezentul raport, precum ºi din raportul conexat.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã sã fie adoptat, potrivit art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Dumitru Badea, vã ascultãm.

Deci, conform regulamentului, din partea fiecãrui grup parlamentar poate lua cuvântul câte un reprezentant. Vã ascultãm, domnule senator Badea.

Domnule preºedinte,

Înainte de toate aº vrea sã pun o întrebare, pentru cã nu am înþeles, din materialul prezentat de domnul ministru Acsinte Gaspar, perioada în care va acþiona aceastã lege în situaþia în care va fi adoptatã.

Domnul ministru Acsinte Gaspar.

Da. Deci, domnule preºedinte, stimaþi colegi, ºi din prezentare, dar ºi din art. 1, rezultã foarte clar: abilitarea pe care Parlamentul o dã Guvernului de a emite ordonanþe începe sã opereze de la data intrãrii în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea sesiunii parlamentare, ºi pânã la data începerii activitãþii Parlamentului, în cea de a doua sesiune ordinarã a anului 2001, ceea ce înseamnã data de 4 septembrie.

Vã mulþumesc frumos.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului,

Grupul parlamentar din Senat al Partidului România Mare apreciazã faptul cã Guvernul a luat mãsura de a trimite din timp Parlamentului proiectul Legii de abilitare. Chiar dacã a solicitat adoptarea ei în regim de urgenþã, a creat, totuºi, posibilitatea unui studiu atent pentru formularea unor amendamente, astfel cã, în final, ar putea ieºi o lege bunã.

Pentru cã mai este timp pânã la sfârºitul sesiunii, ne aºteptam ca ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã imunitãþi ºi validãri a Senatului sã se aplece mai mult asupra propunerii noastre de amendare a legii. Comandamente de ordin politic, Congresul Partidului Social Democrat de sãptãmâna trecutã ºi, probabil, în dorinþa de a nu se ajunge la medieri, au oprit-o sã procedeze astfel, aºa cã nu a fost admis nici un amendament din cele 22 prezentate de senatorii Partidului România Mare. Textul Camerei Deputaþilor nu a fost modificat nici mãcar cu o virgulã.

În aceste condiþii, poate cã legea trebuia trimisã direct la ”Monitorul OficialÒ, spre publicare.

Este de contestat ºi maniera în care Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi-a întocmit raportul. Deºi proiectul de lege cuprinde o multitudine de domenii în care se cere delegarea legislativã, respectiv relaþii externe, economie, buget, finanþe, apãrare, interne, învãþãmânt, administraþie publicã, muncã ºi protecþie socialã, sãnãtate ºi altele, nu s-a cerut nici un aviz ºi nu a avut loc nici o consultare cu alte comisii.

Ce reproºãm noi proiectului de lege?

1. Proiectul de lege cuprinde 8 capitole, cu 75 de domenii în care Guvernul ar trebui sã reglementeze, emiþând peste 200 de ordonanþe, ceea ce este prea mult. Solicitarea are în vedere, probabil, sã ne asigure front de lucru dupã vacanþa parlamentarã, crezând cã aceasta ar trebui sã fie ocupaþia Parlamentului, sã aprobe ordonanþele ºi ordonanþele de urgenþã. Pentru cã privind retrospectiv în activitatea noastrã din cele douã sesiuni din aceastã legislaturã, constatãm un lucru care ne îngrijoreazã. Din cele 320 de proiecte de lege ºi propuneri legislative adoptate de Senat, 284 au fost legi pentru aprobarea ordonanþelor ºi ordonanþelor de urgenþã.

Stimate coleg, sunteþi membru al Biroului permanent, sunteþi colegul nostru ºi vreau sã reþineþi cã nu suntem la declaraþii politice. Deci vã rog sã vã referiþi numai la aceastã ordonanþã prin care se solicitã abilitarea ºi nu faceþi o istorie a celor 7 ani. Vã rog foarte mult. Eu am pretenþii mari de la dumneavoastrã.

Exact aceasta fãceam, domnule preºedinte. Dacã îmi daþi voie sã vorbesc, bine. Dacã nu, trec la loc.

Nu. Vã dau voie sã vorbiþi, dar rugãmintea mea este sã vorbiþi la obiect.

Dar, vã rog frumos, daþi-mi voie sã vorbesc. Sunt dezbateri generale.

La obiect, nu declaraþie politicã!

Dar nu vorbesc pe articole. Dezbatem pe articole, cumva?

Nu, dar dezbateri generale, pe lege.

Vã rog frumos.

Vã rog.

Deci analizând proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, aceasta fãceam, descifrãm ºi motivul pentru care, în ultimul timp, s-a produs aceastã penurie de proiecte de lege. Aceasta este strategia Guvernului de a nu se mai complica în relaþia cu Parlamentul, ci sã fie abilitat sã reglementeze cât vrea ºi cum vrea.

2. Pentru a induce în eroare, chiar dacã este vorba despre modificarea unor legi organice, nu se foloseºte formula ”modificãriÒ ale legii respective, ci instituirea unor mãsuri, corelarea unor reglementãri, completarea unor reglementãri etc. Exemplu: instituirea unor mãsuri pentru stimularea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi Ñ accentuez Ñ a cooperaþiei. Dupã câte ºtim, Legea nr. 109/1996 privind cooperaþia este o lege organicã.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, dacã greºesc, sã mã corecteze.

3. Folosind texte confuze, iniþiatorii îºi depãºesc atribuþiile constituþionale. Cunoscând dezbaterile intense ce au avut loc în legislatura trecutã, ai cãror protagoniºti eraþi chiar dumneavoastrã, actualii guvernanþi, mã refer la faptul cã ratificarea tratatelor internaþionale este de competenþa exclusivã a Parlamentului, art. 11 din Constituþie, autorii proiectului Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe precizeazã, în titlul primului capitol, acest aspect, dar la punctul 20 strecoarã discret urmãtorul text: ”Ratificarea de convenþii, acorduri ºi alte înþelegeri internaþionale, altele decât cele prevãzute la pct. 1Ð19Ò.

Care ar fi, domnule ministru Acsinte Gaspar, alte înþelegeri internaþionale? Nu cumva tratatele?

4. Grupul nostru parlamentar considerã cã multe domenii ce se propune a se reglementa prin ordonanþã în aceastã varã nu impun nici o urgenþã, iar aprobarea unor asemenea delegãri legislative nu numai cã nu va rezolva problemele respective, dar va conduce la punerea în operã a unor acte normative insuficient fundamentate, ceea ce va determina Parlamentul sã adopte legi care sã ne compromitã în faþa opiniei publice interne ºi internaþionale, cum sunt acelea pentru aprobarea repetatã a unor ordonanþe de modificare a altor ordonanþe. Aceasta, fãrã a mai vorbi despre pericolul transformãrii Legislativului într-un organ consultativ de avizare a unor norme puse în aplicare, care îºi vor fi produs deja efectele.

Mulþumesc foarte mult. Iatã cã iau cuvântul ºi aliaþii dumneavoastrã. Are cuvântul domnul senator Pãcuraru.

Da. Cred cã, domnule preºedinteÉ

Vã ascultãm, domnule secretar.

Cred cã aþi vrut sã glumiþi ºi cred cã aþi ºtiut, din declaraþiile de presã, cine susþine ºi cine nu susþine proiectul de abilitareÉ

Nu, domnule senator, faptul cã nu aþi ridicat mâna, dar când l-aþi vãzut pe domnul senator Dumitru Badea la microfon, imediat mi-aþi spus: ”Iau ºi eu cuvântul!Ò, aceasta m-a dus cu gândul aiciÉ

Am înþeles.

É cunoscându-vã stilul. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da.

Domnule preºedinte, Dinstinºi membri ai Guvernului, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã un lucru bun, în raport cu perioadele trecute, este faptul cã proiectul de lege a fost depus mult mai devreme. Deci practic a existat timp, ºi la Camera Deputaþilor ºi la Senat, pentru ca acest proiect de lege sã fie vãzut, sã fie analizat, sã fie studiat, sã poatã fi depuse amendamente. Dovadã ºi multele amendamente care s-au depus de grupurile parlamentare, ºi P.N.L., ºi P.D., ºi P.R.M. Ceea ce nu schimbã, însãÉ Deci partea

proastã sau lucrul care este, într-adevãr, regretabil ºi pe care l-am constatat este faptul cã, din pãcate, suntem într-o situaþie aproape de excepþie.

Am analizat toate proiectele de abilitare depuse de Guvern din 1992 pânã astãzi ºi singurul lucru pe care l-am constatat, din an în an, din sesiune în sesiune, a fost creºterea gradului de generalitate a proiectului de lege. Dacã ne ducem la proiectul de lege de abilitare din 1992, la Legea nr. 81/1992, la Legea nr. 58/1993 sau la oricare alt proiect de lege, vom constata cã, la vremea respectivã, guvernele erau ceva mai precaute ºi mai atente. Adicã, cu adevãrat consultau ministerele, cu adevãrat încercau sã sesizeze care sunt prioritãþile, cu adevãrat încercau sã vadã care sunt actele normative pe care le vor avea în vedere pentru a le promova în sesiune extraordinarã. Aceastã grijã, aceastã precauþie a dispãrut, între timp. Aºa se face cã acum singurul lucruÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**

**:**

A dispãrut din 1996 încoace.

Nu, domnule senator, îmi permit sã spun cã ºi în 1997, ºi în 1998, luãm ºi citãm, erau nominalizate actele normative pe care Guvernul dorea, pe baza agendei de guvernare, sã le promoveze în sesiune. Iatã cã acest lucru e ca ºi dispãrut, în momentul de faþã atât iniþiatorul, domnul ministru Acsinte Gaspar, cât ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu mai vorbesc decât de domenii de legiferare ºi nu mai vorbesc de proiecte de lege. Deci practic totul este posibil, pentru cã la capitolul domenii va fi imposibil sã separãm interferenþa sau neinterferenþa cu o lege organicã.

Acesta ar fi primul ºi cel mai important aspect, care pe noi, la o analizã, ne-a fãcut sã spunem cã nu putem sã susþinem acest proiect de lege.

În fine, o altã problemã este cea de procedurã. Practic, deºi termenul o permitea, deºi, în opinia noastrã, era firesc, absolut firesc ca toate comisiile permanente ale Senatului sã fie consultate pe fiecare domeniu în parte, pe fiecare capitol în parte, acestea au fost ocolite printr-un simplu raport, o expediere pe fond la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Sigur, era comisia de fond, dar cred cã bine era, benefic era ºi pentru Guvern, ºi pentru actul normativ în sine ca toate comisiile permanente ale Senatului sã se pronunþe, sã aibã discuþiile cu domnii miniºtri, nu acum, în plen, la o eventualã întrebare, ci în comisie, ca sã se vadã într-adevãr care este agenda legislativã ºi, ulterior, sã se ajungã la o concluzie, la eventuale amendamente însuºite de comun acord. Iatã cã acest lucru nu s-a întâmplat, avem doar un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisiile permanente nu au fost sesizate ºi este a doua ocolire.

Nu vreau sã fac un proces de intenþie ºi sã întreb Ñ sigur cã nici nu vom avea mijloacele acum Ñ, sã vedem dacã ministerele au fost consultate atunci când Ministerul pentru Relaþia cu Parlametnul a emis acest proiect, sã vedem dacã într-adevãr agenda fiecãrui minister, proiectele de acte normative ale fiecãrui minister au fost avute în vedere, pentru cã generalitatea domeniilor te duce cu gândul cã nici acest lucru nu s-a întâmplat. În fine, sunt obligat sã spun ºi sã aduc aminte, pentru faptul cã mulþi colegi nu au fost aici în toate legislaturile, cã acest subiect este o veºnicã disputã între putere ºi opoziþie ºi, întotdeauna, puterea are acelaºi glas Ñ ºi, din pãcate, instituþiile statului au ºi ele, la rândul lor, acelaºi glas Ñ ºi întotdeauna opoziþia reclamã aceleaºi lucruri, adicã expedierea Parlamentului în derizoriu. În legislatura trecutã, dacã nu mã înºel, un distins domn senator, domnul Oliviu Gherman, domnul Petre Ninosu, alþi distinºi senatori clamau pentru prestigiul Parlamentului, pentru pãstrarea demnitãþii sale, pentru raporturile defectuoase ale Executivului, care ºi-a arogat aproape în exclusivitate funcþia de legiferare. Sigur, sunt de înþeles temeiurile, dar, repet, la acea perioadã discuþia era pe concret, pe proiect de lege, pe încercarea de a sesiza pe fond dacã fiecare proiect de lege se duce sau nu în materia legii organice. Sigur cã sunt suficienþi juriºti în Senat ºi de excelentã calitate profesionalã pentru a discuta, a argumenta. De fapt, nu prea mai avem mare lucru de discutat atunci când discutãm doar despre domenii, ºi nu despre proiecte de lege ºi acte normative, ca atare.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai doreºte cineva? Domnul senator Eckstein Kov‡cs-PŽter.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota aceastã Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. Eu, totuºi, cred cã ar trebui sã reflectez la cele spuse de antevorbitorii mei ºi mai ales la obiecþiunile care s-au fãcut în legãturã cu activitatea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Eu pot sã spun, fãcând parte din aceastã comisieÉ

Numai o secundã! Vã rog, stimaþi colegi, sã respectãm hotãrârea pe care noi am aprobat-o. Îi rog pe colegii de la presãÉ dacã nu, evacuez sala. Nu e pentru prima oarã când vã vãd cu mobilele, ascultând sau vorbind. Vã rog foarte mult. Se poate ieºi în liniºte afarã ºi vorbi de acolo.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Deci ne-am aplecat cu cea mai mare atenþie asupra acestui proiect ºi ceea ce s-a discutat cu precãdere în Comisia juridicã, de numiri, diciplinã, imunitãþi ºi validãri au fost aspectele de legalitate, dacã cele solicitate prin Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe se înscriu în litera Constituþiei României. ªi aici pot sã afirm cu tãrie cã, verificatã fiecare obiecþiune în parte, fiecare amendament în parte, cu o majoritate confortabilã de voturi, s-a constatat cã acestea se înscriu în litera legii ºi a Constituþiei. Obiecþiuni cu privire la oportunitatea includerii unor proiecte au fost ºi se pot discuta.

Grupul nostru parlamentar a avut, de exemplu, obiecþiunea cã nu este bine sã fie modificat cadrul general al contravenþiilor, sã fie modificat printr-o ordonanþã în perioada vacanþei parlamentare, dar nu am avut obiecþiune de legalitate nici în aceastã privinþã.

Votul final din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost, de altfel, de 9 contra un vot împotrivã, ceea ce aratã cã a fost un acord larg cu privire la adoptarea unui raport pozitiv.

ªi încã un lucru care nu s-a reliefat de cãtre... poate cã nici nu trebuia sã reliefeze ei, cã noi am adoptat varianta adoptatã de Camerã.

Da. Dacã aveþi curiozitatea sã vedeþi proiectul de lege care a venit de la Guvern ºi ce a ieºit din Camerã rezultã cã s-au operat multe modificãri la acest proiect ºi ce era de eliminat, în opinia noastrã, a fost eliminat.

Eu, din contrã, eu cred cã a fost un gest, dacã vreþi, de curtoazie din partea iniþiatorilor cã nu au forþat sã se rediscute punctele care au fost amendate în Camerã.

Ca atare, având obiecþiuni la un singur punct, la legea de abilitare, o vom vota.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Din partea Grupului P.D.S.R., domnul senator Iorgovan. ## **Domnul Ion Predescu**

**:**

ªi eu, domnule preºedinte!

Unul pe grup! La articole, domnule Predescu.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Desigur cã ºi în acest caz se pot face discuþii ºi de genul celor care au fost fãcute, care pânã la urmã, aºa dupã cum aþi remarcat ºi dumneavoastrã, rãmâne de discutat dacã, prin logica lor, prin conþinutul lor, se înscriu la ceea ce se cheamã dezbatere generalã la un proiect concret de lege sau intrã la sfera declaraþiilor politice.

Textual, mi-aº îngãdui cu tot respectul pe care îl am faþã de domnul Badea, dar mi s-ar fi pãrut firesc ca dânsul sã îºi susþinã amendamentele, le am aici în faþã, nu ºtiu cu care sã încep, dar dânsul, mã rog Ñ ºi îmi cer încã o datã scuze Ñ este un pic, de la A la Z, în eroare.

E vorba de filozofie aici, deci dânsul este în altã filozofie. Nu se discutã ordonanþe de urgenþã ale Guvernului. Dânsul mereu, la fiecare amendament, uitaþi-vã la întâmplare, punctul ”Perfecþionarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor în vederea alinierii la legislaþia comunitarãÒ cere Guvernul, dânsul rãspunde: ”Trebuie eliminatã aceastã zonã pe motivul cã nu este necesitatea unei reglementãri urgenteÒ.

Pãi, tocmai, domnule coleg, nu este vorba de a scoate ordonanþe de urgenþã, cã, dacã Guvernul ar fi dorit sã scoatã ordonanþe de urgenþã, nu mai venea la Parlament. TocmaiÉ

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Vã rog frumos, nu îmi daþi lecþii! Domnule preºedinte!

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Tocmai, mi-aº îngãdui sã spun cã actualul Guvern a înþeles sã facã un lucru cum nu au fãcut celelalte guverne, sã nu se grãbeascã cu ordonanþe de urgenþã ºi când e vorba de stare de asediu ºi când e vorba de de coduri etc., ºi sã vinã, aºa cum cere Constituþia, pentru cã regula este abilitareaÉ Deci se solicitã o lege Ñ ºi acest lucru îl face Guvernul Ñ ºi pentru ce zonã?! Între altele, în aceastã problemã.

Nu trebuie sã adopte Guvernul în timpul vacanþei parlamentare o ordonanþã prin care legislaþia României sã se punã în consonanþã, în aceastã zonã a transporturilor, cu reglementarea comunitarã? Este o întrebare.

Apoi, s-a discutat ºi mereu se discutã, pentru cã sunt câteva obiecþii, de pildã: înfiinþarea Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, un serviciu în cadrul administraþiei ministeriale existente. Problema de fond care s-a ridicat aici Ñ ºi nu numai de cãtre colegii de la P.R.M., ci ºi de cãtre colegii de la P.N.L., o parte din Domniile lor Ñ a fost în legãturã cu caracterul: nu este cumva aceastã structurã de naturã a fi înfiinþatã, constituitã prin ordonanþã, prin lege organicã ºi deci, prin urmare, nu ar fi un domeniu al legii ordinare?

Nu, pentru cã legile organice intervin atunci când e vorba de instituþii, fie în situaþiile nominalizate de articolul 72 Ñ ºi nu vreau sã intru eu în detalii acum,

Guvernul, etc. Ñ, fie atunci când este vorba de structuri autonome, articolele 115, 116 din Constituþie, deci acele structuri care nu sunt în subordonare guvernamentalã, care vin pe lângã Parlament etc.

Or, acum ce se solicitã? Se solicitã organizarea unor structuri în interiorul ministerelor, o direcþie care trece de la un minister la altul.

Deci aceste probleme poate sã le facã foarte bine Guvernul prin ordonanþe, pentru cã este în sfera legii ordinare.

ªi, în sfârºit, problema reglementãrilor contravenþionale. ªi aici s-a spus cã nu existã urgenþã.

Mi-aº îngãdui, ca unul care, fie-mi îngãduit sã nu fiu lipsit de modestie, sã spun cã, mãcar aceastã zonã, sper sã mi se recunoascã cã o stãpânesc, dacã cândva, în tinereþe, am scris o tezã de doctorat pe aceastã zonã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Înþeleg cã s-au epuizat luãrile de cuvânt, aþi audiat raportul comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, sunt o serie de amendamente care au fost respinse ºi o sã le luãm în ordine.

Înþeleg cã la art. 1 alin. 1 domnul Nicolae-Vlad Popa a renunþat la amendament ºi atunci trecem la numãrul curent la 2.

Deci punctul I Ñ Ratificarea unor acorduri ºi înþelegeri internaþionale, cu excepþia tratatelor.

Vã rog, dacã se susþin amendamente, aici vã ascultãm.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da, se susþin, este al meu.

La punctul 20? Vã rog, aveþi cuvântul!

Vã rog sã îi dãm cuvântul domnului senator Popa, e amendamentul dânsului. Deci punctul 20.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu am susþinut o modificare a textului, ºi anume ca Guvernul sã nu ratifice Ñ ºi de ratificare e vorba, ºi nu de adoptare, poate sã adopte câte convenþii doreºte ºi e necesar sã adopte în situaþia acestui mandat vremelnic ºi convenþii, ºi acorduri ºi aºa mai departe Ñ dar de ratificat am considerat firesc, având în vedere cã sunt douã luni de varã, sã nu ratifice decât convenþii financiare ºi economice, care ar putea sã aibã o urgenþã specificã.

Aceasta era toatã problema, sã nu lãsãm la general, pentru cã pânã la urmã e vorba de un mandat cerut de cãtre Guvern pentru a ratifica documente, convenþii. Sã nu lãsãm Guvernul, peste filtrul parlamentar, sã ratifice, încã o datã spun, convenþii fãrã ca aceste convenþii sã fie nominalizate.

Asta era problema ºi îmi susþin acest amendament, care nu reduce în nici un fel capacitatea Guvernului de a semna acorduri ºi de a ratifica, dar numai în aceastã sferã economicã ºi financiarã acorduri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã laÉ de fapt era singurul amendament. Dacã la acest punct numai sunt amendamente? Aþi fãcut amendament?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Nu, am o întrebare.

Vã rog, vreþi sã mã întrebaþi pe mine sauÉ

Nu, vreau sã îl întreb pe domnul ministru Gaspar dacã Guvernul era aºa de interesatÉ

Domnule preºedinte, mulþumesc pentru cã mi-aþi dat cuvântul ºi vreau sã îl întreb pe domnul ministru Gaspar, dacã Guvernul era aºa de interesat ca cel puþin o parte din aceste acorduri ºi înþelegeri internaþionale sã fie ratificate, de ce nu a insistat pe lângã Biroul permanent al Senatului ca mãcar acele acorduri, tratate ºi înþelegeri internaþionale care au fost depuse la Senat, unele dintre ele în urmã cu 2Ð3Ð4 luni de zile, sã fi intrat pe ordinea de zi ºi sã fi fost pânã acum aprobate, în conformitate cu prevederile Constituþiei, care stabilesc cã ratificarea acestor acorduri, tratate ºi înþelegeri internaþionale este un atribut al Parlamentului.

Pot sã rãspund, domnule preºedinte?

prin aceste domenii pe care le abordãm pentru a fi reglementate în baza legii de abilitare nu ne vom atinge de legile organice, pentru cã ºtim care sunt consecinþele.

De asemenea, aº vrea sã precizez aici încã o problemã care a fost ridicatã: proiectul acesta de lege este rezultatul propunerilor fãcute de toate ministerele, apoi discutat de douã ori în ºedinþa de Guvern ºi, dupã aceea, a fost promovat în Parlament pentru a fi dezbãtut.

Dacã am avea în vedere unele lucruri care au fost spuse aici ar însemna ca instituþia aceasta a delegãrii legislative, care a fost prevãzutã în Constituþie, sã fie desfiinþatã.

Tocmai, constituanta a avut grijã ca în anumite momente, în exercitarea actului de guvernare, Guvernul sã aibã posibilitatea sã emitã niºte norme care sã ducã la realizarea programului ºi, bineînþeles, cu acea atenþionare ca normele respective sã nu intre în domeniul legilor organice.

Faptul cã domeniile au fost enunþate sintetic este rezultatul textului din Constituþie care spune foarte clar: ”Legea de abilitare va stabili în mod obligatoriu domeniile în care Guvernul poate interveni cu reglementãriÒ, iar aceste domenii, sigur cã ele vor fi concretizate în acele ordonanþe date în baza legii de abilitare.

A mai fost aici o problemã, vreau sã spun cã la Camera Deputaþilor, modificãrile care s-au operat au fost modificãri propuse de Grupul parlamentar P.R.M., P.D. ºi P.N.L., s-au fãcut trei amendamente pe care le-am considerat cã pot fi însuºite, deci nu a fost vreo obstrucþie din partea Guvernului de a pãstra intact proiectul de lege, aºa cum l-am promovat.

Pe de altã parte, cã nu au fost consultate comisiile celelalte, vreau sã vã spun cã la legile de abilitare singura comisie care este solicitatã este Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru a verifica dacã nu cumva unele dintre domenii intrã în sfera legilor organice.

Comisiile pe domenii de specialitate vor fi cele care vor examina proiectele de lege pentru aprobarea ordonanþelor care se vor da, în situaþia în care legea va fi votatã.

Da, vã ascultãm, domnule ministru Gaspar.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã reþineþi cã articolul 90 din Constituþie se referã la acele tratate încheiate în numele României, deci de cãtre preºedintele statului, ºi care se supun, potrivit legii, spre ratificare Parlamentului.

Aici ne gãsim în faþa unor convenþii, a unor acorduri, a unor înþelegeri internaþionale care nu intrã sub incidenþa articolului 90.

Vreau sã vã mai spun Ñ sã dau rãspuns ºi la poziþia 20 Ñ de ce a fost exprimat aici generic: aderarea la alte convenþii internaþionale, acorduri ºi ratificãri de convenþii. Sunt în curs de parafare sau de negociere asemenea acte internaþionale, din diverse domenii, ºi în momentul în care ele trec prin procedura aceasta internaþionalã, sigur cã atunci vor fi ratificate de cãtre Guvern pe calea unei ordonanþe date în baza legii de abilitare.

Noi vom avea, vã daþi seama, toatã grija Ñ ºi vreau sã liniºtesc colegii ºi în legãturã cu legile organice Ñ cã

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt întrebãri aici?

## Domnule preºedinte,

Se înþelege din spusele domnului ministru cã numai tratatele, ratificarea numai a tratatelor este de competenþa Parlamentului.

Pãi, dacã nu este o chestiune de competenþa noastrã, de ce ne cere mandat, de ce ne cere o lege de abilitare?!

Evident cã noi suntem aceia care ratificãm ºi din cauza aceasta am spus sã nu lãsãm ”convenþiiÒ, la general, chiar pentru douã luni, pentru cã ordonanþa intrã în vigoare ºi pot exista consecinþe.

Noi, cu reparaþiileÉ

Stimate coleg,

Orice ordonanþã intrã în vigoare ºi produceÉ

Pãi da, ºi vreau sã spun cãÉ

Asta e legea ºi Constituþia nimeni nu aÉ

Da, domnule preºedinte, dar aici esteÉ

Domnule, faceþi o filozofie acum pe care o ºtim de zece ani.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt la aceastã propunere? Deci, stimaþi colegi, la punctul I, punctul 20, a fost un amendament, a fost respins de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dupã cum aþi ascultat, nu îmi rãmâne decât sã îl supun, totuºi, votului dumneavoastrãÉ

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Sã votãm legea!

Éaici este riscul, aici este pericolul, asta am atenþionat pe colegii mei.

Pãi atunci ce abilitare dãm? Sã mãture strãzile?! Ordonanþa are putere de lege ºi dumneavoastrã puteþi interveni când este atacatã o lege organicã, asta e problema de fond.

Éacest amendament.

Vã rog, deci dacã nu, înseamnã cã mergem pe raportul favorabil, dacã votaþi ”nuÒ mergem pe ceea ce a propus Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în raport Ñ respingerea acestui amendament. Vã rog sã votaþi.

Cu 54 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost respins, deci a cãzut. Trecem la punctul IIÉ

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule preºedinteÉ

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Listã!

Domnule senator, la acest articol?

Un minut, o explicaþie la acest capitol.

Vã rog frumos.

Persistã o confuzie, domnule preºedinte, din cunoaºterea incompletã, sã zic, a Legii nr. 4/1991 privind dreptul internaþional privat român.

Potrivit acelei reglementãri numai tratatele aprobate de Preºedintele României ºi supuse de cãtre preºedintele Parlamentului pentru adoptare, pentru ratificare urmeazã aceastã procedurã. Celelalte sunt acorduri, înþelegeri, pe care le încheie ministerele sau/ºi alte organisme de rang inferior, pe care le poate ratifica Guvernul.

Problema este foarte simplã. Mã surprinde, am discutat la comisie lucrurile acestea cu legea în faþã ºi toate lucrurile au fost lãmurite: întregul capitol cade sub incidenþa legilor ordinare, motiv pentru care s-a dat abilitare ºi nu comportã atâta discuþie.

E cazul sã ne referim la acea reglementare legalã, sã o înþelegem toþi la fel ºi, ca atare, în aceastã privinþã nu trebuie sã mai stãruim.

Aº dori sã mai adaug un cuvânt, de ce nu au fost sesizate celelalte comisii permanente ale Senatului? Pentru simplul motiv cã acest proiect de lege nu este o reglementare de fond, ci o lege de control preventiv, daþi-mi voie sã mã exprim aºa, cu privire la constituþionalitatea domeniilor pentru care se cere de cãtre Guvern abilitare de a reglementa.

Aceasta e singura problemã, de aeea se ºi deferã numai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

O listã pentru Grupul parlamentar P.N.L.

La punctul II, punctul 1, dacã se mai menþine amendamentul? Domnul Marius Constantinescu, vã ascultãm.

Da, îmi susþin amendamentul ºi am Ñ pentru ca sã clarificãm, sã explic de ce Ñ iar o întrebare, domnule ministru, are Guvernul un program de consolidare a sistemului fiscal al impozitelor directe ºi indirecte?

Vã rog.

Dacã se poate sã putem continuaÉ

Da, domnule, are, vã spun eu, pânã vã rãspunde domnul Gaspar.

Continuã dumneata, cã altfel ne þii o orã ºi mai avem un pic.

Are Guvernul un program de consolidare a sistemului fiscal al impozitelor directe ºi indirecte? Punctul 1 prevede aºa ceva.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În primul rând, eu vreau sã fac urmãtoarea remarcã, dumneavoastrã aþi fãcut un amendament de eliminare la punctele 1, 3, 5 pentru domeniileÉ

ªi trebuie sã le explic!

Aºa, ºi vreau sã vã spun cã dumneavoastrã nu v-aþi motivat amendamentele.

S-a votat programul!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Dar este în procedurã de urgenþã!

ªi acum vreau sã le motivez.

În momentul când nu le-aþi motivat comisia le-a examinat ca atare, iar dacã doriþi explicaþii pur tehnice, este aici domnul secretar de stat Oanã, de la Ministerul Finanþelor Publice, care poate sã vãÉ

Bun, rãspunsul este foarte apropiat de cel la întrebarea anterioarã, deci fãrã sã vizeze cu adevãrat rãspunsul la întrebare ºi atunci eu vreau sã vã spun cã în programul de guvernare al actualului Guvern, pe care l-am susþinut, se prevede reducerea impozitelor directe ºi indirecte.

În acest sens, am propus eliminarea acestui punct, ca Guvernul sã mai analizeze propriul program ºi sã nu se ocupe acum de consolidarea unui sistem care este ºi aºa extrem de greu ºi apasã extrem de greu pe umerii bietului salariat ºi nu numai ai salariatului, ci ai tuturor plãtitorilor de impozite din aceastã þarã.

Înþeleg cã dezbatem fiecare punct în parte ºi nu în totalitate.

Mulþumesc.

Dacã argumentele pe care ni le spuneþi sunt la toate, înþeleg, deci nu are rost sã mai veniþi la microfon sã ne spuneþi acelaºi lucru.

Nu, vã întreb.

Nu, argumentele nu sunt la toate.

Bun, atunci staþi acolo, vã rog eu, aºteptaþi lângã microfon.

Deci legat de punctul 1 dacã mai sunt obiecþii? S-a propus eliminarea, bineînþeles cã a fost respinsã de cãtre Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri aceastã eliminare.

Deci cu ”nuÒ, înseamnã cã respingem eliminarea. Vã rog sã votaþi.

Cu 48 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, punctul 1 a fost respins.

La punctul 3 de la ”ObservaþiiÒÉ Vã rog.

Sã vorbesc de la microfonul doi de lângã România Mare?

## Domnule preºedinte,

Dat fiind faptul cã legea este extrem de importantã, colegii doresc sã dezbatã legea cu mare atenþie, grupul nostru solicitã prelungirea programului pânã la adoptarea legii.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat aici o propunere, eu aº adãuga aici niºte lucruriÉ

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Propunerea, sigurÉ

E procedurã de urgenþã!

DomnuÕ Gaspar, vã rog eu foarte mult.

DomnuÕ Solcanu, am ascultat ºi am auzit cu toþii, procedurã de urgenþã! Vreþi sã mai repetaþi ºi de la microfon?! Vã rog eu foarte mult.

Nu aþi fost atent la ce urmeazã sã spun.

Deci de la ora 18,00 la 19,30 este transmisia radio în direct ºi atunci e un program pe care noi l-am aprobat.

Problema se puna aºa, dacã mergem pe transmisia radio de la 18,00 la 19,30 ºi dacã dumneavoastrã solicitaþi dupã 19,30 prelungirea programului pânã la terminarea abilitãrii.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã avem continuitate în dezbaterea proiectului de lege.

Avem aici o jumãtate din Guvernul României care priveºte cu multã seriozitate proiectul de lege pe care l-a remis Senatului spre atenþie, spre analizã ºi adoptare, lucru care nu se petrecea pânã acum un an de zile Ñ ºi mulþi dintre colegii noºtri de aici cunosc foarte bine lucrul acesta Ñ; solicitãm dezbaterea, în continuare, pânã la finalizarea proiectului de lege, dupã care pot avea loc întrebãrile ºi interpelãrile.

Am înþeles, am reþinut propunerea dumneavoastrã. Vã rog, nu puteþi doi din acelaºi grup parlamentar sã luaþiÉ

Domnul Feldman Alexandru.

## Domnule preºedinte,

Am tot respectul faþã de membrii Executivului care sunt astãzi aici alãturi de noi ºi le mulþumesc foarte mult, dar am egal respect ºi faþã de membrii Senatului care sunt astãzi aici ºi care au votat un program.

Vreau sã vã reamintesc cã în urmã cu douã sãptãmâni, când a fost pe ordinea de zi Legea statutului aleºilor locali, tot din motive extrem de importante s-a trecut peste transmisia în direct a unui subiect extrem de important din ordinea de zi Ð ”Întrebãri, interpelãriÒ.

Mie mi se pare cã este foarte important ce facem aici ºi este la fel de important ca cei care ne ascultã, cei care sunt interesaþi de ce facem noi aici sã poatã sã vinã la o întâlnire pe care o onorãm.

Deci mi se pare firesc, cu scuzele ºi cu înþelegerea pe care cu siguranþã membrii Executivului o vor avea, întrerupem lucrãrile, intrãm în transmisia în direct ºi stãm pe urmã pânã se terminã legea, cu toatã atenþia ºi cu toatã disponibilitatea noastrã. Vã mulþumim.

## Stimaþi colegi,

Mai existã vreo luare de cuvânt? Da, vã ascultãm, domnulÉ

## Domnilor colegi,

Acum douã sãptãmâni s-a trecut din nou peste ceea ce votasem, cu destulã forþã, aºa, ºi nepãsare.

Deci am votat o ordine de zi, acum douã sãptãmâni a fost încãlcatã. Cine doreºte sã o încalce din nou nu are decât sã propunã din nou votul.

Ori respetãm regulamentele pe care le facem, ori nu le respectãm.

Sigur cã aici existã un numãr important din partea Executivului, sunt persoane care reprezintã Guvernul, dar asta nu înseamnã cã noi trebuie sã renunþãm la ceea ce am stabilit în ordinea de zi.

Dacã astãzi din nou se încalcã ceea ce am votat înseamnã cã nu mai are importanþã votarea iniþialã.

Votul e hotãrâtor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fie foarte clar, numai votul plenului, conform regulamentului, este cel care hotãrãºte, iar un lider de grup parlamentar, în derularea pe parcursul unei zile a unei ºedinþe de plen, are dreptul sã propunã, se supune la vot, se acceptã sau nu se acceptã.

Dacã vreþi sã fiu, în al doilea rând, foarte sincer cu dumneavoastrã, uitându-mã peste ”Întrebãri, interpelãriÒ, sunt unele atât de simpleÉ deci e una mai complicatã, legatã de mediu, în rest sunt întrebãri de genul acesta: va continua aplicarea cu 55% subvenþia la utilaje agricole? ªi mai sunt douã la ”Întrebãri, interpelãri.Ò

Deci dacã ar fi fost un volum atât de important de întrebãri ºi interpelãri care sunt aici, v-aº spune, domnÕe, merge pe aceastã formulã.

Sigur, putem merge ºi în varianta asta ºi foarte rapid, într-un sfert de orã, rugând miniºtrii sã rãspundã în douã minute ºi sã încheiem întrebãrile ºi interpelãrile.

Este ºi asta o propunere.

Procedurã!

Domnule Popa, s-a luat parteÉ Vã rog eu foarte mult!

S-a vorbit din partea grupului parlamentar, am reþinut propunerea dumneavoastrã, conform regulamentului aveþi dreptul la un reprezentant de grup, vã rog sã luaþi loc.

Pe procedurã poate sã vorbeascã orice membru al Senatului.

Vã rog, dacã e procedurã, poftiþi, vã dau cuvântul, domnule senator!

Aceastã transmisie în direct are rostul ei, nu facem nici un fel de comentariu ºi nu triem întrebãrile ºi interpelãrile.

Domnii miniºtri au venit sã rãspundã la interpelãri, aceasta e singura orã prin care Senatul are contact cu opinia publicã din aceastã þarã.

E a doua oarã când se încalcã, cu votul majoritãþii, aceastã regulã.

Eu v-aº ruga foarte mult sã aveþi în vedere cã mai existã mii sau milioane de urechi în aceastã þarã care au nevoie de informaþia pe care le-o dã aceastã orã în direct.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, Domnul senator Eckstein.

Tot pe procedurã, pentru cã se invocã încãlcarea regulamentului, nu este aºa, este art. 84 alin. 2: ”Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singurã luare de cuvânt, limitatã în timp, ºi poate sã fie fãcutã la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii.Ò

Deci un grup parlamentar a solicitat acest lucru, suntem în cadrul regulamentului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator Ekstein, eu am vrut sã ne înþelegem între noi, pentru cã e foarte important sã ieºim cu aceastã abilitare, având în vedereÉ mai avem niºte lucruri de parcurs.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

## Domnule preºedinte,

Þineþi atât de mult la imaginea Senatului ºi la imaginea dumneavoastrã! Rãmânem dupã ºi terminãm!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimate coleg,

Încã o datã, vã rog eu sã mã credeþi, vreþi, vi le dau sã vedeþi întrebãrile ºi interpelãrile

, deci nu este o problemã de imagine. Dacã ar fi fost întrebãri ºi interpelãri de substanþã, atât de importante, fiþi sigur cã aþi fi mers pe formula asta.

Dar, oricum, sunt obligat Ñ nu vreau sã vã supãraþi pe mine, domnule senator Ñ, sunt obligat, un lider de grup a fãcut propunere, conform prevederii regulamentului trebuie sã supun la vot.

Am înþeles ºi argumentaþia dumneavoastrã ºi eu aº fi vrut, dacã mã întrebaþi pe mine, fiecare voteazã în consecinþã. Deci vã rog sã votaþi, în consecinþã, prelungirea programului pânã la finalizarea legii de abilitare.

Vã rog sã votaþiÉ

Cu 68 de voturi pentru, 30 împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat continuarea programului cu legea de abilitare, pânã la finalizare. Vom insistaÉ o sã ne cerem scuze la radio ºi vom insista ca toate acestea sã fie reluate. O sã solicit domnului Dorneanu... pentru reluarea radiodifuzãrii sãptãmâna viitoare, da?

Trecem la capitolul al II-lea, punctul 3. Dacã-ºi mai menþine amendamentul domnul Marius Constantinescu...

Da.

Vã ascultãm.

Este un domeniu care prezintã foarte mare interes nu numai pentru Parlament, nu numai pentru Guvern, cred cã ar fi mai bine ca în aceastã perioadã, când ºi Guvernul, sigur, va fi cel puþin parþial în vacanþã, sã pregãteascã proiectul de lege pentru rectificarea bugetului, sã-l putem dezbate ºi sã nu se mai întâmple situaþia care s-a întâmplat la Legea bugetului. Sã pregãteascã rectificarea bugetului ºi noi sã putem dezbate în liniºte, aºa cum este cazul pentru o asemenea acþiune foarte importantã.

Da, domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Deºi vreau sã spun câteva cuvinte, o sã-l las pe domnul secretar de stat Oanã, care reprezintã Ministerul de Finanþe. În primul rând, vreau sã vã spun cã Guvernul ºi-a luat angajamentul ca anul acesta bugetul pentru anul 2002 sã fie prezentat Parlamentului la termenul prevãzut de lege, adicã la data de 10 octombrie. Rectificarea bugetului deci opereazã înainte, iar practica parlamentarã a fost aceasta, ca el sã fie modificat, rectificat prin ordonanþe în perioada parlamentarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Eu îmi cer scuze cã intervin, dar vreau sã ºtiþi cã în cazulÉ Rectificarea se produce atunci când eºti blocat cu posibilitatea de a asigura resurse instituþiilor publice ºi trebuie sã le actualizeze. În condiþiile în care va fi nevoie sã facã acest lucru, atunci Guvernul e obligat sã dea în vacanþa parlamentarã ordonanþe de urgenþã, care înseamnã convocarea Parlamentului în trei zile. Asta este

problema pe fond. Deci noi avem de ales. Rectific: putem sã luãm decizia ca în septembrie, imediat cum venim, aceastã rectificare de buget s-o luãm în discuþia celor douã Camere. ªi atunci ar fi un lucru util sã putem corecta rapid, dacã este ceva de corectat la o rectificare, care înseamnã actualizarea, de fapt, cu inflaþia.

Vã rog, dacã mai sunt alte intervenþii aiciÉ Dacã nu,

Domnul Badea, nu umbla cu chestii d-astea, te rog frumos! Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi a fost respins acest amendament, 32 au fost în favoarea lui, nici o abþinere.

La punctul 4 domnul senator Nicolae Popa avea un amendament.

Vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Este vorba de eliminarea reglementãrilor privind regimul metalelor ºi pietrelor preþioase. Aceastã lege se aflã pe rol, este în studiu la Comisia juridicã. Este o lege de maximã importanþã. Considerãm cã douã luni de zile fãrã filtrul parlamentar se greºeºte ºi se va da o lege care, intrând în vigoare, poate, la un moment dat, sã producã prejudicii de nerecuperat. Este un domeniu mult prea important, n-am avut iniþiativã de la Guvern înregistratã la Parlament, în schimb avem acum cererea ca în aceste douã luni sã se elaboreze o astfel de lege. Eu vã rog foarte mult sã eliminaþi aceastã prevedere ºi reglementarea sã intre în obiectul de activitate al Parlamentului nostru.

Da, s-a înþeles. Vreau sã înþelegeþi ºi dumneavoastrã dificultatea unor lucruri care, sã spunem, Guvernul poate sã spunã: ”Domnule, uite, sunt de acordÒ. Dar ar însemna cã în douã sãptãmâni nu mai avem posibilitatea de mediereÉ Domnul Oanã.

**Domnul Gheorghe Oanã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vreau sã vã spun cã aceastã activitate privind reglementarea metalelor preþioase ºi a pietrelor preþioase se aflã într-un mare impas. Din Legea de organizare a Bãncii Naþionale aceastã reglementare a fost eliminatã, iar în acest moment activitatea nu mai este reglementatã, practic, de nimic. Însã noi credem în caracterul de urgenþã ºi în obþinerea abilitãrii, sã scoatem foarte repede aceastã lege privind metalele ºi pietrele preþioase, astfel încât domeniul respectiv sã intre în legalitate completã. Se confiscã foarte multe produse din metale preþioase ºi pietre preþioase, se aduce atingere proprietãþii private ºi vrem ca acest lucru sã înceteze ºi sã fie reglementat de urgenþã, întrucât chiar în aceste zile noi am definitivat proiectul de lege care, într-adevãr, se aflã la Senat, ne-am pus de acord ºi cu patronatul în domeniu ºi cu toþi profesioniºtii, cu Banca Naþionalã ºi cu alte ministere, astfel încât aceastã lege, prin obþinerea abilitãrii, putem s-o definitivãm imediat ºi sã venim s-o aprobaþi.

S-a înþeles. Domnul Popa nu ridica aceastã problemã, ridica importanþa unei astfel de reglementãri. Deci domnul Oanã rãspunde cã nu mai avem nimic acum ºiÉ

## **Domnul Gheorghe Oanã:**

Ce existã? Existã un decret de pe vremea lui Ceauºescu!

Decretul nr. 210, asta exista!

abilitãrii în acest domeniu, astfel încât acordurile respective ºi legile respective sã intre în vigoare în deplinãtatea reglementãrilor, vom fi în situaþia sã plãtim comisioane de angajament, pentru cã pânã în luna septembrie sunt mai mult de 61 de zile. Deci aº vrea sã vã rog sã fiþi de acord sã se aprobe aceastã abilitare, întrucât ne sprijinã atât la rectificarea bugetului din aceastã varã, cât ºi în lucrãrile pe care le-am început noi pentru proiectul pe anul 2002. Deci în acest fel putem sã ne prezentãm în aceastã toamnã în termen ºi cu proiectul de buget pentru anul 2002, pentru cã ºtim pe ce contãm, efectiv.

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a decis respingerea cu 7 voturi împotrivã ºi 3 voturi pentruÉ ºi v-aº ruga sã se aprobe propunerea comisiei.

Asta am vãzut-o.

## Domnule preºedinte,

Am reþinut, am vãzut ceea ce propune Comisia juridicã, cu toþii. Deci, domnul Popa, aici e o problemã de fond, domnule senator Popa. ªi eu vã propun, dacã dânºii au o reglementare pentru toatã perioada, sã-i dea drumul, iar în luna septembrie ne concentrãm pe aceastã lege ºi luãm ordonanþa ºi, dacã-i cazul sã aducem îmbunãtãþiri, o sã aducem noi. Deci s-a cerut eliminarea prin acest amendament a sintagmei: ”precum ºi regimul metalelor ºi pietrelor preþioaseÒ. Deci vã rog sã votaþi. ”NuÒ înseamnã respingerea acestei eliminãri ºi acceptarea a ceea ce a propus Comisia juridicã. Vã rog sã votaþi.

Amendament respins cu 73 de voturi care au fost împotrivã, 33 pentru, o abþinere.

La punctul 5, II (roman): Reglementãri privind datoria publicã internã ºi externã a României. Se mai pãstreazã amendamentul? Domnul Constantinescu, vã ascultãm.

Da. Explicaþia este foarte simplã, cum spunea un onorabil coleg mai înainte. Formularea este extrem de simplã ºi nu ºtim ce acoperã. Dacã domnul ministru poate sã ne explice, sã ne convingã cã este necesar sã se elaboreze sau sã se scoatã niºte ordonanþe de Guvern pentru acest domeniu, vom analiza.

Da, vã rog. Domnul secretar de stat Oanã, vã ascultãm.

Deci este vorba de aprobarea unor ordonanþe privind modificarea unor legi în ceea ce priveºte acordurile de împrumut cu instituþiile financiare internaþionale ºi care are legãturã directã cu datoria publicã externã. În acest fel, ºtiþi foarte bine cã aceste împrumuturi, începând din a 61-a zi de când se încep tragerile, dacã nu se efectueazã în acest termen, se plãtesc comisioane de angajament ºi este clar cã fãrã aprobarea ºi obþinerea

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþiÉ dacã este posibil, despre ceÉ

Vã rog.

Éîmprumuturi este vorba, pentru cã noi avem deja, am primit la casete o serie întreagã de documente referitoare la aceste acorduri de împrumut.

Deci în cadrul plafonului de îndatorare pe care l-aþi aprobat, l-a aprobat Parlamentul României, Guvernul se împrumutã în aceastã limitã. Sigur cã împrumuturile se fac pe fiecare domeniu de activitate ºi se trag dupã ce ele au fost aprobate. Asta este problema. Nu se împrumutã România într-un singur acord de 3 miliarde de dolari, spre exemplu. Se împrumutã pe fiecare piaþã cum gãseºte ºi cu dobânda cea mai favorabilã.

Mai concret, mai concret. Sunt acorduri de împrumut care se fac în aceastã perioadã ºi care ar trebui sã vinã la Parlament. Dânºii solicitã ca în limita plafonului aceste acorduri de împrumut, pe proiecte, sã aibã abilitarea de a aproba ºi dupã aceea sã le luãm în discuþie. Mai menþineþi sau retrageþi?

Îl menþin.

Îl menþineþi.

Atunci vã supun la vot acest punct 5, de eliminare deci a punctului 5 propus de domnul Constantinescu. ”NuÒ înseamnã respingerea eliminãrii ºi acceptarea votului Comisiei juridice. Vã rog sã votaþi.

A fost respinsã eliminarea cu 69 de voturi, 33 au fost pentru eliminare ºi o abþinere.

Trecem la punctul 6, da? La punctul 6 se mai menþine amendamentul? Înþeleg cã nu se mai menþine.

Trecem la punctul 8. Domnul Paul Pãcuraru, dacã mai menþineþiÉ? Mãsuri privind dezvoltarea durabilã a teritoriului naþional în afara activitãþii ºi aºa mai departeÉ

## Domnule preºedinte,

Pentru a uºura sarcina Guvernului, pentru a scurta timpul ºi pentru a facilita aprobarea operativã a abilitãrii, renunþ la toate amendamentele.

Mulþumesc. ( _Aplauze_ .)

Am înþeles.

Éîn mod direct asupra acestui lucru.

Eu personal vreau sã-i mulþumesc domnului Pãcuraru cã a fost receptiv.

La punctul 13 domnul senator Dumitru Badea Ñ ”Perfecþionarea cadrului legislativ în domeniulÉÒ Aþi renunþat, vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dacã la punctul II (roman) se mai susþin amendamente? Înþeleg cã nu. La III (roman)?

Nu.

## La IV (roman)?

La III (roman), vã rog frumos. Domnul senator Radu F. Alexandru, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Ca sã nu existe nici un fel de subiect de suspans, anunþ ºi eu cã în continuare nu-mi voi susþine amendamentele, pentru cã ce se întâmplã acum este o purã formalitate. Vreau însã sã arãt cã amendamentele pe care le-am propus fac trimitere directã la un articol din Constituþie, care defineºte cât se poate de clar, în limba românã, care sunt domeniile care intrã sub semnul legii organice. Argumentul este ignorat cu desãvârºire ºi toate aceste amendamente propuse sunt respinse. Îmi permit o singurã observaþie: în urmã cu douã sãptãmâni, domnul ministru Cozmâncã fãcea apel la orgoliul nostru de Camerã relativ superioarã, sã nu trimitem Camerei inferioare Ð Camera Deputaþilor Ð un proiect de lege nefericit formulat. Vreau sã vã atrag atenþia dumneavoastrã, ca preºedinte al Camerei superioare, ºi tuturor colegilor din Senat cã toate amendamentele care au fost propuse, indiferent de grupul parlamentar, toate au fost respinse, în timp ce la Camerã s-au acceptat o sumã de amendamente. De ce au fost respinse cele de la Senat? Pentru cã mâine este programatã ºedinþa de plen ºi trebuie sã se voteze aceastã lege de abilitare a Guvernului. ( _Vociferãri._ )

Domnule senator, este un punct de vedere. Eu repet ºi mã refer strict la amendamentul care era primulÉ

## Domnule preºedinte,

Îngãduiþi-mi sã-l întreb pe domnul ministru Gaspar dacã mai este valabilã Constituþia, care prevede la art. 72 alin. 3 precizarea cã ”regimul general privind raporturile de muncã, sindicatele ºi protecþia socialã intrã sub incidenþa legilor organiceÒ?

Vã rog, domnule ministru Gaspar.

Am înþeles. Domnule senator, explicaþia aceasta am dat-o ºi la comisie, când s-a dezbãtut proiectul de lege. Vedeþi, textul din Constituþie se referã la regimul general privind raportul de muncã, sindicate ºi protecþie socialã. Curtea Constituþionalã, prin mai multe decizii, a arãtat cã sintagma ”generalÒ înseamnã principii, dar aceasta nu exclude posibilitatea ca în mod sectorizat sã poþi, totuºi, sã reglementezi din acest domeniu.

De acord. Nu este nici un fel de diferenþã între cum gândiþi ºi cum gândesc eu. Dar cu textul de lege în faþã observ unele mãsuri pentru protecþie, acestea presupun un caracter de generalitate? Existã posibilitatea, atâta vreme cât nu este nominalizat conþinutul exact al legii, existã posibilitatea sã capete caracter de lege organicã? Asta este raþiunea pentru care am propus amendamentul.

Domnule senator, vom avea grijã sã nu cãdem în capcana de a reglementa anumite norme la nivel de lege organicã, pentru cã ºtim cã ne aºteaptã judecata la Curtea Constituþionalã.

Asta da. Aºa da! Vã mulþumesc.

Domnul Gaspar, vreau sã reþineþi cã ãsta e un angajament al Guvernului vizavi de întrebarea domnului Feldman Alexandru. ( _Discuþii._ )

Vã rog, vã rogÉ

Vã ascultãm, doamnã Norica Nicolai.

Acum, stimate coleg, îmi cer scuze cã vreau sã vã întrerup. De ce s-a procedat aºa? Pentru cã a fost prima Camerã sesizatã. Adicã, vreau sã reþineþi cã, normal, dacã noi am fi primit primii aceastã lege de abilitare ºi am fi fãcut amendamente, ar fi fost acelaºi lucru. Problema este cã suntem, ºtiþi foarte bine, sub presiunea ºi a timpului, Comisia juridicã ne-a asigurat ºi Biroul permanent a avut sarcina sã nu fie atacate legi organice ºi dânºii s-au pronunþatÉ

Doresc sã nu-l las pe domnul Gaspar sã cadã în capcanã ºi la capitolul IV alin. 4 Ñ ”Înfiinþarea Inspectoratului General pentru Evidenþa PersoanelorÒ Ñ Domnia sa cade singur în capcanã, pentru cã încalcã dispoziþiile art. 72 lit. o) din Constituþie cu privire la reglementarea în materie organicã în ceea ce priveºte organizarea administraþiei locale, a teritoriului, precum ºi a regimului general al administraþiei locale. ## Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Sediul acestei materii l-a dat actualul Guvern, prin Ordonanþa nr. 291/2000, ordonanþã de urgenþã adoptatã de cele douã Camere ale Parlamentului în regim de lege organicã. Este vorba de Legea nr. 308/2000, promulgatã în 7 iunie a.c., ºi veþi vedea, dacã citiþi ”Monitorul OficialÒ, cã ambele Camere au adoptat aceastã lege în conformitate cu art. 71 alin. 1 din Constituþie, deci ca lege organicã ºi, în plus, în aceastã materie existã, de asemenea, o lege organicã care este Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate. În 1996, Parlamentul României, ultimul text, adoptã acest text de lege în baza art. 74 alin. 1. Or, actualul Guvern uitã cã mai existã o reglementare în materie ºi inclusiv abrogarea acestui text de lege trebuie sã aibã aceeaºi naturã juridicã, se face printr-un act de aceeaºi naturã juridicã ca cel prin care a fost adoptat, or, am uitat foarte devreme cã acum douã luni am adoptat sediul principal al materiei Ñ legea-cadru Ñ deci aceastã Lege nr. 308/2000, recent, într-adevãr, promulgatã de Preºedintele României ca lege organicã. În aceastã materie încãlcãm categoric domeniul de aplicare al legilor organice ºi adoptarea unei legi cu privire la ceea ce am spus mai devreme este neconstituþionalã.

Doamna senator, eu v-am ascultat cu foarte mare atenþie. Sã înþeleg cã toatã Comisia juridicã, comisie de specialitate, care se ocupã de aºa ceva, nu a desprins faptul cã aici nu este vorba despre legi organice?

## Domnule preºedinte,

Din pãcate, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care era mai în materie în aceastã privinþã, nu a fost întrebatã.

O singurã replicã, sigur, dacã instituþiile administraþiei publice locale nu mai fac parte din administraþia localã, în special, este o opinie care-i aparþine domnului Cozmâncã. Nu se pune problema la cine aplicã, ce aplicã, pentru cã Ordonanþa nr. 291/2000, recte Legea nr. 308/2000, nu are decât un singur text-cadru, iar la art. 8 ne trimite în continuare la reglementare pe cauzã de lege, cu privire la organizarea ºi funcþionarea ei. Deci nu puteþi spune cã aplicaþi ceva, pentru cã nu aveþi ce aplica. Sau nu ºtiþi ce trebuie sã aplicaþi, pânã nu reglementaþi.

Îmi permiteþi? Vã rog sã-mi permiteþi sã vã dau rãspuns. De fapt, în Ordonanþa de urgenþã nr. 291/2000, care a devenit Legea nr. 308/2000, Guvernul are obligaþia ca în termen de 30 de zile sã elaboreze hotãrârile de Guvern specifice înfiinþãrii acestor instituþii. Guvernul, cu bunã-credinþã, a venit în faþa Parlamentului ºi cere învestirea pentru a emite ordonanþe, tocmai pentru cã sunt probleme sensibile ºi nu dorim sã adoptãm în forþã hotãrâri de Guvern, pe lucruri absolut corecte ºi principiale, dorim sã venim la Parlament, iar dacã nu vom avea dreptate, dumneavoastrã aveþi dreptul sã ne sancþionaþi din acest punct de vedere.

Desigur, vã apreciez sinceritatea, domnule ministru, nu existã nicãieri prevãzut în Constituþie cã Parlamentul trebuie sã vã abiliteze pentru hotãrârile de guvern, cum de altfel aþi prevãzut în Ordonanþa nr. 291/2000 ºi în Legea nr. 308/2000, deci Parlamentul trebuie sã vã abiliteze în ceea ce priveºte legile. Puteþi s-o faceþi prin hotãrâre de Guvern, dar va fi mai greu, cã modificaþi legi organice. Ceea ce în Constituþie nuÉ

Fiecare comisie este bine specializatã, sigur cã sunt ºi alþi colegi. Vã rog sã daþi un rãspuns. Domnul ministru Cozmâncã.

## **Domnul Octav Cozmâncã** _Ð ministrul administraþiei publice:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Douã lucruri vreau sã subliniez: în primul rând, aºa cum s-a evocat, nu se încalcã nici Constituþia, nici o lege organicã. Preciza doamna senator cã e vorba de regimul general al administraþiei publice locale, care se reglementa prin Legea administraþiei publice locale ºi prin aceastã Ordonanþã nr. 291/2000, care a devenit lege, deci care, la fel, reglementeazã chestiunile de facturã generalã. Aici vã rog sã observaþi foarte clar cã e vorba de instituþia în care se aplicã aceastã lege organicã, votatã de Camerã ºi Senat Ñ Ordonanþa nr. 291/2000. Deci nu e vorba de regimul general, de a interveni de o manierã, sã-i spunem, brutalã în organizarea chestiunilor de facturã generalã. E vorba de cine anume aplicã aceste prevederi de facturã generalã din Legea administraþiei publice locale ºi Ordonanþa nr. 291/2000, care a devenit Legea nr. 308/2000.

Doamna senator, vã mulþumim foarte mult.

Domnule preºedinte...

## Numai o secundã!

De altfel, dacã Guvernul va intra ºi va da o ordonanþã în domeniul legii organice, dumneavoastrã puteþi sesiza Curtea Constituþionalã ºi devine nulã. Deci aveþi libertatea de a acþiona.

Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Distinsa colegã omite un element esenþial. Ceea ce s-a solicitat þine de aplicarea dezvoltatã a acelei legi. Se poate face ºi prin hotãrâre de guvern, doamna colegã, cu atât mai mult prin ordonanþã de abilitare. De ce v-aþi supãrat atât când lucrurile sunt foarte simple?!

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/27.VI.2001

## Stimaþi colegi,

Eu vreau sã ne oprim aici, deci doriþi neapãrat, vã rogÉ

Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã scuzaþi, n-aþi fost la o ºedinþã când eu am fãcut o apreciere deosebitã asupra persoanei dumneavoastrãÉ

Mulþumesc.

ɺi nu vreau s-o mai fac ºi astãzi. Conduceþi bine ºedinþa. Vreau sã spun, colegii din partea stângã, care sunt speriaþi cã au rãmas atât de puþini, de fapt ei sunt în partea dreaptã, ºi-au propus sã vorbeascã astãzi de douã ori fiecare, pentru a pãrea mai mulþi. ( _Râsete, aplauze._ ) Eu vreau sã spun urmãtoarea chestiuneÉ Ñ Observaþi cã place lumii ce spun! Am gândit înainte de a spune. Ñ Vreau sã profit de faptul cã este aici domnul ministru Cozmâncã. Domnule ministru, sunt mandatat de primarul oraºului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, sã declar urmãtoarea chestiune în Senatul României: dupã ce, sãptãmâna viitoare, domnul Gyšrgy Frunda va fi declarat cetãþean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, urmaþi dumneavoastrã peste o sãptãmânã.

Procedurã, domnule preºedinte!

Domnule ConstantinescuÉ Deci, vã rog eu frumosÉ Domnule Constantinescu, vã rog.

O singurã frazã. Pentru cã nici acum douã sãptãmâni nu am putut sã beneficiem de preluarea intervenþiilor la radio, propun ca Radio-România sã preia aceastã dezbatere ºi s-o transmitã în direct.

Este o idee bunã. Deci înþeleg cã doamna NoricaÉ Vã rog, domnul senator.

Am apreciat umorul colegului de la România Mare ºi-i voi rãspunde în aceeaºi notã, pentru cã a fost rãu la urmã, ºi anume îi voi spune cã dacã dânºii vorbesc de mai multe ori ca sã parã mulþi, dânsul a reuºit ca din mulþi sã-i facã pe colegii lui sã parã mai puþini. ( _Aplauze._ )

Stimaþi colegi, deci la punctul 4 s-a propus, capitolul al IV-lea Ñ eliminarea Ñ, cã doamna senator Norica o menþine, da? Vã supun la vot aceastã propunere de eliminare. Deci cu ”nuÒ, se respinge, la fel, eliminarea. Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi s-a respins aceastã propunere de eliminare, 43 de voturi au fost în favoarea eliminãrii ºi nici o abþinere.

Dacã la capitolul al IV-lea mai sunt intervenþii? Nu mai sunt.

La capitolul al V-lea, domnul senator Popa, vã rog, dacã aveþi, vã rog foarte mult. Vã ascultãm. La ce? ( _Vociferãri_ .)

Mã iertaþi cã vã reþin din preþiosul timp, darÉ

Deci sunteþi, scuzaþi-mã, acum identificãm, la capitolul al IV-lea, punctul 9, da?

Da, regimul juridic al contravenþiilor, ºi-mi pare rãu, a, este domnul coleg Iorgovan. Eu am spus ºi la comisie ºi-l contrazic pe domnul Eckstein, respins 6 voturi, împotrivã 3 ºi o abþinere. Au fost 6 la 4 voturi, atunci, în Comisia juridicã, la text. E vorba despre regimul juridic al contravenþiilor. Este o lege mult prea importantã pentru a nu trece prin filtrul Parlamentului, pe o procedurã chiar de urgenþã, aºa cum doreºte domnul Iorgovan, e o chestiune de respect, domnule preºedinte, pentru acest Parlament. Aºa se pune problema. Dacã în iulie-august trebuie fãcutã o lege care e aºteptatã de 25 de ani ºi nu trece de îndatã prin acest for legislativ înseamnã cã noi întoarcem lucrurile ºi punem carul altundeva decât la locul lui. V-aº ruga foarte mult. Este o chestiune mult prea importantã ca sã treacã ca ordonanþã ºi sã intre în aplicare ca ordonanþã, la dorinþa Guvernului.

Domnul senator Popa, imediat, vã dau dreptate, dar cu un amendament. Aici sunt douã pãrþi: contravenþia înseamnã sancþiuni, amenzi care se aplicã pentru încãlcãri diferite de lege în regimul juridic. Deci ele se pot face, pot fi rãmase în urmã, se actualizeazã ºi se face o modificare de regim cu care se vine în Parlament. Deci nu se umblã, eu ºtiu, la Codul de procedurã civilã. Urmeazã sã ne rãspundãÉ domnul Iorgovan.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Aº ruga înainte de toate sã consemnãm pentru istorie cã de data aceasta nu este vorba de obiecþie de fond, aºa cum doamna colegã, un pic mai înainte, reitera la o chestiune, mã rog, cu iz oarecum comic, pentru cã dânsa era supãratã ºiÉ

Rugãmintea mea esteÉ Vã rog eu, haideþi sã nu ne jignim între noi.

Domnule preºedinte, am înþeles, am înþeles, revin.

Vã rog frumos.

Deci vreau sã spun cã de data aceasta se scoate în evidenþã cã nu ar fi oportun. Deci de ce noi, Guvernul, sã venim într-o materie care în mod evident nu este de domeniul legii organice cu o reglementare prin ordonanþã, când, vezi Doamne, aceastã materie deºi, repet, þine de domeniul legii ordinare, ar putea sã fie reglementatã cândva printr-o lege?! Din respect faþã de Parlament.

Domnule preºedinte,

Vreau sã vã spun cã pe rolul Parlamentului se aflã la Camera Deputaþilor, între altele, Legea de organizare a Poliþiei Ñ noua versiune. Noi am discutat într-o comisie ºi urmeazã sã aparã la Parlament Legea cu privire la circulaþia pe drumurile publice. Sunt numai douã zone în care contravenþiile sunt la ele acasã. Dacã aceastã reglementare de principiu nu este pusã la punct, noi nu avem cum în legile, reglementãrile speciale sã ne raportãm. Pentru cã din pãcate, ºi acesta este adevãrul, legea organicã în materie, Legea nr. 32/1968, este depãºitã de vreme. ªi atunci este de datoria Guvernului sã punã ordine, sã actualizeze aceastã materie. Nimeni nu ne opreºte ca atunci când ne întoarcem la toamnã sã discutãm cu profesionalism, aºa cum o facem, sper, de fiecare datã în comisie, sã aducem amendamentele pe care le vom considera de cuviinþã.

Prin urmare, nu numai cã nu este inoportun, ci, dimpotrivã, este strict necesar.

Domnule secretar de stat Cozmâncã?

Vreau sã mai adaug douã lucruri. În primul rând, noi am venit cu aceastã propunere din dorinþa sincerã de a pune ordine în acest domeniu. Domnul Iorgovan a subliniat, pe bunã dreptate, aceastã lege este depãºitã totalmente din anul 1968. Vechea guvernare a înaintat un proiect de lege la Camera Deputaþilor, dar, din pãcate, nu a fost adoptat nici pânã în prezent. Dorim sã punem ordine cât mai repede, dorim sã stopãm creºterea numãrului celor care comit contravenþii, dorim sã ridicãm sumele care se aplicã pentru contravenienþi, sã reducem numãrul lor sau lãsãm lucrurile sã meargã la voia întâmplãrii? Eu cred cã este momentul ºi cazul sã intervenim cu aceastã ordonanþã care, evident, va fi analizatã ºi, evident, sancþionatã de cãtre Parlament, acolo unde va fi cazul.

Deci noi susþinem cã este normal sã rãmânã în legea de abilitare acest punct.

aici reprezentanþii Guvernului ºi cred cã ar trebui sã primim informaþii în plus de la ei, care sunt ºi vor fi iniþiatorii. Contravenþiile cred cã aparþin totuºi de domeniul Ministerului Justiþiei.

Nu aparþin!

În plus faþã de acest lucru, este foarte rãu dacã nu este Ministerul Justiþiei iniþiatorul. Este o lege veche de 33 de aniÉ sau de 32, nu 25 de ani, cum a spus colegul, dar eu cred cã nu este aºa, cum sã zic, normal cã nu s-a modificat, pentru cã este o lege fãcutã de drept, când s-a fãcut, dar care dã suficiente garanþii celor care cred cã li s-au încãlcat drepturile printr-un act contravenþional sã se adreseze justiþiei.

Am spus cã grupul nostru parlamentar are reticenþe cu privire la includerea acestui punct în legea de amendare ºi am vrea sã ºtim dacã se modificã în cuantum de amendã. Nici o problemã, se poate modifica, dar a regândi toatã legislaþia contravenþionalã în douã luni, când am aºteptat 33 de ani, mi se pare cã este un lucru în neregulã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator, ceea ce am spus eu a fost sub formã de glumã. Se lucreazã de vreo 3Ð4 ani, dacã nu mai mult, în Ministerul Justiþiei la aºa ceva.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter**

**:**

La administraþia publicã? ( _Rumoare, discuþii_ .)

La administraþia publicã.

Domnule preºedinte, noi am preluat deja acest proiect de lege de la Ministerul Justiþiei ºi, evident, de la Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor. Am actualizat ce era de actualizat, fiindcã ºtiþi foarte bine cã Legea nr. 32/1968 a fost sancþionatã de Curtea Constituþionalã. Sunt douã hotãrâri ale Curþii Constituþionale prin care declarã unele articole ca neconstituþionale. Deci aceastã lege este absolut necesarã în momentul de faþã. De aceea am preluat ºi dorim sã o adoptãm printr-o ordonanþã a Guvernului ºi apoi, evident, sã fie dezbãtutã ºi adoptatã de Parlament.

## Domnule senator,

Aproape cã ne-ai convins cu fermitatea cu care ai vorbit. Este adevãrat, dar noi, Parlamentul, de 10Ð11 ani nu am reuºit sã facem treaba asta. Este bine cã vom reuºi în aceastã perioadã.

Domnul senator Eckstein.

## Domnule preºedinte,

Sã spun sincer, pe mine nu m-a convins domnul senator Cozmâncã ( _Rumoare, discuþii_ .) ºi aº vrea sã mã lãmureascã doamna senator Rodica Stãnoiu. Totuºi, sunt

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Legea este importantã pentru cã se referã la regim juridic. Problema este cã s-a propus eliminarea. Nu este o lege care atacã domeniul organic.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Dacã votaþi ”nuÒ, votaþi împotriva eliminãrii ºi cu menþinerea acestui punct, conform avizului Comisiei juridice.

Vã rog sã votaþi.

Cu 43 de voturi pentru, 65 împotrivã ºi douã abþineri, s-a respins propunerea de eliminare.

La punctul V sunt amendamente? Nu sunt. La punctul VI Ñ ”Educaþie ºi învãþãmântÒ Ñ mai sunt amendamente?

La punctul VII? ( _Discuþii_ .) La punctul VIII?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

La punctul V este un amendament. ( _Rumoare, discuþii_ .)

Vorbesc de amendamente respinse. Doriþi sã-l susþineþi? ( _Rumoare, discuþii_ .)

Este amendamentul domnului senator Pãcuraru.

Domnul senator Pãcuraru a renunþat la amendamentele dânsului.

Vã rog sã reverificaþi actele dumneavoastrã. Este vorba de un amendament al Grupului liberal, pe care l-am susþinut la comisie ºi îl susþin ºi azi. Voi fi foarte scurt. Nu trag de timp.

Într-adevãr, este necesarã reglementarea somaþiei de platã în acest domeniu, cu aceeaºi motivaþie, cã este un domeniu foarte important, care necesitã procedurã legislativã normalã, adicã iniþiativã ºi trecerea acestei legi prin Parlament. Eu consider cã nu poate fi adoptatã prin ordonanþã aceastã problemã.

Care punct?

Punctul 1.

Procedura somaþiei de platã?

Da, domnule preºedinte.

Scuzaþi-mã, am înþeles! V-am întrebat.

Este o procedurã cu reglementare civilã. ( _Rumoare, discuþii_ .)

Mai aproape de microfon, domnule secretar de stat!

Épentru a reglementa o procedurã rapidã de recuperare a anumitor creanþe, prin obþinerea operativã a unui titlu executoriu. Nu este un model nou propus de noi. Aceste proceduri existã ºi în Codul francez de procedurã civilã. Este vorba de ”les jonctions de payementÒ ºi, de asemenea, este o procedurã asemãnãtoare în Codul german de procedurã civilã. Dar nu un examen de drept comparat ne-a determinat sã solicitãm aceastã chestiune, ci pentru cã pe aceastã cale procedura se simplificã: creditorul va putea obþine rapid un titlu executoriu în cazul existenþei unor obligaþii ce izvorãsc din contracte sau din alte obligaþii similare.

Nu este pericolul sã se nascã situaþii definitive, iremediabile, deoarece debitorul poate ataca ordonanþa cuprinzând somaþia de platã în termen de 5 zile dupã comunicarea ordonanþei.

De asemenea, interesul acestei proceduri constã, în mod egal, în degrevarea instanþelor de cauze care nu sunt cu adevãrat contencioase sau care devin în mod artificial contenciose.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Popa, mai aveþi vreo întrebare? ( _Rumoare, discuþii_ .)

## Domnule preºedinte,

Mã bucur cã existã tentative privind simplificarea acestei proceduri. Sunt de acord cã procedura noastrã în privinþa executãrii este extraordinar de complicatã ºi dureazã foarte mult. Eu merg pe un principiu, ºi anume cã asemenea legi de importanþã deosebitã privind executarea unor persoane, care intrã Ñ încã o datã subliniez, ºi pentru ultima oarã Ñ în aplicare în momentul în care este adoptatã, pot aduce la un moment dat prejudicii. Nu ºtiu. S-ar putea ca legea sã fie foarte bunã. Eu respect aceastã cale, pe care eu o consider normalã, prin care trebuie sã aparã o lege.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Predescu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci procedura somaþiei de platã. Din partea justiþiei cine dã rãspuns? Poftiþi la microfon!

## **Domnul Doru Trifoi** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Noi am propus acest proiect de ordonanþã a GuvernuluiÉ

Domnule preºedinte, o precizare. Este o procedurã graþioasã, nu este o procedurã contencioasã, care este de naturã sã asigure ºi sã realizeze accelerarea realizãrii creanþelor, pe de o parte.

Pe de altã parte, sã reducã numãrul proceselor, al litigiilor în faþa instanþelor. Colegul ºtie lucrurile acestea. Somaþia de platã este veche, nu de acum, domnule. Nu este o inovaþie. Se fãcea ºi prin notariat. Se practicã ºi somaþia de platã notarialã. Pãi, atunci, dacã ºtiþi lucrurile acestea, de ce le uitaþi acum? Nu vã supãraþi! ( _Discuþii_ .) Domnule preºedinte, pe mine mã cam deranjeazã faptul cã le-am discutat pânã în cele mai mici detalii în Comisia juridicã ºi, la urmã, s-a spus: ”Da, domnule, m-am convins, renunþÒ. Acum reveniþi?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci sunt alte organe, nu direct magistraþii. Sunt alte organe ale puterii judecãtoreºti de care se vorbeºte. Pãstraþi punctul?

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Am renunþat.

Ei, nu! Eu am reþinut cã aþi renunþat.

Domnule senator Popa, aþi ridicat problema în numele colegilor, nu personalÉ direct.

Vã rog sã reþineþi cã este vorba de interesul general. Nu este în interesul general sã se negocieze. Sã reducem litigiile. Procedura graþioasã de interes general, domnule coleg.

Mulþumesc foarte mult.

Deci punctul 1 de la capitolul al V-lea. S-a cerut eliminarea. Aþi auzit argumentele de o parte ºi de alta. Cu ”nuÒ respingem eliminarea.

Vã rog sã votaþi.

Cu 43 de voturi pentru, 65 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost respinsã propunerea de eliminare. ( _Râsete, discuþii_ .)

La capitolul al VI-lea se mai menþin amendamente? ( _Rumoare, vociferãri_ .)

Aþi renunþat!

A, da. Vã rog.

Punctul 4 este propus spre eliminare, pe urmãtoarele considerente.

Azi, la punctul 13 am aprobat cu votul nostru un document prin care se face aceastã corelare privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti. Ce rost mai are aceastã prevedere?

Ministerul Justiþiei. Cine rãspunde? Vã rog. Colegul vrea sã ºtie exact despre ce este vorba.

Domnule preºedinte, nu este vorba despre salarizarea magistraþilor, ci despre salarizarea asistenþilor judiciari, care sunt o altã categorie de persoane care contribuie la înfãptuirea justiþiei, de acordare a unor burse privind auditorii de justiþie, adicã persoanele care urmeazã cursurile Institutului Naþional de Magistraturã, precum ºi salarizarea personalului din cadrul Centrului de Pregãtire a Perfecþionãrii Grefierilor ºi cel de personal administrativ. Aceastã ultimã instituþie a fost creatã anul trecut ºi reglementarea în privinþa salarizãrii ei nu este încã corelatã cu cea a personalului auxiliar din Ministerul Justiþiei.

Nu este vorba de salarizarea magistraþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aþi renunþat. Mulþumesc foarte mult.

Capitolul al VI-lea Ñ Apãrare naþionalã, ordine publicã. Înþeleg cã nu sunt amendamente.

Capitolul al VII-lea Ñ Educaþie ºi învãþãmânt. Nu sunt amendamente.

Capitolul al VIII-lea Ñ Comunicaþii ºi tehnologia informaþiei. Nu sunt amendamente.

Am ajuns la final. Stimaþi colegi,

## **Din salã**

**:**

Raportul!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Raportul Comisiei juridice. Scuzaþi-mã! Vã rog sã votaþi.

Cu 54 de voturi pentru, 39 împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobat.

Stimaþi colegi, vã rog sã rãmâneþi în salã. Vã rog frumos. Poftim? Suntem în salã ºi putem face întrebãri ºi interpelãri. Nu? Bine. ( _Rumoare, discuþii_ .)

Stimaþi colegi, iatã, chiar colegii mei de la P.D.S.R. É Vã rog euÉ

**Din salã**

**:**

Care P.D.S.R.? ( _Râsete, discuþii_ .)

Eu cred cã vã intereseazã sã aprobãm laptele praf pentru copiii de la 0 la 12 luni. Vã rog eu sã faceþi un efort. Îi rog ºi pe colegii din opoziþie.

Domnule preºedinte, acesta este unul dintre lucrurile fãcute praf pe care ar trebui sã-l avem în vedere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog sã luaþi loc, stimaþi colegi.

Stimaþi colegi, avem proiectul de Lege privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 ºi 12 luni. Rog Comisia pentru sãnãtate... Domnule senator Oprescu, vã ascultãm la prezidiu. Laptele praf, 0Ð12 ani. Vã rog sã prezentaþi raportul.

În primul rând, foarte pe scurt, doamna ministru, vã ascultãm. Douã minute prezentarea.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/27.VI.2001

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

Îmi daþi cuvântul? Da, sigurÉ

**Din salã**

**:**

NuÉ nuÉ !

Bine. Nu au fost amendamente.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã pentru dezbaterea ºi avizarea în fond a acestui proiect de lege.

Comisia, întrunitã în ºedinþa din 14 iunie, la care a participat ºi reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii, a analizat proiectul de lege ºi a hotãrât, în unanimitate, avizarea favorabilã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Dezbateri generale sunt? Luãri de cuvânt? Nu?

Vã mulþumim pentru înþelegere.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu aceasta, stimaþi colegi, vã mulþumesc pentru atenþie ºi pentru efort.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/27.VI.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei